Dimensiunile sectorului serviciilor in cadrul economiei naionale

ntreaga dezvoltare economica si sociala contemporana sta sub semnul evoluiilor din sfera serviciilor, ele reprezentnd o componenta determinanta a economiilor mondiale. I. CONCEPTUL DE SERVICIU

Serviciul, reprezint o prestaie sub form de munc, consultan i alte activiti nemateriale, concretizat in efecte utile care nu mbrac, n general, o form material. Astfel, conform O.N.U., n studiile pentru servicii se afirm c acest sector cuprinde toate activitile economice, altele dect agricultura (inclusiv silvicultura i pescuitul), industriile extractive i prelucrtoare, construciile i serviciile publice de distribuire a apei, gazului i electricitii. n anul 1992 n Romnia fost elaborat CAEN - Clasificarea Activitilor din Economia Naionala, dup modelul CITI Clasificarea Internaional Tip pe Industrii (CITI) i Nomenclatorul Activitilor din Comunitatea European (NACE). CAEN este o clasificare ierarhic (pe mai multe niveluri) cuprinznd: seciuni, subseciuni,diviziuni, grupe i clase, codificate cu litere i cifre, pentru a permite prelucrarea electronic a datelor. II. INDICATORII SECTORULUI SERVICIILOR I EVOLUIA LOR

Rolul sectorului de servicii n economie poate fi analizat pe baza corelrii unor serii de date disponibile cu privire la ponderea activitilor de servicii n ocuparea forei de munc, n PIB sau n mrimea i structura imobilizrilor corporale. Prin intermediul unei analize a dimensiunilor i interdependenelor sectorului de servicii n economia si societatea romneasca, se poate evalua stadiul actual al realizarilor acestui sector i se pot formula strategii eficiente pentru dezvoltarea lui de perspectiv. innd cont de contribuia notabila a factorului uman la producia serviciilor, unul dintre cei mai sugestivi indicatori de evaluare a dimensiunilor sectorului teriar este reprezentat de ponderea populaiei ocupate n acest sector n totalul populaiei active a Romniei.

A. Populaia ocupat: pondera populaiei ocupate in sectorul serviciilor fa de totalul populaiei. Acest indicator realizeaz o analiz dinamic a evoluiei i distribuiei pe sectoare a populaiei, tendina este de cretere de la an la an. innd cont de contribuia notabila a factorului uman la producia serviciilor, unul dintre cei mai sugestivi indicatori de evaluare a dimensiunilor sectorului teriar este reprezentat de ponderea populaiei ocupate n acest sector n totalul populaiei active a Romniei.

Distributia numarului mediu de salariati pe sectoare de activitate economica 2010

Agricultur Constructii Industrie Servicii

Evoluia acestui indicator intre 2008 2010 este prezentata n graficul urmtor:

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 2008 Agricultura 2009 Constructii Industre 2010 Servicii 35.4 35.8 23 9 3.5 25.8 9.4 24.4 9.3 31.2 29.4 30.5

Se observ o evoluie ascendent dup 2008 a numrului de salariai din sectorul servicii. Datele statistice releva o cretere a importantei relative a sectorului de servicii n context naional,ncepnd cu anul 1990, concretizata n tendina de scdere a ponderii populaiei ocupate n sectorul primar n favoarea sectorului secundar si teriar . B. Participarea serviciilor la crearea PIB : pondera serviciilor n PIB. Cu ajutorul acestui indicator se poate caracteriza dimensiunile globale ale sectorului serviciilor. Proporia participrii serviciilor la realizarea PIB-ului reflect potenialul, structura i caracterul dezvoltrii economiei i totodat dovedete eficiena nalt a activitilor desfurate n acest sector.

Structura economiei romneti daca in 1990 sectorul serviciilor avea o pondere de 28.8% in crearea de valori brute acesta a crescut la 48.5% n anul 2006, 49.4 % n 2007, 48.95% n 2008, pentru ca n anul 2009 sectorul serviciilor s contribuie cu 50.1%. n acelai timp, este important de analizat i structura serviciilor. Statisticile arat si o mbunatatire a structurii acestora, prin creterea serviciilor cu potenial intern de dezvoltare cum sunt serviciile turistice, comerul, serviciile de transport care au nregistrat creteri importante n crearea PIB. Aprecierea dimensiunilor i rolului serviciilor n economia naionala pot fi realizate i prin analiza urmtorilor indicatori:

1. numrul agenilor economico-sociali activi din economia naional, respectiv numrul ntreprinderilor active pe sectoare i ramuri; 2. structura cifrei de afaceri pe sectoare de activitate economic; 3. volumul i structura investiiilor pe domenii de activitate economic. Conform datelor publicate de Institutul National de Statistica, n anul 2010 aceti indicatori se prezint n felul urmtor:

Distributia intreprinderilor pe sectoare de activitate economica

Industrie Constructii Comert Servicii

Analiznd distribuia pe sectoare i ramuri de activitate a ntreprinderilor care activeaz n economia naional, putem constata c ntreprinderi de servicii dein cea mai mare pondere, 39,4%.dintr-un total de 470080 ntreprinderi. Trebuie s menionat c marea majoritate a ntreprinderilor din Romnia, respectiv 82,74% la nivelul anului 2003, funcioneaz n zece sectoare comer (cu amnuntul, en gros), sport i divertisment, servicii pentru ntreprinderi, hoteluri i restaurante, transport, construcii, industrie alimentar, comer cu maini i combustibili, industria textil - care pot fi considerate sectoare cheie ale economiei naionale, iar aproximativ 50% din totalul ntreprinderilor acioneaz n domeniul comerului. Ponderea foarte mare a ntreprinderilor ce au ca obiect de activitate comerul i reparaiile poate fi argumentata prin faptul c, desfurarea acestor activiti reclam un volum mai redus de investiii, iar viteza de rotaie a capitalului este mai mare.

In ceea ce provesteste cifra de afaceri, ponderea a fost deinuta de ntreprinderile cu activitate principal de comer - 39.5%, ntreprinderile din servicii deinnd 16.8%.

Structura cifrei de afaceri pe sectoare de activitate economica

Industrie Constructii Comert Servicii

Dimensiunile sectorului teriar n raport cu celelalte sectoare ale economiei naionale pot fi exprimate i prin indicatorul mrimea investiiilor i distribuia lor pe domenii de activitate, care exprim de fapt, eforturile realizate pentru crearea de noi mijloace fixe, pentru dezvoltarea i modernizarea celor existente n acest sector. C. Mrimea fondurilor fixe existente : acest indicator asigur o evaluare global a dimensiunilor sectorului, ca expresie a resurselor materiale, angajate, precum i raportul acestora cu cele din alte sectoare. Interdependena dintre servicii i celelalte sectoare se regsete la toate nivelurile, iar dezvoltarea serviciilor este influenat i influeneaz la rndul ei progresul i eficiena activitilor desfurate n celelalte sectoare. Analiznd structura investiiilor pe sectoare de activitate n Romnia, n anul 2010 obinem urmtoarele valori:

45000 40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0

41382

25091

12865

12857

Industrie

Constructii

Comert

Servicii

Investitia bruta pe sectoare de activitate economica

Cu toate c ncepnd cu anul 1990 s-a urmrit crearea unui mediu economic care sa stimuleze dezvoltarea sectorului serviciilor, prin punerea in aplicare a unor reglementri ci incidenta directa asupra acestui sector, nivelul de dezvoltare al sectorului romanesc al serviciilor se caracterizeaz printr-un decalaj considerabil fata de tarile dezvoltate.

III.

ANALIZA SECTORULUI TERTIAR IN ROMANIA In prezent asistam la nivel global, la trecerea la un nou tip de economie, bazat pe

preponderenta activitilor teriare n crearea avuiei naiunilor, pe o dezvoltare masiva a tehnologiilor informaionale, a sistemelor de comunicare, al inovaiilor. O privire de ansamblu asupra diferitelor sectoare ale activitii economice contemporane ne conduce la constatarea ca serviciile de toate genurile reprezint partea eseniala a sistemelor de producie si de utilizare a produselor. Pentru orice produs achiziionat, fie ca este vorba de un automobil, un computer sau de un covor, costurile propriu-zise de producie sau de fabricaie sunt de cele mai multe ori inferioare pragului de 20-30% din preul final al acestor produse, o pondere de 70-80% revenind costurilor aferente punerii in funciune a sistemului complex de servicii ce intervin pana la consumator. Astfel, serviciile devin indispensabile in procesul de realizare a produselor de baza. Premisa creterii susinute a activitilor de servicii, att in interiorul sectorului tradiional de servicii, cat si in cadrul celorlalte sectoare economice se regsete in insasi evoluia tehnologica, economica si sociala contemporana. Dat fiind faptul ca trim in era computerelor si a telecomunicaiilor,

informaia ca atare a devenit element de susinere a numeroase activiti de servicii. Economia serviciilor este o realitate in tarile dezvoltate, caracterizndu-se prin aceea ca sectoare ale serviciilor (precum sectorul serviciilor financiare, asigurrile, transporturile, telecomunicaiile, serviciile de ntreinere si reparaii etc.) se dezvolta in mod nelimitat, iar majoritatea activitilor desfurate in cadrul agriculturii si a industriei prelucrtoare sunt potentate de activiti de serviciu. Dup ce rolul serviciilor a fost, pentru o perioada lunga de timp, puternic contestat, acestea fiind asociate in mod empiric, cu simple activiti neproductive si restrnse ca dimensiuni cantitative, in ultimele trei decenii acest mod de abordare s-a modificat semnificativ, importanta sectorului de servicii ncepnd sa fie tot mai mult recunoscuta, acesta substituindu-se din ce in ce mai mult industriei in calitate de motor al creterii economice in cadrul economiilor naionale. Dup neglijarea pentru aproape 50 de ani _ in timpul dictaturii comuniste - a dimensiunii serviciilor in contextul dezvoltrii economice, Romania se confrunta in prezent cu realitatea expansiunii activitilor de servicii - att pe plan extern, cat si pe plan intern _ in cadrul procesului de cristalizare a unei structuri macroeconomice . Trebuie sa menionam ca, nsui sistemul economic excesiv centralizat care a dominat pana in anul 1990 in Romania, nu a permis promovarea dezvoltrii serviciilor. Inexistenta proprietii private, mediul neconcurenial, puternicele poziii de monopol deinute de ntreprinderile de stat, absenta spiritului antreprenorial, izolarea fata de pieele internaionale reprezint doar cteva dintre cauzele subdezvoltrii sectorului teriar - respectiv a ngrdirii posibilitilor de dezvoltare a acestuia Bazndu-ne pe aceste considerente, putem aprecia ca Romania a debutat in perioada de tranziie cu un grav dezavantaj determinat de subdezvoltarea sectorului sau de servicii si, implicit, de poziia inferioara fata de celelalte tari europene aflate in curs de tranziie. Serviciile vor reprezenta, in perioada urmtoare principalul generator de valoare adugata bruta la nivelul economiei naionale. Cu un ritm mediu anual de 6% in perioada 2007-2013, sectorul teriar, reprezint dup construcii, cel mai dinamic sector de activitate. Cu o pondere care se situeaz in jurul a 50% din produsul intern brut si cu un ritm de cretere susinut, sectorul serviciilor va avea, in perioada urmtoare, cea mai mare contribuie la creterea reala a produsului intern brut, de circa 3 puncte procentuale. In evoluia viitoare a sectorului teriar accentul se va pune pe dezvoltarea serviciilor moderne, bazate pe cunoatere - fiind domenii cu aport sporit de valoare adugata bruta. De asemenea, un rol important l vor avea serviciile financiar - bancare, turismul (prin valorificarea potenialului turistic de care dispune tara

noastr in multe zone), transportul (acesta beneficiind in perioada urmtoare, prin fondurile post-aderare de refacerea infrastructurii), dar si serviciile colective, sociale si personale etc.

Bibliografie: Ioncic Maria, Minciu Rodica, Economia Serviciilor", Editura Uranus, 1999 baze de date INSSE Agnes Ghibuiu, Serviciile i dezvoltarea. De la prejudeci la noi orizonturi, Ed. Expert, Buc. 2000 ANCA GABRIELA TURTUREANU, Economia serviciilor - curs