Tornade

1. INTRODUCERE
Termenul de tornada provine din latinescul tonare care inseamna a tuna. Tornadele sunt perturbatii atmosferice violente, de dimensiuni reduse, cu un caracter turbionar, sub aspectul unei coloane inguste care se roteste foarte repede sau al unei palnii intoarse care atinge nivelul solului. Totusi, meteorologii nu cred ca este atat de usor a defini o tornada. De exemplu, diferenta nu este clara in ceea ce priveste un puternic mesociclon ( furtuna circulara) de la nivelul solului si o tornada de dimensiuni mari, dar care nu este puternica. Exista neintelegeri si in a privi doua vartejuri (tornade multivortex sau multiple-vortex) formate in timpul aceleiasi furtuni ca fiind doua tornade separate sau nu. Este cunoscut faptul ca o tornada poate sa nu pre inte o coloana in forma de palnie vi ibila. Tornadele varia a in diametru de la cativa eci de metri pana la aproximativ ! "m, avand un diametru mediu in jur de #$ de metri, insa s-au inregistrat si tornade de dimensiuni mult mai mari. %ajoritatea tornadelor din emisfera nordica formea a vanturi care se invart invers acelor de ceasornic, in jurul unui centru de presiune extrem de joasa, numite tornade anticiclonice, iar in emisfera sudica vanturile se invart in general in sensul acelor de ceasornic, numindu-se tornade ciclonice. &ite a vantului la nivelul solului este cuprinsa intre '$ "m() si #$$ "m(), acestea din urma fiind devastatoare. *ele mai puternice tornade pot matura casele de pe fata pamantului, pot distruge cladiri din caramida, pot ridica in aer masini si c)iar autobu e.

+u exist, absolut nici un fenomen natural at-t de .ngro itor ca tornadele. /&-rtejurile0, dup, cum mai sunt denumite, apar aproape f,r, nici un fel de avertisment la orice or, din i sau din noapte. 1e pot declan2a .n orice lun, a anului dac, exist, condi3ii care s, le favori e e.

4n 1tatele 5nite ale 6mericii au loc 7$$$ de tornade .n fiecare an. 8ndiferent de locul .n care se declan2ea ,, tornadele pot adesea devasta ferme, ora2e sau c)iar metropole. Doar .n !$$!, au pierit #! de persoane .n timpul tornadelor 2i multe alte sute au fost r,nite. %artorii oculari, afla3i .n apropierea acestor v-rtejuri furioase, povestesc c, la declan2area v-rtejului se aude un gomot asem,n,tor vuietului unui avion. Tornadele .mpr,2tie tot ce le st, .n cale 9 adesea cu vite e de sute de "m pe or,. %ajoritatea caselor sunt construite s, re iste la vite e de 77! "m pe or,, dar vite a minim, a unei tornade este de 77: "m pe or,. ;entru a considera un v-rtej - un v-nt .n spiral, .n form, de p-lnie 9 drept o tornada, acesta trebuie s, fie .n contact cu solul 2i cu norul care produce furtuna. *-nd aceast, p-lnie vine .n contact cu solul, se produce o on, concentrat, de distrugere. 6ria v-rtejului nu are de obicei o lungime mai mare de !#$ de metri, dar poate avea o l,3ime de p-n, la ! "m. *ercetatorii studia a tornadele pentru a intelege mai bine modul in care acestea se formea a, comportamentul lor si structura, avand la dispo itie o varietate de instrumente specifice. Te)nologia avansata a facut posibila simularea furtunilor ce provoaca tornade, folosind modele pe computer.

2. FORMAREA TORNADELOR
Tornadele sunt produse de mai multe tipuri de condi3ii climatice. %ajoritatea meteorologilor consider, .ns, c, acestea se declan2ea , ca urmare a ciocnirii curen3ilor de aer cald 2i rece care formea , o suprafa3, circular, de presiune atmosferic, sc, ut,, dar acesta este un raspuns general. Tornadele se formea a la ba a norilor cumulonimbus, unde aerul rece si uscat se intalneste cu cel cald si umed si sunt asociate intotdeauna cu puternice furtuni. 6erul cu un front atmosferic sc, ut are tendin3a s, se ridice 2i s, cree e un curent vertical puternic. 6cest curent atrage aerul cald de la nivelul solului care se .nv-rte din ce .n ce mai rapid 2i absoarbe aerul din .mprejur ca un aspirator. 4n ca uri extreme, aceste curente puternice de aer pot atinge vite e de #$$ "m pe or, sau c)iar <$$ "m pe ora. *ele mai puternice tornade se declan2ea , .n condi3iile unor furtuni /super-cell0. +orii rotativi ai furtunii pot fi detecta3i pe radarele meteorologice ca av-nd o circula3ie bine definit,, pe care meteorologii o numesc mesociclon . +orii uria2i /super-cell0 ating .n,l3imi mai mari dec-t cele ale %un3ilor Everest, au un diametru intre 7$ si 7' "m, sunt de lunga durata, de pana la cateva ore si se deplasea a mii de "m, producand cateva tornade. Dar c)iar daca exista conditiile favorabile pentru ca o furtuna sa forme e vartejuri, acest lucru nu se intampla intotdeauna. 6devarul este ca acest proces nu este pe deplin inteles. Teoriile recente sugerea a ca odata ce mesociclonul este format, de voltarea tornadei este legata de diferentele de temperatura. *oloana de aer in forma de palnie devine vi ibila datorita vaporilor de apa condensati din stratele exterioare, in momentul in care umiditatea este suficient de ridicata , dar c)iar daca circulatia aerului este indreptata spre interior si tinde sa se ridice, norul din interiorul vartejului cu presiune joasa se extinde descendent de la ba a.