2.

PREPARAIA COROANEI DINILOR

Coroana preparat, cu forma caracteristic proprie fiecrui dinte, este denumit bont dentar (Bratu D., 15). Preparaia coroanei dintelui are ca obiecti obinerea unui bont a !nd forma unei fi"uri "eometrice neretenti e #n sens cer ico $ oclu%al. Confi"uraia seciunii trans ersale la orice ni el se #nscrie #n cea a formei %onei de colet. &runc'iul de con (apropiat de cilindru), cu ba%a mare orientat cer ical, repre%int forma neretenti . (aa oclu%al a coroanei dintelui este redus apro)imati 1,5mm, cu respectarea morfolo"iei. (eele laterale sunt orientate prin *lefuire u*or con er"ente oclu%al, cu aspect plan. Diametrul ma)im al preparaiei este situat "in"i al.

2.1. TEHNICI PENTRU PREPARAREA COROANELOR DENTARE

Tehnica clasic utili%ea% instrumentarul abra%i di ersificat din punct de edere al formelor si dimensiunilor, iar instrumentarul este repre%entat de discuri plane, conca e, con e)e, acti e pe o fa, pe doua fee sau pe muc'ie, de pietrele #n forma de roat de moar sau carborund (+etless) sau diamantate de 1, mm diametru, fi)ate la piesa dreapt *i de pietrele cilindrice sau con #ntors diamantate montate la piesa dreapt sau #n contraun"'i (5-). Tehnica modern folose*te instrumente abra%i e di ersificate din punct de edere al formelor si dimensiunilor, instrumentarul fiind repre%entat de fre%ele diamantate de forme cilindrice si cilindro$conice (.c'mit' B./.0., 5,).

1n

ederea reali%rii *lefuirii unui bont dentar, trebuie parcurse c!te a etape

obli"atorii. iar succesiunea parcur"erii acestor etape este bine stipulat.

FAZA I: LEFUIREA FEELOR PROXIMALE

ETODA CLA!IC"
1n aceast fa% se acionea% asupra feelor pro)imale, care se *lefuiesc pentru a de eni paralele cu a)ul dintelui *i totodat tan"ente la colet, fiind #n continuarea suprafeelor radiculare.

#I$. 2.1. A!PECTUL NERETENTI% AL UNOR DINI PREPARAI PRIN &LE#UIRE (Dup Bratu D., 12)

3nstrumentarul utili%at este repre%entat de discurile abra%i e (care pot fi plane, acti e pe o sin"ur parte atunci c!nd e)ist dini ecini ce trebuie mena4ai sau acti e pe ambele pri, utili%ate c!nd se desfiinea% punctele de contact prin taiere #n felie), fi)ate la piesa dreapt. Discurile pot fi impre"nate cu praf de carborund, diamantate sau tip +orico. Discurile abra%i e speciale pot fi conca e *i acti e pe feele lor pro)imale, cu cele conca e *lefuindu$se feele distale ale dinilor laterali, iar cu cele con e)e, feele me%iale. Cnd exist punct de contact' se pot folosi urmtoarele metode5 $ se utili%ea% discul acti pe o parte (+orico), care se introduce la ni elul punctului de contact, dinspre oclu%al spre spaiul interdentar si cu mi*cri rotatorii, cu #naintare spre colet, se caut s se #n in" punctul de contact, in mod pro"resi . Pericolul metodei const in posibilitatea deraprii discului cu le%area prilor moi. 6 itarea acestui

accident se face printr$un spri4in puternic, adec at, al m!inii operatorului pe arcada dentar *i e entual cu un a4utor care #ndeprtea% *i prote4ea% bu%ele, obra4ii, limba *i plan*eul 7 cu o"linda dentar sau cu aprtoare special8 este necesar s se cunoasc direciile posibile ale deraprii, #n raport cu 'emiarcada la care se lucrea%8 dup ce s$a creat un spaiu minim prin dep*irea punctului de contact spaiul se poate lar"i cu a4utorul unui disc de o "rosime mai mare, cum este acela de carborund8 $ o alt modalitate de suprimare a punctului de contact este metoda seciunii #n felie (slice$cut), contraindicat de 9:rber (citat de ;osenstiel ..(., <and =.(. *i (u4imoto >.,
?5

), pentru unele pericole pe care le pre%int, dar mult utili%at8 instrumentele folosite

sunt discul diamant abra%i pe muc'ie sau discul de carborund abra%i pe ambele fee, care se aplic aproape de mar"inea suprafeei oclu%ale, #ntr$un plan paralel cu a)ul dintelui, astfel #nc!t #ntrea"a "rosime a instrumentului s ptrund dinspre oclu%al #n interiorul perimetrului dentar, dar tan"ent la colet, po%iia corect obin!ndu$se printr$o #nclinaie corespun%toare #n direcia de aciune a discului. .e secionea% o poriune din dinte care cuprinde *i con e)itatea ma)im a punctului de contact cu dinii ecini. .e a a ea #n edere s nu se cad #n interiorul perimetrului radicular, deoarece #n acest ca% pra"ul creat este aproape imposibil de corectat. @lefuirea se perfectea% prin mi*cri erticale, dinspre colet spre oclu%al, asociate cu mi*cri de rotaie, #n 4urul a)ului sa"ital al piesei, #nspre estibular *i #nspre oral, pentru a se e ita astfel crearea de pra"uri la colet *i a se face totodat nete%irea muc'iilor latero$pro)imale. Dificultile n suprimarea punctelor de contact se refer, #n ma4oritatea ca%urilor, la meninerea discului #n po%iie paralel cu a)ul dintelui, o po%iie dificil #n special la ni elul molarilor inferiori, datorit #nclinrilor spre me%ial sau distal a cestor dini. Posibiliti de remediere5 se poate folosi piesa #n contraun"'i cu mandrin scurt, dar care este "reu *i nesi"ur de mane rat8 se pot utili%a discuri conca e sau con e)e, atunci c!nd le a em la dispo%iie8 se mai poate #ntrebuina, la ni elul mandibulei, o pies dreapt modificat, cu o u*oar an"ulaie terminal care permite #n condiii mult mai bune accesul interdentar #n concordan cu a)ul dinilor ce urmea% s fie preparai (.c'illinbur" <., ?A).

Cnd nu exist punct de contact, prin lipsa dinilor ecini, sau c!nd ace*tia se afl la o oarecare distant, *lefuirea este mult u*urat, feele pro)imale fiind u*or abordabile. 3n acest ac%, abra%area lor se efectuea% cu discuri sau pietre cilindrice adec ate.

ETODA

ODERN"

@lefuirea feelor pro)imale se poate efectua cu ite%e #nalte cu un diamant conic subire sau diamant flacr, pornind dinspre lin"ual *i dinspre estibular spre punctul de contact, care se desfiinea% cu mi*cri de ferestruire, cu "ri4 de a nu le%a dinii ecini (fig. 2.1., fig. 2.2.).

#I$. 2.2. #RE(E DIA ANTATE PENTRU TUR)IN" CARE POT #I UTILI(ATE PENTRU &LE#UIREA #EELOR PRO*I ALE CU %ITE(E +NALTE (+B;3CB CerDstoffDunde Etlas F,)

Dup >o'nston (citat de .'illinbur" <., ?-), obiectivele *lefuirii pro)imale sunt5 Paraleli%area feelor me%ial *i distal cu a)ul de inserie al coroanei de #n eli*, pentru a contribui la retenia acesteia8 Crearea unui spaiu suficient de mare, pentru a asi"ur re%istena prote%ei unidentare, conferindu$i o "rosime corespun%toare8 Gn acces interdentar nest!n4enit, #n ederea rotun4irii muc'iilor *i pentru prepararea e entualelor *anuri, casete etc.

#I$. 2.,.

ODALITATEA DE &LE#UIRE A #EELOR PRO*I ALE CU %ITE(E +NALTE (Dup Bratu D., 12)

Pericolul *lefuirii prin metoda modern const #n coinci%area e)a"erat a preparaiei, cu pierderea retenti itii *i a le%rii dinilor adiaceni, ceea ce, de altfel, se poate #nt!mpla dac nu se acord suficient atenie *i #n ca%ul *lefuirilor dup procedeele clasice (Caec'ter =., 5F).

Par-ic.lari-/i 0n 1le2.irea 2e/elor 3ro4imale Prepararea feelor pro)imale poate s pre%inte urmtoarele aspecte5 1n ca%ul dinilor scuri, fetele pro)imale se *lefuiesc c!t mai paralele #ntre ele, pentru a mri retenia coroanei8 1n ca%ul dinilor #nali, ele se pot pre"ti u*or con er"ente spre oclu%al8

Dac s$a creat, accidental, un pra", se #ncearc o reconstituire printr$o obturaie pro)imo 7 oclu%al de amal"am, acion!ndu$se cu un disc +orico plasat sub"in"i al de pra", prin *lefuire #n direcie cer ico 7 oclu%al.

Dac pra"ul nu se poate corecta cu discul, se a *lefui cu o piatr diamantat flacra, care a fi deplasat de$a lun"ul pra"ului, p!n la ni elarea lui. 6ste de dorit s nu se produc asemenea accidente, deoarece de cele mai multe ori corectarea pra"ului este e)trem de dificil sau c'iar imposibil. Con-rol.l 1le2.irii 2e/elor 3ro4imale se efectuea% astfel5

 cu latul sondei, de la colet ctre oclu%al, pentru a se constata lipsa de retenti iti8 se e)aminea% profilul bontului cu o"linda, pentru a controla forma deretenti i%at a pereilor pro)imali8 se controlea% feele pro)imale pentru a constata dac dinii ecini nu sunt afectai de carie.

FAZA a II a: LEFUIREA !UPRAFEEI OCLUZALE

.uprafeele oclu%ale se or reduce uniform, "rosimea stratului de esut dentar dur #ndeprtat trebuind s fie e"al cu aceea pe care urmea% s$o aib capacul coroanei. Conform indicaiilor lui 9:rber (citat de ;osenstiel ..(., <and =.(. *i (u4imoto >., ?H), "rosimea feelor oclu%ale coronare trebuie s d aibe urmtoarele alori, fiind #n funcie de alia4ul metalic utili%at *i de natura componentei fi%ionomice folosite. Pentru restaurrile "natoprotetice reali%ate din alia4e dentare nobile (aur), #n ca%ul reali%rii unui relief oclu%al dinamic este necesar s se #ndeprte%e ,,5 mm, iar atunci c!nd suprafaa oclu%al static urmea% s fie funcionali%at prin *lefuiri directe #n ca itatea bucal, este ne oie s se asi"ure o "rosime de ,,I 7 1,5 mm. Pentru porelan, se a #ndeprta un strat a !nd "rosimea de ,,Imm, iar pentru polimeri (r*ini acrilice *i diacrilice), se indic #ndeprtarea unui strat de "rosimea de 1,5 7 H mm. Preparaiile prote%elor fi)e de #n eli*, cu capac turnat sau turnate #n #ntre"ime, se recomand a pre%enta un spaiu de circa Hmm fa de anta"oni*ti, pentru a permite e entuale ec'ilibrri oclu%ale efectuate #n ca itatea bucal *i pentru a a ea suficient re%isten la abra%ie. @lefuirea oclu%al trebuie a fi efectuat urmrind relieful oclu%al *i nu reali%!nd o suprafaa plan. Et!t la dinii itali c!t *i #n ca%ul dinilor de itali, *lefuirea trebuie s duc la #ndeprtarea unui strat e"al de substan dentar de pe toat suprafaa oclu%al, care #*i a pstra astfel o confi"uraie asemntoare celei iniiale ( Costa 6., citat de /afar =.,
-1

).

Dup >Jde (citat de +enrK 6.6. *i PeKton (.E., --), trebuie utili%at o piatr de *lefuit piriform, care, prin forma ei, corespunde un"'iului dintre cuspi%i *i fisuri. <a un dinte ital, acest mod de *lefuire este 4ustificat de prote4area or"anului pulpar, care trebuie s pstre%e un perete parapulpar protector de o "rosime e"al fa de pulp, #n toate punctele sale. <a un dinte de ital, 4ustificarea este aceea de a nu se face o ablaie prea mare de substan *i totodat de a se obine o suprafa oclu%al turnat, de o "rosime e"al #n toate %onele sale (.'illin"bur" <., ?A).

ETODA CLA!IC"
Conform metodei clasice, *lefuirea se reali%ea% cu o piatr #n form de roat de moar din carborund (+etless) sau diamantat, de 1, mm diametru, fi)at la piesa dreapt, sau mai bine cu pietre montate cilindrice diamantate, se acionea% asupra ersantelor suprafeelor oclu%ale, la *lefuirii amintite (fi". H.?). ite%e con enionale, urmrindu$se obiecti ele

#I$. 2.5.

ODALITATEA DE &LE#UIRE A #EEI OCLU(ALE CU PIATRA 6ROAT" DE (Dup +enrK 6.6. *i PeKton (.E., -5)

OAR"7

De*i #n conduita clasic se #ncepe *lefuirea oclu%al, pentru considerentul de a se reduce prin aceasta #nlimea feelor pro)imale *i
;osenstiel ..(., <and =.(. *i (u4imoto >.,
?5

estibulo7orale, 9:rber (citat de

), recomand s se #nceap cu separaia,

4ustific!nd c dup #nlturarea punctelor de contact pre"tirea oclu%al se face mai u*or, e it!ndu$se pericolul de atin"ere a dinilor ecini. De altfel, nu e)ist o indicaie absolut asupra succesiuni celor doi timpi 7 separarea L reducerea suprafeei oclu%ale 7 aceasta

put!ndu$se face dup preferinele *colii respecti e sau dup e)periena practic a specialistului. Par-ic.lari-/i 0n 1le2.irea s.3ra2e/ei ocl.8ale Brientarea *lefuirii, #n ca%ul premolarilor *i molarilor fr anta"oni*ti, se face obi*nuit #n raport cu #nlimea la care se afl dinii ecini. C!nd sunt pre%ente e)tru%ii accentuate este indicat ca o dat cu *lefuirea s se corecte%e *i deni elarea planului de oclu%ie8 #n consecin prepararea unor astfel de dini pretinde o prealabil depulpare ca s se poat reduce din #nlimea bonturilor at!t c!t este necesar fa de ni elul dinilor ecini *i totodat *i pentru a asi"ura spaiul corespun%tor "rosimii oclu%ale a coroanei.

#I$. 2.5. ODALITATEA DE &LE#UIRE A %ER!ANTELOR #EEI OCLU(ALE &I A #EELOR LATERALE CU PIETRE CILINDRICE (Dup +enrK 6.6. *i PeKton (.E., -5)

Con-rol.l 1le2.irii s.3ra2e/ei ocl.8ale se efectuea% dup urmtoarele criterii5 pentru orientare asupra profun%imii preparrii se fac controale radiolo"ice pe ba%a crora se pot aprecia conturul *i dimensiunea camerei pulpare8 controlul *lefuirii sub aspectul distanei de anta"oni*ti se poate face cu '!rtie albastr, de ,,H5mm, care #mpturita #n -,? sau c'iar #n F *i interpus #ntre arcadele dentare marc'ea% punctele reliefate care mai necesit s fie *lefuite8 se mai poate folosii *i o plac de cear transparent #ncl%it, care este str!ns #ntre dini, #n oclu%ie de intercuspidare ma)im. Dup rcirea *i #ndeprtarea plcii, se obser prin transparen %onele unde stratul de ceara este mai subire, ceea ce denota un insuficient spaiu la ni elul respecti 8 controlul *lefuirii trebuie efectuat nu numai #n intercuspidare ma)im ci *i #n mi*crile de lateralitate *i de propulsie, cu scopul de a asi"ura un spaiu suficient #ntre suprafaa *lefuit *i dinii anta"oni*ti #n cursul mi*crilor.

FAZA a III a: LEFUIREA FEELOR "E!#I$ULARE I ORALE

ETODA CLA!IC"
Prepararea se desf*oar folosind ite%e *i instrumentar con enional, conform succesiunii urmtoarelor manopere5 se *lefuiesc feele estibular *i oral cu pietre roat, +etless sau diamantate, de 1$ 1,5 cm. diametru, fi)ate la piesa dreapt sau contraun"'i (fi". H.5). cu pietrele roat se suprim numai con e)itile mari situate la ni elul ecuatorului dintelui8 #n continuare, feele estibulo7orale se *lefuiesc cu pietre de form cilindric,

spri4inite ertical *i paralel cu a)ul dintelui respecti 8 *lefuirea cu pietre cilindrice din carborund *i diamantate se face #ncep!ndu$se cu forme mari *i continu!nd cu pietre de diametre din ce #n ce mai mici, spre a a ea acces c!t mai aproape de dinii ecini *i de colet8 feele estibulo7orale se mai pot *lefui *i cu pietre #n form de con in ers, acti e

at!t pe ba% c!t *i pe feele laterale. folosind o piatr con in ers acti pe ba%, de dimensiune mic, fi)at la piesa #n contraun"'i *i spri4init pe faa estibular, se poate prelun"i *lefuirea p!n la

mar"inea "in"i al *i c'iar cu ,,5mm #n interiorul *anului "in"io7parodontal, fr a produce le%iuni ale parodoniului mar"inal (fi". H.F)8

feele estibulo7orale *lefuite, trebuie s fie #n final paralele cu a)ul dintelui.

#I$. 2.9.

ODALITATEA DE &LE#UIRE A #EELOR LATERALE CU DI#ERITE TIPURI DE PIETRE (Dup +enrK 6.6. *i PeKton (.E., -5)

ETODA

ODERN"
estibulare *i orale mari se poate utili%a iniial

Pentru reducerea con e)itilor

metoda clasic descris anterior, urm!nd ca *lefuirea s continue cu turbina, cu instrumentar specific ite%elor #nalte. 9:rber (citat de ;osenstiel ..(., <and =.(. *i

(u4imoto >., ?H) recomand ca atunci c!nd se lucrea% cu turbina s se foloseasc pietre

cilindrice cu ba%a inacti , sub rcire cu apa, iar direcia spre care se *lefuie*te s fie #n sens opus fa de rotaia instrumentului care trebuie doar s atin" "in"ia, foarte u*or, prin intermediul ba%ei lustruite, inacti e. 1n ca%ul c!nd e)ist un acces liber la dinte, sau c!nd dintele este un st!lp de punte i%olat, se poate combina fa%a a 333$a cu fa%a 3. .'illin"bur" <. (?A) propune sc'iarea unui *an de conducere a)ial, pe suprafaa cea mai mare, a*a cum ar fi la mandibul peretele estibular, iar la ma)ilar pe cel oral. Etunci c!nd coroana urmea% s fie element de a"re"are #ntr$o punte de #ntindere mai mare, autorul reali%ea% dou *anuri (pe faa estibular *i pe cea oral), pentru a #mpiedica tendina de dislocare me%io$distal a coroanei. >o'nston (citat de ;osenstiel ..(., <and =.(., (u4imoto >., ?5), d indicaia ca feele conca e orale s fie *lefuite cu pietre mici rotunde, #n scopul reali%rii unei profun%imi uniforme, iar 4umtatea spre oclu%al s aib #n urma preparrii o form asemntoare cu conturul normal.

FAZA a I" a: RO#U%&IREA I FI%I!AREA MUC'IILOR

1n aceast fa% se fac nete%irea *i rotun4irea muc'iilor re%ultate la trecerea #ntre feele pro)imale *i cele estibulo7orale. .e utili%ea% pietre con in ers acti e pe ba% sau lateral ori discuri abra%i e pe faa con e) sau pe cea conca cu care se acionea% asupra muc'iilor =$M, =$B, D$M, D$B, pentru muc'iile =$M si =$B piatra con in ers sau discul con e), acti e pe ba%, pentru muc'iile D$M si D$B pietre con in ers sau discuri conca e acti e pe suprafaa lateral (fi". H.F.).

#I$. 2.:.

ODALITATEA #INI!"RII UCHIILOR PRO*I ALE (Dup +enrK 6.6. *i PeKton (.E., -5)

ETODA CLA!IC"
Gtili%ea% ite%e con enionale, pietrele con in ers, discurile con e)e sau conca e. De notat ca #n funcie de direcia de introducere a instrumentelor #n ca itatea bucal se folose*te conul in ers acti pe ba%a pentru %onele de trecere me%iale *i conul in ers acti pe suprafaa lateral pentru %onele de trecere distale. >o'nston d e)plicaii suplimentare asupra necesitii rotun4irii muc'iilor cu fre%e, pietre 7 diamantate sau discuri de '!rtie, pentru c astfel "rosimea turnturii s fie e"al peste tot *i s se poat adapta la confi"uraia mar"inii "in"i ale.

ETODA

ODERN"
?1

Dup >o'nston (citat de ;osenstiel ..(., <and =.(., (u4imoto >., un"'iurilor se poate face la #nceput cu

), rotun4irea

ite%e *i instrumente abra%i e con enionale

trebuind s fie completate la ite%e #nalte, cu pietre cilindro7conice rotun4ite la !rf, la piesa contraun"'i. De cele mai multe ori aceast fa% se poate efectua de la #nceput cu turbina. 6ste important ca pietrele diamantate s aib un diametru suficient de mic ca s ptrund #n spaiile interdentare *i s fie suficient de lun"i pentru a a4un"e cu ele la ni el cer ical, fr a fi #mpiedicate de suprafaa oclu%al.

FAZA a " a: LEFUIREA LA %I"ELUL COLE#ULUI

@lefuirea la ni elul coletului rpre%int momentul critic al preparrii bontului, confi"uraia limitei de preparaie fiind aleas #n funcie de tipul de prote% unidentar care urmea% a fi aplicat pe bontul preparat. Dup >o'nston (citat de ;osenstiel ..(., <and =.(., (u4imoto >., cer ical se poate pre%enta sub urmtoarele aspecte (fi". H.2.):
?5

), preparaia

 poate fi cu o terminaie nedefinit sub"in"i al, sub form de pan ca #n ca%ul

preparaiei tan"eniale dup 9:rber (citat de ;osenstiel ..(., <and =.(. *i (u4imoto >.,
?5

)8

poate a ea o forma de dalt n ung!i ascuit care se reali%ea% adeseori lin"ual *i pro)imal, cu re%ultate satisfctoare8 se poate pre%enta ca o dalt n bi"ou , folosit acolo unde se impune o *lefuire mai profund (de e)emplu, #n ca%ul pre%enei unei le%iuni odontale)8

#I$. 2.;. ODALIT"I DE PREPARARE A (ONEI CER%ICALE (dup ;osenstiel ..(., <and =.(., (u4imoto >., ?5)

preparaia mai poate fi reali%at cu prag , #n un"'i drept, ascuit sau obtu%, simplu sau bi%otat8 pra"ul poate fi sc'iat de 4ur #mpre4ur sau numai parial, estibular sau estibular *i oral, depin%!nd de tipul prote%ei unidentare c!t *i de situaia clinic a ca%ului respecti 8 poate a ea *i form escavat ( est), denumit #n cong# (fi". H.I.). .'illin"bur" (?H) este adeptul unei limite de preparaie erificabil cu preci%ie at!t #n amprent c!t *i pe model, premise indispensabile pentru obinerea unei turnri care s se adapte%e cu e)actitate la ni elul coletului. Dup opinia autorului, prepararea cu pra" complic amprentarea, adaptarea *i inseria prote%ei unidentare. 1n consecin, el se pronun, #n special #n ca%ul coroanelor de aur, pentru modalitatea Nen con"O. &otodat arat c pentru coroanele de aur a*a numita preparaie tan"enial nu este indicat #ntruc!t obli" la modelarea unor mar"ini coronare subiri, #n lama de cuit care, nefiind

suficient de re%istente, se deformea% de cele mai multe ori sub aciunea forelor masticatorii. 1n consecin, o serie de autori recomand ca limitele preparaiei s permit pe c!t posibil #ncastrarea mar"inii prote%ei unidentare #n profun%imea smaltului, ceea ce pare c se reali%ea%, #n mod satisfctor prin preparaia esca at (On con"O) (fi". H.A $ dreapta).

#I$. 2.<. PREPARARE 6E!CA%AT" = >N CON$>7 A (ONEI CER%ICALE (dup ;osenstiel ..(., <and =.(., (u4imoto >., ?5H)

Preparaiile cu pra" se pot efectua cu diferite tipuri de pietre sau fre%e, la turaii con enionale sau cu turbina. (orma definiti se perfectea% la turaie mic, iar finisarea se recomand s fie fcut cu instrumente de m!n. <imita cer ical a preparaiei poate fi situat sub"in"i al sau la ni elul mar"inii libere "in"i ale. 1n "eneral, se admite c plasarea sub"in"i al a preparaiei satisface principiul parodontoprofilactic, mai puin pe cel carioprofilactic *i deloc pe cel fi%ionomic (fi". H.1,.).

#I$. 2.1?. PREPARARE 6E!CA%AT" = >N CON$>7 @drea3-aA A (ONEI CER%ICALE (dup ;osenstiel ..(., <and =.(., (u4imoto >., ?5)

1n opo%iie cu tendinele e)istente #n trecut, ca mar"inile coroanelor de #n eli* s ptrund c!t mai mult posibil sub"in"i al, conceptele actuale sunt #n cutarea unor te'nici *i metode di ersificate care urmresc ca, #n raport cu prioritatea obiecti elor urmrite, s se reali%e%e *i forma preparaiei.

@colile de medicin dentar europene utili%ea%, de la ca% la ca%, situarea sub"in"i al sau supra"in"i al a limitei preparaiei. 1n ale"erea ni elului de plasare a mar"inii prote%ei unidentare nu trebuie s e)iste idei preconcepute, aceasta fc!ndu$se indi iduali%at, #n funcie de !rsta pacientului, de starea sntii sale parodontale *i de necesitile fi%ionomice. Pentru reali%area unei ptrunderi sub"in"i ale a mar"inii coronare, se face nete%irea muc'iei de smal de la ni elul festonului "in"i al 7 re%ultat #n urma *lefuirii feelor laterale. De asemenea, #n raport cu ad!ncimea fundului de sac "in"i al, se *lefuie*te cu ,,5$ 1mm #n profun%ime, de 4ur #mpre4ur sub 4et puternic de ap, pentru #ndeprtarea festonului. 3nstrumentul abra%i trebuie deplasat paralel cu a)ul dintelui 7 #n mi*care continu 7 ca s nu se forme%e *anuri e entualele pra"uri sub"in"i ale. Edeseori, #nainte de *lefuire, ca msur pre"titoare se aplic inele elastice, fire sub"in"i ale sau inele de p!sl, cu scopul #ndeprtrii mar"inii "in"iei. 1n le"tur cu prepararea coletului s$a mai preconi%at s se reali%e%e nu numai o linie de demarcaie ci c'iar o suprafa de 1$1,5mm lime, care s fac mai retenti ba%a cilindro$conic a bontului (6ne <., 3onescu$Po"ceanu 3., HA, 3onescu /., Bre%ulianu C., &eofnescu <., -2). ;eamintim c bontul preparat trebuie s aib aceea*i form pe care o are *i seciunea dintelui respecti la ni elul coletului, *tiut fiind c fiecare are forma sa proprie, o al, circular sau trape%oidal. ;eferitor la ptrunderea sub"in"i al a mar"inilor coroanelor, ;ic'ter (citat de .mit'
B./.0., 5,), #ntr$o cercetare clinic efectuat #ntr$un timp mai #ndelun"at pe un numr mai

erticale8 #n aceast fa% se #nltur *i

mare de pacieni, nu a putut constata o diferen semnificati #ntre plasarea sub"in"i al *i supra"in"i al a mar"inilor microprote%elor. Dup autor este mai important adaptarea *i finisarea mar"inilor coroanelor dec!t limita lor #n raport cu festonul "in"i al. 1n "eneral, #n scop parodontoprofilactic, se recomand ca mar"inile microprote%elor s se situe%e supra"in"i al. Etunci c!nd se urmresc, #ns mai ales retenia *i stabilitatea coroanelor se preconi%ea% e)tinderea lor sub"in"i al ca sa se mreasc astfel suprafaa de friciune intre pereii bontului *i prote% unidentar.

.ituarea sub"in"i al poate fi condiionat de pre%enta terenului cario"en sau de restaurri de data mai ec'e, pree)istente. 1n literatura de specialitate se remarc tendina de a se acorda rolul cel mai important perfectei finisri a mar"inilor coronare *i #ntr$o mai mic msura ni elului la care se face plasarea acestora. Consideram, #n conte)tul "eneral al conceptelor actuale c dec!t s se reali%e%e forme de pra"uri neadec ate, acolo unde nu este neaprat necesar, cu instrumentar impropriu, este mai important s se fac o *lefuire tan"enial corect cu nete%irea circular a crestei de smal, dup cum indic 9:rber (citat de ;osenstiel ..(., <and =.(. *i
(u4imoto >.,
?5

), sau o *lefuire en con"O. De asemenea, trebuie s se urmreasc

e itarea spinilor iritati i, cu posibilele lor influene noci e asupra parodoniului mar"inal, e itare reali%abil prin obinerea unor amprente perfecte a unei modelari *i finisri corespun%toare a mar"inilor coroanelor.

PREPARAREA LA NI%ELUL COLETULUI +N RETRACII $IN$I%ALE 1n fa%a de preparare prin *lefuire la ni elul coletului se pot e idenia depresiuni cu apariia bifurcaiei interradiculare, ceea ce obli" la crearea unei prelun"iri sub form de *an care s continue bifurcaia pe faa respecti a bontului coronar. 0erespectarea acestei te'nici poate s duc la confecionarea unei coroane care s treac peste depresiunea interradicular ca o coard, fapt care determin o neadaptare a prote%ei unidentare la suprafaa dintelui, e)pun!nd bontul la carie si descimentarea elementului protetic. Pentru remedierea unei astfel de situaii se *lefuie*te un *an cu o piatr cilindro$ conic, plasat cu !rful #n bifurcaie, cu mi*cri erticale #n a)ul de inserie al coroanelor (fi". H.11).

#I$. 2.11. PREPARARE DE &ANURI LA NI%ELUL (ONEI CER%ICALE (dup ;osenstiel ..(., <and =.(., (u4imoto >., ?5)

Esemenea *anuri pot fi reali%ate *i #n lipsa depresiunilor radiculare, dac se consider c prin aceasta se mresc retenti itatea *i stabilitatea microprote%elor. @anurile au)iliare pot fi fcute la ni elul dinilor posteriori cu fre%e fisuri drepte sau conice *i ele trebuie s fie paralele cu a)ul de inserie, respecti se termine aproape de linia cer ical (Prelipceanu (., Doro"a B., ??).

FAZA a "I a: FI%I!AREA $O%#ULUI

1n federea reali%rii finisrii bontului, se procedea% la finisarea feelor *lefuite, la suprimarea muc'iilor coronare secundare *i a acelora dintre suprafaa oclu%al *i cele laterale (fi". H.1H.). (inisarea se face cu pietre de dimensiuni reduse, cilindrice, diamantate, cu "ranulaii foarte fine *i cu discuri de '!rtie. =uc'iile secundare, nere"ularitile *i asperitile se nete%esc cu discuri de '!rtie ume%ite, sub rcire cu ap.

#I$. 2.12. #INI!AREA PREPARAIEI (Dup Bratu D., 12)

6ste contraindicat folosirea pastelor de lustruit, deoarece #n urma ptrunderii lor #n canaliculele dentinare nu se mai poate obine o bun de"resare a bontului coronar #n momentul cimentrii.

2.2. &LE#UIRI ATIPICE PENTRU COROANE DE +N%ELI& !PECIALE

1n ca%ul dinilor scuri, la ni elul un"'iurilor oclu%o7laterale este indicat meninerea an"ulaiei, spre deosebire de preparaiile obi*nuite unde rotun4irea lor se impune. <a dinii scuri sub 5 mm, se recomand ca, pe l!n" reali%area unor fee paralele, s se prepare *i o ca itate oclu%al #n form de caset, #n care ptrunde un cep al coroanei de #n eli*. <a dinii lun"i *i "lobulo*i, precum *i la dinii cu retracii parodontale accentuate, se recomand coroane ale cror mar"ini s se opreasc la ni elul ecuatorului dintelui. Pentru coroanele telescop, dinii se *lefuiesc mai accentuat tronconic, pentru a crea spaiul necesar at!t pentru capa care se cimentea% pe bont, c!t *i pentru a doua coroan care, fiind solidar cu puntea, se inser prin alunecare peste cap. Controlul preparaiei bontului finit se face cu latul sondei de$a lun"ul tuturor feelor urmrindu$se urmtoarele obiective5

B B B B B B

Coinci%area s fie de ,,5mm, abia perceptibil cu oc'iul liber8 Circumferina sub"in"i al s urme%e conturul seciunii trans ersale radiculare8 (eele erticale s fie plane8 Perimetrul oclu%al s corespund #n mare traseului seciunii trans ersale radiculare8 Perimetrul oclu%al s se #nscrie #n interiorul celui cer ical8 .paiul interoclu%al s fie suficient de mare pentru "rosimea coroanei ( Edam E.9.,

Parissanas /.9., 1).

Controlul deretenti i%rii poate fi efectuat prin luarea perimetrului cu o s!rm de ipl maleabil de ,,Hmm diametru, care se #nf*oar la colet. Dac acest inel de s!rm poate fi ridicat cu u*urin, fr s #nt!mpine obstacole *i deformri, se aprecia% c forma preparaiei este corect, lipsit de retenti iti. 1n ca%uri speciale se ia o amprent, se toarn modelul, erific!ndu$se prin aceasta o serie de aspecte le"ate de corecta preparare a bontului (Es' =., ;amf4ord .., 5).

2.,. &LE#UIREA )ONTULUI E*CLU!I% CU TUR)INA

Dup 9:rber (citat de Bratu D., 12), prepararea de tip tan"enial are dou fa%e5 () FAZA !UPRA*I%*I"AL+ 1n aceast etap este preparat dintele p!n la festonul "in"i al cu pietre diamantate lun"i, u*or efilate. Prepararea supra"in"i al se e)ecut cu turbina #n - timpi5 separarea5 #n ca%ul c!nd se prepar un dinte care are un ecin cu punct de contact, se atac dinspre estibular *i dinspre oral, prin insinuarea pietrei de *lefuit ctre

spaiul interdentar, bine#neles *lefuindu$se dintele aflat #n curs de preparare, fr s se atin" ecinul. Dac se prepar in acela*i timp doi dini alturai, se trece piatra diamantat printre ei8 reducerea oclu%al5 se utili%ea% pietre de *lefuit diamantate tronconice sau cilindrice, ori pietre lenticulare, cu care prin mi*cri de du$te$ ino, alternati spre estibular *i oral, dup metodele de4a descrise, se elimin suficient esut dentar pentru obinerea distanei necesare fa de anta"oni*ti8 prepararea feelor laterale5 prin *lefuiri de 4ur #mpre4ur, toate feele laterale ale bontului dentar se prepar tan"ente la colet, in!ndu$se cont *i de "radul de con er"en pe care trebuie s$l aib #n final. ,) FAZA !U$*I%*I"AL+ Cu o piatr fin diamantat efilat, e)trem de subire, a !nd o parte acti de numai H$- mm se ptrunde sub"in"i al circumscriindu$se coletul, sub aciunea unui 4et puternic de ap care #ndeprtea% festonul. (a%a se e)ecut #n ca%ul coroanelor cu

ptrundere sub"in"i al. 1n situaii de cariore%isten *i un oarecare "rad de insuficien parodontal, se poate *lefui numai p!n la ni elul mar"inii "in"i ale conform preparrii de tip e)ca at, pre%entat anterior (BarDmeier C.C., 9elseK C.P., BlanDenau ;.>.,
Peterson D... , F, Bratu D., 12).

2.5. ERORI' ACCIDENTE &I CO PLICAII +N &LE#UIREA DINILOR

Erorile cu consecine asupra formelor *lefuirii (fi". H.1-) pot fi repre%entate de5 forme de bont e)a"erat conici%ate, cu consecine asupra retenti itii coroanelor *i a inte"ritii pulpare8 bonturi cu perimetrul oclu%al mai mare dec!t cel cer ical8 %one retenti e la ni elul coletului 7 consecina unei incorecte preparri *i finisri a bontului8 *anuri erticale pe suprafaa bontului *i la colet, fapt care denot c instrumentul de *lefuit nu a fost mane rat #n mi*care continu8 prepararea coletului pentru coroanele cu ptrundere sub"in"i al, insuficient de profund efectuat (a nu se confunda cu preparaia esca at unde *lefuirea limitei se face, #n mod oit, supra"in"i al)8 subminri retenti e (pra"uri accidentale #n profun%ime), consecina unei te'nici "re*ite #n orientarea instrumentelor de *lefuit, au drept re%ultat o inserie incomplet *i incorect a coroanei8 spaiu interoclu%al insuficient printr$o reducere prea mic de substan dentar la acest ni el.

#I$. 2.1,. ERORI CU CON!ECINE A!UPRA #OR ELOR &LE#UIRII (Dup Bratu D., 12)

Acciden-ele posibile #n timpul *lefuirii sunt repre%entate de :

 durere, care depinde de sensibilitatea indi idual, #n ca%ul dinilor itali se folose*te aneste%ia8 secionarea bu%ei, limbii, plan*eului sau mucoasei 4u"ale, prin lipsa unui punct de spri4in ferm al m!inii operatorului, "re*eal care poate determina deraparea instrumentului de *lefuit8 #n raport cu "ra itatea le%iunii se pot lua msuri ca badi4onri cu + HBH, compresiuni pentru 'emosta% sau sutur c'irur"ical8 desc'iderea camerei pulpare, printr$o orientare "re*it asupra dimen$siunilor or"anului pulpar8 traumati%area paradoniului mar"inal, consecuti *lefuirii, poate s determine o le%are a fibrelor subepiteliale, ceea ce duce la retracii cicatriceale sau la apariia pun"ilor "in"i ale8 *lefuirea din neatenie sau printr$o te'nic "re*it a dintelui adiacent 7 punct de plecare pentru de% oltarea unei carii8 fracturarea coronar a dintelui ecin sau anta"onist, prin neatenie sau prin

mane rarea "re*it a instrumentelor de *lefuit. Com3lica/iile posibile dup *lefuire sunt5 Pulpita #nsoit de durerile care apar #n scurt timp dup *lefuire8 #n principiu, tratamentul const din e)tirparea ital a pulpei, sau #n unele ca%uri se pot face tratamente cu substane medicamentoase, cum sunt corticosteroi%ii. .edarea durerilor nu #nltur pericolul afectrii pulpei, #ndeosebi prin cimentare, de aceea se recomand #n astfel de situaii s se aplice coroane de protecie pro i%orie cu Cal)il, pe o perioad de c!te a sptm!ni, sau #n ca%ul coroanelor sin"ulare s se cimente%e cu un ciment neutru. 1n afar de #ncercarea de terapie medicamentoas se indic e)tirparea ital, mai ales atunci c!nd bontul repre%int unul din st!lpii unei puni de o #ntindere mai mare8 durerea trectoare, care apare pro ocat de a"eni termici *i c'imici *i cedea% #n urma aplicrii coroanelor de protecie8 necro%a pulpar tardi *i "an"rena pulpar 7 complicaii ale $lefuirii 7 cu consecine asupra inte"ritii esuturilor periapicale (parodontite aplicate, cronice *i acute)8

 fractura bontului coronar, consecina lipsei de consolidare mecanic, #n special a

dinilor monoradiculari depulpai (Bratu D., 15, 12).