Sunteți pe pagina 1din 17

Continutul Raportului: 1.Pedeapsa si sistemul pedepselor penale in Republica Moldova.Aspecte generale. 2.Aparitia si evolutia muncii neremunerate in folosul comunitatii.

3.Notiunea si continutul juridic al muncii neremunerate in folosul comunitatii.Modul de e ecutare a muncii neremunerate in folosul comunitatii. !. Munca neremunerata in folosul comunitatii " alternativa la inc#isoare.

!.Conclu$ii si opinii proprii

1.Legislatia penala se bazeaza pe trei piloni de baza infractiunea,raspunderea penala si pedeapsa penala.Pedeapsa penala apare ca o consecinta juridica fata de persoanele care au savirsit infractiuni.Pedeapsa penala reprezinta acea reactie a societatii fata de infractori.In legislatia penala a Republicii Moldova institutia pedepsei penale este reglementata in capitolul sapte a codului penal.In conformitate cu art.61 Cod Penal al R.M pedeapsa penala este definite ca o masura de constringere statala si un mijloc de corectare si reeducare a condamnatului ce se aplica de instantele de judecata,in numele legii,persoaneleor care au savirsit infractiuni,cauzind anumite lipsuri si restrictii drepturilor lor.!"in aceasta definitie rezulta urmatoarele caracteristici a pedepsei penale. a. Pedeapsa penala este o masura de constringere,adica ea poarta un caracter fortat.Persoana fata de care a fost aplicata pedeapsa penala este supusa unor suferinte psi#ice si fizice ce se caracterizeaza prin anumite lipsuri si restrictii de drepturi si libertati."e e$emplu aplicarea unei pedepse cu inc#isoare limiteza persoana in dreptul persoanei la libera circulatie, de asi alege domiciliul etc. %menda de e$emplu care este o pedeapsa pecuniara limiteza patrimoniul persoanei care a savirsit infractiunea,iar munca neremunerata in folosul comunitatii limiteaza persoana in dreptul la munca ,la odi#na,mai mult ca atit nu este remunerata ,care in mod indirect aduce si o limitare a patrimoniului infractorului. b. Pedeapsa penala este o masura de constringere statala,adica ea se aplica doar de catre stat prin intermediul organelor imputernicite.&nicul organ care poate aplica pedeapsa penala fata de persoanele care au savirsit infractiuni este instanta de judecata.La aplicare pedepsei penale se tine cont de principiile generale de drept.%sadar art.' al Codului Penal al R.M. stabileste ca nimeni nu poate fi declarat vinovat de savirsirea unei infractiuni nici (&P&( &)*I P*"*P(* P*)%L*,decit in baza unei #otariri a instantei de judecata si in stricta conformitate cu legea penala.!)ullum crimen sine lege,nulla poena sine lege!. c. Pedeapsa penala este un mijloc de corectare si reeducare a infractorului.In secolele anterioare pedeapsa se aplica cu scopul de a provoca suferinte fizice si psi#ice persoanei,de a o injosi,de a o pedepsi,asadar in perioada data ce+a mai practicata pedeapsa era cea cu moarte.%nume ea era cel mai eficient mijloc de a pedepsi infractorul.L% momentul actual nu se mai practica astfel de conceptii ,iar scopul pedepsei este asa cum rezulta si din art.61 alin , de a reeduca si corecta persoana de a restabili ec#itatea sociala,de a preveni savirsirea de noi infractiuni.Prin urmare in majoritatea statelor lumii pedeapsa cu moarte nu se mai aplica ,fiind scoasa din sistemul pedepselor penale,deoarece aplicind o astfel de constringere persoana nu mai poate fi nici corecatata nici reeducata,mai mult ca atit prin aplicarea ei se incalca si principiul umanismului care este prevazut si in art.- a codului penal ,care mentioneaza ca .legea penala nu urmareste scopul de a cauza suferinte fizice sau de a leza demnitatea omului.)imeni nu poate fi supus torturii,nici la tratamente grude,inumane sau degradante!%ceasta prevedere este mentionata si in art.61 alin , Cod Penal al R.M. care mentioneaza ca .e$ecutarea pedepsei nu trebuie sa cauzeze suferinte fizice si nici sa injoseasca demnitatea persoanei condamnate!.

d. Pedeapsa se aplica doar fata de personele vinovate ce au savirsit infractiuni.Pedeapsa penala nu se aplica fata de oricare persoana si pentru oricare deviere.%rt./1 C.P al R.M stabileste ca ca temei real de raspundere si pedeapsa penala o costituie fapta prejudiciabila,iar ca temei juridic componenta de infractiune.Componenta de infractiuni se considera totalitatea de semne obiective si subiective,stabilite de legea penala,ce califica o fapta prejudiciabila drept o infractiune concreta.Pedeapsa penala nu va putea fi aplicata fata de minorii care nu au atins virsta de 16,ani iar in unele cazuri fata de persoanele care nu au atins virsta de 1- ani0art.,1 C.P1."e asemenia pedeapsa penala nu poate fi aplicata si nici de persoanele care sunt iresponsabile,in cazul dat instanta de judecata poate sa aplice fata de persoanele date anumite masuri de siguranta prevazute in art.23 C.P a R.M,ca e$emplu sa fie internate intr+o institutie psi#iatrica cu caracter obisnuit,sau riguros.Pedeapsa penala nu poate fi aplicata nici in cazul lipsei a vinovatiei,in C.P este prevazut un capitol aparte .cauzele care inlatura caracterul penal al faptei!.Pedeapsa penala nu se aplica si nici in cazul in care persoana a fost liberata de raspundere penala!capitolul 6 C.Penal a R.M! e. Pedeapsa penala genereaza antecendente penale pentru infractor.In conformitate cu art.114 C.P al R.M antecendentele penale reprezinta o stare juridica a persoanei,ce apare din momentul raminerii definitive a sentintei de condamnare,generind consecinte de drept nefavorabile pentru condamnat pina la momentul stingerii antecendentelor penale sau reabilitatii.Consecintele nefavorabile a condamnatului se e$prima prin faptul ca in caz de savirsire a unei noi infractiuni,antecendentele penale vor servi drept circumstante agravante0art.55 C.P lit a,!savirsirea infractiunii de catre o persoana care anterior a fost condamnata pentru infractiune similara sau pentru alte fapte care au relevanta pentru cauze!1,precum si acel fapt ca fata de persoana cu antecendente penale nu poate fi aplicata institutia liberarii de raspundere penala prevazuta in capitolul 6 C.P a R.M.In ,deoarece in cazul liberarii de raspunderii penale o conditie necesara este ca persoana care a savirsit pentru prima data infractiune.6 alta consecinta nefavorabila este ca in cazul in care persoana cu antecendente penale pentru o infractiune savirsita cu intentie mai savirseste una sau mai multe infractiuni intentionate aceasta se considera recedivista,ceea ce constituie de asemeni o circumstanta agravanta in primul rind,iar in al doilea rind aceste persoane isi vor e$ecuta pedeapsa in penitenciar de tip inc#is.7otodata art.3, C.P al R.M mai stabileste ca in caz de recediva pedeapsa aplicata nu poate fi mai mica de jumate pentru recediva simpla,nu poate fi mai mica de doua treimi in cazul recedivei deosebit de periculoase si nu poate fi mai mica de trei patrimi in cazul recedivei e$trem de periculoase, in cazul recedivei nu poate fi aplicata fata de persoana condamnata o pedeapsa mai blinda decit cea prevazuta de legea penala0art.52 alin-1. 7oate pedepsele sunt stabilite intr+un sistem.In literatura de specialitate sistemul pedepselor penale este definita ca o lista de pedepse stabilite de legea penala,care sunt grupate in categorii dupa anumite criterii si aranjate intr+o anumita ordine.(istemul pedepselor penale in Republica Moldova este stabilit in art.6, cod penal.In conformitate cu acest articol fata de persoanele fizice pe teritoriul Republicii Moldova se aplica urmatoarele pedepse8 1.%menda ,.Privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a e$ercita o anumita activitate

'.Retragerea gradului militar,a unui titlu special,a gradului de calificare si a distinctiilor de stat -.Munca neremunerata in folosul comunitatii /.Inc#isoarea 6."etentia pe viata %ceasta lista de pedepse este e$#austiva,ceea ce inseamna ca instanta de judecata nu poate aplica o alta pedeapsa decit cele prevazute in acest articol.In articolul dat aceste pedepse sunt aranjate intr+un ordin anumit,incepind cu cea mai blinda pedeapsa0amenda1 si finisind cu cea mai aspra pedeapsa0detentia pe viata1.(istemul de pedepse difera de la stat la stat,dar sunt o anumita categore de pedepse care sunt prevazute in majoritatea statelor,ca e$emplu amenda,munca neremunerata in folosul comunitatii,inc#isoare ,detentia pe viata.La aplicarea unei din aceste pedepse stabilite in aceasta lista se tine cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale prevazute in art.5/ Cod Penal al R.M

,.Munca neremunerata in folosul comunitatii nu a fost o inovatie in dreptul penal.*a in calitate de pedeapsa a fost cunoscuta inca din perioadele istorice mult mai vec#i."* e$emplu in perioada antica e$istau reglementari in conformitate cu care,pentru neac#itarea la scadenta a datoriilor,debitorul se transforma in sclavul creditorului.%ceasta pedeapsa era prevazuta si in Codul lui 9ammurabi0152,+15/4 i.de Cr.1,cel ce nu putea sa restituie imprumutul,putea fi transformat in sclav pe perioada indeplinirii anumitor muni care aveau ca scop compensarea datoriei in folosul creditorului.In evul mediu ,in general se aplicau pedepse drastice pentru infractor,care se bazau mai mult pedepsele cu moartea,mutilari si privatiune de libertate.*ra utilizata si munca neremunerata in folosul comunitatii,ea avind forma de ocne,galere.Munca silnica putea fi aplicata pe toata viata sau pe o anumita perioada de timp,care datorita unor conditii e$trem de grele pentru e$ecutare,adesea depaseau viata condamnatului.In sec.:;I+ :;III munca silnica capata amploare ca rezultat al descoperirilor geografice,avind drept scop descoperirea de noi teritorii.In acea perioada principalele munci pe care le indeplineau condamnatii era8munca la plantatii private,e$plorarea minelor,constructia cailor ferate,valorificarea padurilor,cresterea trestiei de za#ar.In istorie atestam orase medievale germane in care datornicii li se oferea posibilitatea de a evita pedeapsa cu inc#isoare pentru neonorarea obligatiilor prin prestarea unei munci folositoare comunitaii0construirea de fortificatii,curatarea de canalizare a orasului etc.1Incepind cu secolul :;II,intr+o serie de tari au e$istat sanctiuni de tipul similar constind in efectuarea anumitei munci in interesul comunitatii.Cea mai cunoscuta forma de pedeapsa era .%rbeitsstrafe!,care servea drept pedeapsa alternativa in landurile germane si in *lvetia pentru persoanele care nu voiau sau nu puteau sa+si ac#ite datoriile financiare.7reptat,aceasta forma de pedeapsa a inceput sa fie aplicata nu numai datornicilor insolvabili,dar si ca sanctiune general valabila."e e$emplu,in (a$on Code$ %ugusteus,din 1623,se prevedea dreptul judecatorului de a aplica pedeapsa de .9andarbeitsstrafe! in locul pedepsei cu inc#isoare sau amenzii cu mentiunea care specifica ca trei zile de munca obligatorie ec#ivalau cu o zi de detentie.In %nglia de la mijlocul secolului trecut,aceasta forma de pedeapsa era conceputa ca o obligatie asumata voluntar de a presta o anumita munca,pentru a evita astfel condamnarea la inc#isare sau pentru neplata a amenzii.In (tatele &nite ale %mericii,angajarea condamnatilor in proiecte pentru constructia si reparea drumurilor,precum si in alte munci social+utile,dateaza inca din perioada Razboiului de Independenta.C#iar si in secolul :: unele state ale &niunii *uropene mai continuau sa utilizeze munca grupurilor de condamnati in catuse,acestia din urma mai fiind numiti si .grupuri in catuse!.(pre regret,reflectind asupra relatiilor sociale din secolele :;II si :I:,voi mentiona ca modelul de munca neremunerata in folosul comunitatii utilizata nu prevedea si respectarea drepturilor condamnatilor care prestau asemenia munci,asadar adesea muncile pe care le prestau condamnatii le lezau sanatatea si securitatea.Munca neremunerata in folosul comunitatii era prevazuta si de legislatia penala a <rantei din periada moderna,spre e$emplu Codul lui )apoleon din 1314 care prevedea aplicarea muncii neremunerate in doua cazuri8ca pedeapsa principala0condamnarea pe viata la munci silnice1 si munca corectionala0in calitate de pedeapsa complimentara1.In Rusia 7arista folosirea muncii neremunerate in folosul comunitatii de

asemenia era pe larg utilizata.Printr+un decret al imparatului din 1361 cu privire la situatia juridica a taranilor iesiti din serbie,instantele judecatoresti puteau sa aplice o munca neremunerata pe o perioada de 6 zile taranilor care au savirsit delicte minore.%plicarea acestei pedepse era conditionata de un sir de factori8insolvabilitatea condamnatului ,dorinta lui etc.%semenia pedeapsa se aplica si pe teritoriul =asarabiei care a fost ane$ata de Imperiul 7arist.(c#emele de munca neremunerata au fost elaborate in baza unei cumul de idei in anii >64 in vederea imbunatatirii sistemului de justitie penala."etentia era o pedeapsa destul de costisitoare de aceea sis a consolidate munca neremunerata in folosul comunitatii ca o pedeapsa alternative aplicata personelor ce au savirsit infrcatiuni ,in special usoare sau mai putin grave si in unele cazuri grave.Primul program de munca comunitara organizata a fost lansata in (.&.% in anul 1266 in %lameda0California1.Programul era prevazut pentru femeile care au comis infractiuni de traffic si dispuneau de venituri mici,fapt ce nu le permitea sa ac#ite amenzile si,ca urmare, erau condamnate la privatiune de libertate.(copul urmarit consta in emiderea de catre instantele de judecata a sentintelor care prescriau prestarea de anumite munci comunitare ca ub substituient al platii amenzilor,ceea ce trebuia sa se soldeze cu reducerea numarului de femei detinute in inc#isoare.In %nglia si 7ara ?alilor in 1266 a fost creat Consiliul Consultativ al (istemului de @ustitie penala.Consiliul a elaborate,in 1254 un raport0 Raportul Aootton!1,in care recomanda,printre altele,instituirea conceptului de munca comunitara.%stfel,instanta,in baza unei investigari sociale,era in drept sa oblige o persoana care a atins virsta de cel putin 15 ani si a fost condamnata la privatiune de libertate sa presteze nu mia putin de -4 ore si nu mai mult de ,-4 ore de munca comunitara.%cest lucru era posibil doar cu consemtamintul condamnatului.(c#ema britanica a servit drept model pentru unele tari europene si din confederatia coroanei engleze.La inceputul anilor 24 munca in folosul comunitatii a fost introdusa si in tarile nordice,respective,)orvegia,<inlanda,(uedia,"anemarca.In 122',in BimbabCe a fost introdusa un model special de munca in folosul comunitatii,care urma sa devina un model de success ,un e$emplu de success nu doar pentru tarile in tranzitie,dar si pentru democratiile din vest.In *uropa de est,Republica Ce#a si &ngaria au fost primele state care au introdus o asemenea forma de pedeapsa.Letonia a introdus munca in folosul cominitatii in anul 1222.Munca neremunerata in folosul comunitatii din ce in ce capata o amploare tot mai mare si devine tot mai aplicata fata de infractori.

'.Munca neremunerata in folosul comunitatii ca pedeapsa este prevazuta in articolul 6, lit.d C.P a R.M.In conformitate cu acelasi articol munca neremunerata in folosul comunitatii poate fi aplicata atit ca pedeapsa principala cit si ca pedeapsa obligatorie 0art 6, alin '!Munca neremunerata in folosul comunitatii poate fi aplicata ca pedeapsa principala sau in cazul condamnarii cu suspendare conditionata a e$ecutarii pedepsei prevazute in art.24 C.P se aplica ca pedeapsa obligatorie in perioada de proba!1.In calitate de pedeapsa principala munca neremunerata in folosul comunitatii se aplica pentru 1,1 de componente,marea majoritate a carora reprezinta infractiuni usoare si mai putin grave.In sapte cazuri munca neremunerata in folosul comunitatii este prevazuta in calitate de pedeapsa si pentru infractiuni grave.6 definitie legala a Muncii neremunerate in folosul comunitatii este prevazuta in alin. 1 al art.65 Cod Penal. %rticolul mentionat stabileste ca munca neremunerata in folosul comunitatii consta in antrenarea condamnatului in afara orelor de servici de baza sau de studii,la munca,determinata de autoritatile administratiei publice locale.In literatura juridica munca neremunerata in folosul comunitatii este definita ca o pedeapsa principala sau obligatorie iar in unele cazuri si alternativa care se aplica de catre instanta de judecata fata de persoanele care au savirsit infractiuni usoare,mai putin grave ,iar in unele cazuri si pentru infractiuni grave si care consta in antrenarea condamnatului la munca stabilita de autoritatile administratiei publice locale in comun acord cu organul de probatiune,in afara orelor de serviciu sau de studii."in aceasta definitie rezulta urmatoarele trasaturi a acestei categorii de pedeapsa8 a. In primul rind dupa modul cum este aranjata in articolul 6, C.P a R.M munca neremunerata in folosul comunitatii este mai aspra decit pedeapsa amenda. b. (e aplica doar de catre instanta de judecata atit in calitate de pedeapsa principala cit si obligatorie.Munca neremunerata in folosul reprezinta si o alternativa a altor pedepse.*a poate fi aplicata ca alternativa a altor pedepse in urmatoarele cazuri8Cind este stabilit in sanctiunea articolului corespunzator din partea speciala a codului penal. Ca e$emplu poate servi 0art 1/, alin 1,art 1// etc.1,cind persoana a fost condamnata la pedeapsa amenda ,dar din motive ca condamnatul nu este in stare sa plateasca amenda stabilita ca pedeapsa principala sau complimentara,instanta de judecata poate,potrivit prevederilor art.65 sa inlocuiasca suma amenzii neac#itate cu munca neremunerata in folosul comunitatii,calculindu+se 64 de ore de munca neremunerata in folosul comunitatii pentru /4 unitati conventionale de amenda.7otodata in viziunea mea amenda poate fi inlocuita cu munca neremunerata in folosul comunitatii doar in cazul in care aceasta este stabilita ca pedeapsa principala insa nu si in cazul in care este prevazuta ca pedeapsa complimentare.Potrivit articoluli 5 alin , C.P. a R.M . nimeni nu poate fi supus de doua ori urmaririi penale si pedepsei penale pentru una si aceeasi fapta!.Prin urmare daca admitem ca fata de un o persoana a fost stabilita spre e$emplu ca pedeapsa principala inc#isoarea si ca pedeapsa complimentara amenda,si daca persoana in cauza din motive intemeiate nu va putea ac#ita amenda,tinind cont de prevederile art.6- alin 5,amenda poate sa fie inlocuita cu munca neremunerata in folosul comunitatii,insa in cazul dat persoana data va trebui sa e$ecute nu una ci doua pedepse principale si anume pedeapsa cu inc#isoare si munca neremunerata in folosul comunitatii deoarece in conformitate cum am mentionat si anterior

Munca neremunerata in folosul comunitatii este una principala si nu obligatorie.In cazul dat vom fi in prezenta incalcarii grave a unui din principiile fundamentale a dreptului penal si anume a principiului unicitatii."e asemeni munca neremunerata in folosul comunitatii poate fi aplicata si in cazul in care aceasta nu este prevazuta in sanciunea articolului din partea speciala din codul penal aceasta rezulta din prevederile art.52 Cod penal care mentioneaza ca instanta de judecata tinind cont de toate circumstantele e$ceptionale ale cauzei,tinind cont de persoana celui condamnat ,de rolul celui vinovat la savirsirea infractiunii precum si de comportamentul acestuia in timpul si dupa consumarea infractiunii poate aplica o pedeapsa sub limita minima prevazuta de legea penala pentru infractiunea respectiva,sa aplice infractiunea complementara ori sa aplice o pedeapsa mai blinda.Pedeapsa munca neremunerata in folosul comunitatii poate fi aplicata si in cazul inlocuirii partii nee$ecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda0art.2, C.P.1.7otodata Plenul Curtii (upreme de @ustitie in #otarirea sa e$plicativa nr.3 din ,44/ mentioneaza ca pedeapsa muncii neremunerate in folosul comunitatii ca o pedeapsa mai blinda decit cea prevazuta de lege pentru o infractiune concreta,conform prevederilor art.52 C.P poate fi aplicata doar in cazurile cind sanctiunea din partea speciala a C.P. nu prevede ca pedeapsa alternativa pentru infractiunea concreta pedeapsa amenzii,sau daca pedeapsa amenzii persoana nu va avea posibilitatea reala sa o e$ecute.%ceeasi 9otarirea e$plicativa a plenului curtii supeme de justitie mentioneaza ca la stabilirea pedepsei inculpatului instanta trebuie sa tina cont de prevederile art.5/ alin , cod penal,conform carora o pedeapsa mai aspra,din numarul celor alternative prevazute pentru savirsirea infractiunii respective,se stabileste numai in cazul in care o pedepasa mai blinda din numarul celor mentionate in sanctiunea articolului respecitv,nu va asigura atingerea scopului pedepsei.%stfel,instanta in #otarirea sa urmeaza de fiecare data sa argumenteze motivul neaplicarii unei pedepse mai blinde prevazute de lege in sanctiunea articolului respectiv,blindetea pedepsei fiind apreciata conform ordinii categoriilor pedepselor specificate la art.6, Cod Penal. La stabilirea pedepsei sub forma de munca neremunerata in folosul comunitatii instanta trebuie sa mai tina cont de necesitatile individuale, posibilitatile, drepturile si responsabilitatilor sociale ale inculpatului 0Regula ',1, inclusiv si de recomandarile serviciului de resocializare Pentru aceasta organele de urmarire penala sau instanta de judecata vor dispune efectuarea unei anc#ete sociale, daca aceasta o cer imprejurarile cauzei.09.P.C.(.@ nr.3 din ,44/1.

C. %re un caracter obligatoriu pentru condamntat.Caracterul obligatoriu consta in acel fapt ca condamnatul este obligat sa e$ecute munca stabilita,fara a avea dreptul de a alege ce munca sa e$ecute.9otarirea ?uvernului 16-' din '1.1,.,44' ,stabileste ca pedeapsa sub forma de munca neremunerata in folosul comunitatii se e$ecuta la obiectele cu destinatie sociala de la locul de trai al condamnatului,iar militarii in termen si cu termen redus condamnati la pedeapsa nominalizata e$ecuta aceasta pedeapsa in unitatea militara,la obiectele stabilite de comandantul unitatii militare."e aici rezulta faptul ca condamnatul este antrenat la munci determinate de catre autoritatile administratiei publice locale,adica caracterul muncii si locul prestarii ei nu este unul ales deliberat de cel condamnat,ci impus prin decizia organelor abilitate.In 9.? nr 16-' este stabilita o lista de lucrari recomandate pentru e$ecutarea de catre condamnati a pedepsei sub forma de munca neremunerata in folosul comunitatii.Prin aceste lucrari se enumera8curatarea terenului intreprinderilor industriale,colectarea plantelor medicinale,crearea zonelor verzi,curatarea acoperisurilor de zapada,cosirea ierbii si taierea arbustilor etc.*ste necesar de

mentionat ca aceasta lista nu este una e$#austiva ci doar prevede citeva feluri de lucrari,care pot fi aplicate.Regula generala care rezulta din lege este ca condamnatul este atras la o munca ce nu necesita o anumita calificare,totodata in 9.? nr 16-' precum si in 9otarirea Plenului Curtii (upreme de justitie nr.3 din 4-.45.,44/ se specifica ca condamnatul poate fi atras la munci ce necesita pregatire0calificare1 speciala doar daca condamnatul dispune de o asemenia calificare. ". *ste o pedeapsa ce nu este legata de izolarea condamnatului de societate,ceea ce+i indica faptul ca este o pedeapsa de alternativa. e. Munca se e$ecuta in afara timpului serviciului de baza sau de studii.In cazul in care persoanele sunt antrenate in cimpul muncii sau la studii0gimnaziu,liceu,universitate etc1,persoanele vor e$ecuta pedeapsa doar dupa indeplinirea celorlalte obligatii.9otarirea ?uvernului nr.16-' stabileste ca durata de e$ecutare a pedepsei sub formD de muncD neremuneratD En folosul comunitDFii nu se include En vec#imea de muncD totalD a condamnatului Gi nu se EnregistreazD En carnetul sDu de munca,iar in cazul militarilor in termen si cu termen redus nu se include in durata serviciuui militar,aceeasi #otarirea mai stabileste ca acordarea concediului anual la serviciul de bazD,al condamnatului nu suspendD e$ecutarea pedepsei sub formD de muncD neremuneratD En folosul comunitDFii.%ceeasi prevedere se rasfringe si asupra militarilor in termen si cu termen redus. f. Munca se e$ecuta in folosul comunitatii.Pedeapsa data are menirea de a supune condamnatul ca sa+si repare prejudiciul cauzat prin e$ecutarea unei munci care va aduce un anumit beneficiu intregii societati.Lucrarile e$ecutate de catre condamnat trebuie sa aiba un impact pozitiv pentru intreaga societate+constructia drumurilor,amenajarea spatiilor verzi.Codule de e$ecutare precum si 9.? nr.16-' mentioneaza ca persoanele isi vor e$ecuta pedeapsa la organizaFii, instituFii Gi Entreprinderi, indiferent de forma organizatorico+juridicD a acestora,cu conditia ca condamnatii sa nu fie atrasi la munci de interes personal. Conform art.135 Cod de e$ecutare din ,- decembrie ,44- condamnatul nu poate fi atras la munca neremunerata in folosul comunitatii in timpul noptii, in conditii vatamatoare, in locuri periculoase ori care prezinta risc pentru sanatatea sau integritatea persoanelor condamnate ori pentru dezvoltarea minorilor condamnati. Munca neremunerata in folosul comunitatii se organizeaza in conformitate cu prevederile legislatiei privind protectia muncii. Hn cazul prejudicierii condamnatului En timpul e$ecutDrii muncii neremunerate En folosul comunitDFii, recuperarea prejudiciului cauzat se efectueazD En conformitate cu legislaFia muncii. g. Munca neremunerata dureaza in timp.In literature de specialitate pedepsele au fost clasificate in pedepse ce se e$ecuta unimomentan si pedepse ce se e$ecuta in timp."in prima categorie de pedepse face partea doar amenda ,iar din ce+a de+a doua categorie de pedepse fac parte,interzicerea dreptului de a ocupa o anumita functie sau de a e$ercita o anumita activitate,munca neremunerata in folosul comunitatii,inc#isoarea,detentia pe viata.9.? nr.16-' a stabilit ca marimea pedepsei se calculeaza in ore,iar in art.65 alin / stabileste ca munca neremunerata in folosul comunitatii va fi prestata timp de cel mult 13 luni,timp de la care se calculeaza de la data raminerii definitive a #otaririi judecatoresti. #. Munca neremunerata in folosul comunitatii este o pedeapsa restrictiva de drepturi.Prin aplicarea ei se limiteaza dreptul la munca potrivit liberei alegeri a persoanei.In acelasi timp

pedeapsa in cauza restringe esential si dreptul la odi#na,caci munca in cadrul acestei pedepse se efectueaza in timpul liber a condamnatului. 7otodata este necesar de a nu confunda munca neremunerata in folosul comunitatii cu munca corectionala.%cestea desi au anumite puncte de tangent sunt doua pedepse penale diferite.In Codul penal al Republicii Moldova munca corectionala nu este stabilita drept pedeapsa,insa aceasta este prevazuta in Codul Penal Rus."eosebirile esentiale intre aceste doua categorii de pedepse consta in acel fapt ca munca neremunerata in folosul comunitatii nu se plateste,pe cind in cazul muncii corectionale,condamnatului care presteaza o anumita munca i se plateste o anumita suma de bani in dependenta de calitatea si volumul de munca pe care+l presteaza.7otodata din salariul primit statul opreste de la / la ,4 procente lunar din acest salariu.Munca neremunerata se aplica atit fata de persoanele care nu au un loc de munca cit si fata de persoanele care sunt angajate in cimpul muncii,munca corectionala se aplica doar fata de condamnatii care nu sunt angajati in cimpul muncii.6 alta deosebire e ca munca neremunerata in folosul comunitatii se e$ecuta in ore064+,-4 ore1,iar munca corectionala se e$ecuta in zile0de la , luni la doi ani.C.P al <ederatiei Ruse art./4 alin11."in punctul meu de vedere,munca corectionala este mai efectiva c#iar si decit munca neremunerata in folosul comunitatii,insa tinind cont de situatia social+economica a statului nostru o astfel de pedeapsa nu a fost inclusa in noul cod penal al R.M.Munca corectionala este mai efectiva prin faptul ca in primul rind persoana este incadrata in cimpul muncii si prin urmare timpul acestei pesoane este deja organizat,in al doilea rind in cazul muncii corectionale condamnatului I se plateste salariu pentru munca efectuata pe cind in cazul muncii neremunerate in folosul comunitatii salariul nu se plateste. In literatura juridical se mentioneaza ca munca neremunerata in folosul comunitatii are un sir de avantaje fata de alte pedepse penale,care pot fi grupate in8 a.1 avantaje pentru condamnat8 + posibilitatea de a evita inc#isoareaI +pastrarea mediului social normalI +raminerea in familie,indeplinirea obligatiilor la locul sau de muncaI +rascumpararea prin munca a daunei pe care a pricinuit+o prin infractiuneI +e$ecutarea pedepsei nu este legata de starea materiala a celui condamnat si nu+l influentiaza negative. b.1 avantaje pentru societate +elibereaza spatii penitenciare pentru infractorii care au comis infractiuni de un pericol social sporitI +economia banilor,resurselor material si umaneI

+sporirea roului societatii in procesul de e$ecutare a pedepseiI +realizarea unor munci care in mod normal nu sunt e$ecutate in societateI +reducereai ratei recediveiI +reducerea costurilor de e$ecutare a pedepseiI c.1 avantaje pentru victima +se convinge ca munca neremunerata in folosul comunitatii reprezinta o pedeapsa reala pentru faptele infractionaleI +satisfactie persoanala determinate de faptul ca condamnatul regret actiunile comise si doreste sa se corectezeI "ezavantajele muncii neremunerate in folosul comunitatii +lipsa de informare a societatii asupra acestui institutI +dificultatea depasirii mentalitatii justitiei penale respective,determinat de caracterul conservative al acesteiaI +nivelul redus al autoritatii organelor de ocrotire a normelor de dreptI +prezenta coruptieiI +lipsa resurselor financiare necesare intru sustinerea aparatului ce va asigura supraveg#erea comportamentului persoanelor pedepsite la munca neremunerata in folosul comunitatiiI +efectul educative al colectivului de munca in care se incadreaza cel condamnat de cele mai dese ori lipsesteI +lipsa locurilor de munca suficiente pentru a acoperi necesitatileI +se poate intimpla ca un condamnat sa primeasca de la angajator dovada muncii depuse fara ca acesta sa fi lucratI +posibilitatea aparitiei relatiilor prietenoase sau din contra+ostile intre cel condamnat si administratia intreprinderii la care lucreaza acestaI Munca neremunerata in folosul comunitatii se stabileste pe un termen de la 64 la ,-4 ore si este e$ecutata de la , la - ore pe zi0art.65 alin ,1.9otarirea ?uvernului nr.16-' din ,44' stabileste ca durata timpului de prestare a muncii neremunerate in folosul comunitatii nu poate depasi - ore+in zilele in care condamnatul nu este ocupat la locul de munca de baza,la serviciu sau la studii,si , ore+in zilele lucratoare,dupa terminarea lucrului sau a studiilor,iar cu acordul condamnatului+-

ore.7ermenul de prestare a muncii neremunerate in folosul comunitatii se calculeaza in ore,pe parcursul carora condamnatul este condamnat.In literatura rusa de specialitate se mentioneaza ca timp de o saptamina condamnatul nu trebuie sa+si e$ecute pedeapsa mai putin de 1, ore.7otodata in literature noastra de specialitate sun unele pareri care nu cad de acord cu acel fapt ca condamnatul nu poate sa presteze mai mult de - ore pe zi.*i sustin pozitia conform careia durata zilinica de e$ecutarea acestei pedepse cu acordul condamnatului ar putea constitui si 3 ore pe zi.7otusi eu personal nu sustin aceasta ideie,deoarece daca condamnatii vor fi deacord ca sa e$ecute pedeapsa in timp de 3 ore pe zi,atunci evident ca isi vor ispasi si aceasta pedeapsa intr+o perioada cu mult mai rapida,cu ceea ce nu sunt de acord.Consider ca persoana trebuie sa+si e$ecute pedeapsa intr+o perioada mai indelungata de timp ,pentru ca aceasta pedeapsa sa influenteze asupra constiintei condamnatului de a nu mai savirsi.6 persoana renunta la savirserea unei fapte atunci cind sufera si el intr+o orecare masura,or antrenarea la munca care se e$ecuta intr+o perioada indelungata de timp in viziunea mea este o suferinta,deoarece aceasta persoana pe linga acel fapt ca isi e$ecuta munca la lucrul de baza sau studii,el mai este obligat sa mai presteze si alte munci."e aceea consider ca legislatia noastra este corecta cu acel fapt ca condamnatii nu pot presta o munca neremunerata mai mult de - ore pe zi.%lin / al art.65 stabileste ca munca neremunerata in folosul comunitatii va fi prestata timp de cel mult 13 luni,timp care se calculeaza de la data raminerii definitive a #otarirei judecatoresti.(i in privinta acestei norme in literatura de specialitate sunt diferite opinii,unii specialist considera ca perioada de 13 luni este una prea indelungata si propun ca aceasta perioada sa fie redusa pina la limita de 1, luni.)ici de data aceasta nu sunt de acord si consider ca prevederile din Codul penal sunt destul de bune si nu necesita nici o modificare,sar putea mai mult dar nici intr+un caz mai putin.9.P.C.(.@ nr 3 din ,44' mai stabileste ca si in cazul stabilirii pedepsei pentru concurs de infractiuni cind pentru toate infractiunile care intra in concurs s+a stabilit munca neremunerata in folosul comunitatii pedeapsa definitiva nu poate depasi ,-4 ore de munca neremunerata.In alin al art.65 este stabilita o e$ceptie fata de persoanele de care nu se aplica aceasta categorie de pedapsa.In conformitate cu acest articol se stabileste ca!munca neremunerata in folosul comunitatii nu se aplica persoanelor recunoscute invalizi de gradele I si II,militarilor prin contract,femeilor gravid,femeilor care au copii in virsta de pina la 3 ani,persoanelor care nu au atins virsta de 16 ani si persoanele care au atins virsta de pensionari!.(ustin ideia unor specialisti care nu considera aceste prevederi intru totul justificate.Legiuitorul incercind sa protejeze aceste categorii de persoane defapt le+a plasat intr+o situatie cu mult mai defavorabila,deoarece a limitat numarul de pedepse neprivative de libertate care pot fi aplicate ,astfel crescind riscul de a aplicata o pedeapsa privative."e aceea unii specialist considera ca categoriile mentionate de persoane ar putea realiza anumite munci in cadrul e$ecutarii acestei pedepse,cu respectarea anumitor reguli de precautie si garantii suplimentare.(pecialistii care sustin aceasta pozitie propune pentru aceste categorii de condamnati legea ferenda ca legiuitorul sa sc#imbe constructia juridica a acestei norme,in sensul inlocuirii imperativitatii cu dispozitivitatea ei.%nalizind prevederile acestei norme se mai observa ca minorii intre 16+13 ani nu beneficiaza cu nimic in raport cu persoanele majore.In codul penal al Romaniei de e$emplu se mentioneaza ca fata de minori care au atins virsta de 16 ani pedeapsa este redusa la jumate din ma$imul prevazut de legea penala.%stfel daca pentru majori pedeapsa prevede incadrarea in cimpul muncii de la /4 la /44 ore pentru persoanele majore,pentru minori prevede de de la ,/ la ,/4 ore."e aceea si specialistii auto#toni propun ca pedeapsa ma$ima a muncii neremunerate fata de minori sa fie redusa la jumate,adica de la '4 ore la 1,4 ore.In sustinerea acestei idei ei invoca prevederile art.54 din C.P al R.M,care prevede ca la stabilirea pedepsei inc#isorii,termenul ei se

stabileste din ma$imul pedepsei,prevazute de legea penala pentru infractiunea savirsita,redusa la jumatate. %lin ' a art.65 prevede ca in caz de esc#ivare cu rea+credinta a condamnatului de la munca nereminerata in folosul comunitatii,ea se inlocuieste cu inc#isoare,calculindu+se o zi de inc#isoare pentru , ore de munca neremunerata in folosul comunitatii.In acest caz,termenul de inc#isarea poate fi mai mic de 6 luni.In baza 9.?.nr 16-' din ,44/ se considera esc#ivarea cu rea vointa de la e$ecutarea pedepsei sub forma de munca neremunerat8 +neprezentarea,la citarea serviciului de probatiune,a condamnatului de doua sau mai multe ori timp de o jumatate din termenul stabilit al pedepseiI +incalcarea de catre condamnat a disciplinei muncii de doua sau mai multe ori timp de o jumatate din termenul stabilit al pedepsei0sosirea la locul de munca cu intirziere sau parasirea acestuia inainte de termen,nee$ecutarea sau e$ecutarea intentionata eronata a dispozitiilor si indicatiilor persoanei responsabile de e$ecutarea lucarilor etc.1 +neprezentarea condamnatului la mnca fara motive intemeiate de doua sau mai multe ori timp de o jumatate din termenul stabilit al pedepsei. "aca serviciul de probatiune constata ca condamnatul se esc#iveaza e la e$ecutarea pedepsei si actiunile initiale de cautare intreprinse nu s+au soldat cu careva rezultate,acesta inainteaza prezentare in instanta de judecata de la locul de trai a condamnatului,pentru a+l declara in cautare.9otarirea judecatii cu privire la cautarea condamnatului se e$ecuta de catre organele afacerilor interne. J Modul de e$ecutare a pedepsei munca neremunerata in folosul comunitatii. Modul de e$ecutare a acestei categorii de pedepse este reglementata in Codul de e$ecutie nr.--' din ,-.1,.,44- si 9otarirea ?uvernului )r.16-' din '1.1,.,44' despre aprobarea regulamentului cu privire la modul de e$ecutare a pedepsei penale sub forma de munca neremunerata in folosul comunitatii.P* linga aceste acte normative numite mai fac parte si diferite #otariri e$plicative a plenului curtii supreme de justitie ca e$emplu , 9.P.C.(.@ nr 3 din ,44/. "in prevederile art.136 Cod de e$ecutie rezulta ca e$ecutarea pedepsei muncii neremunerate in folosul comunitatii se asigura de catre oficiul de e$ecutie in a carui raza teritoriala se afla domiciliul condamnatului.In cazul militarilor in termen si militarilor cu termen redus,e$ecutarea pedepsei se asigura de catre comandantul unitatii militare. In conformitate cu art.135 cod de e$ecutie se stabileste ca instanta de judecata trimite #otarirea privind munca neremunerata in folosul comunitatii si dispozitia de e$ecutare a oficiului de e$ecutare in a carui raza teritoriala isi are domiciliul condamnatul,care,in cel mult 1/ zile,asigura e$ecutarea pedepsei.In acest articol nu este stabilit termenul in care instanta trebuie sa trimita #otarirea organului de probatiune,dar este in sc#imb prevezut in art. -63 Cod de procedura penala care prevede8 "ispoziFia de e$ecutare a #otDrErii judecDtoreGti, En termen de 14 zile de la data cEnd #otDrErea a rDmas definitivD, se trimite de cDtre preGedintele instanFei, EmpreunD cu o

copie de pe #otDrErea definitivD, organului EnsDrcinat cu punerea En e$ecutare a sentinFei conform prevederilor legislaFiei de e$ecutare. Hn cazul En care cauza a fost judecatD En apel GiKsau En recurs, la copia de pe sentinFD se ane$eazD copia de pe decizia instanFei de apel GiKsau de recurs.In acest articol sa mai omis o lacuna cu privire la termenul in care organul de e$ecutare trebuie sa anunte instanta de judecata despre asigurarea e$ecutarii pedepsei.%rticolul 135 prevede termenul de 1/ zile,insa daca analizam articolul -36 cod de procedura penala observam ca se stabileste un termen de / zile,in care organul de e$ecutare trebuie sa anunte instanta.! 6rganele care pun En e$ecutare sentinFa comunicD de EndatD, dar nu mai tErziu de / zile, instanFei care a trimis #otDrErea datD despre punerea En e$ecutare a acesteia.!7ot acest termen este mentionat si in 9.P.C.(.@ nr 3 din ,44/ si in 9.?.nr16-' din ,44'.In funcFie de necesitate, la copia sentinFei se ane$eazD8 +copia deciziei instanFei de apel sau recurs L En caz de sc#imbare a mDsurii de pedeapsDI +copia deciziei judecDtoreGti L En caz de Enlocuire a pDrFii nee$ecutate din pedeapsD cu o pedeapsD mai blEndDI +copia "ecretului PreGedintelui Republicii Moldova L En caz de Enlocuire a pDrFii nee$ecutate a pedepsei cu Enc#isoare prin pedeapsD cu muncD neremuneratD En folosul comunitDFii, cu titlu de graFiere. In ziua pronuntarii sentintei,instanta de judecata solicita de la condamnat un angajament in scris,prin care acesta se oblige sa se prezinte la serviciul de e$ecutare de la locul de trai,iar in cazul militarilor in termen si cu termen redus condamnati,sa se prezinte la comandantul unitatii militare,in termen de / zile din momentul raminerii definitive a sentintei. Ce tine de angajament acesta este obligatoriu care este stabilit in Regulile '1 si '/ ce evidentiaza ca spre deosebire de pedepse le cu inc#isoare sau amenda, care pot fi aplicare coercitiv indiferent de vointa infractorului, sanctiunile si masurile comunitare necesita cooperarea acestuia pentru a+si atinge scopurile, de aceea munca neremunerata in folosul comunitatii poate fi aplicata doar persoanelor care accepta sa e$ecute o asemenea pedeapsa. )econstatarea acceptului inculpatului la e$ecutarea unei asemenea pedepse a priori poate duce la stabilirea unei pedepse care nu va fi e$ecutata, deci va fi aplicata o pedeapsa care nu va influenta asupra corectarii si reeducarii inculpatului, criteriu obligatoriu prevazut de art.5/ Cod penal pentru individualizarea pedepsei si o atare pedeapsa ulterior va fi inlocuita cu o alta pedeapsa mai grava.7otodata unii specialist considera ca te$tul citat anterior cu privire la solicitarea de catre instanta a unui angajament de la condamnat este neclar din mai multe motive unul din care este ca nu se specifica cind se ia acest angajament+inainte de pronuntarea sentintei sau dupa,deoarece este utilizata doar sintagma!in ziua pronuntarii sentintei sau deciziei!. "upD primirea documentelor specificate anterior, acestea se EnregistreazD Entr+un registru special care este enumerat Gi sigilat.In mod similar se inregistreaza si dosarele personale primate de la alte subdiviziuni.<iecarui condamnat i se intocmeste o fisa de control si un dosar personal.<isa de control se pastreaza in cartoteca evidentei personale.In dosarul personal se coase copiile sentintelor0deciziilor,#otaririlor etc.1 ,anc#eta condamnatului,toate materialele ce se refera la ispasirea pedepsei de catre condamnat,inclusive copiile tuturor documentelor de iesire si intrare.%ceste material necesita a fi cusute,enumerate si introduce in borderoul dosarului personal.)umerele de ordine ale dosarelor si ale fisei de evident trebuie sa coincide intre ele su

cu numarul cu care este inregistrata in registru copia sentintei.(erviciul de e$ecutare,comandantul unitatii familiarizeaza condamnatul cu modul si conditiile de ispasire a pedepsei si de lucru,cu masurile care ii pot fi aplicate in cazul incalcarii conditiilor de inspasire a pedepsei.6rganul de e$ecutare,comandantul unitatii e$pediaza instiintare comisariatului de politie despre luarea la evident a condamnatului."upa stabilirea de catre primarie a locului de munca organul de e$ecutare e$pediaza administratiei organului unde va fi angajat condamnatul instiintare in care se indica datele condamnatului,perioada de lucru si alte date necesare.)& se mentioneaza nimic daca se va aduce o instiintare despre pedeapsa aplicata condamnatului la locul de lucrcu de baza sau la institutia unde+si face studii.Consider ca ar fi necesar ca sa fie instiintate si aceste institutii ,intimidind si mai mult condamnatul ceea ce ar face sa inteleaga si mai bine ca pe viitor sa nu mai savirseasca fapte inadmisibile.Persoana condamnata poate fi insotita la locul de munca si de colaboratorul organului de e$ecutare.La repartizarea condamnatului la locul de lucru,I se inmineaza dispozitia cu indicarea datei sosirii la obiect.In acest document angajatorul va tine evident orelor lucrate de condamnat."upa ispasirea pedepsei,dispozitia se remite organului de e$ecutare si se coase in dosarul personal al condamnatului.In cazul de imbolnavire a condamnatului in timpul e$ecutarii pedepsei organul de e$ecutare va aduce la cunostinta instanta de judecata ,dupa care aceasta din urma poate sa o libereze de la e$ecutarea pedepsei in conformitate cu prevederile art.2/ C.P al R.M. %rticolul dat mentioneaza ca!persoanele care,in timpul e$ecutarii pedepsei,s+a imbolnavit de o boala psi#ica,ce o lipseste de a+si da seama de actiunile sale sau de a le dirija,este liberate de e$ecutarea pedepsei.%cestor persoane instanta de judecata le poate aplica masuri cu c#aracter medical.Persoana care,dupa savirsirea infractiunii sau in timpul e$ecutarii pedepsei,s+a imbolnavit de o boala grava,alta decit cea psi#ica,ce impiedica e$ecutarea pedepsei,poate fi liberate de e$ecutarea pedepsei de catre instanta de judecata!. In 9.?. nr 16-' din ,44' sint stabilite un sir de obligatii pentru condamnat dintre care8 +sa respecte prevederile legislatiei privind e$ecutarea sanctiunilor de drept penalI +sa se prezinte la serviciul de e$ecutare de la locul de trai,in termen de / zile de la momentul intrarii in vigoare a #otaririi instantei de judecataI +sa e$ecute cerintele legale ale serviciului de e$ecutare si ale angajatorilorI +sa respecte legislatia muncii si regulamentul de ordine interioara al angajatoruluiI +sa se prezinte periodic la organul de e$ecutare sis a comunice despre activitatea saI etc. . Hn cazul EncDlcDrii de cDtre condamnat a modului Gi condiFiilor de e$ecutare a pedepsei penale sub formD de muncD neremuneratD En folosul comunitDFii, acestuia i se face prima preEntEmpinare verbalD de cDtre colaboratorul serviciului de e$ecutare, iar En cazul EncDlcDrii de cDtre militarul En termen sau cu termen redus condamnat a modului Gi a condiFiilor de e$ecutare a pedepsei penale sub formD de muncD neremuneratD En folosul comunitDFii, acestuia i se face primul aviz verbal de cDtre comandantul unitDFii militare. Hn cazul EncDlcDrii repetate condamnatul este preEntEmpinat repetat despre consecinFele comportate de neEndeplinirea condiFiilor Gi modului de ispDGire a pedepsei.

-.In concluzie munca neremunerata in folosul comunitatii este cu adevarat o alternativa a pedepsei cu inc#isoarea,care poate fi aplicata fata de persoanele care au savirsit infractiuni usoare,mai putin grave si in unele cazuri strict stabilete de lege grave.Consider ca in viitorul apropiat aceasta pedeapsa va capata o amploare si mai larga cu privire la aplicarea ei.Cu toate aceste mai este necesar inca de anumite modificari ca e$emplu,sa fie stabilit in insa+si continutul art.65 solicitarea de la condamnant de catre instanta de judecata,sa fie clar stabilit momentul solicitarii acestui angajamen inainte sau dupa pronuntarea #otarirei."e a modifica continutul alin - al art 65 ,astfel incit aceasta norma sa nu mai fie una imperativa ci una dispozitiva,permitind ca cu acordul categoriilor de persoane specificate in acel aliniat sa fie supuse acesteia categorie de pedepsa.Minorilor care nu au atins virsta de 13 ,legea sa prevada anumite facilitate,sa fie clar stabilita felurile de munca care pot fi aplicate fate de minori,si sa stabileasca termenul in jumate aplicat fata de ma$imul prevazut de articolul 65 cod penal.La moment nu se aduce la cunostinta si organul unde persoana lucreaza permanent sau la institutia de invatamint.Consider ca ar fi necesar de a fi adus la cunostinta,deoarece dupa cum am mai mentionat ar avea efect asupra acestui condamnat prin faptul ca va fi intimidat,dindu+si astfel seama si renundind definitive pe viitor de a mai savirsi infractiuni.%r fi bine de stabili si un minim de ore pe care persoana trebuie sa le indeplineasca in mod obligatoriu saptaminal,precum sis a fie introduse si volumul minim de munca care trebuie persoana sa o indplineaca timp de o saptamina.

=I=LI6?R%<I*8 +"rept Penal.Partea ?eneralaI +Manual de drept Penal.Partea ?enerala.=ucuresti,1225I +Proiectul didactic al cursului la tema Munca neremunerata in folosul comunitatii. "aniel MartinI + Recomandarea nr.R 1602,1 a Comitetului de Ministri al Co*, adoptata la 12 octombrie 122, de catre statele membre, referitoare la Regulile *uropene asupra sanctiunilor aplicate in comunitateI +Regulile de la =eijing din ,2 noiembrie 123/I +Codul Penal al Republicii Moldova nr.23/+:; din 13.4-.,44,I +Comentariul la Codul Penal al Republicii Moldova.Partea ?enerala .%le$andu =arbaneagra C#isinau ,44'I +Comentariul la C6dul Penal al Republicii Moldova.Partea ?enerala.C#isinau .,442 +Codul penal al <ederatiei Ruse. /.46.1226I

+ MNOOPQRSTUV W XYNZN[QNO\ WN]PW^\ _N^^UV^WNV `P]PTSaUU K b.c.dTSeP[S, f.g.hTOSWN[S U ]T.I iR[. TP]. j.k._STNY. L /+P Ul]., mPTPTSn. U ]Nm. L o. 8 pM cPZnU, kl]+[N qTN^mPWR, ,443I +Codul de e$ecutie al Republicii Moldova.)r.--' din ,-.1,.,44-I +Cod de procedura penala al Republicii Moldova.)r.1,, din 1-.4'.,44'I +9otarirea ?uvernului Republicii Moldova nr.16-' din '1.1,.,44' despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de e$ecutare a pedepsei sub forma de munca neremunerata in folosul comunitatii.M6 al R.M. nr 16+13K1,- din ,'.41.,44-I +9otarirea *$plicativa Plenului Curtii (upreme de @ustitie despre aplicarea de catre instantele judecatoresti a unor prevederi ale legislatiei nationale si internationale privind aplicarea pedepsei sub forma de munca neremunerata in folosul comunitatii si e$ecutarea acestei pedepse )R.3 din 4-.45.,44/I +"iferite articole de pe internetI