Sunteți pe pagina 1din 2

Variabilele dependente.

n studiile de psihofizica ce vizeaza atributele senzatiilor n mod obisnuit subiectii sunt solicitati sa evalueze ntr-o maniera dihotomica prezenta/absenta stimulului. Dar, sunt situatii n care, aceasta reactie simpla nu este suficienta si se impun estimari, aprecieri cu privire la anumite proprietati ale stimulului: ce nuanta cromatica vezi?, ce reutate simti?!, din care parte vine sunetul?,. "erformantele subiectului pot fi cuantificate n valori numerice viz#nd numarul de raspunsuri corecte, numarul de raspunsuri eronate, numarul de omisiuni, precizia si finetea unei miscari, valoarea unor abateri n raport cu un etalon s.a.m.d. n mod obisnuit n determinarile senzoriale cu stimuli simpli se procedeaza la mai multe aplicari, apoi se e$clud din seria de valori, valorile e$treme care se pot datora unor erori de receptie senzoriala si apoi se procedeaza la calcularea unor indici statistici de baza cum sunt: media aritmetica, mediana, abaterea standard sau cvartila. %ceste valori ne permit sa comparam serii de performante ntre ele obtinute la acelasi subiect sau la rupuri diferite de subiecti. Variabilele independente tin de calitatile stimulilor si aici avem n vedere intensitatea, frecventa, durata, intervalul dintre stimuli, reutatea, cantitatea, marimea, luminozitatea, stralucirea, nuantele cromatice s.a.m.d. %vanta&ul cercetarilor n domeniul psihofizicii l constituie posibilitatea de manipulare ri uroasa a variabilelor independente astfel nc#t psiholo ia e$perimentala clasica a constituit un real succes si o dovada puternica a faptului ca psiholo ia este o stiinta pozitiva a faptelor masurabile ntr-o maniera cantitativa, obiectiva. Controlul variabilelor n mod obisnuit studiul senzatiilor este realizat n laboratoarele de psiholo ie, n conditii controlate. %ceasta ofera un rad ridicat de ncredere n rezultate si posibilitatea eneralizarii rezultatelor. Din acest motiv, cercetarile de laborator, utilizeaza un numar restr#ns de subiecti, n mod obisnuit '( subiecti pe conditie e$perimentala. )u toate acestea e$perimentatorul trebuie sa se asi ure ca nu intervin o serie de variabile care sa modifice particularitatile comportamentului de raspuns. *pre e$emplu n teoria detectarii semnalelor se presupune ca observatorul ofera un raspuns bazat pe o decizie care depinde at#t de stimuli c#t si de factorii psiholo ici implicati cum ar fi costurile relative si avanta&ele deciziei. +ariabilele de control obisnuite de care trebuie sa tinem seama n studiile de laborator au fost prezentate detaliat ntr-o lucrare anterioara ,-. %nitei, .((/0. 1numeram: izolarea subiectului de influenta unor alti stimuli2 asi urarea unei ambiante placute, confortabile2 motivarea subiectului pentru a participa si a oferi raspunsurile ntr-o maniera corecta etc. Variabila subiect, proiectul e$perimental de tip n n cercetarile e$perimentale n psihofizica se utilizeaza n mod obisnuit un numar mic de subiecti. n acest caz controlul e$perimental nlocuieste controlul statistic fiind o metoda adecvata de reducere a erorii de variatie si de crestere a coeficientului de fidelitate. *pre deosebire de e$perimentele, cercetarile din psiholo ia sociala sau din psiholo ia mediului unde numarul mare de subiecti este menit sa contracareze dificultatile de control al variabilelor straine implicate n tehnica e$perimentului de laborator din psihofizica avem posibilitatea unui control ri uros al situatiei e$perimentale. %ici putem obtine aceleasi rezultate de fiecare data. "utem folosi aceleasi conditii n e$perimente repetate. n acest caz este mai simplu si mai usor de manipulat variabilele independente ntr-o maniera directa si la fel mai usor de replicat e$perimente anterioare descrise ntr-o maniera precisa. 1$perimentele din psihofizica impun un numar foarte ridicat de ncercari succesive chiar daca se foloseste un numar restr#ns de subiecti. 1fortul total din psihofizica e$perimentala, respectiv numarul de ncercari nmultit cu numarul de subiecti, l depaseste pe cel din e$perimentele mai putin controlate. %stfel, utilizarea unui numar mic de subiecti ,n0 nu

constituie o economie menita sa reduca efortul e$perimental lobal. n acest en de e$perimente sunt utilizate metode statistice foarte precise care conduc la rezultate mult mai precise dec#t n alte tipuri de e$periment. 3a ntrebarea daca este mai bine sa folosim un numar mare de subiecti si analiza diversitatii sau un numar mic cu o multitudine de ncercari nu e$ista un raspuns unanim acceptabil dar cei mai multi psiholo i prefera un control e$perimental ri uros al variabilelor dec#t evaluari statistice ulterioare necesare analizei diversitatii. Desi termenul de psihofizica pare desuet l-am preferat, n acord si cu alti autori, ntruc#t e$prima cel mai bine continutul investi atiei e$perimentale din domeniul senzorial. n continuare vom analiza metodele, tehnicile de abordare e$perimentala ale fiecareia dintre modalitatile senzoriale.