Introducere

Responsabilitatea social a corporaiilor (n literatura de specialitate abreviat CSR, dup forma din limba englez Corporate Social Responisibility) este un concept care se refer la o prezumtiv datorie pe care companiile (ca actori sociali) ar avea-o fa de toate prile implicate n desfurarea aciunilor presupuse de activitatea lor economic. Conceptul se refer la toate categoriile de companii, de la microntreprinderi pn la multinaionale. Prin datorie se nelege faptul c respectiva companie trebuie s acioneze n conformitate cu obligaiile pe care le are fa de prile implicate i respectnd nite principii morale acceptate de-a lungul tradiiei. Conceptul, aprut dup cel de-al doilea Rzboi Mondial, odat cu creterea economic i cu exacerbarea rolului jucat de companiile mari n societate, trebuie delimitat de acela de aciune responsabil din punct de vedere social. Acest din urm concept a aprut cu mult naintea secolului XX i se refer mai degrab la un punct singular din strategia unei companii vizavi de prile implicate, fr fi necesar vreun angajament fa de acestea sau fa de valorile sociale preexistente. Prin contrast, responsabilitatea social a corporaiilor reprezint tocmai un angajament luat fa de societate i prile implicate n ceea ce privete aciunile din sfera activitii economice. Conceptul este utilizat de etica n afaceri, ramur a eticii aplicate, cu mai multe sensuri, dintre care cele mai adesea ntlnite sunt sensul libertarian i sensul comunitarian. Sensul libertarian, sau sensul restrns al responsabilitii sociale a corporaiilor, se suprapune viziunii exprimate de Milton Friedman i se refer la limitarea conceptului mai sus amintit la activitile care i sporesc profitul n limitele legii, prin folosirea adecvat a resurselor disponibile. Acest lucru implic angajarea n competiia deschis a pieei fr folosirea mijloacelor ilicite i, conform lui Younkins, respectarea drepturilor individuale ale angajailor i a angajamentelor luate fa de acetia, de furnizori i de clieni. Perspectiva comunitarian extinde, n primul rnd, sensul conceptului de pri implicate la totalitatea indivizilor sau grupurilor de indivizi care sunt afectate direct de aciunile unei companii. n aceast ordine de idei, responsabilitatea social va fi definit nu numai n funcie de angajai, furnizori i clieni, ci i fa de comunitate i binele acesteia, ntruct o companie este beneficiara direct a resurselor disponibile n respectiva comunitate. Prin urmare, o companie poate fi considerat responsabil din punct de vedere social dac, pe lng respectarea angajamentelor luate fa de prile interesate enumerate de adepii perspectivei libertariene, se distinge prin acte de filantropie i dac supune toate aciunile ei din sfera economic unei confruntri cu valorile sociale specifice comunitii n care i desfoar activitatea.

Capitolul I: Practici de afaceri responsabile social (Socially Responsible Business Practices)

Responsabilitatea sociala corporatista (RSC) este parte integranta a unei afaceri prospere. Dimensiunea etica a RSC-ului se refera la acele comportamente si activitati care sunt permise sau interzise membrilor organizatiei sau comunitatii/societatii, chiar daca acestea nu sunt scrise clar sau daca nu sunt comunicate dinainte. Pe scurt, este vorba despre ceea ce este corect sau nu sa faci atunci cand ai o afacere/ intreprindere/companie. Este un lucru absolut normal ca etica in afaceri si responsabilitatea sociala sa inceapa acolo unde legea se termina, iar pentru a ajunge la profit, companiile de cele mai multe ori nu accepta o implicare prea mare a guvernului in activitatile sale. Standardele etice si morale trebuie incluse in strategia de business, companiile trebuind sa arate respect fata de mediul in care isi desfasoara activitatea, fata de cultura si obiceiurile din acel mediu si sa le asigure o dezvoltare durabila. Milton Friedman spunea ca: principala misiune a oricarui business este sa produca bunuri si servicii, obtinand profit, astfel incat compania sa atinga nivelul maxim de dezvoltare in societate, acest lucru implicand sa fie si responsabil social. Acceptiunea moderna a RSC-ului, factor cheie al eticii in afaceri, este aceea a unui concept moral care imbina ideile unor virtuti personale care includ elemente ale vietii ca si corectitudinea, reciprocitatea, utilitatea, dar si ideea ca acestea sunt abilitati morale si sociale care se gasesc intr-o afacere insasi. Ceea ce isi doreste orice businessman atat in Republica Moldova, cat si oriunde in lume este imbogatirea peste noapte, insa este perfect constient ca este un lucru greu de obtinut. Avand calitatea de fiinte sociale, traim si ne dezvoltam intr-o societate fata de care trebuie sa aratam respect si sa o ajutam sa creasca, sa evolueze. Responsabilitatea etica presupune ca omul de afaceri sa actioneze corect si echitabil, chiar daca aceasta atitudine nu este sprijinita printr-un set de legi scrise. Ca urmare a globalizarii si crizei mondiale, afacerile au suferit si vor suferi schimbari rapide ale noii responsabilitati sociale, iar noi obligatii etice vor fi impuse atat de companii, cat si de societate/comunitate. Responsabilitatea sociala nu poate fi un raspuns la problemele care apar intr-o companie. Aceasta intervine doar in cazul in care afacerea imbratiseaza etica inca de la fondarea sa si o integreaza in strategia sa de business, intr-un maniera responsabila, Strategia de business se refera si la modul in care compania va utiliza resursele mediului, cele financiare si cele umane pentru a-si atinge obiectivele. Responsabilitatea Sociala Corporatista asigura continuitatea proiectelor de valoare, care au un impact social puternic si care aduc beneficii ambelor parti. Daca un business nu face apel la consumatori in procesul de dezvoltare, atunci profitabilitatea si competitivitatea sa vor avea de suferit pe termen lung. Efectul de business este semnificativ. Responsabilitatea sociala corporatista este responsabila de asigurarea unei mai bune legaturi intre responsabilitatea fata de societate/comunitate si obiectivele financiare pe termen lung ale companiilor.
2

Un raport publicat de International Business Report, realizat de o prestigioasa firma de consultanta, Grant Thorton Consulting, a analizat economia a 34 de tari din intreaga lume. Astfel ca, firmele mici si mijlocii considerate motoarele economice ale lumii au fost sfatuite sa isi revizuiasca atitudinea vizavi de responsabilitatea sociala. Pana acum, companiile au aratat un interes deosebit pentru drepturile omului, prin crearea celor mai bune conditii de munca, prin protejarea mediului inconjurator si, nu in ultimul rand, prin metode de prevenire si eliminare a coruptiei. Jean Miller Hethland, reprezentant al Grant Thorton Consulting a declarat ca etica in afaceri este un factor cheie in recrutarea si mentinerea angajatilor, mai ales pe o piata a muncii cu resurse limitate. Tot el spune ca nu trebuie sa credem ca intalnim in orice business acte de moralitate, iar acolo unde etica nu este auto-impusa de companie, trebuie impusa din afara, prin aplicarea celor mai potrivite penalitati, cu scopul de a proteja bunurile produse. In domeniul afacerilor, scopul principal este progresul, iar Responsabilitatea Sociala Corporatista trebuie vazuta ca parte a conceptului de dezvoltare durabila, care are rolul de a integra resursele naturale si cele umane in lumea afacerilor. Practicile responsabile social sunt initiative prin care o companie isi imbunatateste, in mod voluntar modul de operare, in asa fel incat sa contribuie la binele general al comunitatii si la protejarea mediului. Pentru ca o initiativa sa fie considerata ca facand parte din CSR, este esential caracterul ei voluntar. Cu alte cuvinte, nu poate fi considerata ca fiind o initiativa de CSR o schimbare pe care compania o adopta ca urmare a presiunilor din partea autoritatilor, a organizatii neguvernamentale sau a consumatorilor. In ce domenii pot fi operate schimbari: O companie poate opera schimbari pentru adoptarea unor practici responsabile social in domenii ca: -designul locatiilor in care opereaza (ex. proiectarea sediilor, a unitatilor de productie sau de desfacere in asa fel incat: sa existe un nivel mai mare de siguranta, sa fie protejat mediul, sa scada consumul de energie etc.) -imbunatatirea procesele de productie (ex. eliminarea deseurilor, reducerea nivelului de substante chimice folosite ca ingrasaminte etc.) -retragerea unor produse care pot fi considerate daunatoare, chiar daca nu sunt ilegale (ex. gestul McDonalds de a retrage in 2004 portiile Supersize de cartofi prajiti si de bauturi carbogazoase) -alegerea unor materiale de productie si de ambalare care sa protejeze mediul (ex. sa permita reducerea cantitatii de deseuri, sa faciliteze procesul de reciclare, sa elimine emisiile toxice etc.)

-oferirea de informatii obiective despre produse (ex. ambalajele contin si informatii despre: efectele negative potentiale ale consumului, volumul de activitati fizice necesar pentru a arde caloriile sau grasimile pe care le contine un produs etc.) -dezvoltarea de programe care sa urmareasca binele angajatilor (ex. asistenta medicala, consiliere psihologica, facilitati pentru recreere sau sport etc.) -asigurarea unor politici de marketing responsabile in special in ceea ce ii priveste pe copii (ex. sa nu fie permisa vanzarea online copiilor minori, sa retraga programele de marketing ale unor produse cu potential daunator din scoli etc.) -imbunatatirea accesului la produsele comercializate pentru persoanele cu dizabilitati (ex. rampe de acces in magazine, fomate alternative de print, site-uri web accesibile etc.).

Cand este potrivita adoptarea unor practici de afaceri responsabile social: Atunci cand publicul ar putea considera ca o practica a companiei tale contribuie (cel putin in parte) la o problema sociala importanta Asa cum poti vedea si la sectiunea de beneficii generale ale programelor de CSR, consumatorii au inceput sa fie ghidati in alegeri si de argumente care sunt dincolo de calitatea produsului sau de pret. Ei tind sa aprecieze o companie care e perceputa ca avand un impact pozitiv asupra contextului social. De asemenea penalizeaza companiile pe care le percep ca avand un impact negativ. Despre McDonalds, spre exemplu, a existat perceptia ca are o contributie la problema obezitatii si a stilului de viata nesanatos. Retragerea portiilor Supersize si modificarea meniurilor Happy Meal sunt doar 2 exemple de schimbari pe care compania le-a facut pentru a arata ca este preocupata de stilul de viata sanatos al consumatorilor sai. Atunci cand vrei sa protejezi sanatatea, siguranta sau bunastarea angajatilor. In general, orice initiativa de CSR imbunatateste satisfactia si loialitatea angajatilor fata de companie. Adoptarea unor practici responsabile poate duce si mai departe acest obiectiv. Ea ii permite companiei sa actioneze direct asupra amenintarilor la adresa sanatatii sau a sigurantei angajatilor. Un exemplu de initiativa in acest sens este actiunea Coca-Cola in Africa. Prin intermediul The Coca-Cola Africa Foundation, compania s-a adresat celei mai mari amenintari la adresa sanatatii angajatilor sai din Africa: HIV/SIDA. Din 2002 compania a investit anual intre 4 si 5 milioane de dolari intr-un program de prevenire si de tratare a HIV/SIDA, adresat celor 60.000 de angajati africani ai sai. Atunci cand vrei sa cresti preferinta de brand.

Compozitia si modul in care sunt fabricate produsele companiei tale sunt un alt argument important pentru consumatori, dincolo de pret si de calitate.

Capitolul 2: Responsabilitatea sociala a Orange Moldova, Herbalife, Moldcell

Strategia de Responsabilitate Sociala Corporativa (RSC) a companiei Orange este orientata spre sustinerea tuturor grupurilor sociale cu care interactioneaza, de la angajati la persoanele cu nevoi speciale, bazandu-se pe principiul incluziunii sociale, a egalitatii sanselor si a onestitatii. Din acest motiv, activitatile intreprinse sunt un complex de actiuni generate, sustinute si promovate de catre angajati si managementul companiei, care presupun adeziune corporativa la principiile de responsabilitate, dar si promovarea acestor principii in randul societatii si printre partenerii de afaceri ai companiei. A fi o companie social-responsabila pentru Orange inseamna a incuraja atitudinea responsabila, a sustine activitatile de responsabilitate sociala si a selecta partenerii dupa principiul responsabilitatii si sustenabilitatii sociale. Responsabilitatea social-corporativa Orange este incorporata in inima business-ului companiei si reprezinta o activitate durabila, planificata si constienta, o alegere care tinteste ca finalitate crearea unei societati mai bune, cresterea calitatii vietii, transmiterea de bune practici si dezvoltarea sustenabila a mediului, protejand natura si resursele naturale, pentru a asigura generatiilor urmatoare un viitor mai bun. La baza strategiei de RSC Orange stau 4 angajamente fundamentale: - Recunoasterea si incurajarea angajatilor prin sustinerea dezvoltarii lor personale si profesionale, promovarea si asigurarea egalitatii de gen si crearea conditiilor de munca in modul in care angajatul este plasat in inima companiei. -Asigurarea transparentei, securitatii si calitatii produselor si serviciilor oferite prin promovarea utilizarii prudente si responsabile a produselor noastre, protectia copiilor si asigurarea protectiei datelor personale si confidentialitatii, avand ca scop final pozitia de lider in domeniul calitatii produselor si serviciilor. -Impartasirea beneficiilor lumii digitale unui numar cat mai mare de persoane, contribuind, astfel, prin serviciile oferite, la dezvoltarea economica si sociala a tarii, consolidandu-ne si extinzandu-ne intaietatea in asigurarea accesibilitatii produselor si serviciilor Orange. - Gasirea si aplicarea solutiilor performante pentru o lume mai verde, reducand consumul de energie la toate subdiviziunile noastre si asigurand colectarea si reciclarea deseurilor provenite din activitatea noastra.

Responsabilitate sociala- Herbalife nfiinat n 1994 de ctre fondatorul Herbalife, Mark Hughes, HFF se dedic mbuntirii vieii copiilor, prin crearea de programe i prin ajutorarea organizaiilor non-profit care hrnesc copii defavorizai. HFF, de asemenea, de multe ori sprijin eforturile de ajutorare n cazul catastrofelor naturale, cum ar fi recentul cutremur din Haiti. Din 2005, HFF se mndrete cu proiectul Casa Herbalife, un program care furnizeaz hran sntoas, n parteneriat cu organizaiile care hrnesc copii. Acest program, de ajutorare a copiilor defavorizai, este denumit Casa Herbalife, dup numele unui orfelinat nfiinat de HFF, n Brazilia, n anul 1998 i care este ajutat de ctre Companie i n ziua de azi. n prezent avem 30 aezminte Casa Herbalife, n ntreaga lume. Astzi, peste 65 de programe au fost nfiinate pe cele ase continente. Cu 22 de programe din EMEA si Rusia / CSI - mai mult dect orice alt regiune Herbalife din lume! Responsabilitate sociala- Moldcell Moldcell a intrat pe piaa din Moldova n 2000, devenind unul din juctorii ei de frunte, influennd pozitiv dezvoltarea infrastructurii informaionale a rii, impulsionnd lansarea unor domenii de afaceri conexe telecomunicaiilor, aducnd contribuii substaniale la bugetul de stat, abordnd cu responsabilitate fenomenele sociale cu care se confrunt populaia rii, susinnd patrimoniul i valorile noastre culturale.... A FI N FRUNTE nseamn pentru noi RESPONSABILITATE n faa clienilor, acionarilor, partenerilor i comunitii n care activm. Telecomunicaiile joac un rol determinant n evoluia economiei unei ri prin facilitarea accesului populaiei la informaie, reducerea costurilor, sporirea eficienei comunicrii. Iar evoluia economiei aduce progresul ntregii societi. Cred n valorile dezvoltrii durabile a afacerii, bazate pe etic i transparen, cred c pot contribui la crearea unei lumi cu oportuniti mai bune. De aceea, au integrat valorile RSC (de Responsabilitate Social Corporativ) n strategia lor de dezvoltare i activitate. Cred c doar respectarea i promovarea unei afaceri corecte va duce la prosperarea sectorului i rii n care activm. Utilizm tehnologiile n serviciul comunitii, iniiem parteneriate sociale n domenii-cheie (educaie i sntate), susinem cultura i arta local, avem o clar poziie pro-ecologic. Din anul 2006, facem parte din Reeaua Pactului Global n Moldova, cea mai larg iniiativ de responsabilitate social corporativ din lume lansat i promovat sub egida Organizaiei Naiunilor Unite.

Astzi, dorim s comunicm rezultatele pe care le-am obinut i s convingem ct mai muli membri ai comunitii de afaceri din Moldova s ni se alture.

Responsabilitatea sociala a Supraten

Responsabilitatea social este unul din principalele principii de activitate ale companiei SUPRATEN. Acordm un ajutor financiar i material permanent instituiilor de nvmnt, orfelinatelor, veteranilor i pensionarilor. Colaborarea cu instituiile de nvmnt din Republica Moldova Compania SUPRATEN este preocupat de creterea, n Republica Moldova, a unei generaii de specialiti calificai n domeniul construciilor i, de aceea, susine instituiile de nvmnt care pregtesc specialiti n acest domeniu. Astfel, 33 de coli profesionale, 2 colegii i Universitatea Tehnic din Moldova, primesc, n permanen, ajutor din partea companiei SUPRATEN. Materiale de construcii gratuite pentru instruire Pentru a pregti un specialist calificat n domeniul construciilor, sunt necesare nu doar cunotinele teoretice dar i leciile practice permanente. Lund n considerare costul materialelor de construcie, nu fiecare instituie de nvmnt i permite achiziionarea lor, pentru a asigura, n deplin msur, instruirea practic a studenilor. Pentru a soluiona aceast problem compania SUPRATEN livreaz gratuit instituiilor de nvmnt de profil materialele necesare n acest scop. n afar de aceasta, n fiecare instituie de nvmnt de profil, compania SUPRATEN a amenajat sli de clas pentru orele teoretice, dotate cu panouri informative, seturi de instrumente pentru efectuarea lucrrilor de tencuire i finisaj. n unele instituii, compania a acordat sprijin n amenajarea atelierelor de lucru pentru desfurarea cursurilor practice. Cursuri de instruire de la SUPRATEN Specialitii companiei SUPRATEN, n colaborare cu profesorii Universitii Tehnice din Moldova, au publicat cartea Tehnologia lucrrilor de finisaj n construcii i au elaborat un curs omonim pentru studeni. Acest curs a fost aprobat de ctre Ministerul Educaiei al Republicii Moldova i inclus n programul de studiu pentru studenii Universitii Tehnice din Moldova, colilor profesionale i colegiilor. n cadrul acestui curs studenii nsuesc varietatea materialelor, nva secretele proceselor tehnologice i afl ce instrumente i echipamente sunt necesare pentru ndeplinirea sarcinilor de lucru. Concursul Cel mai bun n profesie Compania SUPRATEN nelege importana susinerii i dezvoltrii profesionale a tinerilor pentru ca, ulterior, acetia s devin profesioniti calificai. Iat de ce, compania organizeaz,
8

anual, concursul Cel mai bun n profesie, destinat celor mai talentai elevi ai colilor profesionale. Acest concurs este organizat ncepnd cu anul 2007 i se desfoar ntre elevii anului I, din cadrul a 33 de coli profesionale din Moldova. Doritori de a participa sunt foarte muli, concurena este mare i de aceea, lupta devine acerb. Concursul ofer tuturor participanilor posibilitatea de manifestare a abilitilor, de aprofundare a cunotinelor i deprinderilor de lucru i de cunoatere a esenei profesiei. Premii Echipelor care se claseaz pe locurile I, II i III li se acordat premii bneti, cadouri valoroase i diplome de merit din partea companiei SUPRATEN i a Ministerului Educaiei al Republicii Moldova. Ctigtorilor concursului (perechea care deine locul I) li se ofer posibilitatea de a beneficia de o burs de studiu la Universitatea Tehnic din Moldova. Concursul Cel mai bun n profesie este o metod eficient de stimulare a dorinei de studiere n rndurile elevilor colilor profesionale. Dup desfurarea acestui concurs, reuitele elevilor din aceste instituii de nvmnt nregistreaz un progres semnificativ. n rezultat, n urma concursului au de ctigat mult mai muli dect s-ar prea, dar cel mai important fapt este c, n Moldova, crete numrul tinerilor specialiti calificai. SUPRATEN desfoar activiti de caritate prin susinerea orfelinatelor, internatelor, colilor, organizaiilor de veterani i persoanelor tere. Ajutor social pentru centrul de copii "Casa Gavroche" ncepnd cu anul 2006, Centru social de reabilitare pentru copii Casa Gavroche, din or. Chiinu, este patronat de ctre Compania SUPRATEN. La centru locuiesc peste 20 de copii din familii social-vulnerabile sau rmai fr grij printeasc. Ei se afl la ntreinerea deplin a Casei Gavroche. Cu ei lucreaz psihologii i asistenii sociali care i pregtesc pentru revenirea n familie. Compania SUPRATEN este preocupat, n permanen, de bunstarea casei de copii. Cu sprijinul Companiei, au fost realizate lucrri de reparaie capital n interiorul i exteriorul centrului de reabilitare i schimbat sistemul de canalizare. n anul 2007, a fost reparat acoperiul cldirii. Compania SUPRATEN a contribuit la dotarea cu mobilier a instituiei i a druit acestuia maini de splat, de cusut i frigider. Dulciurile sunt prezente la toate srbtorile organizate de ctre Casa Gavroche - SUPRATEN se preocup ca s fie neaprat livrate cadouri i produse alimentare. La nceput de an colar, compania acord haine, nclminte i rechizite colare copiilor din centrul de reabilitare.

Ajutor social caselor de copii, veteranilor i invalizilor din Republica Moldova Compania SUPRATEN susine, n mod constant, instituiile de stat pentru copii, acordndu-le materiale de construcie pentru mbuntirea strii edificiilor. Cu sprijinul Companiei au fost realizate lucrri de reparaie la coala-internat pentru copii cu deficiene locomotorii, din or. Ialoveni; coala auxiliar republican pentru copii surdo-mui; Asociaia Prietenii Copiilor. Pe lng acestea, Compania SUPRATEN a acordat sprijin financiar Centrului de reabilitare pentru copii i tineret Paradis, Fondului copiilor din Republica Moldova, Consiliului Veteranilor din sectorul Rcani, Societii Orbilor din Moldova i altor societi de veterani. Prin intermediul aciunilor de binefacere, compania SUPRATEN tinde s ofere ajutor celor care cu adevrat au nevoie de el i s contribuie la dezvoltarea rii.

10

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA CATEDRAFINANTE SI BANCI

Referat: Responsabilitatea sociala a afacerii

A efectuat: Rosca Magdalena, anul III, gr.fb106 A verificat: Visanu Tatiana

Chisinau 2014

11

Cuprins:
1.Introducere1 2. Capitolul I: Practici de afaceri responsabile social (Socially Responsible Business Practices)..3 3. Capitolul 2: Responsabilitatea sociala a Orange Moldova, Herbalife, Moldcell, Supraten...6 4. Bibliografie

12

Concluzie: Astfel, analizind mai detaliat tema in cauza putem spune cu certitudine ca responsabilitatea sociala a oricarei companii, este in ziua de azi un element destul de important chiar si pentru obtinerea profitului acelei companii. Trebuie sa venim de la ideea ca, in spatele oricarei afaceri, stau oameni, oameni care trebuie sa actioneze omenestecu ceilalti, fapt venit din natura noastra umana si de la ideea ca orice semeni, aceea si vei culege. ntr-un sistem al libertii antreprenoriale i al proprietii private, managerul este unul dintre angajaii proprietarilor afacerii. El are o rspundere direct fa de angajatorii si. Aceasta presupune administrarea afacerii n concordan cu dorinele patronilor, care, n general, constau n a face ct mai muli bani cu putin, n condiiile respectrii regulilor fundamentale ale societii, att cele stabilite prin lege, ct i cele morale, nescrise. Desigur, n anumite situaii, angajatorii pot avea i alte obiective. Un grup de persoane poate pune bazele unei corporaii cu scopuri caritabile, de exemplu un spital sau o coal. Managerul unei astfel de organizaii nu va avea drept scop principal obinerea de profit ci prestarea anumitor servicii. n oricare dintre aceste dou situaii, ideea principal este c, n calitatea sa de administrator, managerul este reprezentantul persoanelor ce dein corporaia sau organizaia caritabil i principala sa rspundere este fa de acetia. Evident, acest lucru nu nseamn c evaluarea modului n care el ii respect atribuiile devine o sarcin uoar. Dar cel puin, etalonul de performan este unul lipsit de ambiguitate i prile ntre care se stabilete o relaie contractual voluntar sunt clar definite. Desigur, managerul este, la rndul su, o persoan, o individualitate. Ca simpl persoan, este posibil s aib multe alte responsabiliti pe care le recunoate sau pe care i le asum n mod voluntar fa de familie, de sentimentele sale filantropice, fa de biserica sa, cluburile sale, ara sa. S-ar putea simi constrns de aceste responsabiliti astfel nct s i dedice o parte din venitul su unor cauze pe care le consider ca fiind meritorii, s refuze s munceasc pentru anumite corporaii, sau chiar s renune la slujba sa pentru a se nrola n armat, de exemplu. Dac dorim, putem considera o parte din aceste responsabiliti ca fiind ,, responsabiliti sociale. Dar, n acest caz, el acioneaz ca individ i nu ca reprezentant al unei companii; el i cheltuiete proprii bani, propriul timp sau propria energie, i nu banii angajatorilor si, sau timpul i energia pe care, conform nelegerii contractuale, el ar trebui s le consume n interesul lor. Dac toate acestea sunt ,,responsabiliti sociale, ele aparin indivizilor i nicidecum afacerilor.

13

Bibliografie: 1. http://csr.orange.md/index.php?route=fundatia/information/show&routeid=127/142 2. http://www.supraten.md/ro/company/sotialinaia-otvetstvennosti/default.aspx 3. http://www.moldcell.md/rom/private/despre_moldcell/responsabilitate_sociala/impli care_sociala

14