Definitia si clasificarea glucidelor Glucidele reprezinta o clasa de substante organice prezente atat in regnul animal cat si in cel vegetal.

Principalele compenente ale glucidelor sunt C,H SI O, desi rar se gasesc si alte elemente.Ele sunt formate din grupari carbonilice ( aldoze sau cetoze ) si grupari alcoolici ( hidroxil-oh). Clasificarea glucidelor Oze ( monoglucide) sunt compusi polihidroxicarbonilici, care prin hidroliza nu pot forma alte glucide.. in functie de numarul atomilor de carbon ele sunt: trioze,tetroze,pentoze,centoze,heptoze,optoze si nonoze,care in functie de gruparea carbonilica pot fi aldoze si cetoze Ozide ( poli glucide) sunt compusi polihidroxicarbonilici care prin hidroliza formeaza mai multe molecule de monoglucide. Si se impart in holozoide si heterozide Holozoide :oligoglucide ( formate dintr-un numar mic de molecule 2-10, din resturi de monoglucide)si poliglucide ( formate dintr-un numar foarte mare de molecule ) care se imparte la randul ei in homoglucide( foarmate dintr-un singunr tip de monoglucida) si heteroglucide9 foarmate din mai multe tipuri de monoglucide). Heterozide se impart in alcoolice, fenolice,cianogene si sterolice. Definitia si clasificarea monoglucidelor Monoglucidele numite si oze, sunt compusii polihidroxicarbonilici care prin hidroliza nu pot forma noi molecule de glucide care sa posede proprietati fizico-chimice caracteristice glucidei. In functie de numarul atomilor de carbon pot fi : Trioze Tetroze Pentoze Sexoze Heptoze Optoze Nonoze

Care la randul lor in functie de gruparea carbonilica pot fi aldehidica( aldoze) si cetozica ( cetoze) . Configuratia spatiala, izomeria si reprezentarea glucidelor

Toate monozaharidele cu exceptia dihidroxiacetonic, au unul sau mai multi atomi de carbon asimetrici, fiind considerate molecule chirale. Datorita asimetriei, moleculele sunt izomeric activ optice, adica au proprietatea de a roti planul luminii polarizate, pentru a forma doua tipuri de izomeri optici : dextrogir care se noteaza cu D sau + ( roteste planul luminii polarizate spre dreapta) si levogir care se noteaza cu L sau - (roteste planul luminii spre stanga ) . Pentru zaharidele cu 3 sau mai multi atomi de carbon s-a adoptat conventia prin care prefizele D si L se refera la atomul asimetric cel mai indepartat de atomul de carbon carbonilic. Doua glucide care difera prin configuratia unui singur atom de carbon se numesc epimere . Astfel, D-glucoza i D-manoza sunt epimere n raport cu atomul de carbon 2, iar D-glucoza i D-galactoza n raport cu atomul de carbon 4. Monoglucidele formeaza mai multe tipuri de izomeri: - IZOMERI DATORITA GRUPARII CARBONILICE- Incepand cu Monoglucidele cu trei atomi de carbon ce au in moleculele lor o grupare carbonil >C=O si doua grupari hidroxil OH, deosebim aldoze ce contin gruparea aldehidica si cetoze ce contin gruparea cetonica. -IZOMERI DATORITA POZITIEI GRUPARILOR HIDROXILICE SECUNDARE DIN CATENA CARBONILICA (IZOMERIA STEREOCHIMICA SAU STEREOIZOMERIA) Pentru glucide se folosesc trei moduri de scriere a formulelor: -formule liniare (aciclice, ca,rbonilice sau formule Fischer)- se scriu perpendicular, catena de carbon se situeaza in planul hartiei, atomul de C cu numarul de oxidare cel mai mare se scrie sus (gruparea carbonil sau carboxil) si H si OH sunt indreptate spre privitor. -formule ciclice (formule Haworth)- gruparile -OH care in formulele aciclice sunt scrise in dreapta, se scriu sub planul ciclului. Formulele de conformatie redau pozitia substituentilor, fara conventii prealabile. -formule de conformatie-

-IZOMERI DATORITA ACTIVITATII OPTICE, -IZOMERI DATORITA STRUCTURII MOLECULARE- Formula aciclica nu explica toate propietatile fizico-chimice ale unor monoglucide, ca- de exemplu -variatia in timp a rotatiei specifice, recolorarea solutiei de fuxina decolorata cu SOl' s.a. Aceasta comportare specifica a unor monoglucide a putut fi explicata numai dupa ce s-a stabilit ca monoglucidele care au mai mult de patru atomi de carbon in molecula prezinta doua structuri moleculare: aciclica si formaciclica sau semiacetalica .

-IZOMERI DATORITA HIDROXILULUI SEMIACETALIC- Prin ciclizare, atomul de C carbonilic devine de asemenea asimetric. Se formeaza astfel doua forme diastereomere intre ele, numite anomeri. Gruparile -OH de la atomii de C anomeri se numesc grupe OHglicozidice. In solutii, cele doua forme anomere se gasesc intr-un echilibru dinamic, gruparea hidroxil -OH glicozidic gasindu-se fie in fata planului ciclului, mai aproape de gruparea -OH de la carbon 2 - pozitia a, sau in spatele planului ciclului, mai indepartat de grupar~a -OH de la C~, pozitia B.SchimbArea sensuiui rotatiei specifice (amintita mai sus) se datoreste trecerii unei forme in alta pana se- ajunge la echilibru (rotatie) -IZOMERI DATORITA CONFORMATIEI- Pentru a indica forma ciclic a monozaharidelor se pot utiliza formulele de proiectie Haworth. Ciclul piranozic exist n dou conformatii, scaun i baie, datorit rotaiei atomilordin m olecul n jurul unei singure legturi.n solutiile apoase ale hexozelor predomin forma scaun, care este relativ rigid i mult mai stabil dect forma baie. Substituentii formei scaun nu sunt echivaleni chimic i geometric, unii fiind axiali, altii ecuatorial; gruprile hidroxil ecuatoriale ale piranozei sunt esterificate mai uor dect cele axiale.

Definiti si clasificati oligoglucidele. Exemple Oligoglucidele sunt formate dintr-un numar mic (2-10 ) de resturi de monoglucide. Cele mai raspandite si importante oligoglucide sunt formate din hexoze. Cel mai important reprezentant este ZAHAROZA (C12H22O11) diglucid cu caracter nereducator, formata din D-glucoza si D-fructoza, intrand in diverse procese biochmice . aceasta reprezinta principala forma de transport a glucidelor produse in procesul de fotosinteza spre toate organele plantelor. Este cunoscuta sub denumirea comerciala de ZAHAR, obtinuta prin extractie din trestia de zahar sau sfecla de zahar. MALTOZA (C12H22O11)- este un diglucid reducator format din condensarea a doua molecule de glucoza. Este produsul de hidroliza al amidonului in prezenta amilazelor.

Definiti si caracterizati poliglucidele Poliglucide formate dintr-un numr foarte mare de monoglucide. Acestea se clasific la rndul lor n homopoliglucide (formate dintr-un singur tip de monoglucid) i heteropoliglucide (formate din mai multe tipuri de monoglucide). Clasificarea poliglucidelor

Pentozanii-dintre care se evidentiaz arabanii, ce intr n alctuirea peretilor celulari ai produselor horticole, fcnd legtura ntre moleculele de celuloz, hemiceluloze i pectine. Hexozanii o Mananii o Galactanii o Fructanii o Glucanii Amidonul- reprezinta principala forma de depozitare a glucidelor in plante, in amiloplaste, sub forma de granule cu forme si marimi caracteristice fiecarei specii. Este format din amiloza si amilopectina. Amiloza este componenta liniara alcatuita din molecule de D-glucoza legate 1,4--glicozidic iar amilopectine este componenta liniara alcatuita din molecule de D-glucoza legate 1,4- glicozidic alcatuind lanturi liniare,de care se leaga prin legaturi -1,6- glicozidice ramificatii alcatuite din aceleasi substante. Celuloza- este un poliglucid care intra in structura peretilor celulari. Macromoleculele filiforme sunt formate din molecule de D-glucoza legate prin legaturi 1,4- -glicozidice. De obicei este insotita si de hemiceluloze si substante pectice. Proprieti fizice si chimice ale glucidelor

Proprieti fizice : Monozaharidele sunt substane solide, cristalizate, incolore, inodore, solubile n ap, mai puin solubile n alcool i insolubile n eter i cloroform. Au gust dulce, fructoza fiind etalonul de apreciere a acestei proprieti fizice, avnd valoare 1; valoarea indicelui de dulce al glucozei este 0,75. Cnd sunt nclzite, toate monozaharidele se descompun nainte de a se topi, n carbon i ap, reacie numit carbonizare. Proprieti chimice : -Reacii caracteristice gruprii carbonil -a -Oxidarea ozelor -In molecula monoglucidelor se pot oxida urmtoarele grupe: H-C=O CH2-OH H-C-OH aldehida alcool primar alcool secundar Funcie de condiiile de reacie (natura agentului oxidant, modul de reacie) pot rezulta produi diferii:

1 -gruparea cea mai activa, la aciunea agenilor oxidani este gruparea aldehidic libera, respectiv gruparea glicozidica. Sub aciunea unor oxidani slabi (apa de brom, apa de clor, Ag2O etc) aceasta este oxidata, rezultnd acizi aldonici, care, la nclzire pierd o molecula de apa, trecnd in lactone Oxidarea monoglucidelor se poate realiza si n prezenta srurilor de argint in soluie amoniacala, sau a srurilor de .cupru in soluie alcalina: a) In soluie amoniacala a AgNOJ au loc reaciile (Tollens) :

b)cu CuSO. in soluie alcalina, au loc reaciile (Fehling)

2- Prin oxidarea puternica a ozelor (folosind HNO3) se obin acizi zaharici (acizi dicarboxilici) C-H(+)glucoza+)galactoza .Cetozele nu reacioneaz la fel, ele se oxideaz numai cu oxidani avnd loc ruperea catenelor de carbon si formarea unei molecule de acid aldonic cu un atom de carbon mai puin dect oza iniial si o molecula de acid formic (de exemplu din fructoza rezulta acid arabonic ) :fructoza acid arabonic acid formic 3 -Printr-o oxidare speciala, protejnd in prealabil funcia aldehidic >C=O, se oxideaz gruparea CHI OH (primar), obinndu-se acizi uronici .Acizii uronici sunt larg rspndii in natura si au rol biochimic important. Se gsesc in cantitate mai mare in unele alge, licheni, in poliglucide neomogene (hemiceluloze, pectine, gume si mucilagii vegetale) . -b -Reducerea Prin reducerea glucidelor se obin polialcooli, cu formula generala C"H"+2(OH)". Astfel, din pentoze rezulta perititoli ,din hexoze rezulta hexitoli etc. Polialcoolii se intalnesc in regnul vegetal. Sunt substante cristaline, usor solubile in apa si alcool, insolubile in esteri, au gust dulce. -c -Reacia de condensare a ozelor. Gruprile >C=O din moleculele monoglucidelor pot fi puse in evidenta prin unele reacii caracteristice acestei grupe: -formarea oximelor in prezenta clorhidratului de hidroxilamina (H2N-OH.HC1) -formarea fenilhidrazonelor in prezenta a 1 mol H2N-NH-C6H6 fenilhidrazina; -formarea ozonelor cu 2 mol de fenilhidrazina; -formarea cianhidrinelor cu acid cianhidric HCN. -2 -Reacii ale ozelor datorita funciilor alcool. Gruprile alcoolice ale ozelor dau derivai (eteri si esteri) dintre care unii se intalnesc in regnul vegetal. -a -Esterificarea. In moleculele monoglucidelor ciclice se gsesc mai multe feluri de grupri hidroxilice OH

Gruparea glicozidica este mult mai reactiva dect gruprile OH alcoolice. Ele pot reaciona usor cu alcooli sau fenoli, prin eliminare de apa si sa dea natere la compui de tip eteric, numite glicozide sau heterozide -b -Esterificarea. Pentru biochimie prezinta o mare importanta .esterii fosforici ai monoglucidelor, care participa la numeroase reacii biochimice. Dintre cei mai importani compui din acest punct de vedere sunt: fosfatul de hidroxiacetonei si esterii glucozo-l-fosfat (esterul Cori), esterul glucozo-6-fosfat (esterul Robinson) si esterul fructozo-l,6-difosfat (esterul Harden-Young) -C -Formarea dezoxiglucidelor are loc prin eliminarea unei -grupri -OH din molecula ozei si nlocuirea acesteia cu hidrogen. Cea mai importanta dezoxiglucida este 2-dezoxiriboza. --d- Formarea aminoglucidelor are loc prin nlocuirea unei grupri -OH prin -NH2 (de obicei la C2. -e -Reacii de ciclizare Prin deshidratare (in prezenta acizilor minerali tari) se obin compui heterociclici, prezeni in materiile humice, respectiv furfurol din pentoze si hidroxifurfurol din hexose -3 -Reacii determinate de prezena ambelor grupri funcionale in molecula ozelor. Reacia de epimerizare. Izomerizarea substanelor epimere se realizeaz prin deplasarea reversibila a unui atom de hidrogen de la C1 sau C2 la gruparea carbonilica, cu formarea unui enol comun, care poate forma toate substanele epimere din cadrul aceleiai clase de glucide. (Se numesc epimeri, monoglucidele care se deosebesc unele de altele prin configuraia unui singur atom de carbon) Epimerizarea ozelor are loc att la aldoza cat si la cetoze si se desfoar sub aciunea unor soluii bazice diluate, a unor baze organice sau a unor complexe enzimatice.

Definitia si rolul si clasificarea lipidelor

Definitie: Lipidele constituie o grupa de compusi organici naturali, raspanditi in toate organismele vegetale dar si animale, au caracter hidrofob si sunt insolubile in mediu apos, dar solubile in solventi organici (eter, benzen, cloroform). Se acumuleaza mai ales in semintele plantelor constituind rezerve nutritive si energetice si intra in componenta tuturor celulelor, fiind componentee esentiale ale membranelor celulare. Din punct de vedere chimic, lipidele sunt esteri ai acizilor grasi saturati sau nesaturati cu diferiti alcooli, cel mai adesea glicerolul. In structura anumitor lipide se gasesc si alte substante cum ar fi aminoalcooli si acidul fosforic.

Rolul lipidelor: Au rol plastic intrand in structura membranelor plasmatice si ale tuturor organitelor

Clasificare: Lipidele pot fi : Simple o Gliceride : Gliceridele sunt lipidele simple cele mai rspndite, ele intrnd n componenta tuturor celulelor i constituind forma de depozit al lipidelor de rezerv ndeosebi n semintele plantelor oleaginoase. . Marea majoritate a gliceridelor naturale sunt trigliceridele, care rezult prin esterificarea tuturor funciilor OH cu acizi identici sau diferiti Monogliceride Digliceride Trigliceride: proprietati fizice si chimice: Gliceridele naturale se pot afla n stare lichid (uleiurile vegetale) i solid sau semisolid (grsimile). Fiind amestecuri de gliceride mixte nu au temperaturi de topire fixe. Din punct de vedere al propriettilor chimice, trigliceridele vor da reactii caracteristice legturilor ester i dublei legturi, dac acizii grai constituenti sunt nesaturati. Hidroliza poate avea loc fie n prezena acizilor tari (minerali), a bazelor tari sau n prezena enzimelor lipaze, eliberndu-se treptat acizii grai constituenti i glicerolul. Hidrogenarea este o proprietate caracteristic trigliceridelor de natur vegetal,nesaturate, deoarece adiioneaz doi atomi de H la fiecare dubl legtur, rezultnd gliceride saturate. Oxidarea, polimerizarea i rncezirea. n contact cu oxigenul i vaporii de ap din atmosfer, majoritatea gliceridelor vegetale sufer transformri chimice i biochimice cu apariitia unui miros i gust neplcut, datorit acizilor -cetonici i aldehidelor formate din acizii grai constitueni. o Steride o Ceride: Ceridele sunt componente ale cerurilor lipide formate prin esterificarea acizilor grai cu alcooli superiori primari sau secundari, saturai sau nesaturai, cu 16-34 atomi de carbon. Cerurile vegetale sunt secreii naturale ale celulelor epidermice cu rol protect or aflndu-se sub forma unui strat subire pe suprafaa tuturor organelor aeriene (frunze, flori, tulpini, fructe). o Etolide: Etolidele sunt ceride vegetale care formeaz componentul principal al cerurilor de la conifere. Au structur special fiind esteri ai unor hidroxiacizi superiori

care se combin ntre ei, participnd de obicei 3-5 molecule la reacie de esterificare. Mai des ntlnii sunt acidul sabinic i acidul iuniperic. Complexe Fosfolipide: Sunt lipide complexe formate dintr-un alcool, o baz azotat i acizi grai superiori.

Alcoolii din constituia fosfatidelor sunt de obicei glicerina, inozitolul, aminoalcoolul,sfingozina sau dihidrosfingozina. Ca baze azotate particip colamina i colina, uneori aminoacidul serina Glicerofosfolipide: Glicerofosfolipidele sunt lipide complexe ce conin n molecul glicerin esterificat cu acizi grai i cu acid fosforic. Restul de acid fosforic este esterificat uneori cu un aminoalcool, aminoacid sau inozitol. Sunt lipide de structur intrnd n compoziia membranelor plasmatice, alturi de proteine i glicolipide. Acizi fosfatidici Lecitine Cefaline Serinfosfatide Inozitolfosfatide Sfingolipide: Sunt lipide complexe ce conin n molecula lor n locul glicerolului substane cu caracter de aminoalcooli: sfingozina, dihidrosfingozina sau fitosfingozina: CH3-CH2- CH2- (CH2)11-(CHOH)2CH(NH2)-CH2OH o Glicolipide: Sunt lipide complexe n compoziia crora se afl un coninut mare de glucide, ndeosebi galactoz.Cele mai importante glicolipide vegetale sunt monogalactozildigliceridele i digalactozildigliceridele. Acidul gras care esterific gruprile OH ale glicerolului este de obicei acidul linolenic. Ambele glicolipide au fost gsite n fina de gru, n uleiul de crupe de ovz verde, n trifoi i n ierburile de furaj. Cerebrozide

Sulfatide: Conin sulf sub form SO3H legat n cele mai multe cazuri la atomul de C6 al unei oze (glucoz sau galactoz). Se gsesc de obicei n frunze sub form de glicosulfolipide. Printre sulfatidele care au fost izolate din multe plante se numr glicosulfolipidele cu legtur glicozidic: 6 sulfo-6 deoxi--D galactopiranozil 1,1 diglicerid i 6 sulfo-6 deoxi--D glucopiranozil 1,1 diglicerid. n aceste lipide glicerolul este esterificat cu un acid gras din seria C18.

Alcooli

. Alcooli Alcoolii reprezint al doilea component al lipidelor naturale. Pot fi aciclici sau ciclici, monohidroxilici sau polihidroxilici, cu sau fr azot. Alcoolii aciclici monohidroxilixi fr azot intr n compoziia cerurilor i ades ea corespund acizilor grai superiori. Alcool cetilic CH3-(CH2)14-CH2-OH corespunztor acidului palmitic - Alcool stearilic Aminoalcoolii sunt alcooli ciclici azotai care intr n constituia lipidelor complexe. Cei mai rspndii sunt colamina i derivatul su trimetilat colina, care intr n structura acestor lipide sub form de esteri fosforici. Sterolii sunt alcooli superiori cu structur tetraciclic ce au la baz nucleul ciclopentanperhidrofenantrenic: Glicerolul sau glicerina este alcoolul trihidroxilic component principal al gliceridelor i al multor lipide complexe. n stare anhidr este un lichid siropos, incolor, cu gust dulce, higroscopic i se amestec n orice proporii cu alcoolul sau acetona. Fiind un alcool manifest toate proprietile chimice ale funciei OH, ns acestea vor fi mai pronunate datorit vecintii grupelor alcoolice

Acizii grai

Acizii grai sunt acizi carboxilici cu urmtoarele proprieti: au numr mare de atomi de carbon (ntre 4 i 32); au numr par de atomi de carbon; au caten liniar, fr ramificaii; sunt monocarboxilici; pot fi saturai sau nesaturai.

Acizi grai saturai i acizi grai nesaturai Acizii grai saturai sunt acizii grai care nu prezint duble legturi, avnd formula general CnH2nO2 sau CH3-(CH2)n-COOH n care n este un numr par i are valori ntre 2 i 30. Acizii grai nesaturai sunt acizii grai cu una sau mai multe duble legturi, majoritatea de consisten uleioas la epmperatur obinuit, cu excepia acidului arachidonic C20. Acetia au catena lung, fiind formai din 18 sau mai multi atomi de carbon, cu excepia unor acizi mononesaturai (lauroleic C12, miristioleic C14, palmitoleic C16) mai rar ntlnii n natur, care au catena mai scurt. Dintre acizii grai nesaturai, compuii care posed o singur dubl legtur, poart numele de acizi grai mononesaturai, iar cei cu mai multe astfel de legturi duble, se cheam acizi grai polinesaturai. Cel mai cu noscut acid gras mononesaturat este acidul oleic care se gsete n lipide n proporie de pn la 80% din totalul acizilor prezeni i adesea este nsoit de acidul linoleic i palmitic Hidroxiacizi grai conin n molecula lor i funciunea hidroxil. n rinile multor conifere se ntlnesc urmtorii hidroxiacizi: acidul sabinic (hidroxilauric) i acidul iuniperic (hidroxipalmitic) II: Aminoacizi Aminoacizi sunt compui biochimici cu funciune mixt, deoarece conin o grupare funcional carboxil (-COOH) i o grupare funcional amin (-NH2), ambele grefate la acelai atom de carbon din poziia (sau C2). n funcie de particularitile structurale ale radicalului R, aminoacizii se clasific astfel: 1. Aminoacizi aciclici: a. Aminoacizi monoaminomonocarboxilici cu radical alifatic: glicocol/glicina (Gly), alanin (Ala), valin (Val), leucin (Leu), izoleucin (Ile); b. Aminoacizi monoaminomonocarboxilici cu o grupare hidroxil (hidroxiaminoacizi): serin (Ser), treonin (Thr); c. Aminoacizi monoaminomonocarboxilici cu sulf: cisteina (Cys)

d. Aminoacizi monoaminodicarboxilici: acid aspartic (Asp), acid glutamic (Glu), asparagina (Asn), glutamina (Gln); e. Aminoacizi diaminomonocarboxilici: lizina (Lys), hidroxilizina (Lys-OH), arginina (Arg). 2. Aminoacizi ciclici: a. Aminoacizi homeociclici (cu nucleu aromatic): fenilalanina (Phe), tirozina (Tyr); b. Aminoacizi heterociclici: histidina (His), triptofan (Trp), prolina (Pro), hidroxiprolina (ProOH) In funciei de caracterul pe care-l manifest catenele laterale (R) aminoacizii se clasific astfel: a) aminoacizi cu catene apolare caracter neutru: glicin, alanin, leucin b) aminoacizi cu catene polare: serina, treonina, cisteina, c) aminoacizi cu catene ionizabile caracter acid sau bazic: acidul aspartic, acidul glutamic, lizina, arginina, . Proprietile generale ale aminoacizilor 1. 2. 3. 4. 5. Sunt substane optic active Prezint o anumit solubilitate n ap Sunt substane cu caracter amfoter 4. Constituie sisteme tampon Sunt biomolecule cu reactivitate chimic mare PEPTIDE Denumirea peptidelor se stabilete prin indicarea succesiv a denumirii fiecrui aminoacid component al moleculei de peptid cu adugarea sufixului il, excepie fcnd aminoacidul C-terminal cu grupare carboxil liber care-i menine denumirea neschimbat. . Proprietile generale ale peptidelor 1. 2. 3. 4. Sunt solubile n mediu apos Au caracter amfoter Formeaz sruri solubile cu acizii i cu bazele. 4. Avnd n componen cel puTin 3 aminoacizi, deci minim 2 legturi peptidice, 5. Hidroliza peptidelor n mediu acid sau bazic PROTEINE

Proteinele sunt macromolecule esentiale organismului vegetal, cu un nalt grad de organizare structural i cu rol fundamental n structura i funciile celulei. Sunt alctuite dintr-un numr mare de aminoacizi (legati prin legturi peptidice), a cror succesiune este . Structura general a proteinelor este determinat de urmtorii factori: - caracterul legturii peptidice - geometria legturi peptidice - natura catenelor laterale (-R)- polare sau nepolare - conformaia (organizarea stereospecific). Structura primar este structura de baz a fiecrei proteine i reprezint numrul, tipul, proporia i ordinea aminoacizilor n catena polipeptidic. Ea se caracterizeaz prin: existena legturilor peptidice (-CO-NH-) ntre diveri aminoacizi; existena unei succesiuni (secvene) bine definite a aminoacizilor n catenele polipetidice, controlat genetic de informaia cuprins n ADN; determin configuraia de ansamblu specific fiecrei proteine. Structura secundar reprezint aranjamentul spaial al lantului polipeptidic, datorat multiplelor legturi de hidrogen intra- i intercatenare ce se stabilesc ntre gruprile NH i CO din legturi peptidice diferite. Formarea acestor legturi de hidrogen este posibil datorit distribuiei diferite a electronilor la nivelul legturii peptidice, legtur ce devine parial ionizat Structura secundar este reprezentat n cele mai multe cazuri prin dou modele conformaionale: -helix i -pliere. Modelul -helix rezult din spiralarea catenei polipetidice ntr-o elice orientat de la stnga la dreapta Modelul -pliere (planuri pliate): n aceast structur lantul polipeptidic sufer o ndoire (pliere) la un unghi de 90, care se face n dreptul atomului de C, purttor al gruprilor COOH i NH2 implicate n legturi peptidice. . Structura tertiar este o organizare spatial complex rezultat prin nfurarea lantului polipeptidic ntr-o suprastructur tridimensional (globular cel mai adesea). Proteinele cu structur tertiar, respectiv proteinele globulare, prin nfurarea lor formeaz un miez hidrofob, format din radicalii nepolari, i o parte extern hidrofil, cu grupri chimice disociabile ale aminoacizilor constituenti. Structura tertiar a proteinelor globulare poate fi clasificat n funcie de secvenele zonelor cu structuri secundare ordonate, astfel: conformatia , care conine doar catene -helix antiparalele grupate cte dou;

conformatia , care conine numai catene cu structur -pliat antiparalele; conformatia +, care contine att catene -helix, ct i catene cu structur pliat plasate n diverse prti ale moleculei. Planul -pliat este format din lanturi antiparelel, avnd la capete grupate catenele de -helix; . Structura tertiar este o organizare spaial complex rezultat prin nfurarea lanului polipeptidic ntr-o suprastructur tridimensional (globular cel mai adesea). Proteinele cu structur tertiar, respectiv proteinele globulare, prin nfurarea lor formeaz un miez hidrofob, format din radicalii nepolari, i o parte extern hidrofil, cu grupri chimice disociabile ale aminoacizilor constituenti. Structura teriar a proteinelor globulare poate fi clasificat n funcie de secventele zonelor cu structuri secundare ordonate, astfel: conformatia , care conine doar catene -helix antiparalele grupate cte dou; conformatia , care conine numai catene cu structur -pliat antiparalele; conformatia +, care conine att catene -helix, ct i catene cu structur -pliat plasate n diverse pri ale moleculei. Planul -pliat este format din lanturi antiparelel, avnd la capete grupate catenele de -helix; . Structura cuaternar reprezint cel mai nalt grad de organizare molecular a pr oteinelor, caracteristic proteinelor native, care exist ca agregate moleculare formate din mai multe catene polipeptidice unite n subuniti. Structura cuaternar reprezint asocierea unor catene polipetidice identice, numite protomeri (care au deja stru ctur primar, secundar i teriar definit) ntr-un ansamblu (agregat) denumit oligomer. n funcie de numrul protomerilor (care pot fi identici sau diferii) proteinele oligomere pot fi dimeri, trimeri, tetrameri. Proprieti fizico-chimice 1. Starea de agregare n stare pur sunt substane solide, cristaline sau amorfe, stabile la temperatura obinuit, iar la temperaturi mai mari de 50C se denatureaz. . 2. Masa molecular variaz de la cteva mii la milioane de daltoni (1Da este unitatea atomic de mas 1,67 10-24g) Solubilitatea proteinelor proteinele globulare sunt solubile n ap i soluii saline, iar cele fibrilare sunt insolubile. Solubilitatea proteinelor depinde de pH-ul i compoziia mediului. 4. Caracterul coloidal datorit configuraiei macromoleculare proteinele formeaz sisteme coloidale, heterogene, n care faza dispersat este proteina, iar dispersantul este apa fa de care proteina manifest o oarecare afinitate. Din acest motiv proteinele nu dializeaz prin membrane semipermeabile i se denatureaz reversibil. 5. Disocierea proteinelor fiind polielectrolii proteinele au caracter amfoter (n mediu acid se comport ca baze, iar n mediu bazic ca acizi). Proprieti chimice

Reaciile chimice la care particip proteinele se pot clasifica n patru categorii: 1. Reacii datorate prezenei legturilor peptidice reacii de hidroliz si reacia biuretului Reacii datorate gruprii amino libere 2. Reacii de precipitare n funcie de natura reactivilor de precipitare, proteinele precipit eversibil sau ireversibil. 3. Reacii datorate catenelor laterale . Proteine cu importan biologic Holoproteidele sunt denumite i proteine propriu-zise, avnd n compoziie doar aminoacizi, deci numai carbon, hidrogen, oxigen, azot i sulf. Toate holoproteidele sunt globulare Albuminele sunt proteine globulare cu caracter slab acid spre neutru i mas molecular relativ mic, uor solubile n ap, soluii saline, acizi i baze diluate. Globulinele au un caracter mai acid dect albuminele, datorit coninutului mai areNucleoproteinele sunt heteroproteide la care gruparea prostetic este reprezentat de acizi nucleici, cu rol n stocarea, transmiterea i exprimarea informaiei ereditare, biosinteza proteinelor, diviziunea celular de acizi aspartic i glutamic. Au mas molecular mai mare dect albuminele i cristalizeaz mai greu dact acestea. Sunt insolubile n ap, dar solubile n soluii slab alcaline; Prolaminele i gluteinele sunt proteine globulare de natur exclusiv vegetal, avnd un coninut ridicat de acid glutamic i acid aspartic Heteroproteidele conin, pe lng aminoacizi, diferite alte substane, numite grupri prostetice. - Metaloproteinele (citocromul, clorofila, vitamina B12, etc.), care conin metale precum Fe2+, Fe3+, Mg2+, Zn2+, Cu2. - Fosfoproteinele sunt heteroproteide a cror component prostetic este reprezentat de radicalul acidului fosforic (-PO3H2). - Glicoproteinele sunt heteroproteide care conin o grupare prostetic format din resturi de glucide sau poliglucide cu rol de receptori membranali. - Lipoproteinele (ex. proteine de transport, care fixeaz lipidele, mpreun cu care circul prin vasele conductoare ale plantelor), sunt heteroproteide a cror component prostetic este de natur lipidic (fosfolipide, trigliceride, steroli) i care stabilete legturi ionice sau prin fore van der Waals cu apolipoproteina-componenta proteic. - Cromoproteine (ex. proteine cu clorofil, fitocromul) sunt heteroproteide a cror grupare prostetic este o substan colorat (pigment) care confer culoare ntregii molecule. Nucleoproteinele sunt heteroproteide la care gruparea prostetic este reprezentat de acizi nucleici, cu rol n stocarea, transmiterea i exprimarea informaiei ereditare, biosinteza proteinelor, diviziunea celular.