George Borza

Eseu
la inefabil

Editura Geo G
Baia Mare 2002
 George Borza

Eseu la inefabil

Editura Geo G
Baia Mare 2002
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României
BORZA, GEORGE
Eseu la inefabil / George Borza. - Baia Mare:
Editura Geo G, 2002
p.;cm.
ISBN 973 – 85760 – 1 – 6
821.135.1-4

Editura Geo G

Corectur: Florentina Neme

2
 PREFA

Tuturor celor ce m iubesc, m-au ajutat sau m-au învat ceva,

oriunde s-ar afla ei!

Dou ar fi motivele pentru care aceast “crulie” a vzut

lumina tiparului:
Primul este acela de a prezenta cititorului, în modul cel
mai lmurit, subtiliti ce am senzaia c, în mod intenionat,
sunt eliminate din aa-zisele cri de specialitate. Consider c,
de fapt, majoritatea acestor cri ce trateaz domeniul
parapsihologiei sau al psihologiei sunt scrise în urma unor
compilaii de materiale sau a unor speculaii pur teoretice i,
deci, aceasta este marea lor problem.
Cel de-al doilea motiv ar fi legat de specificul naturii
umane, anume de faptul c informaia la care ajungem nu
trebuie i nu avem voie s o blocm la nivelul propriei fiine,
ea exist i va exista dup trecerea noastr prin material, aa
c nu are nici un sens s-ncercm s reinem ceea ce nu ne
aparine sau, mai bine zis, nu aparine naturii noastre. Omul
poate accesa informaia, o poate folosi i trebuie s o transmit
3
celorlali în modul cel mai lmurit, altfel existena lui îi
pierde latura pragmatic atât pentru societate, cât i pentru
Univers. Poate c unii dintre dumneavoastr ar spune c exist
adevruri ce ar întoarce pe dos sufletul omului. Întrebarea mea
în acest caz este urmtoarea: “Cine v oprete s pregtii
oamenii s primeasc adevrul?”
Prin urmare, rostul acestei cri este acela de a rspunde
unor întrebri, de a încerca s prezinte unele idei cu privire la:
Univers, Dumnezeu, via, moarte, putere, for, inteligen,
pace i echilibru; iar în situaia în care vei aborda i partea
practic, atunci sper s v ofere mcar posibilitatea de a privi
pe gaura cheii prin poarta sufletului sau o comunicare mult
mai bun suflet – minte – corp.

………….

4
5
 PRIMA PROBLEMATIZARE

Dac v-ai hotrât s întoarcei pagina, propun s-ncepem

cu câteva noiuni introductive. Ar trebui pentru început s
abordm trei idei (concepte) necesare existenei umane .
Vom vorbi deci despre Dumnezeu, Univers i Suflet.
Dac nu se ajunge la un numitor comun în sensul în care
trebuie privite cele trei concepte, atunci bazele oricrei discuii
despre psihicul uman i manifestrile acestuia sunt inutile. În
primul rând ele sunt concepte, deoarece, orice personificare
este inutil. Oricum, sarcina pe care mi-am propus s-o port în
cârc în doar câteva pagini este destul de grea i ar putea
supune cartea unor critici violente. Nu m vor deranja criticile
din dou motive. S-ar putea s fi greit eu i, în acest caz,
criticile s fie spre binele tuturor sau, în caz contrar, nu este
decât o consecin a faptului c adevrul, cu cât e mai
dezbrcat, „pute” mai tare i devine din ce în ce mai greu de
suportat. Ce s-i faci dac toat lumea arunc gunoi pe el i
nimeni nu-l spal s-l pun-n vitrin?
Despre Dumnezeu, dac încercm s vorbim, nu putem s-
o facem fr a atinge planul religios i pe orgolioii lui. Dac
6
pornim de la Biblie, aflm c Dumnezeu este omniprezent,
omnipotent i atoatetiutor. Dac nu facem alte speculaii i
interpretri inutile, ci aplicm în mod direct vorbele din Biblie,
abia atunci am obine o idee mult mai apropiat de adevr
decât în situaia în care i-am urma pe mrunii teologi ce se
întrec în interpretri cât mai originale i fr nici un rost ale
unor texte ce nu vor s spun mai mult decât ceea ce au de
spus. Cum s-ar fi putut explica la acea vreme c genele
transmit informaii urmailor, decât spunând c: „pcatele
prinilor vor cdea asupra copiilor acestora pân la a V-a
generaie.” Revenind la ideea de Dumnezeu, observm c
acesta ar trebui s fie cam peste tot, s tie totul i s poat
face totul, ceea ce înseamn c el ar trebui s fie prezent în
fiecare atom în acelai timp, dar s aib i universalitate i
contiin de sine.
Pentru a putea fi omnipotent înseamn c el ar trebui s
fie capabil s poat face atât cel mai mare bine, cât i cel mai
mare ru (pentru cititorii pripii repet: a fi capabil nu înseamn
a face). Dac respectm condiiile din Biblie, obinem un semn
de identitate intre Dumnezeu i tot ceea ce se numete
energie.
Existena energiei, la nivel universal, este meninut
printr-un echilibru relativ – dinamic simbolizat foarte bine în
7
diagrama YIN/YANG ce ne arat c energia se menine printr-
o micare continu în echilibru în ansamblu su, deci nu în
fiecare parte în acelai timp. Acest tip de echilibru este de
natur relativ – dinamic, dup cum spuneam i este dat prin
propria-i existen la fel ca i în cazul lichidelor, ce în mod
natural iau forma vasului în care sunt puse.
Dac despre Dumnezeu putem spune cu certitudine (i v
rog s m credei) c este energia în totalitatea ei, atunci ce
este Universul? Dup cum spune i în Genez, bineîneles în
limbaj specific, el este manifestarea lui Dumnezeu ca materie
prin particule, atomi i structurile pe care acetia le formeaz.
Prin urmare, în Universul în care trim oricrei particule îi este
asociat o cantitate, mai mic sau mai mare, de energie. Pentru
a nu crea falsa impresie c am fi un fel de celul în corpul lui
Dumnezeu, v repet: el este energia în totalitatea ei, deci
exist i în afara Universului, care este doar manifestarea
acestuia ca materie (am spus manifestarea i nu  ). Cu alte
cuvinte el a fcut regulile, ele sunt aceleai pentru toi, iar
acum st i privete partida.
Mergând mai departe în studiul nostru, propun s
încercm s analizm ce este sufletul. Eu v-a propune s-l
vedei ca pe o cantitate de Dumnezeire (energie) necesar

8
pentru a menine ordinea într-o existen material, ce poate fi
mai mult sau mai puin evoluat, pozitiv sau negativ.
Pozitivismul este convergent prin natura sa, iar forma
material de mulaj (corpul), împreun cu sufletul ce-l posed
vor tinde contient sau nu (în funcie de gradul de pozitivism
i evoluie al energiei) spre ceea ce le-a dat natere. În cazul
negativismului, care este divergent prin natura sa, totul tinde
spre disipare, reînnoire i reîntoarcere în Univers.
Revenind la Sfânta Scriptur, propun s analizm
urmtorul fapt „…i Dumnezeu l-a fcut pe om dup chipul i
asemnarea sa…”. Cum s-ar fi putut face acest lucru dac nu
„energetic”. Materia are o mulime de posibiliti de
combinare i aranjare, pe când energia (sufletul), indiferent de
mulajul material ce-o înconjoar, este aceeai la „chip”, difer
doar tendina intern.
Pentru a susine aceast ultim afirmaie, v voi prezenta
un fapt intenionat ignorat de biseric într-o anume perioad,
iar acum, o dat cu trecerea timpului, luat ca atare drept
adevr. V amintii cum sunt prezentate forele negative, cu
coarne, copite, faa este o combinaie între om i ap i aa mai
departe. Dac vrem s lum în calcul o reprezentare simbolic,
i nu numai pe ea, atunci a putea fi de acord cu aceste desene,
dar cum omul de rând când intr în biseric, nu intr ca un
9
critic de art, atunci el ia lucrurile ca atare fcând o mare
greeal spre binele teologilor care au mai gsit înc o
„imagine” ce sperie prostimea.
De ce nu pot fi prezentate lucrurile în mod mai clar i mult
mai aproape de adevr? Poate abia atunci am putea vedea mai
bine cine sunt cei care intr în altar. Oricum ce pot s v spun
în legtura cu imaginea spiritelor negative este urmtorul
lucru: difer doar culoarea, nu i „chipul”, sufletul lor i al
celor pozitive putând lua orice form; difer stilul i nu forma.
Am vzut îngeri cu suflet de diavoli i nu m-am lsat
pclit, am fost ademenit s ies pân afar i nu am ieit, am
fost forat s ies afar , m-am opus doar cu o rugciune i abia
atunci am fost lsat în pace. Dac noi am fi lsai în pace s
intuim i s vedem lucrurile aa cum sunt, am observa c
prejudecile sunt cele mai puternice arme ce pot fi îndreptate
împotriva sufletului.
Poate c v-ai întrebat de nenumrate ori de ce se
întâmpl toate acestea i ce face Dumnezeu acum? Nimic mai
simplu, el a fcut o singur regul – „legea compensrii” –
sau cu alte cuvinte: dup fapt i rsplat. Noi cunoatem
aceast regul, dar facem tot ce ne st în putin s o negm;
Dumnezeu ne transmite tuturor iubire sau dorin de evoluie
(de regsire) privind cu tristee cât de puini au îneles regula
10
simpl pe care a creat-o în jocul vieii i cu mai mult
dezamgire cât de puini sunt de acord cu aceast regul, iar
dintre acetia doar o cantitate minuscul sunt cei care accept
s joace dup regul.
Pentru o sistematizare mai bun v propun urmtoarea
schem a evoluiei:
Energie Æ idee Æ informaie Æ procesare primar Æ
materie Æ procesare complex Æ contientizarea
 energiei i utilizarea ei Æ (+) integrarea în armonia
energetic Æ (-) disipare a energiei pe principiul: lumina
care arde se consum. În aceast schem Dumnezeu este
singurul capabil de creaie, iar în ce privete principiul
organizrii materiei spre a permite contientizarea energiei
putem spune c Darvin a gsit metoda prin care s-a realizat i
nu cauza !!!

11
 O A DOUA DISCUIE:
despre creaie

Una dintre cele mai mari minciuni pe care oamenii i-o

inoculeaz unii altora este aceea c omul or fi capabil de
creaie, i v rog s m credei c este una dintre cele mai
periculoase, nu numai pentru c este uor de crezut, dar i
pentru c-i satisface omului orgoliul su de gânganie.
Adevrul este cu totul altul. Tot ceea ce încercm s
facem nu este decât o încercare foarte timid de a imita
creaia divin. Culmea iluziilor umane este ideea de a crea o
„fiin” , o mainrie cu care s ne putem înelege i care s ne
poat înelege, dac se poate chiar mai bine decât semenii
notri i care, în final, s munceasc pentru noi. Omului i-ar
rmâne în acest caz doar rolul de Dumnezeu vis-à-vis de
aceast fiin.
Din fericire omul nu va fi niciodat capabil s creeze
ceva, deoarece îi lipsete credina. Fr adevrata credin nu
va putea niciodat s fac cu adevrat ceva. Nu va fi niciodat
capabil s gândeasc „s se fac lumin” i s i se
îndeplineasc aceast dorin. Din acest motiv omul nu este
12
capabil de creaie, niciodat nu va putea da suflet unui obiect
în aa fel încât acel obiect s înceap s triasc, s aib o
lume a sa i s posede contiina nemuririi propriului suflet.
Dac privim istoria omenirii nu putem nega faptul c
omenirea nu ar fi evoluat din punct de vedere al diversificrii
uneltelor, al gsirii de algoritmi i înlocuitori ce le uureaz
oamenilor, din acea perspectiv, viaa , dar cum menionasem,
este vorba de gsirea unor metode, formule i înlocuitori
pentru diferite obiecte sau chiar organe din corpul uman i nici
într-un caz de creaie.
O dat cu naterea Universului s-au nscut i toate ideile
posibile, deoarece cum v spuneam ele sunt anterioare
informaiei i materiei, deci inventatorii nu au fcut altceva
decât s pun în practic o idee care li se prea c le aparine.
V vei întreba cum se pune atunci problema oamenilor
de art despre care se spune c într-adevr creeaz. Dac nu
facem altceva decât s lum una dintre cele mai clare definiii
pe care Benedetto Croce o ddea artei, atunci vom fi cu toii
de acord c arta este „o viziune, o iluzie, o fantasm” pe care
artistul, dup posibiliti, o exprim mai bine sau mai greu.
Deci în nici un caz nu este vorba de creaie, ci de copiere,
reproducere a unei idei, a unei stri. Meritul adevrat al
artitilor este acela de a vedea mai mult decât oamenii
13
obinuii i de a transpune foarte bine, pe înelesul tuturor,
strile, sentimentele i viziunile pe care le-au cunoscut în
vreun fel. Dac în cazul acestor stri am fi putut vorbi despre
creaie, ar fi o greeal, ele i-au fcut apariia o dat cu
creaia i persistând în ea sunt eterne prin natura lor, prin
urmare neputând fi decât descoperite i redescoperite la
nesfârit. Noi, bieii ignorani, nu facem altceva decât s
rmânem înmrmurii la cât de orbi am trecut prin via i cât
de frumoas i plin de mister este ea în fapt.
Cel mai dificil lucru pentru om este de a vedea c nu
poate schimba i c nu poate tria în jocul vieii. Fiecare lucru
are preul lui pe care-l pltim într-un fel sau altul i nimic în
afar de iubirea divin nu primim gratuit, aceasta ar fi, dac-l
contientizm, singurul punct unde omul iese în câtig.
În schimbul lipsei de ignoran, Dumnezeu ne druiete
dragostea sa i nu trebuie s-i pltim cu nimic mai mult decât
“un sincer mulumesc”, sau chiar mai simplu prin
contientizarea existenei sale. Din pcate acest lucru pare a fi
cel mai greu pentru oameni.
Orbirea este un proces organizat la cel mai înalt nivel în
cadrul societii, el este controlat i dirijat în aa fel încât
omului s i se schimbe sistemul valoric. Banul devine etalon
pentru orice schimb , i ce alt etalon am putea avea atâta timp
14
cât nu reuim s vedem nici mcar sufletul din noi, darmite
pe cel din alii. Nimic nu este ceea ce pare a fi ! Este la fel i
în cazul creaiei umane, i cu asta nu am fcut decât s repet o
idee ce a fost pe buzele tuturor înelepilor omenirii.

15
 O PROBLEM MULT PREA COMUN:
despre libertate i fericire

Dac am vorbi despre Libertate fr a analiza i

“Liberul Arbitru” n-am face altceva decât s-ncercm a-i
explica unui orb din natere ce frumos strlucete Soarele pe
cer. Liberul Arbitru este, dac ar fi s-o spunem mai direct,
piatra de temelie a libertii umane.
Cea mai mare problem de care se lovete acest concept
este de natur religioas. Negarea existenei lui sau punerea lui
în braele îndoielii este cauzat de o caren în ce privete
conceptul de “Dumnezeu” i modul de ierarhizare i
coordonare a forei în Univers. “Toi suntem liberi, în
msura în care acceptm acest lucru!” Despre Dumnezeu
artasem c este “omniprezent” i analizasem acest lucru, fapt
ce nu intr în contradicie nici cu “Primul mictor nemicat”
pe care l-am întâlnit la Aristotel i nici cu “Substana unic” a
lui Spinoza sau cu “Marele Anonim” de la Blaga, nu intr în
contradicie nici mcar cu ceea ce afirma Nietzsche: “Trebuie
s ne ferim s credem c Universul ar fi o fiin! Cu ce s-ar
16
hrni ea?...” i cu multe alte viziuni de acest gen ale marilor
filosofi.
Dac vedem corect ierarhizarea forelor în Univers i
interdependena ce apare între ele, abia atunci putem afirma c
am avea ansa s începem s înelegem Liberul Arbitru. Dac
vedem libertatea ca pe un lucru ce face parte din aria de
manifestare real a voinei, atunci am înelege-o ca pe o
posibilitate de a lua decizii în msura a ceea ce ne impune
raionalul, fr ducerea la extreme. Dar toate lucrurile sunt,
într-un anume fel, foarte strâns legate între ele... Cum am
putea vorbi atunci de libertate? Cred c libertatea i
înelepciunea, în mod normal, sunt singurele concepte ce fac
cas bun. Dac nu avem înelepciunea necesar, nu vom
putea observa libertatea pe care o avem i modul în care ne
putem manifesta liber.
Masa este direct proporional cu energia i dac nu sunt
suficient de explicit în acest sens voi aduga c masa
presupune particule, iar particulele nu pot exista fr energie
asociat (chiar i în cazul neutronilor). Fora este definit
F=ma unde a = acceleraia, iar m = masa; masa este direct
proporional cu energia, dup cum spuneam, iar acceleraia
reprezint gradul de libertate de micare a energiei.

17
 Dac ajungem s asociem masei o energie cu grad cât
mai mare de libertate, atunci ne vom apropia de un grad mai
ridicat de Liber Arbitru. De ce? Universul are o energie
inerent lui per ansamblu, iar noi, în msura în care ne vom
confunda cât mai mult cu aceast energie, vom putea avea o
libertate de micare mai mare. Altfel spus: o und
electromagnetic poate fi bruiat sau i se poate modifica
informaia ce o transport doar în situaia în care apare o alt
und de aceeai frecven i intensitate cel puin egal cu unda
dat.
Astfel trebuie s înelegem c în ce privete omul,
autonomia lui, sau “Liberul su Arbitru” în raport cu
Universul este asemntoare cu libertatea de decizie ce o are
ficatul în anumite probleme vis-à-vis de creierul ce
coordoneaz activitatea întregului organism. Exist deci un
firesc al aciunilor, iar în situaia în care acest firesc se
încearc a fi denaturat, “ecoul” de refacere a firescului poate fi
distructiv pentru fora ce a generat nefirescul, Universul
încrcându-se la fel ca un condensator înainte de generarea
impulsului creator sau regenerator.
NU TREBUIE S NE JUCM DECI CU PROPRIA
FOR!

18
 Diferena dintre fora i puterea uman este dat de faptul
c prima reprezint doar manifestare i potenialul
manifestrii, pe când a doua este o combinaie dintre prima i
înelepciune, ea reprezentând un exemplu viu de a nu aciona
pripit.
Cu alte cuvinte, fora este posibil s fie pozitiv sau
negativ, pe când puterea nu poate fi decât pozitiv! i
cum singura surs adevrat de “Liber Arbitru” este dat de
putere, de faptul c vedem tot ceea ce putem face, dar facem
doar ceea ce trebuie pentru c e spre binele nostru tot ceea ce
se întâmpl. Cel mai important lucru “în via” este s
supravieuieti din punct de vedere psihic.
În concluzie: exist Liber Arbitru, dar nu poate fi
perceput în mod evident decât dup ce se ajunge la
putere!!!
Ce se poate face atunci, în situaia în care un om ce nu
cunoate puterea i-ar pune problema Liberului Arbitru?! Aici
ne lovim de ceea ce este obstacolul clasic al filosofiei, i
anume prostia sau, dac dorii s o numim mai frumos, dei nu
vd motivul, atunci i-am putea spune lipsa de înelepciune.
Dar s revenim la problema pe care am pus-o în discuie.
Cum ar putea un om care nu posed nici înelepciune i nici
for s-i dea cu prerea asupra Liberului Arbitru? S-ar putea
19
s fie bune în acest sens, i exemplele lui J.J. Rousseau sau ale
altor susintori ai Liberului Arbitru. Oricum pentru început le
propun o încercare “mai ciudat”: s înceap s citeasc Biblia
i pe msur ce o citesc s încerce s o contrazic. Chiar dac
nu vor reui, trebuie s fie contieni de un singur lucru:
“exist Liber Arbitru” altfel, cum ar putea ei, nite pctoi,
s contrazic “Sfânta Scriptur”? Cum ar putea s fac un
lucru atât de grav altfel decât sub incidena acestui Liber
Arbitru?!
Dac am încercat s vedem cum st treaba cu cei care
“cred în Dumnezeu” s-ar putea s fie puin mai dificil în cazul
ateilor, deoarece acetia au la baza sistemului lor de
cunoatere doar tiina, în sensul ei de experien uman
acceptat în mod “universal” cum ar fi faptul c: “Pmântul
are o form de geoid de rotaie”. Dar cine-i oprete s cread
altceva? i iat c i în cazul lor am încercat s dm un
exemplu. Cum ar putea ei s se îndoiasc de un adevr
“universal valabil” dac nu datorit Liberului Arbitru?!
Vei spune c aceast abordare a Liberului Arbitru din
punct de vedere al gândirii i al libertii acesteia sufer de
grave carene practice. Vei spune c nu întotdeauna facem
ceea ce gândim... V voi propune în acest caz o alt problem:
de ce citii acum ceea ce am scris eu? De ce exist aceast
20
carte? Pentru c dumneavoastr suntei de acord cu existena
ei, pentru c ai acceptat ideea c exist cri. Îmi vei spune c
i dac nu le-ai fi acceptat, ele ar fi existat. Este o eroare!
Obiectivitatea este o form de manifestare a imaginaiei i a
credinei.
Dac nu ai încerca s v imaginai c lucrurile ar putea
s fie i altfel, atunci ele nu ar mai fi aa. Dar cu aceast
afirmaie trecem de sfera Liberului Arbitru i ajungem într-o
zon în care putem discuta despre “PUTEREA GÂNDULUI”,
putere ce n-ar exista fr Liberul Arbitru. (S nu uitm c
puterea este doar pozitiv!!!).
O dat cu acceptarea ideii de Liber Arbitru, mintea
omului alearg cu vitez astronomic spre problema fericirii.
Într-una din zilele în care scriam cartea am avut o discuie cu
un foarte vechi prieten de-al meu despre dorinele oamenilor i
cred c în cadrul acesteia am analizat destul de bine problema
fericirii pentru cretini. Era vorba despre frica oamenilor de
suferin; toi vrem s fim fericii i, în dorina noastr
exprimat în toate dimensiunile fiinei, majoritatea oamenilor
uit s ia în calcul ambele fee ale monedei. Totui avem
curajul s ne numim cretini! i uitm de cel care a dat numele
religiei, uitm de fiul lui Dumnezeu, care s-a întrupat din
Fecioara Maria i din Duhul Sfânt i care a artat clar pentru
21
toat lumea c “mântuirea sufletului” sau calea spre adevrata
fericire este dat s fie plin de suferin. Cum am putea ti ce
este fericirea dac nu am cunoate foarte bine i opusul ei?
Cum credei c am putea deveni fericii dac nu am fi
imuni la nefericire?! Ori imunitatea, la nivel psihic, se
formeaz într-un mod analog mecanismului biologic de
producere a anticorpilor. Cum credei c se pot crea anticorpi
la ceva ce nici nu tim ce e i cum e? Acesta este scopul
suferinei, acesta este rolul ei pedagogic, ca s-i spunem aa,
acela de a înva c totul este posibil i de a ne sensibiliza
urechile pentru a auzi pulsul Universului sau, cu alte cuvinte,
de a percepe ritmul în care Dumnezeu face schimbrile.
Deci suferina este necesar pentru a ti cum s ne ferim
de ea, iar modul în care ne ferim trebuie s fie cât mai detaat
de scopul aciunilor. Ea este util în a ne ajuta s discernem
binele de ru.
Dificultatea cunoaterii binelui i a rului const în
faptul c în viaa de zi cu zi, nu-l gsim pe niciunul în stare
pur. Binele i rul pot fi separate doar pe nivelurile
conceptual i spiritual. Amestecul celor dou, din nefericire
pentru unii, este atât de fin, încât îi face pe oameni s afirme
adesea c nu exist decât unul sau cellalt, de fapt cel pe care
starea lor de spirit îl sesizeaz mai bine în acel moment.
22
 Ne întrebm de ce este societatea atât de lipsit de
moralitate? Nimic mai simplu. Societatea, în ciuda
aparenelor, a susinut i încurajat o moralitate dubioas i asta
cu atât mai dureros cu cât în ultimii 2000 de ani a fcut-o în
spatele mtii cretinismului. Puini sunt acei care pot s se
detaeze, s ignore limitele i constrângerile impuse de
societate. Oamenii au fost, sunt i, din pcate, înc vor mai fi
învai c banul este singura valoare, singura surs cert a
bunstrii personale, singura cale spre un trai linitit; vor fi
învai s lupte de dragul luptei i s gseasc un mod prin
care pot face o art din aceasta. Vor fi învai s-i gseasc
resursele doar în propriul corp i în acele lucruri ce nu aparin,
în fapt, firii omeneti.
Banii sunt fcui s vin i s plece, s ne folosim de ei
într-un mod sau altul, dar, în nici un caz nu trebuie s
amestecm lucrurile. Banii sunt un concept, un sistem actual
de evaluare în societate, dar nu i un sistem de evaluare
spiritual. E de admirat un om care are valoare i are i bani,
dar s nu ne imaginm c un om de valoare poate tri în
mizerie pentru c, dac a început s priceap regula jocului, îi
d seama de dimensiunea uman a existenei i de
constrângerile ei naturale i nu aparente. Banul este necesar

23
existenei, dar e anormal s devin scopul vieii cuiva, la fel
ca orice alt lucru ce nu aparine în mod absolut naturii noastre.
Oamenii sunt obinuii s cad sub vraja lumii materiale
i se aga exact de lucrurile pe care trebuie doar s le
foloseasc drept unelte, dac nu chiar s le ignore. V
vorbeam despre masca cretinismului. Ce înva omul când
merge la biseric (la ceea ce ar trebui s fie o biseric)? Înva
c bunii cretini au strâns bani pentru construirea bisericii
respective, pentru cumprarea diferitelor lucruri necesare
acesteia, iar în situaia în care are o nunt, un botez sau o
înmormântare, pe lâng faptul c i se percepe un impozit
pentru religie, o tax pentru parohie, mai trebuie s-i plteasc
cât mai gras i pe cei care-i spun preoi. Pe cei care ar trebui
s ne învee despre sufletul nostru, despre ceva ce habar nu au
ce e!!! Nu v mai obosii s cutai adevrul în modul acesta
(nu m refer la religie!!!). Încercai s facei tot posibilul s
avei o inserie cât mai armonioas în societate i vei fi “omul
potrivit la locul potrivit”.
Orientarea omului în via este una dintre cele mai
importante probleme ce au afectat fiecare generaie, nu numai
pentru tinerii ce urmeaz s ia decizii majore în planul socio-
profesional la vârsta de numai 18 ani.

24
 Dac ar fi s-l credem pe Napoleon, ar însemna c
“fiecare soldat are în sac bastonul de mareal” i depinde de el
dac îl va gsi i va ti s-l foloseasc. Evident ideea marelui
strateg militar era aceea pe care am menionat-o anterior, i
anume de a proceda fiecare individ în aa fel încât “s-i
gseasc singur chemarea”.
Lucrul cel mai greu este cum s o facem evident
aceast chemare pentru fiecare individ în parte, altfel
riscm s obinem doar oameni ce vor alerga o via
întreag dup himere. Aceasta este una din problemele pe
care coala i sistemul de învmânt ar trebui s le abordeze
foarte serios i nu cum sau mai bine-zis cât s-i copiem pe
occidentali la acest capitol, dac am dat frumos din coad cu
reforma i vom fi sau nu ludai de liderul grupului politic din
care facem parte sau de ctre occidentalii care au senzaia c
habar nu avem ce i cum trebuie s facem. Într-adevr mai
avem multe de recuperat datorit regimului comunist, dar atâta
timp cât deocamdat avem olimpici mai buni decât ei, cred c
ar trebui s existe o colaborare i nu o impunere, ori nu sunt ei
aceia care bat toba când e vorba de relaii deschise între
profesor i elev? Din pcate asta se întâmpl în învmântul
românesc, de la modul de numire al inspectorilor, la cel de
selectare a viitorilor profesori titulari. Acest subiect îns, ar
25
putea deveni tema unei cri de sine stttoare. Revenind la
ideea anterioar, singurul sfat ce-l poate da un om bine
intenionat în acest sens este acela de a v cuta singuri i
la modul cât mai sincer motivaiile aciunilor, chiar dac
sinceritatea doare!

26
 PARTEA PRACTIC

Acest capitol v va permite, dac urmai exerciiile, s v

îmbuntii capacitatea de concentrare la început i s vedei
mai clar anumite aspecte ale umanului, deci ale societii, s
v mrii în mod real coeficientul de inteligen prin simpla
practicare a exerciiilor, pentru ca în final, prin dobândirea
unor capaciti aa-zis extrasenzoriale, s putei comunica în
modul cel mai direct cu semenii dumneavoastr, s-i citii ca
i pe nite cri deschise.
Ca un sfat pentru toi cititorii ar putea fi urmtoarea
rugminte: “Nu folosii ceea ce tii în scopuri personale sau
altfel de probleme ce in de un aa-zis bine comun sau public.
Este o himer! Orice utilizare a forei în alte scopuri decât cele
ce in de evoluia voastr spiritual nu este altceva decât o
manifestare negativ!”

Atenie! : Fiecare exerciiu va dura o sptmân, cu

excepia primelor dou, care se execut pe toat durata
pregtirii, adic nou sptmâni.

27
 EXERCIIUL NR. 1

Acest exerciiu se va face pe durata întregului aa-zis

antrenament, deci în paralel cu celelalte. Pe o foaie de hârtie
alb format A4 la început, A3 mai târziu, se fixeaz un punct
negru în centrul foii (cam de mrimea unui bob de linte).
Plasai foaia de hârtie cam la 20 - 30 cm distan fa de
ochi, perpendicular pe direcia normal a privirii i încercai s
percepei punctul cât mai clar i în acelai timp s avei i o
viziune spaial a foii de hârtie, în sensul c cele patru coluri
i punctul s fie vzute cu aceeai claritate. Încercai deci, s
realizai o viziune de ansamblu a întregii pagini A4 la început,
iar A3 mai târziu; imaginea trebuie s fie în final cât mai clar
i perceput din ce în ce mai natural (fr efort).
Prima constatare pe care o vei face este legat de
dimensiunea redus a razei vizuale în care ochiul distinge clar,
putând oferi detalii de textur, de aceea ar fi preferabil s
folosii un carton texturat. Rolul acestui exerciiu este de a
oferi, în primul rând, creierului un numr cât mai mare de
informaii cu un minim de efort. Vei sesiza, de asemenea,
c v este mult mai uor s procesai informaia venit pe cale
28
vizual.

EXERCIIUL NR. 2

Unul dintre exerciiile pe care le recomand s se fac în

fiecare sear este relaxarea! Înainte de a adormi, aezai-v pe
spate i imaginai-v c stai pe o gelatin. Simii greutatea
corpului, încercai s v percepei corpul bucat cu bucat,
începei de la piciorul drept (de la degete), continuai cu
stângul, urmeaz centura pelvian, muchii fesieri i … , în
final, vei ajunge la cap.
La început se recomand s facei relaxarea pe segmente
de corp cât mai mari, pentru ca în final s ajungei s
controlai aproape fiecare segment, fiecare muchi.
Dup ce simii în întreg corpul o uoar plutire sau chiar
senzaia de suspendare undeva în spaiu, încercai s v
imaginai cum corpul dumneavoastr înmagazineaz lumin.
Încercai s vizualizai cum atragei razele de lumin spre
dumneavoastr. Când avei senzaia de ap în corp este bine s
v oprii.
Dac în timpul relaxrii v fur somnul, nu e nici o
problem. De asemenea relaxarea o putei folosi i peste zi, ca
metod de reîncrcare cu bioenergie.
29
 EXERCIIUL NR. 3

Stând relaxai pe un scaun cu sptar, pe aceeai foaie de

la exerciiul nr. 1 o aezai la 20 - 30 cm de ochi, astfel încât
punctul negru s se afle undeva în dreptul ochilor, cu alte
cuvinte, în direcia în care se îndreapt privirea, atunci când
suntei relaxai.
Începei s privii acest punct fr s clipii. Încercai s
facei acest lucru fr efort, asta înseamn c privirea trebuie
s fie relaxat, dar ferm în acelai timp, iar în momentul în
care încep s v curg lacrimile, v rog s v oprii. Trebuie s
depii limitele biologice nu printr-un efort de voin
focalizat în aciunea de moment, ci printr-un efort de voin
îndreptat înspre perseveren. (Nu e greu s faci, e greu s
te menii!)
La început vei observa c nu putei sta foarte mult timp
fr s clipii, dar în timp vei constata c vei ajunge s fixai
punctul timp de 15 minute fr efort. Abia în acest moment
vei putea cu adevrat s v concentrai numai asupra
punctului astfel încât nimic s nu v poat perturba.

30
 EXERCIIUL NR. 4

Pe o foaie neagr fixai un punct alb de aceeai mrime

ca i cele de la exerciiile anterioare, în rest exerciiul este
identic cu cel de mai sus.

EXERCIIUL NR. 5

Luai un creion i fixai-l într-un suport, astfel încât s

stea pe vertical i cu vârful în sus. Fixai cu privirea vârful
creionului ca i în cazul exerciiilor anterioare (pân la 15
minute).

EXERCIIUL NR. 6

Aezai-v pe un scaun cu sptar sau pe un fotoliu i

inei în mân un creion foarte bine ascuit (cu vârful în sus).
Întindei braul i urmrii cu privirea, la fel ca în exerciiile
anterioare, vârful creionului. Dup ce ai ajuns s avei braul
întins, începei s-l micai lent de la stânga la dreapta i
invers, urmrind în tot acest timp cu privirea vârful creionului.
31
 La acest exerciiu s-ar putea s v oboseasc mâna
înaintea privirii, în acest caz, în timpul micrii putei schimba
mâinile, dar nu pierdei contactul vizual cu vârful creionului.

EXERCIIUL NR. 7

Singura modificare fa de exerciiul nr. 6 este aceea c

micarea nu este lateral, ci frontal (apropiai i deprtai
creionul).

EXERCIIUL NR. 8

Aezai-v în faa unei oglinzi la 20 - 30 cm, astfel încât

s v putei vedea în oglind. Cu tu, cerneal sau creion
dermatograf desenai-v la rdcina nasului un punct cam
de aceeai mrime ca i la exerciiile anterioare. Privii punctul
fr a clipi în acelai mod ca i pe foaie.
Faza a II - a a exerciiului: privii prin punct ca i în
situaia în care ai încerca s privii imaginea din oglind în
ceaf.

32
 EXERCIIUL NR. 9

În timp ce suntei pe strad, în mers, fixai-v privirea pe

un punct; la început este bine ca acel punct s fie fix în spaiul
în care v micai (pe un copac sau stâlp), iar apoi mobil (pe
haina cuiva de pe strad, un nasture de exemplu).
Încercai s urmrii acel punct aproximativ în acelai
mod ca i în cazul exerciiilor, dar cu privirea mult mai
relaxat, deoarece suntei pe strad, iar lumea din jur v
privete mai mult sau mai puin atent, dar în orice caz, cu
deosebit interes dac prei ciudat. Este exerciiul
dumneavoastr i nu v privete decât pe voi!

EXERCIIUL NR. 10

În cazul acestui exerciiu avei nevoie de o persoan care

nu trebuie s tie c particip. De exemplu, într-o sal de
cinematograf, v aezai în rândurile din urm i fixai cu
privirea (dup ce se stinge lumina, spre a nu fi vzui) un
punct imaginar situat în ceafa unei persoane din sal,
aproximativ în locul unde ar fi prima vertebr (Alegei în mod
arbitrar persoana respectiv, nu v facei planuri!).
33
 În timp ce facei acest lucru, gândii-v foarte intens la
urmtoarea idee pe care ai dori s o transmitei celui privit:
”Te rog frumos, vrei s te întorci s-i spun ceva?”, iar dup ce
se va întoarce i v va privi în ochi: “Îi mulumesc!”.
La început, pân când se deschide canalul de comunicare,
subiectul (persoana în cauz) va fi uor agitat(), va începe s
se uite în stânga i în dreapta oarecum iritat. Nu v pierdei
credina, în cel mai scurt timp el se va întoarce i nu se va
liniti pân când nu va privi int în ochii dumneavoastr!
Este vorba doar de un exerciiu de comunicare
extrasenzorial, dar pe care dac-l practicai mult îl putei
folosi în autohipnoz sau chiar hipnoz. Nu v recomand
totui folosirea hipnozei i a autohipnozei decât dup ce în
prealabil avei “vechime” în practica exerciiilor, deoarece,
altfel pot aprea complicaii pe care dumneavoastr vi le-
ai creat i de care va fi acuzat autorul crii!!!

34
 EPILOG

Închei aici cu sperana c nu v-am plictisit sau

obosit prea tare, dar adevrul este un lucru mult prea
simplu i direct, fapt ce-l face inefabil (imposibil de
explicat în limbajul comun) i-i d enorm de multe anse
filosofului de a crea cititorului iluzia c se bate apa în piu.

35
 SUMAR:

PREFA …………...…3

PRIMA PROBLEMATIZARE ……………...6

O A DOUA DISCUIE: despre creaie …………….12

O PROBLEM MULT PREA COMUN:

Despre libertate i fericire …………….16

PARTEA PRACTIC …………….27

EPILOG …………….35

36
 Cartea sper să ofere cititorului
posibile răspunsuri pentru unele
probleme legate de
VIAŢĂ

(Autorul)...

ISBN 973–85760–1–6