Sunteți pe pagina 1din 4

Caracterizarea Victoriei Lipan

Intre operele literaturii romane considerate monografii ale spatiului rural, romanul Baltagulal lui M. Sadoveanu cuprinde o prezentare complexa a satului moldovenesc de munte de la inceputul sec. XX, cu o civilizatie arhaica, bazata pe transumanta, societate in care traditia are putere de lege. Satul este surprins intr un moment specific al evolutiei lui, cand modul de viata arhaic se itrepatrunde cu elemente noi ale civilizatiei urbane.Sadoveanu a preluat motivul baladei populare Miorita si l a dezvoltat intr o naratiune fascinanta, continuand actiunea si plasmuind in !urul motivului popular al uciderii din lacomie povestea reconstituirii crimei si a pedepsirii ucigasilor. "roina, #ictoria $ipan, este cea care da sensul intregii opere, care devine romanul unui suflet de munteneasca. %ortretul fizic al femeii aflata in plina maturitate, care isi pastreaza inca frumusetea, este realizat la inceputul naratiunii& ochi caprui, in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului , ochi aprigi si inca tineri. %ortretul moral se cotureaza din trasaturi fie prezentat'e direct, fie desprinse indirect, pe parcursul delurarii actiunii, din cuvinte, gesturi sau fapte. In ipostaza de mama a doi copii, Minodora si (heorghita, este dezvoltata si gri!ulie, veghind cu dragoste la cresterea si educatia lor, urmarindu le evolutia si invatandui datinile. %e Minodora, fata cea mare, preferata tatalui, o obisnuieste cu treburile gospodariei, pentru a intemeia o familie statornica, incadrandu se) in randuiala transmisa din generatie in generatie. *and fata este influentata de viata de la oras, mama o readuce aspru la traditia care are putere de lege nescrisa si #ictoria, intrasigenta, nu admite ca fiica ei sa o incalce. %e (heorghita, baiatul de +, ani, care ii semana fizic, preferatul mamei, il ocroteste de cate ori este nevoie. -eciorul stia carte si incepuse a invata mestesugul boieritului. *u multa rabdare si dragoste, ea l a pregatit nu numai pentru drumul pana la .orna, ci si pentru viata, dezvaluindu I responsabilitatiile ce I reveneau ca barbat. Baiatul era mereu uimit de inteligenta #ictoriei& Mama asta trebuie sa fie fermecatoare/ cunoaste gandul omului. 0xa fundamentala a sufletului femeii o constituie insa dragostea si credinta fata de sot, nechifor $ipan fiind centrul universului ei interior& era dragostea ei de douazeci si mai bine de ani. care se pastrase ca n tinerete. In ipostaza de sotie, #ictoria I a fost credincioasa, iubindu l si asteptandu l rabdatoare, revoltandu se dupa intarzieri prelungite, iertandu l cand acestuia ii parea rau. *unoscand bine lumea in care traieste, ritualul vietii boierilor, simte ca intarzierea prelungita a lui 1echifor nu este motivata de nimic. 0naliza psihologica ii surprinde dramatismul ascendent al trairilor interioare. %uterea amintirii este atat de mare, incat, desi nu putea sa I vada chipul,ii auzi glasul. -ara sa primeasca vreo veste de la el, asteptarea I a marit tensiunea launtrica. *and l a visat trecand calare o apa neagra,avand fata intoarsa, a fost convinsa ca acesta este un semn si a cerut deslusiri preotului. *a un vierme neadormit, banuiala unei intamplarifatalee cuibareste adanc in mintea ei.2etrasa in sine,se socotea moarta, ca si omul ei care nu era langa dansa. Superstitioasa, a cautat raspuns la baba Maranda, vra!itoarea satului, dar nu I a dat cezare. Sigura de dragostea sotului ei, #ictoria stia ca, daca aceasta ar fi fost viu, s ar intors acasa, caci venea la dansa ca la apa cea buna, la contact cu autoritatile, dar nu are incredere in oamenii legii. *redincioasa, povesteste, se roaga fierbinte la icoana Sfintei 0na, se spovedeste, o lasa pe Minodora la manastire, apoi

referat.clopotel.ro

porneste la drum, insotita de fecior, hotarata sa nu se intoarca acasa pana nu da de urma lui $ipan. .rumul parcurs este o iesire din tiparul vietii cotidiene, constient asumata. %e parcurs, #ictoria dovedeste o inteligenta deosebita si un cura! admirabil. Intuind drumul urmat de sotul ei, iscoteste si interpreteaza raspunsurile primite, dovedind perseverenta si luciditate. *unoscatoare a semnelor vremii, a comportamentului oamenilor si al animalelor, bun psiholog, se comporta adecvat in situatii diverse, simuland veselia la botez sau la nunta. %e baza informatiilor culese, a reconstituit in detaliu drumul sotului, dovedind o inteligenta ascutita. (asirea cainelui $upu ii da cerditudinea mortii lui $ipan. In momentul gasirii in prapastie a osemintelor acestuia, deznade!dea femeii izbucneste, in ultimul strigat de iubire condensandu se cumplita durere, acumulata si stapanita pana acum. *u toata povara in suflet, #ictoria se simte si eliberata, caci nu intarzie sa indeplineasca randuielile sacre. Buna crestina si pastratoare de traditii, nu se lasa coplesita de dure, ci are gri!a ca privilegiu si inmormantarea sa se desfasoare conform datinei, in semn de cinste si de dragoste pentru cel pirdut pe veci. 0devarata masura a inteligentei #ictoriei se dovedeste la praznicul de pomenire, la care invita si autoritatile locale, si pe cei doi ucigasi. *u o amabilitate, condusa de dorinta de dreptate si derazbunare, ea creeaza o atmosfera de teama, intesificata treptat, povestind uciderea lui $ipan, descriind ganduri si gesturi. *u o admirabila stapanire de sine, il incita pe Bogza, care izbucneste, reactionand violent. Muscat de caine si lovit cu baltagul de feciorul celui ucis, Bogza si a marturisit crima, inainte de a muri. 3data cu arestarea lui *utui, s a facut dreptate si dorintade razbunare I s a implinit. *ucernica, #ictoria oranduiestepomenirea mortului dupa datina. 4otarata si energica, isi face planuri de redobandire a turmei de pe 2arau, dorind ca apoi sa I arate si Minodorei mormantul tatalui sau. %ersona! complex, #ictoria $ipan este o aparatoare a traditiilor stravechi, un model de dragoste si devotement, un suflet puternic, dar sensibil, buna cunoscatoare a naturii, dar si bun psiholog. "a intruchipeaza firea si destinul romanului, care trece prin incercari cumplite, dar are puterea de a lua viata de la capat, cu indar!ire sporita.

referat.clopotel.ro

Baltagul -ArgumentareMihai sadoveanu este unul dintre cei mai de seama prozatori din literatura rom5ne care a aprobat o diversitate de specii literare schi6a, povestirea sau romanul, acesta din urm7 fiind o opera epic7 in proz7, de mare intindere, preponderant narativ7, cu o ac6iune complex7 8i complicat7, ce se desfasoara pe mai multe planuri narrative, cu conflicte puternice si cu numeroase persona!e, oferind o imagine ampl7 8i profund7 a vie6ii. 0l7turi de romane ca -ra6ii 9derl, 1eamul :olm7re8tilor, ;odla *ancerului sau #remea .unc7l #od7, 1icoar7 %otoav7 8.a., un loc aparte <n crea6ia sadovenian7 <l ocup7 opera literar7 Baltagul. .e8i de mai mic7 <ntindere dec5t alte opere literare similare din crea6ia $ui Mihai Sadoveanu, Baltagul are toate notele caracteristice ale unui roman. =n primul r5nd, este o oper7 epic7 deoarece autorul <8i exprim7 indirect propriile sentimente de admra6ie fa67 de <nsu8irile alese ale eroinei prin intermediul ac6iunii, relat5nd o serie de <nt5mpl7ri 8i pun5nd o <n rela6ie cu alte persona!e. *a <n orice oper7 epic7, autorul se deta8eaz7 de subiect 8i nareaz7 obiectiv <nt5mpl7rile care se desf78oar7 <ntr un anumit timp 8i spa6iu.-iind un roman, ac6iunea Baltagului cunoa8te o mare mobilitate de timp 8i spa6iu, derul5ndu se de toamna, c5nd 1echifor $ipan pleac7 la .orna dup7 oi, p5n7 prim7vara, c5nd #ictoria <i descoper7 trupul ne<nsufle6it.perimetrul ac6iunii este, de asemenea, vast 8i cuprinde 6inuturi de munte de la M7gura >arc7ului, zona .ornelor 8i a Bistri6ei, p5n7 <n cale de c5mpie, la *riste8ti, <n b7l6ile 9i!iei. Modul de expunere predominant este nara6iunea, ca <n orice oper7 epic7, dar ea se <mbin7 m7iestrit cu descrierea, cu dialogul 8i cu monologul interior, prin care scriitorul pune <n lumin7 <nsu8irile persona!elor, zbuciumul lor sufletesc 8i rela6iile dintre ele, stabilite <ntr o lume guvernat7 de anumite tradi6ii. =n al doilea r5nd, fiind un roman, opera literara Baltagul are o ac6iune complex7 8i mai complicat7 dec5t schi6a 8i nuvela cel7late dou7 specii literare epice. 0stfel, ac6iunea se <ntinde pe parcursul a 8aisprezece capitole <n care sunt narate,<n desene, ac6iunile #ictoriei $ipan <n c7utarea 8i cunoa8terea adev7rului despre so6ul ei plecat de mai mult timp de acas7. "roina este convins7 c7 1echifor a disp7rut 8i, dup7 ce <ntreprinde o serie de investiga6ii ce o edific7 asupra supozi6iei sale, se preg7te8te s7 plece <n c7utarea acestuia <nso6it7 de fiul ei (heorghi67. .rumul este anevoios, asemenea unui labirint pres7rat de numeroase dificult76i/ ea este nevoit7 s7 apeleze uneori 8i la autorit76i, dar, printr o d5rzenie deosebit7, printr o inteligem67 8i o abilitate extraordinar7, ia totul pe cont propriu 8i reu8e8te, <n final, s7 i descopere 8i s7 i pedepseasc7 pe uciga8i. 0c6iunea este linear7, dar exist7 mai multe planuri narative& unul retrospectiv, trecut <n care #ictoria rememoreaz7 <nt5mpl7ri ale vie6ii de familie 8i altele, prezentate <n desf78urarea lor, care relateaz7 despre prezen6a oilor 8i a ciobanului <n b7l6ile 9i!iei, <nt5lnirile eroinei cu preotul 8i cu baba Maranda, drumul la m7n7stirea Bistri6a 8i la %iatra 1eam6, preg7tirile ei pentru drumul cel lung pe urmele so6ului 8i, <n sf5r8it, c7ut7rile <nfrigurate finalizate cu stabilirea adev7rului 8i a drept76ii. 3 alt7 tr7s7tur7 specific7 romanului 8i prezen6a <n Baltagul este num7rul mare de persona!e. 0stfel, exist7 persona!e principale ?#ictor, 1echifor, (heorghi67@, referat.clopotel.ro

secundare ?Minodora, preotul .7nil7, Maranda, negustorul 8i hangiul .avid, ceilal6i *alistrat Bogza, Ilie *u6ui 8.a.@ sau episodice ? ma8 %ricop, func6ionarii de la prefectura din %iatra, func6ionarul de la .orna, etc.@. Indiferent de locul pe care <l ocup7 <n oper7, aceste persona!e au o importan67 deosebit7 <n desf78urarea evenimentelor deoarece contribuie fiecare <n felul s7u la descoperirea adev7rului, aduc lumin7 <n investiga8iile pe care #ictoria le <ntreprinde. .e asemenea, ele contureaz7 dou7 lumini A cea de sus , Acea arhaic7 alta, Acea de !os, unde munteneasca <nt5lne8te alte r5nduieli dec5t cele cunoscute de ea. %rin intermediul ac6iunii 8i al persona!elor, Mihai Sadoveanu afer7 8i o imagine ampl7 8i profund7 a vie6ii, aspect ce ilustreaz7 o alt7 tr7s7tur7 specific7 romanului. 0stfel el zugr7ve8te modul de via67 patriarhal al oamenilor de la munte, unde obiceiurile 8i tradi6iile sunt p7strate cu sfin6enie. >otodat7, <nf76i8eaz7 obiceiurile legate de evenimentele cruciale ale existen6ei umane botezul, nunta, moartea , dar 8i lumea ora8ului din perioada sf5r8itului secolului al XIX lea 8i a <nceputului secolului al XX lea. .in cele ar7tate p5n7 acum se poate constata c7 opera literar7 Baltagul <ntrune8te toate notele definitorii ale unui roman& caracter epic, ac6iune complex7, existen6a unui num7r mare de persona!e 8i prezen6a unei imagini ample 8i profunde asupra vie6ii. #oloarea lui este <n mod str7lucit specia literar7 pe care o reprezint7.

referat.clopotel.ro