RELATII DE ECHIVALENTA.

PARTITII

I) Definirea unei relatii si proprietati O relatie este definita prin :-o multime A, numita multime de plecare a lui - o multime B, numita multime de sosire a lui - o parte G a produsului cartezian A x B, numita graful relatiei . Prin definitie, spunem ca elementul x A se afla in relatia cu elementul y , daca si numai daca!x "y # $ . Acest fapt se scrie : x y si se citeste ,,elementul x din multimea A se afla in relatia cu elementul y din multimea B. Se spune ca este o relatie de la A la B (sau intre A si B) si se noteaza cu ( A,B, G) O!ser"atii : - #in definitie rezulta : G $ (x,y) .AxB % x y & - 'rodusul cartezian a doua multimi defineste o relatie de la A la B, al carui graf este AxB. - Graful unei relatii poate fi uneori "izualizat fie printr o reprezentare cu sageti, fie printr o reprezentare carteziana. - #aca A B, atunci relatia se numeste !inara in A. - #efinitia unei relatii de la multimea A la multimea B prezinta urmatoarele particularitati : a) un element din A poate a"ea mai multe imagini in B. !) pot exista in A elemente care sa nu ai!a imagini in B c) un element din B poate fi imaginea mai multor elemente din B. d) poate exista in B unul sau mai multe elemente care sa nu fie imaginea niciunui elemnt din A II ) Proprietati generale ale relatiilor definite intr o multime: () )eflexi"itatea: #efinitie: % relatie definita pe % multime A este reflexi&a daca pentru %rice x din multimea A a&em x x. O relatie !inara in AxA este reflexi"a daca graful sau contine diagonala lui AxA. *xemple : - in multimea numerelor intregi relatia ,,este mai mic sau egal cu +, este reflexi"a deoarece pentru orice x din -, se poate scrie x x. - in multimea dreptelor din plan, relatia ,,este paralela cu +, este o relatie reflexi"a . ) Simetria : #efinitie : % relatie definita pe % multime A se numeste simetrica daca si numai daca pentru %rice cuplu !x,y# AxA a&em x y y x .

-.*xemple : - pe multimea - definim relatia (x y) x/y 0, care este o relatie simetrica deoarece x/y 0 y/x 0. 1 )2ranziti"itatea : #efinitie :' relatie definita pe % multime A se numeste tran(iti&a daca si numai daca pentru %ricare elemente x,y,(, din A a&em !x y si y ( # !x (#. *xemple : - pe multimea -, relatia ,,este strict mai mic decat +, este tranziti"a, deoarece pentru orice x,y,z din -, a"em (x3y si y3z) x3z . - pe multimea numerelor naturale 4, relatia ,,este di"izi!il prin,,este o relatie tranziti"a, deoarece pentru orice x,y,z din 4 , (x % y si y % z ) ( x % z)
555 ) )*6A25A #* *7859A6*42A ' relatie definita pe % multime E se numeste relatie de ec)i&alenta daca * +# esta reflexi&a +# x E, x y ,# esta simetrica adica ,# x,y E, !x y# !y x # -# este tran(iti&a -# x,y,( E, !x y# si !y (# !x (# #oua elemente x si y din *, astfel incat x y se numesc ec:i"alente in raport cu relatia .

*xemple : ()'e multimea dreptelor din plan relatia ,,a ! ( a ! sau a !) +,,unde a si ! sunt drepte din plan , este o relatie de ec:i"alenta. .) 'e multimea * a ele"ilor din liceu relatia ,,x este coleg de clasa cu y +,este o relatie de ec:i"alenta. 1) ;ie multimea intregilor - si p - 0 , relatia !inara al carui graf G este alcatuit din cuplurile (a,!) cu proprietatea ca : (a,!) G ( a-!)se di"ide cu p, este o relatie de ec:i"alenta. 5ntr ade"ar, a) a-a este intotdeauna di"izi!il cu p !) daca a-! se di"ide cu p, atunci si !-a se di"ide cu p. c) daca a-! si !-c se di"id cu p, atunci si a-c se di"ide cu p. Aceasta relatie de ec:i"alenta in - se numeste congruenta modulo p si se noteaza cu : a ! ( mod p). <) )elatia o!tinuta intre doua figuri plane atunci cand ele se pot suprapune este o relatie de ec:i"alenta.(Ad=ecti"ul ,,egal,,il folosim doar pentru aceeasi figura). IV )CLASE DE ECHIVALENTA SI M LTIMEA C!T #efinitie: ;ie o relatie de ec:i"alenta definita pe multimea * si a *. Se numeste clasa de ec)i&alenta a elementului a in rap%rt cu relatia , n%tata C!a#,multimea elementel%r din E care sunt ec)i&alente cu a , adica, C!a# . / x E 0 x a1.

-1'roprietatile claselor de ec:i"alenta () #oua elemente ce apartin aceleiasi clase de ec:i"alenta sunt ec:i"alente intre ele. .) 7lasele a doua elemente ec:i"alente sunt egale. 1)#oua clase de ec:i"alenta care au in comun cel putin un element sunt egale. <))elatia determina o descompunere a multimii * in multimi dis=uncte, adica % partitie. #efinitie : Se numeste partitie a multimii * orice familie de su!multimi ale lui * cu proprietatile : a) nici o su!multime nu este "ida !) oricare doua su!multimi sunt dis=uncte c) reuniunea tuturor su!multimilor este *. *xemplu : ;ie multimea - si relatia intre doua elemente a si ! din -, a ! data prin, ,, a > ! este di"izi!il cu < +, A"em proprietatile : a ) a - a 0, 0 <?, ? > reflexi"itatea !) a > ! <? ! > a - <?, ? >simetria c) ( a - ! <? ( si ! > c <? . ) ( a > c <? 1 ), unde ? ( ,? . ,? si ? 1 ? ( - ? . . > tranziti"itatea )elatia ,,a > ! este di"izi!il cu <,, imparte multimea - in clase de ec:i"alenta: 7 (0) $.....,-@,-<,0, <, @, ......&. 7(() $ .....,-A, -1, (, B, C, .....& 7(.) $ ......,-D, -., ., D, (0, .....& 7(1) $ ......, -B, -(, 1, A, ((, .....& Eultimea acestor clase se noteaza cu - < si se numeste multimea c2t. Te%rema* Orice relatie de ec:i"alenta intr-o multime * determina o partitie a lui * si reciproc, orice partitie a lui * determina o relatie de ec:i"alenta in *. 5n general, descompunerea multimii * in su!multimi formate din elemente ec:i"alente intre ele, constituie o partitie: un element oarecare din * face parte dintr o clasa de ec:i"alenta, relatia fiind reflexi"a pentru orice x din * a"em x x. Aceste su!multimi sunt nenule, dis=uncte si reuniunea lor formeaza multimea * . Fn exemplu remarca!il : Relatia de c%n3ruenta in 4. ;ie ( -,/, ) multimea numerelor intregi -, inzestrata cu operatia de adunare si inmultire si fie m 4. 5ntre elementele lui - introducem relatia ,,a congruent cu ! modulo m +, astfel : ( a ! (mod m)) ( m % (a - ! )) Aceast este o relatie de ec:i"alenta in - deoarece : a) m % (a > a) ( a a ( mod m ) ) -reflexi"itate !) ( a ! ( mod m) ( m % ( a > ! ) m % ( ! > a ) (! a (mod m )) - simetria c) G ( a ! ( mod m) si ! c ( mod m )H m % ( a > ! ) si m % (! > c) Gm % ( a-! /! > c) H G m % ( a > c )H a c (mod m ) > tranziti"itatea

-<Eultimea - este impartita de relatia de congruenta in clase de ec:i"alenta . Eultimea cIt este - $0, (, ., 1, J..,m-(. &, iar elementele ei se mai numesc si clase de resturi modulo m. )elati de congruenta ,,( mod m ),, este compati!ila cu adunarea, respecti" inmultirea numerelor intregi. Aceast inseamna ca doua congruente in raport cu acelasi modul se pot aduna mem!ru cu mem!ru si se pot inmulti mem!ru cu mem!ru. 'e aceasta !aza se definesc pe multimea claselor de resturi doua operatii , numite, ,, adunarea ,, respecti" ,, inmultirea ,, claselor, astfel : a ! a / ! si a ! a ! , unde a si ! sunt reprezentantii claselor a si ! , iar si semnifica adunarea si inmultirea claselor. #eci, oricare ar fi elementul clasei lui a si elementul clasei lui !, suma ( respecti" produsul lor ) apartine clasei a / ! ( respecti" a !).

B5B65OG)A;5* () > 5 'F)#*A, etc. -Alge!ra .)A. KAF;EA44 si E. ')*75GOF2 -*lemente de teria multimilor si alge!ra moderna 1)G8.)5-*S7F , * )5-*S7F - 2eme pentru cercurile de matematica din licee <) E.GA4GA -Alge!ra