Sunteți pe pagina 1din 1

Dialectele muzicale romneti sunt aceleai ca i cele lingvistice: dacoromn, meglenoromn, istroromn i aromn.

n interiorul acestora s-au putut cristaliza sau nu potrivit unor condiii specific istorico-geografice, economico-sociale i cultural graiuri muzicale, pentru a cror diferen sunt hotrtoare cntecele propriu-zise. Subdialectul moldovenesc, la rndul lui, unitar n ceea c privete creaia folcloric, deosebirile dintre zonele pe care le cuprinde nefiind eseniale aa cum remarc specialitii prin cercetrile efectuate pe teren. Din analiza materialului, i innd seama de condiiile istoricogeografice, specifice, Moldova cuprinde, deci, unele subuniti teritoriale ce se profileaz n limitele unor zone folclorice, fr a avea ntre ele granie rigide fixe: Moldova de Nord; partea central a Moldovei subcarpatice la sud de Flceni, pn spre Trgul Ocna, iar la est pn n Lunca Siretului, la sud de Trgul Ocna pn la Focani, cuprinznd ntreg inutul Vrancei i ntinzndu-se spre est pn n Lunca Siretului; inuturile deluroase dintre Siret i Lunca Prutului, la nord dinspre Dorohoi i Botoani, la sud pn spre Galai. ntre acestea se profileaz, prin ntreg repertoriul local i prin bogia vieii folclorice, adevrate centre de intensitate graiul bucovinean (repertoriu pstoresc, folclor familial, doine, cntece propriu-zise), graiul vrncean (repertoriu pstoresc Mioria, familial, doine, balade, cntece haiduceti). Cntecul propriu-zis moldovenesc de stil vechi are la baz moduri diatopice (dorianul, eolianul), cu unele inflexiuni ale frigicului (n special n cadenele finale). n partea de sud se ntlnesc, ca i n cmpia Dunrii, unele moduri cromatice, specific orientale.