Sunteți pe pagina 1din 12

Un periodic al elevilor Liceului Onisifor Ghibu Oradea - secia Jurnalism FEBRUARIE 2014

Merit s dai totul!

Arta ecvestr
Cnd intru n padoc, m simt ca ntr-un sanctuar, o lume adpostit, unde adevratele prioriti ale vieii sunt clare. Cnd eti pus ntr-o situaie proast i

trebuie s faci un pas napoi, nu te mai gndeti doar la cai, te gndeti la dragostea pe care le-o oferi, la viaa pe care i-ai dedicat-o alturi de ei i tot ce ai nvat mpreun. / pag. 2 ANTONIA BALACO

Campioana de aur
Mihaela Roca din clasa a VII-a a ctigat locul 1 la Kugo Kumite Team, care a avut loc n 28 noiembrie 1 decembrie 2013 la Praga. / pag. 8

LOGO times

Cnd priveti n ochii unui cal

pag. 1 / Oamenii m intreaba adesea: De ce clreti? i eu le spun: Pentru ca in acel moment am parte de libertate, pot sa fiu eu insumi, fr sa fiu judecata, pentru ca e pasiune, pentru c gsesc un prieten in acel animal. Cam asa stau treburile care fac viata interesanta. Teoria evolutiei sustine ca doar cei puternici vor supravietui. O fi asa Dar teoria competitiei spune: Doar pentru ca sunt puternici, asta nu inseamna ca nu pot s-o mcaseze. Exact! Vezi tu, toti avem scopurile noastre in viata, luptand pentru visele nostre. Riscand totul, n cazul calaretilor e greu de spus, pentru ca ei vorbesc o limba diferita, o limba cladita in tacere, unde nu toti sunt capabili de incredere complet.

Calaretii au nevoie de concentrare si capacitatea de a judeca distanta ca un jucator de golf, puterea i vitalitatea unui jucator de hochei, de miscarea artistic i abilitatea de a face un lucru greu sa para usor si elegant ca o balerina. Noi, calaretii, traim intr-o lume diferita pe care nimeni nu o intelege, am fost dati la o parte, ni s-a spus ca nu e un sport, e usor. Ei bine, aici este viata vazuta prin ochii nostri: stam treji pentru a ne asculta partenerii, in timpul zilei traim la 1,70 m deasupra pamantului, deasupra unei creaturi de 500 kg care are o minte, un corp si un suflet propriu, care ne poate omori in orice moment. Cand un calaret priveste in ochii unui cal, el descopera parti din el insusi care credea ca au fost odata pierdute, stabilim o

legatura, cand aceasta pare imposibila, deoarece echitatia este o arta de a mentine calul intre tine si pamant. Calaritul transforma mi-as dori in eu pot. Arta ecvestra este intelegerea perfecta si armonioasa intre un cal si calaret. Cel mai aproape de a cunoaste perfectiunea este de a intelege un cal. Trebuie sa faci cea ce iti place si sa-ti plac cea ce faci, altfel nu vei fi niciodata fericit. Eu iubesc ce fac si cred ca toti care au incalecat un cal o fac, pentru ca, incercat, e ca si un drog care iti curge neincetat prin vene, nu poti sa ii dai drumul niciodata si te va urmri pentru totdeauna. Am gasit tot ce miam dorit, tot ce am cautat si nu vreau sa exagerez in ce mi s-a dat.

LOGO times

Casiana vrea s fie vedet!


CASIANA JURCU: De doi ani si un pic.Mi-am dorit foarte mult, cantam mereu prin cas melodii de la televizor, iar mami si tati mi-au indeplinit aceasta dorinta si m-au dus la canto. Si le multumesc pentru ca imi dau bani, si la mami pentru ca e langa mine la fiecare concurs si la fiecare spectacol. REPORTER: Unde canti si cine te pregateste? CASIANA JURCU: La Palatul Copiilor si profesoara mea este Anamaria Gal. Am cantat la spectacole, de Craciun am fost la Hora TV si in vara am cantat la trei nunti, dar doar dou trei melodii la fiecare si am fost si la concursuri. Am participat la mai multe eztori i la concursul Floare de Lotus, unde am luat locul II. REPORTER: Ce inseamna muzica pentru tine? CASIANA JURCU: Fericire! REPORTER: Am vazut ca ai diferite costume popolare, de unde le ai? CASIANA JURCU: Le am de la bunica mea din satul Ceisoara, unu este vechi, de cand era mama bunicii mele mica, unu este de cand era mami mica si unu l-a facut special pentru mine, ea mai face costumase populare. REPORTER: Ce planuri ai pentru viitor? CASIANA JURCU: As vrea sa castig cat mai multe concursuri, sa ajung o cantareata apreciata si iubita de lume, cand merg pe strada sa fiu recunoscuta si indragita si cand o sa fiu mare as vrea sa iau locul lui Anamaria Gal, sa pregatesc si eu alti copii. Casiana Jurcut 02 REPORTER: Cum iti imparti timpul intre scoala, cantat si joaca? CASIANA JURCU: Bine, simplu; vin de la scoala, imi fac temele, unde nu stiu ma ajuta mami, ma pregatesc pentru muzica si pe urma ies afara la joaca sau vin vecinele la mine. n clasa I C la coala noastr. Casiana isi doreste sa ajunga o cantareata renumita si indragita de toata lumea. Am avut ocazia sa vorbesc putin si cu mama ei care mi-a marturisit ca ea si sotul ei o vor sustine mereu, atat financiar, cat si moral. Sunt foarte mandri de ea, pentru ca a evoluat foarte repede, iar Anamaria Gal ii incurajeaza, le spune mereu ca va ajunge o vedeta mare cu floricelele pe care le scoate. Totodat, am aflat ca este o eleva foarte cuminte si are note foarte bune la scoala. Casiana a fost de acord sa imi raspunda la cateva intrebari. REPORTER: De cati ani canti? REPORTER: Ce sfat le-ai da celor care vor sa cante? CASIANA JURCU: Eu zic sa se apuce, pentru ca e frumos. a consemnat ROXANA IVAN

CASIANA JURCU Exist oameni nzestrai cu un dar important: o voce frumoas. Unii exceleaz n aceast calitate, ajungnd superbi cntrei de oper, de muzic popular sau de muzic a a-zis uoar. Am avut onoarea sa vorbesc cu o micuta domnisoara care are o voce minunat . Ea se numeste Casiana Maria Jurcut Nicoar i este

LOGO times

i ctigtoareaeste
munca pentru a aduce inca o data mandrie acestei scoli. Ea a inceput sa se pregateasca cu o saptamana inainte de vacanta intersemestriala, invatand pe baza unei bibliografii primita de la realizatorii emisiunii. A avut de invatat despre istoria orasului, despre personalitati marcante, ca si despre palate, biserici sau alte cladiri importante. A trebuit sa realizeze si un eseu o invitatie pe care o adreseaza ascultatorilor. Ioana a fost ajutata de domnul profesor Adrian Tencutiu, fara de care nu ar fi obtinut acest loc. Domnul profesor, pe langa faptul ca i-a fost alaturi pe tot parcursul pregatirii si concursului, a dus-o si in mici excursii prin oras, aratandu-i cladirile cele mai semnificative. De asemenea, domnul profesor Alexandru Popovicia ajutat-o foarte mult, cu sfaturi despre cum ar trebui sa isi structureze si stilizeze eseul. Nu in ultimul rand, informatiile primite de la domnii profesori Cristian Sarmasansi Cosmin Bogdani-au fost de mare ajutor, dandu-i informatii privind istoria orasului, invaziile straine care s-au abatut asupra cetatii si altele. Pentru Ioana, aceasta pregatire nu a fost una simpla, deoarece a fost un domeniu despre care nu stia nimic inainte. Rezultatul nu a fost unul imprevizibil, pentru niciunul dintre concurenti, deoarece punctajul acumulat era precizat dupa fiecare proba, iar Ioana stia deja inainte de a sasea proba c are un avantaj in fata celor doi concurenti. alauri de prof. adrian tencutiu Ioana ne-a mai mrturisit urmtoarele, impresionndu-ne cu raspunsul ei: Vrnd s prsesc ara pentru studii, acest concurs mi-a deschis poarta Oradiei, poart de care nu am dat pn acum, dei locuiesc aici de cnd m tiu, astfel c am nceput s m gndesc la posibilitatea de a rmne n oraul natal. Dragii mei colegi, nainte de a afirma c Oradea e un ora urt, nainte de a-i atribui acestui loc atribute negative, uitai-v puin n jurul vostru. Exist lucruri unice n Oradea, lucruri care nu mai exist nicieri n lume, lucruri pe care nici eu nu le-am vzut nainte de acest concurs. Oradea e un ora frumos. Merit s v cunoatei oraul, care nu degeaba e numit micul Paris. Acest concurs va fi difuzat la radio in a treia duminica a lunii martie , de la ora 17:30. DIANA CURTUI Alturi de prof. Adrian Tencuiu

IOANA NISTOR Ioana Nistor! Ea este ocupanta locului I al concursului Cine tie ctig! Acest concurs a avut loc miercuri, 12 februarie 2014, in incinta scolii noastre, intre orele 12:00-14:00. In urma rezultatului, am vrut sa aflam mai multe de la colega noastra, Nistor, si sa ii punem cateva intrebari in legatura cu acest concurs. Ioana a aflat despre acest concurs de la domnul director Mircea Pop, el fiind si persoana care i-a propus sa participe. Concursul cum am spus si mai sus se numeste Cine tie ctig! i este de fapt o emisiune a postului de radio Romania Cultural, care ruleaza de peste 50 de ani, o emisiune de cultura generala pe diferite teme. De aceasta data, tema a fost istoria Oradiei. Au existat trei participanti care au parcurs sase probe, in urma carora pot acumula sau nu puncte. De asemenea, concurentii au fost punctati si pentru un eseu facut de ei. In final, cel care acumuleaza cele mai multe puncte castiga. Razvan si Daiana au fost cei doi adversari a colegei noastrea, Razvan fiind elev la Liceul Teoretic Aurel Lazar, iar Daiana eleva la Liceul Teoretic Lucian Blaga. Talonat de directorul Liceului Ghibu, prof. Mircea Pop Colega noastra, Ioana, a depus multa

LOGO times

Pregtire pentru expoziia deportrete


membru al Fundatiei pentru Protejarea Monumentelor Istorice si Patrimoniului Bihor. Fundaia respectiv va oferi cu generozitate un spatiu pentru o expozitie de portrete realizate de colegul nostru Andrei iburc. Locul si data expozitiei nu sunt inca stabilite, dar cel mai probabil va fi vorba deGaleria de Arte Vizuale din Oradea, de pe Republicii. Doamna Novicov ne-a explicat si informat totodata despre lucrarile care vor fi expuse in galeria de portrete. Fotografiile sunt realizate de Andrei iburc, elev in clasa a XII-a B, un fotograf cu un talent deosebit . Personajele sale au o expresie impersonal, care scoate in evidenta calmul interior si seriozitatea subiectelor. Sunt portretele ale unor elevi ai liceului nostru, fotograful asteptand momentul potrivit pentru a le surprinde expresia potrivita, conform tematicii expozitiei, acest lucru subliniind talentul fotografului. SORIN BUDA, MARCO FABRIS

Conf. univ. RAMONA NOVICOV Foto: MARCO FABRIS n data de 28 ianuarie 2014, in sala festiva a Liceului Teoretic Onisifor Ghibu Oradea, clasa a XII-a B a participat la o intalnire cu doamna prof. Ramona Novicov, conferentiar universitar la Facultatea de Arhitectura din Oradea,

ANDREI IBURC i una din lucrrile sale. Foto: PATRICH LORINCZ

LOGO times

Scrisori n cutiadragostei!
pierde foarte mult timp. Primind scrisorile, acestia au reactionat diferit, fiind foarte curiosi, bucurosi sau chiar amuzati. Cupidonul nostru a fost foarte incantat sa vada ca mai sunt persoane in scoala noastra care nu au uitat de spiritualitatea acestei zile, cand poti aduce zambetul pe buze unei persone dragi. LOREDANA FARCA Modul de a srbtori Dragobetele este diferit de la o regiune a rii la alta: petreceri n aer liber, dansuri, jocuri, discuii n jurul focului, sruturi, logodne simbolice. La noi in scoala Dragobetele au inceput sa intre in functiune de o saptamana, prin trimiterea de scrisori in liceu unii la altii. Aceasta expediere de scrisori se facea in schimbul unei taxe de 1 leu, iar scrisorile se inmanau elevului din clasa a XII-a B, Petru Varga, care in decurs de o saptamana in fiecare pauza trecea pe la fiecare clasa pentru a prelua scrisorile. Scrisorile puteau fi scrise colegului din clasa sau colegului din liceu, chiar anonim, dandu-i omului de gandit de la cine ar putea veni scrisoarea. IOANA MILIAN, DENISA MARTIN

Dragobetele srut fetele!


Dac americanii au Valentines Day, noi avem Dragobetele, o zi n care srbtorim dragostea. Ziua de Dragobete pic n fiecare an pe 24 februarie i este asociat nu doar cu iubirea, ci i cu nceputul primverii.

Vineri, n data de 14 februarie, cu ocazia Zilei indragostitilor,la Liceul Teoretic Onisifor Ghibu s-a desfasurat o activitate prin care elevii au avut posibilitatea de a scrie scrisori persoanelor dragi de sex opus.

In incinta liceului nostru, aceasta activitate a fost repetata de doua ori consecutiv, fiind initiata de Consiliul Elevilor Liceului Teoretic Onisifor Ghibu, anul trecut. Scrisorile au fost stranse in trei zile consecutiv, dar si in ultima zi de Valentines Day s-au mai adus cateva scrisori. Acestea au fost primite din toate clasele, incepand cu clasa a aptea. Cupidon si asistenta lui, Petru Varga, respectiv Andrada Iuracu. au impartit impreuna numeroasele scrisori de dragoste, de amor sau de prietenie. Pentru a strange nenumaratele scrisori, cupidonul nostru, Petru Varga, a trebuit sa depuna putin efort, dar in ciuda efortului depus, Petru a fost foarte incantat sa participe si a doua oara la aceasta activitate, deoarece se simte foarte bucuros atunci cand ii poate face fericiti pe cei din jurul sau. Cu putina indemanare, cei doi au reusit sa puna scrisorile in ordine si sa le imparta repede destinatarilor, fara a

LOGO times

Antrenamentul nseamn succes


Saptamana trecuta, in data de 21-22 februarie, a avut loc faza zonala a a Turneului National de Polo la Juniori 2. La acest turneu a participat si echipa de polo de juniori 2 a orasului nostru, echipa din care face parte si Norbert Gabor, elev al liceului nostru din clasa a 10-a C. Rezultatele echipei noastre la prima faza a zonalei sunt: Crisul Oradea 18 4 Viitorul Cluj; Crisul Oradea 28 3 Aquasport Tg Mures; Crisul Oradea 28 2 CSM Brasov; Crisul Oradea 11 7 Arad. REPORTERI: Echipa orasului nostru a avut o serie de victorii excelente, cum reusiti aceasta performanta? GABOR NORBERT: Prin mult efort la antrenamente, suntem o echipa unita, ne straduim sa facem ce ne cere antrenorul nostru, Cmpianu Remus Criprian, care este un antrenor foarte bun, iar restul echipelor din faza zonala sunt mult mai slab pregatite decat noi. REPORTERI: De cat timp formati o echipa? Iar tu, Norbert, de cat timp faci polo? GABOR NORBERT: Eu fac polo din 2008, iar primul campionat la care am participat cu echipa a fost in 2009. Nu stiu exact de cand e echipa formata, e dinainte sa fac eu polo, unii s-au lasat, au mai venit altii noi REPORTERI: Ai castigat pana acum vreun campionat? Norbert si Vanja Udovicic, unul dintre cei mai buni jucatori din lume GABOR NORBERT: Da, in 2009 , 2010 si 2011 am obtinut locul 1 in Campionatul Romaniei, dar tot in 2011 am castigat si Campionatul Regional al Ungariei. REPORTERI: Nu iti este greu sa iti imparti timpul intre scoala si antrenamente? GABOR NORBERT: Ba da, imi este foarte greu, deoarece timpul liber pe care il am intre scoala si antrenament imi ajunge doar cat sa mananc si eventual sa dorm 30-40 de minute. REPORTERI: La ce echipa de polo iti doresti sa ajungi in viitor? GABOR NORBERT: Cred ca, la fel ca toti colegii mei, imi doresc sa ajung la echipa de seniori a Oradiei, CSM Digi Oradea . REPORTERI: Cine este idolul tau in acest sport? GABOR NORBERT: Nu am un idol, pot sa spun ca imi plac mai multi jucatori, dar niciunul in mod special. au consemnat FLAVIU ALBU & LARISA BOSTAN

Gabor Norbert in timpul meciului

LOGO times

Mihaela e campioana deaur


Mihaela Roca: mi place ceea ce fac Plcut surprinsi sa aflam c o fat ca ea a reusit sa castige locul 1 mondial, am intrebat-o cum a ajuns s fac acest sport. Practic acest sport deoarece imi face placere, ma intriga, si vreau s devin campioana mondiala, ne-a spus Mihaela, al crei vis s-a implinit la doar 13 ani. Lucrul ce ne-a interesat cel mai mult a fost sa aflam cat costa acest sport la clubul care a facut-o medaliata cu aur. Taxa este de 80 de lei / pe luna, iar inscrierile au loc in sala de sport a liceului nostru, in zilele de marti si joi, incepand cu orele 19:00 20:30. LARISA BOSTAN, FLAVIU ALBU

Bat bieii lagadget-uri


n urma unui proiect la sociologie, despre ct de mult utilizeaz tinerii din ziua de azi tehnologia, am fost uimite s vedem c mai mult de 90% din elevii chestionai folosesc aproape nonstop diferite componente ale tehnologiei, cum ar fi telefoane, tablete, PCuri. MIHAELA ROCA Printre sportivii colii noastre am gsit-o i pe Mihaela Roca, o elev din clasa a VII-a, care a reuit la cei 13 ani ai si s ctige locul 1 la Kugo Kumite Team, titlu ctigat la concursul care a avut loc n 28 noiembrie 1 decembrie 2013 la Praga. Mihaela detine centura maro 1kyu, dupa care urmeaza cea neagra La acest concurs Mihaela Rosca a reprezentat echipa a doua a Romaniei. Mihaela practica karate traditional (fudokan) de doar trei ani la club CS Fudoshin Oradea. Chiar daca adolescentii stiu ca statul prea mult in cu ochii in gadget-uri nu este sanatos, ei recunosc ca s-ar desparti foarte greu de tehnologie. Putini din acesti elevi au mai recunoscut ca pana si atunci cand ies in oras cu prietenii folosesc telefoanele. Aceasta dependenta de gadget-uri are un efect negativ atat asupra sanatatii, cat si asupra personalitatii adolescentilor, deoarece stand prea mult conectati pe gadget-uri, tinerii incetul cu incetul se izoleaza de familie sau prieteni. La intrebarea La ce folositi cel mai des tehnologia?, marea majoritate dintre elevi au raspuns ca folosesc gadgeturile pentru a intra pe retele de socializare, pentru a asculta sau pentru a se documenta. Din acest proiect ne-am dat seama si ca fetele sunt mult mai pasionate de tehnologie, ele avand mai multe gadget-uri decat baietii.

Acest proiect a fost realizat in liceul nostru pe un esantion de 100 de persoane, 69 fiind fete, iar restul de 31 au fost baieti. LARISA BOSTAN, ANDREEA TEUDEA

LOGO times

Pagin dejurnal

Colaj: AMALIA CAP Dup cum tii cu toii, n data de 10 ianuarie 2014 a avut loc Balul Bobocilor al liceului nostru, Onisifor Ghibu. Se zvonete c a fost cel mai trznet bal din ora de anul acesta, lucru datorat celor 18 boboci implicai i s nu uitm de minunaii oameni, care i-au pregtit tutorii. Ceea ce vei citi n continuare nu va fi un articol obinuit de tip interviu sau orice altceva cu tent jurnalist. Hai s o numim pagin de jurnal. Iar pe pagin ncepe a scrie aa: Triau odat ca n poveti optsprezece bobocei, dintre care, doi cte doi, formau a lor istorisire. i, ntr-o zi de toamn, se decide n popor ca fiecare povestioar s le fie desluit tuturora, pe o scen, pregtit esenialmente pentru ei. i aa se fcu, ca pe data de 10 ianuarie, fiecare pereche a ieit n lume s releve oamenilor acele istorisiri, ce venic vor dinui n memoriile lor. Inimi calde, boboceii abia iniiai n mrejele artei teatrului, aveau nevoie de tovari care s i consilieze i s i ndrume. Astfel, au aprut i aa numiii tutori. n urmtoare zile, bobocii fuser mprii, cte dou sau trei perechi la cte doi, trei tutori. Aa ajunsese nbdioasa Amalia, mpreun cu ncpnata Camelia i carismatica Laura, s fie ndrumtoare a dou deosebite i admirabile echipe, formate din excep ionalii boboci: Lavinia, Ioana, Alin i Alex. Acea nbdioas, se face c sunt eu, subsemnata, i n urmtoarele rnduri, voi nota un pasaj din viaa mea de liceean. n ultimii doi ani, am avut ocazia s m implic, mult mai mult, n activiti extracolare, ns singura care mi-a lsat amintiri plcute a fost cea n care am avut postul de tutore. Anul acesta, mpreun cu colegele mele, Camelia Ieremia i Laura Tau, am avut ocazia s formez dou echipe de boboci, ce prin performana lor au reuit s intre n inimile noastre, a tutorilor i nu numai. Patru boboci, patru oameni plini de via, patru suflete fermectoare i ncnttoare. La nceput, nu eram foarte sigur dac i n acest an voi mai continua cu o astfel de activitate, dat fiind faptul c sunt clasa a XII-a, iar bacul se apropie. ns am decis ca, dac tot e ultimul meu an n aceast coal, s mai nscriu cteva momente speciale pe paginile jurnalului vieii mele. i nu m-am nelat. Astfel c, alturi de cele ase persoane menionate mai sus, am petrecut cele mai remarcabile, amuzante i rare clipe. Fiecare zi a reprezentat fie o reuit, fie un eec. Fiecare zi era diferit de cea precedent. Ca i la orice alte pregtiri, desigur c au existat i momente de tensiuni, din cauza oboselii ori, rareori, din cauza vremii ori, pur i simplu, din cauza faptului c Alin i Alex s-au gndit fie c le e foame, fie c trebuie s se plimbe pe holurile liceului. Tensiunile ns au fost suprimate de tumultul de momente hazlii ce au nvlit, pe urm. Erau zile n care, dup apte ore de coal, efectiv, nu mai aveam chef de nimic. Dar, prin carisma lor, bobocii reueau, de fiecare dat, s ne trezeasc la via; bieii prin felul lor nebunatic de a fi, prin poznele fcute, iar fetele prin dulcea lor naivitate, ca de pild n momentele n care ne povesteau de cte-o roman de-a lor. Iar uneori ne amuzam, pur i simplu, de rsetele noastre, iscate fr motiv ; n special pe seama rsetelor Cameliei, Ioanei i Laviniei care afirma Alin scoteau sunete neobinuite. n fiecare zi de pregtire, pn i noi, tutorii, nvam lucruri noi de la acei patru oameni neastmprai, energici i bolnvicios de adorabili. nvam, din nou, cum s tratezi cu zmbetul pe buze fiecare moment de cumpn, cum s te bucuri de fiecare moment: cum s-l trieti, cum s-l apreciezi i cum s l pstrezi n amintiri, pentru totdeauna. Asta mi s-a ntmplat mie. Am retrit, alturi de ei, clipe eminente, clipe care mereu vor dinui n amintirile i inima mea. Chipuri i suflete ca ale lor sunt imposibil de uitat. Poate datorit felului lor contradictoriu de a fi cnd nsufleii i gata de orice, cnd moleii, dar totui asculttori. ns, indiferent de starea pe care o aveau, mereu, dar mereu, schiau cte un zmbet, ce, inevitabil, fcea ca fiecare pregtire s fie destins i unic. Pe zi ce trecea, avansau. Era minunat s vezi cum, sub ndrumarea ta, micii boboci ncepeau s i deschid petalele spre a nflori, spre a se mplini. Ziua balului ajunsese. Emoiile, n mod evident, nu puteau lipsi. Fiecare clip era devastatoare. Nu mai aveam rbdare pn ce s i vd urcndu-se pe scen. Parc eu eram aceea ce urma s fie acolo, n faa unui numr considerabil de oameni. La fiecare moment, al celor dou echipe, am avut emoii cumplite. tiam c se vor descurca i vor fi minunai, pentru c, de la bun nceput, vedeam n ei posibilitatea; posibilitatea de a crea ceva extraordinar. i avusesem dreptate. Au fost spectaculari, de-a dreptul fantastici. Au captat publicul cu simpla lor poft de via , ns i prin reprezenta iile scenice au reuit s creeze un cadru feeric. Vzndu-i acolo, dnd tot ce e mai bun din ei, am fost foarte mndr; att eu, ct i colegele mele. Acele clipe de nebunie, de frenezie, de amuzament, de fericire i de suspans, mi le voi aminti mereu. i aa, cei apte tovari au reuit s creeze un nod de legtur al prieteniei ce timpul, cu siguran, nu-l va putea desface. AMALIA CAP

10

LOGO times

Doarfotbalist?
IONU CERVINSCHI: As alege cariera de fotbalist, pentru ca pana in prezent am cele mai multe realizari la acest capitol. Pe langa asta, consider ca o cariera in fotbal imi ofera un viitor mai luminos decat cea de DJ. REPORTER: Ti-ai dori sa transformi acest hobby in ceva mai mult? IONU CERVINSCHI: Momentan nu, deoarece sunt foarte concentrat pe cariera mea de fotbalist si, atata timp cat inca am o sansa in acest domeniu, nu vreau sa trec la altceva. REPORTER: Unde te vezi peste zece ani? IONU CERVINSCHI: Peste zece ani? E foarte greu de spus, e vorba de o perioada lunga de timp si pana la urma nu stii ce iti rezerva viata. Sper doar sa fiu sanatos si sa imi indeplinesc toate obiectivele propuse. a consemnat ROBERT VINTER

alaturi de colegii ei din grupa de desen. Am reusit sa smulgem o fotografie din colectia ei de lucrari, dar si cateva impresii din partea Antoniei cu privire la munca pe care ea o face din placere, din dragostea pentru desen. Ultima expozitie de acest gen a avut loc intr-o locatie din centrul orasului nostru, intr-o sala special amenajata pentru asa ceva. Antonia a ales o tema abstracta unde a adaugat cativa oameni in umbra, ca sa dea un ton viu lucrarii. Sustine de asemenea faptul ca a muncit foarte mult, iar profesoarele au pus mare accent pe talentul ei si au mari asteptari de la ea. Mica noastra artista va mai avea expozitii de arta la Hotelul Hilton din Oradea dar si Continental. Putem invata multe de la ea in privinta talentului. Ne spune

Expune n locaiicelebre
Eleva liceului nostru, Antonia Balaco, din clasa a XI-a B, pstreaz taina desenului in inima ei de aproximativ patru ani, iar in fiecare an isi dovedeste talentul prin expozitiile pe care le are IONU CERVINSCHI Am avut ocazia astzi, 28 ianuarie 2014, s port o conversatie cu Ionut Cervinschi din clasa 12 B. Majoritatea persoanelor l tiu ca fiind doar un fotbalist; ei bine, fotbalul nu este singura lui REPORTER: Toata lumea te stie drept un fotbalist important de la noi din judet, dar pe langa asta ce iti mai place sa faci? IONU CERVINSCHI: De mic am fost pasionat de muzica si tot ceea ce implica ea. E ceva unic, tot ce inseamna muzica, sa creezi ceva de la zero si sa fie apreciat de alte persoane, e ceva rar. Tatal meu se ocupa de evenimente muzicale de mai bine de 20 de ani si a reusit sa imi transmita si mie pasiunea pentru muzica, lucru pentru care ii multumesc. Muzica iti face viata mai frumoasa. REPORTER: In medie, cat timp aloci acestui hobby? IONU CERVINSCHI: Destul de mult timp as putea spune; ca sa fiu mai exact, cam tot timpul meu liber. REPORTER: Este doar un hobby sa fii DJ sau a devenit ceva mai mult? IONU CERVINSCHI: Momentan nu profesez in acest domeniu, ramanand doar un hobby, dar cine stie ce imi rezerva viitorul. REPORTER: Daca ar fi sa alegi intre a fi DJ/a face muzica si a fi fotbalist, ce ai alege?

ca trebuie sa avem curajul sa luptam pentru ceea ce ne place si mai ales sa scoatem la lumina ceva ce am muncit chiar noi. E nevoie de talent, dar si de multa munca, pentru ca visul nostru sa infloreasca. ALEXANDRA MIHOC

Autor lucrare: ANTONIA BALACO

LOGO times

11

Te face ofier deinformaii

Admiterea Simulnd la prin Medicin pizzerii


Facultatea de Medicina i are propriul sediu intr-o cldire din centrul orasului, in Piaa 1 Decembrie nr. 10, unde isi desfasoara activitatea Specializarea Medicina. Admiterea in 2014 se face pe baza unui test-gril, la alegere, Biologie sau Chimie Organica. La nscriere, candidatii vor opta pentru cele doua specializari n ordinea preferintelor. In 2013 au fost 78 de locuri la buget, iar numarul locurilor totale au fost de 140.Ultima medie la buget a fost 9.72, iar ultima medie de admitere 9,11. Taxa de inscriere la concursul de admitere este de 150 RON, taxa pentru contestatii 150 RON, iar taxa pentru inmatriculare 100 RON. Tematica pentru admiterea din 2014 se poate gasi pe site-ul facultatii www.fmforadea.ro, la sectiunea Admitere 2014. Programul de lucru la secretariat: luni, m a r t i , m i e rc u r i s i v i n e r i o re l e 12:00-15:00. VANESA CHI Luni ncep simulrile bacalaureatului pentru clasele a XI-a si a XII-a; mai n glum, mai n serios, cu siguran cafenelele i pizzeriile vor satisface pofta tinerilor de a simula examenul de bacalaureat. Majoritatea elevilor i cu siguran i a profesorilor consider inutil aplicarea acestor simulri claselor a XI-a, o invesiie prosteasc i pierdut de guvern, ore pierdute de elevi i profesori, ore ce vor trebui recuperate, cel mai probabil. Vorbind din perspectiva mea de elev din clasa a XI-a, vd simulrile parial inutile, sunt sigur c n situaia mea se afl muli alii. Elevii ce mine vor ocupa locurile n faa camerelor de filmat, dezinteresai total de ceea ce se ntmpl, n cel mai bun caz vor umple dou foi cu materie tocit pe ultima sut de metri, iar mai apoi vor prsi sala la fel de dezinteresati precum au intrat. Simularile sunt inofensive pentru elevi, notele nu conteaz, nu se trec, nu se ine cont de ele, drept urmare elevii nu au nici un interes pentru a transpira n preajma simulrilor. Scrie ct tii i ct de mult poi, e important s vezi care este nivelul tu actual i cum s te pregteti! Sunt sigur c marea majoritate dintre voi ai auzit acest clieu, ns s fim serioi, ci dintre voi nu v-ai gndit mai apoi Am mai bine de un an s m pregtesc pentru adevratul examen, ce rost are s m ostenesc acum? Mine voi pi vesel n sala de clas, m voi aeza n faa unei camere de filmat precum un suspect n faa unui interogatoriu, voi da tot ce pot, n ciuda celor spuse mai sus, sunt sigur c simularea la limba romn reprezint un beneficiu pentru mine i sunt sigur cmi va fi de folos. n fiecare ru exist i o bucic de bine, eu vd simularea la limba romn binele din toat aceast mascarad, aceast simulare este una real, deoarece informaia ce va fi testat n timpul ei este valabil i pentru viitorul examen de bacalaureat. CTLIN DULU

Academia Naional de Informaii Mihai Viteazul organizeaz, n sesiunea septembrie 2014, concurs de admitere la studii universitare de master n specializrile Intelligence i securitate naional i Analiz de Intelligence. Candidaii declarai Admis vor fi ncadrai n Serviciul Romn de Informaii, urmnd ca prin cursurile menionate s dobndeasc n plan profesional competenele necesare exercitrii atribuiilor de ofieri de informaii operativi, respectiv de ofieri de informaii analiti. nscrierea candidailor se desfoara n perioada 15 ianuarie 2014 28 februarie 2014, iar concursul de admitere se va desfura n perioada 11-14 august 2014. Durata programului este de patru semestre, iar numrul total de locuri scoase la concurs este de 35 (specializarea Intelligence i securitate naional 25 locuri, din care: 18 brbai, apte femei; specializarea Analiz de Intelligence 10 locuri, din care cinci brbai, cinci femei). Pe ntreaga desfurare a programului, cursanii vor avea statut de angajai ai Serviciului Romn de Informaii, cu toate drepturile i obligaiile ce decurg din acesta, astfel: angajai civili, cu contract individual de munc pe perioad determinat , (pe durata primelor 4 luni aferente modulului I); ofieri de informaii, pe restul duratei cursului, n situaia promovrii evalurilor complexe ce vor fi susinute la finalul primelor 4 luni aferente modulului I.

Pe site-ul Serviciului Romn de Informaii exist o seciune cu dou teste care v poate arta dac avei anumite aptitudini care pot fi de interes pentru instituie. Primul test SRI const ntr-o serie de ntreb ri cu variante multiple de rspuns, iar cel de-al doilea test SRI const ntr-un filmule e care utilizatorii trebuie s-l urmreasc cu mare atenie. La sfrit, participanii la test trebuie s rspund la o serie de ntrebri pe baza lui i primesc feedback n funcie de rspunsurile date. ANDREI TIOP

Nord-vestul pune ara la cale


n 1-2 martie a avut loc intalnirea Consiliului Regional al Elevilor. Deschiderea oficiala a conferintei a avut loc vineri de la ora 18.00 in sala Traian Mosoiu a Primariei Oradea. La conferinta au participat reprezentanti ai elevilor din Cluj-Napoca, Salaj, Satu Mare, Bistrita-Nasaud, Satu Mare si Maramures. Scopul acestei conferinte a fost alegerea unui nou vicepresedinte pe regiune si discutarea viitoarelor proiecte. De asemenea, s-a discutat si despre raportul de activitate pe primul semestru. Conferinta s-a incheiat n 2 martie la ora 14.00. ROBERT VINTER

12

LOGO times

Un visspulberat Calificare pierdut


la limit

OANA POPA Una dintre numeroasele valori ale liceului nostru este si va fi in continuare Oana Popa, o eleva din clasa a XII-a B, care a inceput sa practice volei de performanta inca din clasa a V-a. Oana a participat la mai multe competitii in Romnia, dar si in afara tarii. A fost in Ungaria, Croatia, Serbia. A participat si la campionatul scolar, care este format din patru etape: municipiu, judet, zona si finala nationala. Ca sa ajunga la nationale, avea nevoie de mult antrenament, ca sa castige tot. In urma cu doi ani, a avut onoarea sa ajunga la nationale, impreuna cu echipa liceului nostru. Un an mai tarziu a aflat ca are o ruptura de ligamente la genunchiul stang, ceea ce insemna ca nu mai poate face sport deloc, asa ca a fost nevoita sa renunte la sportul preferat. Oana a incercat de-a lungul timpului produse naturiste, infiltratii, fizioterapie si multe altele, pentru a ajunge din nou pe teren, insa in zadar. Pentru a-si reveni, avea nevoie de o operatie destul de costisitoare, ceea ce a impiedicat-o sa-si urmeze visul de voleibalista. LAVINIA BOT Echipa liceului a disputat in 15 februarie 2014 etapa judeteana a Olimpiadei Sportului Scolar. Meciurile s-au disputat la Marghita, acolo unde echipa liceului a intalnit echipa din Marghita, iar echipa din Alesd nu s-a prezentat. Meciul cu Marghita a fost unul foarte tensionat, iar dupa timpul regulamentar a fost egal si s-a trecut la lovituri de departajare, unde echipa liceului s-a impus cu scorul de 3-2. Echipa liceului s-a calificat la urmatoarea faza a turneului. Turneul a avut loc marti, in terenul Liceului Sportiv, acolo echipa liceului a intalnit Lucian Blaga si LPS. In primul meci echipa liceului a intalnit echipa din Blaga, pe care a invins-o cu 3-2. In cel de-al doilea meci a avut loc o confruntare intre Blaga si LPS, scor 0-2, iar in cel de-al treilea meci echipa liceului a intalnit echipa din LPS, scor 3-3. In cele din urma, din pacate, echipa liceului a pierdut calificarea la golaveraj, avand cu un gol mai putin fata de cei din LPS, care au mers la finala pe tara. GEORGE MANGRA, IULIAN CUC