SC. GEN. DR.

AUREL VLAD ORASTIE

STRESUL PROFESIONAL LA CADRE DIDACTICE

INTOCMIT Prof. educ. GAUBERT RODICA

STRESUL PROFESIONAL LA CADRE DIDACTICE

1. Problema stresului profesional 1.1 Ce este stresul?

Stresul este raspunsul nespeci ic al !r"anis#ului la s!licitarile e$terne. Stresul este %e init ca un %e&ec'ili(ru perceput su(iecti) %intre cerintele i#puse %e #e%iul e$tern si intern si capacitatea pers!nala %e raspuns. Un ele#ent esential al )ietii este interactiunea %intre !r"anis# si #e%iul ce i#pune ! c!ntinua a%aptare a !r"anis#ului atat pe linie il!"enetica cat si cea !nt!"enetica.

1.*. Ce este stresul pr! esi!nal?

Stresul pr! esi!nal este %e init ca un en!#en pluricau&al si #ulti%i#ensi!nal re lectat in raspunsurile psi'! i&i!l!"ice ale in%i)i%ului+ intr,! anu#ita situatie %e #unca+ #ani estat prin %e&ec'ili(rul %intre s!licitarile i#puse %e #unca si capacitatea !(iecti)a sau %!ar su(iecti)a a !#ului %e a ace ata. Stresul pr! esi!nal este unul %intre cele #ai seri!ase a#enintari ale )ietii #!%erne. El %en!ta stresul "enerat %e situatia %e #unca- #uncile %e #are raspun%ere+ cu risc inalt+ acti)itate care supras!licita sau su(s!licita %isp!ni(ilitatile in%i)i%ului.

2.

Cercetari despre stresul profesional.

In &ilele %e asta&i stresul a %e)enit pentru n!i un #!% %e )iata. Stresul este unul %intre cele #ai seri!ase a#enintari ale )ietii #!%erne. Sursele %e stres pr! esi!nal sunt %escrise in #ulte cercetari. Dintre acestea a#inti#- #unca in !r"ani&atie+tracasarile c!ti%iene+ i#p!si(ilitatile %e reali&are in cariera+ structura si cli#atul !r"ani&ati!nal+ aprecierile #uncii+ etc. O alta sursa %e stres este "ri.a &ilei %e #aine + a%ica tea#a %e a i lipsit %e stresul pr! esi!nal+ %e a ra#ane ara un l!c %e #unca. E ectele stresului sunt resi#tite %e in%i)i% in unctie %e caracteristicile lui (i!"ra ice+ %e atitu%inea lui ata %e )iata+ %e stilul c!#p!rta#ental si %e ne)!ia %e reali&are.

/e%icii sustin ca cei care lucrea&a su( tensiune ner)!asa ar putea s arsi ca pacienti ai clinicil!r %e psi'iatrie. relatiile %intre !a#eni au %e)enit in #are parte tensi!nate si %istructi)e. In unele !cupatii cu raspun%ere #are stresul nu se ace si#tit in #!#entele "rele pentru ca atunci a)e# stare %!ar sa cauta# cai %e scapare si asta pentru ca e$ista senti#entul resp!nsa(ilitatii. Cate)a c!#p!nente "enerat!are ale stresului !cupati!nal sunt- a#(i"uitatile %e r!l+ c!n lictul %e r!l+ incarcarea #uncii. relatiile interpers!nale %e #unca+ c!n%itiile nec!respun&at!are+ #unca in sc'i#(uri+ peric!le i&ice+ etc. Reactiile in ur#a c!n runtarii cu acesti act!ri stresanti sunt-insatis actiile in #unca+ a(senteis#ul+ rec!#pensarea #uncii+ cresterea acu&el!r s!#atice0i#(!lna)iri+ c!#p!rta#ent %epresi)1 a(u& %e #e%ica#ente+ alc!!l+ ca ea+ ti"ari. Cu t!ate ca sunte# c!nstienti %e pre&enta acestui act!r si %e c!nsecintele lui %aunat!are+ stresul este a(s!lut ine)ita(il+ este pre&ent in n!i. E)itan% stresul e)iti )iata. 2rin #unca pe care ! %es as!ara+ ca%rele %i%actice sunt supuse la ! #ultitu%ine %e in luente "enerat!are %e stres care )aria&a in unctie %e situatie. A#inti#c!n%ucera unitatii+ lipsa %e c!nsultare si c!#unicare+ asu#area %e riscuri+ %ec!nectarea %e pr!(le#ele %e ser)iciu+ su(apreciere+ etc. A i ca%ru %i%actic insea#na+ pe lin"a alte calitati+ a a)ea un spirit inte"rati) si altruist+ sa puna su let in t!t ceea ce ace. 3iecare e)eni#ent i#p!rtant pentru ele)i presupune i#plicarea ca%rului %i%acti$ aratat prin reactiile e#!ti!nale- rica + tea#a+ #ania+ in"ri.!rarea+ etc. Acestea sunt situatii stresante care nere&!l)ate p!t %uce la %eteri!rari accentuate "eneran%- ins!#nii+ tul(urari ale %ina#icii ali#entare+ se$uale+ stari %e tensiune psi'ica4 inc!r%are+ ner)!&itate+ irita(ilitate+ e$acer(area spiritului critic sau aut!critic+ pier%erea incre%erii in sine si in ceilalti+ an$ietate. O%ata %epasite aceste situatii stresante se intalneste incre%erea in !rtele pr!prii+ ap!i reactii e#!ti!nale p!&iti)e0(ucuria+ #an%ria+ satis actia+ atitu%inea p!&iti)a ata %e #unca si )iata1. Aceasta %epin%e nu#ai %e n!i+ %e capacitatile n!astre %e a c!ntr!la situatiile stresante. Sti# %in e$perientele n!astre ca stresul are si )alente p!&iti)e #!(ili&an% resursele u#ane in )e%erea aut!%epasirii+ iin% un stres (un+ %ar si )alente ne"ati)e. Deci eli#inarea !ricarui stres %in )iata pers!nala nu este p!si(ila pentru ca-Eli(erarea c!#pleta %e stres insea#na #!arte. Este si asta ! cau&a pentru care c!ntinua# sa ne asu#a# riscul pentru a a la %aca situatiile n!i sunt p!tri)ite si sti#ulante pentru pers!ana n!astra sau %e!p!tri)a. Si t!tusi %e cele #ai #ulte !ri in ata unei situatii care si#ti# ca ne %epaseste apela#+ #ai #ult sau #ai putin c!nstient+ la anu#ite rituri c!#p!rta#entale+ care per#it sescarcarea an$ietatii+ cu# sunt- nu#arat!area pana la 15 sau n!aptea este un s etnic (un+ %ial!"area cu n!i insine+ etc.

Profesia de cadru didactic

Ca%ru %i%actic insea#na pers!ana cu stu%ii superi!are+ i#p!rtanta in )iata unei s!cietati #!%erne+careia pr!"resul stiinti ic nu,i este in%i erent si care participa la pr!cesul %e e%ucare si instruire a in%i)i&il!r %e la )arsta presc!lara si pana la %!(an%irea unei pr! esii. E%ucatia se ace cu sc!pul %e a inte"ra in%i)i%ul in rap!rturile s!ciale. /eseria %e e%ucat!r este ! #are si ru#!asa pr! esiune+ ce nu sea#ana cu nici ! alta+ ! #eserie care nu se paraseste !%ata cu 'ainele %e lucru. O #eserie aspra si placuta+ u#ila si #an%ra+ e$i"enta si li(era+ ! #eserie in care #e%i!critatea nu este per#isa+ un%e pre"atirea e$cepti!nala este %e a a)ea satis actie+ ! #eserie in care %ra"!stea este sterila ara !rta spirituala + ! #eserie can% apasat!are can% incapa(ila+ in"rata si plina %e ar#ec 2r! esia %e ca%ru %i%actic este ! #unca care nu este i&!lata+ ea este strans le"ata %e )iata s!ciala si %e )iit!rul s!ciatatii+ care ii trasea&a ca%rele "enerale s!ciale si #!rale %e %e&)!ltare. Cate)a %intre ele#entele "enerat!are %e stres la ca%rele %i%actice suntinsatis actie pentru stilul %e c!n%ucere+ relatiile interpers!nale+ at#!s era si cli#atul psi'!,a ecti)+ structura !r"ani&at!rica %in sc!ala+ luarea un!r %eci&ii+ plani icariile sc!lare+ su(s!licitarea+ supras!licitarea+ %eplasarile %e ser)iciu+ lipsa p!si(ilitatil!r %e aut!per ecti!nare+ etc. T!ate aceste situatii stresante+ nere&!l)ate %uc la ner)!&itate+ an$ietate. 2entru a (l!ca e ectele %istructi)e ale stresului+ in%i)i%ul pune in .!c ! #ulti#e %e #ecanis#e %e aparare a eu,lui. Acestea au unctii a%apti)e- rati!nali&area0.usti icarea c!#p!rta#entului14 pr!iectie0atri(uirea pr!priil!r sale trasaturi ne"ati)e altei pers!ane14 represia0inlaturarea i%eil!r+ si#ta#intel!r inaccepta(ile14 c!#pensarea+ suprac!#pensarea+ practicarea acti)itatil!r in aer li(er+ sp!rtul. Cu aceste #ecanis#e in%i)i%ul lupta sin"ur i#p!tri)a stresului.

4. Strategii posibile de ajustare a stresului la cadrele didactice

, !r"ani&area #uncii sa se aca tinan% c!nt %e c!n%itiile si speci icul institutiei respecti)e4 - crearea un!r c!n%itii i&ice (une %e lucru 0spatiu+ c!n !rt+ etc1 - e)itarea relatiil!r inc!r%ate %intre c!n%ucere si su(alterni - asi"urarea c!ntinuitatii la "rupa6 clasa+ pentru a putea sta(ilii le"aturi a ecti)e4

- t!ate pers!anele care ur#ea&a a i an"a.ate in unitate sa ie supuse unui test psi'!l!"ic4 - !(iecti)itatea c!n%ucat!rului in ac!r%area cali icati)el!r4 - sa ie sti#ulate #aterial ca%rele %i%actice talentate si incura.ate cele care au !(tinut per !r#ante4 - sa e$iste un cli#at #!ral a ecti)4 - salariile si "ra%atiile %e #erit sa ie ac!r%ate cel!r #eritu!si4 - e)itarea #!(ili&arii ca%rel!r la ser)iciu pentru scurte c!#unicari+ acestea putan%u,se a isa+ %e cate !ri este ne)!ie4 , respectul recipr!c ata %e c!le"i in%i erent %e statutul acest!ra.