O

O
O a.m., jd. Mare. O GOSHI a.m., jd. Aruncare mare cu ajutorul [oldului. O GURUMA a.m., jd. Roat\ mare. O SOTO GARI a.m., jd. Secerare mare exterioar\. O UCHI GARI a.m., jd. Secerare mare interioar\. OBEZITATE m.b. Boal\ de nutri]ie caracterizat\ prin acumularea excesiv\ de gr\sime `n corp, datorit\ aportului alimentar mai mare dect cel necesar. Acest dezechilibru poate ap\rea att `n cazul cnd procesele de nutri]ie se desf\[oar\ normal, dar substan]ele alimentare sunt consumate `n exces (~ exogen\), ct [i la persoanele f\r\ excese alimentare, dar cu procesele de nutri]ie perturbate (~ endogen\). ~ exogen\ se `ntlne[te mai frecvent la sedentari (consum redus de energie) [i la cei care consum\ cantit\]i mari de alimente cu valoare caloric\ ridicat\ (gr\simi, dulciuri, f\inoase). Sportivii care, dup\ `ncetarea activit\]ii competi]ionale, nu `[i reduc regimul alimentar la cerin]ele noi de via]\ sunt predispu[i la ~. ~ endogen\ se datore[te tulbur\rilor sistemului nervos (`n special hipotalamusul) [i ale glandelor endocrine (tiroida, suprarenalele, gonadele). Diagnosticul de ~ se bazeaz\, `n principal, pe compararea greut\]ii subiectului examinat cu cifrele medii ale popula]iei s\n\toase, nesportive, de aceea[i vrst\ [i de acela[i sex. Examenul somatoscopic, indicii de nutri]ie [i m\surarea plicii cutanate aduc preciz\ri utile pentru diagnosticul ~. Gradul acestei afec]iuni se stabile[te calculnd, `n procente, ct reprezint\ greutatea subiectului examinat fa]\ de cifrele normale. Valori care dep\[esc 10-20% ~ mic\; 20-30% ~ medie; peste 30 % ~ mare. ~ exogen\ poate fi prevenit\ prin alimenta]ie ra]ional\ [i activitate fizic\ sistematic\. Tratamentul acestei forme de ~ const\ `n regim alimentar hipocaloric [i program de exerci]ii fizice adaptat la caracteristicile fiec\rui caz. Au prioritate exerci]iile ciclice care angreneaz\ mase mari de mu[chi (pot fi mai exact dozate [i determin\ consum crescut de energie) [i condi]iile de mediu care adaug\ un consum suplimentar de energie, cum este cazul `n balneoterapie, schi fond, patinaj pist\, nata]ie etc. ~ endogen\ impune examin\ri medicale de specialitate pentru stabilirea diagnosticului, fixarea tratamentului cauzal [i ad\ugarea eventual\ a mijloacelor men]ionate la tratamentul ~ exogene.

OBI a.m., jd. Centur\.

OBIECTIV tir }int\ asupra c\reia tr\g\torul execut\ o tragere `n poligon sau pe cmpul de tragere (v. ]int\).

OBIECTIVE ALE EDUCA}IEI FIZICE {I SPORTULUI ped. 1. Proiect\ri anticipate ale tipului

261

oboseal\ resc. Opera]ionalizarea presupune a-l face evaluabil sub forma unui comportament observabil. Ea are dou\ sensuri: de derivare (trecerea progresiv\ de la nivelul finalit\]ilor [i al ~ generale la formularea ~ opera]ionale [i opera]ionalizarea, ceea ce `nseamn\ specificarea criteriilor sau a indicatorilor pe baz\ c\rora un obiectiv devine opera]ional. Etapele opera]ionaliz\rii ~: exprimarea ~ sub forma comportamentului a[teptat pentru a permite ca acesta s\ poat\ fi considerat atins; descrierea comportamentului respectiv printr-o formulare univoc\, astfel `nct aceasta s\ aib\ acela[i `n]eles pentru elevi [i profesori; precizarea condi]iilor necesare realiz\rii performan]ei; determinarea criteriilor de evaluare pentru a se afla dac\ obiectivul a fost atins. Formularea concret\ a unui obiectiv opera]ional trebuie s\ ia `n considerare urm\toarele condi]ii: s\ ]in\ seama de cel ce va produce modificarea dorit\; s\ precizeze, s\ descrie comportamentul observabil, care va demonstra c\ obiectivul este realizat; s\ precizeze rezultatul comportamentului `n performan]e observabile [i evaluabile; s\ men]ioneze `n ce condi]ii trebuie s\ se manifeste comportamentul modificat; s\ se precizeze criteriile rezultatului (produsului) corespunz\tor.

de comportament generate de idealul educa]ional [i de rezultatul scontat. 2. Expresie sintetic\ a finalit\]ii procesului la diferitele sale niveluri prin care se pune `n eviden]\ inten]ia de a produce o schimbare `n personalitatea elevului. 3. Component\ principal\ curricular\, cu rol fundamental `n procesul didactic, `n func]ie de care sunt precizate: resursele, con]inutul, strategia [i evaluarea realiz\rii lor. ~ndeplinesc func]iile de: comunicare, axiologic\ sau de orientare valoric\ a sistemului de organizare [i de reglare a procesului de instruire, de proiectare (anticipare) a rezultatelor ce urmeaz\ a fi ob]inute. Ca [i finalit\]ile, ~ au un rol determinant `n strategia organiz\rii [i a func]ion\rii sistemului de educa]ie fizic\ [i sport. ~ se clasific\ dup\ gradul lor de generalizare `n: ~ generale, ~ particulare (specifice) [i ~ opera]ionale. ~ particulare se diferen]iaz\ `n ~ finale (terminale) [i ~ intermediare. ~n func]ie de obiectul lor, mai pot fi clasificate `n: ~ de dezvoltare, cu privire la metode [i la atitudini [i ~ de expresie, de realizare, de crea]ie. Din perspectiva temporal\ pot fi: ~ de perspectiv\ (pe perioade mai lungi de timp) [i ~ curente (pe unit\]i temporale mai scurte un sistem de lec]ii, o lec]ie), fiind subordonate ~ de perspectiv\ [i reprezentnd pa[i `n realizarea acestora. ~ generale, considerate de rangul I, prezint\ cel mai `nalt grad de generalizare [i sunt comune `ntregului sistem de educa]ie fizic\ [i sport. Ele sunt invocate de to]i speciali[tii [i enun]ate `n acela[i mod (men]inerea [i `nt\rirea s\n\t\]ii, dezvoltarea condi]iei fizice, perfec]ionarea capacit\]ii motrice, educarea tr\s\turilor pozitive de caracter, dezvoltarea calit\]ilor moral-volitive [i intelectuale, a sim]ului estetic etc.). ~ particulare sau specifice sunt de rang II [i se proiecteaz\ pentru fiecare subsistem `n parte: pentru subsistemele educa]iei fizice [i sportive [colare (pre[colar, primar, gimnazial, liceal, profesional, special, superior, militar), pentru armat\, pentru diferite profesii, pentru vrsta a treia, autoeduca]ie fizic\ etc., pentru sportul pentru to]i, pentru sportul de performan]\, precum [i pentru cel de `nalt\ performan]\. ~ de rang III sunt cele opera]ionale specifice fiec\rei lec]ii sau altor forme de organizare a practic\rii exerci]iilor fizice. Mai sunt denumite scopuri didactice sau sarcini instructiv educative. ~ opera]ionale se subordoneaz\ temelor de lec]ii a c\ror `ndeplinire o urm\-

OBOSEAL| m.b. Stare fiziologic\ reversibil\ care apare `n urma excesului de activitate [i se caracterizeaz\ prin sc\derea capacit\]ii de efort `nso]it\ de senza]ii penibile specifice. Se manifest\ sub form\ local\ [i general\. ~ local\ sau periferic\ Stare fiziologic\ reversibil\ care este denumit\ astfel pentru c\ producerea ei este determinat\ cu prec\dere de factori musculari (epuizarea substan]elor energetice, acumularea produ[ilor metabolici, modificarea echilibrului ionic, tulbur\ri `n eliberarea substan]elor neuro-transmi]\toare de la nivelul pl\cilor motorii etc.). ~ general\ sau central\ Stare fiziologic\ reversibil\ care are la baz\ perturbarea func]iei sistemului nervos central [i se caracterizeaz\ prin `nr\ut\]irea coordon\rii mi[c\rilor, diminuarea activit\]ii analizatorilor, sc\derea aten]iei, a concentr\rii [i a gndirii, prelungirea timpului de reac]ie, apari]ia [i intensificarea simptomelor subiective care duc la sl\birea voin]ei de continuare a efortului etc. ~ fiziologic\ Stare reversibil\ a orga-

262

obstruc]ie nismului care `ndepline[te un important rol de protec]ie a organismului. Complexul de simptome caracteristice ~ reprezint\ att semnalul c\ solicitarea a ajuns la limita fiziologic\ maxim\, ct [i frna care `mpiedic\ dep\[irea acesteia. ~ poate ajunge la forme patologice acute sau cronice. ~ patologic\ Stare fiziologic\ reversibil\ care apare sub form\ acut\ cnd o singur\ solicitare dep\[e[te posibilit\]ile de adaptare ale organismului. ~ patologic\ cronic\ se produce prin acumularea de ~ din cauz\ c\ pauza dintre solicit\ri este de durat\ att de scurt\, `nct nu se permite refacerea organismului. Formele de ~ patologic\ specifice activit\]ii sportive sunt descrise sub denumirile: supra`ncordare (~ patologic\ acut\) [i supraantrenament (~ patologic\ cronic\).

folosit\ `ndeosebi `n fazele de `nsu[ire [i de perfec]ionare a elementelor [i a procedeelor tehnice specifice domeniului; ~ impune unele cerin]e pedagogice: scopul observa]iei, perioadele de cercetare, locul unde se desf\[oar\, `nregistrarea obiectiv\ a datelor, prelucrarea datelor, formularea concluziilor par]iale. Subiec]ii cerceta]i nu se [tiu observa]i pentru a se comporta natural, obi[nuit, altfel datele recoltate sunt probabile, incerte. 2. Metod\ de educa]ie moral\, form\ a dezaprob\rii. 3. Rezultat al activit\]ii respective care conduce la formarea spiritului de observare al profesorului.

OBRAZ AL ARCULUI tir arc Parte central\ a arcului pe care se afl\ fereastra. Se compune din obrazul interior [i obrazul exterior.

OBR|ZAR tir Dispozitiv pe patul pu[tii pentru realizarea contactului cu obrazul. ~ poate fi mobil sau fix.

OBSERVATOR I. tir Oficial, instalat la fiecare post de tragere `n spatele fiec\rui tr\g\tor, care urm\re[te ca tragerea s\ se execute conform regulamentului. II. j.s. Specialist delegat de un for tehnic sportiv pentru a cunoa[te evolu]ia unei echipe sau a unui sportiv care urmeaz\ s\ se `ntlneasc\ `ntr-o competi]ie oficial\ cu echipa sau sportivul s\u. III. box ~ de ring Oficial care asigur\ [i controleaz\ instalarea regulamentar\ a ringului [i a accesoriilor de ring, a instala]iilor de iluminat [i de radioamplificare, precum [i ordinea din jurul ringului, nepermi]nd accesul `n ring dect boxerilor [i oficialilor programa]i.

OBSTACOL I. atl. Construc]ie din lemn format\ dintr-un cadru vertical, de form\ dreptunghiular\, delimitat de dou\ bare verticale unite la capetele superioare printr-o bar\ orizontal\ la `n\l]imea de 0,91 m, lung\ de 3,96 m (minim) a c\rei sec]iune este un p\trat cu latura de 127 mm. La capetele inferioare, barele verticale sunt fixate foarte ferm pe cte o talp\ ale c\rei dimensiuni (lungime, l\]ime) asigur\ o foarte bun\ stabilitate pe sol. ~ are o greutate de 80-100 kg. ~n cursele de 2 000 m [i 3 000 m obstacole, se a[az\ transversal pe pist\ patru ~ de asemenea tip, numite ~ mobile, distan]ate la intervale prestabilite de regulament (v. alergarea peste obstacole). Exist\ [i un ~ fix, montat `n fa]a gropii cu ap\, avnd bara superioar\ (orizontal\) de acelea[i dimensiuni cu ale celui mobil. II. c\l. Construc]ie sau amenajare fix\ sau mobil\, de diverse tipuri, executat\ din diferite materiale, specifice fiec\rei probe hipice, peste care trebuie s\ sar\ calul [i c\l\re]ul. ~ se recomand\ s\ fie ct mai asem\n\toare cu ~ naturale. La concursurile de s\rituri, fiecare ~ este numerotat vizibil printr-o cifr\ `nscris\ pe o pl\cu]\.

OBSERVA}IE PEDAGOGIC| ped. 1. Metod\ de cercetare prin care se studiaz\ direct realitatea, privind lec]ia de educa]ie fizic\, practica didactic\ a studen]ilor,

OBSTRUC}IE I. j.s. Folosire a for]ei corporale `n diferite forme neregulamentare (dezechilibrare, `mpingere, interpunere etc.), `n scopul `mpiedic\rii adversarilor, `n general a acelora care nu au preluat `nc\ mingea, de a participa la fazele jocului. Se sanc]ioneaz\ diferen]iat, `n func]ie de prevederile

263

ochelari ODIHN| m.b. Stare fiziologic\ din perioada `n care organismul `[i revine dup\ solicit\rile obositoare produse de activit\]ile precedente. ~ reprezint\ o necesitate vital\, suprimarea ei determinnd progresiv tulbur\ri func]ionale, alter\ri structurale [i, `n final, moartea. Alternarea activit\]ii cu ~ este indispensabil\ `n orice gen de solicitare [i cu att mai mult `n activitatea sportiv\, care impune solicit\ri complexe, intense [i prelungite. ~ spontan\ Perioad\ de `ntrerupere a activit\]ii determinat\ de senza]iile nepl\cute produse de activitatea depus\. Momentul apari]iei ~ spontane depinde de natura solicit\rii [i de voin]a individual\. ~ planificat\ Perioad\ prev\zut\ `n planul de activitate pentru a preveni suprasolicit\rile [i a permite desf\[urarea proceselor care duc la suprarefacere. ~ planificat\ face parte integrant\ din planul de preg\tire a tuturor sportivilor. ~ activ\ Form\ a ~ `n care oboseala produs\ de o anumit\ solicitare este `nl\turat\ prin alte genuri de activitate efectuat\ cu intensitate moderat\, `n condi]ii favorabile de mediu [i sub forme pl\cute de execu]ie. ~ activ\ constituie un mijloc important de refacere. ~n programul de antrenament [i de competi]ie ale sportivilor, i se acord\ o aten]ie special\ `n ciclurile s\pt\mnale, `n etapele de preg\tire [i `n perioadele de refacere dintre solicit\rile intense ale programelor competi]ionale `ndelungate (contribuie la men]inerea formei sportive). ~ pasiv\ Form\ de ~ prin inactivitate. Are efecte mai pu]in favorabile dect ~ activ\ asupra aparatului locomotor [i a marilor func]iuni. Sub form\ de somn, creeaz\ `ns\ condi]ii optime de refacere a sistemului nervos central. De aceea, durata [i profunzimea somnului trebuie s\ fie cu att mai mari, cu ct solicit\rile nervoase sunt mai intense [i mai prelungite. ~n activitatea sportiv\, somnul reprezint\ unul din mijloacele esen]iale ale antrenamentului invizibil.

regulamentului fiec\rui joc sportiv. II. [ah ~ntrerupere a liniei de manevr\ a unei figuri cu ac]iune lung\.

OCHELARI tir Dispozitiv special pe care se pot monta lentile de corec]ie, lentile colorate-filtru, obturator pentru ochiul neochitor, paravane laterale, parasolar etc.

OCHI DE COARD| tir arc Bucl\ de la unul din capetele corzii protejat prin matisaj, prin intermediul c\ruia se aga]\ coarda de cap\tul arcului.

OCHI DE PUNTE s.n. Inel fix, confec]ionat din metal, instalat pe covert\ (punte) sau `n orice alt loc unde se prinde un crlig, o macara, o cheie de `mpreunare etc.

OCHIRE tir Opera]ie de `ndreptare a armei c\tre ]int\ cu ajutorul aparatelor speciale, `n a[a fel `nct loviturile s\ ajung\ `n centrul ]intei.

OCOLIRE schi, s.n. Schimbare a direc]iei de pe un traseu rectiliniu `ntr-unul curbiliniu de c\tre un concurent sau un echipaj, determinat\ de existen]a pe parcurs a unei turnante, a unui obstacol, a unui adversar sau de modificarea inten]iei.

OCTATLON atl. Prob\ combinat\ rezervat\ juniorilor III, categoria avansa]i, format\ din opt probe simple, care se desf\[oar\ pe stadion, pe parcursul a dou\ zile consecutive, `n ordinea urm\toare: prima zi 80 m, s\ritura `n lungime, aruncarea greut\]ii (5 kg) [i s\ritura `n `n\l]ime; a doua zi 100 m garduri, aruncarea discului (1 kg), aruncarea suli]ei (0,6 kg) [i 1 500 m. ~ are acelea[i reguli de concurs [i de alc\tuire a clasamentului final ca decatlonul, cu excep]ia tabelelor de punctaj, care difer\.

OFENSIV| j.s. Totalitate a procedeelor [i a manevrelor (cu sau f\r\ minge) care au ca scop apropierea juc\torilor unei echipe de poarta (buturile) advers\, cu tentativa de a `nscrie un gol sau a realiza o `ncercare (cuvnt de origine francez\). ~n exprimarea curent\, termenul de ~ este folosit deseori ca sinonim al no]iunii

264

oin\ de atac. Substituirea celor dou\ cuvinte apare, totu[i, ca nepotrivit\, atunci cnd este vorba de terminologia tehnic\ proprie fiec\rui joc sportiv. A[a, de exemplu, nu se poate spune ~ `n for]\, pozi]ional\ sau supranumeric\ `n loc de atac `n for]\, pozi]ional sau supranumeric. Sensul no]iunii de ~ este general [i mai cuprinz\tor, `n timp ce no]iunea de atac are un sens mai limitat [i cu ac]iune imediat\.

IV. polo Situa]ie `n care juc\torul atacant prime[te mingea `n zona portarului advers (2 m). Pentru orice abatere de la legea ~ , arbitrul va acorda echipei adverse o lovitur\ liber\ (indirect\ la fotbal) care trebuie executat\ de pe locul unde s-a comis gre[eala. Sin.: afar\ din joc.

OGIV| tir Form\ a vrfului proiectilului de plumb al cartu[ului de calibru 5,6 mm. OFICIAL org. Persoan\ delegat\ de forul sportiv tutelar pentru a participa la organizarea, desf\[urarea [i controlul `ntrecerii sportive, la m\surarea [i la `nregistrarea rezultatelor ob]inute `n cadrul ei.

OHTEN GATAME a.m., jd. Luxare `n cruce asupra bra]ului prin rostogolire.

OFSAID I. j.s. Abatere de la regulament comis\ de juc\torul atacant fa]\ de locul unde prime[te mingea (pucul) de la un coechipier sau determinat\ de modul cum ac]ioneaz\ juc\torul fa]\ de pozi]ia mingii pentru a ob]ine un avantaj. ~ difer\ `n func]ie de jocul sportiv. II. fb. Situa]ie `n care un juc\tor se g\se[te `n pozi]ia afar\ din joc, aflndu-se mai aproape de linia por]ii adverse dect mingea sau dect penultimul adversar. Aceasta este stipulat\ la art. 11 din regulamentul jocului de fotbal. Un juc\tor nu se g\se[te `n ~, atunci cnd se afl\ `n propria jum\tate de teren, cnd se afl\ pe aceea[i linie cu penultimul adversar sau se afl\ pe aceea[i linie cu ultimii 2 adversari. Pozi]ia de ~ a unui juc\tor nu trebuie sanc]ionat\ dect dac\ `n momentul cnd mingea atinge unul dintre coechipierii s\i sau este jucat\ de unul dintre ace[tia, dup\ p\rerea arbitrului, juc\torul respectiv particip\ activ la joc, adic\ intervenind `n joc, influen]nd un adversar sau ob]innd un avantaj din aceast\ pozi]ie. Nu exist\ ~ atunci cnd un juc\tor prime[te o minge direct dintr-o lovitur\ de la poart\ sau dintr-o lovitur\ de la col] (corner). III. rg. Eroare produs\ atunci cnd un coechipier dep\[e[te f\r\ balon linia imaginar\ pe care se afl\ balonul `n acel moment. ~ la gr\mada ordonat\ Situa]ie care `ncepe `n momentul cnd balonul este introdus `n conturul gr\mezii [i se termin\ cnd balonul p\r\se[te acest contur. III. h.g. Situa]ie `n care se afl\ un juc\tor care prime[te pucul de la un coechipier, `nainte ca el s\ fi intrat `n treimea de teren advers\.

OHTEN JIME a.m., jd. Strangulare prin r\sturnare pe o parte.

OIN| o. Joc sportiv de origine romn\ (sport na]ional), ap\rut ca sport organizat `n sec. al XIX-lea cu denumiri diferite `n unele regiuni: lopta mic\ sau pila `n Banat; de-a lunga `n Transilvania; baciul, fuga `n Bra[ov; lopta lung\ `n Sibiu; matca mare `n Blaj [i Teleorman; hopciu `n Hu[i [i Tulcea. Generic, conceptul de echip\ este `nlocuit, cu sens sinonim, cu denumirile de ceat\, tab\r\, grup\. ~ se desf\[oar\ `ntre 2 echipe de cte 11 juc\tori titulari [i 5 rezerve (pentru minioin\ dou\ echipe a 6 juc\tori titulari [i 2 rezerve), pe un teren de form\ dreptunghiular\ cu suprafa]\ nivelat\ [i, dac\ este posibil, acoperit\ cu iarb\, dimensiunile terenului fiind: lungimea de 60 m [i l\]imea de 32 m (pentru minioin\ dimensiunile sunt de 50/26 m). Laturile lungi se numesc linii de margine, iar cele scurte linie de b\taie [i linie de fund. Terenul de joc este `mp\r]it `n lungime, printr-o linie punctat\, `n dou\ jum\t\]i egale denumite culoare: culoarul de ducere (jum\tatea terenului din stnga liniei de b\taie) [i culoarul de `ntoarcere (jum\tatea terenului din dreapta liniei de b\taie). Paralel cu linia de b\taie [i cu linia de fund, la 5 m `n spatele acestora, sunt trasate dou\ linii care delimiteaz\ dou\ zone: zona de b\taie [i zona de fund. Cele patru col]uri ale fiec\rei zone sunt marcate de patru steaguri colorate. La 15 m,

265

okuri laterale: unul pe partea stng\ a terenului, supraveghind jocul m\rgina[ilor 1 [i 2 de la ducere [i jocul funda[ului, cel\lalt pe partea dreapt\ a terenului, supraveghind jocul m\rgina[ilor 1 [i 2 de la `ntoarcere [i jocul funda[ului. Punctele se socotesc pe reprize [i pe `ntreg jocul. Echipa de la prindere realizeaz\ puncte numai din lovirea adversarului cu mingea, pentru fiecare lovitur\ acordndu-se cte dou\ puncte. Echipa de la b\taie acumuleaz\ puncte din eventualele b\t\i ale mingii efectuate peste liniile de 45, 60, 65 m. Se ob]in 2 puncte pentru una din situa]iile: cnd mingea dep\[e[te `n zbor linia de fund (60 m) [i cade `n zona de fund, f\r\ s\ fie prins\ `nainte de a atinge p\mntul; cnd mingea dep\[e[te `n zbor linia exterioar\ a zonei de fund (65 m), f\r\ s\ fi atins p\mntul [i f\r\ s\ dep\[easc\ liniile de margine ale zonei. Se ob]ine 1 punct pentru una din situa]iile: cnd mingea dep\[e[te `n traiectoria ei linia de fund (60 m), dup\ care trece peste liniile de margine ale zonei; cnd mingea dep\[e[te `n traiectoria ei linia de fund (60 m) [i a fost prins\ `n zon\ de un juc\tor al echipei de la prindere; cnd mingea dep\[e[te `n traiectoria ei linia de trei sferturi, f\r\ s\ fie prins\ `nainte de a atinge p\mntul [i cade `n spa]iul de trei sferturi; cnd mingea dep\[e[te, `n traiectoria ei, linia de trei sferturi [i `n spa]iul de trei sferturi este pasat\ unui coechipier sau este prins\ din rico[eu. Toate punctele suplimentare ob]inute de echipa de la b\taie se adaug\ la scorul reprizei. Scorurile celor 2 reprize, adunate, dau scorul final. Elementele tehnice de baz\ ale jocului sunt: ]inerea [i protejarea mingii; prinderea [i pasarea mingii; lovirea adversarului (]intirea), servirea mingii pentru b\taie; lovirea mingii cu bastonul; oprirea mingii; alergarea prin culoare [i oprirea juc\torului; ap\rarea.

30 m [i 45 m pe linia punctat\ de mijloc, ce desparte terenul `n lungime, `n dou\ jum\t\]i egale, sunt trasate trei cercuri cu diametrul de 2 m, care indic\ locurile mijloca[ilor. La 15 m, 30 m [i 45 m pe liniile de margine sunt trasate cte trei cercuri cu diametrul de 2 m, care indic\ locurile m\rgina[ilor. La punctul de `ntret\iere a liniei de mijloc cu linia de b\taie se fixeaz\ centrul unui semicerc cu raza de 1 m (trasat `n interiorul terenului de joc) care delimiteaz\ suprafa]a de protec]ie a juc\torului care bate mingea. La 46 m distan]\ de linia de b\taie [i paralel cu ea se traseaz\ o linie punctat\ denumit\ linia de trei sferturi, care delimiteaz\ zona de ob]inere a punctelor suplimentare ale echipei aflate la b\taie, din b\taia mingii cu bastonul. De-a lungul liniilor de margine se traseaz\ cte un spa]iu de cel pu]in 3 m `n care spectatorii nu au voie s\ p\trund\. Jocul dureaz\ 2 reprize, cu o pauz\ de 5' `ntre ele, echipele aflndu-se, pe rnd, o repriz\ la b\taie [i alt\ repriz\ la prindere. Echipa aflat\ la prindere trebuie s\ arunce cu mingea `n adversar pentru a lovi ct mai mul]i dintre ei [i a acumula astfel puncte, juc\torii acestei echipe fiind a[eza]i `n cele nou\ cercuri, `n zona de b\taie [i `n zona de fund a terenului. Echipa aflat\ la b\taie, ai c\rei juc\tori sunt a[eza]i `n zona de b\taie, trebuie s\ bat\ mingea cu bastonul [i s\ ob]in\ puncte prin trimiterea ei peste linia de trei sferturi [i peste cea de fund. Dup\ ce au b\tut mingea, juc\torii trebuie s\ intre `n terenul de joc prin culoarul de ducere [i s\ se `ntoarc\ `n zona de b\taie prin culoarul de `ntoarcere, c\utnd ca `n timpul parcurgerii traseului s\ nu fie lovi]i cu mingea. Repriza se termin\ `n momentul cnd to]i juc\torii echipei de la b\taie au reu[it s\ ajung\ `n zona de b\taie. Bastonul de b\taie este utilizat de juc\tori pentru lovirea mingii, cnd se afl\ la b\taie, [i de c\tre c\pitanii celor 2 echipe, la alegerea terenului. Este confec]ionat din lemn de esen]\ tare (fag sau frasin) [i are forma de trunchi de con, lungimea de 90-100 cm [i diametrul de 5 cm la un cap\t [i de 3,5 cm la cel\lalt cap\t. Mingea este sferic\, confec]ionat\ din piele [i umplut\ cu p\r de cal (de porc sau de bou), cu diametrul de 8 cm, circumferin]a de 25 cm [i greutatea de 180 g, cu denumiri felurite folosite `n regiunile ]\rii: mince `n Moldova, mice sau pil\ `n Transilvania, pulma `n Banat. Jocul este condus de 2 arbitri principali, care vor ac]iona pe p\r]ile

OKURI a.m., jd. Ambele, `mpreun\.

OKURI ASHI BARAI a.m., jd. M\turare a ambelor picioare.

OKURI ERI JIME a.m., jd. Strangulare cu ajutorul reverului.

266

oper\ moart\ OLANDEZUL ZBUR|TOR s.n. Clas\ (prob\) din sportul cu vele, `n care ambarca]iunea este de tipul slupului bermudian, corpul cocii are forme curbe [i poate avea una sau dou\ cocpituri. Derivorul [i crma sunt rabatabile, cu echea `n form\ de bar\. Echipajul este compus din dou\ persoane. Semnul distinctiv al clasei pe vel\ sunt literele FD (Flying Dutchman).

OLIMPISM ol. Mi[care sportiv\ interna]ional\ care ac]ioneaz\ pe linia populariz\rii sportului [i a ideilor privind obiectivele [i `nsemn\tatea relu\rii JO `n versiunea modern\.

OLIMPIA ol. Localitate considerat\ `n antichitate l\ca[ sacru, situat\ `n regiunea Eladei, `n partea occidental\ a Peloponesului, delimitat\ la sud de rul Alfen, la nord de muntele Kronion, la vest de rul Kladeos [i la est de ora[ul Pisa, unde aveau loc celebrele jocuri ale grecilor. ~ era focarul [i simbolul panelenismului antic. ~n prezent `n aceast\ localitate, la fiecare celebrare a JO, Comitetul Na]ional de Organizare a JO din Grecia (CNOG) organizeaz\ ceremonia aprinderii fl\c\rii olimpice. De aici pleac\, prin schimburi de [tafet\, mesajul de pace c\tre ora[ul olimpic, care g\zduie[te edi]ia acestor JO.

OMOGENIZARE I. met. Proces prin care antrenorul `n jocurile colective urm\re[te asigurarea unui nivel ct mai apropiat de preg\tire (fizic\, tactic\, tehnic\ etc.) membrilor echipei cu care lucreaz\ (`n concordan]\ cu obiectivele fixate), `n vederea optimiz\rii randamentului fiec\rui component al acesteia [i, implicit, a performan]ei sportive. II. j.s. Obiectiv metodic al antrenorului, prin care se urm\re[te coordonarea unitar\ a ac]iunilor tuturor juc\torilor [i ale compartimentelor echipei, `n conformitate cu planul tactic stabilit. ~ se realizeaz\ printr-un complex de exerci]ii tehnico-tactice [i jocuri de verificare.

OLIMPIAD| ol. Perioad\ de patru ani `ntre dou\ edi]ii succesive ale JO (m\sur\ de timp). Denumire uzual\ dat\ impropriu competi]iilor olimpice. Baz\ de calcul al timpului la vechii greci (776 `.Hr. este primul an al primei olimpiade, calculul acesta fiind `ntrebuin]at pn\ la 394 d.Hr., cnd JO au fost desfiin]ate printr-o decizie a `mp\ratului Teodosie cel Mare). Au existat 293 de ~.

OMOLOGARE org. Ac]iune de confirmare, de c\tre organul superior sportiv, a rezultatelor, a recordurilor, a terenurilor, a inventarului, a echipamentului sportiv etc., `n urma verific\rii exactit\]ii `nregistr\rilor, a condi]iilor de concurs [i a condi]iilor tehnice ale amenaj\rilor. ~ oficializeaz\ performan]a sau baza sportiv\.

OLIMPIONIKE ol. ~nving\tori din Olimpia, considera]i ca cet\]eni excep]ionali, a c\ror glorie se r\sfrnge [i asupra cet\]ii de origine (termen antic). ~ era s\rb\torit prin osp\]uri [i prin cuvnt\ri, prin acordare de locuri la serb\ri, prin conducere a gimnaziilor [i prin marea cinste de a i se face statui [i de a i se `nchina versuri. Primirea ~ `n cetate se f\cea printr-o sp\rtur\ a zidului, faptul sugernd c\ o astfel de cetate nu are nevoie de ziduri de ap\rare, dac\ are asemenea fii.

ONTOGENEZ| m.b. Totalitate a proceselor morfofunc]ionale survenite `n organism din momentul fecund\rii pn\ la completa lor dezvoltare. ~ este condi]ionat\ de ereditate [i de factori de mediu, printre care se num\r\ [i practicarea sistematic\ a exerci]iilor fizice. Ereditatea determin\ limitele (cadrul) `n care se poate deplasa oricare dintre aceste procese, iar factorii de mediu, locul concret la care se ajunge `n interiorul acestui cadru.

OPACKER p.a. (V. axel interior).

OPER| MOART| s.n. Parte a bordajului ambarca]iunii de deasupra nivelului apei.

267

oper\ vie `n partea anterioar\ a acestuia. ~ ajut\ concuren]ii [i arbitrii la aprecierea corect\ a arunc\rii din punct de vedere regulamentar. Sin.: pragul de aruncare. II. s.n. Pies\ tampon fixat\ la extremit\]ile [inelor, confec]ionat\ din lemn, din piele sau din metal, necesar\ `mpiedic\rii ie[irii c\ruciorului de pe [ine `ntr-un schif. Sin.: stopuri.

OPER| VIE s.n. Parte a bordajului ambarca]iunii care intr\ `n ap\. ~ se pitureaz\ `ntr-o culoare deosebit\ de opera moart\, cu o compozi]ie antivegetativ\ care con]ine o otrav\ ce nu permite depunerea diferitelor alge sau scoici marine pe bordaj. Sin.: caren\.

OPOZI}IE alp. Tehnic\ de escalad\ prin presiune, efectuat\ cu ajutorul bra]elor sau al altor p\r]i ale corpului, pe pere]ii de stnc\ situa]i fa]\ `n fa]\, prin care se m\re[te suprafa]a de aderen]\ a alpinistului [i se poate realiza ascensiunea.

OPRIRE I. j.s. Element tehnic constnd din `ntreruperea deplas\rii, juc\torul r\mnnd echilibrat pe ambele picioare. Se folose[te cu prec\dere `n atac pentru evitarea ac]iunilor de marcare `ntreprinse de ap\r\tori [i pentru evitarea infrac]iunii denumite pa[i. Se poate efectua `ntr-un timp sau `n doi timpi. II. c\l. Element din tehnica dresajului caracterizat prin `ntreruperea deplas\rii calului, care r\mne perfect echilibrat pe patru picioare, atent [i gata a se pune `n mi[care la cea mai u[oar\ indica]ie a c\l\re]ului. III. rg. ~ din zbor Ac]iune a unui juc\tor care, aflndu-se `napoia propriei linii de 22 sau `n propriul teren de ]int\, prinde irepro[abil balonul provenit direct din lovitura de picior a adversarului (alta dect o lovitur\ de `ncepere) [i `n acela[i timp strig\ marc. O ~ din zbor poate fi ob]inut\ chiar dac\ balonul, `n traiectoria sa, atinge un stlp de ]int\ sau bara transversal\. Se acord\ o lovitur\ liber\ care trebuie executat\ de c\tre juc\torul care a efectuat oprirea. Sin.: marc. IV. scr. ~ prin opozi]ie Ac]iune contraofensiv\ (contraatac), executat\ cu `nchiderea liniei `n care urma s\ se termine atacul. Sin.: lovitur\ `n timp.

OPT I. alp. Pies\ metalic\, de forma cifrei 8, prin care se trece coarda, cu ajutorul c\reia se realizeaz\ frnarea `n coborre (rapel). II. j.s. Circula]ie tactic\ folosit\ `n faza de preg\tire a atacului, la care particip\ trei sau mai mul]i juc\tori [i `n care drumul descris de fiecare dintre ace[tia este asem\n\tor cu cifra 8. III. bb. ~ secunde 1. Durat\ limit\ permis\ de regulament, `n care un juc\tor are dreptul s\ efectueze o aruncare liber\ sau repunerea mingii `n joc din afara terenului. 2. Abatere de la regulament care se sanc]ioneaz\ prin trecerea mingii echipei adverse, care o repune `n joc din afara liniei laterale, din punctul cel mai apropiat de locul unde s-a comis abaterea.

ORAR AL PROBELOR org. Program dup\ care se succed probele `n competi]ie. ~ este stabilit de forul organizator al competi]iei dup\ criterii specifice fiec\rei ramuri sportive: num\rul probelor, num\rul zilelor de concurs, `nrudirea `ntre probe, capacitatea bazei sportive etc.

ORA{ OLIMPIC org. Localitate care organizeaz\ o edi]ie a JO. Desemnarea ora[ului se face cu [ase ani `nainte, pe baza cererilor pe care conduc\torii ora[elor le trimit CIO, asigurnd c\ sunt `n m\sur\ s\ satisfac\ toate condi]iile de organizare prev\zute de regulamentul olimpic.

OPRITOARE I. atl. Instala]ie construit\ din lemn sau din alt material asem\n\tor, de form\ curbat\, cu lungimea de 122-123 cm, lat\ de 112-116 mm [i `nalt\ de 98-102 mm, vopsit\ `n alb, care se fixeaz\ foarte ferm, f\r\ s\ poat\ fi mi[cat\ `n timpul arunc\rii, pe marginea exterioar\ a cercului de la aruncarea greut\]ii,

ORDINE A A{EZ|RII ~N TEREN vb. Dispunere `n teren a juc\torilor unei echipe la `nceputul fiec\rui set, potrivit c\reia orice juc\tor r\mne `ncadrat de aceia[i doi coechipieri, indiferent de zona pe care o

268

orientare turistic\ ocup\, ca urmare a rota]iei lor `n joc. ~ se comunic\ de antrenor oficialilor la `nceputul fiec\rui set.

ORDINE DE START I. org. Succesiune a intr\rii `n concurs a sportivilor, care se stabile[te pe diferite criterii: valoarea lor, tragere la sor]i etc. II. atl. Mod de a[ezare la linia de start a concuren]ilor din aceea[i serie. Sin.: ordinea culoarelor (`n alerg\rile pe culoare).

ORDINE ALE STARTERULUI auto. Mi[c\ri ale steagului, realizate de starter, care pot fi `nso]ite sau `nlocuite prin orice alte semnale conven]ionale. Pilo]ii [i karturile sunt sub ~ din momentul ridic\rii drapelului pn\ la coborrea acestuia. To]i pilo]ii care nu vor respecta ~ vor fi considera]i non-partan]i. Pentru toate probele de vitez\ interna]ionale `n care startul se d\ `n linie, starterul va trebui `n mod obligatoriu s\ fie directorul de concurs.

ORGANIZARE I. gen. 1. Ansamblu de activit\]i de ordonare a sistemelor, inclusiv a celui de educa]ie fizic\ [i sport, prin stabilirea elementelor componente ale acestora, precum [i a rela]iilor dintre componentele sistemului sau `ntre un sistem [i alte sisteme. 2. Component\ strategic\ a conducerii [tiin]ifice a educa]iei fizice [i sportului, care se realizeaz\ prin decizii [i ac]iuni fundamentate pe legile, principiile, regulile, metodele, mijloacele [i tehnicile cu caracter organizatoric `n vederea func]ion\rii optime a sistemului. ~ formal\ Component\ reflectat\ [i concretizat\ la nivelul structurii organizatorice a sistemului de educa]ie fizic\ [i sport, implicnd institu]iile, planificarea [i eviden]a, controlul [i evaluarea. ~ informal\ Component\ determinat\ de elementele [i de interac]iunile cu caracter organizatoric care apar `n mod spontan, de regul\ `ntre componen]ii unor grupuri (inclusiv) informale. ~ a lec]iei de educa]ie fizic\ Component\ a algoritmului de conducere [tiin]ific\ a educa]iei fizice, const\ din ansamblul de m\suri luate de profesori, `n vederea ordon\rii [i a coordon\rii unit\]ilor structurale ale lec]iei, stabilirii cadrului social prin organizarea clasei de elevi pe grupe, pe subgrupe, pe echipe, a

amenaj\rii cadrului material prin selec]ionarea [i prin dispunerea aparatelor, a instala]iilor, a materialelor didactice sportive, `n func]ie de temele [i obiectivele lec]iei, `n vederea realiz\rii acestora. ~ a jocului Creare a cadrului social [i material `n vederea desf\[ur\rii activit\]ilor de joc: stabilirea scopului [i a modului de desemnare a c[tig\torului, a regulilor [i a cerin]elor, stabilirea forma]iilor de joc, `mp\r]irea responsabilit\]ilor (c\pitan de echip\, arbitri etc.), desemnarea `nving\torului `n vederea asigur\rii [anselor egale tuturor juc\torilor. ~ a competi]iei Ansamblu de m\suri luate de comisia de organizare a `ntrecerii `n vederea cre\rii condi]iilor de desf\[urare bazate pe respectarea principiilor [anselor egale [i cel mai bun c[tig\ [i a regulamentului competi]iei cunoscut [i respectat de to]i participan]ii. II. j.s. ~ a atacului Ac]iune tactic\ la care se recurge atunci cnd unul dintre juc\torii atacan]i constat\ c\ contraatacul sus]inut nu mai poate fi continuat f\r\ pericolul de a pierde mingea. ~n aceast\ situa]ie, el nu mai for]eaz\ continuarea alerg\rii `n vitez\ c\tre poarta advers\ [i c\utarea sau crearea unei situa]ii de aruncare la poart\. El d\ un semnal optic (de obicei folosind un procedeu tehnic) de `ncetare a fazei de atac [i de trecere la faza de ~, care devine obligatorie pentru to]i juc\torii [i const\ `n trecerea fiec\rui juc\tor pe postul pe care `l ocup\ `n sistemul de atac respectiv, jocul continund cu una sau mai multe circula]ii ale mingii, cu pase sigure, trecndu-se la atacul `ntr-un anumit sistem. ~ a ap\r\rii Ac]iune de ap\rare, cu scop de plasare a fiec\rui juc\tor `n dispozitivul defensiv al postului s\u [i `n zona de teren care i-a fost repartizat\. ~ se realizeaz\ `n plin\ activitate defensiv\ sau `n momentele de `ntrerupere a jocului.

ORIENTARE TURISTIC| tr. Ramur\ sportiv\ care `nsumeaz\ forme competi]ionale de practicare a turismului individual, pe echipe sau `n [tafet\, constnd din g\sirea, `ntr-un timp ct mai scurt [i pe un traseu necunoscut, a unor puncte marcate pe teren, pe hart\, alegnd traseele cele mai conven]ionale. Primul concurs de ~ a avut loc `n Norvegia, `n 1892, sportul respectiv cunoscnd o evident\ dezvoltare dup\ cel de-al doilea r\zboi mondial. ~ se poate desf\[ura pe

269

orificiu al para[utei OSAE a.m., jd. A imobiliza, a fixa.

mai multe etape, pe zi [i pe noapte, pe timp de var\ [i iarn\ (pe schimburi). Termenul a fost `nlocuit cu cel de ~ sportiv\.

OSAE KOMI a.m., jd. Imobilizare. ORIFICIU AL PARA{UTEI par. Deschiz\tur\ de form\ circular\, situat\ `n partea superioar\ a para[utei, care permite scurgerea unei cantit\]i de aer necesare men]inerii stabilit\]ii ei.

OSAE KOMI TOKETA a.m., jd. Imobilizare `ntrerupt\.

ORTOSTATISM m.b. Pozi]ie vertical\ a corpului uman, `n care acesta se sprijin\ `n mod egal pe ambele picioare. Posibilitatea de men]inere a acestei pozi]ii se dobnde[te treptat, dup\ na[tere, `n primii doi ani de via]\. ~ a determinat importante modific\ri ale formei, ale structurii [i ale func]iilor corpului specifice speciei umane (curburile coloanei vertebrale, caracteristicile toracelui [i ale bazinului, ale membrelor superioare [i inferioare, ale motricit\]ii etc.). Trecerea din clinostatism `n ~ impune intrarea `n ac]iune a mecanismului de reglare a func]iilor influen]ate de noile condi]ii. Promptitudinea [i amploarea modific\rilor cardiovasculare produse de ~ sunt studiate `n cadrul examenului medico-sportiv pentru c\ furnizeaz\ informa]ii utile pentru aprecierea st\rii func]ionale a sistemului nervos vegetativ [i a evolu]iei acesteia sub influen]a procesului de antrenament.

OSATUR| s.n. Parte care asigur\ rezisten]a unei ambarca]iuni, format\ din piese a[ezate `n lungul corpului (~ longitudinal\) [i transversal pe corp (~ transversal\).

OTOSHI a.m., jd. 1. C\zut, r\sturnat . 2. R\sturnare.

OUTDOOR atl., h.i., nat., tir, tir arc Competi]ie sau concurs `n aer liber, organizat dup\ regulamente specifice, formulate de c\tre federa]iile interna]ionale de specialitate.

OXER c\l. Obstacol vertical [i larg construit din bare de lemn, din por]i sau cu bulfins apropiate, `n general de `n\l]imi diferite, care reclam\ o prelungire a fazei de zbor a calului `n timpul s\riturii.

270

P
PACHET rg. Grupare `n scop tactic a celor 8 juc\tori `nainta[i care ac]ioneaz\ omogen, legat mai ales `n gr\mad\ ordonat\. o pal\. Bastonul cilindric cu diametrul de 28-30 mm are la cap\t un mner a[ezat transversal, necesar manevr\rii. Nu are forme [i dimensiuni standardizate. PADELARE s.n. Vslire cu ajutorul padelei, specific\ caiacului. Se consider\ o lovitur\ complet\ cnd pala stng\ [i cea dreapt\ execut\ o trecere prin ap\, revenind la pozi]ia ini]ial\. PAGAIERE s.n. Vslire cu ajutorul pagaiei. PAIOL s.n. Panou a[ezat pe fundul unei ambarca]iuni, servind de podea. Se poate deta[a pentru cur\]irea ambarca]iunii. PADEL| s.n. Vsl\ cu dou\ pale pe care sportivul o folose[te alternativ pe ambele borduri ale kaiacului pentru a-i imprima deplasarea [i pentru a-i asigura echilibrul. ~ nu are dispozitiv de fixare [i de aceea se poart\ [i se manevreaz\ cu ajutorul bra]elor, nefiind permis\ fixarea ei pe nici un bord. Este confec]ionat\ din lemn, fiind prev\zut\ la ambele capete cu cte o pal\. Cele dou\ pale sunt dispuse helicoidal la un unghi aproximativ de 90 una fa]\ de cealalt\ (`n cruce). Nu sunt prev\zute norme de construc]ie. PAL| s.n. Extremitate a ramei, a vslei, a padelei sau a pagaiei, de forme diferite, pe care sportivul o introduce `n ap\, pentru aplicarea for]ei necesare deplas\rii ambarca]iunii.

PADOC c\l. Teren pe care se face `nc\lzirea cailor, `nainte de participarea la diferite probe.

PALESTR| ist. Parte component\ a gimnaziului antic, de form\ p\trat\, cu o latur\ de 96 m, adic\ jum\tate de stadiu (192 m), `mprejmuit\ cu zid [i acoperit\ cu un strat de nisip, pe care tinerii practicau exerci]ii fizice `n aer liber, lupte, pugilat, jocuri cu mingea.

PAGAIE s.n. Vsl\ cu o singur\ pal\ pe care sportivul o manevreaz\ cu ajutorul bra]elor, pe lng\ bordul canoei, pentru a asigura `naintarea [i direc]ia ei. ~ nu are dispozitiv de fixare. Este confec]ionat\ din lemn sau din materiale composite, fiind prev\zut\ la cap\tul care intr\ `n ap\ cu

PALET| I. t.m. Obiect confec]ionat de obicei din placaj de form\ rotund\, prev\zut cu un mner, acoperit pe o parte sau pe ambele p\r]i, cu cauciuc zim]at sau cu burete, cu o grosime de 2-4 mm cu care juc\torul love[te mingea. II. tir Dispozitiv (tij\-mner cu disc ca diametru de 3 cm) pentru anun]area rezultatului la probele de pistol

271

palier lovitur\ [i de priz\, motiv pentru care desf\[urarea lui provoca accidente grave.

la 25 m. Se semnalizeaz\ cu culoarea ro[ie a unei fe]e a discului valoarea 10, iar cu alb celelalte valori sub 10 puncte. III. tir arc ~ de degete Accesoriu, de regul\ din piele, care protejeaz\ degetele care trag de coard\ [i care asigur\ o declan[are uniform\.

PALIER av., pl. 1. Traiectorie a zborului unei aeronave pe o pant\ de urcare `n unghi mic, pn\ la `n\l]imea de cca 25 m. 2. Zbor al aeronavei pe o traiectorie paralel\ cu solul, la `n\l]ime mic\, cca 1 m.

PALMARES gen. Totalitate a victoriilor ob]inute de un sportiv.

PALMIERE gim. Ap\r\tori folosite pentru protec]ia palmelor `n exerci]iile efectuate la bar\ fix\, la inele [i la paralele inegale. ~ sunt confec]ionate din piele crem, reprezentnd o f[ie lat\ de aproximativ 5 cm, cu g\uri la un cap\t prin care sunt trecute degetul inelar [i cel mijlociu, la cel\lalt cap\t avnd o band\ care, cu un dispozitiv tot din piele cu catarame, este prins\ de `ncheietura minii.

PANGLIC| gim. 1. Prob\ specific\ gimnasticii ritmice sportive feminine care folose[te ca elemente tehnice balans\ri (elan), circumduc]ii mici, mijlocii [i mari `n toate cele trei planuri, opturi mici, mijlocii [i mari `n toate planurile, paralele verticale [i orizontale executate pe sol sau suspendate, spirale [i [erpuiri verticale sau orizontale executate pe sol sau suspendate, la diferite `n\l]imi fa]\ de sol, desprinderi, lans\ri ale ~ `n totalitatea ei [i lans\ri bumerang (cu `ntoarcere). 2. Obiect special confec]ionat, format din trei p\r]i: bagheta (b\]ul) din lemn sau din alt material asem\n\tor, de form\ cilindric\, lung\ de 50-60 cm; ~, o f[ie `ngust\ din satin sau din alt material asem\n\tor, lung\ de 5 m pentru junioare [i 6 m pentru senioare, lat\ de 4-6 cm, cu o greutate de 35 g [i ata[ul, un dispozitiv special ata[at la un cap\t al panglicii, care permite `nvrtirea panglicii `n mi[care.

PALONIER I. s.n. Suport sub form\ de `nc\l]\minte fixat pe traverse, care permite a[ezarea [i fixarea labei picioarelor `ntr-o ambarca]iune. Poate fi fix, mobil, reglabil. II. av. Prghie prev\zut\ la extremit\]i cu cte o pedal\ ac]ionat\ cu picioarele, folosind la dirijarea unei nave.

PAN| alp. Dispozitiv de asigurare confec]ionat din lemn, din material plastic sau din metal, prev\zut cu un orificiu cu bucl\ prin care se trece carabiniera [i utilizat pentru fixare `n fisurile mai largi din stnc\. Dup\ utilizare se recupereaz\.

PANOU I. bb. T\blie dreptunghiular\ confec]ionat\ din lemn sau din material transparent, cu lungimea de 180 cm, `n\l]imea de 105 cm [i grosimea de 3 cm, pe care este montat inelul co[ului `n care se introduce mingea din aruncare. ~ este fixat vertical cu marginea inferioar\ la o `n\l]ime de 275 cm de sol [i sus]inut de supor]i sau prin diferite sisteme, care permit o proiec]ie de 50-120 cm `n interiorul terenului. Un teren de baschet are dou\ ~. II. par. Por]iune din calota para[utei delimitat\ de dou\ suspante. III. tir Cadru de form\ dreptunghiular\ sau p\trat\ acoperit cu o pnz\ groas\, bine `ntins\, sau cu un carton pe care se fixeaz\ ]inta. IV. s.n. Plan[\ din lemn care se a[az\ pe fundul ambarca]iunii, formnd podeaua pentru protec]ia cocii.

PANTALON tir Echipament auxiliar pentru tr\g\torii pu[ca[i, confec]ionat conform regulamentului Federa]iei Interna]ionale de Tir Sportiv (ISSF).

PANCRA}IU ol. Prob\ introdus\ `n programul JO antice la cea de a 33-a edi]ie, constnd `n combinarea luptei cu pugilatul. ~ntrecerea la ~ tolera orice gen de

PANT| I. av., pl. Unghi (traiectorie) fa]\ de sol sub care urc\ sau coboar\ un planor sau un avion.

272

parad\ II. schi, s.a. Por]iune superioar\ a trambulinei pentru s\rituri, care serve[te la ob]inerea vitezei necesare execut\rii s\riturii. III. schi fond, alpin Plan ascendent sau descendent, care se g\se[te `n structura (traseul) de concurs, `n conformitate cu regulamentele competi]ionale.

foc tras accidental `n afara spa]iului poligonului unde se desf\[oar\ tragerea.

PANTOF CU CUIE atl. ~nc\l]\minte confec]ionat\ dup\ anumite baremuri prev\zute de regulamentul concursurilor de atletism, folosit\ `n probele de atletism, cu excep]ia alerg\rilor pe [osea, maraton [i mar[, pe pingeaua [i tocul c\reia sunt fixate cuie de o]el cu vrful orientat `n afar\, pentru a asigura o bun\ aderen]\ pe sol, pentru evitarea alunec\rii [i pentru protec]ia picioarelor. Num\rul maxim al cuielor este limitat la [ase pe pingeaua propriu-zis\ [i la dou\ pe toc, cu excep]ia s\riturii `n `n\l]ime [i a arunc\rii suli]ei, unde este autorizat un num\r de maxim patru cuie `n toc. Lungimea cuielor, partea care dep\[e[te pingeaua sau tocul, la probele care se desf\[oar\ pe pist\ sintetic\, nu trebuie s\ treac\ de 9 mm, cu excep]ia s\riturii `n `n\l]ime [i a arunc\rii suli]ei, unde poate fi de maxim 12 mm, iar la probele care se des\[oar\ pe pist\ cu zgur\, lungimea lor poate fi pn\ la 25 mm. Grosimea maxim\ a pingelei sau a tocului este de 13 mm, excep]ie f\cnd grosimea tocului la s\ritura `n lungime, la triplusalt [i la mar[, care poate dep\[i cu 13 mm pe cea a pingelei. Concuren]ii nu pot folosi vreun resort sau vreun dispozitiv, de orice natur\ ar fi ele, al c\rui efect ar constitui un ajutor suplimentar prin m\rirea grosimii pingelei sau a tocului `n raport cu dimensiunile precizate.

PAPUC s.n. Ambarca]iune monotip cu motor, destinat\ exclusiv concursurilor de vitez\, dispunnd de un singur cocpit pentru timonier.

PARABAL tir Panou de o structur\ special\, plasat `n fa]a liniei de tragere la o distan]\ de cca 3-5 m, astfel `nct s\ se p\streze vizibilitatea ]intelor [i a numerot\rii acestora, dar care s\ `nchid\ posibilitatea sc\p\rii unui

PARAD| I. scr. Ac]iune defensiv\ executat\ cu arma pentru a `mpiedica atacul adversarului. ~ de asigurare Ac]iune defensiv\ care const\ din par\zi succesive (drepte, circulare, semicirculare), executate cu scopul de a preveni transformarea amenin]\rilor cu arma `n atacuri reale. ~ dreapta Ac]iune defensiv\ prin care pumnul `narmat se deplaseaz\ din pozi]ia ini]ial\ `n linie dreapt\. Exist\ opt par\zi drepte, care coincid cu pozi]iile bra]ului `narmat. Denumirea este cea latin\: prima, secunda, ter]a etc. ~ circular\ (contra de ~) Ac]iune defensiv\ prin care vrful lamei ap\r\torului descrie aproape un cerc. Ac]iune defensiv\, denumire dat\ pozi]iei din care a plecat [i a ajuns pumnul `narmat: contra de sixt\, contra de cvart\ etc. ~ semicircular\ Ac]iune defensiv\ `n care vrful lamei ap\r\torului descrie un semicerc `n plan vertical [i oblic (de ex.: din sixt\ `n septim\, din secund\ `n cvart\ etc.) ~ cu b\taie pe lam\ Ac]iune defensiv\ executat\ cu o b\taie energic\ pe prima parte a lamei atacantului, pentru a o `ndep\rta [i a lovi cu riposta `n linia dreapt\ descoperit\. Cnd ~ se efectueaz\ cu o b\taie mai scurt\ (seac\) [i mai pu]in energic\, ea provoac\ adversarului o reac]ie de r\spuns, tot cu b\taie (de tac la tac) la care ap\r\torul riposteaz\, de obicei, cu degajament (lovitur\ sau fent\). ~ cu cedare Ac]iune defensiv\ prin care ap\r\torul opune rezisten]\ cu partea puternic\ a lamei sale `n partea final\ a atacului, deplasnd lama atacantului dintr-o linie superioar\ `ntr-alta inferioar\ sau invers. ~ prin `mpingere Ac]iune defensiv\ prin care lama atacantului este `mpins\ `n linie dreapt\, `n afara suprafe]ei valabile a ap\r\torului. ~ cu opozi]ie Ac]iune defensiv\ prin care ap\r\torul `ntmpin\ lama atacantului, opunndu-i rezisten]\ [i, totodat\, `nchizndu-i linia pentru finalizarea atacului. ~ cu retragere (ruperea distan]ei) Evitare a atacului printr-o retragere cu pas (salt) `napoi sau cu alergare. ~ cu eschiv\ Evitare a atacului prin adoptarea simultan\ a ~ cu bra]ul `narmat [i a uneia din cele trei pozi]ii de eschiv\: joas\ (passata sotto, eficient\ `mpotriva adversarilor `nal]i cu ]inerea lamei vertical, cu vrful `n sus), lateral\

273

paralele egale PARAMETRI AI EFORTULUI m.b. Caracteristici cantitative ale efortului, care determin\ influen]a acestuia asupra organismului. ~n activitatea sportiv\, volumul, intensitatea, durata, densitatea [i complexitatea sunt considerate principalii ~. Prevederile regulamentare [i cerin]ele specifice dau un aspect particular ~ `n fiecare ramur\ sportiv\. Cunoa[terea exact\ a ~ competi]ionali este indispensabil\ pentru fixarea obiectivelor preg\tirii fizice [i pentru alegerea metodelor care asigur\ realizarea acestora.

(inquartata, `nso]it\ de opozi]ie) [i cu sustragerea corpului (folosit\ mai mult de tr\g\torii `nal]i `mpotriva celor scunzi, tot cu opozi]ie). ~ cu apropiere Ac]iune defensiv\ executat\ cu deplasarea corpului `nainte, `nso]it\ de `nchiderea liniei cu arma `n momentul final al atacului, pentru a-l evita. ~ volant\ (zbur\toare) Ac]iune defensiv\ de contratimp executat\ pe contraatacul adversarului, fiind caracteristic\ atacantului. II. [ah Manevr\ constnd `n mutarea unei piese `n scopul ap\r\rii ei sau a alteia. ~ poate fi primar\, secundar\ sau ter]iar\. III. box Procedeu `ntrebuin]at `n timpul luptei contra loviturilor directe, constnd `n `nl\turarea lor cu podul palmei sau cu antebra]ul (fie spre interior, fie spre exterior).

PARALELE EGALE gim. Prob\ specific\ gimnasticii artistice masculine. Se pot efectua mi[c\ri din sprijin, din sprijin pe bra]e, `n atrnat. Barele paralele sunt din lemn de form\ oval\, cu lungimea de 3,50 m, sprijinite pe patru picioare metalice, reglabile, cu `n\l]imea de concurs de 1,75-1,80 m. Barele dep\[esc postamentul la cele dou\ capete cu cte 60 cm. Distan]a dintre cele dou\ bare este de 42-52 cm [i grosimea lor de 4-4,5 cm.

PARASIMPATIC m.b. Component\ a sistemului nervos vegetativ, care are partea central\ situat\ `n nucleii ~ din trunchiul cerebral [i m\duva sacrat\. Periferic, ~ are fibre [i ganglioni nervo[i situa]i `n vecin\tatea organelor pe care le inerveaz\ sau chiar `n pere]ii acestora (plexuri intramurale). Cele mai importante ramuri ale ~ cranian formeaz\ nervul vag (pneumogastric), care are ac]iune inhibitoare asupra inimii (produce bradicardie), iar pe tubul digestiv este excitant al motilit\]ii [i al secre]iei. ~n m\duva sacrat\ `[i au originea nervii pelvieni, care inerveaz\ ~ viscerele din bazin [i din organele genitale.

PARALELE INEGALE gim. Prob\ specific\ gimnasticii artistice feminine. Aparatul este compus din dou\ bare rotunde de lemn, paralele, lungi de cte 2,40 m cu grosimea de 4 cm. ~n\l]imea barei `nalte este de 2,40 m, iar a celei joase de 1,60 m. Barele sunt ancorate. Ancorajul lateral este de 4 m, iar cel frontal de 5,50 m. Deschiderea dintre bare este de maxim 160 cm [i de minim 90 cm. Construc]ia aparatului permite executarea unei mari variet\]i de elemente cu mare amplitudine, asem\n\toare cu cele de la bar\ fix\.

PARAOLIMPIAD| ol. JO organizate pentru persoane cu nevoi speciale (handicapa]ii fizic), ce se desf\[oar\ dup\ un regulament propriu. ~ se desf\[oar\ `n ora[ul olimpic, dup\ o s\pt\mn\ de la terminarea JO obi[nuite.

PARASIMPATICOTONIE m.b. Stare func]ional\ a sistemului nervos vegetativ caracterizat\ prin predominan]a tonusului sistemului parasimpatic asupra tonusului sistemului simpatic. Poate fi congenital\ sau dobndit\ din cauze patologice sau ca proces de adaptare la anumite solicit\ri. ~ fiziologic\ asigur\ condi]ii economice de func]ionare a unor organe importante inervate de sistemul nervos vegetativ. Adaptarea la antrenamentul fizic a acestor organe se manifest\ prin ~ `n stare de repaus [i reinstalarea ei mai rapid\ dup\ terminarea efortului. Acest aspect apare cu eviden]\ `n activitatea inimii. Sub influen]a ~ (nervul vag), frecven]a cardiac\ `n repaus se situeaz\ sub limita inferioar\ a cifrelor considerate normale pentru popula]ia s\n\toas\ de aceea[i vrst\ [i de acela[i sex [i, dup\ terminarea efortului, frecven]a cardiac\ revine la cifrele de repaus `ntr-un timp mai scurt dect la neantrena]i. ~

274

partener produs\ de cauze patologice necesit\ investiga]ii medicale de specialitate [i contraindic\ efortul fizic pn\ la precizarea diagnosticului.

PARAVAN bb., hb. Ac]iune tactic\ prin care un atacant, plasndu-se `ntre un coechipier, de obicei posesor al mingii, [i ap\r\torul acestuia, afla]i la rndul lor `n deplasare sau `n momente fixe de joc, urm\re[te eliberarea lui de marcajul ap\r\torului respectiv.

PARA{UT| par. Dispozitiv `n form\ de umbrel\ sau de dreptunghi, cu suprafa]\ mare, cu care se lanseaz\ o greutate sau o persoan\ din avion, prin care se reduce viteza de c\dere. Este compus\ dintr-o cupol\ de m\tase (voalur\), asamblat\ din panouri triunghiulare delimitate de suspante [i dintr-un sistem de centuri care sus]in obiectul para[utat. ~ obi[nuit\ este alc\tuit\ din 20-28 de panouri, iar ~ special\ din aproape 100 de panouri. Ambele genuri de ~ pot fi dirijate de c\tre para[utist c\tre o ]int\ anumit\ prin intermediul unui sistem de corzi.

PARM| s.n. Frnghie sau cablu special rezistent [i elastic, `ntrebuin]at\ la bordul ambarca]iunii pentru manevre curente: legare, ancorare, remorcare etc. Poate fi confec]ionat\ din produse vegetale (cnep\, manil\, bumbac, in, iut\), din metal (o]el, zinc, aram\, bronz fosforos), din material sintetic (nailon, relon). ~ poate fi simpl\, `mpletit\ [i r\sucit\.

PARA{UTISM par. Ramur\ apar]innd avia]iei sportive, care const\ din lansarea cu para[uta. ~ de competi]ie Ramur\ sportiv\ care se desf\[oar\ pe mai multe probe: salturi de la diferite `n\l]imi cu aterizare la punct fix, salturi cu deschideri imediate, salturi cu deschideri `ntrziate [i cu evolu]ii ale para[utistului cu para[uta `nchis\ pn\ la o anumit\ `n\l]ime, salturi individuale sau salturi `n grup.

PARC ~NCHIS auto. Zon\ strict delimitat\, interzis\ oric\rei persoane `n afara oficialilor concursului. ~n ~ este interzis\ orice fel de repara]ie. Drumul parcurs `ntre linia de sosire [i ~ are [i el regim de ~.

PARAT| scr. P\rere `n leg\tur\ cu acordarea unei lovituri, exprimat\ de arbitrii de col].

PARCURS I. atl., c\l., ci., p.v., schi Itinerar prestabilit pe care trebuie s\-l urmeze sportivii `nscri[i `n concurs. ~ este marcat pe teren prin diferite mijloace: numere, fanioane, indicatoare etc. II. s.n. ~ al palei Drum str\b\tut de pal\ `n ciclul de lovitur\, constnd din patru faze: atacul apei, trecerea prin ap\, degajarea [i revenirea. III. auto., moto. Traseu urmat de concuren]i.

PARATHORMON m.b. Hormon secretat de glandele paratiroide, cu rol important `n metabolismul fosfocalcic. ~ cre[te eliminarea fosfa]ilor prin urin\ [i mobilizeaz\ calciul din oase. ~n cazuri patologice, excesul de ~ determin\ demineralizarea accentuat\ a oaselor [i prin aceasta cre[terea riscului de producere a fracturilor spontane. Cantitatea de ~ secretat\ este controlat\ prin feedback umoral de c\tre hipotalamus [i este func]ie de nivelul calcemiei (normal 10 mmg %) [i fosfatemiei (normal 3 mmg %).

PARTE DE JOC rg. Suprafa]\ de joc, care `n jocul de rugby are dou\ p\r]i: `nchis\ [i deschis\. Partea `nchis\ reprezint\ suprafa]a de teren mai `ngust\ `n raport cu locul de desf\[urare a fazei statice sau a aglomer\rii, iar partea deschis\ suprafa]a de teren mai lat\.

PARTENER gen. 1. Persoan\ sau echip\ cu care un sportiv sau o echip\ se asociaz\ pentru a sus]ine o `ntrecere sportiv\. 2. Termen care, din punct de vedere al filozofiei olimpice, ar trebui s\-l `nlocuiasc\ pe cel de adversar.

275

partid\ apropierea rapid\ [i prudent\ de adversar sau retragerea `n ap\rare. VI. p.v. ~ pe linie de dreapta Mi[care ciclic\ simetric\ efectuat\ prin `mpingere `n ghea]\ cu marginea interioar\ a lamei patinei. ~ pe turnant\ Mi[care ciclic\ asimetric\ efectuat\ spre stnga, constnd `n `mpingerea `n ghea]\ cu marginea interioar\ a patinei din piciorul drept [i cu marginea exterioar\ a lamei patinei din piciorul stng, fapt ce determin\ un ~ `ncruci[at. VII. scr. ~ `nainte Element de tehnic\, prin care piciorul din fa]\ execut\ o deplasare `nainte din pozi]ie de gard\, la distan]a unei lungimi de talp\, urmat\ imediat de aducerea piciorului din spate la o distan]\ egal\. ~ `ncruci[at Element folosit la `nceputul asaltului pentru c[tigarea terenului, executat prin deplasarea piciorului stng `naintea dreptului, p\strnd vrful spre stnga, dreptul ducndu-se normal `nainte la aceea[i distan]\. ~ [i fandare Element de tehnic\ combinat\, ce se execut\ ini]ial prin pas `nainte, dup\ care se fandeaz\. Sin.: ~ [i fandare (`n c\l\rie). VIII. c\l. Component\ structural\ a mersului la cal, `n care picioarele calului se succed unul dup\ altul `n patru timpi, bine marca]i [i men]inu]i tot timpul. ~ obi[nuit Mers hot\rt, regulat [i `ntins, f\r\ s\ fie `mpins la maxim de extensie. ~ `ngr\m\dit Mers hot\rt `nainte, r\mnnd perfect `n mn\, grumazul se ridic\ [i se rotunje[te, capul ia o direc]ie care se apropie de vertical\. ~ alungit (m\rit) Mers al calului care acoper\ ct mai mult teren posibil, f\r\ a se precipita [i f\r\ a strica regularitatea b\t\ilor. ~ liber Mers de repaus `n care alungirea complet\ a drlogilor las\ absolut liber grumazul calului. IX. ci., moto. (V. c\lc\tur\).

PARTID| box, j.s., lp., pp. Concurs `ntre sportivi sau `ntre echipe, desf\[urat dup\ regulile prev\zute `n regulament [i `ncheiat cu un rezultat definitiv.

PAS I. b.m. Component\ structural\ a mersului [i a alerg\rii, reprezentnd unitatea de mi[care sau unitatea ciclic\ a acestor modalit\]i de locomo]ie, realizat\ prin trecerea unui picior `naintea celuilalt, `n vederea deplas\rii corpului dintr-un loc `n altul (v. mers [i alergare). ~ dublu Totalitate a mi[c\rilor care se efectueaz\ `ntre dou\ sprijine succesive ale aceluia[i picior. ~n biomecanic\, este considerat unitate func]ional\ de mi[care `n mers [i `n alergare. ~ simplu Totalitate a mi[c\rilor cuprinse `ntre dou\ sprijine succesive [i simetrice existente pe picioare opuse pe sol. Lungimea ~ reprezint\ distan]a dintre dou\ sprijine (urme) succesive pe sol pe picioare opuse, depinde de lungimea membrelor inferioare, mobilitatea coxofemural\ [i for]a de impulsie. Frecven]a ~ este dat\ de num\rul de ~ (cicluri) executa]i `ntr-o unitate de timp. Sin.: fuleu. II. e.f.s. ~ alerg\tor [i ~ de mar[ Comenzi preg\titoare ale profesorului, `n urma c\rora elevii afla]i `ntr-o pozi]ie sau `ntr-un regim de lucru oarecare, trec, ne`ntrziat, `n regimul comandat (alergare sau mers). Sunt folosite frecvent `n lec]iile de educa]ie fizic\. III. atl., gim. ~ `ncruci[at (V. alergare cu pa[i `ncruci[a]i). ~ s\rit (V. alergare cu pa[i s\ri]i). IV. atl. ~ s\ltat 1. Component\ structural\ a probei de triplusalt (prima s\ritur\ `n ordine cronologic\), caracterizat\ prin b\taie pe un picior [i aterizare pe acela[i picior. 2. Exerci]iu folosit `n antrenament cu scopul dezvolt\rii for]ei [i a detentei `n picioare. ~ s\rit 1. Component\ structural\ a probei de triplusalt (s\ritura a doua) caracterizat\ prin b\taie pe un picior [i aterizare pe cel\lalt. 2. Exerci]iu folosit `n antrenament cu scopul dezvolt\rii for]ei [i a detentei `n picioare. V. bb., gim., hb. ~ ad\ugat Component\ structural\ dintr-un anumit mod de deplasare, care const\ `n realizarea unei p\[iri pe piciorul anterior aflat pe direc]ia de deplasare, cel\lalt al\turndu-se f\r\ a-l dep\[i prin `ncruci[are ca `n alergarea normal\. Deplasarea se poate face `n diferite direc]ii (`nainte, lateral, `napoi etc.). ~n baschet [i handbal, este socotit procedeu tehnic folosit de juc\torul aflat `n ap\rare, care permite

PASAJ I. s.n. 1. Culoar interior oferit de un concurent `n curs\ unui adversar care dore[te s\-l dep\[easc\. 2. Solicitare verbal\ a unui concurent care dore[te s\ dep\[easc\ adversarul ajuns din urm\, `n curs\, neacordarea ~ se penalizeaz\ conform prevederilor regulamentului. II. c\l. Trap scurtat, `ngr\m\dit, caden]at cu frecven]\ mare, caracterizat printr-o `ndoire accentuat\ a genunchilor [i a jare]ilor, precum [i printr-o mi[care plin\ de gra]ie.

276

patinaj PAS| I. bb., hb. Element tehnic care const\ `n aruncarea mingii cu mna c\tre un coechipier [i `n prinderea ei de c\tre acesta. Pasarea mingii se poate face cu o mn\ sau cu dou\ mini, de pe loc, din alergare, din s\ritur\ cu pa[i `ncruci[a]i, cu pas ad\ugat, cu pas s\ltat. Procedeele tehnice pentru realizarea ~ (arunc\rii) mingii sunt: ~ zvrlit\ (pe deasupra um\rului, lateral pe lng\ [old, pe lng\ [old, pe la spate), ~ lansat\ (pe lng\ [old, prin lateral, `napoi pe lng\ [old), ~ prin `mpingere,~ prin lovirea cu palma. Mai sunt unele forme speciale de pasare care au c\p\tat o structur\ bine determinat\: ~ din prona]ie, ~ lateral\ din articula]ia pumnului, ~ `napoi de deasupra um\rului, ~ `napoi mna continund mi[carea de aruncare `nainte, ~ cu p\mntul, ~ cu dou\ mini de deasupra capului, ~ prin lateral pe lng\ um\r, ~ de la piept, ~ de la [old. II. fb. Element tehnic care const\ `n lovirea mingii cu piciorul `n scopul transmiterii ei, cu precizie [i oportun, unui coechipier. ~ se clasific\ dup\ o serie de criterii cum sunt: distan]a, direc]ia, t\ria, modul de execu]ie etc. III. rg. Principal procedeu tehnic ofensiv `n rugby. Se poate executa att cu mna (numai `napoi), ct [i cu piciorul ([i `napoi [i `nainte, dar numai unui partener pornit din urma celui ce a [utat). Constituie modalitatea principal\ de colaborare `ntre parteneri [i procedeul de baz\ `n realizarea construc]iilor ofensive. Variantele pasei cu mna sunt: ~ pe loc, ~ din plonjon, ~ din alergare; variantele pasei cu piciorul: lovitur\ de picior de urm\rit (suivre), de deplasare a jocului (replace) [i pe jos. Nivelul execu]iilor acestui procedeu d\ m\sura valoric\ a unei echipe [i `i asigur\ premisele tehnice ale desf\[ur\rii unui joc spectaculos [i eficace. ~ `nainte Trimitere a balonului de c\tre purt\torul de balon spre un partener aflat mai aproape de terenul de ]int\ advers dect acesta. IV. vb. Transmitere a mingii de la un coechipier la altul, cu mna sau, frecvent, cu ambele mini [i, rareori, cu orice parte a corpului, conform regulamentului de volei.

pasa, de a dribla sau de a arunca la co[, se sanc]ioneaz\ prin acordarea mingii juc\torilor echipei adverse. II. hb. Abatere comis\ de un juc\tor care execut\ mai mult de trei pa[i f\r\ a lovi mingea de sol sau care, dup\ ce s-a oprit din dribling, se deplaseaz\ cu mingea `n mn\. ~ pivotului Ac]iune tehnic\ specific\ postului pe care o utilizeaz\ juc\torul pivot cnd se afl\ `n posesia mingii sau cnd urmeaz\, `n mod iminent, s\ o primeasc\, prin care se demarc\, folosind patru pa[i care `l ajut\ s\ se `ndep\rteze de adversar sau s\ aduc\ mingea `ntr-o asemenea pozi]ie, `nct ap\r\torul direct s\ nu mai poat\ interveni, `n mod regulamentar, spre a `mpiedica aruncarea la poart\. Termenul nu are circula]ie dect `n ]ara noastr\.

PAT I. [ah Situa]ie `n care un juc\tor, f\r\ a fi `n pozi]ie de [ah, nu mai poate face nici o mi[care. ~ are valoare de remiz\.II. tir ~ al pu[tii Parte a pu[tii, `n care se prinde partea ei metalic\ (]eava [i camera `nchiz\torului). Poate fi: melaminat\, plastic\ sau lemnoas\, din aluminiu. ~ prezint\ urm\toarele accesorii: baza, talpa metalic\ reglabil\ `n toate direc]iile, obr\zar, cros\, uluc. ~ de tragere Accesoriu folosit pe unele poligoane ca loc de tragere pentru pozi]iile culcat [i `n genunchi, la proba de pu[c\, `n vederea respect\rii `n\l]imii ]intei fa]\ de locul de tragere, a[a cum este reglementat\ de regulamentul Federa]iei Interna]ionale de Tir Sportiv (ISSF).

PATARA}IN| s.n. Cablu care fixeaz\ suplimentar catargul de borduri, spre pup\, de regul\, ~ este manevrabil\.

PA{I I. bb. Abatere comis\ de juc\torul care, primind mingea din deplasare, efectueaz\ mai mult de doi pa[i simpli (v. pas simplu) sau care, primind mingea pe loc, efectueaz\ mai mult de un pas (pivot), `nainte de a

PATINAJ s.i. Disciplin\ sportiv\ diversificat\ `n mai multe forme, `n func]ie de structura suprafe]ei pe care se deplaseaz\ patinatori (ghea]\, asfalt), prin obiectivele de concurs reglementate riguros ca durat\, distan]\ [i elementele tehnice executate [i de instrumentul de alunecare (patine metalice, patine pe rotile, patine pe role). Prima form\ de ~ este cea determinat\ isto-

277

patinaj alegerea elementelor de figuri libere, care, `nsumate, vor alc\tui programul. Prevederi ale regulamentului interna]ional din 1996 precizeaz\ posibilitatea organiz\rii unor concursuri la care s\ fie inclus [i programul interpretativ ca o a doua parte, combinat cu programul scurt sau programul liber, `n competi]ii interna]ionale de seniori, sau ca a treia parte, `n toate competi]iile interna]ionale de seniori [i juniori. ~ perechi (o pereche este compus\ dintr-o patinatoare [i un patinator) const\ din: program scurt, cu elemente impuse, [i program liber. Un program bun con]ine elemente de patinaj individual executate simultan fie simetric (`n oglind\), fie paralel (`n umbr\), precum [i elemente tipice de patinaj perechi ca: piruete `n perechi, spirale, ridic\ri, s\rituri asistate de partener etc., legate `n mod armonios prin pa[i [i prin alte elemente, executate `ntr-un anumit interval de timp, pe o muzic\ aleas\ de perechea de concuren]i, cu aten]ie deosebit\ acordat\ coregrafiei, sincroniz\rii partenerilor, expresivit\]ii, interpret\rii muzicii [i gradului de complexitate a lucrului picioarelor, cu o varietate a pozi]iilor partenerilor, folosind prize de dans. ~ `n grup const\ din patru patinatori care execut\ numai program liber. Grupul de patru este format din dou\ patinatoare [i doi patinatori. ~ sincron este executat de echipe de precizie care sunt formate din 12-20 de patinatori (masculin, feminin sau mixt: 16-20 la seniori, 12-20 la juniori patineaz\ pe muzic\ instrumental\). ~ sincron con]ine: program scurt (elemente impuse prin executarea de cercuri, linii, grup\ri, intersect\ri [i rot\ri), durata de 2,40' sau mai pu]in [i program liber (executarea unor elemente liber alese `ntr-o perioad\ de timp precizat\, pe o muzic\ aleas\ de echip\). Programul trebuie s\ fie bine echilibrat cu o varietate de cercuri, linii, grup\ri, intersect\ri, rot\ri `n ambele sensuri. Trebuie s\ existe un echilibru `ntre utilizarea acestor modific\ri de forma]ii. Sunt interzise ridic\rile, s\riturile, intersect\rile `n sens invers, `ngenunchierile sau plonjoanele pe ghea]\. Durata este de 4,30' la seniori [i 4' la juniori. ~ echipe de precizie (12-20 de patinatori): program scurt (cu elemente impuse) [i program liber (cu executarea unor elemente liber alese `ntr-o perioad\ de timp precizat\, pe o muzic\

rice[te de ~ pe ghea]\, mai `nti natural\ [i apoi artificial\, care `n timp s-a diferen]iat `n dou\ ramuri distincte: ~ artistic [i ~ vitez\. ~ artistic Ramur\ sportiv\ introdus\ pentru prima oar\ la JO care s-au desf\[urat `n 1924 la Chamonix (Fran]a), considerate a fi prima edi]ie a JO de iarn\. Aceast\ ramur\ const\, pe fondul deplas\rii pe ghea]\, `n efectuarea unor mi[c\ri naturale (alerg\ri, s\rituri), `ntoarceri, rotiri, r\suciri, piruete, deplas\ri cu fa]a, cu spatele `n diverse direc]ii `nso]ite de gestica rafinat\ a bra]elor [i a capului [i o ml\diere a corpului `n diferite planuri, sugerate de o muzic\ adecvat\. ~ artistic interna]ional `[i desf\[oar\ concursul la patru ramuri (~ individual, ~ perechi, dans pe ghea]\, ~ `n grup). ~ individual const\ din: program scurt (cu elemente impuse, prin executarea a opt elemente impuse cu pa[i de leg\tur\) [i program liber (executarea unor elemente liber alese `ntr-o perioad\ de timp precizat\, pe o muzic\ aleas\ de patinator). Programul liber const\ dintr-un program bine echilibrat de elemente de figuri libere, ca s\rituri, piruete, pa[i [i alte elemente de leg\tur\, executate ct mai pu]in timp posibil pe ambele picioare, `n armonie cu muzica aleas\ de concurentul respectiv (mai pu]in muzica vocal\, care nu este permis\). La seniori, un program bine echilibrat va con]ine: s\rituri num\rul s\riturilor duble sau al diferitelor s\rituri triple nu este limitat, fiind l\sat la latitudinea concurentului, dar programul trebuie s\ includ\ cel pu]in o combina]ie de s\rituri sau o secven]\ de s\rituri (num\rul s\riturilor cuprinse este la alegere), care pot fi repetate, `n combina]ii sau secven]e de s\rituri, numai dou\ s\rituri triple diferite, la alegerea concurentului; piruete un minim de patru piruete de tipuri diferite, dintre care una trebuie s\ fie o combina]ie de piruete, iar una o piruet\ s\rit\ cu zbor; pa[i la masculin, dou\ secven]e de pa[i de tipuri diferite (de ex.: `n linie dreapt\, `n cerc, `n serpentin\ etc.), utiliznd `ntreaga suprafa]\ a ghe]ii; la feminin o secven]\ de pa[i (de ex.: `n linie dreapt\, `n cerc, `n serpentin\ etc.), utiliznd `ntreaga suprafa]\ a ghe]ii [i o secven]\ de spirale (una sau mai multe) [i/sau elemente specifice figurilor libere, cum ar fi `ntoarceri, arabescuri [i monduri, utiliznd `ntreaga suprafa]\ a ghe]ii. Concurentul are libertatea complet\ `n

278

patinaj aleas\ de echip\). Competi]iile interna]ionale pentru echipe de patinaj de precizie se organizeaz\ fie pentru juniori (12-20 de patinatori), fie pentru seniori (1224 de patinatori), femei [i b\rba]i. Spre deosebire de patinajul individual sau perechi, obiectivul acestora este de a evolua ca un `ntreg. La Campionatele ISU (International Skating Union = Federa]ia Interna]ional\ de Patinaj), JO de iarn\ [i la competi]iile interna]ionale, vestimenta]ia concuren]ilor trebuie s\ fie modest\, demn\ [i adecvat\ competi]iei sportive, [i nu cu un design teatral [i `nc\rcat. Totu[i, vestimenta]ia poate reflecta caracterul muzicii alese. Durata programului scurt, la individual, la perechi [i la ~ de precizie, att la juniori, ct [i la seniori, este de 2' [i 40''. Durata programului liber, la seniori, pentru masculin, perechi [i dans, este de 4,30' [i la feminin de 4', iar la juniori, pentru masculin, perechi [i dans de 4' [i la feminin de 3,30'. Concurentului `i este permis s\-[i `ncheie programul `n cadrul a 10'' plus sau minus fa]\ de timpul impus. Arbitrajul este un proces `n cursul c\ruia arbitrul apreciaz\ evolu]ia unui concurent. Arbitrul folose[te scala de note pentru a determina calitatea evolu]iei (arbitraj absolut), comparnd `n acela[i timp calitatea evolu]iei cu cea a celorlal]i concuren]i (arbitraj relativ). Notele sunt acordate de la 0 = nepatinat, pn\ la 6 = perfect [i f\r\ gre[eal\. Pentru valori intermediare, este permis\ folosirea zecimalelor (de ex.: 1.2; 3.8; 5.9). La programele scurte de la individual [i de la perechi, se acord\ dou\ note: prima pentru elementele impuse, iar cea de-a doua pentru prezentarea programului. Se iau `n considerare, pentru elementele impuse, urm\toarele: s\rituri (`n\l]imea, lungimea, tehnica [i acurate]ea desprinderii [i a ateriz\rii), combina]ia de s\rituri (perfecta execu]ie a celor dou\ s\rituri, corelat\ cu dificultatea lor), ridic\rile (viteza, `n\l]imea, rota]ia continu\, u[urin]a desprinderii [i a ateriz\rii, buna acoperire a suprafe]ei ghe]ii, pozi]ia `n aer a partenerei), spiralele mor]ii, piruetele (siguran]a, rotirea controlat\, num\rul de rota]ii `n pozi]ia cerut\, viteza de rota]ie, centrarea), secven]ele de pa[i `n spirale (dificultatea pa[ilor executa]i, elanul, ]inuta [i cursivitatea mi[c\rii, `n concordan]\ cu caracterul

[i ritmul muzicii). Pentru notarea prezent\rii, vor fi luate `n considera]ie: alc\tuirea armonioas\ a programului ca `ntreg, `n concordan]\ cu muzica aleas\, dificultatea pa[ilor de leg\tur\, viteza, utilizarea suprafe]ei ghe]ii, u[urin]a [i siguran]a mi[c\rilor `n ritm cu muzica, ]inuta [i stilul, originalitatea, exprimarea caracterului muzicii, sincronizarea partenerilor. Pentru programul liber la individual [i la perechi, se acord\ dou\ note: prima pentru meritul tehnic (se iau `n considerare dificultatea execu]iei p\r]ile care nu au fost executate nu vor fi notate varietatea, acurate]ea [i siguran]a) [i a doua pentru prezentare (alc\tuirea armonioas\ a programului ca `ntreg [i adaptarea acestuia la muzica aleas\, viteza, utilizarea suprafe]ei, u[urin]a [i siguran]a mi[c\rilor `n ritmul muzicii, ]inuta [i stilul, originalitatea, exprimarea caracterului muzicii [i sincronizarea la perechi). ~n dansul pe ghea]\, cuplurile de dans pe ghea]\ se prezint\ `n concurs cu trei probe: dansurile obligatorii (impuse), dansul original (dans realizat dup\ o schem\ original\) [i dansul liber ales. Dansurile impuse implic\ patinarea conform unor modele de dans prestabilite, pe muzic\, `ntr-un ritm [i cu un tempo stabilit. Modelul unui dans este proiectarea (reprezentarea) dansului pe ghea]\. Diagrama unui dans cuprinde toate informa]iile necesare execu]iei unui model complet al dansului (model impus, model op]ional, marginea de execu]ie a arcurilor). Dansul original (pe o schem\ original\) const\ `n transpunerea pe ghea]\ a muzicii, prin pa[i de dans care s\ reprezinte caracterul ei. Dansul liber const\ `n patinarea de c\tre cuplu a unui program creativ, cu pa[i de dans [i cu mi[c\ri exprimnd caracterul muzicii (tipul) alese [i care poate exprima un concept, o tem\, o poveste sau o idee. Prima not\ se acord\ pentru compozi]ie (originalitatea [i varietatea pa[ilor, dar [i a mi[c\rilor grele, execu]ia `ntoarcerilor [i a diferitelor momente, acurate]ea [i cursivitatea mi[c\rilor, amplitudinea execut\rii arcurilor, u[urin]a alunec\rii, plasarea dansului pe suprafa]a ghe]ii, predominan]a execu]iilor de dans comparativ cu momentele de perechi, execu]ia arcurilor ferm\ [i patinat\ cu sincronizare [i cursivitate). A doua not\ se acord\ pentru prezentare (alegerea

279

patinaj 1 500 m (b\rba]i) + 5 000 m (femei); a III-a zi se alearg\ 1 000 m (b\rba]i), 1 500 m (femei) [i 10 000 m (b\rba]i). ~n Cupa Mondial\, de regul\ se organizeaz\ concursuri separate pentru sprint sau poliatlon, la sprint se alearg\ `n dou\ zile cte 500 m [i 1 000 m (se cumuleaz\ rezultatele). ~n alte etape de Cup\ Mondial\ se alearg\ 1 500 m (femei; b\rba]i) [i 3 000 m sau 5 000 m (femei) ori 5 000 m sau 10 000 m (b\rba]i). Se calculeaz\ clasamentul (prin adunarea punctelor realizate). Este desemnat c[tig\torul pe probe la 500 m, la 1 000 m, la 1 500 m; la femei pentru 3 000 m [i pentru 5 000 m, iar la b\rba]i pentru 5 000 m [i pentru 10 000 m (de regul\ se organizeaz\ mai multe concursuri dect cele de la care se cumuleaz\ punctele realizate). ~n Cupa Mondial\, se acord\ titlul de campion pe probe. JO de iarn\ se desf\[oar\ conform modelului CM pe probe, dar conform programului olimpic. Short track `nseamn\ ~ vitez\ (este ~ vitez\ pe pista redus\). Concursurile se desf\[oar\ pe patinoarul artificial cu dimensiunea de 30 m/60 m. Lungimea pistei de alergare este de 111,12 m. Probele se desf\[oar\ pe serii, semifinale [i finale. ~n probele de 500 m, finali[tii nu pot dep\[i 4 concuren]i. Distan]ele sunt la probele scurte 500 m (femei), 1 000 m (b\rba]i) [i la probele lungi 1 500 m (femei) [i 3 000 m (b\rba]i). Echipamentul este diferit [i este compus din: patine tip short track (mai `nalte [i cu lama deplasabil\ `n plan orizontal); costum tip salopet\; materiale de protec]ie personal\ (genunchiere, cotiere, m\nu[i, casc\). Pentru desf\[urarea competi]iilor este strict obligatorie capitonarea mantinelelor cu saltele de protec]ie (dimensiuni de 2 m x 1 m x 0,15 m). Se desf\[oar\ CE, CM, campionate pe echipe [i Cupe Mondiale la seniori (pe durata a trei zile), iar pentru juniori CE [i CM (pe durata a dou\ zile). ~n cadrul JO, concursul se desf\[oar\ dup\ modelul CM pe probe, dar conform programului olimpic. Pentru spectaculozitate, la JO, concursul se organizeaz\ la 500 m [i 1 000 m att la individual, ct [i pe echipe. ~ pe rotile Form\ de practicare a patinajului efectuat pe sol, pe terenuri special amenajate. Activitatea competi]ional\ este organizat\ [i coordonat\ de Comitetul European pentru Patinaj pe Role (CERS) att pentru ~ artistic, ~ vitez\, ct [i pentru hochei. Sunt organizate concursuri interna]ionale, Cupe Mondiale, CE [i CM.

corect\ a muzicii, ct [i cronometrarea ei, interpretarea [i expresivitatea ei, leg\tur\ `ntre stilul muzicii [i execu]ia pa[ilor pentru a desemna ritmul, interpretarea muzicii [i a temei). La campionatele oficiale de seniori, se execut\ dou\ dansuri obligatorii, un dans original [i un program de dans liber. Rezultatele de la CM care preced\ JO constituie calificarea primilor 24 de patinatori pentru JO, urm\torii 6 patinatori calificndu-se `n urma particip\rii la un concurs interna]ional stabilit de ISU. La CE, `n cazul a mai mult de 30 de participan]i, se organizeaz\ concursul de calific\ri cu dou\ grupe A [i B, care execut\ programul liber `n urma c\ruia din fiecare grup\ iau startul, pentru prima prob\ a concursului oficial, primii 15 clasa]i din fiecare grup\. Doar primii 24 clasa]i execut\ [i programul liber `n concursul oficial. ~ vitez\ Ramur\ sportiv\ `n care ISU organizeaz\ concursuri interna]ionale de juniori [i seniori, Cupa Mondial\, CE, CM [i JO. Concursurile interna]ionale [i oficiale sunt organizate pe urm\toarele distan]e: 500 m, 1 000 m, 1 500 m (numite distan]e scurte) 3 000 m, 5 000 m, 10 000 m (numite distan]e lungi). Distan]ele pentru CE [i CM sunt urm\toarele pentru femei: 500 m, 1 500 m, 3 000 m [i 5 000 m; iar pentru b\rba] i sunt: 500 m, 1 500 m, 5 000 m [i 10 000 m. Aceste campionate se organizeaz\ pe durata a dou\ sau trei zile de concurs. ~n CM de sprint, b\rba]ii [i femeile alearg\ 500 m [i 1 000 m `n prima [i `n a doua zi. ~n CE: I-a zi 500 m [i 5 000 m (b\rba]i), 500 m (femei); a II-a zi 1 500 m (b\rba]i), 1 500 m [i 3 000 m (femei); a III-a zi 10 000 m (b\rba]i); 5 000 m (femei). CM se desf\[oar\ pe durata a dou\ zile. B\rba]ii `n prima zi alearg\ 500 m [i 5 000 m, iar femeile 500 m [i 3 000 m, iar `n a doua zi b\rba]ii 1 500 m [i 10 000 m, iar femeile 1 500 m [i 5 000 m. ~n fiecare an se organizeaz\ CM pe probe, conform programului olimpic. La poliatlon sprint, se patineaz\ `n prima zi 500 m [i 1 000 m [i `n a doua zi 500 m [i 1 000 m (dar se schimb\ culoarele). ~n campionatele mondiale pe probe, concursul se desf\[oar\ pe durata a trei zile: I zi se alearg\ 500 m (femei) [i 5 000 m (b\rba]i) + 500 m (femei) [i 3 000 m (femei) se cumuleaz\ rezultatul de la cele dou\ curse de 500 m; a II-a zi se alearg\ 500 m (b\rba]i) [i 1 000 m (femei) + 500 m (b\rba]i) [i

280

p\trundere PATIN| h.g., p.a., p.v. Lam\ metalic\ prev\zut\ cu un dispozitiv de fixare pe talpa ghetei, pentru a asigura alunecarea pe ghea]\. Este de diferite tipuri, `n func]ie de probele la care se utilizeaz\: ~ pentru patinaj artistic are vrful `ndoit, prev\zut cu zim]i [i cu un [an] longitudinal; ~ pentru patinaj vitez\ este mai lung\ dect talpa ghetelor [i mai `ngust\; ~ pentru hochei are lama ascu]it\ [i vrful rotunjit. La patinaj artistic, ~ de la probele de dans sunt cu coada mai scurt\, doar pn\ la nivelul tocului ghetei, pentru a facilita `ntoarcerile [i trecerile dintr-o muchie `ntr-alta. La patinaj vitez\, ~ pentru patinajul vitez\ pe pist\ lung\ (400 m) are lamele mai lungi dect ghetele, rotunjite u[or la vrf, fixate pe ghete `n dou\ puncte fixe (acum doar pentru `ncep\tori). ~n ultimii ani, patinatorii se preg\tesc [i concureaz\ cu patine cu clape, care sunt fixate pe gheat\ `ntr-un singur punct fix spre partea din fa]\ a patinei, prev\zut\ cu un arc, iar `n spate, pe tocul ghetei, se afl\ fixat un pivot, acesta fiind locul `n care revine patina dup\ `mpingere. Aceste lame s-au perfec]ionat [i [i-au dovedit utilitatea `n anii 1995-1996, fiind avizate de federa]ia interna]ional\, ele oferind posibilitatea `mbun\t\]irii recordurilor pe probe. ~ de short track pentru concursurile pe pista redus\ este diferit\: lamele sunt mai rotunjite la vrf [i la coada patinei, cu o raz\ de 10 mm, sunt mai `nalte, curbura lor este mai mare, iar suportul dintre gheat\ [i patin\ este mai `nalt.

scop de odihn\ activ\ [i chiar de perfec]ionare a anumitor deprinderi motorii specifice unor ramuri sportive.

P|IANJEN fb. Spa]iu situat la vrful unghiului format de bara orizontal\ [i cea vertical\ a por]ii, `n general greu de ap\rat de portar.

P|R|SIRE A SALTELEI lp. Ie[ire de pe saltea a unuia sau a ambilor lupt\tori `n timpul luptei, ca urmare a evit\rii ei sau a `ncheierii unei ac]iuni dincolo de perimetrul regulamentar al saltelei. ~ poate fi voluntar\, prin evitarea de c\tre lupt\tor a unor prize sau a unei ac]iuni, [i se sanc]ioneaz\ cu avertisment sau a[ezare la parter. ~n situa]ii `n care lupta se `ncheie cu un rezultat egal, avertismentul pentru ~ este mai valoros dect sanc]ionarea pentru pasivitatea lupt\torului. ~ poate avea loc inevitabil `n timpul sau la `ncheierea execu]iei procedeelor tehnice, care se finalizeaz\ `n zona de protec]ie, motiv pentru care nu se acord\ puncte sau sanc]iuni. Dac\ sportivul se accidenteaz\ sau apar discu]ii de arbitraj, sportivul nu poate p\r\si salteaua, r\mnnd `n incinta spa]iului de lupt\ pn\ cnd vine medicul sau arbitrul care d\ semnalul de continuare a luptei.

PATINOAR t.m.s. Spa]iu natural sau construit, acoperit cu ghea]\, pe care se poate patina sau se poate juca hochei.

PAUZ| I. box, j.s., lp. Interval de timp care separ\ reprizele `ntrecerii, acordat sportivilor pentru odihn\. Durata ~ este diferit\: 10' pentru majoritatea jocurilor sportive, 2' la polo, 1' la box [i lupte. La rugby, ~ nu este mai mare de 10', timp `n care echipele [i arbitrii r\mn pe teren. Nimeni nu poate p\trunde pe teren `n afar\ de medicul echipelor [i numai cu aprobarea arbitrului. II. e.f.s. ~ de educa]ie fizic\ Form\ de organizare a practic\rii execi]iilor de educa]ie fizic\ situat\ `n timpul zilei de [coal\ `n una din recrea]ii, cu

P|R}I ALE LEC}IEI ped. Unit\]i structurale metodice ale lec]iei stabilite pe baza unor criterii de ordin fiziologic [i psiho-pedagogic. De regul\, lec]ia de educa]ie fizic\ [i de antrenament prezint\ o structur\ cadru format\ din trei p\r]i: preg\titoare (de preg\tire func]ional\ a organismului pentru efort), fundamental\ (`n care se realizeaz\ temele [i se stabile[te un nivel crescut al efortului) [i de `ncheiere (de revenire a func]iilor organismului), `n interiorul c\rora se disting momente, secven]e strict dependente de temele [i obiectivele lec]iei.

P|TRUNDERE j.s. Ac]iune tactic\ individual\ prin care atacantul f\r\ minge se elibereaz\ de ap\r\tor [i

281

prtie vitezei. ~ trebuie s\ fie perfect amenajat\, iar por]iunile dificile s\ aib\ instalate plase de protec]ie `n caz de c\dere a concurentului. Pentru probele Super G (Super uria[), ~ are o diferen]\ de nivel de 600-700 m, num\rul de por]i este aproximativ 35 (b\rba]i) [i o diferen]\ de nivel de 550-600 m, cu minim 30 de por]i (femei). Pentru probele de slalom, ~ are o diferen]\ de nivel de 220 m pentru b\rba]i [i 200 m pentru femei, cu o pant\ `nclinat\ de 20-27, iar num\rul de por]i este de la 55 la 75 3 (b\rba]i) [i de la 45 la 65 3 (femei). Pentru probele de slalom uria[ , ~ are lungimea de 1 600-2 000 m (b\rba]i) [i 1 300-1 500 m (femei), cu diferen]\ de nivel de 450-500 m (b\rba]i) [i 350-400 m (femei). Traseul este marcat prin por]i de slalom de 4-8 m, distan]ate la cel pu]in 5 m una de alta.

se `ndreapt\ `n vitez\ spre poart\ sau spre co[ul advers, pentru a primi mingea [i a `nscrie puncte.

PRTIE I. bob, sanie Pist\ de ghea]\ natural\ sau artificial\ cu lungimea minim\ de 1 200 m, cu panta medie de minim 8%, iar por]iunea de pant\ cea mai rapid\ de maxim 15%. La ~ `nghe]at\ artificial, lungimea minim\ acceptat\ este de cel pu]in 1 200 m [i maxim\ de 1 300 m pentru b\rba]i, iar la femei, simplu, dublu [i juniori, lungimea minim\ este de 800 m [i maxim\ de 1 050 m, dintre care 1 100 m trebuie s\ fie `n coborre [i s\ poat\ permite evolu]ia ambelor tipuri de boburi. Profilul ~ [i al virajelor trebuie adaptat vitezei. Raza virajului se calculeaz\ astfel `nct, `n decursul unei perioade de 3'', s\ nu se poat\ dep\[i o for]\ centrifug\ de 4 G. Partea cea mai ridicat\ a virajului se construie[te cu un profil curbat din afar\ spre interior, f\r\ a fi `ns\ o corni[\, iar profilul virajului se realizeaz\ de a[a manier\ `nct s\ `mpiedice bobul s\ ias\ din prtie. O ~ modern\ are 13-15 viraje. Por]iunile de linii drepte ale ~, `n sec]iune transversal\, prezint\ un plan absolut orizontal care nu dep\[e[te l\]imea de 140 cm din mantinel\ `n mantinel\, iar `n\l]imea mantinelei este de 50 cm. Zona de lansare (por]iunea dintre pragul de start [i primul cronometraj) are o lungime de 15 m [i o `nclina]ie de 2 %. Pragul este confec]ionat dintr-o scndur\ de lemn fixat\ `n ghea]\, cu o lungime minim\ de 150 cm [i o `n\l]ime de 5 cm deasupra ghe]ii. Por]iunea de frnare de dup\ linia de sosire este astfel conceput\, `nct bobul s\ se poat\ opri chiar dac\ nu se utilizeaz\ frnele. II. schi Pist\ de z\pad\ natural\ sau artificial\, ~ de concurs pentru probele de coborre trebuie s\ aib\ `n jur de 3 000 m lungime, o diferen]\ de nivel `ntre 8001 000 m pentru b\rba]i [i o lungime de 2 000 m cu o diferen]\ de nivel `ntre 500-800 m pentru femei. ~ trebuie s\ con]in\ pasaje de coborre direct\ (schus), viraje `n mare vitez\, treceri denivel\ri de teren, schimb\ri de pant\ etc. Num\rul de por]i [i dispunerea lor este `n func]ie de traseu, ele trebuind s\ asigure orientarea, alegerea traseului optim [i controlul

PE LOCURI! atl. A doua comand\ a starterului adresat\ alerg\torilor, `n urma c\reia concuren]ii la probele de semifond, de fond [i de mar[ sunt obliga]i s\ se apropie de linia de start f\r\ s\ o calce, lund ne`ntrziat pozi]ia specific\ startului `nalt (v. start din picioare), `n care vor r\mne cteva clipe nemi[ca]i, pn\ la pocnetul pistolului. Concuren]ii la probele de vitez\ [i de garduri se vor a[eza `n blocurile de start `ntr-o anumit\ pozi]ie (v. start de jos), a[teptnd nemi[ca]i urm\toarea comand\ a starterului.

PEDALARE ci. Deplasare cu bicicleta prin ac]ionarea pedalelor [i a pedalierului.

PEDALIER ci. Ansamblu al sistemului de punere `n mi[care a lan]ului bicicletei, care cuprinde cutia pedalier, pl\cile mari din]ate (angrenajele), manivelele [i pedalele.

PEDOTRIB ist. Maestru [i, `n acela[i timp, responsabil al palestrelor, care se ocupa de predarea exerci]iilor gimnastice [i atletice. El provenea din rndul fo[tilor atle]i.

282

pentatlon PEEL-OFF rg. Circula]ie a juc\torilor participan]i `n aliniamentul marginii.

PELUZ| t.m.s. Por]iune a tribunei care se afl\ pe laturile mici ale stadionului. ~n general ~ are form\ de semicerc [i se g\se[te `n spatele por]ilor terenului de joc.

PELVIMETRIE m.b. Metod\ de m\surare a dimensiunilor bazinului, utilizat\ cu prec\dere `n obstetric\ [i `n ginecologie. Examenul antropometric f\cut la sportivi d\ prioritate dimensiunii transversale a bazinului, care se m\soar\ prin diametrul bitrohanterian (distan]a dintre punctele cele mai proeminente ale celor dou\ trohantere). Aceast\ dimensiune informeaz\ asupra: cre[terii `n l\]ime a bazinului, armoniei dezvolt\rii fizice prin indicele care coreleaz\ l\]imea umerilor cu l\]imea bazinului (diametrul biacromial diametrul bitrohanterian) [i a tipului constitu]ional (masculin cnd acest indice are valoare pozitiv\, feminin cnd diferen]a dintre cele dou\ diametre are valoare negativ\).

PENTASALT gen. Exerci]iu folosit pentru dezvoltarea for]ei [i a detentei `n picioare, constnd din executarea a cinci pa[i s\ri]i succesivi foarte lungi. ~ face parte din grupa exerci]iilor denumit\ plurisalturi. ~ cu elan Exerci]ii `n care cei cinci pa[i s\ri]i sunt preceda]i de un elan, ce const\ dintr-o alergare accelerat\ scurt\ (5-9 pa[i). ~ f\r\ elan Exerci]ii cu plecare de pe loc, din stnd pe ambele picioare (identic\ s\riturii `n lungime f\r\ elan). ~ f\r\ elan este deseori folosit `n antrenamentul atle]ilor [i ca prob\ de control pentru dezvoltarea for]ei [i a detentei, iar ~ cu elan este folosit cu prec\dere de c\tre triplusalti[ti [i de c\tre s\ritorii `n lungime.

PENALIZARE j.s. Sanc]iune dictat\ de arbitru `mpotriva sportivului sau a echipei care comite abateri de la regulamentele de concurs.

PENALTI I. fb. Lovitur\ liber\ de la 11 m acordat\ echipei care atac\, atunci cnd echipa care se ap\r\ `mpiedic\ un juc\tor advers s\ ac]ioneze `n spa]iul de 16 m dinaintea por]ii, `n situa]ie favorabil\ de a marca un gol. ~n cazul acord\rii de ~, portarul este singurul juc\tor al echipei penalizate care poate s\ apere lovitura. Sin.: lovitur\ de pedeaps\ de la 11 m. II. h.i. Lovitur\ de pedeaps\ executat\ `n semicercul de pedeaps\, printr-un angajament `ntre 2 adversari, de la distan]a de 2,75 m, `n timp ce ceilal]i sportivi se afl\ la 22,90 m de locul respectiv.

PENTATLON I. ol. Prob\ combinat\ care a ap\rut pentru prima dat\ la a XVIII-a olimpiad\ antic\ (708 `.Hr.), format\ din 5 probe desf\[urate `n urm\toarea succesiune: s\ritura `n lungime cu elan, alergarea de vitez\ (o stadie cca 192 m), aruncarea discului, aruncarea suli]ei [i lupta `n doi. Nu se cunoa[te cu exactitate modul `n care se decidea `nving\torul. Sin.: pentatlon antic . II. atl. Prob\ combinat\ rezervat\ junioarelor II, care se desf\[oar\ pe stadion, pe parcursul a dou\ zile consecutive, format\ din urm\toarele probe simple: prima zi 100 m garduri, s\ritura `n `n\l]ime [i aruncarea greut\]ii, iar a doua zi s\ritura `n lungime [i 800 m; prob\ combinat\ pentru junioare III [i juniori II format\ din: 80 m garduri (fete) [i 90 m garduri (b\ie]i), aruncarea greut\]ii (3 kg fete [i 4 kg b\ie]i), s\ritura `n `n\l]ime, s\ritura `n lungime [i 800 m (fete) [i 1 500 m (b\ie]i). ~ are acelea[i reguli de concurs [i de alc\tuire a clasamentului final, ca [i heptatlonul, cu excep]ia tabelelor de punctaj, care difer\. III. sp. ~ modern Ramur\ sportiv\ combinat\ din cinci ramuri sportive: c\l\rie pe teren variat, pe distan]a de 5 000 m; scrim\ prob\ de spad\; tir prob\ de pistol vitez\ cu 20 de focuri; `not prob\ pe 300 m, cros pe distan]a de 4 000 m. Rezultatele acestor probe se transform\ dup\ un sistem anumit `n puncte [i, din adi]ionarea lor, se ob]ine valoarea global\ a sportivului `n concursul respectiv.

283

pepinier\ sportiv\ m\soar\ `n cm, banda metric\ fiind trecut\ la b\rba]i sub vrful omopla]ilor [i la baza apendicelui xifoid, iar la femei tot sub vrful omopla]ilor, dar `n fa]\, la nivelul articula]iei coastei a IV-a cu sternul. M\surarea se face `n repaus respirator (sfr[itul unei expira]ii normale) [i la sfr[itul inspira]iei [i expira]iei maxime. Diferen]a dintre aceste ultime valori poart\ numele de elasticitate toracic\. ~ informeaz\ direct despre grosimea [i mobilitatea cutiei toracice [i indirect despre m\rimea pl\mnilor. Valoarea ~ este util\ [i pentru aprecierea armoniei dezvolt\rii fizice prin formula care pune `n corela]ie cre[terea `n grosime a toracelui cu cre[terea `n lungime a corpului (v. indicele Erisman).

PEPINIER| SPORTIV| gen. Sec]ii de copii [i de juniori, [coli [i cluburi sportive de elevi `n care se preg\tesc viitorii sportivi de performan]\.

PERCUTOR tir Pies\ de form\ cilindric\ situat\ `n corpul `nchiz\torului unei arme, care prin vrful ei love[te fundul cartu[ului (capsa), declan[nd explozia `nc\rc\turii.

PERCU}IE rg. Procedeu tehnic ce const\ `n contactul premeditat [i preg\tit al purt\torului de balon cu un ap\r\tor din fa]a sa, care-i bareaz\ astfel drumul spre terenul de ]int\ advers. Se execut\ `n cazurile cnd pasa cu mna sau cu piciorul nu este posibil\ (din lips\ de parteneri) sau a devenit tardiv\ [i nefavorabil\. ~ are ca scop aglomerarea [i fixarea adversarilor spre a-i `mpiedica s\-[i exercite ac]iunea lor defensiv\ asupra liniilor dinapoi. Se execut\ cu um\rul [i cu bra]ul f\r\ balon, urmnd un gest de `ndep\rtare a ap\r\torului din contactul cu ap\r\torii.

PERDEA rg. Nivel organizatoric `n cadrul mi[c\rii generale a juc\torilor. ~ sunt ofensive [i defensive.

PERFEC}IUNE FIZIC| gen. Ideal c\tre care tindem [i pe care `l reg\sim [i `n antichitatea elen\. De altfel, acest termen exprim\ [i esen]a educa]iei fizice [i sportului: perfec]ionarea dezvolt\rii fizice [i a capacit\]ii motorii. Sintagma ~ generalizeaz\ reprezent\rile despre m\sura optim\ a dezvolt\rii fizice armonioase [i a capacit\]ii motorii a omului, ca expresii ale unei s\n\t\]i robuste.

PERFORMAN}| gen. Valoare a rezultatului ob]inut de un sportiv sau de o echip\, m\surat\ `n timp, spa]iu sau, `n mod conven]ional, prin puncte. Sin.: rezultat sportiv.

PERIMETRU TORACIC m.b. Dimensiune antropometric\ prin care se studiaz\ grosimea toracelui. Se

PERIOAD| DE ANTRENAMENT met. Unitate structural\ a planific\rii [i a program\rii preg\tirii sportivilor, a echipelor [i a echipajelor care, `n func]ie de obiective, de mijloace [i de metode, au profiluri [i denumiri diferite: ~ preg\titoare, precompeti]ional\, competi]ional\ [i de tranzi]ie. Leg\tura cauzal\ `ntre obiectivele [i efectele lor asigur\ unitatea acumul\rilor `n plan fizic, tehnic, tactic, teoretic [i psihologic, de care au nevoie sportivii `n vederea ob]inerii formei sportive `n competi]iile na]ionale [i interna]ionale ale ciclului anual. Ciclul anual are, pentru multe ramuri sportive, caracterul de monociclu specific sporturilor nautice (canotaj [i kaiac-canoe). ~n cazul `n care planificarea din sporturile, `ndeosebi individuale (haltere, box, lupte, scrim\, judo etc.), are dou\ vrfuri sportive `ntr-un ciclu anual, reprezentate de CE `n lunile aprilie, mai [i CM `n lunile septembrie, noiembrie, planul anual are profil de biciclu, bazat pe succesiunea a dou\ monocicluri, cu cte dou\ perioade preg\titoare, competi]ionale [i de tranzi]ie, `ns\ mai scurte ca durat\. Caracteristicile ~ difer\ `n func]ie de obiectivele ei. ~ preg\titoare Interval care deschide ciclul anual de antrenament [i, `n general, are o durat\ de 3-4 luni, situat\ la `nceputul anului calendaristic, `n perioada de iarn\. Ea asigur\ preg\tirea fizic\ multilateral\ pentru ramurile sportive bazate pe o energogenez\ mixt\ a efortului (aerob\ [i anaerob\), proprie jocurilor sportive, [i pe cea specific\ (fizic\) a sporturilor individuale. De cele mai multe ori, la nivel de mare performan]\, ~ preg\titoare se desf\[oar\ la munte, la

284

petrisaj altitudine medie, schiul, alerg\rile, gimnastica [i halterele constituind ramurile sportive care furnizeaz\ inventarul mijloacelor folosite. ~ competi]ional\ Interval al planific\rii dedicat preg\tirii [i particip\rii la concursurile oficiale, cu o durat\ care variaz\ `ntre 3-6 luni, `n func]ie de profilul ciclului anual monociclu [i biciclu. Mijloacele [i metodele de ordin fizic [i mai ales tehnico-tactic sunt preponderent folosite, direc]ionate spre specificul concursului [i al tipului de efort cerut tradi]ional. {i `n anii 50-70, ~ competi]ional\ debuta cu o ~ precompeti]ional\, cu durata medie de o lun\, `n care se planificau concursuri de cas\, amicale, probe de control pentru a eviden]ia [i a evalua nivelul de preg\tire al sportivilor pentru sezonul concursurilor oficiale. ~ de tranzi]ie Interval de 4-6 s\pt\mni planificat pentru scoaterea lent\ [i dirijat\ a sportivilor din forma sportiv\, pentru refacerea natural\ [i artificial\ a poten]ialului lor energetic [i, eventual, pentru recuperarea cerut\ de traumatismele, de sechelele [i de deficien]ele sau de defec]iunile anatomo-func]ionale pe care sportivii le resimt `n urma particip\rii la calendarul competi]ional. ~n teoria antrenamentului din deceniile trecute, delimitarea ~ a constituit o legitate riguroas\ a planific\rii, `nct a generat chiar [i principiul specific antrenamentului denumit principiul periodiz\rii (ulterior al ciclicit\]ii). Ca urmare a `nmul]irii exponen]iale a calendarului competi]ional organizat `n s\li corespunz\toare, `n timp de iarn\, ~ a pierdut din `nsemn\tate, rolul s\u fiind preluat de planul de etap\ (pe o lun\) [i de ciclul s\pt\mnal.

cre[tere (periost osteogen activ), asigurnd cre[terea `n grosime a osului. La adult, func]ia osteogenic\ a ~ `nceteaz\ (~ osteogen inactiv). Ea este reluat\, `n anumite situa]ii speciale, ca de exemplu `n cazul fracturilor, cnd ~ formeaz\ calusul care asigur\ sudarea fragmentelor osului fracturat.

PERIOSTIT| m.b. Inflama]ie septic\ sau aseptic\ a periostului. ~n educa]ie fizic\ [i sport, se produce o form\ particular\ de ~ aseptic\ datorit\ solicit\rii excesive a inser]iilor musculare. ~ tibial\ Inflama]ie tipic\ observat\ la alerg\tori [i s\ritori. ~ aseptic\ Inflama]ie care se trateaz\ prin repaos, cu medica]ie antiinflamatorie [i, `n unele cazuri, prin roentgenterapie.

PERMIS tir Autoriza]ie eliberat\ de c\tre organele competente, pentru dreptul de a de]ine o arm\ de foc (calibru 5,6 mm [i mai mare).

PERN| tir arc Element destinat a re]ine s\ge]ile trase, pe suprafa]a c\ruia se aplic\ ]inta. Dimensiunile acestuia sunt de 125x125 cm sau de 130x130 cm pentru proba olimpic\. Sin.: panou.

PERPETUUM MOBILE [ah Problem\ cu o cheie reversibil\.

PERIODONIKES ol. Titlul suprem ce se d\dea `nving\torilor `n cele patru agone: JO, Pytice, Nemeice [i Istmice.

PERIOST m.b. Membran\ conjunctiv-fibroas\ de culoare albicioas\ care acoper\ osul la exterior. ~ este alc\tuit din dou\ straturi: unul extern, denumit ~ fibros, format din ]esut conjunctiv, [i cel\lalt intern constituit din mai multe straturi de celule mezenchimale din care se diferen]iaz\ osteoblastele, celulele care produc ]esutul osos (periost osteogen). Func]ia osteogen\ a acestui strat este prezent\ pe toat\ perioada vrstei de

PESCAJ s.n. Adncime cu care o ambarca]iune se cufund\ `n ap\ `n raport cu greutatea proprie [i a `nc\rc\turii. ~ se m\soar\ pe linia vertical\ de la linia de plutire la partea cea mai de jos a chilei. ~ poate fi de prov\, de pup\, mediu sau maxim. Dep\[irea ~ maxim (adic\ a liniei de plutire) pericliteaz\ stabilitatea [i `naintarea ambarca]iunii.

PETRISAJ m.b. Manevr\ de masaj constnd din: ap\s\ri, stoarceri, frec\ri, ridic\ri, deplas\ri [i apuc\ri executate `n forme asem\n\toare celor folosite la fr\mntatul aluatului. Se execut\ cu o singur\ mn\ sau

285

piaff PICIOR DE ELEFANT alp. Sac de dormit, scurt, matlasat, folosit mai ales pentru bivuacurile `n perete.

alternativ cu ambele mini. Manevrele sunt adaptate la forma regiunilor corporale [i la m\rimea maselor musculare. ~ ac]ioneaz\ cu prec\dere asupra musculaturii. Stimuleaz\ att mu[chi stria]i, ct [i pe cei netezi, ac]ionnd asupra lor, direct sau indirect, prin excitarea nervilor motori corespunz\tori. ~ influen]eaz\ pozitiv preg\tirea mu[chilor pentru efort [i refacerea acestora dup\ solicit\ri intense.

PIAFF c\l. Pasaj pe loc (trap `ngr\m\dit executat pe loc) `n care calul nu are voie s\ `nainteze, s\ se retrag\ sau s\ mearg\ lateral cu nici o parte a corpului (umeri sau crup\) [i nici cu tot corpul. Corpul calului se ridic\ [i se las\ `ntr-o mi[care supl\ [i armonioas\, f\r\ balansarea nici a p\r]ii dinainte, nici a p\r]ii dinapoi.

PIC s.n. Bar\ a[ezat\ oblic pe catargul iahtului `n partea de sus [i dinspre pup\, avnd cap\tul inferior prins de aceasta, iar cel superior sus]inut de o balansin\, pe care se arboreaz\ pavilionul na]ional.

PICAJ p.a., av., pl. Pant\ de coborre foarte accentuat\, al c\rei unghi depinde de viteza, greutatea [i caracteristicile de construc]ie ale avionului sau planorului.

PICIOARE tir Pozi]ie de tragere cu pu[ca, reglementat\ de Federa]ia Interna]ional\ de Tir Sportiv (ISSF).

PICIOR DE B|TAIE atl., gim., s.a. Picior care, `n faza premerg\toare desprinderii `ntr-o s\ritur\ (v. b\taie), printr-o ac]iune foarte energic\ de sus `n jos, execut\ o presiune (b\taie), puternic\ pe sol, cu scopul m\ririi eficien]ei for]ei de impulsie a musculaturii extensoare, care se manifest\ ca o for]\ de reac]ie a presiunii pe sol, orientat\ de jos `n sus, `n vederea autoproiect\rii corpului `n aer, `n func]ie de interesul s\ritorului, pe o traiectorie ct mai `nalt\ sau ct mai lung\. Sin.: picior de impulsie.

PICIOR PLAT m.b. Diformitate a segmentului distal al membrului inferior (picior) constnd din pr\bu[irea par]ial\ sau total\ a bol]ii plantare. Apare din cauze diferite: congenitale, deregl\ri ale perioadei de cre[tere intens\ (adolescen]\), rahitism, obezitate (supra`nc\rcarea boltei plantare), traumatisme la nivelul piciorului etc. ~ func]ional Diformitate `n care bolta plantar\ revine momentan la normal, fie `n mod spontan cnd nu mai suport\ greutatea corpului, fie pasiv prin interven]ia personalului de specialitate. ~ fix sau rigid Diformitate `n care pr\bu[irea boltei plantare nu mai poate fi corectat\ nici `n mod pasiv. Forma func]ional\ se datoreaz\ sc\derii tonusului mu[chilor care men]in bolta plantar\ (tibialul posterior, lungul flexor al degetelor, lungul peronier, mu[chii scur]i plantari). Durerile care `nso]esc, de regul\, aceast\ form\ de ~ se datoreaz\ suprasolicit\rii ligamentelor articula]iilor piciorului [i a excit\rii consecutive a forma]iilor senzitive de la nivelul acestor articula]ii. ~ func]ional beneficiaz\ de tratament ortopedic (sus]in\toare plantare, `nc\l]\minte ortopedic\, gimnastic\ medical\). ~ fix este determinat de spasmul permanent al mu[chilor care sus]in bolta plantar\ sau de anchiloze ale articula]iilor piciorului, consecutive proceselor inflamatorii de la nivelul acestor articula]ii. Tratamentul ~ fix este ortopedic [i chirurgical. Pr\bu[irea boltei plantare se asociaz\ de cele mai multe ori cu devieri `n supina]ie sau prona]ie ale piciorului [i ale membrului inferior. ~ determin\ tulbur\ri de diferite grade ale func]iei complexe `ndeplinite de bolta plantar\ `n statica [i locomo]ia uman\. ~ este compatibil cu practicarea unor discipline sportive (de ex.: nata]ia), dar constituie contraindica]ie pentru cele care solicit\ bolta plantar\.

PIEDIC| lp. Interpunere a unui picior `n direc]ia de deplasare a unuia sau a ambelor picioare ale adversarului, cu scopul de a-l dezechilibra.

286

pist\ PIEPTAR tir arc Accesoriu din piele sau plastic, cu rolul de a evita ag\]area `mbr\c\mintei la declan[are, de c\tre coarda `n mi[care. ~ este folosit mai ales de c\tre tr\g\torii la care, `n pozi]ia de ancorare, pieptul este atins de coard\.

PIERDERE A SERVICIULUI vb. Sanc]iune dat\ de arbitru unei echipe care cedeaz\ mingea adversarului spre a o repune `n joc, f\r\ realizarea unui punct. La volei, echipa care c[tig\ serviciul, c[tig\ `n acela[i timp [i un punct.

PIERDERE A UNUI PUNCT t.c., t.m. Situa]ie `n care mingea este trimis\ `n afara terenului de joc sau `n plas\, cnd este lovit\ de dou\ ori cu racheta, cnd se atinge plasa cu racheta sau cu o parte a corpului, `nainte ca mingea s\ cad\ de dou\ ori pe sol, cnd mingea atinge de dou\ ori solul `n terenul propriu [i la dubl\ gre[eal\. ~ se acord\ [i `n tenisul de mas\, `n acelea[i condi]ii, cu excep]ia dublei gre[eli.

PINTEN I. c\l. Obiect din metal `n form\ de potcoav\, prev\zut cu o tij\ [i o roti]\ din]at\, pe care c\l\re]ii `l prind la c\lciul cizmelor, pentru a impulsiona calul `n deplasare. II. alp. Proeminen]\ stncoas\ `n form\ de col], care consolideaz\ baza sistemului de prindere, ag\]are sau de rulare.

alternativ, pe vrful piciorului sau al patinei, pe pingea sau pe talpa patinei, pe unul sau ambele c\lcie, pe unul sau pe ambii genunchi etc., pe loc sau cu deplasare, cu contact permanent pe sol sau pe ghea]\, cu `ntrerupere provocat\ de o s\ritur\. ~n gimnastica ritmic\ [i `n patinajul artistic exist\ o mare varietate de ~. Gradul de dificultate tehnic\ a ~ este criteriu de evaluare a exerci]iului constnd, printre altele, `n suprafa]a de sprijin ct mai mic\ [i `n amplitudinea rotirii ct mai mare. ~n atletism, este mijlocul tehnic de executare a elanului la toate arunc\rile din cerc, avnd ca scop realizarea unei ct mai mari viteze circulare (periferice) a obiectului de aruncat. La aruncarea discului [i a greut\]ii, datorit\ formei obiectelor, se execut\ o singur\ ~ de 360, caracterizat\ prin `ntreruperea contactului cu solul o dat\ cu executarea unei s\rituri razante spre partea anterioar\ a cercului de pe un picior pe cel\lalt, iar la aruncarea ciocanului se execut\ trei sau patru ~ legate, relativ identice ca form\, cu contact permanent cu solul, fiecare constnd dintr-o alternare de sprijin dublu cu sprijin simplu (pe un singur picior). ~n patinajul artistic, se folose[te elanul de intrare ajutat de mi[c\ri ale bra]elor [i piciorului de elan. ~ sus Rotire executat\ din stnd pe unul sau ambele picioare. ~ jos este efectuat\ `n ghemuit pe un picior. ~ `n cump\n\ Rotire executat\ `n sprijin pe un picior, cel\lalt (piciorul de elan) `ntins la orizontal\ `n prelungirea trunchiului. ~ `n extensie Rotire executat\ cu corpul `ndoit `n lateral sau l\sat pe spate ~ cu s\ritur\ Rotire efectuat\ `n cump\n\ sau jos. II. c\l. Mi[care de dresaj la galop cu `ntoarcere de 360 pe picioarele din spate ale calului.

PIOLET alp. Instrument indispensabil `n ascensiunile de iarn\, pe pante `nclinate de ghea]\ sau pe z\pad\ `nt\rit\. ~ asigur\ sprijinul [i `naintarea alpinistului [i frneaz\ alunecarea `n cazul unei c\deri, are forma unui trn\cop, fiind `n prezent confec]ionat `n `ntregime din aliaje metalice u[oare.

PIRUET| I. atl., gim., p.a. Rotire a corpului, de regul\ de 360, `n jurul axei sale verticale, executat\ printr-o mare varietate de procedee tehnice, cu sprijin pe un singur picior, pe dou\ picioare simultan sau

PIST| I. gen. Teren delimitat, special construit sau amenajat dup\ anumite norme pe care se desf\[oar\ `ntreceri sportive oficiale; forma, suprafa]a, lungimea, profilul, structura [i alte caracteristici ale ~ difer\ de la o disciplin\ la alta, `n func]ie de prevederile regulamentare ale fiec\reia. II. atl. ~ de alerg\ri Teren special amenajat pe care se desf\[oar\ toate probele de alerg\ri [i de mar[, cu excep]ia celor mai lungi de 10 000 m [i a crosurilor. ~ poate fi din zgur\, materiale sintetice (tartan, coritan), parchet, scndur\ de esen]\

287

pistol etc. ~ pentru aruncarea suli]ei F[ie de teren orizontal\, f\r\ denivel\ri, acoperit\ cu zgur\ sau cu material sintetic de tipul tartanului, lung\ de minim 35 m, lat\ de 4 m, delimitat\ pe laturile lungi de dou\ benzi paralele, de culoare alb\, late de 5 cm, iar `n partea final\, la cap\tul dinspre zona de aruncare, de un prag curbat sub forma unui arc de cerc, cu raza de curbur\ de 8 m [i lungimea respectiv\ a corzii pragului, egal\ cu l\]imea pistei (4 m). III. hip. ~ de trap Teren `n general de form\ oval\, special amenajat, unde se desf\[oar\ alerg\rile de trap. IV. s.n. Suprafa]\ delimitat\ de balize pe ap\, `mp\r]it\ `n culoare, pe care ambarca]iunile trebuie s\ o parcurg\ conform regulamentului de concurs. ~ la canotaj Suprafa]\ cu 6 culoare, iar distan]a este de 2 000 m pentru probele masculine. ~ la kaiac-canoe Suprafa]\ cu 9 culoare, iar distan]ele sunt de 200, 500, 1 000, pentru probele de vitez\ [i cu dou\ turnante la traseul de 10 000 m pentru cursele de fond. V. p.v. Traseu oval de ghea]\ de diferite dimensiuni, ~ standard are 400 m [i 2 culoare cu o raz\ de 26 m (culoarul interior) [i 30 m (culoarul exterior). Patinatorii schimb\ culoarele la linia de `ncruci[are situat\ pe linia dreapt\ opus\, acoperind astfel un circuit de exact 400 m. Linia dreapt\ care une[te cele dou\ turnante are 111,43 m, l\rgimea culoarelor variaz\ de la 5 la 4 m. VI. cg. ~ de concurs Suprafa]\ `n lungime de 44,5 m care are o zon\ de lansare de 10,6 m `n care este instalat blocul de start. O linie de joc delimiteaz\ `n fa]\ zona, o a doua zon\, `n care evolueaz\ m\tur\torii, are o lungime de 21,95 m, fiind [i ea delimitat\ de o linie de joc. Urmeaz\ a treia zon\, numit\ aria de joc, `n care este situat\ a[a-numita cas\, linia de T [i linia din spate (lungimea 6,40 m + 1,83 m). Zona a patra, `n lungime de 3,05 m, `ncepe de la ultima linie de marcaj pn\ la cap\tul ~.

tare sau alte materiale compacte care asigur\ o suprafa]\ orizontal\, neted\ [i stabil\ (se admite o `nclinare maxim\ de 1:1 000 `n sensul alerg\rii [i 1:100 transversal pe direc]ia alerg\rii). ~ standardizat\ pentru competi]iile oficiale interna]ionale este format\ din dou\ segmente (f[ii) drepte [i paralele, denumite linii drepte, ale c\ror extremit\]i din aceea[i parte sunt racordate tangen]ial, prin arcuri de cerc, a[a-numitele turnante, formnd ~ cu circuit `nchis. Dup\ form\, se cunosc trei tipuri de turnante: semicirculare (cele mai frecvent `ntlnite), `n mner de co[, ovale prelungite. Cel pu]in una din liniile drepte va fi prelungit\ fie `n unul, fie `n ambele sensuri, pn\ la cel pu]in 120 m, devenind astfel o pist\ deschis\ la una sau la ambele extremit\]i (pentru probele de 100 m [i 110 m garduri se poate construi ~ deschis\ de sine st\t\toare, nelegat\ de pista circular\, regulamentul permi]nd omologarea performan]elor). Unitatea de m\sur\ a ~ este culoarul (~ individual\) de alergare. Lungimea ~ cu circuit `nchis, oficializat\ pe plan interna]ional, este de 400 m, corespunz\toare lungimii primului culoar m\surat la 0,30 m de la bordura interioar\, iar l\]imea ~ este de minim 8 culoare (un culoar este lat de 1,22 1,25 m). ~n func]ie de condi]iile materiale, exist\ ~ de dimensiuni mai mici (150-200-250 m) pentru antrenamente [i concursuri locale.~ cu circuit `nchis cuprinde `ntre dou\ linii drepte un teren central omogen, cu dimensiuni standardizate, pentru jocul de fotbal [i de rugby, pe care se desf\[oar\ [i diverse festivit\]i sportive, artistice etc., reprezentnd totodat\ teren de c\dere (recep]ie) la aruncarea discului, a suli]ei [i a ciocanului. ~ de elan: ~ pentru s\ritura `n lungime, triplusalt [i s\ritura cu pr\jina F[ie de teren special amenajat de forma unui culoar, din zgur\, din material sintetic etc., cu suprafa]a orizontal\ neted\ [i stabil\, cu lungime minim\ de 40 m [i l\]ime de 1,25 m. Pe ea este instalat, la 3-5 m de zona de aterizare, un prag pentru b\taia (desprinderea) la s\ritura `n lungime, la 9-11 m pentru triplusalt. La cap\tul terminal al ~, se afl\ cutia (l\di]a) de sprijin pentru s\ritura cu pr\jina. Pentru s\ritura `n `n\l]ime, ~ are forma unui sector de cerc sau de semicerc, cu raza de minim 20 m, centrul fiind la mijlocul laturii lungi a sectorului de aterizare, `ntreaga suprafa]\ fiind orizontal\, neted\ [i stabil\, din zgur\, din material sintetic

PISTOL tir 1. Arm\ utilizat\ `n probele de tir, de dimensiuni diferite, specificate pentru fiecare prob\ `n parte, care se mnuie[te `n tragerea de concurs cu o singur\ mn\. ~ poate fi: cu aer comprimat sau de foc (automat, semi-automat [i foc cu foc). 2. Ramur\ sportiv\ a tirului, ce cuprinde `n programul olimpic 3 probe pentru b\rba]i [i 2 probe pentru femei.

288

plan PITON alp. Dispozitiv de asigurare confec]ionat din metal, care se bate `n stnc\, avnd forme diferite [i lungimea de 10-15 cm, prev\zut cu un orificiu [i un inel `n care se prinde carabiniera.

PITONARE alp. Ac]iune de batere `n stnc\ a pitoanelor `n timpul unei escalade (ascensiuni).

PITURARE s.n. Vopsire a ambarca]iunii pentru protec]ia corpului ei `mpotriva ac]iunii d\un\toare a agen]ilor corosivi: umiditate, usc\ciune, varia]ii de temperatur\, scoici, alge, ciuperci etc.

PIVOTARE bb., hb. Element tehnic efectuat `n general de juc\torul aflat `n posesia mingii, prin care `ncearc\ s\ protejeze mingea de ac]iunea adversarului, interpunndu-[i corpul `ntre acesta [i minge, avnd `n permanen]\ unul [i acela[i picior `n contact direct cu suprafa]a solului, cel\lalt picior deplasndu-se `n orice direc]ie.

PLACAJ rg. Elemen tehnico-tactic specific jocului de rugby, care const\ `n oprirea juc\torului purt\tor de balon, ce `nainteaz\ spre terenul de ]int\, prin apucarea printr-un gest elementar de oricare parte a corpului (`n afar\ de gt [i de cap). Corect [i eficace placajul se execut\ cu partea superioar\ a corpului (trunchiul, umerii, bra]ele) celui ce placheaz\, asupra p\r]ii inferioare (abdomen, centura pelvian\, picioare) a celui placat. Scopul este, pe lng\ oprirea adversarului din cursa sa, `mpiedicarea pasei sau a [utului care ar urma (neutralizarea balonului). Variantele placajului sunt: placajul din fa]\, din spate [i din lateral.

PLAFON av. ~n\l]ime la care poate zbura un avion, stabilit\ de regulile de circula]ie aerian\. ~ maxim Cea mai mare altitudine la care poate zbura un avion, ca rezultat al calit\]ilor aerodinamice [i al puterii motorului s\u.

PLAN I. gen., gim. Suprafa]\ imaginar\ care sec]ioneaz\ corpul omenesc. ~n principiu pot exista o infinitate de ~ imaginare. ~n practic\, se folosesc numai trei ~, fiecare orientat pe direc]iile fundamentale ale spa]iului: ~ frontal, paralel cu fruntea, ~ sagital, cu direc]ie anteroposterioar\, [i ~ transversal (perpendicular pe ~ precedent). Toate planurile fundamentale trec prin centrul general de greutate al corpului. ~ servesc `n anatomie pentru precizarea pozi]iilor segmentelor sau ale organelor `n spa]iu, precum [i a mi[c\rilor. Astfel, orice mi[care de rota]ie se face `n jurul unui ax [i `n cadrul unui ~. Totdeauna axul [i ~ sunt perpendiculare. (De ex.: mi[carea de flexie a coapsei se face `n jurul unui ax transversal [i `n ~ sagital, iar mi[carea de abduc]ie se face `n jurul unui ax sagital [i `n ~ frontal). II. av., pl. Arip\, organ principal de sustenta]ie (portan]\). III. met. Document de planificare a activit\]ii de educa]ie fizic\ [i sport. ~ de antrenament Document de planificare `n care sunt prev\zute [i e[alonate obiectivele, mijloacele [i formele de preg\tire a sportivilor. ~ de perspectiv\ Document de planificare cu func]ie de prognoz\, alc\tuit pentru un sportiv sau pentru un grup de sportivi, pe perioad\ mai lung\ de timp, de regul\ 2-4 ani (interval olimpic sau `ntre dou\ edi]ii ale CM). Elementele componente ale ~ sunt: obiectivele intermediare [i finale de preg\tire [i ale performan]ei, calendarul competi]ional intern [i interna]ional, formele [i locul preg\tirii sportivilor, unit\]ile organizatorice care vor asigura preg\tirea sportivilor, lotul de sportivi inclu[i `n preg\tire, data probelor de control [i graficul ipotetic al formei sportive. ~ pe etape Document de planificare pentru perioade de timp mai scurte, de regul\ `ntre 3-5 s\pt\mni, prin con]inutul c\ruia se realizeaz\ treptat obiectivele ~ de preg\tire anual. ~ reprezint\ un document curent, operativ cuprinznd: obiectivele intermediare, principalele grupe de exerci]ii, probele [i normele de control, ciclurile s\pt\mnale de lec]ii, ac]iunile culturaleducative, aprecieri referitoare la `ndeplinirea obiectivelor. IV. j.s. ~ tactic Modalitate de folosire a tacticii cu aplicabilitate limitat\ la un singur meci, cu o echip\ sau cu un singur adversar (`n cazul jocurilor sportive individuale), ca urmare a stabilirii anumitor ipoteze

289

planificare fizic [i psihic a sportivilor [i perfec]ionarea lor tehnico-tactic\. ~n func]ie de dimensiunea intervalului de preg\tire a obiectivelor [i a mijloacelor folosite, se pot elabora mai multe feluri de ~: operativ\, curent\ [i de perspectiv\. ~ a procesului instructiv-educativ Opera]ie didactico-metodic\ cu func]ie de prognoz\, prin care se stabilesc corelativ obiectivele, mijloacele, metodele [i formele de organizare, `n func]ie de particularit\]ile individului sau ale colectivului respectiv [i ale caracteristicilor mediului geografic [i fizic. ~ operativ\ Document rezultat din planul curent, care nominalizeaz\ [i dateaz\ microciclurile s\pt\mnale [i `ndeosebi planurile de lec]ie ce urmeaz\ a fi realizate `n cadrul acestora. ~ prevede pn\ la detalii mijloacele [i metodica folosirii lor, fapt pentru care are o importan]\ maxim\ pentru preg\tirea sportivilor. ~ curent\ Document de planificare, limitat la un sezon sau la un ciclu anual, a mijloacelor diferen]iate pe factori de antrenament [i a procedeelor metodice repartizate pe perioade [i pe etape, a datelor probelor de control [i a calendarului sportiv intern [i interna]ional, a profilului [i a num\rului microciclurilor s\pt\mnale. ~ de perspectiv\ Document de planificare a obiectivelor de preg\tire [i de concurs pe o durat\ minim\ de doi ani [i `n medie pe patru ani, ct dureaz\ intervalul dintre dou\ edi]ii ale JO. O astfel de ~ prevede liniile orientative ale preg\tirii, ale grad\rii eforturilor [i ale calendarului sportiv, ale cre[terii valorice a sportivului, ale clasific\rii lui, ale individualiz\rii preg\tirii [i, eventual, ale specializ\rii pentru o prob\, un post `n echip\ etc.

despre modul `n care va ac]iona adversarul [i `n care se fixeaz\ sarcini speciale pentru un juc\tor [i alte m\suri de anihilare a adversarului [i de valorificare a for]elor proprii (echipei). ~ anual Document de planificare cu dubl\ func]ie: curent\ [i de perspectiv\, alc\tuit pe durata unui an de preg\tire [i care cuprinde urm\toarele componente: obiectivele anuale de instruire [i de performan]\, calendarul competi]ional, precizarea nivelului indicilor formei sportive, etapele de preg\tire, probele [i normele de control. ~ tematic anual Document de planificare anual\ a procesului de educa]ie fizic\ elaborat de profesor pentru fiecare clas\, constnd din e[alonarea ciclurilor tematice ale modelului de educa]ie fizic\. ~ calendaristic Document de planificare derivat din planul tematic anual, alc\tuit de profesor pe perioada unui semestru, constnd `n selectarea principalelor elemente din program\ [i `n e[alonarea lor sub form\ de cicluri tematice de lec]ii de-a lungul perioadei respective de timp. Este `nso]it de o anex\ care cuprinde principalele sisteme de ac]ionare pentru fiecare component\ tematic\ a modelului de educa]ie fizic\ [i dozarea riguroas\ a acestora sub aspectul efortului fizic. ~n elaborarea ~ calendaristic se ]ine seama de: ~ de `nv\]\mnt, ~ anual, structura anului [colar, condi]iile geografice, climaterice [i materiale. ~ de `nv\]\mnt Document elaborat de Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii (MEC), care cuprinde obiectivele de `nv\]\mnt predate la o clas\ sau la un grup de preg\tire, num\rul de ore, precum [i structura anului [colar. ~ de lec]ie Document alc\tuit de profesor, care stabile[te sarcinile instructiv-educative, cadrul organizatoric, mijloacele [i dinamica efortului unei lec]ii.

PLANIFICARE met. Activitate de programare, organizare, coordonare [i conducere a activit\]ii de educa]ie fizic\ [i sport pe baz\ de plan. ~ a antrenamentului Prevedere [i repartizare `n timp a mijloacelor [i a procedeelor metodice, ce urmeaz\ a fi aplicate pentru a ob]ine o valoare ridicat\ a preg\tirii sportivilor, `n vederea unor concursuri prestabilite. ~ reprezint\ un sistem de perioade [i de etape, care se `nl\n]uiesc cauzal, pentru a determina m\rirea capacit\]ii de efort

PLANOR pl. Aeronav\ care se men]ine sau se deplaseaz\ prin aer, de[i este mai grea dect acesta, datorit\ formei sale aerodinamice, care `i mic[oreaz\ suprafa]a frontal\, [i a planurilor (aripilor), folosind straturile de aer ca sprijin pentru portan]\ [i echilibrare. Planarea se desf\[oar\ `n urma lans\rii aeronavei cu ajutorul automosorului sau prin remorcarea de c\tre un avion.

PLANORISM pl. Ramur\ sportiv\ care se desf\[oar\ pe avioane f\r\ motor, `n scopul form\rii pilo]ilor

290

plex nervos pentru zborul cu motor sau ca sport `n cazurile `n care se efectueaz\ zboruri de performan]\ ca: zboruri de distan]\ cu ]eluri fixe, zboruri de distan]\ cu ]eluri fixe [i re`ntoarcere la baz\, zboruri de distan]\ `n circuite triunghiulare, zboruri de distan]\ `n care se ia `n considera]ie viteza, zborul cu c[tig de `n\l]ime, zboruri de durat\.

PLAS| j.s., atl. ~mpletitur\ de sfoar\ de dimensiuni diferite, utilizat\ `n scopul diviz\rii terenului de joc `n dou\ suprafe]e egale (volei, tenis), precum [i pentru oprirea mingilor care p\trund `n poart\ (fotbal, handbal, polo). ~ suspendat\ `n sala de atletism este folosit\ pentru a opri obiectele de aruncare (disc, greutate, suli]\ etc.).

PLAN{| DE PLASTILIN| atl. Instala]ie special\ folosit\ la concursurile de s\ritur\ `n lungime [i de triplusalt, care const\ dintr-o plac\ (plan[\) din lemn, cu o l\]ime de 98-102 mm [i o lungime de 1,21-1,23 m, acoperit\ cu plastilin\ sau cu alt material asem\n\tor, care se monteaz\ `ntr-o adncitur\ pe marginea pragului de b\taie, cea mai apropiat\ de zona de aterizare (groapa cu nisip), pe linia pragului (v. linia pragului). ~ montat\ `n acel loc constituie un mijloc eficient de apreciere exact\ a acelor s\rituri executate neregulamentar, a[a-zise s\rituri dep\[ite, datorit\ faptului c\ plastilina pune `n eviden]\, prin urma l\sat\, orice atingere f\cut\ de talpa piciorului de b\taie `n zona care dep\[e[te linia pragului. Suprafa]a plastilinei este neted\ [i se ridic\ fa]\ de nivelul pragului de b\taie `ntr-un unghi de 30 `n direc]ia s\riturii, pn\ la `n\l]imea maxim\ de 7 mm fa]\ de marginea pragului.

PLASTRON scr. Echipament special al antrenorului de scrim\, `n form\ de pieptar confec]ionat din piele sau din pnz\ tare, c\ptu[it\, ce serve[te la amortizarea loviturilor `n timpul lec]iilor cu elevii.

PLATFORM| I. rg. Sistem de legare a juc\torilor la aglomer\ri (regrup\ri). II. alp. ~ de regrupare Form\ de relief a c\rei suprafa]\ [i `nclina]ie permite sta]ionarea [i regruparea alpini[tilor afla]i `n ascensiunea unui traseu.

PLATOU DE CONCURS ht. Spa]iu confec]ionat din bare metalice, acoperit de o podea avnd suprafa]a de 10x10 m [i `n\l]ime de 0,8-1 m [i pe care se fixeaz\ un podium de lemn.

PLAN{| METALIC| scr. Loc de desf\[urare a asalturilor oficiale. Are o lungime de 14 m [i o l\]ime de 1,5-2 m [i, cnd se folose[te podiumul, o `n\l]ime de 0,5 m. ~ trebuie s\ fie plan\, orizontal\ [i cu lumina repartizat\ egal, pentru a nu dezavantaja pe nici unul din tr\g\tori. Sunt trasate foarte vizibil cinci linii: una median\, cte una de fiecare parte a liniei mediane, la distan]\ de 2 m, numit\ linia de punere `n gard\ [i cte o linie la capetele plan[ei linia de fund sau linia limit\. Plan[ele sunt valabile pentru toate probele.

PLAY-OFF vb. Sistem competi]ional prin care echipele joac\ `n faze eliminatorii. Cea mai bun\ echip\ merge mai departe.

PLAY-OUT vb. Sistem competi]ional prin care echipele `nvinse vor retrograda `ntr-un e[alon inferior.

PLASAMENT j.s. Ac]iune tactic\ individual\ care const\ din situarea ct mai ra]ional\ a unui juc\tor `n teren, pentru a favoriza `ntreprinderea unei ac]iuni eficace `n atac sau `n ap\rare.

PLEX NERVOS m.b. Component\ a sistemului nervos periferic, alc\tuit\ din neuroni [i din prelungirile acestora care se leag\ `ntre ele formnd o re]ea nesistematizat\ (de ex.: plex cervical, axilar, lombosacrat). ~ reprezint\ o sta]ie intermediar\ pe c\ile de control ale sistemului nervos asupra organelor interne [i asupra vaselor sanguine. Originea plurineuronal\ a prelungirilor cre[te eficien]a ac]iunii sistemului nervos asupra organelor aflate sub influen]a ~. Lovitura la ~, denumire

291

pliere adncime (~ `n imersiune) `n pozi]ie orizontal\ (ventral\ sau dorsal\), ghemuit\ (dopul) sau vertical\. ~ liber\ sau pasiv\ Capacitate a corpului de a se men]ine la suprafa]a apei sau la o anumit\ adncime, `n pozi]iile men]ionate, f\r\ nici o mi[care, folosit\ sub diferite exerci]ii pentru acomodarea cu apa. ~ activ\ sau dinamic\ Capacitate a corpului de a aluneca pe suprafa]a apei cu ajutorul mi[c\rilor de bra]e [i de picioare care produc plutirea de `naintare. ~ orizontal\ Pozi]ie de baz\ pentru formarea deprinderilor de a `nota [i pentru `nsu[irea procedeelor tehnice de `not craul, bras, fluture (din pozi]ia ventral\) [i spate (din pozi]ie dorsal\), coordonate cu momentele de inspira]ie, apnee [i expira]ie. Unghiul de inciden]\ `ntre suprafa]a apei [i corp se modific\ `n func]ie de procedeul de `not, vitez\, eficien]a tehnicii, particularit\]ile individuale (aspectul somatic), densitatea apei [i cerin]ele regulamentului de concurs. ~ ct mai aproape de orizontal\ [i pozi]ia ct mai corect\ a corpului din punct de vedere hidrodinamic determin\ sc\derea rezisten]ei la `naintare [i permite o execu]ie mai eficient\ a procedeelor tehnice cu efecte asupra profunzimii mi[c\rilor de vslire [i de cre[tere a propulsiei. Sin.: flotabilitate (raportul dintre volumul p\r]ii nescufundate [i volumul total al unui corp plutitor).

utilizat\ `n box pentru loviturile date `n regiunea abdominal\, unde se afl\ ~ solar. Excitarea mecanic\ a acestui ~ determin\, `n mod reflex, tulbur\ri cardiorespiratorii importante. Mi[c\rile respiratorii sunt blocate [i presiunea intratoracic\ se m\re[te. Scad astfel condi]iile de oxigenare a sngelui [i se stnjene[te circula]ia de `ntoarcere a acestuia c\tre inim\. Concomitent, se produc r\rirea, sl\birea [i chiar `ncetarea temporar\ a contrac]iilor cardiace. Ca urmare, aprovizionarea cu snge a creierului devine insuficient\. ~n func]ie de hipoxia cerebral\, se instaleaz\ tulbur\ri ale motricit\]ii care scad capacitatea de lupt\ a boxerului. Cnd inima se opre[te, hipoxia este accentuat\, boxerul `[i pierde cuno[tin]a, se pr\bu[e[te la podea [i, de regul\, este declarat `nvins prin KO. ~n cele mai multe cazuri, tulbur\rile descrise dispar spontan la scurt\ vreme dup\ primirea loviturilor la ~.

PLIERE par. Ordonare a panourilor para[utei `n vederea `mpachet\rii ei.

PLONJON I. vb. Procedeu de lansare a corpului `n plan orizontal, `nainte, lateral sau spre spate pentru a se ajunge cu minile la mingiile care zboar\ departe de juc\tori. II. fb. Procedeu specific portarilor, utilizndu-se de obicei numai lateral [i `nainte, pentru a ajunge [i a opri sau pentru a respinge mingile care se `ndreapt\ spre spa]iul por]ii. III. hb. Procedeu tehnic de aruncare a mingii la poart\, prin `naintarea corpului `n aer, deasupra spa]iului delimitat de semicercul de 6 m, cu scopul apropierii de linia acestuia.

PLUTON atl., ci. Grup omogen de sportivi care se afl\ `ntr-o anumit\ pozi]ie pe parcursul unei curse.

PLURISALT atl. Exerci]iu folosit pentru dezvoltarea detentei `n picioare, constnd din succesiunea mai multor s\rituri lungi executate de pe un picior pe cel\lalt (pa[i s\ri]i). Aplicarea ~ cu `ngreuiere sau `n plan `nclinat ascendent duce `n principal la dezvoltarea for]ei picioarelor.

PLUTIRE nat. Capacitate a corpului de a se men]ine la suprafa]a apei (~ la suprafa]\) sau la o anumit\

POART| I. schi Spa]iu delimitat de dou\ sau de patru fanioane, care indic\ traseul `n probele de schi alpin, prin care concurentul trebuie s\ treac\ `n mod obligatoriu. Poate fi dispus\: orizontal, vertical, oblic [i `n combina]ie. II. fb. Cadru vertical de form\ dreptunghiular\, a[ezat la mijlocul fiec\rei linii de poart\, alc\tuit din doi stlpi verticali, situa]i la distan]e egale de steagurile de col], la o dep\rtare de 7,32 m unul de cel\lalt (distan]a interioar\) [i uni]i printr-o bar\ orizontal\ a c\rei margine inferioar\ trebuie s\ se afle la 2,44 m de p\mnt. Stlpii verticali [i bara transversal\ pot fi confec]iona]i din lemn, din metal sau din alt material aprobat de International Board. Grosimea

292

polo acestora nu trebuie s\ dep\[easc\ 12 cm, iar forma lor poate fi p\trat\, dreptunghiular\, semirotund\ sau eliptic\. III. j.s. ~n handbal, 3 m x 2 m; `n hochei pe ghea]\ 1,83 m x 1,22 m; `n polo 3 m x 0,9 m.

POLISPORTIV gen. Persoan\ care cunoa[te [i practic\, de regul\ sistematic, mai multe sporturi.

POD I. lp. Procedeu tehnic prin care lupt\torul st\ cu spatele orientat spre saltea `n sprijin pe t\lpi [i cap, trunchiul [i gtul aflndu-se `n extensie. II. gim. Exerci]iu acrobatic `n care corpul este arcuit `n extensie, iar sprijinul se face pe palme [i t\lpi. Intrarea `n ~ se face fie din pozi]ia stnd, fie din pozi]ia stnd pe mni, executndu-se o puternic\ extensie a trunchiului.

PODIUM j.s. Platform\ de dimensiuni diferite, `n func]ie de regulamentul jocului sportiv, confec]ionat\ din lemn [i situat\ la o `n\l]ime superioar\ aceleia a terenului pe care este instalat\. ~ de premiere Instala]ie construit\ `n general din lemn, avnd trei trepte, cea din mijloc mai `nalt\ (locul I), iar celelalte dou\ pe acela[i nivel (locurile II [i III), folosit\ pentru premierea primilor clasa]i `n `ntrecerile sportive oficiale.

POLIATLON atl. Ansamblu de probe atletice clasice, al c\rui num\r [i succesiune sunt precizate prin regulament. ~ oficializate `n competi]iile interna]ionale sunt: heptatlonul (pentru femei) [i decatlonul (pentru b\rba]i). ~ aplicat `n ]ara noastr\, pentru diferite grupe de vrst\ de copii [i juniori mici, are urm\toarele probe: triatlonul, tetratlonul, pentatlonul, hexatlonul [i octatlonul. Pentru `ntocmirea clasamentului la ~, se folosesc tabele speciale de punctaj, cu ajutorul c\rora performan]ele realizate `n fiecare prob\ sunt transformate `n puncte.

POLIGON DE TRAGERE tir Construc]ie special amenajat\, prev\zut\ cu unul sau mai multe standuri de tragere, care prin instala]iile sale corespunde necesit\]ilor tehnice specifice fiec\rei probe, asigurndu-se, totodat\, toate m\surile de protec]ie [i securitate.

POLO j.s. Ramur\ a nata]iei [i a disciplinei jocuri sportive, desf\[urat\ pe ap\ `ntre dou\ echipe formate din cte 7 juc\tori (6 de cmp [i 1 portar) [i mai mult de 6 rezerve care pot fi folosite ca `nlocuitori. Prin diferite procedee tehnice efectuate `notnd, urm\resc s\ introduc\ mingea `n poarta advers\. Un atac dureaz\ 35'', timp `n care echipa este obligat\ s\ trag\ la poart\. Durata jocului este de 28' efective, repartizate egal `n 4 reprize separate prin pauze de 2'. La toate opririle semnalate de arbitru pentru `nc\lcarea regulamentului, cronometrele se opresc pn\ la reluarea jocului. Procedeele tehnico-tactice de baz\ sunt conducerea mingii sau driblingul, care se realizeaz\ de juc\tor `notnd, de obicei prin stilul craul, `ntr-o pozi]ie specific\, pasarea, prinderea [i aruncarea mingii spre poart\. Jocul `ncepe prin plasarea juc\torilor pe linia de fund a bazinului (linia por]ii), la un interval de 1 m `ntre ei, `n a[teptarea semnalului sonor al arbitrului, cnd poloistul cel mai rapid al fiec\rei echipe sprinteaz\ pentru a ajunge la mingea lansat\ `n ap\ de arbitru, pe linia centrului suprafe]ei de joc. Echipa care, prin sportivul s\u, intr\ `n posesia mingii, are dreptul de a juca `n continuare. Dup\ `nscrierea unui gol, juc\torii celor dou\ echipe se vor posta `n spatele liniei de centru, mingea fiind repus\ `n joc de c\tre unul dintre componen]ii echipei care a primit gol, printr-o pas\ trimis\ unui coechipier. Echipamentul este compus din slip [i supraslip, iar pentru identificare, juc\torii celor dou\ echipe poart\ c\[ti (bonete) de culoare alb\, respectiv albastr\, cu excep]ia portarilor care poart\ casc\ de culoare ro[ie, numerotate de la 1 (portarul) la 13. Mingea de cauciuc sau de plastic are circumferin]a de 68-71 cm, iar greutatea de 400-450 g, presiunea de 0,9-0,97 atm. Lungimea bazinului variaz\ `ntre 20-30 m, iar l\]imea `ntre 10-20 m. Adncimea apei nu trebuie s\ fie mai mic\ de 1,80 m. Dimensiunea por]ii este de 3 m lungime [i 0,90 m l\]ime. Pe ambele p\r]i ale bazinului sunt asigurate urm\toarele marcaje distinctive: culoarea alb\ linia de poart\ [i linia de mijloc a terenului; culoarea ro[ie 2 m de la linia de poart\; culoare galben\ 4 m de la linia de poart\; culoare verde 7 m de la

293

polovelo greutatea de 2,800 kg. Popicul este de form\ cilindric\, alc\tuit din material plastic cu `n\l]imea de 0,40 m, grosimea de 0,10 m [i greutatea de 1,30 kg. Dup\ c\derea ~, ele sunt ridicate automat printr-o instala]ie mecanic\ auxiliar\. ~ntrecerea jocului de ~ se desf\[oar\ `n baza regulamentului pe probe: individual, perechi, echipe (formate din 6 juc\tori), masculin [i feminin. Probele se compun din dou\ man[e pentru jocurile de ~ feminin: plin [i izolat. Pentru jocul de ~ masculin sunt patru man[e: plin [i izolat. O man[\ se compune din 25 lans\ri la plin [i 25 la izolat. Rezultatul final se stabile[te `n func]ie de num\rul popicelor doborte, fiecare popic dobort avnd valoarea unui punct. Elementele tehnice ale jocului de ~ sunt: preluarea bilei, pozi]ia fundamental\ (de start), priza, vizarea obiectivului, elanul, lansarea bilei [i oprirea.

linia de poart\. Arbitrajul este asigurat de 2 arbitri a[eza]i pe ambele laturi ale bazinului, care conduc jocul, [i de arbitrii cronometrori [i de poart\. Ca `n orice joc sportiv, exist\ faza de atac [i ap\rare, ac]iunea tactic\ a contraatacului [i arunc\rile libere (cornerul [i lovitura de pedeaps\ de la 4 m). Din 1984, jocul se practic\ [i de c\tre femei, `n general `ntr-un bazin mai mic (25/17m) fa]\ de cel pentru b\rba]i, circumferin]a mingii cuprins\ `ntre 68-71 cm, iar presiunea de 0,83-0,90 atm. Celelalte caracteristici (durata [i regulile) sunt acelea[i ca la ~ masculin. Jocul de ~ pentru femei a fost admis `n programul JO din 2000.

POLOVELO ci. Sport colectiv pe echipe de cte 5 cicli[ti, care const\ `n introducerea unei mingi cu ajutorul unui ciocan de lemn `ntr-o poart\ cu dimensiunile de 5 m/2,75 m.

POMOU scr. {urub care fixeaz\ lama `n mner.

PORTANT s.n. Instala]ie format\ din bare de metal sau din materiale compozite, fixat\ pe bordurile b\rcii, la extremitatea c\reia se prind furche]ii, asigurnd astfel distan]a optim\ de fixare a vslelor [i a ramelor de concurs fa]\ de axul b\rcii.

PONTON s.n. 1. Platform\ fixat\ la mal sau ancorat\ `n larg care serve[te la acostarea ambarca]iunilor. 2. Pod plutitor improvizat, a c\rui platform\ este sus]inut\ pe b\rci sau pe vase legate `ntre ele.

PORTAR fb., hb., h.g., polo Juc\tor specializat care are dreptul s\ opreasc\ `nscrierea unui punct, prinznd sau lovind cu orice parte a corpului mingea care se `ndreapt\ spre spa]iul por]ii respective.

POPICE pp. Joc sportiv care const\ `n doborrea cu ajutorul unei bile lansate de un juc\tor a unui num\r ct mai mare de ~, care conform regulamentului sunt `n num\r de 9, fixate `n l\ca[uri proprii, dispuse `n form\ de romb, cu vrful spre locul de lansare. Jocul se desf\[oar\ pe o pist\ confec]ionat\ din material plastic, `n lungime de 20,75 m [i cu l\]imea de 1,50 m, iar `n spa]iul de explozie (de impact al bilei cu ~) este de 1,70 m. Spa]iul de elan al sportivului pentru lansarea bilei este de 5,50 m lungime [i de 0,35 m l\]ime, confec]ionat din placaj (tegofit) [i acoperit de un strat de linoleum de o grosime de maxim 5 mm. Obiectul de joc este bila, de form\ sferic\, alc\tuit\ din material plastic, cu diametrul de 0,16 m [i cu

PORTAVOCE org. Plnie prin care se amplific\ intensitatea unor comunic\ri sau a unei comenzi pe un traseu de antrenament sau de concurs de c\tre antrenori oficiali sau de c\tre crmaci.

PORTIC gim. Instala]ie compus\ dintr-un cadru, pe care sunt atrnate mai multe aparate de gimnastic\ (frnghie, scar\ fix\, inele, pr\jin\, trapez, bar\ fix\ etc.), plasat\ `n aer liber, la care se pot executa exerci]ii de c\]\rare, trac]iune, escaladare, urcare [i coborre prin diferite procedee.

294

pozi]ie PORTSUSPANT| par. Ching\ de leg\tur\ dintre sitemul de suspensie (hamul para[utei) [i suspantele para[utei.

POST j.s. Func]ie cu sarcini tactice speciale repartizat\ fiec\rui juc\tor `n dispozitivul de atac [i de ap\rare al echipei.

POTCOAV| s.n. Pies\ metalic\ mobil\ care serve[te la fixarea parmelor f\cnd parte din ustensilele de bord ale unei ambarca]iuni cu vele sau cu motor.

POTEN}IAL MOTRIC m.b. Totalitate a mi[c\rilor care pot fi executate de un individ. ~ depinde de capacitatea func]ional\ `nn\scut\ a sistemului nervos central [i de condi]iile de via]\ ale fiec\rui subiect. Procesul de instruire [i de antrenament m\re[te mult ~ prin cre[terea num\rului deprinderilor motrice [i a depozitelor de substan]e energetice necesare pentru efectuarea mi[c\rilor.

POTOU hip. Linie de sosire `n cursele de plat [i de steeple-chase.

POWER-TRAINING ht. Metod\ de dezvoltare a calit\]ilor fizice pentru dezvoltarea for]ei `n regim de vitez\.

POWER-VALVE auto. Orice sistem manual, electric, hidraulic sau orice alt mijloc care modific\ ciclul normal al sistemului de e[apare a gazelor sau al cursului normal al gazelor de e[apament pe traseul dintre piston [i punctul de ie[ire a gazelor `n atmosfer\, cnd motorul este `n func]iune.

POZI}IE I. gen. Stare de echilibru a corpului omenesc, caracterizat\ prin diferite rela]ii `ntre p\r]ile [i seg-

mentele sale, bazat\ totdeauna pe echilibrul dintre for]ele interne [i externe. ~ se apreciaz\ `n func]ie de sprijinul corpului sau al segmentelor sale [i de raportul lor fa]\ de centrul general de greutate. Exist\ un num\r infinit de ~, dintre care cele mai importante sunt: ~ fundamental\, din care se efectueaz\ eficient ac]iunile motorii specifice procedeelor tehnice ale diferitelor ramuri [i probe sportive (de ex.: ~ fundamental\ `n box este ~ de gard\, `n schi ~ de alunecare, `n tir ~ de tragere culcat, pe genunchi, `n picioare, `n jocuri sportive ~ `n ap\rare etc.), dar [i ~ derivate, care provin din ~ fundamental\, realizate prin modificarea situ\rii segmentelor. ~ tranzitorii sunt numeroase `n dinamica actului motor, fiind situate `ntre ~ fundamentale [i cele derivate. II. scr. Situare a armei `n raport cu propria suprafa]\ valabil\ a scrimerului . Pentru a facilita diferen]ierea lor, fiecare ~ a fost numerotat\ de la 1-8 `n termeni latini: prima, secunda, ter]a, cvarta, cvinta, sixta, septima [i octava. Fiec\rei linii a suprafe]ei valabile `i corespund dou\ ~ ale minii: `n prona]ie [i supina]ie. ~n timpul luptei, ~ [i schimb\rile lor se folosesc ca ac]iuni preg\titoare. ~ dau [i denumirea par\zilor aflate `n locul lor. ~ de gard\ Stare derivat\ din pozi]ia ini]ial\, iar cnd este corect\ permite scrimerului s\ fie oricnd preg\tit pentru a ac]iona eficient `n lupt\. Din aceast\ ~, deplas\rile se fac mult mai u[or, mai rapid. De aceea este foarte important ca `n etapele de instruire s\ se acorde o foarte mare importan]\ `nv\]\rii ~ de gard\. III. gim. ~ fundamental\ Postur\ a corpului stabilit\ `n mod conven]ional, lundu-se drept criteriu natura reazemului corpului fa]\ de sol sau fa]\ de aparat, `n scopul u[ur\rii descrierii terminologice [i a pred\rii diferitelor exerci]ii. ~n gimnastic\, s-au stabilit urm\toarele ~ funadamentale: stnd, a[ezat, culcat, sprijin [i atrnat. ~ ini]ial\ Postur\ a corpului din care se `ncepe o mi[care (poate fi o ~ fundamental\ sau o ~ derivat\), Sin.: ~ de plecare. ~ derivat\ Postur\ a corpului provenit\ dintr-o ~ fundamental\ realizat\ prin modificarea ~ segmentelor corpului. ~ final\ Postur\ a corpului `n care se termin\ o mi[care (~ poate fi o ~ fundamental\ sau o ~ derivat\). IV. rg. ~ fundamental\ Postur\ specific\ prin care juc\torul de rugby `[i optimizeaz\ faza de start a oric\rei ac]iuni motrice. Aceast\ postur\ este caracteristic\ ac]iunilor de atac [i ac]iunilor de ap\rare. V. tir ~ de tragere Pozi]ie

295

praf de magneziu influen]elor stimulatoare a capacit\]ilor acestuia: preg\tire multilateral\, motiva]ie, sentimente sociale puternice, condi]ii de antrenament [i de concurs, toate coordonate `ntr-un sistem unitar de ac]iuni care vizeaz\ ob]inerea performan]ei maxime.

reglementat\ de regulamente pentru fiecare prob\ `n parte.

PRAF DE MAGNEZIU gim. Carbonat de magneziu sub form\ de praf, ce se folose[te `n gimnastic\ pentru a se pune pe palme, cu scopul de a asigura o priz\ mai bun\, dar [i o protejare a palmelor `n timpul lucrului pe aparat. O alt\ calitate a ~ este aceea c\ absoarbe transpira]ia din palme.

PRAG I. alp. Form\ de relief asem\n\toare unei trepte. II. atl. ~ de aruncare Instala]ie special\ care marcheaz\ terminarea pistei de elan la aruncarea suli]ei [i a mingii de oin\. Este construit dintr-o f[ie (band\) sub]ire de lemn sau din alt material asem\n\tor, lat\ de 7 cm, de forma unui arc de cerc, avnd raza de curbur\ a marginii dinspre zona de elan de 8 m, lungimea, respectiv coarda ~, egal\ cu l\]imea pistei de elan, respectiv 4 m. Fa]a superioar\ a ~, vopsit\ `n alb, trebuie s\ se afle la nivelul pistei de elan. Aruncarea se execut\ din spatele liniei ~ (v. linie), o eventual\ atingere a suprafe]ei lui de c\tre atlet considerndu-se aruncare nereu[it\ (dep\[it\). III. atl. ~ de b\taie Instala]ie special\ care marcheaz\ locul de desprindere la s\ritura `n lungime [i la triplusalt. Este construit din lemn sau din alt material asem\n\tor, de forma unei scnduri groase (blan\), cu lungimea de 121-123 cm, l\]ime de 98-102 mm [i grosimea de 10 cm, `ngropat `n pista de elan, la 2-4 m de marginea cea mai apropiat\ a gropii de nisip la s\ritura `n lungime [i la 11-13 m la triplusalt, `n a[a fel `nct fa]a lui superioar\ s\ se g\seasc\ la acela[i nivel cu pista de elan [i cu suprafa]a orizontal\ a nisipului. Pentru a fi vizibil\, fa]a superioar\ a ~ este vopsit\ `n alb, a[ezarea (contactul) piciorului de b\taie peste linia ~ (v. picior de b\taie) este considerat\ s\ritur\ nereu[it\ (dep\[it\).

PR|JIN| I. atl. Construc]ie special\ de forma unei tije tubulare de lemn, de metal, de fibre sintetice sau din orice alt material, cu lungimea [i diametrul variabile, cu ajutorul c\reia atle]ii execut\ s\rituri `n `n\l]ime `n cadrul probei de s\ritur\ cu ~. ~ncepnd din secolului trecut, cnd s\ritura cu ~ a ap\rut ca prob\ oficial\ la concursurile de atletism, [i pn\ `n zilele noastre, s-au folosit succesiv ~ construite din lemn de esen]\ tare, din bambus, din metale u[oare, `n special din aluminiu [i, `n ultimele trei decenii, din fibre sintetice (polimeri sintetici). ~ din fibre sintetice este superioar\ celorlalte tipuri, `n special datorit\ gradului mare de elasticitate, proprietate care, folosit\ ra]ional, prin `ndoirea [i apoi prin dezdoirea ei, ac]ioneaz\ asupra corpului s\ritorului ca o catapult\, proiectndu-l peste [tachet\ la momentul oportun. Conform regulamentului, `n concurs fiecare atlet sare cu ~ proprie. ~ din fibre sintetice sunt construite cu dimensiuni diferite (lungime, indicele de elasticitate etc.), atletul folosind acel tip care corespunde unor particularit\]i individuale de ordin antropometric (talie, greutate, lungimea bra]elor etc.) [i de ordin motor (viteza `n elan, `n\l]imea prizei pe ~ etc.). II. gim. Aparat pentru exerci]ii de c\]\rare, confec]ionat din lemn, avnd la cap\t un dispozitiv de prindere `n tavan sau de portic, lungimea ~ fiind de 4-5 m, iar diametrul de 50 mm.

PRECIZIE tir Faz\ `n cadrul probei pistol femei.

PRAXIOLOGIE t. {tiin]\ a ac]iunii eficiente care `[i propune analiza [tiin]ific\ a structurii activit\]ii umane [i a c\ilor de cre[tere a performan]elor indivizilor. ~n sport, aplicarea ~ se traduce prin m\surile de formareeducare a sportivului [i de organizare judicioas\ a

PREG|TIRE FIZIC| met. 1. Nivel al dezvolt\rii posibilit\]ilor fizice [i motorii ale individului atins `n procesul repet\rii sistematice a exerci]iului fizic. 2. Component\ a antrenamentului sportiv, constnd din dezvoltarea calit\]ilor motorii, a indicilor morfofunc]ionali ai organismului [i a st\pnirii unui sistem larg [i variat

296

prelungire de deprinderi [i de priceperi motorii. ~n antrenamentul sportiv, ~ are dou\ aspecte principale. ~ general\ [i multilateral\ Proces orientat spre asigurarea unei baze largi, multilaterale a indicilor morfofunc]ionali, a calit\]ilor motorii, a priceperilor [i a deprinderilor de mi[care, care asigur\ premisele ~ specifice [i ale preg\tirii tehnice, tactice, psihice etc. ~ specific\ Proces de dezvoltare selectiv\ a indicilor morfofunc]ionali ai organismului [i a calit\]ilor motorii `n concordan]\ cu caracteristicile efortului specific fiec\rei ramuri sau probe sportive [i cu cerin]ele performan]ei sportive.

eficiente de preg\tire [i de desf\[urare a ac]iunilor de atac [i de ap\rare specifice anumitor probe [i ramuri sportive, `n concordan]\ cu anumite concep]ii tactice. 2. Tehnica `n condi]ii de `ntrecere.

PREG|TIRE TEHNIC| met. Component\ a antrenamentului sportiv care indic\ procesul orientat spre `nsu[irea [i perfec]ionarea pn\ la virtuozitate a totalit\]ii elementelor [i procedeelor tehnice care asigur\ posibilitatea practic\rii unei probe sau a unei ramuri sportive, `n concordan]\ cu prevederile regulamentului.

PREG|TIRE INTELECTUAL| psih. Proces educa]ional de dezvoltare [i de perfec]ionare a func]iilor [i a calit\]ilor intelectuale care sunt solicitate `n activitatea sportiv\, permi]ndu-i sportivului un comportament eficient.

PREG|TIRE VOLITIV| psih. Proces educa]ional care dezvolt\ [i perfec]ioneaz\ la sportiv capacitatea de reglare con[tient\ a actelor [i capacitatea de efort `n `nvingerea dificult\]ilor din activitatea specific\.

PREG|TIRE PSIHIC| GENERAL| psih. Ac]iune educa]ional\ de baz\, de dezvoltare [i de perfec]ionare a func]iilor psihice [i a caracteristicilor personalit\]ii sportivului pentru a-i asigura maxim de eficacitate `n activitatea sportiv\. ~ pentru concurs Totalitate a ac]iunilor prin care se realizeaz\ adaptarea deplin\ a sportivului la condi]iile concrete ale luptei sportive. Ca obiective, urm\re[te asigurarea informa]iilor despre concurs, despre condi]ii [i despre adversar, stabilirea unui plan ct mai realist, asigurarea unui bun echilibru afectiv [i a lucidit\]ii gndirii pentru rezolvarea ra]ional\ a problemelor. Mecanismul const\ din formarea unor atitudini specifice `nainte de concurs (dispunere, anticipare, modelare mental\, angrenare perceptivomotorie [.a.), iar mijloacele constau din ob]inerea unor informa]ii exacte despre adversar [i despre condi]ii, modelarea concursului, formarea motivelor superioare ale particip\rii `n concurs, reglarea anticipativ\ a st\rilor psihice din imediata apropiere a concursului.

PRELUARE I. vb. Procedeu tehnic de lovire a mingii puse `n joc prin serviciul sau prin atacul efectuat de adversar. II. fb. Procedeu tehnic prin care juc\torul intervine pe traiectoria mingii, pentru a o re]ine sub controlul propriu [i pentru a executa, `n continuare, diferite ac]iuni de joc.

PREG|TIRE TACTIC| met. 1. Component\ a antrenamentului sportiv care desemneaz\ procesul form\rii priceperilor, privind modalit\]ile cele mai

PRELUNGIRE bb., fb., h.g. Timp de joc suplimentar acordat `n cazul unui scor egal dup\ consumarea timpului de joc regulamentar, `n vederea desemn\rii echipei `nving\toare. ~ `n baschet este de cte 5' repriza (attea reprize pn\ ce scorul se diferen]iaz\). ~ `n fotbal este de 2 reprize a cte 15', fiecare cu o pauz\ de 1' `ntre reprize (se folose[te numai `n competi]iile cu caracter eliminatoriu). Dac\ [i dup\ cele dou\ perioade de ~, scorul r\mne `n continuare egal, se procedeaz\ la executarea loviturilor de departajare de la 11 m. Dac\ `ns\ pe timpul prelungirilor, una dintre echipe marcheaz\ un gol (denumit golul de aur), aceasta este declarat\ `nving\toare [i partida se `ncheie. ~ `n hochei pe ghea]\ este de 2 reprize a 5'. Dac\ scorul se men]ine egal se execut\ cte 5 lovituri de penalizare. Juc\torul conduce pucul de la centrul terenului [i trage

297

presiune de alimenta]ie, de odihn\ [i ale regimului de via]\, etic prin idealurile de fairplay, de participare onest\ la concurs [i de respectare a adversarului. Dar `nainte de toate, antrenamentul sportiv este un proces didactic de predare-`nsu[ire care se bazeaz\ pe dou\ categorii de principii generale [i specifice. ~ generale Ansamblu de legi [i de no]iuni de baz\ care se reg\sesc `n orice proces didactic, indiferent de profilul acestuia, purtnd o denumire care le dezv\luie sensul [i operativitatea: al particip\rii con[tiente, al intui]iei, al sistematiz\rii, al accesibilit\]ii [i al durabilit\]ii. ~n teoria cu privire la principiile didactice, num\rul [i diversitatea lor a cunoscut o larg\ [i pasionant\ discu]ie. Cele de mai sus sunt cele mai durabile [i profund structurate `n esen]a procesului pedagogic, `nct au devenit clasice. ~ specifice Ansamblu de legi [i de no]iuni de baz\ care ac]ioneaz\ preponderent `n formarea sportivului de performan]\, fiind indispensabile consacr\rii sale. Aceste ~ specifice nu le exclud pe cele generale, dar reprezint\ resortul principal al performan]ei. Ele sunt mai mult de esen]\ biologic\ pentru c\ determin\ o metodologie necesar\ obiectiv `mbun\t\]irii proceselor func]ionale de adaptare la eforturile sporite ale antrenamentului modern. Denumirea acestor ~ specifice a fost modificat\ `n urma informa]iilor de esen]\ morfologic\, fiziologic\ [i biochimic\, pe care observa]ia [i cercetarea [tiin]ific\ le-au furnizat. ~n ultimii ani, opereaz\ urm\toarele ~ specifice: principiul continuit\]ii, principiul solicit\rilor optime [i al cre[terii `n trepte a eforturilor, principiul priorit\]ii efortului specific competi]ional, principiul individualiz\rii. Principiul continuit\]ii const\ `n m\rirea frecven]ei re]elei de concursuri `n plan na]ional [i mai ales `n plan interna]ional, `n construirea de baze sportive acoperite care permite calendarului interna]ional s\ acopere practic att lunile de var\, ct [i pe cele de iarn\. A impus programarea modelelor de antrenament de-a lungul anului. Cre[terea num\rului de zile, de cicluri s\pt\mnale, de lec]ii de antrenament `n planul anual, asigurarea unei succesiuni ne`ntrerupte a acestora, pentru acumularea de efecte bio-psiho-pedagogice `n planul dezvolt\rii calit\]ilor motrice [i `n perfec]ionarea procedeelor tehnico-tactice, indispensabile ob]inerii unei performan]e `nalte [i repetate `n acest interval, a impus necesitatea preg\tirii permanente aproape `n tot anul

la poart\ de la o distan]\ convenabil\, singur cu portarul `n fa]\.

PRESIUNE scr. Ac]iune preg\titoare mai mult sau mai pu]in energic\, executat\ pe lama adversarului, cu scopul de a deschide un drum liber spre locul de lovire. Cnd ~ este mai pu]in energic\, adversarul este tentat s\ r\spund\ tot cu ~, fapt care favorizeaz\ executarea unui atac cu degajament, cu coup, cu fent\ cu degajamente etc.

PRIM AJUTOR MEDICAL m.b. Interven]ie rapid\ [i calificat\ efectuat\ `n caz de accident sau de `mboln\vire subit\, cu scopul de a `nl\tura cauzele, de a alina suferin]ele [i de a preveni complica]iile. Nespeciali[tii, care doresc s\ intervin\, trebuie s\ respecte cea dinti regul\ a ~ (mai `nainte de toate s\ nu faci r\u). Felul `n care este formulat\ aceast\ veche regul\ urm\re[te s\ atrag\ aten]ia asupra faptului c\ priceperea cu care se intervine are prioritate fa]\ de dorin]a fireasc\ de a ajuta ct mai mult pe cel `n suferin]\. ~n activitatea sportiv\, competi]ional\, ~ este asigurat de personal calificat, dotat cu instrumente [i cu medicamente adecvate specificului fiec\rei discipline sportive [i cu mijloace care permit transportarea suferindului, `n timpul cel mai scurt, la institu]iile medicale de profil.

PRIMITOR atl. Component al echipei de [tafet\ c\ruia urmeaz\ s\ i se transmit\ b\]ul de [tafet\.

PRINCIPII ALE ANTRENAMENTULUI SPORTIV met. Totalitate a legilor [i a no]iunilor de baz\, izvorte din complexitatea alc\tuirii [i desf\[ur\rii antrenamentului sportiv, el fiind deopotriv\ pedagogic prin structura [i profilul s\u didactic, biologic prin efectele obiective `n planul dezvolt\rii morfofunc]ionale a organismului sportivilor, psihologic prin implica]iile subiective de ordin caracterial, emo]ional, moral [i motiva]ional ale personalit\]ii sportivului, sociologic prin raporturile [i modul s\u de integrare `n societate, igienic prin condi]iile specifice

298

principii ale antrenamentului sportiv calendaristic. Explica]ia fiziologic\ a acestei continuit\]i este dat\ de caracterul fazic al exerci]iilor fizice, care sunt mijloace selec]ionate ale antrenamentului, fapt ce arat\ c\, pe urmele l\sate de fiecare exerci]iu precedent, se va stratifica exerci]iul urm\tor. Caracterul temporar al leg\turilor reflex condi]ionate poate fi asigurat `n anumite condi]ii externe [i interne. Ele se stabilizeaz\, se automatizeaz\ [i se perfec]ioneaz\ numai dac\ aceste condi]ii se repet\. ~n acest fel, se produc reac]ii de adaptare a organelor [i a sistemelor interesate `n efortul specific. Perfec]ion\rile morfofunc]ionale proprii activit\]ilor sportivilor actuali nu constituie un bun c[tigat odat\ pentru totdeauna, ele fiind modific\ri reversibile. ~n absen]a excita]iilor care au determinat [i au `ntre]inut perfec]ion\rile respective, organele [i sistemele se adapteaz\ la noile condi]ii, capacitatea func]ional\ reducndu-se la nivelul solicit\rii mai sc\zute. De aceea, este nevoie ca solicit\rile s\ aib\ o anumit\ frecven]\ pe fond de continuitate cu respectarea riguroas\ a alternan]ei efortului, a oboselii [i a odihnei, `nso]it\ de o anumit\ schimbare a excitan]ilor (a structurii [i a treptelor solicit\rii) care s\ evite instalarea unui platou de adaptare, a unei obi[nuin]e care s\ nu mai poat\ provoca starea de supercompensa]ie. Principiul individualiz\rii face parte din categoria principiilor specifice antrenamentului sportiv modern, al\turi de cel al specificit\]ii, al continuit\]ii, al solicit\rilor optime [i al cre[terii `n trepte a eforturilor. Des invocat `n teoria antrenamentului [i pu]in valorificat `n practica acestuia, el caut\ ca modelarea [i programarea sportivului, mai ales a celui care practic\ un joc sportiv, s\ se fac\ `n baza cunoa[terii aprofundate a poten]ialului de concurs, reliefat att prin eviden]ierea nivelului calit\]ilor motrice, al posesiei procedeelor tehnico-tactice, prin care s-a remarcat `n competi]ii, prin tr\s\turile sale de caracter [i prin responsabilitatea angaj\rii `n concurs, dar [i prin re]inerea neajunsurilor sale `n aceste planuri ca [i `n cele func]ionale de care este perfect con[tient. Cu ajutorul acestui principiu, procesul didactic al perfec]ion\rii sportive trebuie s\ elaboreze modelul [i programarea antrenamentelor, `n vederea m\ririi eficacit\]ii poten]ialului real, dar [i `n direc]ia estomp\rii sau a elimin\rii insuficien]elor repetate.

Pentru aplicarea acestui principiu, este nevoie de recoltarea a ct mai multor informa]ii de natur\ biologic\, biomecanic\, fiziologic\, despre comportament [i despre randamentul `n concurs, pentru selectarea mijloacelor [i a metodelor care s\-i sporeasc\ valoarea `n concurs. Antrenamentele trebuie grevate pe aceste caracteristici, adecvate concursului, adversarului [i `n care multe aspecte trebuie diferen]iate `n preg\tirea lui fa]\ de procesul pedagogic aplicat celorlal]i sportivi. Nu urm\re[te preg\tirea izolat\ a sportivilor, ci doar diferen]iat\, adecvat\ [i oportun\, `n concordan]\ cu caracteristicile sale [i cu nevoile obiective [i subiective ale postului s\u ocupat `n sistemul [i `n concep]ia de joc a echipei. Principiul priorit\]ii efortului specific competi]ional se refer\ la faptul c\ reac]iile de adaptare la diferite exerci]ii mai au `nc\ o caracteristic\ principal\ [i anume specificitatea lor. R\spunsul organismului sportivului nu este acela[i la toate solicit\rile antrenamentului. ~n func]ie de particularit\]ile fiec\rui excitant, unele organe [i sisteme sunt solicitate mai mult, altele mai pu]in. Aceste rela]ii [i efecte fac ca perfec]ion\rile [i ad\ugirile de poten]ial ale fazei de supercompensa]ie consecutiv\ solicit\rii s\ fie mai ample `n organele care au fost mai puternic solicitate. Faptul c\ gradul de perfec]ionare morfofunc]ional\ a organismului condi]ioneaz\ nivelul performan]elor sportive [i c\ aceste perfec]ion\ri depind de tipul de efort depus `n antrenamente duce la concluzia [i la solu]ia metodologic\ c\ ob]inerea celor mai `nalte performan]e este posibil\ numai dac\ solicit\rile din antrenamente respect\ specificul efortului competi]ional. De asemenea, `n alegerea mijloacelor de antrenament trebuie s\ se ]in\ seama de necesitatea dezvolt\rii mecanismelor de eliberare a energiei `n condi]iile efortului competi]ional. Aceste explica]ii fiziologice au demonstrat c\ principiul multilateralit\]ii, care a dominat metodologia antrenamentelor `n deceniile 30-70, constituie o eroare fundamental\ pentru aplicarea lui `n toate ramurile sportive. El r\mne util `n preg\tirea sportivilor `n jocurile sportive caracterizate printr-o energogenez\ mixt\ a eforturilor. ~n prezent, sportivii de performan]\ din ramurile sportive bazate pe efort aerob sau efort anaerob nu trebuie preg\ti]i multilateral nici `n privin]a dezvolt\rii calit\]ilor motrice [i nici `n

299

prindere a apei mai `nainte apari]ia inhibi]iei de protec]ie, devin accesibili. Pe temeiul acestei legit\]i fiziologice de adaptare, indicatorii program\rii antrenamentului (complexitatea excita]iilor, volumul, durata [i intensitatea efortului) cresc `n trepte [i devin optimi prin repetare, trebuind s\ evite platoul de adaptare sau apari]ia [i instalarea fenomenului de obi[nuin]\ care duc la stagnarea sau chiar la involu]ia performan]elor.

m\rirea capacit\]ii de efort necesar\ concursului. Aceasta `nseamn\ c\ dezvoltarea multilateral\, conform principiului respectiv, nu este o condi]ie a ob]inerii performan]elor ridicate `n sporturile al c\ror efort competi]ional necesit\ o singur\ cale de eliberare a energiei, iar din punct de vedere motric, rezultatele au ca factor limitativ o singur\ calitate fizic\. ~n asemenea situa]ii, preg\tirea fizic\ multilateral\ este contraindicat\. Principiul solicit\rilor optime [i al cre[terii `n trepte a eforturilor a fost demonstrat de cercet\rile [tiin]ifice fiziologice [i biochimice care au dovedit c\ dezvoltarea calit\]ilor motrice, prin intermediul exerci]iilor, constituie un caz tipic de adaptare a organismului la o for]\ mai mare de excita]ie (un efort crescut `n antrenament). Se cunoa[te c\ `ntre intensitatea excita]iei (desolicitare) [i m\rimea reac]iei (r\spunsul organismului) exist\ o strns\ corela]ie. O excita]ie slab\ r\mne f\r\ r\spuns sau provoac\ o reac]ie mic\. Pe m\sur\ ce cre[te `ns\ intensitatea excita]iei, se m\re[te corespunz\tor [i amploarea reac]iei. A[adar, unui excitant de intensitate medie `i corespunde o reac]ie medie, iar unui excitant puternic (un antrenament intens) `i corespunde o reac]ie puternic\. Aceast\ concordan]\ este valabil\ `ns\ numai pn\ la o anumit\ limit\, dincolo de care chiar cea mai mic\ m\rire a intensit\]ii excitantului (efortului), nu numai c\ nu provoac\ cre[terea, ci, dimpotriv\, duce la sl\birea reac]iei. Explica]ia fenomenului const\ `n aceea c\ m\rirea intensit\]ii excitantului, dincolo de limit\, provoac\ un proces de excita]ie att de puternic, `nct acesta se transform\ `ntr-unul diametral opus, de inhibi]ie, cunoscut ca inhibi]ie supraliminar\ (inhibi]ie de protec]ie) sau, `n fine, ca o stare de pessimum (de r\u, de disconfort). Transformarea excita]iei (efortului) `n inhibi]ie poate avea loc mai cu seam\ atunci cnd excitantul (intensitatea efortului) cre[te dintr-o dat\ dincolo de limita de toleran]\, de acceptare. Dar important de [tiut este c\ limita fiziologic\, dincolo de care excitantul provoac\ apari]ia procesului de inhibi]ie, nu r\mne constant\, invariabil\. Ea poate fi dep\[it\ [i mutat\ ct mai sus. De aceea, organismul sportivului, care se adapteaz\ `n mod progresiv la excitan]i din ce `n ce mai puternici, poate s\ suporte prin repetare, o excita]ie care anterior ac]iona foarte puternic (neobi[nuit), astfel `nct excitan]ii antrenamentului, care provocau

PRINDERE A APEI s.n. Faz\ a unui ciclu de vslit, prin care sportivul introduce pala `n ap\.

PRINDERE A BALONULUI ~N ZBOR rg. Procedeu folosit mai ales `n jocul funda[ului care const\ `n prinderea balonului venit direct de la adversar, cel mai adesea dintr-o lovitur\ de picior de urm\rit sau care vizeaz\ trimiterea balonului `n margine. Se execut\ prin amortizarea c\derii balonului, apoi aducerea lui la piept [i acoperirea cu bra]ele. Procedeu deosebit de important pentru ob]inerea baloanelor necesare declan[\rii contraatacului.

PRINDERE A MINGII j.s. Element tehnic prin care juc\torul intr\ `n posesia mingii transmise de un coechipier sau interceptat\ de la un adversar. Se poate face cu dou\ mini [i cu o mn\, de pe loc, din alergare, din s\ritur\: `n dreptul pieptului, la piept, din lateral, deasupra capului, cu [i f\r\ s\ritur\, joase, care ating p\mntul sau rico[eaz\ din p\mnt, rostogolite, oprirea (stoparea) cu dou\ mini [i reprinderea lor dup\ ce ating p\mntul, prin amortizarea deasupra um\rului, amortizare lateral\ cu o mn\ la piept.~ la fotbal este `ng\duit\ numai portarului.

PRINZ|TOR rg. Juc\tor din compartimentul de `naintare, specializat `n prinderea balonului repus din margine.

PRIZ| I. atl. Element din tehnica arunc\rilor, constnd din mai multe variante de ]inere a obiectului de

300

prob\ de teren aruncat, cu o mn\ sau cu ambele. Modul de ]inere este dictat de eficien]a arunc\rii [i de unele prevederi ale regulamentului probei respective. II. lp. Element tehnic de apucare cu minile a adversarului. III. par. Intrare a para[utistului la punct fix sub 50 m `n\l]ime. ~ de aterizare Apreciere a `n\l]imii ultimului viraj al turului de pist\, `n a[a fel `nct aterizarea s\ se fac\ la locul dorit. IV. pl., av. ~n\l]ime de la care se a[az\ aeronava `n zbor pe direc]ia locului de aterizare, ]inndu-se cont de `n\l]ime, de distan]\ [i de structura aeronavei. V. rg. ~ la balon Dexteritate de care d\ dovad\ un juc\tor de rugby `n prinderea, pasarea, purtarea, culegerea sau culcarea balonului. VI. j.s. ~ la minge Procedeu de apucare [i de men]inere a mingii cu degetele [i palmele, care favorizeaz\ manevrarea ei `n continuare, cu scopul realiz\rii diverselor ac]iuni de joc. VII. t.c. ~ rachetei Procedeu de apucare [i de ]inere a rachetei, care favorizeaz\ lovirea mingii din toate pozi]iile, f\r\ a fi necesar\ schimbarea modului `n care ea a fost apucat\ [i ]inut\ ini]ial. VIII. t.m. ~ a paletei (V. ~ rachetei). ~ european\ Modalitate de ]inere a paletei cu suprafe]ele de joc sprijinite `ntre degetul mare [i degetul ar\t\tor, celelalte trei degete aflndu-se `n jurul mnerului paletei. Este ~ caracteristic\ tehnicii europene de joc, fiind utilizat\ de marea majoritate a juc\torilor din Europa. ~ toc Modalitate de a ]ine paleta cu degetul mare [i degetul ar\t\tor `n jurul mnerului paletei la baza acesteia, celelalte trei degete fiind sprijinite pe suprafa]a paletei cu care nu se love[te mingea. Este ~ caracteristic\ tehnicii asiatice, fiind utilizat\ de majoritatea juc\torilor din ]\rile Asiei. IX. scr. ~ de fier Ac]iune preg\titoare executat\ cu propria lam\ (alunecare, presiune, b\taie etc.) pe lama adversarului, cu scopul de a-i `ndep\rta lama sau pentru a-l provoca la o reac]ie identic\. ~n func]ie de inten]ia tr\g\torului [i de reac]ia adversarului, se intervine cu ac]iune real\ sau fals\. X. tir Contact al minii (palmei) cu crosa-pistol. XI. gim. ~ de sus apucat; ~ de jos apucat; ~ mixt\ (cu o mn\ de jos [i cu cealalt\ de sus); ~ r\sucit\ (cubital\).

sportiv\, avnd reguli de concurs specifice [i o performan]\ de un anumit gen, evaluat\ dup\ un anumit cod [i printr-un anumit sistem de unit\]i de m\sur\. Este realizat\ de un sportiv specializat [i perfec]ionat `ntr-un anumit tip de efort, de sistem tehnico-tactic [i fizic care `i confer\ diferen]ierea. Exemplu de ~ este dat de diversele tipuri de s\rituri oficializate `n concurs (lungime, `n\l]ime, triplusalt, cu pr\jina) [i `nglobate `n ramura sportiv\ (s\rituri) a disciplinei clasice atletismul. ~ este specific\ ramurii arunc\rilor din aceea[i disciplin\ (discul, ciocanul, suli]a). ~n ramura sportiv\ a `notului, se includ ~ de vitez\, de semifond [i de fond, care se desf\[oar\ pe diferite distan]e etc. ~ au o `nsemn\tate practic\ de prim ordin `n programul JO, `n care concursurile se desf\[oar\ diferen]iat pe fiecare ~, primilor trei sportivi clasa]i conferindu-li-se medalii [i puncte, pe temeiul c\rora se alc\tuiesc clasamentele neoficiale cantitative [i calitative. Atletismul [i nata]ia au cel mai mare num\r de ~ din programul JO, eviden]iind astfel ponderea poten]ialului sportiv al delega]iilor participante.

PROB| SPORTIV| t. Exerci]iu fizic (ac]iune motric\) complex, specializat printr-o tehnic\ distinct\ [i un profil propriu de efort, care face parte dintr-o ramur\

PROB| DE TEREN atl. Prob\ de atletism care nu se desf\[oar\ pe pista de alerg\ri. ~ sunt: s\ritura `n lungime, s\ritura `n `n\l]ime, triplusalt, s\ritura cu pr\jina, aruncarea greut\]ii, aruncarea discului, aruncarea suli]ei, aruncarea ciocanului [i aruncarea mingii de oin\. Locurile de desf\[urare a acestor probe se pot g\si fie `n incinta stadionului, fie `n exteriorul acestuia (mai rar). Dup\ destina]ia lor, ele se numesc terenuri de s\ritur\ `n lungime, de s\ritur\ `n `n\l]ime, de aruncare a greut\]ii etc. Amplasarea terenurilor pentru aceste probe `n incinta stadionului rezult\ din modul de construc]ie a acestuia. Terenurile pentru probele de s\rituri, cu excep]ia s\riturii `n `n\l]ime, pot fi amplasate fie `n interiorul celor dou\ sectoare de turnant\, fie `n paralel cu liniile drepte ale pistei de alergare, iar terenurile pentru s\ritura `n `n\l]ime [i pentru arunc\ri se afl\ `n interiorul sectoarelor de turnant\ [i terenul central al stadionului. Terenurile de s\rituri sunt construite din dou\ elemente strict delimitate: o pist\ sau o suprafa]\ de elan de dimensiuni standard cerute de regulament, cu sau f\r\ instala]ii specifice (v. pista de elan) [i o

301

probleme heterodoxe evitare, cu bolt\, din s\ritur\, de la [old (`n handbal) etc. ~n general, elementele tehnice r\mn acelea[i, conform regulamentului de joc [i tradi]iei lui, pe cnd ~ variaz\, se diversific\, eficien]a lor explicnd `n bun\ m\sur\ frecven]a [i preponderen]a lor `n preg\tirea tehnic\ a juc\torilor unei echipe. Este specific [i altor sporturi individuale: `not, atletism, gimnastic\, scrim\.

zon\ de aterizare, reprezentat\ la s\ritura `n lungime [i triplusalt printr-o groap\ umplut\ cu nisip pn\ la nivelul pistei de elan, iar la s\ritura `n `n\l]ime [i cu pr\jina, de o instala]ie format\ din material buretos (moale), `n\l]at deasupra solului, la cca 1 m, care are `n vedere amortizarea [ocului de contact al corpului s\ritorului cu solul `n momentul ateriz\rii. Terenurile de arunc\ri sunt constituite din dou\ elemente delimitate: o zon\ de elan, cu dimensiuni standard cerute de regulament, care are fie forma unui cerc la aruncarea greut\]ii, a discului [i a ciocanului (v. cerc de aruncare), fie forma unui culoar la aruncarea suli]ei [i a mingii de oin\ (v. pist\ de elan), [i o zon\ de recep]ie (de c\dere) a obiectului aruncat, reprezentat\ printr-un sector de cerc cu vrful `n centrul cercului de aruncare sau, la aruncarea suli]ei [i mingii de oin\, `n centrul de curbur\ a pragului, de asemenea, cu dimensiuni stabilite de regulament (v. zon\ de recep]ie).

PROFIL AL PANTEI schi Caracteristic\ topografic\ a terenului dat\ de movilele, hopurile, rupturile [i por]iunile plate ale pantei, precum [i de diferen]a de nivel [i de cot\.

PROBLEME HETERODOXE [ah Probleme al c\ror enun] nu este similar cu cel dat celor ortodoxe.

PROBLEME UMORISTICE [ah Mat f\r\ nici o mutare sau cu o jum\tate de mutare.

PROCEDEU TEHNIC j.s. Ac]iune motric\ concret\ prin care elementele tehnice se valorific\ `n joc. Teoretic [i practic, un element tehnic poate fi realizat printr-un num\r mai mare de procedee tehnice. Finalitatea acestora, `n general, este aproximativ aceea[i, difer\ doar situa]iile de joc [i detaliile biomecanice care `[i pun amprenta asupra `nv\]\rii ~. Prin urmare, ~ constituie obiectul `nv\]\rii [i al perfec]ion\rii `n jocurile sportive. Disponibilit\]ile biologice (somatice, motrice) [i psihice ale juc\torului, imagina]ia [i creativitatea antrenorului, eficien]a lor determin\ varietatea procedeelor tehnice. A[a se explic\ c\ un element tehnic, cum este aruncarea la co[ sau la poart\, care reprezint\ elementul tehnic de baz\ `n economia jocului, poate fi realizat\ practic printr-o varietate de ~: aruncarea cu o mn\, cu dou\ de pe loc, din ac]iune, din s\ritur\ cu [i f\r\ panou, cu crlig (baschet), aruncarea cu p\mntul, prin

PROFIL PSIHIC psih. 1. Reprezentare sintetic\ grafic\ a valorilor diferitelor calit\]i psihice ale sportivului ob]inute prin m\sur\tori obiective, ~ poate fi: a) sub form\ de linie frnt\, orientat\ pe o re]ea rectangular\ `n care pe o latur\ se afl\ `nscrise tr\s\turile care se apreciaz\, iar pe cealalt\ valorile pe care acestea le pot avea fie `n cifre, fie `n calificative de apreciere (1, 2, 3, 4, 5; foarte slab, slab, mijlociu, bun, foarte bun), fie `n nota standard (la mijloc fiind valoarea medie a popula]iei [i, `ntr-o parte [i `n alta, cte una [i dou\ devia]ii standard); b) sub form\ poligonal\ `nchis\, rezultat\ din unirea unor puncte (valori) `nscrise pe razele care pornesc dintr-un punct central; vor fi atte raze, cte tr\s\turi caracteriz\m, dep\rtarea punctelor fa]\ de centru indicnd nivelul dezvolt\rii tr\s\turilor respective 2. Ansamblu de tr\s\turi caracteristice unui sportiv, prezente sub forma pozitiv\ a aprecierii sau a diagnozei psihice. ~ este forma cea mai condensat\ a diagnosticului psihologic.

PROGNOZ| SPORTIV| met. Previziune, anticipare a desf\[ur\rii sau a evolu]iei fenomenului sportiv `n ansamblul s\u, `n ceea ce prive[te dinamica tendin]elor de dezvoltare, de r\spndire a unui sport [i de prefigurare a traiectoriei rezultatelor, a recordurilor [i a clasamentelor `n perspectiva imediat\ sau `ndep\rtat\. ~n con]inutul ~ se includ [i prevederile ce vizeaz\ latura organizatoric\, administrativ\ [i dinamica institu]ional\, ideatic\ [i motiva]ional\, material\, arhitectural\

302

programare [i de interes `n plan social, pe care fenomenul sportiv, olimpic sau al fiec\rei ramuri sportive `l va cunoa[te `ntr-un viitor previzibil. Conceptul de ~ a fost preluat, prin extensiune, din [tiin]a viitorului de natur\ social\, al\turndu-se practicii proiect\rii [i a planific\rii att de specifice lumii contemporane. ~ analizeaz\ [i descrie traiectoria alternativ\ de dezvoltare sau probabilitatea cea mai plauzibil\ de orientare, de solicitare [i de dezvoltare a diferitelor aspecte ale fenomenului [i ale sistemului educa]iei fizice [i sportului sportul pentru to]i, sportul de performan]\, structurile organizatorice, na]ionale [i interna]ionale, infrastructura noilor ora[e care candideaz\ la organizarea JO, structura, compozi]ia, design-ul inventarului [i al echipamentului sportiv etc. ~ este o component\ a oric\rei gndiri manageriale mai cu seam\ `n sportul de performan]\, unde obiectivul de concurs se anticipeaz\, determinnd strategia preg\tirii. Premisele ~ sunt generate de experien]a acumulat\ de studiile f\cute asupra dinamicii performan]ei, cu ajutorul unor metode obiective. ~n sporturile individuale, `n care performan]a se concretizeaz\ prin unit\]i temporale sau spa]iale, se folose[te calculul regresiei, care permite s\ se [tie `n ce m\sur\ se schimb\ caracteristicile x (performan]a sportiv\) `n func]ie de schimbarea lui y (num\rul anilor particip\rii `n concurs). Acest calcul folose[te o formul\ a coeficientului de regresie. De asemenea, cunoa[terea ratelor de cre[tere a rezultatelor la precedentele concursuri de anvergur\ (JO, CM, CE) permite predic]ia performan]elor ce vor domina concursul urm\tor (haltere, arunc\rile din atletism). Alt\ metod\ const\ `n studiul comparativ al graficului de concurs, diferen]iat pe fiecare categorie de greutate, care eviden]iaz\ procedeele tehnice cele mai rezultative, care devin astfel obiectiv prioritar al preg\tirii pentru concursul ulterior. Cu acela[i scop, se analizeaz\ graficul de curs\ `n sporturile nautice, pe baza c\ruia se prevede modul `n care trebuie abordat\ preg\tirea fiec\rei probe, stabilinduse timpii [i alura `n care trebuie parcurse distan]ele frac]ionate ale cursei globale.

locul lor de desf\[urare. Cuprinde enumerarea sporturilor obligatorii care trebuie s\ figureze la JO: atletism, gimnastic\, box, scrim\, lupte, tir, sporturi nautice, canotaj, `not, c\l\rie, pentatlon modern, ciclism, haltere, iahting, volei, handbal, fotbal etc. De asemenea, sunt prev\zute complet\rile programului sportiv cu expozi]ii de art\ (arhitectur\, sculptur\, pictur\, muzic\, literatur\), precum [i cu demonstra]ii sportive selec]ionate din ]ara respectiv\. Se mai men]ioneaz\ [i reuniunile [tiin]ifice (congrese, simpozioane, colocvii etc.) cu teme sportive . ~ se modific\ de la o edi]ie la alta a acestora.

PROGRAM AL JOCURILOR OLIMPICE ol. Prezentare grafic\ a probelor `n func]ie de zilele [i de

PROGRAMARE met. Metod\ de instruire folosit\ `n didactica general\, elaborat\ `n conformitate cu modelul cibernetic al procesului de `nv\]\mnt de orice profil. ~ instruirii reprezint\ o noutate `n domeniul metodelor clasice ale pedagogiei. Constatarea c\ `nv\]\tura este, prin esen]a ei, autoreglabil\ cu ajutorul informa]iei pune `n eviden]\ principiul conducerii procesului de `nv\]\mnt printr-o rela]ie reactiv\ `ntre secven]ele lui, care exclude pe cea urm\toare, dac\ precedenta nu a fost condus\ cu exactitate, direc]ionat\ pe linia obiectivelor propuse [i a valorific\rii integrale a acumul\rilor prealabile. Instruirea programat\ porne[te de la premisa c\ `n orice domeniu de `nv\]are [i de perfec]ionare, deci [i al antrenamentului sportiv [i al educa]iei fizice, se `nregistreaz\ un flux continuu de informa]ii transmise, supus actului de conducere [i de control, `n vederea supravegherii [i regl\rii ei prin intermediul unor conexiuni inverse (feedback). ~n acest fel, instruirea, implicit cea motorie, devine un proces de autoreglare, iar raportul predare-`nsu[ire va fi asigurat [i alc\tuit dup\ principiul algoritmiz\rii, al desfacerii valorilor globale ale indicatorilor modelului (de antrenament, de `nv\]\mnt) `n toate elementele componente, esen]iale, compatibile cu unit\]ile temporale ale planific\rii (lec]ii diurne, cicluri s\pt\mnale, de etape [i anuale). Ele asigur\ succesiunea logic\ [i cauzal\ a exerci]iilor standardizate, repetate `ntr-un volum optim pentru automatizarea deprinderilor [i pentru modific\rile func]ionale, abordate cu o intensitate menit\ s\ determine starea de supercompensa]ie sau s\ conserve nivelurile func]ionale dobndite pe o durat\ alternat\

303

program\ interior. 2. Pozi]ie a minii `n faza final\ a mi[c\rii descrise anterior.

de pauze [i cu densitate util\ fiec\rei lec]ii de antrenament. Dac\ modelul antrenamentului este o schem\ sintetizat\ [i esen]ial\ `n analogia ei cu realitatea acestui proces anticipat, ~ reprezint\ ipostaza dinamic\ a procesului didactic care desface `n secven]e m\runte, pe principiul pa[ilor mici, cu evitarea drumului critic al exerci]iilor standardizate (`n plan fizic, tehnic, tactic), care, `n acest fel, pot avea o succesiune algoritmic\ de-a lungul ciclului anual. ~ se deosebe[te de planificarea antrenamentului sau a procesului pedagogic al educa]iei fizice, pentru a distribui structura exerci]iilor, volumul, intensitatea, durata [i densitatea efortului `n unit\]ile temporale ale planific\rii (lec]ia, ciclul s\pt\mnal, ciclul anual). Planificarea reprezint\ cadrul `n care se programeaz\, se distribuie cauzal valorile prev\zute `n indicatorii sintetici ai modelului (temporali, spa]iali, didactici, de structur\).

PROTEC}IE A MINGII bb. Element tehnic de asigurare a p\str\rii mingii de c\tre un juc\tor `n rela]ie cu adversarul pn\ la ivirea unei situa]ii favorabile `nceperii unei noi ac]iuni. Se poate efectua att de pe loc, ct [i din deplasare.

PROTEJ rg. Act regulamentar de joc prin care unul sau mai mul]i parteneri `l sprijin\ [i `l ap\r\ pe posesorul de balon, fie sus]inndu-l, `n timp ce acesta este `nc\ `n aer (margine), pentru a nu fi dobort de adversar, fie ata[ndu-se lui, `n cmpul de joc, pentru a nu `l l\sa izolat `n mijlocul lor (la moluri), dar nu interpunndu-se `ntre el [i adversar, ci al\turndu-se lui, `n general, `napoia balonului (sus]inere).

PROGRAM| met. Document oficial aprobat de Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii (MEC), care stabile[te con]inutul minim al educa]iei fizice, instructiveducative, diferen]iat pe ani de studii, pe clase [i pe sex, pe volumul de ore necesare epuiz\rii lui, precum [i pe cerin]ele de apreciere a gradului de `nsu[ire a acestuia.

PROTOCOL OLIMPIC ol. Ansamblu de reguli stipulate `n Charta CIO [i `n regulamentele Comitetelor de Organizare a JO (COJO), privind perioada [i durata JO, modul de redactare a documentelor de concurs, aranjamentul drapelelor pe stadionul olimpic [i formalit\]ile stricte privind desf\[urarea ceremoniilor de deschidere, de premiere [i de `nchidere.

PROIEC}IE tir 1. Parte component\ a cartu[ului de calibru 5,6 mm sau 7,62 mm, propulsat de `nc\rc\tura exploziv\ s\ ating\ ]inta. 2. Tip de alic\ cu form\ cilindric\ de calibru 4,5 mm, utilizat pentru armamentul cu aer comprimat, propulsarea fiind executat\ de o scurt\ expulzare a aerului stocat `ntr-un rezervor special la o presiune de cca 200 atm.

PROV| s.n. Partea cea mai din fa]\ a unei ambarca]iuni, format\ din: babord, tribord [i mijloc.

PROXIMAL m.b. Punct de pe axul longitudinal al unui membru sau al unui segment al acestuia, situat mai aproape de extremitatea articula]iei cu trunchiul dect de cea liber\.

PROMO}IE MINOR| [ah Transformare a unui pion `ntr-o figur\ mai slab\ dect regina, pentru a evita matul.

PRUSIK alp. Nod special, utilizat pentru urcare sau pentru asigurare prin autoblocarea alunec\rii pe coard\.

PRONA}IE m.b. 1. Mi[care de rota]ie a radiusului `n jurul cubitusului, prin care mna situat\ vertical este adus\ cu fa]a dorsal\ spre `nainte [i degetul mare spre

PSIHOGRAM| psih. 1. Reprezentare grafic\ sau descriere analitic\ a caracteristicilor psihice ale sportivului,

304

pup\ ob]inute prin observa]ie, teste, anchete. 2. Model psihologic al unui sport, fa]\ de care se apreciaz\ nivelul dezvolt\rii [i al preg\tirii psihologice a unui anumit sportiv `n cazul selec]iei sau al orient\rii sportive.

PUC h.g. Obiect de joc folosit `n hocheiul pe ghea]\, confec]ionat din cauciuc negru, dur, de form\ cilindric\, cu diametrul de 76,2 mm [i cu `n\l]imea (grosimea) de 25,4 mm.

PUD ht. Sfer\ metalic\ prev\zut\ cu mner lung pentru apucare, care se folose[te `n antrenamentele pentru dezvoltarea for]ei musculare.

PUGILAT ol. Prob\ introdus\ pentru prima dat\ la cea de-a 23 edi]ie a JO antice (688 `.Hr.), constnd din lupta cu pumnii `ntre doi adversari pn\ `n momentul abandon\rii luptei de c\tre unul din ei, recunoscut ca `nvins prin ridicarea minii. Lupta se d\dea cu pumnii goi sau `nf\[ura]i `n ni[te bandaje formate din curele cu `nt\rituri metalice numite ceste. ~ este socotit str\mo[ul boxului modern.

PULBERE tir ~nc\rc\tur\ exploziv\ a cartu[ului.

PUNCER box Boxer care exceleaz\ prin lovituri regulamentare, extrem de dure, care provoac\, `n general, KD [i KO.

PUNCT I. vb., t.m., t.c. Schimb regulamentar de mingi `ntre 2 adversari, care `ncepe cu serviciul [i se termin\ cnd mingea iese din joc, `n urma unei gre[eli efectuate de unul din juc\torii. II. tir Loc situat pe suprafa]a limitat\ a ]intei. ~ central Suprafa]\ `n form\ de cerc cu diametrul de 5 mm, pe ]int\, la proba de pu[c\ aer comprimat, care are valoarea de 10 puncte. ~ de ochire Loc fix sau mobil de pe ]int\, unde tr\g\torul `[i ia linia de ochire. ~ negru Suprafa]\ circular\, oval\ etc. aflat\ `n mijlocul ]intei, `n care valoarea focului este cea mai mare [i care, pentru a fi mai u[or identificat\ de tr\g\tor, este de culoare neagr\. ~ are diametrul variabil la ]intele de pu[c\ [i pistol la 10 m, 25 m [i 50 m, conform regulamentului elaborat de c\tre Federa]ia Interna]ional\ de Tir Sportiv (ISSF). ~ valoric Suprafa]\ circular\ cu diferite diametre dispuse concentric, desenate pe ]int\ cu linie sub]ire (10 astfel de cercuri), avnd valoarea de 1 punct zona situat\ `ntre primul cerc exterior [i al doilea spre interior [.a.m.d., ajungndu-se la cercul central cu valoarea de 10 puncte. III. rg. ~ critic Context tactic cnd disputarea posesiei este maxim\ (echilibrarea raportului `ntre conservarea posesiei [i contestarea acesteia). ~ de fixare Moment al jocului de rugby caracterizat prin imobilismul relativ al balonului [i al circula]iei juc\torilor ce vizeaz\ conservarea sau c[tigarea posesiei balonului. Sunt reprezentate de gr\mada spontan\ [i de mol. IV. tir arc ~ de lansare Reper pe coard\, prin care se men]ine aceea[i pozi]ie de lansare a s\ge]ii. V. j.s. ~ `nscris Finalizare a unei ac]iuni de atac prin trimiterea, `n mod regulamentar, a mingii `n plasa por]ii, `n co[ sau peste plas\, `n terenul advers, f\r\ posibilitatea de a o relua [i de a o retrimite partenerului de joc. Sin.: punct marcat.

PUNCHING-BAG box Sac de lovit pentru dezvoltarea for]ei de lovire a boxerilor. Este confec]ionat din piele [i este umplut cu nisip.

PUNTE s.n. Acoper\mnt a[ezat peste traverse, deasupra cocii ambarca]iunii, confec]ionat din scndur\ sau din pnz\.

PUNCHING-BALL box Minge lovit\ de boxeri cu maxim\ vitez\, din diferite direc]ii, pentru antrenarea vitezei de lovire. ~ se mai nume[te [i minge par\ deoarece forma ei sugereaz\ fructul respectiv.

PUP| s.n. Cea mai din spate parte a unei ambarca]iuni, format\ din: babord, tribord [i mijloc.

305

purtare a balonului timp, pe baza transform\rii energiei chimice eliberat\ prin procese la care particip\ [i oxigenul. ~ anaerob\ Cantitate de energie mecanic\ dezvoltat\ `n unitatea de timp, pe baza transform\rii energiei chimice eliberate prin procese la care nu particip\ oxigenul. ~ aerob\ maxim\ are, la omul s\n\tos, ca factor limitativ, inima. De dimensiunile [i starea ei func]ional\ depinde debitul sanguin ajuns la mu[chi [i, prin acesta, cantitatea maxim\ de oxigen care particip\ la eliberarea energiei chimice transformate `n energie mecanic\ `ntr-o unitate de timp. Factorul limitativ al ~ anaerobe maxime este reprezentat de sistemul neuromuscular. M\rimea maselor musculare angrenate rapid `n contrac]ie, prin procese biochimice la care nu particip\ oxigenul, condi]ioneaz\ cantitatea maxim\ de energie mecanic\ desf\[urat\ `ntr-o unitate de timp. Determinarea nivelului maxim al celor dou\ forme ale ~ umane constituie una dintre componentele principale ale examenului medicosportiv, datorit\ faptului c\ furnizeaz\ repere foarte importante pentru selec]ia [i pentru dirijarea antrenamentului `n activitatea sportiv\ de performan]\.

PURTARE A BALONULUI rg. Element tehnic de ]inere (purtare) a balonului `n alergare, care se poate executa cu o mn\ sau simultan cu ambele mini (cnd urmeaz\ s\ se efectueze o pas\).

PU{C| tir 1. Arm\ de foc sau cu aer comprimat, de dimensiuni diferite, specificat\ pentru fiecare prob\ `n parte. 2. Ramur\ sportiv\ a tirului ce cuprinde `n programul olimpic 3 probe pentru b\rba]i [i 2 probe pentru femei.

PUTERE gen., m.b. Cantitate de energie mecanic\ dezvoltat\ `n unitatea de timp. ~n locomo]ia uman\, ~ este dezvoltat\ de mu[chi prin transformarea energiei chimice `n energie mecanic\. ~n func]ie de participarea sau neparticiparea oxigenului la procesele complexe prin care se elibereaz\ energia chimic\ transformat\ apoi `n energie mecanic\, sunt descrise dou\ forme de ~. ~ aerob\ Cantitate de energie mecanic\ dezvoltat\ `n unitatea de

306

R
RAC s.n. Ratare a unei lovituri de vslit prin scufundarea exagerat\ a palei, ceea ce produce o frnare a b\rcii [i, uneori, ruperea ramei sau a vslei. RACHETOMODELIST md. Sportiv care practic\ `n mod organizat ramura sportiv\ rachetomodelism. RACHET| t.c. Instrument (aparat, dispozitiv) de lovire a mingii, cu o lungime total\ de 32 ]oli (81,18 cm), inclusiv mnerul de prindere, [i cu o l\]ime de 12 [i 1/2 ]oli (31,75 cm), alc\tuit dintr-o ram\ de lemn, de carbon sau de metal care circumscrie (`ncadreaz\) suprafa]a de lovire constituit\ dintr-o ]es\tur\ uniform\ de corzi `ncruci[ate, prinse de marginea ei, `mpletite sau legate `n locul de `ncruci[are. ~ este confec]ionat\ de diferite fabrici, care trebuie s\ respecte dimensiunile ei standardizate, aprobate de Federa]ia Interna]ional\ de Tenis (FIT), ele putnd folosi `ns\ diferite tipuri de materiale pentru rame [i corzi [i diferite moduri de `mpletire a nodurilor, de legare [i racordare. RACORD ci., moto. Dispozitiv tubular confec]ionat din cauciuc care face leg\tura `ntre pompa de umflat pneurile [i valva ro]ii. RACORDAJ t.c. Mod de dispunere [i de `ntindere a corzilor unei rachete de tenis. RAID c\l. Prob\ de mare fond care se desf\[oar\ `n mai multe zile, `n etape de 60-100 km [i mai mari.

RALANTI auto., moto. Func]ionare a motorului cu accelera]ia redus\ la minim.

RACHETOMODEL md. Aparat zbur\tor cu greutatea de maxim 1 kg, propulsat de un motor rachet\, asem\n\tor cu o rachet\ sau cu o nav\ cosmic\, capabil s\ aterizeze f\r\ a se distruge [i care este folosit `n activitatea sportiv\ sau de recrea]ie.

RACHETOMODELISM md. Ramur\ sportiv\ care se ocup\ de construirea de rachetomodele [i de desf\[urarea concursurilor de rachetomodele.

RALIU auto., av., moto. Suit\ de etape (man[e) de regularitate, de vitez\ [i de `ndemnare efectuate de automobili[ti, motocicli[ti [i aviatori de-a lungul mai multor zile consecutive, pe un traseu prestabilit ca distan]e (sute de km), de un anumit grad de dificultate (obstacole, condi]ii meteorologice), cu o structur\ variat\ (nisip, z\pad\, ghea]\, macadan) [i cu un profil divers (coaste, serpentine, munte). ~ poate fi evaluat dup\ epuizarea mai multor man[e prin adi]ionarea de

307

ram\ disciplin\ sportiv\ care asigur\ aplicarea concret\ [i variat\ a eviden]ierii ei `n planuri multiple. Num\rul ~ care alc\tuiesc o disciplin\ difer\ (de ex.: din jocurile sportive fac parte fotbalul, handbalul, baschetul, polo, hocheiul, tenisul etc.; din atletism fac parte alerg\rile, arunc\rile [i s\riturile; din nata]ie `notul, s\riturile la trambulin\, `notul sincron; din sporturi nautice canotaj, kaiac-canoe, iahting; din atletica grea halterele, luptele, boxul; din gimnastic\ artistic\, ritmic\ sportiv\, aerobic\, acrobatic\ etc).

puncte acumulate (conform regulamentului) sau prin cronometrarea timpului consumat pentru parcurgerea traseului (rutei). Se ia `n considerare acordarea penaliz\rilor (`n puncte, `n unit\]i temporale) determinate de nerespectarea regulamentelor privind aspectele tehnice ale traseului parcurs sau dep\[irea timpului repartizat efectu\rii etapei (man[ei) sau a totalului etapelor incluse `n ~. De obicei, numele ~ este dat de denumirea teritoriului str\b\tut, a ora[ului din care se d\ startul sau `n care are loc sosirea ori a locului de desf\[urare (munte, deal, de[ert): Paris Dakar, Monte Carlo, Bra[ov, Vidraru etc.

RAN a.m., jd. Liber, f\r\ reguli. RAM| s.n. Obiect specific de vslit prin care canotorul asigur\ propulsia unei b\rci `n care sunt dispu[i un num\r par de sportivi repartiza]i egal pe fiecare bord, manevrarea f\cndu-se cu ambele bra]e pe mnerul unei rame.

RAND| s.n. 1. Velatur\ a unei ambarca]iuni cu un singur catarg. 2. Vel\ dinspre pup\ a unei ambarca]iuni cu un catarg [i dou\ vele. 3. Vel\ mare.

RAMONAJ alp. Procedeu tehnic cu ajutorul c\ruia se efectueaz\ ascensiunea pe dou\ fe]e paralele sau aproape paralele de stnc\, folosind opozi]ia spatelui, a t\lpilor [i a bra]elor, `n scopul `naint\rii prin alternarea punctelor de sprijin.

RANDORI a.m., jd. Lupt\ de antrenament, exerci]iu liber de lupt\.

RANVERSARE av. Evolu]ie acrobatic\ care const\ `n urcare pe vertical\ [i rotire la 180 `n jurul axului vertical al aeronavei.

RAMUR| A ARCULUI tir arc Parte flexibil\ a arcului care imprim\, prin destindere, viteza de plecare a s\ge]ii. Sunt `n num\r de dou\: inferioar\ [i superioar\. Sin.: bra]ul arcului, lamela arcului.

RAMUR| SPORTIV| met. Sistem unitar de procedee tehnico-tactice [i de calit\]i motrice specifice, diferen]iat `n cadrul unei discipline sportive, statornicit prin tradi]ie [i prin reglement\ri care compun o preg\tire [i un concurs propriu, desf\[urat dup\ reguli prestabilite, privind obiectul de joc sau de `ntrecere, aparatele folosite, spa]iul [i timpul, `mpreun\ cultivnd o performan]\ de un anumit profil, evaluat\ prin unit\]i temporale, spa]iale sau conven]ionale (goluri, puncte). ~ reprezint\ de fapt, `ntr-un mod specific, o

RASTEL s.n., schi, tir Suport construit din lemn sau din metal care serve[te la p\strarea armelor `n magazie (depozit) sau pe care se a[az\ ramele, vslele [i ambarca]iunile `n hangar. Poate fi: ~ raft, ~ fix, ~ rabatabil, ~ suspendat.

RATARE j.s. E[ec `n `ncercarea de a realiza din pozi]ii favorabile un punct, un gol etc. pe parcursul meciului, datorit\ impreciziei tehnice, a st\rii de oboseal\, a dezechilibr\rii, a grabei, a emo]iei etc. La haltere, ~ unei probe (smuls) din biatlon nu elimin\ sportivul din competi]ie, el avnd dreptul s\ concureze la proba urm\toare (aruncat).

308

ra]ionalizare a antrenamentului RATEU tir ~ncercare nereu[it\ de tragere din diverse cauze (de ex.: cartu[ percutat insuficient, chiulasa blocat\, percutor spart etc). Anun]area ~ se face `n lini[te, prin ridicarea unei mini f\r\ a atinge arma `nainte de inspec]ia arbitrului de stand.

RATRAP| ci. Pies\ accesorie a bicicletei fixat\ `n corpul pedalei [i prev\zut\ cu o curea de strngere a pantofului pe aceasta, pentru a-i asigura o mai bun\ trac]iune [i `mpingere `n timpul rul\rii.

RA}IE ALIMENTAR| m.b. Cantitate zilnic\ [i propor]ia de alimente energetice, plastice [i reglatoare necesare sportivilor pentru p\strarea s\n\t\]ii [i pentru `ndeplinirea sarcinilor metodice planificate . ~ asigur\ transpunerea `n practic\ a indica]iilor [i a contraindica]iilor din regimul alimentar al sportivilor. Ea adapteaz\ con]inutul, volumul, num\rul [i orarul meselor la cerin]ele concrete ale programului de activitate [i la particularit\]ile sportivului. Din aceast\ cauz\, ~ prezint\ mari varia]ii cantitative [i calitative. Cantitatea de energie a ~ se m\soar\ `n calorii mari. Urm\toarele cifre medii trebuie considerate doar ca repere orientative. Adultul s\n\tos, sedentar, cu greutate corporal\ de 70 kg are nevoie de 2 500-3 000 calorii, sportivii din gimnastic\ [i din probele de vitez\ din celelalte sporturi 3 500-4 000 de calorii, cei din jocurile sportive 4 000-4 500 calorii, iar cei din nata]ie, sporturi de iarn\, probe de rezisten]\, categoriile superioare de greutate, ciclism de [osea de 5 000-8 000 calorii. ~ difer\ [i sub aspect calitativ fa]\ de cea a sedentarilor. Procentul de 60 % glucide, 15 % protide [i 25 % lipide, din ra]ia alimentar\ a sedentarilor, se schimb\ `n favoarea glucidelor la sportivii care fac eforturi de lung\ durat\, `n favoarea protidelor la cei care fac eforturi de for]\ [i de vitez\ [i `n favoarea lipidelor la nata]ie [i la sporturile de iarn\ (temperatur\ sc\zut\ a mediului ambiant). De asemenea, cantit\]ile de elemente reglatoare (ap\, vitamine, minerale) sunt mult mai mari `n ~ dect la nesportivii sedentari.

RA}IONALIZARE A ANTRENAMENTULUI met. Opera]ie ampl\ [i profund\ ap\rut\ `n sportul de `nalt\ performan]\ al ultimelor dou\ decenii, impus\ de nevoia de a valorifica optim poten]ialul biologic [i psihic al sportivului, precum [i a timpului tot mai scurt (mic[orat de amplificarea exponen]ial\ a concursurilor oficiale), pe care antrenorul `l are la dispozi]ie pentru preg\tirea [i pentru ob]inerea unei performan]e `nalte [i stabile `ntr-o ramur\ sau `ntr-o prob\ sportiv\. Conceput\ de praxiologie, preluat\ de pedagogie, reclamat\ de fiabilitate, ~ [i-a f\cut apari]ia `n anii 80 [i 90 ai sportului de `nalt\ performan]\, care a schimbat cre[terea [i adversitatea abord\rii ei. Obiectivele ~ au urm\rit s\ mic[oreze considerabil num\rul exerci]iilor folosite `n preg\tirea extrem de costisitoare din punct de vedere al solicit\rilor suportate de sportiv [i al timpului afectat, folosind un ansamblu de analize (statistico-matematice, fiziologice, motrice, `n spiritul teoriei jocurilor a lui Morgenstern [i Neumann), pentru a le selec]iona (p\stra) pe cele care au o semnifica]ie direct\ [i specific\ pentru concurs. Opera]ia de simplificare a fost urmat\ de cea a standardiz\rii execut\rii lor, adic\ de tipizarea aplic\rii lor omologate, cu cunoa[terea exact\ att a costului biologic [i psihic suportat de sportivi, ct [i a efectelor imediate, tardive [i stabile. La rndul ei, standardizarea a precedat algoritmizarea exerci]iilor care ordoneaz\ succesiunea [i alternan]a logic\ [i legic\ a aplic\rii lor, pentru cumularea de efecte `ntr-un interval de timp mic[orat, dar abordat prin intensit\]i repartizate pe trepte sau pe zone de efort compatibile cu graficul formei sportive. Concomitent cu simplificarea inventarului de mijloace (exerci]ii fizice), s-a m\rit apreciabil cantitatea de repetare a acestora cu direc]ionare pe specificul concursului, `n interiorul unor lec]ii mic[orate ca durat\, dar cu un con]inut selec]ionat [i specific, abordat `n zone submaximale [i maximale de efort. ~n interiorul opera]iei cuprinz\toare a ~, a fost elaborat\ refacerea artificial\, care, combinat\ cu cea natural\, a permis sportivului s\ poat\ relua [irul lec]iilor incluse `n ciclul diurn [i `n cel s\pt\mnal, cu randamentul necesar complet ref\cut. ~ este o opera]ie care va continua s\ g\seasc\ solu]ii pentru ca sportivul s\ poat\

309

raz\ a cercului inelelor (se poate efectua [i la paralele), se execut\ dintr-un balans amplu `nainte cu oprirea `n stnd pe mini, care se realizeaz\ prin frnarea deplas\rii picioarelor [i ap\sarea inelelor spre `napoi. ~ lent\ Element tehnic specific inelelor care const\ dintr-o mi[care circular\ lent\ (de for]\) prin care corpul trece din atrnat `n sprijin, `n sprijin echer sau `n sprijin lateral. II. lp. Procedeu tehnic prin care un lupt\tor, din pozi]ia de gard\ la sol, este dus `n pozi]ie periculoas\ sau trecut prin aceast\ pozi]ie, fiind dat peste cap `nainte. ~n func]ie de prizele executantului, ~ poate fi cu centurare invers\, cu fixarea coapsei opuse, cu fixarea cefei [i a gleznei opuse, cu fixarea bra]ului [i cu centurare (pe deasupra sau pe dedesubt) etc. III. pl. Evolu]ie acrobatic\ care const\ `n efectuarea unei r\suciri, dup\ care, printr-o rota]ie de 180 `n jurul axei longitudinale a navei, aceasta este adus\ `n pozi]ie normal\ de zbor.

suporta rigorile unei preg\tiri tot mai intense, determinat\ de m\rirea considerabil\ a re]elei de concursuri oficiale. Economia biologic\ [i psihic\ a sportivului va fi continuu ameliorat\ de efectele `nc\ neepuizate ale ~.

RAZ| A CERCULUI p.a. Parametru care stabile[te m\rimea cercului la figurile obligatorii, fiind propor]ional\ cu 1,5 m din `n\l]imea patinatorului.

RAZMUT av., pl. Zbor cu vitez\ mare efectuat `n apropierea solului.

R|STURNARE I. gim. Element acrobatic executat la sol, la brn\ [i la s\rituri peste cal, constnd dintr-o rotire a corpului realizat\ cu sprijinul minilor sau al unei mini pe sol sau pe aparat (scurt\ faz\ de trecere prin stnd pe mini). Sprijinul minilor pe sol este de obicei precedat sau urmat de o faz\ de zbor al corpului `n aer. ~ `nainte Element executat fie din pas s\ltat cu b\taie pe un picior, fie din alergare cu b\taie pe ambele picioare. Trecerea prin stnd pe mini este urmat\ de faza de zbor. Se poate ateriza pe un picior, pe ambele, a[ezat apropiat sau dep\rtat. ~ `napoi Element executat cu un balans energic al bra]elor `napoi simultan cu impulsia picioarelor pe sol (brn\), corpul extins trece prin faza de zbor, apoi prin stnd pe mini [i revine `n pozi]ia stnd. Mai multe ~ `napoi executate `n torent constituie un procedeu de elan pentru execu]ia salturilor `napoi. Sin.: flic-flac. ~ lateral\ Element care poart\ numele de roat\ (v. roat\). ~ lent\ Mi[care cu caracter de mobilitate care se execut\ `nainte sau `napoi, f\r\ faz\ de zbor. ~ la aparate Procedeu tehnic de trecere, printr-o mi[care circular\ a corpului, dintr-o pozi]ie mai joas\ `ntr-o pozi]ie mai `nalt\ (obi[nuit din atrnat `n sprijin). ~ `n sprijin Element tehnic executat la paralele, inele (mai rar la bar\ fix\ [i la paralele inegale). La paralele, se porne[te din stnd atrnat, iar la inele din atrnat, ~ `ncepe printr-un balans `nainte [i se termin\ `n sprijin sau sprijin echer. ~ `n stnd pe mini Mi[care caracteristic\

R|STURNAT alp. Form\ stncoas\ care formeaz\ un unghi de 90 fa]\ de vertical\.

R|SUCIRE I. gim. Gen de mi[care de rota]ie executat\ `n jurul axului longitudinal al corpului sau al segmentelor sale: ~ bra]elor sau a picioarelor `n\untru (prona]ie) sau `n afar\ (supina]ie); ~ trunchiului sau a capului spre stnga sau spre dreapta. ~ la inele reprezint\ un element tehnic ce const\ dintr-o rotire a corpului `nainte sau `napoi cu ~ bra]elor, din atrnat r\sturnat `n atrnat r\sturnat. II. p.a. Mi[care a trunchiului `n unele elemente din figurile impuse, folosit\ [i la programele libere, cum sunt `ntoarcerea [i contra`ntoarcerea sau la proba de dans machawe, chawketan. III. lp. ~ntoarcere din pozi]ia culcat cu fa]a `n sus `n pozi]ia culcat cu fa]a `n jos, pe care o execut\ un lupt\tor, pentru a evita fixarea `ntr-o pozi]ie periculoas\. ~ `n pod Trecere succesiv\ din stnd `n pod `n sprijin pe frunte, cu picioarele dep\rtate [i `ntinse [i revenirea prin deplasarea cu pa[i ad\uga]i `n jurul capului (care este sprijinit pe saltea).

R|U DE ACCELERA}IE m.b. (V. r\u de mi[care).

310

r\u de mi[care R|U DE ALTITUDINE m.b. (V. r\u de munte).

R|U DE AVION m.b. Complex de tulbur\ri ap\rute `n zborurile cu avionul, care, din cauza condi]iilor atmosferice nefavorabile (furtun\, goluri de aer), supune corpul pasagerilor la trepida]ii puternice, frecvente `nclin\ri laterale, c\deri [i ridic\ri bru[te. Mecanismul [i simptomele care apar `n astfel de cazuri sunt identice cu cele descrise la termenul r\u de mi[care. ~ poate s\ apar\ [i `n zborurile pe vreme bun\ cu planorul sau cu avioanele care nu posed\ instala]ii de men]inere, `n timpul zborului, a presiunii [i a celorlalte caracteristici ale aerului atmosferic de la nivelul solului. Mecanismul [i simptomatologia acestui tip de ~ sunt descrise la termenul r\u de munte (v. [i r\u de munte).

R|U DE C|LDUR| m.b. Complex de tulbur\ri determinate de ridicarea temperaturii centrale a corpului peste limitele fiziologice, datorit\ faptului c\ sistemul termoreglator nu mai poate men]ine echilibrul `ntre c\ldura produs\ [i cea pierdut\ de corpul omenesc. ~n activitatea sportiv\, apari]ia ~ este condi]ionat\ de asocierea eforturilor prelungite (termoproduc]ie mare) cu condi]ii de mediu care stnjenesc cedarea c\ldurii corporale (temperatur\ ridicat\ a aerului, umiditate crescut\ `n atmosfer\, lipsa curen]ilor de aer, echipament neadecvat). Deficien]e ale sistemului termoreglator, lipsa antrenamentului la condi]iile de mediu men]ionate, starea de oboseal\ cronic\ (supraantrenament) sau acut\ (lipsa somnului, incompleta refacere dup\ eforturile precedente) [i utilizarea dopingului favorizeaz\ producerea ~. Semnele principale ale ~ sunt: oboseal\ accentuat\ [i progresiv\, cefalee, ame]eli, ro[ea]\ accentuat\ a fe]ei, dilata]ie a venelor superficiale, sudoare abundent\, temperatur\ ridicat\ a corpului (39-40 C), puls rapid [i slab, palpita]ii, tensiune arterial\ cu valori mai mici dect cele normale pentru situa]ia `n care se g\se[te subiectul `n momentul examin\rii, respira]ii frecvente, sete puternic\, crampe musculare. Starea general\ este alterat\ [i, `n cazurile grave, sportivul `[i pierde cuno[tin]a. Cnd temperatura

central\ ajunge la 43, se intr\ `n com\, iar dac\ nu se intervine rapid [i eficient survine moartea. Primul ajutor const\ `n transportarea urgent\ a sportivului `ntr-o `nc\pere r\coroas\ sau la umbr\ `ntr-un loc lini[tit [i utilizarea mijloacelor de coborre a temperaturii corpului. Se recurge, dup\ posibilit\]i, la baie sau la du[ cu ap\ rece, `nf\[urare `n cear[afuri ude frecvent schimbate, pungi cu ghea]\ a[ezate la axil\ sau `n regiunea inghinal\ (unde arterele mari sunt la suprafa]\), stropirea corpului cu alcool [i favorizarea evapor\rii acestuia prin producerea curen]ilor de aer, rehidratare prin b\uturi reci mineralizate sau ap\ s\rat\ (2 g sare la litrul de ap\). Sportivul care a avut ~ trebuie considerat caz problem\ [i ca atare men]inut sub supraveghere medico-sportiv\. Prevenirea ~ se realizeaz\ prin programarea lec]iilor de antrenament la orele `n care temperatura aerului nu este excesiv de ridicat\, evitarea eforturilor prelungite `n zilele foarte calde, cu umiditate atmosferic\ foarte mare [i f\r\ curen]i de aer, adaptarea progresiv\ la condi]iile de mediu `n care se desf\[oar\ competi]iile, consumarea de lichide mineralizate sau de ap\ s\rat\ `n timpul efortului.

R|U DE MARE m.b. (V. r\u de mi[care).

R|U DE MI{CARE m.b. Complex de simptome dezagreabile produse prin schimbarea frecvent\ a vitezei [i/sau direc]iei mi[c\rilor pasive ale `ntregului corp. Astfel de situa]ii se `ntlnesc cnd vehiculele utilizate (automobil, tren, ascensor, avion, vapor) se deplaseaz\ rapid `nainte-`napoi, stnga-dreapta, sus-jos sau efectueaz\ mi[c\ri circulare sau semicirculare (rota]ii complete sau leg\n\ri ale `ntregului corp). ~ nu apare `n cazul mi[c\rilor pasive a c\ror vitez\ [i direc]ie r\mn neschimbate. De aceea, ~ este denumit [i r\u de accelera]ie. Se manifest\ prin indispozi]ie, paloare, ame]eli, dureri de cap, grea]\, senza]ie de vom\ [i uneori prin mi[c\ri involuntare sacadate ale globilor oculari (nistagmus). Aceste simptome sunt determinate de excitarea receptorilor din urechea intern\ (vestibulari, labirintici, din sacul\ [i utricul\) prin modul de executare a mi[c\rilor pasive. Apari]ia ~ este favorizat\

311

r\u de munte de numero[i factori, cum sunt: predispozi]iile individuale (unele persoane suport\, f\r\ antrenament prealabil, altitudini pn\ la 7 000 m), alter\ri ale st\rii de s\n\tate [i oboseala (scade rezisten]a la hipoxie), rapiditatea cu care se face ridicarea la altitudine (ascensiunea lent\ permite atingerea `n\l]imilor mai mari f\r\ apari]ia ~). Prevenirea ~ se realizeaz\ prin antrenament la hipoxie `n camere speciale (barocamere), stagii succesive la `n\l]imi intermediare [i evitarea eforturilor excesive `n timpul ascensiunilor. Primul ajutor const\ `n administrarea de aer `mbog\]it `n oxigen, transportarea de urgen]\ la altitudine joas\ [i combaterea simptomelor prin medica]ie corespunz\toare.

de predispozi]ii individuale, de experien]e anterioare nepl\cute tr\ite `n situa]ii similare [i de starea de oboseal\. Teama exagerat\ poate determina simptome de ~ chiar mai `nainte de urcarea `n avion, vapor, ascensor, autovehicul. Tratamentul ~ const\ `n repaus culcat, psihoterapie, medicamente cu ac]iune sedativ\ asupra sistemului nervos central [i reglatoare ale sistemului nervos vegetativ. Sin.: r\u de accelera]ie; r\u de mare; r\u de avion.

R|U DE MUNTE m.b. Complex de tulbur\ri ap\rute `n cazul ascensiunilor la `n\l]ime care dep\[esc, de regul\, 3 000 m deasupra nivelului m\rii. Cauza principal\ a acestor tulbur\ri o constituie sc\derea presiunii par]iale a oxigenului din aerul inspirat, care `nso]e[te `ntotdeauna sc\derea presiunii barometrice determinat\ de cre[terea altitudinii. Ca urmare, sngele pleac\ de la pl\mni `nc\rcat cu mai pu]in oxigen, fapt care se reflect\ negativ asupra activit\]ii tuturor organelor [i sistemelor corpului. Primele simptome ale ~ indic\ perturbarea func]iei sistemului nervos central, creierul fiind cel mai sensibil organ la o insuficient\ aprovizionare cu oxigen. Se instaleaz\ o faz\ ini]ial\ `n care predomin\ hiperexcita]ia exteriorizat\ prin logoree, veselie [i iritabilitate crescut\. Urmeaz\ apoi o nou\ faz\ caracterizat\ prin stare de sl\biciune, indispozi]ie, deprimare psihic\, diminuare a capacit\]ii func]ionale a analizatorilor, `nr\ut\]irea coordon\rii mi[c\rilor, cefalee, ame]eli, sc\derea posibilit\]ilor de apreciere exact\ a situa]iilor [i chiar apari]ia unor idei fixe care pot duce la ac]iuni necugetate. Pe m\sura cre[terii altitudinii se adaug\ la simptomele men]ionate [i tulbur\ri cardiace (tahicardie, tulbur\ri de ritm), tulbur\ri respiratorii (frecven]\ crescut\ a mi[c\rilor respiratorii, respira]ii neregulate) [i tulbur\ri digestive (grea]\, senza]ie de vom\, v\rs\turi). Tabloul simptomatic determinat de hipoxie poate fi amplificat prin tulbur\ri ap\rute ca urmare a sc\derii presiunii exercitate de aer asupra corpului (hipobarie). Cele mai frecvente sunt: hemoragie nazal\, dureri [i pocnituri `n urechi, balon\ri [i dureri abdominale. La altitudini foarte mari (8 000 m), tulbur\rile devin att de grave, `nct produc moartea, dac\ nu se iau urgent m\suri adecvate de salvare. ~n\l]imea la care apare ~ depinde

RND gim. A[ezare a executan]ilor `n linie, um\r la um\r sau distan]a]i.

REAC}IE I. m.b. R\spuns fiziologic sau mecanic la ac]iunea unui excitant sau a unei for]e. ~ motric\ Mi[care voluntar\, care constituie r\spunsul adecvat la ac]iunea unui anumit excitant. Este rezultatul interven]iei succesive a organului receptor, a c\ilor nervoase centripete, a ariilor senzitiv\ [i motorie ale scoar]ei cerebrale, a c\ilor nervoase centrifuge [i a segmentelor corporale care efectueaz\ mi[carea de r\spuns. (organ efector). II. e.f.s. ~ simpl\ Mi[care efectuat\ cnd excitantul ac]ioneaz\ mereu `n acelea[i condi]ii [i determin\ `ntotdeauna acela[i r\spuns motric (de ex.: startul `n probele de alergare din atletism). ~ complex\ Mi[care efectuat\ cnd ac]ioneaz\ simultan [i aleatoriu mai mul]i excitan]i diferi]i [i subiectul trebuie s\ aleag\ r\spunsul motric adecvat cerin]elor momentului (de ex.: lovitura de atac la volei, eschiva la box, r\spunsul la fentele adversarului etc.). Acest tip de reac]ie impune `n plus fa]\ de ~ simpl\ o dubl\ opera]ie de selec]ie, a excitantului c\ruia trebuie s\ i se r\spund\ [i a mi[c\rii cu eficien]\ optim\. Procesul se petrece `n scoar]a cerebral\ [i se `ncheie prin elaborarea comenzilor trimise prin c\ile nervoase centripete c\tre organul efector. Rapiditatea cu care se produce ~ se studiaz\ prin m\surarea timpului de reac]ie (v. timp de reac]ie). III. b.m. ~ la sprijin For]\ de sens contrar impulsului exercitat de un act motric

312

recuperare asupra punctului s\u de sprijin pe sol sau pe un aparat. ~ la aruncare For]\ reprezentat\ de rezisten]a opus\ impulsului exercitat asupra unui obiect `n momentul arunc\rii (disc, greutate, suli]\ etc.). IV. md. Efect propulsor al gazelor asupra rachetomodelului. V. par. Deplasare lateral\ a para[utei sub ac]iunea aerului care iese prin ferestruicile acesteia.

REANIMARE m.b. Ac]iune de restabilire [i de stimulare a func]iei aparatelor cardiovascular, respirator [i a sistemului nervos, suprimate sau diminuate sub limita necesar\ vie]ii, prin traumatisme, interven]ii chirurgicale sau diferite afec]iuni. ~ se realizeaz\, pn\ la venirea medicului [i transportarea suferindului `ntr-o institu]ie spitaliceasc\, prin manevre de prim ajutor corespunz\toare situa]iei concrete. Se stimuleaz\ sistemul nervos prin excitare mecanic\ [i termic\ a receptorilor cutana]i [i chimic\ a celor din c\ile respiratorii superioare. Se efectueaz\ masaj cardiac extern `n caz de stop cardiac [i respira]ie artificial\ dac\ a survenit stopul respirator. ~ optim\ se desf\[oar\ `n serviciile de terapie intensiv\ care sunt prev\zute cu personal calificat, cu medica]ie adecvat\, cu aparatur\ [i instala]ii speciale de interven]ie [i de supraveghere continu\ a pacientului (monitorizare).

RECORD reg. Cel mai bun rezultat ob]inut `ntr-un concurs oficial desf\[urat `n condi]ii regulamentare `n probe sau ramuri sportive ale c\ror performan]e se pot m\sura `n timp, spa]iu [i greutate. ~ este consemnat de comisia de oficiali [i apoi omologat de forul na]ional sau interna]ional de specialitate. Valoarea ~ este determinat\ de profilul concursului: olimpic, mondial, european, balcanic, na]ional, jude]ean etc. Un ~ poate fi egalat sau dep\[it.

RECUL tir Deplasare a armei `napoi, datorit\ expulz\rii gazelor la gura ]evii (inclusiv a `mpingerii acestora `n camera de explozie, `n toate direc]iile).

REBOND rg. Salt pe care `l face balonul lovind solul sau corpul unui juc\tor. Dac\ mingea love[te partea de sub genunchi a piciorului unui juc\tor, acesta nu mai e ~, ci lovitur\ de picior. Balonul poate rebonda [i lovind bra]ele `ntinse (sau pieptul) ale unui juc\tor care `ncearc\, `n acest fel, s\ blocheze o lovitur\ de picior. Dac\ `n acest caz el n-a avut inten]ia s\ prind\ balonul [i acesta, lovindu-i bra]ele, ia direc]ia spre `nainte, faptul nu constituie gre[eal\ tehnic\ [i jocul poate continua.

RECEP}IE A BALONULUI rg. Ac]iune prin care un juc\tor intr\ `n posesia balonului ca urmare a unei pase primite din partea unui partener sau `n urma unei lovituri de picior a adversarului (prinderea balonului din zbor).

RECUPERARE I. m.b. Complex de ac]iuni medicale, psihologice, metodice [i sociale, prin care se urm\re[te redobndirea capacit\]ii sportive pierdute prin accidentare sau `mboln\vire. Reprezint\ un proces care se `ncepe `n faza acut\ a suferin]ei, se continu\ `n perioada de convalescen]\ [i se `ncheie dup\ vindecarea clinic\ prin reintegrarea sportivului `n programul normal de antrenament. ~ se realizeaz\ prin ac]iunea conjugat\ a echipei compuse din medici, psihologi, profesori de cultur\ fizic\ medical\, antrenori [i sportivi `n cauz\. ~ total\ Redobndire complet\ a capacit\]ii de integrare a sportivului `ntr-un program de preg\tire [i competi]ional asem\n\tor cu cel anterior accident\rii sau `mboln\virii. ~ par]ial\ Situa]ie `n care accidentul sau boala au l\sat sechele care `mpiedic\ efectuarea `n condi]ii corespunz\toare a efortului specific probei practicate, dar organismul sportivului a fost adus `ntr-o stare compatibil\ cu practicarea altei probe sportive. Sunt numeroase cazurile de campioni care, prin orientare corect\ [i munc\ perseverent\, au ob]inut rezultate de nivel `nalt [i `n noua prob\ sportiv\. ~ func]ional\ Component\ a ac]iunii complexe de recuperare, prin care se asigur\ redobndirea capacit\]ii func]ionale a unui organ sau a unui sistem, pierdut\ prin accidentare sau prin `mboln\vire. Utilizeaz\ solicit\ri specifice func]iei deficitare, gradate cu grij\ [i asociate, `n func]ie de particularit\]ile cazului, cu medica]ie adecvat\, masaj [i procedee balneofizioterapeutice . ~ total\ a

313

redoare articular\ REFACERE m.b. Proces complex prin care se `nl\tur\ din organism perturb\rile produse de efort. ~ asigur\ revenirea func]iilor la nivelul din repaus, eliminarea produ[ilor de uzur\ [i `nlocuirea substan]elor proprii consumate `n timpul efortului: ~ este o component\ important\ a planului de preg\tire [i participare la competi]ii. Cnd este realizat\ complet [i accelerat, ~ face posibil\ cre[terea frecven]ei lec]iilor de antrenament [i a concursurilor, f\r\ a se expune la suprasolicitare. ~ folose[te metode [i mijloace multiple ca: psihoterapie, balneofizioterapie, oxigenoterapie, vitaminoterapie, medica]ie polimineralizant\, reechilibrarea hidroelectrolitic\, anumite preparate alimentare, aparatur\ [i instala]ii speciale. Aceste metode [i mijloace sunt utilizate `n func]ie de natura [i amploarea solicit\rilor. Colaborarea strns\ [i permanent\ cu antrenorii d\ posibilitate medicului s\ cunoasc\ exact con]inutul activit\]ii depuse de sportivi [i totodat\ s\ aleag\ momentul optim de includere a programului de ~ `n planul de preg\tire [i competi]ional al sportivilor afla]i `n supravegherea sa.

organelor limitative pentru efortul specific sportului/ probei practicate reprezint\ o condi]ie indispensabil\ pentru reintegrarea sportivului `n programul normal de preg\tire. La sportivi, ~ organelor/sistemelor lezate este `nso]it\ `n permanen]\ de solicit\ri care asigur\ p\strarea la un nivel ct mai `nalt posibil a capacit\]ii func]ionale a organelor/sistemelor s\n\toase. II. j.s. ~ a mingii Ac]iune tactic\ individual\ prin care se reintr\ `n posesia mingii pierdute datorit\ unei execu]ii gre[ite sau care se afl\ `n posesia adversarului.

REDOARE ARTICULAR| m.b. Tulburare a func]iei articulare caracterizat\ prin diminuarea amplitudinii mi[c\rilor `ntr-o articula]ie mobil\. Cele mai multe cazuri de ~ sunt produse de: traumatisme (~ antalgic\), inflama]ii [i infec]ii cronice, fibroz\ri ale capsulei [i ale ligamentelor, bloc\ri prin corpuri str\ine intraarticulare sau prin buc\]i rezultate din rupturi de menisc. ~ poate fi ameliorat\ sau `nl\turat\ prin: `ndep\rtarea chirurgical\ a corpurilor str\ine [i a fragmentelor de menisc, tratamentul infec]iilor [i al inflama]iilor, gimnastic\ medical\ [i balneofizioterapie.

REFUGIU alp. , tr. Ad\post natural sau construit pe trasee alpine sau turistice. REDUBLARE scr. Atac repetat, executat imediat dup\ revenirea `n pozi]ia de gard\ (dup\ un atac anterior). Sin.: repriz\ de atac.

REEDUCARE I. m.b. Proces complex prin care se urm\re[te `nl\turarea par]ial\ sau total\ a unei deficien]e. Se realizeaz\ prin m\suri medicale, pedagogice [i sociale aplicate prin munc\ sinergic\, `n echip\, a speciali[tilor din aceste domenii. Particularit\]ile deficien]elor au impus dezvoltarea unor ramuri distincte ale ~ (logopedie, ~ motric\, ~ psihic\). ~ func]ional\ Termen utilizat `n ortopedie pentru a denumi a treia etap\ terapeutic\ `n cazul traumatismelor [i al interven]iilor chiurgicale care au necesitat `n prealabil reducere [i imobilizare. II. ped. Proces de rectificare a comportamentului sportivului, `n sensul elimin\rii atitudinilor incompatibile cu etica sportiv\ [i cu regulamentele de concurs.

REFUZ c\l. Ac]iune de nesupunere a calului la manevrele c\l\re]ului, manifestat\ prin oprirea `naintea obstacolului pe care urmeaz\ s\-l treac\. ~ se penalizeaz\.

REGAT| s.n. Concurs sau curs\ oficial\ `ntre sportivii care manevreaz\ ambarca]iuni cu rame, cu vsle, cu padele, cu pagaie sau cu vele.

REGIM ALIMENTAR m.b. Ansamblu de indica]ii [i contraindica]ii prin care se adapteaz\ alimenta]ia ra]ional\ normal\ la cerin]ele specifice ale activit\]ii sportive. ~ fixeaz\ valoarea energetic\ global\ a alimentelor [i precizeaz\ cantit\]ile [i propor]iile reprezentate de elementele energetice (lipide, glucide), plastice

314

relaxare (protide) [i reglatoare (ap\, vitamine, minerale). ~ este condi]ionat de particularit\]ile individuale (sex, vrst\, preferin]e [i obiceiuri alimentare, concordan]a dintre greutatea actual\ [i cea de form\ sportiv\ sau fixat\ de regulamente), natura efortului prestat `n antrenamente [i competi]ii (efort aerob, anaerob sau mixt) [i condi]iile de mediu `n care se desf\[oar\ activitatea. Cerin]ele ~ pot fi `ndeplinite numai printr-o strns\ [i continu\ colaborare a medicului sportiv cu antrenorii [i cu sportivii asista]i.

REGULAMENT PARTICULAR auto. Document oficial obligatoriu, emis de organizatorul unui concurs, reglementnd detaliile acestuia.

REGULAMENT SPORTIV reg. Ansamblu de reguli privitoare la organizarea, desf\[urarea [i stabilirea rezultatelor `ntr-o ramur\ sportiv\. ~ olimpic Text privitor la modul de organizare [i desf\[urare a JO, editarea lui se face de c\tre comitetul de organizare a fiec\rei edi]ii a JO.

REGIM DE VIA}| m.b. Ansamblu de principii [i de reguli care dirijeaz\ felul cum trebuie s\ tr\iasc\ un sportiv pentru ca procesul de antrenament [i programul competi]ional s\ poat\ fi bine suportate [i s\ duc\ la ob]inerea performan]elor planificate. ~ asigur\ deplina concordan]\ `ntre solicit\rile impuse de activitatea sportiv\ [i de programul de somn, de refacere, de odihn\ activ\, de alimenta]ie [i de folosirea factorilor de mediu. Importan]a metodic\ a ~ este subliniat\ [i de denumirea antrenament invizibil care i se d\ adesea `n limbajul sportiv obi[nuit.

REGUL| A ACTIVIZ|RII t.m. Norm\ special\ impus\ acelor juc\tori care practic\ un joc pasiv, de a[teptare, ducnd astfel la neterminarea unui set `n limita celor 15' prev\zute de regulament.

REGUL| TACTIC| reg. Norm\ care indic\ modul optim de a ac]iona al sportivului `n anumite faze sau `n anumite momente ale jocului sau ale concursului.

REGLAJ tir Opera]ie prin care tr\g\torul urm\re[te aducerea loviturilor `n centrul ]intei. ~ se face `n func]ie de centrul grupajului `n raport cu num\rul de lovituri trase, dup\ care se stabile[te cu ct ar fi trebuit deplasat acest centru pentru a se suprapune cu centrul ]intei.

REI a.m., jd. Salut.

REIGISAHO a.m., jd. Etichet\, ceremonial, protocol.

REGRUPARE I. alp. Faz\ intermediar\ a escaladei (ascensiunii) `n care to]i coechipierii sau o parte dintre ei se adun\ `n acela[i loc, dar [i loc `n care se produce aceast\ adunare. II. rg. Aglomerare spontan\ de juc\tori, prin care ace[tia lupt\ pentru ob]inerea balonului. ~ clasice sunt gr\mada deschis\ [i molul. Termenul se refer\ la revenirile juc\torilor din cmp c\tre locul unde cursivitatea jocului [i circula]ia balonului sunt pe punctul de a fi `ntrerupte [i unde se va produce o aglomerare. Se spune c\ o echip\ a dominat majoritatea ~, adic\ a fost superioar\ ca promptitudine [i eficien]\, ob]innd `n acest fel baloane pre]ioase atacului `n astfel de `mprejur\ri de joc.

RELAXARE I. m.b. Stare de destindere survenit\ dup\ solicit\ri fizice sau psihice, caracterizat\ prin absen]a contrac]iilor musculare [i a tensiunilor psihice. ~ muscular\ Stare fiziologic\ a mu[chiului caracterizat\ prin absen]a tensiunii sale interne. ~n aceast\ stare, mu[chiul nu produce for]\ de trac]iune asupra capetelor sale de inser]ie. ~ muscular\ creeaz\ condi]ii pentru `ndep\rtarea cataboli]ilor rezulta]i din contrac]ia precedent\ [i pentru refacerea substan]elor necesare contrac]iei ce va urma. ~ motric\ Mod de efectuare a ac]iunilor motrice, caracterizat prin aspectul nefor]at, curg\tor, elegant [i de mare u[urin]\ a mi[c\rilor executate. ~ motric\ are la baz\ coordonarea optim\ a contrac]iilor musculare, care asigur\ intrarea `n ac]iune

315

reluare de atac RENRAKU WAZA a.m., jd. Tehnic\ a combina]iilor.

a fiec\rui mu[chi numai `n momentul [i cu intensitatea necesar\ efectu\rii ac]iunilor motrice. ~ motric\ determin\ cre[terea eficien]ei mi[c\rilor, concomitent cu economisirea energiei consumate pentru efectuarea acestora. Se perfec]ioneaz\ prin antrenament [i atinge cel mai `nalt nivel `n deprinderile motrice bine consolidate. ~ psihic\ Stare de destindere psihic\ ce se caracterizeaz\ prin echilibrul emo]ional al sportivului [i prin atitudinea pozitiv\ a acestuia fa]\ de ceea ce se petrece `n\untru [i `n afara sa. ~ joac\ un rol important `n ob]inerea st\rii optime de start (gata de lupt\) [i `nl\turarea factorilor care `mpiedic\ refacerea for]elor psihice necesare `ndeplinirii sarcinilor programului de antrenament [i competi]ional. ~ se ob]ine prin exerci]ii [i activit\]i recreative [i prin metode speciale de antrenament (v. antrenament autogen). II. psih. ~ muscular\ Destindere [i reducere voluntar\, total\ sau par]ial\, a tonusului muscular, cu efecte de odihn\ [i de recuperare fizic\, de reducere a tensiunii psihice, a anxiet\]ii, a senza]iei de oboseal\ etc. ~ progresiv\ (Jacobson) Tehnic\ de relaxare analitic\, dezvoltat\ de dr. Edmund Jacobson, caracterizat\ prin con[tientizarea de c\tre subiect a contrac]iei [i relax\rii diferitelor grupe musculare, cu scopul con[tientiz\rii [i al reducerii tensiunilor musculare reziduale.

RENSHU a.m., jd. Antrenament, exerci]iu.

RENZOKU WAZA a.m., jd. Tehnic\ continu\.

REPARTIZARE A ADVERSARULUI j.s. Indica]ie tactic\ specific\ sistemului de ap\rare om la om, prin care antrenorul precizeaz\ fiec\rui juc\tor al echipei sale adversarul pe care `l va supraveghea, `n vederea anihil\rii ac]iunilor lui ofensive.

RELUARE DE ATAC scr. Ac]iune ofensiv\ nou\, simpl\ sau compus\, asupra unui adversar, care a parat f\r\ s\ riposteze sau care a evitat prima ac]iune printr-o retragere sau o eschiv\.

REPAUS m.b. Stare spontan\ sau dirijat\, caracterizat\ prin absen]a activit\]ii. ~n educa]ie fizic\ [i `n sport, ~ este un mijloc metodic. Se utilizeaz\ `n lec]ii pentru a se da indica]ii [i explica]ii sau pentru a permite refacerea dup\ exerci]ii obositoare. ~n planificarea procesului de antrenament, ~ este `nlocuit, de regul\, cu odihna activ\. Aceasta are eficien]\ mai mare `n refacerea organismului [i `n instalarea perfec]ion\rilor func]ionale [i morfologice care stau la baza cre[terii capacit\]ii de efort (v. odihn\ activ\). ~ prin somn constituie forma indispensabil\ pentru odihna sistemului nervos central. ~ poate fi [i mijloc terapeutic, folosit `n clinic\, pentru a contribui la ameliorarea sau la `nl\turarea tulbur\rilor [i a leziunilor locale sau generale determinate de traumatisme [i de `mboln\viri.

REMIZ| I. scr. Ac]iune ofensiv\ simpl\ imediat\, care urmeaz\ unei prime ac]iuni, f\r\ retragerea bra]ului, dup\ o retragere sau o parad\ a adversarului, fie c\ acesta a p\r\sit fierul f\r\ s\ riposteze, fie c\ riposteaz\ trziu, indirect sau compus. II. [ah Egalitate consemnat\ pe tabla de joc.

REPER DE COARD| tir arc Indicator ce se monteaz\ pe coard\, f\r\ a dep\[i 1 cm grosime [i care asigur\ o pozi]ie de vizare constant\.

RENRAKU a.m., jd. Combina]ie.

REPETARE A EXECU}IEI I. reg. Decizie dat\ de arbitru prin care sportivul reia exerci]iul (gimnastic\), tragerea (tir), startul (atletism, `not), lovitura de la 11 m (fotbal), atunci cnd se constat\ defec]iuni tehnice sau nerespectarea regulilor de concurs privitoare la situa]iile

316

respira]ie artificial\ respective. II. met. Metod\ fundamental\ `n procesul form\rii [i al perfec]ion\rii actelor [i ac]iunilor motrice.

REPLIERE j.s. Ac]iune tactic\ individual\ sau colectiv\, constnd din retragerea `n dispozitivul de ap\rare a juc\torilor afla]i `n atac.

Lansare a balonului nu tocmai pe mijlocul culoarului (linia de repunere) format de cele dou\ [iruri de participan]i la margine, ci mai `ntr-o parte sau alta. Corect lansat, el trebuie s\ nu dep\[easc\ umerii exteriori ai juc\torilor, mai ales la locul prinderii sau al c\derii. Pentru o margine strmb\, echipa nevinovat\ va putea alege o gr\mad\ ordonat\ la 15 m `n teren, cu schimbarea echipei ce face repunerea.

REPREZENTATIV| org. Lot format prin selec]ia celor mai buni sportivi `ntr-o ramur\ sportiv\ sau mai multe, care concureaz\ `n numele unei asocia]ii, al unui club, al unei ]\ri. ~ na]ional\ Lot de sportivi care reprezint\ o ]ar\. ~ olimpic\ Lot na]ional care particip\ la JO.

REPUNERE A MINGII ~N JOC j.s. Ac]iune prin care se reia jocul `ntrerupt de arbitru.

REPRIZ| I. reg. Fiecare din p\r]ile egale care alc\tuiesc durata integral\ a unui concurs. Num\rul [i durata ~ difer\ de la o ramur\ sportiv\ la alta: `n fotbal 2x45'; `n rugby 2x40'; `n handbal (masculin) 2x30' [i (feminin) 2x20'; `n baschet 2x20'; `n hochei pe ghea]\ 3x20'; polo 4x10'; `n box 3x3'; `n lupte 3x3'. II. gim. Ansamblu de gimna[ti care evolueaz\ unitar `n cadrul unei demonstra]ii sportive. III. c\l. Grup format din 8-12 c\l\re]i care se instruiesc sau dreseaz\ cai `n acela[i trap. Aceea[i denumire se atribuie grupului de cai care au caracteristici similare sau efectueaz\ acela[i antrenament: ~ de remont\, ~ de cai de obstacole. IV. scr. Atac repetat din pozi]ie de fandare, care urm\re[te lovirea adversarului care a parat [i nu a ripostat.

REPUS ~N JOC rg. Situa]ie `n care un juc\tor, aflat `naintea coechipierului care a jucat ultimul balonul, este dep\[it de acesta sau de al]i parteneri afla]i `n joc, putnd astfel s\ participe la joc f\r\ a fi sanc]ionat. Poate fi pus `n joc [i de c\tre adversar printr-o lovitur\ de picior, printr-o pas\ sau prin parcurgerea, `n adncime, a unei distan]e de minim 5 m.

RESPINGERE A MINGII j.s. Ac]iune de abatere a mingii de pe traiectoria ei, `n general `n sensul invers al direc]iei de trimitere a acesteia. ~n fotbal, portarul poate executa ~ cu piciorul, bra]ele, capul, trunchiul, pumnii sau palmele.

REPUNERE ~N GARD| scr. Decizie a arbitrului (pre[edintelui de juriu) `n cazul cnd acesta nu poate judeca faza de arme cu claritate.

REPUNERE DIN MARGINE rg. Ac]iune de reluare a jocului dup\ ce balonul a p\r\sit cmpul de joc. ~ poate fi efectuat\ aruncndu-se mingea `n aliniamentul marginii (~ scurt\), la mijlocul aliniamentului (~ medie) [i la ultimul juc\tor din aliniament (~ lung\) sau peste el. ~ se face de c\tre juc\torul tr\g\tor. ~ strmb\

RESPIRA}IE ARTIFICIAL| m.b. Metod\ prin care se asigur\ ventila]ia pulmonar\ `n cazul `ncet\rii mi[c\rilor respiratorii spontane (stop respirator) din cauze accidentale sau patologice. ~ trebuie instituit\ cu mare rapiditate, pentru c\ lipsa oxigenului determin\ dup\ cteva minute leziuni ireversibile `n celulele creierului. Dintre manevrele de ~ preconizate ca interven]ii de prim ajutor, cea mai eficient\ este manevra gur\ la gur\. Se nume[te astfel pentru c\ salvatorul a[az\ gura sa direct sau prin intermediul unei piese speciale pe gura accidentatului [i expirnd, introduce aer `n pl\mnii acestuia. Celelalte manevre (Silvester, Schaffer, Howard) se folosesc numai `n cazurile cnd manevra gur\ la

317

resurs\ de ]int\. De asemenea, arbitrul valideaz\ [i lovitura de picior c\zut\ (dropgol), executat\ `n timpul jocului.

gur\ nu este posibil\. ~ poate fi realizat\ [i cu ajutorul unor aparate speciale. Acestea asigur\, pe lng\ o foarte bun\ ventila]ie pulmonar\, [i posibilitatea men]inerii timp `ndelungat a interven]iei.

RESURS| pl. Evolu]ie acrobatic\ constnd din urcarea planorului pe un arc de cerc [i trecerea lui `n zbor pe spate (cu partea superioar\ `n jos).

REVAN{| org. ~ntlnire sportiv\ ce se organizeaz\ a doua oar\, `n care sportivul sau echipa `nvins\ `ncearc\ s\ ob]in\ victoria `n fa]a aceluia[i adversar [i aproximativ `n acelea[i condi]ii ca la prima confruntare.

RETRAGERE I. j.s. (V. repliere). II. rg. ~ `napoia balonului Ac]iune colectiv\ constnd din retragerea juc\torilor `napoia liniei perpendiculare imaginare, care une[te locul balonului cu liniile de margine, `n scopul evit\rii sanc]ion\rii lor de c\tre arbitru.

REVENIRE s.n. Faz\ a unui ciclu de vslit `n care sportivul, prin rularea c\ruciorului `n sens opus `nain\rii b\rcii, ajunge `n pozi]ia ini]ial\ pentru un nou ciclu de vslit.

RETROGRADARE j.s. Trecere a unei echipe sau a unui sportiv dintr-o categorie valoric\ competi]ional\ superioar\ `ntr-una inferioar\, ca urmare a situ\rii lor `n clasament pe pozi]iile (locurile) prev\zute `n regulamentul de concurs al fiec\rei ramuri sportive.

REVER t.c., t.m. 1. Procedeu tehnic executat cu bra]ul, antebra]ul [i mna care mnuie[te paleta sau racheta, din fa]a corpului, cu articula]ia cotului mult `ndoit\ [i cu dosul minii spre adversar [i spre direc]ia de lovire. 2. Procedeu tehnic executat de partea de ~.

RETRORULARE gim. Procedeu de mnuire a cercului, constnd din rularea lui pe sol cu revenire pe acela[i drum. Revenirea se realizeaz\ prin dou\ modalit\]i: ~ cu aruncare, la care aproape o dat\ cu lansarea cercului, printr-o mi[care scurt\ a minii, se imprim\ acestuia ac]iunea de revenire; ~ cu `mpingere, la care mna ac]ioneaz\ de sus `n jos asupra marginii cercului, imprimndu-i mi[carea de du-te-vino.

REVERS VALS p.a. Dans obligatoriu folosit `n concursurile de clasificare, constnd `n efectuarea valsului european `n sens contrar prevederilor diagramei regulamentare.

REZERV| conc. Sportiv `nscris `n foaia de concurs care are dreptul s\ `nlocuiasc\, `n condi]ii regulamentare, `n decursul `ntrecerii, pe unul dintre sportivii afla]i `n teren.

RETUR I. j.s. A doua parte a unui sistem competi]ional ciclic (toamn\-prim\var\). II. t.c. ~ de serviciu Lovitur\ specific\ prin care mingea servit\ de adversar se trimite `n terenul advers.

REU{IT| rg. ~ndeplinire a condi]iilor prev\zute de regulament pentru validarea de c\tre arbitru a unei `ncerc\ri, a transform\rii acesteia sau a unei tentative

REZISTEN}| m.b. Calitate motric\ fundamental\, perfectibil\ care se manifest\ prin capacitatea organismului de a efectua un lucru mecanic de o anumit\ intensitate un timp `ndelungat, f\r\ sc\derea eficien]ei depuse. Omul, `n general, este dotat cu mai multe forme de ~, toate perfectibile pe calea antrenamentului: ~ intelectual\, senzorial\, emo]ional\ [i motric\. Cea motric\, analizat\ din punctul de vedere al dimensiunii ei de manifestare, poate fi local\ (cnd angajeaz\ mai

318

ridic\ri pu]in de 1/3 din totalul grupelor musculare), regional\ (`ntre 1/3 2/3 din volumul total al masei musculare) [i global\ (peste 2/3 din totalul musculaturii), pe care speciali[tii [i fiziologii o consider\ realmente de ~ , coroborat\ cu o activitate intens\ a sistemului neurovegetativ. Privit\ din punct de vedere metodologic, al preg\tirii, ~ poate fi general\ (sau anduran]\, cum este denumit\ `n literatura anglo-saxon\) [i special\. Din punct de vedere medico-biologic, se diferen]iaz\ ~ aerob\ [i ~ anaerob\. Bazele fiziologice ale ~ depind de factorii dimensionali, de m\rimea organelor care compun sistemul de captare [i de transport: m\rimea pl\mnilor, dimensiunile suprafe]ei de difuziune alveolo-capilar\ [i capacitatea tisular\, m\rimea patului capilar pulmonar, dimensiunea total\ a sistemului vascular, m\rimea inimii [i cantitatea total\ a hemoglobinei din snge. Formele de eviden]iere ale ~ sunt: ~ de lung\ durat\ (`n probele atletice de 5, 10 km [i maraton 3 000 m femei, 3 000 m obstacole, 20 [i 50 km mar[, cursele de ciclism pe [osea, curse de 10 km, schi 10 km [i 50 km, `not 1 500 m [i jocuri sportive) [i o durat\ a efortului de concurs mai mare de 8' desf\[urat\ `n energogenez\ aerob\; ~ de durat\ medie, specific\ distan]elor de concurs `ntre 2' [i 8' determinnd datorie de oxigen ( pentru sporturile ciclice, cursa de 1 500 m din atletism, `not de 400 m, kaiac-canoe 500 1 000 m, toate probele de canotaj de 2 000 m [i sporturile aciclice lupte, box, polo, patinaj vitez\, schi fond, ciclism de pist\); ~ de durat\ scurt\, specific\ distan]elor de concurs `ntre 45'' [i 2' (specifice probelor de `not pe 100 m [i 200 m, probelor atletice de 400 [i 800 m, ciclism 1 000 m, patinaj 500 m); ~ `n regim de for]\ [i `n regim de vitez\ (specifice probelor de 50 [i 100 m `not). Inventarul mijloacelor de dezvoltare a ~ este relativ s\rac [i mai pu]in complex, simplitatea lui rezultnd (`ndeosebi pentru sporturile ciclice) din faptul c\ se bazeaz\ pe mi[c\ri naturale (mers, alergare, exerci]ii de gimnastic\ de baz\, ciclism pe [osea, canotaj, schi fond, patinaj vitez\). ~n schimb, metodele de dezvoltare a ~ s-au `nmul]it [i perfec]ionat, a[a cum rezult\ din enumerarea lor: metoda antrenamentului de durat\, metoda antrenamentului continuu, metoda antrenamentului cu intervale, metoda de antrenament cu repet\ri, metoda fartlak, metoda de antrena-

ment stres, metoda antrenamentului de concurs sau de control. Metodologia sistematiz\rii eforturilor, a intensit\]ii lor s-a diversificat `n func]ie de profilul ramurii de sport. ~n `not se folosesc [ase trepte de efort: predominant anaerob alactacid, predominant anaerob lactacid, zona de efort mixt, zona de efort predominant aerob superior, zona sau treapta de efort predominant aerob mediu, zona de efort aerob inferior. ~n canotaj se aplic\ cinci trepte de efort de intensitate, pornind de la treapta de efort etalon cu care se ob]ine performan]a maxim\ `n acest sport de ~ . ~n atletism, `n probele de ~ sunt opt trepte de efort, `n care tempoul de curs\ (stabilit pentru realizarea obiectivului de concurs anticipat, care este socotit\ prima treapt\ [i pragul aerob-anaerob individual, adic\ treapta a cincea) determin\ intensitatea [i profilul celorlalte trepte.

REZULTAT SPORTIV conc. Expresie valoric\ a randamentului sportivilor `ntr-o `ntrecere sportiv\. (V. performan]\ sportiv\).

RICO{ARE I. tir Schimbare a traiectoriei glon]ului care `ntlne[te un obstacol. II. j.s. Schimbare a traiectoriei mingii dup\ ce aceasta s-a lovit de un obstacol (bar\, adversar etc.) sau de suprafa]a terenului de joc.

RIDICARE lp. Desprindere de pe saltea a adversarului aflat `n pozi]ie de gard\ la sol sau culcat cu fa]a `n jos, `n vederea execut\rii unui procedeu de aruncare.

RIDIC|RI p.a. Grup\ de elemente tehnice caracteristic\ probei de perechi `n care patinatorul `[i ajut\ partenera `n s\ritur\, sus]innd-o `n fazele de zbor [i de aterizare. ~ orizontale Grup\ de elemente `n care partenera se afl\ `n pozi]ie orizontal\ `n timpul sus]inerii. ~ verticale Grup\ de elemente `n care partenera se afl\ `n pozi]ie vertical\ `n momentul sus]inerii. ~ aruncate Grup\ de elemente `n care patinatoarea p\r\se[te sprijinul, efectund singur\ faza de zbor, dup\ care este sau nu prins\ `n faza de aterizare.

319

ridic\tor aduce maxim de c[tig, chiar dac\ aceast\ solu]ie are un grad redus de probabilitate de reu[it\ sau poate conduce la efecte nepl\cute sau nedorite. Atitudinea de ~ poate fi adoptat\ att `n lupta cu adversarii, ct [i cu sine sau contra naturii (jocuri, evolu]ii individuale `n gimnastic\, schi, motociclism etc.). ~ este o form\ pe care o pot lua deciziile descrise de teoria jocurilor strategice. Opus\ ~ este decizia hedonic\, `n care sportivul urm\re[te satisfac]ia chiar `n condi]iile unei performan]e mai pu]in valoroase, dar sigure.

RIDIC|TOR vb. Juc\tor desemnat pentru a conduce ac]iunile tactice de joc ale echipei.

RING box (V. box).

RING-KOVN tir. 1. C\tare circular\ (`n limba german\). 2. Inel metalic cu dimensiuni interioare variabile (2,8-4,4 mm), utilizat `n func]ie de starea de luminozitate a ]intelor `n timpul concursului. La lumin\ puternic\ pe ]inte se aplic\ ~ mici, iar pe vreme `nnorat\ se folosesc ~ cu deschideri mari. ~ se poate schimba cu u[urin]\ de c\tre tr\g\tor [i `n timpul concursului.

RIPOST| I. gen. Ac]iune de r\spuns a sportivului sau a echipei, care urmeaz\ imediat dup\ un atac al adversarului. II. scr. Ac]iune ofensiv\ a scrimerului care a parat atacul. ~ imediat\ sau cu timp pierdut Ripost\ care depinde de modul [i de viteza cu care este executat\. ~ dreapt\ Ripost\ care love[te adversarul f\r\ s\ p\r\seasc\ linia `n care a fost f\cut\ parada. ~ de fier Ac]iune de lovire a adversarului alunecnd pe fierul acestuia dup\ parad\. Poate fi considerat\ tot ~ dreapt\ ~ cu degajament Ac]iune simpl\ indirect\ care love[te adversarul `n linia opus\ celei `n care s-a f\cut parada (trecnd fierul pe dedesubt, dac\ parada a fost f\cut\ `n linie superioar\ [i pe deasupra, dac\ parada a fost f\cut\ `n linie inferioar\). ~ cu coup Ac]iune de lovire a adversarului `n linia opus\ celei `n care s-a f\cut parada (trecnd `n toate cazurile lama prin fa]a vrfului lamei adversarului). ~ compus\ poate fi: ~ cu unu-doi, ripost\ care love[te adversarul `n linia `n care a fost f\cut\ parada, dar dup\ ce a fost mai `nti `n linia opus\ (cu degajament) etc.; ~ cu doubl, dat\ `n linia `n care s-a parat, dup\ ce lama ap\r\torului a descris un cerc `n jurul lamei atacantului; ~ cu timp pierdu]i, dat\ dup\ ce `n mod voit a fost oprit\ propria lam\ dup\ parad\, cu scopul de a deruta adversarul.

RIST fb. Por]iune a ghetei de fotbal situat\ `n zona [iretului, indicnd [i locul de lovire a mingii cu piciorul, prin procedee specifice: ~ plin, ~ lateral (interior, exterior).

RISC psih. Atitudine specific\ a sportivului care `n lupta contra adversarului adopt\ solu]ia care-i poate

RITM gen. Caracteristic\ temporal\ a actului motor determinat\ de raportul intervalelor de timp consumate pentru efectuarea elementelor (p\r]ilor) sale componente. ~ mai poate fi apreciat [i ca o m\sur\ spa]ial\ a rela]iei dintre p\r]ile componente ale actului motor, dar determinarea lui reclam\ calculul intervalelor de timp necesare consum\rii acestor componente. Raportul poate fi calculat `ntre dou\ perioade de timp (`ntre sprijin [i zbor `n alergare), `ntre duratele a dou\ faze dintr-o perioad\ (de ex.: fazele de amortizare [i de desprindere din perioada sprijinului `n alergare) sau dintre seriile de faze ale unui act motor (cele cinci faze ale pasului de alunecare `n schi fond sau patru faze ale s\riturii). Fazele, al c\ror ~ se studiaz\, se pot deosebi prin direc]ia, viteza [i accelerarea mi[c\rilor, prin valoarea [i orientarea eforturilor, ca [i prin alte caracteristici. Raportul dintre duratele fazelor reflect\ raportul eforturilor care le condi]ioneaz\, dar pentru determinarea ~ este necesar\ numai m\surarea timpului, nu [i a eforturilor. ~ poate fi constant [i variabil, caracteriznd desf\[urarea att a actelor motorii repetate (ciclice), ct [i singulare (aciclice). Din punct de vedere biomecanic, fiecare act motor are un ~, `ntruct `n componen]a lui intr\ diferite p\r]i constitutive caracterizate printr-o durat\ anumit\. Ceea ce `n teorie sau `n practic\ se consider\ act motor neritmic, `n biome-

320

ronin canic\ se apreciaz\ ca ~ unei mi[c\ri nera]ionale sau nerespectarea ~ propus. Deseori, mai ales `n cazul mi[c\rilor ciclice, ~ se `nlocuie[te cu o no]iune relativ sinonim\ caden]\, care, de fapt, `nseamn\ marcarea duratei efectu\rii anumitor p\r]i componente ale actului motor (`n mers, `n alergare), accentuarea raporturilor dintre ele. ~ apare atunci cnd mi[carea (ac]iunea) este format\ din p\r]i (componente) relativ distincte, p\r]ile care se repet\ sunt comensurabile [i inegale din punct de vedere al desf\[ur\rii lor `n timp [i spa]iu.

RITSU REI a.m., jd. Salut din pozi]ia `n picioare.

RITTBERGER p.a. S\ritur\ cu rota]ie normal\ folosit\ `n programele libere, `n care desprinderea se face din alunecare `napoi pe muchia exterioar\, iar aterizarea pe acela[i picior, tot `napoi pe muchia exterioar\. ~ cu b\taie S\ritur\ `n care desprinderea este ajutat\ de un impuls `n ghea]\, efectuat cu zim]ii patinei piciorului de elan. ~ dublu [i triplu S\ritur\ `n care se execut\ `n aer dou\ sau trei rota]ii.

RIVIER| c\l. {an] mai larg de doi metri, umplut cu ap\, peste care calul [i c\l\re]ul execut\ s\ritura.

ROAT| gim. 1. Element tehnic, constnd dintr-o mi[care circular\ a corpului `n jurul unei axe fixe sau imaginare (inele), care predomin\ la bara fix\ [i la paralele inegale. Varietatea mare a procedeelor tehnice este determinat\ de pozi]ia corpului fa]\ de aparat (sprijin facial, sprijin dorsal, sprijin c\lare, sprijin mixt etc.), de direc]ie (`nainte sau `napoi), de situarea centrului general de greutate fa]\ de axa de rota]ie (rotiri mici, medii [i mari). Rotirile mari poart\ denumirea de gigantice (v. gigantic\). Aproape `n totalitate, rotirile `nainte se execut\ cu apucare (priz\) de jos, iar cele `napoi cu apucare de sus. Din grupa rot\rilor mici, la care bazinul se men]ine aproape de axa de rota]ie, fac parte: ~ c\lare `nainte [i `napoi; ~ `nainte [i `napoi se execut\ din

sprijin facial; ~ dorsal\ `nainte [i `napoi, procedee la care corpul are o `ndoire pronun]at\ `n articula]ia coxofemural\ la trecerea pe sub bar\; ~ cu picioarele dep\rtate (`n afara bra]elor) `nainte [i `napoi; ~ pe t\lpi, `nainte [i `napoi; ~ liber\ se aseam\n\ cu ~ `napoi, se execut\ `ns\ f\r\ atingerea bazinului de bar\ [i mult mai rapid, pentru a putea fi terminat\ `n sprijin plutitor sau stnd pe mini; ~ lent\ se execut\ la inele, `ntr-un tempo `ncetinit, din sprijin `n sprijin sau `n stnd pe mini, este o mi[care cu caracter de for]\. 2. Termen conven]ional atribuit r\sturn\rilor laterale din acrobatic\. ~ lateral\ Pornire cu partea lateral\ a corpului `n direc]ia deplas\rii prin a[ezarea succesiv\ a minilor pe sol, trecndu-se temporar prin stnd pe mini. ~ pe o mn\ R\sturnare care dac\ este de partea piciorului cu care se porne[te, poart\ denumirea ~ pe mna apropiat\, dac\ se a[az\ mna opus\ piciorului de pornire se denume[te ~ pe mna dep\rtat\. ~ s\rit\ R\sturnare care se execut\ cu b\taia pe un picior sau pe ambele, a[ezarea minilor pe sol fiind precedat\ de o faz\ de zbor. ~ `ntoars\ (rondad) R\sturnare folosit\ pentru ob]inerea elanului `n execu]ia unor elemente acrobatice cu caracter dinamic (r\sturn\ri `napoi [i salturi `napoi), executndu-se dintr-o deplasare cu fa]a `nainte, se trece `n sprijin r\sturnat cu `ntoarcerea corpului spre a se ateriza cu spatele `n direc]ia deplas\rii, iar aterizarea constituie, `n mod obligatoriu, b\taia pentru elementul acrobatic ce urmeaz\. ~ arab\ R\sturnare lent\ `nainte, minile `ns\ se a[az\ una dup\ cealalt\ pe linia direc]iei de deplasare. ~ s\rit\ R\sturnare executat\ din s\ritur\ [i cu vitez\ mai mare.

ROBERTSON p.a. (V. Walley).

ROCKER FOXTROT p.a. Dans obligatoriu ce se execut\ `n ritm de foxtrot.

ROKU a.m., jd. {ase.

RONIN a.m., jd. Samurai f\r\ senior (f\r\ st\pn).

321

rostogolire compatibil\ cu posibilit\]ile fiec\rui atlet de a continua cre[terea accelera]iei pn\ `n momentul lans\rii.

ROSTOGOLIRE gim. Element acrobatic executat la sol [i brn\, constnd dintr-o rota]ie a corpului, de obicei `n jurul axei sale transversale (mai rar a celei longitudinale), `n care p\r]ile corpului vin `n contact cu solul `n mod succesiv. Diversitatea procedeelor tehnice este determinat\ de pozi]ia ini]ial\ sau final\ (sprijin ghemuit, stnd dep\rtat sau apropiat, stnd pe cap, stnd pe mini etc.), de pozi]ia corpului [i a segmentelor sale (ghemuit, `ntins, cu picioarele `ndoite, `ntinse sau dep\rtate), de direc]ie (`nainte, `napoi sau lateral). Majoritatea procedeelor se execut\ peste cap pe partea dorsal\ a corpului.

ROZET| I. gim. Procedeu de mnuire a bastonului, constnd din `nvrtirea lui cu apucarea acestuia de mijloc. Se execut\ `n form\ de: ~ continu\ [i ~ alternativ\. II. schi Anex\ a b\]ului de schi plasat\ `n apropierea vrfului, cu scopul de a opri p\trunderea acestuia prea mult `n z\pad\. Poate fi de form\ circular\ sau de stea.

ROTA}IE I. b.m. Mi[care circular\ `n care toate punctele materiale ale unui corp se `nvrtesc `n jurul unui ax, care r\mne fix. II. p.a. Mi[care circular\ `n jurul axului vertical al corpului, ce se poate executa pe ghea]\ (piruete) sau `n aer (s\rituri cu ~). ~ normal\ Mi[care `n care sensul de rota]ie este identic celui de curbur\ a arcului de intrare `n elementul respectiv. contrarota]ie Mi[care `n care ~ se face `n direc]ia opus\ arcului de ~, unitatea de m\sur\ este egal\ cu 360. III. schi Mi[care efectuat\ cu corpul sau cu picioarele `n scopul declan[\rii ocolirilor pe schiuri. ~ normal\ Mi[care efectuat\ `n sensul ocolirii. contrarota]ie sau um\r fals Mi[care `n sens opus. ~ circular\ Pivotare `n sensul ocolirii, care se produce `n jurul axei longitudinale a corpului. IV. vb. Ocupare succesiv\ a zonelor din terenul propriu, efectuat\ obligatoriu de to]i juc\torii forma]iei, dup\ fiecare c[tigare a serviciului.

ROTIRI PRELIMINARE atl. Prim\ faz\ din tehnica arunc\rii ciocanului, premerg\toare elanului (piruetelor), care const\ dintr-o serie de 2-4 rotiri ale ciocanului `n jurul corpului atletului, executate `n a[a fel `nct cap\tul ciocanului (sfera metalic\) s\ descrie o traiectorie asem\n\toare unui cerc a[ezat pe un plan u[or `nclinat de la dreapta-jos la stnga-sus. Scopul ~ este de a imprima obiectului de aruncat o vitez\ de rota]ie din ce `n ce mai mare, de la o rotire la urm\toarea, astfel ca, la `nceperea piruetelor, obiectul s\ aib\ deja `nmagazinat\ o iner]ie de mi[care `nsemnat\,

RUGBY rg. Joc sportiv colectiv modern (n\scut n anul 1823 la colegiul din ora[ul Rugby Stantford Anglia, avnd ca p\rinte spiritual [i inventator pe pastorul William Webb Ellis), jucat de c\tre 15 juc\tori specializa]i pe posturi, mp\r]i]i n dou\ compartimente (compartimentul naint\rii, format din 3 linii: I, a II-a [i a III-a, compuse din 8 juc\tori [i compartimentul de 3/4, compus din 7 juc\tori: 2 mijloca[i, 2 centri, 2 aripi [i 1 funda[). Se joac\ pe un teren cu iarb\ (lungimea de 100 m [i l\]imea de 75 m), cu un balon (minge) oval, pe o durat\ de 80' mp\r]it\ n dou\ reprize de 40' [i cu o pauz\ ntre ele de 10'. Juc\torii au dreptul s\ joace balonul cu minile (s\ alerge cu el ]inndu-l sau s\-l paseze unui coechipier) [i cu picioarele, [utndu-l. Aceasta nu nseamn\ c\ este permis chiar totul, pentru c\ ni[te reguli foarte precise vin s\ reglementeze acest sport, f\cndu-l [i mai pasionant, favoriznd imagina]ia. Mijloc excelent de educa]ie, de c\lire a voin]ei, ini]iativei, curajului [i disciplinei [i de dezvoltare a sim]ului moral. Joc b\rb\tesc, f\r\ s\ fie dur; el constituie n multe ]\ri, unde a fost introdus n [coli [i n armat\, un adev\rat sistem educa]ional pe plan na]ional. Jocul se desf\[oar\ pe terenuri mari (cele de fotbal plus terenurile de ]int\) cu buturi (stlpi n form\ de H), de dou\ echipe a cte 15 juc\tori, cu o minge oval\, dup\ un regulament relativ complicat, aplicat de arbitru n spiritul jocului [i are ca scop imediat marcarea de puncte ce se nscriu fie cu mna (ncercareeseu), fie cu piciorul (]int\ [i lovitur\ de picior c\zut\ dropgol). ~n Romnia, rugby-ul `[i are `nregistrat\ apari]ia `n anul 1913.

322

ryu RULAJ pl., av. Deplasare a planorului sau a avionului pe sol pn\ la atingerea vitezei de desprindere, la decolare, [i din momentul atingerii solului pn\ la oprire, la aterizare.

pe lama patinei (de form\ curb\), transfernd centrul de greutate al corpului mai `n fa]\ sau mai `n spate.

RULARE I. gim. 1. Mi[care semicircular\ executat\ pe abdomen sau pe spate, `n care corpul vine `n contact cu solul `n mod succesiv. Se poate executa din stnd pe genunchi cu ridicarea capului `nainte pentru a se ajunge pe abdomen [i din stnd pe mini cu `ndoirea pronun]at\ a coatelor la care corpul `n pozi]ie extins\ ia contact cu solul, mai `nti cu pieptul, apoi cu abdomenul. Mai multe ~ alternative `nainte [i `napoi executate din culcat facial cu corpul extins alc\tuiesc leag\nul mare, iar executate cu apucarea gleznelor `napoi leag\nul mic . ~ alternative executate din culcat dorsal cu corpul grupat constituie un exerci]iu preg\titor pentru `nsu[irea rostogolirilor. 2. Mi[care de rota]ie a cercului, a mingii sau a bastonului, `n care punctele de pe circumferin]a obiectului iau contact `n mod succesiv cu solul sau cu diferite segmente ale corpului. II. lp. Procedeu tehnic prin care lupt\torul fixat la sol `[i aduce adversarul `n pozi]ie periculoas\ fie prin r\sucire `n lateral sau aplecare spre `nainte, fie tr\gndu-l de un bra], de ambele bra]e sau de cap [i de un bra]. ~ poate fi executat\ lateral [i `nainte. III. p.a. ~ pe lam\ Balansare `nainte [i `napoi

RULIU s.n. Mi[care oscilatorie lateral\ a unei ambarca]iuni sau a unei nave.

RUMBA p.a. Dans pe ghea]\ obligatoriu care se desf\[oar\ `n ritm de rumb\.

RUND| box Repriz\ a c\rei durat\ [i al c\rei num\r difer\ de la amatori la profesioni[ti.

RYO (RIO) a.m., jd. 1. Doi. 2. Ambii.

RYOGAN-TSUKI a.m., jd. Lovitur\ `n ambii ochi.

RYOTE-DORI a.m., jd. Priz\ a ambelor mini.

RYU a.m., jd. {coal\, metod\.

323

S
SABAKI a.m., jd. A se eschiva, a se `ntoarce. SABIE scr. Prob\ de scrim\ care, `mpreun\ cu spada, a fost inclus\ `n JO de la Atena (1896). Din 1987, este practicat\ [i de femei, iar din 1988, este arbitrat\ cu ajutorul aparaturii electrice. Loviturile se dau cu vrful, t\i[ul [i contrat\i[ul armei pe o suprafa]\ valabil\ (bun\ conduc\toare de electricitate) care cuprinde trunchiul, bra]ele [i capul. Plastronul (cu mneci), confec]ionat dintr-o ]es\tur\ metalic\, este c\ptu[it `n interior cu o vest\ care dubleaz\ mneca pn\ la cot [i acoper\ flancul pn\ la axil\. Masca, de asemenea, este bun\ conduc\toare de electricitate, iar baveta [i garniturile sunt complet acoperite cu un material metalic cu acelea[i caracteristici electrice ca [i plastronul (v. masca). M\nu[a este acoperit\ cu o ]es\tur\ metalic\ (nealunecoas\) pe partea dorsal\ a minii [i pe man[et\. Cotiera poate fi din piele groas\ (toval). Arma are o lungime total\ de 105 cm, greutatea pn\ `n 500 g. Lama este din o]el, lungimea maxim\ de 88 cm, de sec]iune dreptunghiular\, care aproape de vrf are o suprafa]\ de 4 x 1,2 mm, iar la baz\ poate avea o l\]ime pn\ la 6 mm. Curbura ei s\ nu dep\[easc\ 4 cm, s\ nu fie rigid\ [i s\ nu biciuie. Cochilia armei are o form\ convex\ continu\, f\r\ borduri [i f\r\ g\uri, lucioas\ [i alunecoas\. ~n interiorul ei, se fixeaz\ o priz\ pentru bran[area firului de corp. Meciurile se trag la 5 tu[e `n 6' sau, `n elimin\ri directe, la 2 reprize de 5 tu[e sau la un num\r determinat de tu[e. Aparatul electric este singurul care indic\ materialitatea loviturilor prin aprinderea becurilor colorate (ro[ii sau verzi) pentru loviturile valabile [i a celor albe pentru cele nevalabile. ~n timpul luptei, trebuie p\strat\ conven]ionalitatea stabilit\ la aceast\ arm\ prin regulamentul tehnic. La sabia neelectric\, materialitatea loviturilor este stabilit\ de pre[edintele juriului, dup\ ce s-a consultat cu arbitrul. SAC CU NISIP m.s. Obiect special confec]ionat din pnz\ tare de form\ alungit\, umplut cu nisip, cu care se execut\ mi[c\ri [i exerci]ii selec]ionate, cu scopul dezvolt\rii for]ei musculare, greutatea lui variind `ntre 6-20 kg. SACRIFICIU [ah Oferire a unei piese proprii `n vederea ob]inerii unui avantaj pozi]ional.

SAIKA TANDEN a.m., jd. Parte inferioar\ a abdomenului.

SAKI NO a.m., jd. Precedent, anterior.

SAKI NO SAKI a.m., jd. Trecere dintr-un procedeu tehnic `n altul.

SAL| t.m.s. Construc]ie sportiv\ cu dimensiunile prev\zute de regulamentele de concurs ale diferitelor sporturi. Preg\tirile `n vederea `ntrecerilor (atletism, gimnastic\, haltere, lupte) se desf\[oar\ `n astfel de

324

sanc]iune condi]ii. ~ de sport Construc]ie prev\zut\ cu amenaj\ri att pentru desf\[urarea `ntrecerilor, ct [i pentru urm\rirea lor de c\tre spectatori. ~ de educa]ie fizic\ Construc]ie amplasat\, de obicei, `n incinta [colii, `n care se desf\[oar\ procesul instructiv-educativ al educa]iei fizice sub forma lec]iilor sau a `ntrecerilor sportive. ~ de gimnastic\ Denumire veche dat\ actualei ~ de educa]ie fizic\ `n care pe lng\ gimnastic\ se `nva]\ [i jocuri sportive, atletism etc. ~ de arme Construc]ie prev\zut\ cu instala]iile necesare preg\tirii [i `ntrecerii specifice scrimei (plan[e, aparate electrice, manechine etc.) Sin.: hal\ de sport.

SALTEA gim. Aparat folosit cu scopul atenu\rii [ocului de contact `n ateriz\rile executate la `ncheierea exerci]iilor de la s\rituri, paralele, bar\, inele, brn\ [i cal. ~ folosit\ oficial la toate competi]iile Federa]iei Interna]ionale de Gimnastic\ (FIG) are dimensiunile de 2x2,5x0,2 m. ~ con]ine `n interior un material sintetic elastic buretos, care amortizeaz\ [ocurile la ateriz\ri [i care la presiune nu trebuie s\ cedeze pn\ la comprimarea ei complet\. ~ este acoperit\ cu o hus\ confec]ionat\ din material plastic, care nu permite alunecarea [i care poate fi u[or `ntre]inut\.

SALCHOW p.a. S\ritur\ cu rota]ie normal\, folosit\ `n programele libere `n care desprinderea se face din alunecarea `napoi pe muchia interioar\ [i aterizarea pe piciorul opus, `n alunecare `napoi pe muchia exterioar\. ~ pe acela[i picior S\ritur\ cu aterizare pe acela[i picior `n alunecare `napoi pe muchia interioar\. ~ cu b\taie (flip) S\ritur\ `n care desprinderea este ajutat\ de o impulsie cu zim]ii patinei piciorului de elan. ~ deschis S\ritur\ cu jum\tate de rota]ie [i b\taie cnd, `n timpul zborului, picioarele se dep\rteaz\.

SALUT SPORTIV reg. Gest [i formul\ protocolar\ cu care sportivul sau echipa `ntmpin\ adversarul [i pe care `l adreseaz\ publicului [i juriului `n semn de respect [i curtoazie.

SALVAMAR nat. Organiza]ie care se ocup\ de m\surile de prevenire a `necului [i de salvarea celor accidenta]i.

SALVAMONT alp. Organiza]ie care se ocup\ cu prevenirea accidentelor `n mun]i [i cu salvarea persoanelor accidentate.

SALT gim. Element acrobatic de mare complexitate, constnd din mi[carea de rota]ie complet\ (chiar dubl\ sau tripl\) a corpului `n aer `n jurul axei sale transversale. ~ se poate executa printr-o multitudine de procedee: cu corpul grupat, `n echer sau `ntins; pe direc]iile `nainte, `napoi [i lateral; de pe loc [i din elan; cu `ntoarceri de diferite grade (`n acest caz rota]ia se face [i `n jurul axei longitudinale a corpului). ~ are mare pondere `n compozi]ia exerci]iilor de la sol, precum [i la celelalte aparate de concurs (cu excep]ia calului cu mnere) sub form\ de coborri, iar la unele aparate (brn\, paralele, paralele inegale) [i pe parcursul exerci]iului. ~ se mai practic\ [i la aparate speciale (plas\ elastic\, trambulin\ elastic\, bascul\ etc.). Solicit\ executantului curaj, st\pnire de sine, coordonare [i orientare `n spa]iu.

SAMURAI a.m., jd. Membru al castei privilegiate feudalo-militarist\ din Japonia; r\zboinic de cast\.

SAN a.m., jd. Trei.

SANC}IUNE I. reg. M\sur\ disciplinar\ [i administrativ\ `mpotriva sportivului care a `nc\lcat regulile competi]iei, dat\ `n vederea p\str\rii echit\]ii `ntrecerii, a evit\rii recidivei [i, `n ultim\ instan]\, a educ\rii lui. ~ este `n conformitate cu prevederile regulamentelor ramurii respective. II. scr. Exist\ trei mari grupe de gre[eli [i ~ lor, prev\zute `n tabelul regulamentului pentru probe din anul 1996. ~ sunt: avertisment (cartona[ galben), dat pentru una din gre[elile prev\zute

325

sanie ~ disciplinar\ se aplic\ de c\tre comisiile de disciplin\ din cadrul federa]iilor sau al ligilor respective [i, `n mod diferen]iat, pentru cluburi (asocia]ii), sportivi, arbitri, antrenori. ~n general [i `n mod gradat, ea cuprinde: avertismentul sau mustrarea, suspendarea temporar\ din activitatea competi]ional\, amenda, ridicarea dreptului de organizare pe teren propriu (`n cazul cluburilor), anularea rezultatului de pe teren sau pierderea meciului, penalizarea cu un num\r de puncte, retrogradarea [i excluderea din activitatea sportiv\. ~n cazurile `n care arbitrii sunt sanc]iona]i, ace[tia sunt pasibili de: suspendarea de la deleg\ri, retrogradarea pe termen limitat sau chiar excluderea din lot [i din activitatea de arbitraj. Mai exist\ [i ~ administrativ\, care se aplic\ att juc\torilor, ct [i antrenorilor, `n cazul unor abateri de la regulamentul de ordine interioar\ stabilit de fiecare club (asocia]ie) sportiv\ `n parte.

`n prima grup\ orice repetare a gre[elii `n acela[i meci aduce dup\ sine un cartona[ ro[u (tu[\ de penalizare); tu[\ de penalizare (cartona[ ro[u), care poate fi ad\ugat\ la scorul adversarului, iar dac\ se `ntmpl\ s\ fie ultima, se poate pierde meciul, iar `n caz de recidiv\, cartona[ul ro[u nu poate fi urmat dect de alt cartona[ ro[u sau de un cartona[ negru; excluderea (cartona[ negru) din competi]ie sau din turneu (tr\g\tor) sau expulzarea de la locul competi]iei (orice persoan\ turbulent\). III. fb. ~ acordate juc\torilor de c\tre arbitru `n teren sunt de dou\ feluri. Avertisment (cartona[ galben) M\sur\ cu un caracter disciplinar, prin care se aten]ioneaz\ un juc\tor vinovat c\ a comis o gre[eal\ sau o incorectitudine de o gravitate mai redus\. Situa]iile `n care un juc\tor poate fi sanc]ionat cu avertisment sunt men]ionate `n regulamentul de joc, art.12, literele j, k, l, m. Eliminarea din teren (cartona[ ro[u) M\sur\ a arbitrului mai aspr\ pentru una din infrac]iunile prev\zute la art.12, literele n, o [i p. Ea este adus\ la cuno[tin]a juc\torului prin ar\tarea cartona[ului ro[u. Eliminarea din teren a unui juc\tor atrage dup\ sine judecarea faptelor de c\tre comisia de disciplin\ a Federa]iei Romne de Fotbal (FRF) sau Liga Profesionist\ de Fotbal (LPF) care, `n func]ie de gravitatea abaterii, poate hot\r` aplicarea unor ~ disciplinare `n conformitate cu Regulamentul de Organizare a Activit\]ii Fotbalistice (ROAF), capitolul al XII-lea. IV. j.s. {i la alte sporturi se aplic\, `n timpul jocului, sanc]iuni de c\tre arbitri, dup\ acelea[i principii ca la fotbal, ar\tndu-se, dup\ caz [i dup\ gravitatea abaterii, fie cartona[ul galben, ca avertisment, fie cartona[ul ro[u, atunci cnd se impune eliminarea de pe teren a vinovatului. A[a se `ntmpl\ la handbal [i polo pe ap\. La hochei pe ghea]\, ~ se concretizeaz\ `n minute de eliminare temporar\ [i chiar de eliminare definitiv\, `n raport cu abaterea s\vr[it\. La baschet, se sanc]ioneaz\ gre[elile personale, iar cnd num\rul acestora este de cinci, juc\torul respectiv este eliminat din joc. ~ `n afara jocului M\sur\ de constrngere, avnd rol educativ aplicat\, `n raport de regulamentul sportului respectiv, de regulamentele competi]iilor organizate pe plan na]ional sau interna]ional, de federa]ii sau de confedera]ii pentru `nc\lcarea prevederilor acestora.

SANIE s.i. Ramur\ a disciplinei sporturi de iarn\, care const\ `n alunecarea vehiculului omonim pe o prtie artificial\ lung\ de 1 200-1 300 m, cu 13-15 viraje. Probele de ~ sunt de simplu [i de dublu. Campionatele [i concursurile organizate de Federa]ia Interna]ional\ de Sanie (FIL) sunt JO, CM, CE (CM de juniori anual), Cupa Mondial\ etc. Lungimea prtiei de concurs este de minim 1 000 m, pentru proba de simplu b\rba]i, [i minim 700 m, pentru proba de simplu femei [i de dublu. Proba de simplu femei [i b\rba]i se desf\[oar\ `n 4 man[e, `n 2 zile succesive, iar proba de dublu `n 2 man[e se desf\[oar\ `n aceea[i zi. Cronometrajul se face pe miimi de secund\. Ordinea de plecare `n curs\ se face dup\ criteriul valorii concurentului [i are `n vedere crearea de condi]ii egale tuturor competitorilor. La competi]iile de vrf, concuren]ii trebuie s\ aib\ cel pu]in 5 man[e de antrenament pentru probele de simplu [i 3 pentru proba de dublu. Pentru ca sportivul mai u[or s\ nu fie dezavantajat fa]\ de cel mai greu, se permite ad\ugarea de greut\]i suplimentare montate pe corpul sportivului, bine fixate [i cusute pe un suport de pnz\, dar care s\ nu dep\[easc\ 10 kg la b\rba]i [i 8 kg la femei. Cnt\rirea fiec\rui sportiv se face oficial (b\rba]ii `n [ort, femeile `n tricou [i `n [ort). Conducerea

326

sarcin\ a lec]iei ~ de simplu se face adoptnd pozi]ia `ntins culcat pe spate, la coborrea `n linie dreapt\, cu capul u[or ridicat deasupra pieptului, iar pe viraje conducerea ~ se face prin anticiparea mi[c\rii de ocolire, `nclinnd u[or capul spre interior, concomitent cu ap\sarea p\r]ii dinapoi a t\lpicii interioare cu um\rul. Mi[carea este ajutat\ [i de ac]iunea picioarelor, un picior tr\gnd `n sus t\lpica interioar\, cel\lalt presnd `n jos `n t\lpica exterioar\. Dup\ parcurgerea arcului de ocolire, corpul revine la pozi]ia ini]ial\. Conducerea ~ de dublu nu difer\, aparent, de cea de simplu, totu[i ea implic\ o problematic\ aparte determinat\ de prezen]a a doi sportivi pe ~, de greutatea ansamblului echipieri-ma[in\, de viteza de coborre, de ac]iunile de pilotaj `n care sunt implica]i ambii sportivi (de unde [i necesitatea unei perfecte sincroniz\ri [i omogeniz\ri), de aerodinamism, de aspectele particulare ale startului etc. ~ este lansat\ pe prtie prin intermediul ac]ion\rii mnerelor instalate la sanie [i al mi[c\rilor de alunecare a ~ `nainte-`napoi pn\ `n momentul declan[\rii. Viteza este amplificat\ prin efectuarea unor mi[c\ri de propulsie cu ajutorul bra]elor. ~n proba de dublu, mi[c\rile ambilor sportivi trebuie s\ fie perfect coordonate. ~ are ca p\r]i componente: dou\ t\lpici, dou\ patine, doi supor]i de sus]inere, dou\ bare de sus]inere, doi stabilizatori sau lonjeroane, o copaie sau o cochilie din plastic sau o `mpletitur\ de ching\. ~n plus, ~ de dublu mai con]ine un l\ca[ pentru a[ezarea sportivului din fa]\ [i supor]i necesari sportivului din spate pentru a[ezarea labelor picioarelor pe t\lpici. Greutatea ~ de simplu este de 22 kg, iar a celei de dublu de 24 kg. L\]imea ~ nu poate dep\[i `n nici un loc (inclusiv mnere) 550 mm. L\]imea m\surat\ la canturile interioare ale patinelor nu poate dep\[i 450 mm. T\lpica poate avea (inclusiv patina) maxim 50 mm l\]ime [i 80 mm `n\l]ime [i nu poate dep\[i aceste dimensiuni `n nici un loc. Patinele metalice trebuie s\ fie dintr-o bucat\ [i nu pot fi flexibile. Pentru sporirea securit\]ii, canturile exterioare ale patinelor (inclusiv stratul aplicat) se rotunjesc `n raz\ de cel pu]in 5 mm sau se ajusteaz\ `n mod corespunz\tor. Supor]ii de sprijin pentru picioare la ~ de dublu nu pot fi mai lungi de 30 cm [i mai la]i de 5 cm deasupra cantului superior al t\lpicilor. Copaia sau cochilia nu poate dep\[i `n nici un loc

(inclusiv la mnere) l\]imea de 550 mm [i `n\l]imea de 120 mm. De asemenea, nu poate dep\[i `napoi nivelul umerilor [i `n fa]\ nivelul genunchilor sportivului. La ~ de dublu, se ia `n considerare nivelul genunchiului sportivului din fa]\ [i nivelul umerilor celui din spate. La dublu, pozi]ia de [edere a sportivilor este unul dup\ altul. A[ezarea lor `n scar\ este permis\. Adncimea pozi]iei de [edere a celui din fa]\ (m\sur\toare interioar\) nu va dep\[i 50 mm, m\surndu-se la cel mai `nalt punct al ~ (exclusiv t\lpicile). ~n\l]imea cop\ii nu poate dep\[i de la genunchii sportivului din fa]\ pn\ la locul denivelat (de a[ezare `n scar\) 170 mm [i pn\ la umerii sportivului din spate 120 mm. Spa]iul de start are o suprafa]\ orizontal\ `nghe]at\ pe care sportivul `[i a[az\ sania prev\zut\ cu o tras\ [i dou\ mnere laterale pentru lansare. Planul `nclinat care face leg\tura cu prtia trebuie s\ fie rotunjit att `n partea superioar\, ct [i `n cea inferioar\, pentru a asigura o bun\ stabilitate direc]ional\ la intrarea `n traseu. Echipamentul cuprinde obligatoriu casca de protec]ie cu vizier\.

SANKAKU a.m., jd. Triunghi.

SANKUKAI a.m. Stil modern de karate, conceput de Nambu Yoshinao, care s-a dezvoltat `n Japonia [i SUA, `n anii 70.

SANTIN| s.n. Spa]iu liber care r\mne sub paiolul (podeaua) ambarca]iunii.

SARCIN| A LEC}IEI e.f.s. Scop dominant instructiv-educativ stabilit `n concordan]\ cu programa [i cu obiectivele generale ale educa]iei fizice [i sportului, pe baza c\rora profesorul alege mijloacele, metodele [i m\surile de ordin organizatoric ale lec]iei. Termenul a fost folosit pn\ `n anii 80. ~n didactica modern\ se folose[te termenul de obiectiv instructiv-educativ, care este opera]ionalizat, u[urnd evaluarea imediat\ a `ndeplinirii lui.

327

sart care sportivul, ajungnd cu vitez\ mare, este aruncat, pierznd contactul cu z\pada.

SART s.n. Cablu care ancoreaz\ catargul `n cele dou\ borduri, care se fixeaz\ la portsart prin intermediul `ntinz\torului.

SASAE a.m., jd. 1. A bloca, a ]ine. 2. Sprijin.

SASAE TSURI KOMI ASHI a.m., jd. Aruncare prin trac]iune, ridicare [i blocare a gleznei.

SASOI a.m., jd. A-[i veni `n fire, a-[i reveni.

SAT OLIMPIC ol. Ansamblu de construc]ii special executate sub `ndrumarea Comitetului de organizare a JO `n conformitate cu regulamentul olimpic, menit s\ asigure condi]ii optime de cazare, de hran\, de antrenament, de petrecere a timpului liber etc. tuturor participan]ilor la JO.

SAUL| s.n. Parm\ r\sucit\ sau `mpletit\, de grosimi `ntre 6-15 mm, confec]ionat\ din cnep\, din in, din bumbac sau din materiale sintetice, folosit\ la ambarca]iunile mici [i mijlocii, pentru manevrarea crmei, a velelor, a pavilioanelor, a derivoarelor etc.

SAUN| gen. ~nc\pere special\, construit\ din lemn (cu pere]i izola]i), `nc\lzit\ cu ajutorul unor aparate electrice (sau alte mijloace), care pot dezvolta o temperatur\ cuprins\ `ntre 75-90.

S|GEAT| av., par., pl. Panou `n form\ de s\geat\ plasat pe teren, cu scopul de a indica pilo]ilor [i para[uti[tilor direc]ia vntului.

S|RITOARE I. alp. Ruptur\ de pant\ pe firul unei v\i. II. schi Schimbare brusc\ a `nclina]iei pantei la

S|RITUR| I. gen. ~ntrerupere temporar\ a contactului cu solul, prin desprinderea brusc\ a corpului de pe suprafa]a de sprijin (sol, trambulin\, platform\ etc.), realizat\ prin contrac]ii musculare foarte puternice, `ndeosebi ale membrelor inferioare, cu scopul parcurgerii `n zbor a diferitelor traiectorii (`n lungime, `n `n\l]ime, `n adncime etc.). II. atl. Autoproiectare a corpului `n aer pe baza unor comportamente motrice specializate, al c\ror scop este realizarea unei traiectorii a centrului de greutate al corpului `n faza de zbor ct mai lung\ sau ct mai `nalt\, prin interac]iunea dintre for]ele interne date de contrac]iile musculare [i cele externe, `n principal, reac]ia solului. ~n func]ie de scop, s-au constituit 4 probe: ~ `n lungime, ~ `n `n\l]ime, triplusalt [i ~ cu pr\jina. Elementele de structur\ comune tuturor ~, `n ordinea lor succesiv\, sunt: elanul, format dintr-o alergare accelerat\ cu lungime variabil\ `n func]ie de prob\, b\taia pe un singur picior, zborul [i aterizarea. Probele de ~ se desf\[oar\ pe terenuri cu dimensiuni standard. ~ `n lungime Element tehnic care are ca scop parcurgerea `n aer a unei distan]e ct mai lungi, de la un anumit loc (linia pragului) pn\ la punctul de aterizare, care va fi `n groapa cu nisip. Factorii cu ponderea cea mai `nsemnat\ `n realizarea obiectivului sunt: viteza `n elan (elanul este format din 17-23 de pa[i de alergare accelerat\, urm\rindu-se ob]inerea unei viteze maxime) [i for]a de impulsie a piciorului de b\taie orientat\ sub un unghi ct mai apropiat de 45 `n raport cu planul orizontal. ~n func]ie de mi[c\rile [i de pozi]iile anumitor segmente ale corpului din faza de zbor, se denume[te procedeul tehnic al ~ `n lungime. Astfel, avem: ~ `n lungime cu pa[i `n aer (exist\ trei variante: cu 1 1/2 pa[i, cu 2 1/2 pa[i [i cu 3 1/2 pa[i `n aer); ~ `n lungime `ntins\ sau cu extensie (trunchiul [i coapsele sunt `n aceea[i linie, cu u[oar\ extensie a bazinului); ~ `n lungime ghemuit\ (picioarele sunt `ndoite din genunchi [i ridicate `nspre piept). Procedeele cele mai eficiente pentru performeri sunt cele cu pa[i `n aer, iar procedeele ghemuit [i cu 1 1/2 pa[i `n aer sunt folosite `n lec]iile de educa]ie fizic\ [co-

328

s\ritur\ lar\. ~ `n lungime, prob\ de concurs, este prezent\ `n programele JO antice [i `n cele moderne, iar din 1928 devine prob\ oficial\ [i pentru femei. Fiecare concurent are dreptul la trei s\rituri, dup\ care cei mai buni 8 sportivi beneficiaz\ de `nc\ trei, c[tignd cel care realizeaz\ s\ritura cea mai lung\, cu condi]ia execut\rii b\t\ii pe prag sau `napoia acestuia. ~ `n `n\l]ime Element tehnic care are ca scop trecerea corpului peste o [tachet\ a[ezat\ orizontal pe o instala]ie special\, la `n\l]ime ct mai mare, f\r\ s\ o doboare. Factorii cu ponderea cea mai mare `n realizarea obiectivului sunt: for]a de impulsie din faza de b\taie, care trebuie s\ fie maxim\ [i orientat\ sub un unghi ct mai aproape de 90 fa]\ de planul orizontal, [i modul `n care sunt organizate mi[c\rile corpului `n faza de trecere peste [tachet\ (tehnica zborului). ~n func]ie de mi[c\rile [i de pozi]iile marilor segmente ale corpului `n faza de zbor, sunt mai multe procedee tehnice. ~ `n `n\l]ime cu p\[ire Procedeu tehnic folosit de `ncep\tori [i `n lec]iile de educa]ie fizic\ [colar\, `n care [tacheta este trecut\ din lateral printr-o simpl\ mi[care de p\[ire cu picioarele `ntinse. ~ `n `n\l]ime cu forfecare Procedeu tehnic care nu mai este competitiv, `n care picioarele `ntinse execut\, asem\n\tor lamelor `ncruci[ate ale foarfecelor, dou\ cicluri de mi[c\ri (se mai nume[te foarfec\ dubl\). ~ `n `n\l]ime cu rostogolire lateral\ Procedeu tehnic care nu mai este competitiv, `n care trunchiul se angajeaz\, imediat dup\ desprindere, `ntr-o rota]ie continu\ `n jurul axei longitudinale a corpului concomitent cu `nclinarea lui pe partea piciorului de b\taie, astfel ca `n vrful traiectoriei de zbor s\ se afle culcat lateral pe [tachet\. ~ `n `n\l]ime cu rostogolire ventral\ Procedeu tehnic folosit din ce `n ce mai rar, `n care trunchiul, imediat dup\ desprindere, se angajeaz\ `ntr-o rota]ie continu\ `n jurul axei longitudinale astfel ca deasupra [tachetei, `n vrful traiectoriei de zbor, s\ se afle cu partea ventral\ [i cu fa]a `n jos. ~ `n `n\l]ime cu r\sturnare dorsal\ Cel mai modern procedeu tehnic descoperit [i pus `n practic\ de americanul D. Fosbury (1968), de unde [i a doua denumire Fosbury-flop, se caracterizeaz\ prin urm\toarele: elanul, format din 9-13 pa[i de alergare, este curbiliniu, cu convexitatea spre [tachet\, iar `n faza de trecere a [tachetei, corpul se afl\ cu spatele spre aceasta, `ntr-o

extensie (ca un pod arcuit); aterizarea se face pe partea dorsal\ a corpului, pe un calup de saltele elastice. Regulile de concurs sunt b\taia (desprinderea) pe un singur picior. Deciderea prin tragere la sor]i a ordinii concuren]ilor, stabilirea `n\l]imii ini]iale [i a `n\l]imilor succesive la care se va ridica [tacheta se decid `nainte de `nceperea competi]iei de c\tre forul organizator [i se comunic\ din timp concuren]ilor. Un concurent poate s\ `nceap\ s\ sar\ la orice `n\l]ime deasupra celei minime [i s\ sar\, dup\ voie, la oricare `n\l]ime care va urma, `nscris\ `n graficul concursului. Este considerat\ ~ nereu[it\ doborrea [tachetei de pe supor]i, dup\ trei ~ succesive nereu[ite, concurentul este eliminat din concurs, oricare ar fi `n\l]imea la care s-au produs aceste rat\ri. Clasamentul se alc\tuie[te dup\ criteriul celei mai `nalte ~ reu[ite, iar `n cazul `n care doi sau mai mul]i concuren]i se afl\ la egalitate, departajarea lor se face dup\ criteriul celor mai pu]ine `ncerc\ri reu[ite [i nereu[ite. Cnd egalitatea persist\, se face un concurs special, concurs de baraj, exclusiv pentru stabilirea locului I [i II. Triplusalt Prob\ derivat\ din ~ `n lungime, cu acela[i scop. Este format dintr-un elan identic cu cel al ~ `n lungime, succedat de trei b\t\i succesive (fiecare din ele determinnd cte o ~ specific\), desf\[urate obligatoriu `n urm\toarea ordine: un pas s\ltat, respectiv b\taie pe un picior [i aterizare pe acela[i picior, un pas s\rit `n care aterizarea se face pe piciorul opus celui care a efectuat b\taia [i o ~ `n lungime. Cele trei ~ nu sunt egale ca lungime, contribu]ia fiec\reia la lungimea total\ a ~ `n ordinea succesiunii lor fiind, dup\ unele modele, urm\toarea: 36%-30%-34%. Triplusaltul este prob\ de concurs oficial\ `nc\ de la prima edi]ie a JO moderne. Din 1994 devine prob\ oficial\ [i pentru femei, regulile de concurs fiind acelea[i cu cele de la s\ritura `n lungime, ~ cu pr\jina Element tehnic care are ca scop trecerea corpului cu ajutorul unui obiect special numit pr\jin\ peste o [tachet\ a[ezat\ orizontal pe o instala]ie special\, la `n\l]ime ct mai mare, f\r\ doborrea ei. ~n\l]imea ~ (performan]a) depinde, `n principal, de calit\]ile motrice ale atletului (viteza de elan, for]a musculaturii bra]elor [i a trunchiului etc.) [i de elasticitatea pr\jinii. Evolu]ia tehnicii s-a produs `n strns\ dependen]\ de evolu]ia calit\]ii pr\jinii. ~ cu pr\jina const\ din: o alergare accelerat\ (elanul) pe

329

s\ritur\ `napoi sau lateral, putnd fi `nso]ite de diferite mi[c\ri ale bra]elor solicitnd astfel un grad sporit de coordonare, fiind cea mai des folosit\ `n gimnastica de baz\. ~ la aparate Grup\ de ac]iuni motrice executate peste aparate specifice (cal, capr\, lad\, mas\), la care trecerea obstacolului se realizeaz\ cu sprijinul minilor pe aparat, ceea ce `mparte zborul `n dou\ faze (zborul I [i zborul II). Cu unele excep]ii, acestea se execut\ cu elan mare [i b\taie pe ambele picioare. ~n func]ie de pozi]ia corpului fa]\ de aparat `n timpul zborului, pot fi `mp\r]ite `n dou\ grupe mari: directe [i cu r\sturnare. Majoritatea ~ [i, `n mod deosebit, cele cu r\sturnare reprezint\ probe de concurs `n gimnastica artistic\. ~ direct\ Element tehnic `n care corpul este orientat, `n faza de zbor `n general, cu partea ventral\ spre aparat, `n sprijin facial (cu unele excep]ii [i `n sprijin dorsal sau costal). Poate fi: ~ cu picioarele dep\rtate, `n care trecerea obstacolului se execut\ cu picioarele `ntinse; ~ cu ghemuire, `n care picioarele trec printre mini cu articula]iile mari mult `ndoite; ~ cu corpul `ndoit, `n care corpul trece peste obstacol `ndoit din articula]iile coxofemurale cu picioarele `ntinse printre mini; ~ `ntins\ se caracterizeaz\ printr-o traiectorie lung\ a zborului cu corpul la orizontal\, dar se poate executa [i cu `ntoarceri de diferite grade `n partea a doua a zborului; ~ cu sprijin plutitor const\ dintr-o `n\l]are pronun]at\ a corpului dup\ b\taie astfel `nct, `n momentul sprijinului minilor pe aparat, acesta s\ dep\[easc\ orizontala, dup\ care trecerea `n zborul II se poate executa prin mai multe procedee, cu picioarele dep\rtate, cu corpul `ndoit sau ghemuit; ~ cu echer se execut\ cu b\taie pe un picior, corpul trecnd `n sprijin dorsal cu picioarele `nainte peste aparatul a[ezat transversal se poate executa [i cu elan oblic, dar `n acest caz sprijinul minilor este succesiv. ~ cu r\sturnare Element tehnic care se caracterizeaz\ prin sprijinul minilor cu corpul r\sturnat (stnd pe mini sau roat\). Varietatea mare a procedeelor tehnice este determinat\ de efectuarea `ntoarcerilor de diferite grade `n zborul I [i II `n jurul axei longitudinale ([i chiar `n timpul sprijinului pe aparat), de `ndoirea corpului (echer) [i de execu]ia unor salturi `nainte sau `napoi, grupate, `n echer sau chiar `ntinse `n zborul II. Poate fi: ~ prin stnd pe mini, `n care trecerea peste aparat se realizeaz\ cu corpul

distan]a de 35-45 m, cu pr\jina ]inut\ de un anumit cap\t, orientat\ cu cel\lalt cap\t `nspre direc]ia alerg\rii, la finalul c\reia pr\jina este introdus\ `n cutia de sprijin, iar s\ritorul, atrnat de ea, pentru a fi purtat spre `nainte [i sus, execut\ b\taia pe piciorul de impulsie, declan[nd faza de zbor cu sprijin pe pr\jin\; escaladarea [tachetei se face `ntr-un mod acrobatic, `n primul rnd prin eforturile proprii ale atletului, [i apoi, `n ultima faz\, datorit\ elasticit\]ii pr\jinii `ndoite de greutatea corpului se produce destinderea ei, cu propulsarea s\ritorului peste [tachet\. Aterizarea se face pe spate pe saltele elastice. ~ cu pr\jina este prezent\ ca prob\ de concurs `nc\ de la prima edi]ie a JO moderne, iar din 1994 devine prob\ oficial\ [i pentru femei, regulile de concurs fiind acelea[i cu cele de la s\ritura `n `n\l]ime. ~ `n lungime f\r\ elan (de pe loc) Procedeu tehnic care se deosebe[te structural de ~ `n lungime cu elan, prin faptul c\ b\taia (desprinderea de pe sol) se execut\ pe ambele picioare, iar lungimea traiectoriei de zbor este evident mai scurt\. Folosit\ `n trecut ca prob\ a programului concursurilor de atletism, ast\zi se folose[te doar ca exerci]iu de dezvoltare a for]ei [i a detentei `n picioare [i ca test (prob\) de evaluare a lor. ~ `n `n\l]ime f\r\ elan (de pe loc) Exerci]iu de dezvoltare a for]ei [i a detentei, dar [i ca test de evaluare a lor. III. gim. Ansamblu de ac]iuni motrice specializate, `n a c\ror structur\ sunt cuprinse cel pu]in dou\ elemente fundamentale specifice oric\rei s\rituri: desprinderea corpului de pe o suprafa]\ de sprijin (sol, trambulin\, aparat de gimnastic\ etc.), folosind for]a de impulsie a picioarelor sau a bra]elor, [i o faz\ de zbor. ~ sunt `mp\r]ite `n dou\ grupe: ~ f\r\ aparate [i cu aparate. Cele cu o tehnic\ mai simpl\ fac parte din con]inutul gimnasticii de baz\, altele cu o tehnic\ mai complex\ sunt prezente `n exerci]iile din gimnastica sportiv\ [i `n toate probele din gimnastica ritmic\ sportiv\, att `n exerci]iile libere, ct [i `n cele cu obiecte portative (v. exerci]ii artistice). ~ ca mingea Element tehnic care se execut\ mai mult pe loc cu desprinderi repetate de pe sol, pe unul sau pe ambele picioare, cu diferite `ntoarceri, cu `ndoirea alternativ\ sau simultan\ a picioarelor, cu men]inerea genunchilor mult `ndoi]i la piept, cu dep\rtarea [i apropierea lor, cu balansarea piciorului liber `nainte,

330

s\ritur\ `ntins, cu sprijin scurt [i o `mpingere energic\ pentru a ajuta `n\l]area corpului `n zborul II, fiind considerat\ ca fiind de baz\ pentru `nsu[irea celorlalte procedee de s\rituri de acest gen; ~ prin stnd pe mini cu `ntoarcere (90-180-360 etc.), `n care `ntoarcerile pot fi executate fie `n zborul I, fie `n zborul II, fie `n ambele faze ale zborului; ~ prin stnd pe mini cu echer (Yamachita), dup\ desprinderea minilor de pe aparat, se execut\ `ndoirea pronun]at\ a articula]iilor coxofemurale, urmat\ de `ntinderea corpului `nainte de aterizare sau/[i de o `ntoarcere cu corpul `ntins; ~ prin stnd pe mini, `ntoarcere 1/2 salt grupat `napoi (Tzukahara) `n echer sau `ntins, dup\ trecerea prin stnd pe mini (zborul II), se execut\ gruparea (sau echerul) [i rotirea corpului `n jurul axei sale transversale, urmat\ de `ntinderea lui `nainte de aterizare sau cu `ntoarceri; ~ prin roat\, `n primul zbor corpul execut\ o `ntoarcere de 90 `n jurul axei sale longitudinale, urmat\ de a[ezarea succesiv\ a minilor pe aparat [i aterizare lateral\ (`n stnd costal); ~ `n stnd pe mini [i roat\, primul zbor se termin\ `n stnd pe mini, urmat imediat de o `ntoarcere de 90 `n jurul axei longitudinale a corpului cu rea[ezarea unei mini, care permite executarea r\sturn\rii laterale. ~ artistic\ Gen de s\ritur\ liber\ specific\ gimnasticii ritmice sportive, avnd o mare varietate de procedee tehnice, determinate att de natura b\t\ii [i a ateriz\rii (s\rituri de pe dou\ pe dou\ picioare, de pe dou\ pe un picior, de pe un picior pe acela[i picior sau pe cel\lalt), ct [i de pozi]iile [i de mi[c\rile corpului [i ale segmentelor sale `n timpul zborului. ~ cu b\taie [i aterizare pe ambele picioare: ~ dreapt\, dup\ desprindere, corpul se `nal]\ pe vertical\ complet `ntins se poate executa cu diferite pozi]ii sau mi[c\ri ale bra]elor, simetrice sau asimetrice, [i `ntoarceri de diferite grade; ~ cu schimbarea pozi]iei picioarelor `n faza de zbor `nainte [i `napoi, `n care schimbarea poate fi simpl\, dubl\ sau tripl\; ~ cu dep\rtarea picioarelor se poate executa `nainte-`napoi, `n sfoar\ sau semisfoar\ [i lateral; ~ cu extensie, dac\ se execut\ cu extensie pronun]at\, cu picioarele ridicate `napoi spre cap [i cu genunchii `ndoi]i este denumit\ ~ cuib; ~ cuib cu un picior se execut\ cu balansul unui picior `ndoit `napoi pn\ la atingerea capului cu talpa sau chiar dep\[irea lui; ~ `n echer se execut\ cu picioa-

rele `ntinse [i ridicate `nainte la orizontal\, apropiate sau dep\rtate. ~ de pe dou\ picioare pe un picior sau ~ sissonne (termen preluat din dansul clasic) se poate executa prin dou\ procedee: sissonne deschis, la care, dup\ impulsul pe ambele picioare, corpul `n zbor se deplaseaz\ `nainte, lateral sau `napoi, `n timp ce piciorul liber se ridic\ `n direc]ia opus\ deplas\rii, [i sissonne `nchis, la care imediat dup\ aterizare piciorul liber se apropie de cel de baz\. ~ pe acela[i picior: ~ cu balans, impulsul se execut\ pe un picior, cel\lalt efectueaz\ un balans `nainte sau lateral, ajutnd `n\l]area corpului; ~ cu balans [i `ntoarcere (fouette), la care dup\ balansul piciorului `nainte, `n punctul maxim al zborului, corpul execut\ o `ntoarcere rapid\ de 180 [i `n sensul invers al piciorului de balans; ~ cu pendulare (cloche), piciorul liber execut\ un balans dublu `nainte [i `napoi; ~ cu pendulare `n cuib cu un picior (cloche `n cuib), la care piciorul liber se ridic\ `ndoit `napoi spre cap, iar corpul execut\ o extensie pronun]at\; ~ cu developp, `n faza de zbor piciorul liber se `ndoaie, apoi se `ntinde `nainte, `napoi sau lateral; ~ `nchis\, o dat\ cu desprinderea piciorului de b\taie de pe sol, cel liber se ridic\ `nainte la unghi obtuz, cu `ndoirea trunchiului `nainte; ~ deschis\, desprinderea de pe un picior `n timp ce cel\lalt se ridic\ `ntins `napoi; ~ cu lovirea picioarelor (cabriole), `n faza de zbor piciorul de b\taie se apropie energic de cel de balans (`nainte, `napoi sau lateral); ~ cu lovirea t\lpilor se execut\ lateral cu elan prin pas `ncruci[at, iar `n faza de zbor, genunchii sunt `ndoi]i `n afar\ cu t\lpile fa]\ `n fa]\ [i lovirea se realizeaz\ la nivelul vrfurilor picioarelor. ~ de pe un picior pe cel\lalt: ~ pas se caracterizeaz\ printr-o traiectorie lung\ de zbor, `n faza de plutire picioarele se dep\rteaz\ mult; ~ pas `n cuib cu un picior, la care piciorul de b\taie balanseaz\ energic `napoi, `ndoindu-se din genunchi, cel din fa]\ se men]ine `ntins pn\ la aterizare; ~ pas cu developp, piciorul de balans se ridic\ `ndoit, apoi se `ntinde; ~ pas cu lovirea coapsei, piciorul de balans, dup\ ce se ridic\ `ntins `nainte, se `ndoaie, love[te cu talpa coapsa piciorului din spate [i se `ntinde din nou; ~ cu forfecare, la care `n faza de zbor, picioarele, `ntinse sau `ndoite, execut\ un balans succesiv `nainte sau `napoi, procedeul executat cu

331

s\rituri `n ap\ S|RITURI ~N AP| nat. Ramur\ a nata]iei care pune `n eviden]\ calit\]ile [i capacitatea sportivului de a executa corect, cursiv [i marcat o suit\ de elemente tehnice [i de leg\turi, componente ale unei s\rituri de la trambulin\ sau de la platform\, cu evolu]ii acrobatice `n timpul zborului [i finalizat\ printr-o intrare `n ap\. O s\ritur\ trebuie s\ se caracterizeze prin calitate, `nalt grad de dificultate [i frumuse]e, iar execu]ia trebuie s\ fie lin\, elegant\, pl\cut\ ochiului din punct de vedere estetic, s\ demonstreze o tehnic\ des\vr[it\, rafinament [i o `nalt\ m\iestrie. Verigile principale care creeaz\ tehnicile de baz\ ale s\riturii (apreciate [i `n punctajul arbitrilor) sunt urm\toarele: pozi]ia de plecare (start) cu spatele sau cu fa]a la bazin (trambulin\ sau platform\); elanul (de pe loc sau din alergare de minim patru pa[i, dup\ Regulamentul Federa]iei Interna]ionale de Nata]ie FINA, din care pasul s\rit sau final este cel mai important) efectuat `n condi]iile specifice de balans al trambulinei [i pe suprafa]a fix\ a platformei; b\taia care se realizeaz\ cu ambele picioare simultan la trambulin\ (la platform\ se poate face [i cu un singur picior); desprinderea (elementul esen]ial al s\riturii), rezultat al fazei de b\taie `ntr-o strns\ coordonare cu reculul (reac]ia) trambulinei; zborul trebuie s\ fie ct mai `nalt pentru a permite executarea unor elemente tehnice complexe de rota]ie pe axa orizontal\ (salturi) [i vertical\ ([uruburi) a corpului aflat `n diferite pozi]ii (`ntins, echer, grupat) conform programului de concurs; ie[irea din pozi]iile men]ionate [i controlul corpului pentru faza final\ (deschiderea); intrarea `n ap\, f\r\ stropi, `n pozi]ie vertical\ reprezint\ criteriul cu foarte mare pondere `n evaluarea execu]iei de c\tre arbitri. Leg\turile se refer\ la procesul motric `ntre diferite elemente ale s\riturii care preg\tesc [i influen]eaz\ pozitiv sau negativ execu]iile (corelarea mi[c\rilor bra]elor cu pa[ii; balansul trambulinei; variantele b\t\ii [i direc]ia salturilor; pozi]ia corpului [i a capului; plasarea centrului de greutate `n pozi]ia cea mai favorabil\ etc.). Conform Regulamentului FINA, toate s\riturile sunt numerotate cu trei sau patru cifre urmate de o liter\. Prima cifr\ indic\ grupa din care face parte s\ritura: 1 = `nainte; 2 = `napoi; 3 = r\sturnat; 4 = contra; 5 = [urub; 6 = stnd pe mini (`n echilibru). Celelalte cifre indic\, dup\ specificul grupei (s\riturii), num\rul

picioarele `ndoite se nume[te s\ritura pisicii; ~ cu balans cu `ntoarcere [i forfecare (entrelac), s\ritur\ combinat\ care, dup\ b\taie, `ncepe cu balansarea unui picior `nainte [i `ntoarcere de 180, urmat\ de forfecarea picioarelor `napoi [i aterizare pe piciorul de balans; ~ fluture, `n faza de zbor se execut\ o `ntoarcere de 360 cu corpul la orizontal\. ~ aplicativ\ Element tehnic cu caracter utilitar, f\cnd parte din con]inutul gimnasticii de baz\, pentru execu]ia c\reia pot fi folosite diferite obiecte, obstacole vii (una sau mai multe persoane a[ezate `ntr-o pozi]ie stabil\), aparate specifice [i nespecifice etc., trecerea obstacolului poate fi f\cut\ liber sau cu sprijinul minilor. ~ `n `n\l]ime Procedeu tehnic care se execut\ peste [tachet\, frnghie, b\nci suprapuse, cu b\taie pe un picior sau pe ambele picioare, cu elan sau de pe loc. ~ `n adncime Coborre `n zbor de pe aparate situate la diferite `n\l]imi, prin diverse procedee (`n extensie, cu corpul drept, cu picioarele `ndoite, `n echer apropiat sau dep\rtat etc). ~ prin fereastr\ Element tehnic executat printr-un spa]iu limitat (dou\ sfori, cutie de lad\, bra]ele a doi parteneri etc.), realizndu-se prin diferite procedee (cu b\taie pe un picior, corpul trecnd prin spa]iul respectiv, `n echer cu bra]ele `nainte sau prin ~ lung\ cu rostogolire). ~ lung\ cu rostogolire Element tehnic care const\ din elan [i b\taie pe ambele picioare, cu corpul `n faza de zbor la orizontal\ sau `n extensie, contactul cu solul la aterizare se ia pe mini [i se continu\ cu rostogolire `nainte, fiind un procedeu folosit nu numai pentru trecerea peste diferite obstacole (frnghie, fereastr\, lad\, obstacole vii), ci [i ca element acrobatic `n compozi]ia exerci]iului la sol. IV. p.a. Element tehnic folosit `n programele libere care const\ `n efectuarea unei desprinderi de pe ghea]\, a unui zbor [i a unei ateriz\ri. ~ cu rota]ie normal\ [i contrarota]ie, deschise, cu b\taie, [i care de regul\ poart\ numele creatorului lor, la care se adaug\ num\rul de rota]ii (Axel simplu, dublu, triplu; Lutz simplu, dublu, triplu etc.). V. s.i. ~ cu schiurile (V. s\rituri cu schiurile). VI. nat. ~ `n ap\ (V. s\rituri `n ap\). VII. rg. ~ `n margine Ac]iune tehnico-tactic\ pe care o desf\[oar\ juc\torii care iau parte la aliniamentul format din dou\ [iruri paralele ale ambelor echipe pentru prinderea balonului. VIII. vb. Salt `n plan vertical pentru o mai bun\ dirijare a mingii c\tre terenul advers.

332

s\rituri cu schiurile de salturi, de [uruburi, direc]ia s\riturii, pozi]ia corpului. Literele de la sfr[itul num\rului atribuit fiec\rei s\rituri indic\ pozi]ia corpului `n s\ritura respectiv\: A = `ntins; B = echer; C = grupat; D = liber (orice pozi]ie `n timpul s\riturilor cu [urub). S\riturile de la trambulin\ sunt cuprinse `n cinci grupe, iar cele de la platform\ `n [ase. Grupa a VI-a, s\riturile `n echilibru, reprezint\ o grup\ unic\ prin care b\taia [i leg\tura mi[c\rilor se realizeaz\ prin `mpingerea bra]elor pe platform\. Grupa I este numerotat\ `ncepnd cu 101, grupa a II-a cu 201, grupa a III-a cu 301, a IV-a cu 401, a V-a cu 501 [i a VI-a cu 601. Gradul de dificultate a fiec\rei s\rituri se calculeaz\ dup\ o formul\ stabilit\ de FINA. ~n ultimii ani, regulamentul concursurilor de s\rituri a permis ca sportivul s\ poat\ prezenta `n concurs orice s\ritur\ nou\, aceasta fiind numerotat\ [i evaluat\ ca grad de dificultate de c\tre arbitrul general, care o trimite [i la FINA pentru `nregistrare. Competi]iile interna]ionale oficiale se organizeaz\ `n trei faze: preliminarii, semifinale (primii 18 clasa]i) [i finale (primii 12 clasa]i). La competi]iile de s\rituri oficiaz\ 5-7 judec\tori (arbitri) care acord\ note de la 0 la 10. ~ncepnd din 1997, se organizeaz\ CE, iar din 1998, CM de s\rituri sincron, `ntreceri `n care 2 competitori ai aceleia[i echipe execut\ s\riturile `n mod simultan, `n proba de la trambulin\ sau de la platform\. Trambulina (1 [i 3 m) m\soar\ ce pu]in 4,8 m lungime [i 0,5 m l\]ime [i este prev\zut\ cu o suprafa]\ nealunecoas\ (antiderapant\). Platforma trebuie s\ fie fixat\ [i rigid\ [i are urm\toarele dimensiuni: platformele de 5 [i 7,5 m au o lungime de 6,0 m [i o l\]ime de 1,5 m, iar platforma de 10 m are o lungime de 6,0 m [i o l\]ime de 2,0 m. Suprafa]a platformei trebuie s\ fie acoperit\ cu un material antiderapant. ~n piscinele pentru s\rituri, adncimea apei nu va fi mai mic\ de 1,8 m `n orice punct. ~n preg\tirea s\ritorilor se folosesc numeroase aparate [i instala]ii speciale care sporesc eficien]a procesului de ini]iere [i de perfec]ionare, calitatea [i gradul de stabilitate `n execu]ia s\riturilor.

S|RITURI CU SCHIURILE schi Ramur\ a sporturilor de iarn\, care include patru tipuri de probe: ~ indi-

viduale pe trambulina normal\ (K 90 m); ~ individuale pe trambulina mare (K 120 m); ~ pe echipe de 4 concuren]i pe trambulina mare; ~ de zbor executate pe trambuline care permit plan\ri de aproximativ 200 m (`n 2001, recordul mondial era de 225 m). Primele trei tipuri de ~ sunt probe olimpice, iar ultima se organizeaz\ anual, doar `n cadrul CM. Baza material-sportiv\ necesar\ desf\[ur\rii concursurilor de ~ (trambulin\) este format\ dintr-un ansamblu de instala]ii tehnice, de structuri [i de profiluri ale terenului, rezultate din amenaj\ri [i construc]ii speciale cu dimensiuni standardizate, `n conformitate cu prevederile regulamentare ale federa]iei de resort. Cuprinde urm\toarele componente: o pist\ de elan cu lungime [i cu grad de `nclina]ie variabile, `n principal `n func]ie de tipul de prob\ (K 90 m, K 120 m, zbor pe schiuri), terminat\ cu o por]iune plan\, numit\ masa trambulinei, care se racordeaz\ cu panta pistei de elan, iar planul masei prezint\ o `nclinare de 6 sub linia orizontal\; o pist\ de aterizare cu lungime [i `nclina]ie variabile determinate de tipul de prob\ (K este punctul unde `ncepe curba care racordeaz\ pista de aterizare cu pista de degajare spre zona de oprire). Rezultatul final al concursului este determinat de urm\torii factori: lungimea ~ (distan]a de la masa trambulinei la punctul situat la jum\tatea distan]ei dintre picioare, care la aterizare se afl\ `n fandare `n plan sagital). Acest parametru se calculeaz\ atribuind 60 de puncte pentru o ~ pn\ la punctul de referin]\ K, respectiv 90 m sau 120 m, ad\ugnd sau sc\znd din acestea cte dou\ puncte pentru fiecare metru `n plus sau `n minus `n cazul ~ pe trambulina normal\ (K 90 m) [i 1,8 m `n cazul ~ pe trambulina mare (K 120 m). Notele acordate pentru stil (fiecare dintre cei cinci arbitri atribuie maxim 20 de puncte, notele, cea mai mic\ [i cea mai mare se anuleaz\, iar celelalte trei se adi]ioneaz\). Evaluarea pentru stil se face lund `n considerare gradul de m\iestrie tehnic\ demonstrat\ `n ansamblul ~ [i `n fiecare din principalele faze [i momente ale ~, respectiv pozi]ia [i echilibrul (siguran]a) `n momentul ateriz\rii etc. Un maxim de 4 puncte poate fi scos din calcul, dac\ aterizarea nu se execut\ `n pozi]ie fandat cu unul din picioare `n fa]\ [i maxim 10 puncte `n caz de c\dere.

333

scar\ SC|RI}| alp. Accesoriu folosit uneori `n ascensiune, confec]ionat din dou\ segmente paralele de cordelin\ cu 3-4 trepte din plastic, din metal u[or sau create prin `nnodare, care au rolul unor puncte de sprijin artificiale.

~n concurs, fiecare s\ritor efectueaz\ dou\ s\rituri. ~n final, se adi]ioneaz\ notele (punctele) ob]inute pentru lungimea s\riturii cu cele pentru stilul execu]iei.

SCAR| I. c\l. Accesoriu al [eii care ajut\ la `nc\lecare [i sprijinirea picioarelor c\l\re]ului, compus din ochiul prin care trece tr\g\toarea, bra]ele [i talpa. II. atl. ~ a cronometrorilor Construc]ie `n trepte, confec]ionat\ dintr-un cadru metalic [i de lemn pe care se a[az\ arbitrii care cronometreaz\, dintr-o pozi]ie cu vizibilitate total\, alerg\torii de sprint [i de semifond. III. gim. ~ fix\ Aparat pentru preg\tire fizic\ compus din doi stlpi verticali de sus]inere, `ngropa]i `n du[umea [i fixa]i de perete [i un num\r variabil (14-19) de [ipci orizontale de form\ ovoid\. ~n\l]imea de la sol a stlpilor este de 2,60 m, distan]a `ntre stlpi (marginea interioar\) este de 0,90 m, iar distan]a `ntre [ipcile orizontale este de 14 cm, cu un spa]iu mai mare (35-40 cm) `ntre prima (sau a doua [ipc\ de sus) [i urm\toarele. ~ fixe se construiesc de obicei grupate cte dou\ pn\ la [ase [i se monteaz\ vertical lng\ perete. ~ universal\ Aparat de c\]\rare din lemn, format din dou\ bare laterale de sus]inere cu o lungime variabil\ (3-4 m) pe care se monteaz\ [ipci groase de 3 cm [i lungi de 38-40 cm, dep\rtarea dintre [ipci fiind de 30 cm. De obicei se monteaz\ la perete `n pozi]ie vertical\, iar la cap\tul de sus este prev\zut\ cu un dispozitiv de reglaj care permite coborrea [i fixarea ei `n pozi]ie `nclinat\ sau orizontal\, la diferite `n\l]imi. ~ frnghie Aparat de c\]\rare suspendat de plafon sau portic, alc\tuit din dou\ frnghii verticale din cnep\ r\sucit\, pe care se monteaz\ [ipci de lemn orizontale rotunde sau ovale. ~n\l]imea frnghiilor variaz\, fiind cu 40-50 cm mai scurte dect `n\l]imea s\lii sau a porticului. Distan]a dintre frnghiile verticale este de 45 cm, cea dintre [ipcile orizontale este de 30 cm, iar diametrul [ipcilor este de 35/28 mm. Sin.: scar\ marin\reasc\. IV. alp. ~ de dificultate Nomenclator care cuprinde criteriile de apreciere a obstacolelor dintr-un traseu de alpinism.

SCHELETON s.i. 1. Sport de iarn\ ce poart\ numele mijlocului folosit `n competi]ie. 2. Sanie joas\ de metal, condus\ prin manevre de corp [i de picioare de c\tre un concurent `n pozi]ia culcat cu fa]a `n jos. Competi]iile se desf\[oar\ pe prtiile de bob: CM, CE, Cup\ Mondial\.

SCHEM| TACTIC| j.s. Program de ac]iuni pentru un grup de coechipieri, folosit `n situa]ii tipice de atac sau de ap\rare, `n care dispozitivul, circula]ia mingii [i a juc\torilor sunt stereotipe. ~ se folose[te `n scopul surprinderii adversarului [i al cre\rii unor situa]ii favorabile realiz\rii de puncte sau de goluri. ~ valorific\ calit\]ile motrice [i tehnice ale juc\torilor.

SC|PARE ~N COARD| alp. Oprire a c\derii unui alpinist cu ajutorul corzii de care este legat.

SCHI schi 1. Obiect confec]ionat din lemn simplu sau armat, din fibre sintetice sau din metal, care permite deplasarea pe z\pad\ prin alunecare. ~ sunt compuse din trei p\r]i: vrful, pn\ la vrful leg\turii, por]iunea medie [i coada care ]ine de la tocul leg\turii pn\ la termina]ia ~, de obicei armat\ cu metal, plastic sau cauciuc. ~ pot fi: de fond, u[oare, elastice [i `nguste de 5-6 cm; de s\rituri, cu l\]imea de 10 cm [i lungimea de 2,20-2,50 m; pentru probe alpine, cu o l\]ime de 7-8 cm. Lungimile ~ de fond [i pentru probe alpine sunt diferite, ele fiind `n func]ie de prob\ [i de `n\l]imea, greutatea [i nivelul de preg\tire ale schiorilor. 2. Ramur\ a sporturilor de iarn\ care folose[te alunecarea schiurilor pe z\pad\ `n scopul parcurgerii diverselor trasee cu diferen]e de nivel [i profiluri diferite. ~ se compune din probe alpine, din probe nordice, din probe freestyle (schi acrobatic, carving, telemark [i pe iarb\). ~ alpin Ramur\ sportiv\ a sporturilor de iarn\ care are dou\ genuri de probe: probe de vitez\ coborre [i super G [i probe tehnice slalom [i slalom uria[. Lor li se adaug\ combinata alpin\ slalom [i coborre. Toate

334

schi aceste probe sunt `ntlnite att la b\rba]i, ct [i la femei `n toate marile `ntreceri interna]ionale, inclusiv la JO. La proba de coborre, prtia de concurs pentru b\rba]i trebuie s\ aib\ `n jur de 1 000 m diferen]\ de nivel, iar cea pentru femei aproximativ 800 m. Ea trebuie s\ con]in\ pasaje de coborre direct\ (schus), viraje de mare vitez\, treceri, denivel\ri de teren, schimb\ri de pant\ etc. Num\rul de por]i [i dispunerea lor este `n func]ie de traseu. Concursul se desf\[oar\ `ntr-o singur\ man[\. Ordinea de plecare `n curs\ este determinat\ de num\rul de puncte, conform regulamentului Federa]iei Interna]ionale de Schi (FIS), acumulate de concurent pn\ la data concursului. Competitorii sunt obliga]i s\ participe la antrenamentele oficiale pentru recunoa[terea traseului [i pentru obi[nuirea cu solicit\rile [i cu viteza. Proba super G (super uria[) pretinde schiorilor mult\ `ndemnare [i rapiditate `n execu]ia virajelor [i `n adaptarea la teren [i la marcajul por]ilor. La b\rba]i, prtia are o diferen]\ de nivel de 600-700 m, num\rul de por]i este de aproximativ 35, [i pentru femei o diferen]\ de nivel de 550-600 m [i minim 30 de por]i. Proba de slalom se desf\[oar\ `n dou\ man[e pe o pant\ cu o diferen]\ de nivel de 200-220 m pentru b\rba]i [i 180-200 m pentru femei. Num\r de por]i: 55 la 75 3 (b\rba]i) [i 45 la 65 3 (femei). Tipurile de por]i folosite pentru marcaj sunt: poart\ orizontal\ deschis\, poart\ vertical\ `nchis\, poart\ dubl\ vertical\, [ican\ (trei por]i verticale). Ordinea de plecare `n man[a I `n cursa de slalom, ca [i la slalom uria[, se face `n func]ie de punctele FIS dobndite de concurent pn\ la data desf\[ur\rii concursului. Ordinea de plecare `n man[a a II-a este determinat\ de rezultatele din I man[\. Dac\ pista este `n stare excelent\, ordinea de plecare a primilor 30 de concuren]i este inversat\ numai pentru primii 15. Proba de slalom uria[ se desf\[oar\ `n dou\ man[e `n aceea[i zi. Slalomul uria[ este o coborre dirijat\, `n care concuren]ilor li se pretinde s\ urmeze un traseu obligatoriu, marcat prin por]i de 4-8 m l\]ime, distan]ate la cel pu]in 10 m una de alta. Prtia are diferen]a de nivel de 400-450 m la b\rba]i [i 300-400 m la femei. Echipamentul [i materialul de concurs al schiorilor trebuie s\ asigure confort [i caracteristici optime pentru ob]inerea performan]ei. Astfel, combinezonul pentru probele de coborre este confec]ionat dintr-un material colant, dublat `n interior cu un

material protector. Slalomi[tii au o protec]ie asigurat\ a fe]ei (casc\ [i ochelari), a gambelor, a genunchilor [i a minilor, pentru contactul dur cu fanioanele basculante. Casca este obligatorie, mai pu]in la slalom. Bocancii trebuie s\ asigure un perfect mulaj pe picior, s\ permit\ o anumit\ `nclinare `nainte [i s\ fie `nt\ri]i la glezne. Pentru probele alpine, leg\turile sunt montate pe un suport suplimentar pentru a `mpiedica contactul bocancilor cu z\pada `n virajele strnse. Schiurile sunt confec]ionate special pentru fiecare prob\ `n parte. Leg\turile de tip dublu-securit trebuie s\ permit\ eliberarea piciorului `n caz de torsiuni [i de presiuni anormale. Be]ele de schi difer\ de la o prob\ la alta: cele de slalom au mnerul prev\zut cu o gard\ necesar\ lovirii fanioanelor, iar cele pentru coborre sunt curbate pentru a permite pozi]ii aerodinamice. ~ fond Ramur\ a sporturilor de iarn\ care const\ `n deplasarea pe schiuri `n mers sau `n alergare prin procedeul clasic [i prin procedeul liber. ~n procedeul clasic sunt folosite mi[c\ri ciclice ale diferitelor segmente ale corpului. ~n aceast\ categorie intr\ mersurile alternative cu doi, patru pa[i [i trei `mpingeri din be]e, precum [i mersurile cu `mpingere simultan\ (alunecarea prin `mpingere simultan\: mersul cu un pas [i `mpingere simultan\ sau mersul cu doi pa[i [i `mpingere simultan\). ~n toate aceste procedee tehnice, schiurile se men]in paralel. Numai `n por]iunile ascendente ale prtiei se folosesc mersul `n foarfec\ sau jum\tate-foarfec\, precum [i ocolirile prin pa[i succesivi la virajele strnse `n coborre [i `n mersul oblic. ~n procedeul liber, sunt permise toate felurile de tehnici de alergare, utilizndu-se `ndeosebi pasul de patinaj. Competi]iile mari, inclusiv JO, includ `n programul lor 12 probe: 15 km clasic; 10 km+10 km urm\rire (pursuit); 30 km clasic; 50 km liber, 1,5 km sprint; [tafeta 4x10 km (clasic pentru primele dou\ schimburi, liber pentru celelalte dou\), pentru b\rba]i 10 km clasic; 5 km+5 km urm\rire; 15 km clasic; 30 km liber; 1,5 km sprint; [tafeta 4x5 km (clasic pentru primele dou\ schimburi, liber pentru celelalte dou\), pentru femei. ~n probele individuale, concuren]ii iau startul la interval de 30''. La plecarea `n primul schimb de [tafet\, to]i concuren]ii pornesc simultan. Proba de urm\rire const\ `n dou\ curse. Rezultatele primei curse (10 km clasic b\rba]i [i 5 km clasic femei) determin\ ordinea de plecare a celei de-a doua curse

335

schi competi]iile interna]ionale sunt folosite [ase trambuline. ~n general, trambulinele au o ramp\ concav\ de `n\l]ime [i cu unghiuri variate: mare 3,5 m; 65 1; mijlocie 3,2 m; 63 1; mic\ 2,1 m; 55 1. Pista de elan are aproximativ 50 m, panta 25. Schiorii aleg liber locul de plecare. Pista de aterizare are o pant\ de 37. Pentru diminuarea [ocului la aterizare, zona de recep]ie este amenajat\ cu z\pad\ afnat\, permanent ref\cut\. Concuren]ii aleg trambulinele `n func]ie de gradul de dificultate a s\riturii. Clasamentul se `ntocme[te `n urma notelor primite de fiecare s\ritor. Nota este dat\ ]inndu-se seama de urm\toarele criterii: desprinderea de pe trambulin\ (`n\l]ime) 20 %, evolu]ia `n aer 50 %; aterizarea 30 %. Una dintre s\riturile curente este saltul `napoi, care urmeaz\ natural traiectoria de zbor. ~n competi]iile interna]ionale, s\ritorii execut\ frecvent s\rituri care combin\ 3 salturi `napoi [i 3-4 vrile (r\suciri), respectiv 2 salturi [i 3 r\suciri la femei. Schiurile pentru aceast\ prob\ sunt scurte [i u[oare, adaptate formei trambulinelor, [i permit efectuarea de mi[c\ri complexe `n zbor [i siguran]\ la aterizare. Lungimea este inferioar\ taliei sportivului. II. s.n. ~ nautic Sport care se practic\ pe ap\, sportivii alunecnd pe suprafa]a apei, folosind schiuri speciale, remorca]i de ambarca]iuni cu motor. Probele de concurs ale ~ sunt: ~ acrobatic (`ntoarceri de 360 [i 180, concurs pe un singur ~), schiurile sunt de lemn cu o lungime de 1,20 m; ~ artistic (`n care se execut\ pa[i de dans, viraje); proba de slalom desf\[urat\ pe un traseu care m\soar\ 315 m, marcat prin 8-10 por]i; proba de vitez\, `n care traseul se parcurge cu o repeziciune maxim\ (`n jur de 80 km/or\); proba de s\rituri de pe o trambulin\ lung\ de 7,20 m pentru b\rba]i [i 1,20 m pentru femei, schiurile avnd o lungime de 2 m [i o l\]ime de 20 cm.

(10 km liber b\rba]i [i 5 km liber femei). Intervalul de timp dintre concuren]i, pentru cursa a doua, este timpul `nregistrat `n cursa precedent\, rotunjit la secunda cea mai apropiat\. Primul schior care trece linia de sosire `n cea de-a doua curs\ devine c[tig\torul probei de urm\rire. ~ acrobatic Ramur\ a sporturilor de iarn\ care cuprinde: proba de movile, proba de s\rituri [i proba de balet.~ a p\truns `n arena olimpic\ abia `n 1992, la JO de la Albertville Fran]a cu o singur\ prob\, cea de movile pentru b\rba]i [i femei, iar la JO de la Nagano [i cu cea de s\rituri pentru ambele categorii. Proba de balet este inclus\ doar `n competi]iile interna]ionale, CE [i CM. Proba de movile const\ `n coborrea rapid\ a unei piste, acoperit\ cu movile de mic\ dimensiune, dispuse neregulat. Concuren]ii trebuie s\ execute [i dou\ serii de s\rituri combinate cu figuri aeriene, folosindu-se de dou\ praguri. Concursul se desf\[oar\ `n dou\ man[e. Stabilirea c[tig\torului concursului se face lundu-se `n calcul timpul de parcurgere a traseului [i nota dat\ de arbitri. 50% din not\ este atribuit\ tehnicii parcurgerii movilelor, s\riturile [i dinamismul execu]iei, fiecare cte 25%. Schiorii trebuie s\ coboare urmnd o linie direct\, efectund viraje scurte [i rapide peste denivel\rile de teren. M\iestria g\sirii solu]iilor optime din punct de vedere tehnic, coordonarea [i impetuozitatea execu]iilor, stilul [i alura evolu]iei de ansamblu sunt determinante. Pista are o lungime de 250 m, o `nclina]ie de 26-27, l\]imea de 18 m [i este prev\zut\ cu hopuri neregulate [i cu dou\ zone amenajate pentru s\rituri. De la linia de sosire este amenajat\ o zon\ pentru oprire, iar la cap\tul pistei este instalat\ cabina arbitrilor. Schiurile sunt mult mai scurte dect cele folosite `n ~ alpin. Leg\turile (tip dublusecurit) [i bocancii sunt identici cu cele de la ~ alpin. Echipamentul este format din: combinezon obi[nuit, prev\zut la genunchi cu un fel de genunchier\ viu colorat\ (obi[nuit culoarea galben), pentru a atrage aten]ia arbitrilor asupra m\iestriei tehnice a concurentului, [tiut fiind c\ localizarea mi[c\rilor la nivelul genunchilor este esen]ial\. S\rituri acrobatice Prob\ de s\rituri care folose[te trambuline speciale, total diferite de cele `ntlnite `n probele de s\rituri clasice. Ele au o form\ [i o `n\l]ime variat\ pentru a permite s\ritorilor s\ realizeze o gam\ complex\ de elemente acrobatice `n aer. ~n

SCHIF s.n. Ambarca]iune specific\ practic\rii canotajului competi]ional pentru una, dou\ sau patru persoane cu vsle [i pentru dou\, patru sau opt persoane cu rame.

SCHIFIST s.n. Sportiv practicant al canotajului. Uzual se folose[te [i pentru denumirea ambarca]iunii cu vsle pentru o persoan\.

336

schimba]i SCHIMB DE LOCURI fb. Ac]iune de `nlocuire, simultan\ [i temporar\, a posturilor obi[nuite din cadrul echipei de fotbal, efectuat\ de c\tre o parte dintre atacan]i dup\ o regul\ corespunz\toare situa]iei tactice din teren, `n scopul de a sc\pa de marcajul strict al adversarilor [i pentru crearea unei situa]ii favorabile de gol. La baza ~ trebuie s\ stea demarcarea continu\, colectiv\ [i derutant\ pentru ap\r\torii adver[i. ~ promoveaz\ principiul multilateralit\]ii, ceea ce presupune ca cei ce `l execut\ s\ fie juc\tori comple]i. Contracararea ~ se face prin aplicarea marcajului `n zon\.

SCHIMBARE DE LOCURI j.s. Combina]ie tactic\ `n care doi sau mai mul]i coechipieri circul\ `n atac sau `n ap\rare, schimbndu-[i locurile, pentru a-[i crea un avantaj pozi]ional sau numeric fa]\ de adversar sau pentru a-l deruta.

SCHIMBARE DE MUCHIE p.a. (V. serpentin\).

SCHIMBARE A ADVERSARULUI bb. , hb. Combina]ie tactic\ de ap\rare, prin care 2 ap\r\tori schimb\ `ntre ei atacan]ii pe care `i marcheaz\.

SCHIMBARE DE PICIOR c\l. Ac]iune prin care calul este oprit prompt la pas, dup\ care galopul este reluat dup\ unul sau dup\ doi pa[i bine marca]i. ~ `n aer Ac]iune prin care calul schimb\ piciorul `n scurtul timp de suspensie care urmeaz\ fiec\rui fuleu de galop. La galop, calul schimb\ piciorul `n aer `ntr-un singur fuleu prin `naintare.

SCHIMBARE DE ANGAJAMENT scr. Ac]iune de trecere a lamei proprii `n partea opus\ lamei adverse, atingnd-o [i deplasnd-o din linia ini]ial\, trecnd cu vrful pe dedesubt (`n linia de sus) sau pe deasupra (`n linia de jos).

SCHIMBARE DE CULOAR p.v. Ac]iune de trecere a patinatorilor de pe culoarul exterior pe cel interior [i invers, care se efectueaz\ `n spa]iul de `ncruci[are.

SCHIMBARE DE SERVICIU I. vb. Decizie a arbitrului, prin care echipa care a servit, dar nu a reu[it s\ realizeze 1 punct, pierde mingea `n favoarea echipei adverse. Are caracter de sanc]iune. II. t.m. Mutare care se face automat, dup\ ce un adversar a servit cinci mingi consecutiv. III. t.c. Mutare care se face dup\ c[tigarea fiec\rui joc (ghem) de c\tre unul dintre adversari.

SCHIMBARE DE DIREC}IE bb., fb., hb., rg. Element tehnic folosit frecvent de juc\torul aflat `n atac, `n scopul de a se demarca de ap\r\torul direct [i de a ac]iona nestingherit sau pentru simpla modificare a direc]iei de deplasare `n teren. ~ `n baschet se poate executa cu frnare pe un picior sau pe ambele picioare. ~ `n handbal este simpl\ (cu un singur pas) [i dubl\ (cu doi, trei pa[i) sau cu fentare. ~ `n rugby const\ `n deplasarea lateral\ a unui picior, brusc, `nainte ca acesta s\ fi atins solul.

SCHIMBARE A }INTELOR tir Opera]ie de `nlocuire a ]intelor oficiale asupra c\rora s-a executat o tragere de reglaj cu cele de efect sau a ]intelor de efect, dup\ ce s-a epuizat num\rul de focuri regulamentar. ~ are loc pe linia de ]inte [i este `ndeplinit\ la semnal sau automat de c\tre ar\t\tor sau de c\tre mnuitor.

SCHIMBA}I! scr. Comand\ prin care arbitrul judec\tor impune schimbarea locurilor celor doi tr\g\tori afla]i pe plan[\, cnd unuia dintre ei i s-a socotit mai mult de jum\tate dintre loviturile prev\zute.

337

scoatere a mingii de la adversar SCORER j.s. Persoan\ calificat\, delegat\ oficial, pentru a completa foaia de concurs cu datele de eviden]\ ale acestuia [i, `ndeosebi, cu evolu]ia scorului.

SCOATERE A MINGII DE LA ADVERSAR bb., fb., hb. Ac]iune tehnico-tactic\ individual\ `n care un ap\r\tor intr\ `n posesia mingii, cnd aceasta este controlat\ de un atacant.

SCOLIOZ| m.b. Deviere `n plan frontal a coloanei vertebrale, care se poate corecta par]ial sau total, dar nu se poate hipercorecta prin interven]ia voluntar\ a subiectului. De obicei, devierea este unic\ (~ `n C) sau dubl\ (~ `n S). ~ esen]ial\, ideopatic\, sau boal\ scoliotic\ Deviere din cauze necunoscute, `n care se `ncadreaz\ cele mai multe cazuri de ~ . Survine, cu prec\dere, `n perioadele de cre[tere intens\ `n lungime (a doua copil\rie [i adolescen]\). Este mai frecvent\ la fete dect la b\ie]i. ~ congenital\ (`nn\scut\) Deviere datorat\ unor malforma]ii ale coloanei vertebrale ap\rute `n perioada intrauterin\. ~ secundar\ Deviere determinat\ de tulbur\ri, inflama]ii, infec]ii sau traumatisme ale vertebrelor, mu[chilor coloanei vertebrale sau ale sistemului nervos care ]ine sub control activitatea acestor mu[chi. Tratamentul ~ este complex, asociind, `n func]ie de caz: `nl\turarea cauzelor, gimnastica ortopedic\ (prin care se urm\re[te cre[terea mobilit\]ii curburilor anormale [i tonificarea musculaturii vertebrale), purtarea aparatelor de men]inere a coloanei vertebrale `n pozi]ii care corecteaz\ sau hipercorecteaz\ ~ [i interven]iile chirurgicale impuse de corectarea ~, stabilizarea coloanei vertebrale [i `nl\turarea eventualelor diformit\]i.

SCRABBLE sp. Joc logic cu certe valen]e instructiveducative, asem\n\tor cu jocul cuvinte `ncruci[ate. Performan]ele sunt m\surabile `n puncte, `n acest fel putnd fi organizate competi]ii. Se disput\ (joac\) `ntre 4 juc\tori, fiecare pentru sine. Juc\torii trag un num\r de litere dintr-o pung\ (cup\), urmnd s\ le a[eze pe o tabl\, `n a[a fel `nct s\ se compun\ (realizeze) cuvinte existente `n limba romn\. Cei care formeaz\ cuvintele cele mai lungi sau cuvinte cu litere mai pu]in `ntlnite (z, g, v, x, h, k) sunt declara]i c[tig\tori. Federa]ia Interna]ional\ de Scrabble Francofon (FISF) cu sediul `n Belgia, a fost `nfiin]at\ `n 1978, are ca membri 20 de ]\ri de limb\ francez\, Romnia, Liban [i organizeaz\ anual CM de ~ francofon, Romnia participnd din 1991. Competi]iile sunt mixte (b\rba]i [i femei), cu patru categorii de vrst\: seniori, juniori, cade]i [i old boys. Romnia organizeaz\ anual un festival interna]ional (`n 2000 s-a numit Cup\ Mondial\). }\rile de limba englez\ (f\r\ s\ fie constituite `ntr-o federa]ie interna]ional\) organizeaz\ o dat\ la doi ani un CM. Federa]ia Romn\ de Scrabble a fost `nfiin]at\ la 26 ianuarie 1990. Pn\ la 31 decembrie 2001 erau 620 sportivi legitima]i. Organizeaz\ competi]ii de sal\, prin coresponden]\, prin Internet, cu mai multe categorii de vrst\.

SCOR j.s. Expresie aritmetic\ prin care se consemneaz\ manual sau electronic punctele sau golurile realizate de c\tre o echip\ sau de c\tre un juc\tor `n timpul [i la sfr[itul meciului `n raport cu acelea ale adversarului. ~ `n rugby se socote[te astfel: pentru o `ncercare 5 puncte; pentru o ]int\ dup\ `ncercare (transformare) 2 puncte; pentru o ]int\ ob]inut\ prin lovitur\ de pedeaps\ 3 puncte; pentru o ]int\ ob]inut\ prin lovitur\ de picior c\zut\ (altfel dect ca urmare a unei lovituri libere sau `n urma unei gr\mezi ordonate cerute `n locul loviturii libere ) 3 puncte.

SCRIM| scr. Ramur\ a sporturilor caracterizat\ printr-o lupt\ `ntre 2 tr\g\tori, cu ajutorul armelor albe floret\, spad\, sabie (v. floret\, spad\, sabie), `n care fiecare caut\ s\ loveasc\ [i, `n acela[i timp, s\ se apere de loviturile adversarului. ~n cadrul luptei, fiecare dintre cei 2 scrimeri `ncearc\ ca `n cel mai scurt timp s\ aplice adversarului maxim de lovituri, f\r\ s\ fie lovit (sau s\ fie atins de foarte pu]ine ori). Lupta `n ~ este conven]ional\, `ntrecerea se desf\[oar\ `n conformitate cu regulamentul interna]ional care stabile[te cerin]ele (regulile) `n leg\tur\ cu armele, locul de lupt\, modul

338

semnalizare de desf\[urare [i normele de arbitraj. Evolu]ia armelor [i a echipamentului, `n special electrificarea armelor, a produs modificarea manierei de lupt\, a gndirii fazelor de arme [i a folosirii armamentului. Principiul care st\ la baza judec\rii fazei de arme d\ prioritate atacului. Loviturile (tu[ele) sunt semnalizate de aparatul electric, dar ele nu pot fi atribuite dect dup\ judecarea lor de c\tre arbitru. De asemenea, nici o tu[\ nu poate fi atribuit\ de c\tre arbitru, dac\ aparatul nu a semnalizat lovitura, `n prealabil. Semnalizarea se face prin intermediul aprinderii unor becuri colorate (ro[u [i verde pentru loviturile valabile) [i becuri albe (pentru loviturile nevalabile).

SEIKEN SETSUTAN a.m., jd. For]\ intens\ `n mi[care.

SEIRI UNDO a.m., jd. Exerci]ii de relaxare-refacere.

SEIRYOKU a.m., jd. Energie, for]\.

SEIRYOKU ZEN YO a.m., jd. Principiu esen]ial `n toate artele mar]iale, el const\ `n utilizarea energiilor wa [i ki, cuprinse `n hara, cu maxim de eficacitate.

SECTOR DE ARUNCARE atl. (V. zon\ de recep]ie).

SEIZA a.m., jd. Pozi]ie a[ezat `n genunchi.

SECTOR DE TURNANT| atl. Spa]iu cuprins `ntre bordura intern\ a turnantei unei piste de alergare cu circuit `nchis [i linia care delimiteaz\ marginea de aceea[i parte a terenului central al stadionului. Pistele de alergare de 400 m cu circuit `nchis circumscriu dou\ ~, unul `n partea dreapt\ [i cel\lalt `n partea stng\ a terenului central, al c\ror spa]iu permite o sistematizare ra]ional\ a terenurilor de arunc\ri [i de s\rituri.

SELEC}IE met. 1. Proces de departajare (de alegere) a copilului sau a seniorului dintr-o colectivitate investigat\ cu ajutorul unei baterii de teste, care `i eviden]iaz\ disponibilit\]ile somatice [i func]ionale, aptitudinile motrice [i psihice deosebite pentru practicarea unei ramuri sau a unei probe sportive. 2. Ac]iune de desemnare a unor sportivi pentru a face parte dintre-un lot sau o echip\ (na]ional\, de club) datorit\ formei lor sportive eviden]iate prin rezultate `nalte [i repetate.

SECUND I. alp. Coechipier legat al doilea `n coard\, care are [i rolul de a asigura deplasarea capului de coard\. II. box Persoan\ care asigur\ din col]ul atribuit sportivului s\u asisten]a tehnico-tactic\ [i organizatoric\.

SEMILEG|TUR| [ah Situa]ie `n care dou\ piese negre se afl\ `ntre o figur\ alb\ [i regele negru.

SECURIT schi Tip de leg\tur\ de schi care elibereaz\ bocancul (vrful [i tocul) `n cazul unei c\z\turi. ~ poate fi reglat pentru a rezista la presiuni diferite.

SEMIPIVOTARE bb. Procedeu tehnic de protec]ie a mingii, constnd dintr-o `ntoarcere pn\ la 180 spre dreapta sau stnga, avnd ca punct de sprijin acela[i picior.

SECVEN}E DE PA{I p.a. Procedeu tehnic care va fi executat conform caracterului muzicii. Sunt de trei feluri: ~ `n spiral\, ~ `n linie dreapt\ [i ~ `n cerc.

SEMN rg. Loc `n care se acord\ o lovitur\ liber\ sau de pedeaps\.

SEI a.m., jd. 1. Adev\rat, autentic. 2. Ca `nainte.

SEMNALIZARE I. j.s. Modalitate prin care arbitrul conduce `ntrecerea sportiv\ [i ]ine leg\tura cu ceilal]i

339

semnalizator SENKEN a.m., jd. Anticipare.

oficiali [i juc\tori pe baza unor mijloace sonore [i a unui cod de semne stabilite prin regulament. II. lp. ~ a tu[ului Modalitate prin care arbitrul de centru anun]\ [i confirm\, prin fluier [i lovirea saltelei cu palma, fixarea cu ambii omopla]i pe saltea a unuia dintre lupt\tori.

SENSEI a.m., jd. Profesor, instructor.

SEOI a.m., jd. 1. Spinare. 2. A purta pe um\r. SEMNALIZATOR tir Oficial la linia de ]inte, care indic\ pozi]ia [i valoarea fiec\rei lovituri prin manevrarea unor aparate speciale (discuri, indicatoare, palete), dup\ un anumit cod.

SEPPUKU a.m., jd. Harakiri.

SEMNE CONVEN}IONALE alp. Reprezent\ri grafice, agreate de Uniunea Interna]ional\ a Asocia]iilor de Alpinism (UIAA), prin care se marcheaz\ pe h\r]i [i pe schi]e de trasee alpine formele de relief [i alte situa]ii de teren.

SERIE I. box Lovituri succesive, `nl\n]uite, `n ofensiv\, care de obicei nu dau r\gaz adversarului s\ se apere. II. tir ~ de tragere Ordine de start a unei probe, pozi]ia sportivului stabilindu-se prin tragere la sor]i [i anun]ndu-se cu 24 h `n avans.

SEN a.m., jd. Ini]iativ\.

SEN NO SEN a.m., jd. Ini]iativ\ superioar\.

SERPENTIN| p.a. 1. Element tehnic `n figurile obligatorii, `n care se execut\ schimbarea muchiei de alunecare (serpentin\ cu trei, dublu trei, contra trei, bucl\). 2. Form\ de execu]ie a unor combina]ii de pa[i sau a altor combina]ii de mi[c\ri `n alunecare.

SENAT OLIMPIC ol. For alc\tuit din membrii CIO, ai Comitetului de Organizare a JO, ai CNO [i pre[edin]ii tuturor federa]iilor sportive interna]ionale, c\ruia i se acord\ toate onorurile [i cinstea `n rezervarea [i ocuparea celor mai bune locuri, la toate festivit\]ile organizate `n cadrul JO.

SERTISAJ tir Modalitate de prindere a proiectilului de tubul cartu[ului prin presarea marginii cilindrului (tubului) `n care a fost introdus cca 2 mm proiectilul de plumb.

SERVICIU t.c., t.m., vb. Procedeu tehnic prin care se pune sau se repune mingea `n joc. SENIOR I. gen. Sportiv care a dep\[it vrsta juniorilor (care, de regul\, este de 18 ani, unele varia]ii de la o disciplin\ sportiv\ la alta fiind de cel mult 1-2 ani), sportivul ~ nu are dreptul s\ participe la competi]iile oficiale ale juniorilor. II. atl. Atlet care a dep\[it vrsta de 19 ani, beneficiind de un sistem competi]ional intern [i interna]ional propriu. Datorit\ maturiz\rii depline a tuturor func]iilor organismului, vrsta senioratului este optim\ pentru realizarea celor mai `nalte performan]e sportive. Pentru ~ nu se prevede limit\ maxim\ de vrst\.

SERVIRE A MINGII o. Procedeu tehnic prin care un juc\tor al echipei de la prindere arunc\ mingea vertical pentru a fi lovit\ cu bastonul de c\tre fiecare dintre juc\torii echipei de la b\taie.

SET t.c., t.m., vb. Subdiviziune a unei partide, care se `ncheie prin realizarea de c\tre unul dintre sportivi sau

340

shintai de c\tre una dintre echipe a num\rului de puncte prev\zut de regulamentul jocului.

punct distal fa]\ de man[eta a[ezat\ pe bra], iar momentul cnd se simte prima b\taie a pulsului corespunde tensiunii arteriale maxime. Tensiunea arterial\ minim\ nu se poate m\sura precis prin aceast\ metod\.

SEXTANT s.n. Instrument optic folosit pentru m\surarea cu precizie a unghiurilor verticale [i orizontale ale pozi]iilor ambarca]iunii, `n scopul stabilirii locului `n care se afl\ pe mare. Cu ajutorul lui se determin\ latitudinea.

SFIGMOMANOMETRIE m.b. Metod\ de m\surare indirect\ a tensiunii arteriale cu ajutorul unui aparat special (v. sfigmomanometru). Prin intermediul man[etei aparatului, `nf\[urat\ pe unul din membre (de regul\ bra]ul), se exercit\ asupra acestuia presiuni ale c\ror valori sunt cunoscute [i modificate dup\ dorin]\. Folosindu-se diverse metode, sunt surprinse momentele `n care presiunea din man[et\ este egal\ cu valorile maxime, medii [i minime ale tensiunii arteriale din timpul unei revolu]ii cardiace (timpul `n care se petrec sistola [i diastola complet\ ce urmeaz\ acesteia). Metoda ascultatorie Metod\ de m\surare care folose[te zgomotele care apar cnd sngele trece din segmentul arterial cu calibrul modificat de presiunea exercitat\ prin intermediul man[etei aparatului, `n partea arterei cu calibrul normal. Primul zgomot, auzit cu stetoscopul pus pe arter\ distal fa]\ de man[et\, corespunde tensiunii arteriale maxime. Sc\derea brusc\ a intensit\]ii zgomotului indic\ tensiunea arterial\ minim\. Metoda osciloscopic\ Metod\ de m\surare care folose[te un aparat special care are `n plus o capsul\ aneroid\, pus\ `n leg\tur\ cu man[eta a[ezat\ pe bra], [i care prin intermediul oscila]iilor unui ac semnalizeaz\ modific\rile presiunii din man[eta aparatului, determinate de trecerea sngelui prin artera comprimat\ de man[et\. Tensiunea arterial\ maxim\ corespunde cifrei de pe cadranul manometrului cnd apar primele oscila]ii, tensiunea arterial\ medie cifrei la care oscila]iile sunt cele mai ample [i tensiunea arterial\ minim\ cifrei la care nu se mai produc oscila]ii (artera nu mai este comprimat\). Metoda palpatorie Metod\ de m\surare care folose[te palparea pulsului `ntr-un

SFIGMOMANOMETRU m.b. Aparat de m\surare indirect\ a tensiunii arteriale. Este compus dintr-o man[et\ etan[\ din cauciuc protejat\ printr-o `mbr\c\minte din material textil. Man[eta este prev\zut\ cu dou\ tuburi tot din cauciuc, unul care o pune `n leg\tur\ cu o pies\ care permite pomparea sau evacuarea aerului din man[et\, [i cel\lalt cu un manometru metalic cu mercur, sau electronic prin care se m\soar\ presiunea din interiorul man[etei. Modul de utilizare al ~ este descris la sfigmomanometrie.

SHIAI a.m., jd. Lupt\, competi]ie, concurs.

SHIDO a.m., jd. Observa]ie.

SHIHAN a.m., jd. Mare maestru.

SHIHO a.m., jd. Patru p\r]i (laturi).

SHIME a.m., jd. 1. A strnge, a strangula. 2. Strangulare.

SHIMOSEKI a.m., jd. Latur\ inferioar\ (`n dojo).

SHIMOZA a.m., jd. Loc interior `n dojo.

SHIN a.m., jd. Spirit de competi]ie.

SHINTAI a.m., jd. Deplasare.

341

shinzo fixate pe ghete f\r\ p\r]i mobile, casc\ de protec]ie, m\nu[i rezistente la t\ieturi, ap\r\tori de tibie, costum special care acoper\ `n `ntregime corpul, genunchiere cu burete, ap\r\toare de gt, cu men]iunea c\ fiecare patinator este responsabil de echipamentul s\u.

SHINZO a.m., jd. Inim\.

SHIRO a.m., jd. Panglic\ adeziv\ alb\, de aproximativ 6 cm l\]ime [i 25 cm lungime, dispus\ la o distan]\ de aproximativ 2 m de centrul suprafe]ei de lupt\, pentru a indica locul unuia dintre lupt\tori la `nceputul [i la sfr[itul `ntrecerii.

SHOSHINSHA a.m. Debutant `n mnuirea sabiei shinai, denumire dat\ `n kendo.

SHISEI a.m., jd. Atitudine, ]inuta corpului. SIAJ s.n. Urm\ l\sat\ pe ap\ de o ambarca]iune `n alunecare. SHIZENTAI a.m., jd. Pozi]ie natural\. SILIVA{ gim. Element tehnic constnd dintr-un dublu salt `napoi grupat cu `ntoarcere de 720 la sol, efectuat pentru prima oar\ de c\tre gimnasta romn\ Daniela Siliva[ la JO de la Seul din 1988.

SHO a.m., jd. Primul.

SHOBU a.m., jd. Lupt\, competi]ie. SILUET| tir }int\ mobil\ care se rote[te `n jurul axului vertical, folosit\ `n probele de pistol vitez\ (automat), imitnd prin form\ conturul unui om cu `n\l]imea de 165 cm [i l\]imea de 45 cm, divizat\ `n zone concentrice, numerotate de la 1 la 10, `ntreaga ~ fiind de culoare neagr\, zonele de demarca]ie fiind albe.

SHORT TRACK p.v. Ramur\ a patinajului vitez\ pe pista redus\, cu spectaculozitate ridicat\. ~ a `nceput s\ fie practicat `n 1975 [i s-a dezvoltat foarte rapid. Competi]iile se desf\[oar\ pe patinoare cu dimensiunile 60x30 metri, pista de concurs fiind un oval de 112,12 m. L\]imea liniei drepte trebuie s\ fie de cel pu]in 7 m, iar distan]a de la vrful turnantei la mantinel\, de minim 4 m. Pentru asigurarea unei bune condi]ii de desf\[urare a competi]iilor, `n afara pistei standard, mai trebuie marcate `nc\ 4 piste, care vor fi decalate cu 1 m [i 2 m fa]\ de pista standard. Liniile de start [i de sosire sunt marcate cu linii colorate trasate de la mantinel\ [i au o grosime de 2 cm, linia de prestart se afl\ la o distan]\ de 1 m `naintea liniei de start. Pentru asigurarea protec]iei patinatorilor, sunt montate saltele care acoper\ `n `ntregime mantinela (acestea sunt `nvelite `n materiale rezistente la ap\ [i la t\ieturi). Din anii 1980 s-au organizat cu regularitate Campionate ale Federa]iei Interna]ionale de Patinaj (ISU) individual de seniori feminin [i masculin, juniori feminin [i masculin, ulterior [i pe echipe feminin [i masculin [i [tafete. Echipamentul obligatoriu al concuren]ilor este: patine

SIMPATICOTONIE m.b. Stare func]ional\ a sistemului nervos vegetativ, caracterizat\ prin predominan]a activit\]ii sistemului simpatic asupra celui parasimpatic. ~ poate s\ reprezinte un fenomen fiziologic de adaptare momentan\ la situa]ii care impun intensificarea activit\]ii organelor [i a sistemelor implicate `n producerea, `n transportul [i `n consumul energiei, ca de exemplu: efortul fizic, expunerea la temperaturi sc\zute, situa]ii periculoase etc. ~, ca stare permanent\ a sistemului nervos vegetativ, reprezint\ o dereglare cu consecin]e negative multiple asupra organismului. ~n activitatea sportiv\, acest tip de ~ se instaleaz\ mai ales `n fazele ini]iale ale supraantrenamentului [i contribuie la apari]ia unora dintre semnele psihice [i func]ionale caracteristice acestei st\ri. ~nl\turarea ~ [i

342

sinovial\ articular\ restabilirea echilibrului func]ional al sistemului nervos vegetativ se realizeaz\ prin m\suri complexe medicosportive [i metodice, care asigur\ `nl\turarea cauzelor suprasolicit\rilor, regim special de via]\, alimentar [i de efort, climatobalneoterapie [i medica]ie adaptat\ la particularit\]ile fiec\rui caz.

cu mare exactitate, timpul [i spa]iul `n care se desf\[oar\ mi[c\rile, precum [i rezisten]a opus\ de adversar sau greutatea materialelor utilizate. ~ complex are denumiri sugestive `n concordan]\ cu specificul fiec\rei ramuri sportive: ~ apei (nata]ie), ~ b\rcii (sporturi nautice), ~ lamei (scrim\), ~ mingii (jocuri sportive), ~ vitezei (alerg\ri), ~ greut\]ii (arunc\ri, haltere) etc.

SIM} m.b. Proprietate a organismului de a percepe [i de a localiza selectiv anumi]i stimuli specifici proveni]i de la organele interne sau din mediul `nconjur\tor. ~ este rezultatul activit\]ii analizatorilor, care sunt sisteme unitare anatomo-fiziologice, compuse din: receptor, segment periferic specializat `n a reac]iona la un anumit stimul, dnd na[tere influxului nervos; c\i nervoase, care transmit centripet acest influx; segment central, situat `n scoar]a cerebral\, care transform\ stimulul nervos primit `n senza]ie. ~ chinestezic Proprietate a organismului de a percepe [i de a localiza mi[c\rile `ntregului corp [i ale p\r]ilor sale componente, pe baza stimulilor proveni]i din aparatul locomotor. ~ chinestezic reprezint\ func]ia analizatorului chinestezic alc\tuit din: patru tipuri de receptori situa]i `n mu[chi, tendoane [i articula]ii (segmentul periferic); segmentul intermediar (c\ile nervoase centripete) [i segmentul central al analizatorului (centrii nervo[i) situat `n aria motorie din lobul frontal al scoar]ei cerebrale. Stimulii specifici pentru receptorii analizatorului chinestezic sunt de natur\ mecanic\ (`ntinderi, presiuni). Informa]iile primite prin ~ chinestezic sunt indispensabile pentru coordonarea contrac]iilor musculare [i pentru controlul modului de execu]ie a mi[c\rilor. La sportivii de performan]\, contribu]ia ~ chinestezic reprezint\ componenta principal\ a sim]ului complex specific ramurii de sport practicate. ~ muscular complex Proprietate dobndit\ de sportivi, prin care ace[tia sintetizeaz\ `ntr-un tot unitar senza]iile furnizate de to]i analizatorii (cu prec\dere de analizatorul chinestezic) `n timpul execu]iilor tehnice specifice probei sportive practicate. ~ complex se formeaz\ pe baza reflexelor necondi]ionate [i condi]ionate, `ndelung repetate `n lec]iile de antrenament [i `n competi]ii. ~ complex contribuie la coordonarea fin\ a contrac]iilor musculare [i d\ posibilitate sportivului s\ aprecieze,

SINAPS| m.b. Component\ a sistemului nervos care asigur\ transmiterea excita]iei de la un neuron la altul. ~n ~, axonul neuronului care aduce excita]ia, nu se une[te cu corpul sau prelungirile celuilalt neuron. Contactul cu ele (contiguitate), necesar transmisiei excita]iei, se realizeaz\ prin interven]ia unor substan]e speciale denumite mediatori chimici (acetil colina, noradrenalina, serotonina, dopamina, GABA etc.).

SINCOP| m.b. Pierdere brusc\ a cuno[tin]ei datorit\ aprovizion\rii insuficiente cu oxigen a creierului, determinat\ de `ntreruperea activit\]ii inimii sau a centrilor respiratori. Poate surveni att la persoane s\n\toase (emo]ii puternice, durere, expunerea prelungit\ la temperatur\ ridicat\ a aerului, trecerea brusc\ din clinostatism `n ortostatism, reflexe vagale produse prin excita]ii mecanice etc.), ct [i la bolnavi (miocardite, unele tulbur\ri de ritm cardiac, anemii accentuate, hemoragii, hipersensibilitatea sinusului carotidian etc.). Primul ajutor const\ `n a[ezarea subiectului `n pozi]ie culcat cu capul mai sus dect trunchiul [i membrele inferioare sub nivelul acestuia dac\ fa]a este congestionat\ [i invers, cu capul sub nivelul trunchiului [i membrele inferioare ridicate, `n caz c\ se observ\ paloare accentuat\ a fe]ei. La nevoie, se recurge la respira]ie artificial\ [i la masaj cardiac extern. Sin.: le[in. (V. lipotimie).

SINOVIAL| ARTICULAR| m.b. Membran\ sub]ire, de natur\ conjunctiv\, bogat vascularizat\, care c\ptu[e[te capsula articula]iilor mobile [i `nvele[te toate forma]iile intracapsulare (tendoane, ligamente, capete osoase), cu excep]ia cartilagiilor articulare. ~ secret\

343

sissonne II masculin [i feminin, de 10-11 ani, CN de veterani masculin de 40 de ani [i feminin de 30 de ani); dup\ locul de desf\[urare (CN `n aer liber, pe stadion, la toate categoriile de vrst\, CN de maraton masculin [i feminin, seniori [i tineret, CN de semimaraton masculin [i feminin, seniori, tineret [i juniori I, CN de alergare pe [osea masculin [i feminin, veterani, CN de cros masculin [i feminin, la toate categoriile de vrst\, CN de mar[ pe [osea masculin la 50 km, la feminin de 20 km seniori [i tineret, CN de sal\ la toate categoriile de vrst\ cu excep]ia copii II); dup\ criterii profesionale (CN [colar masculin [i feminin, `n aer liber, CN pe echipe masculin [i feminin, al liceelor `n aer liber, CN universitare masculin [i feminin, `n sal\ [i `n aer liber, CN [colar de cros masculin [i feminin, CN universitar de cros masculin [i feminin, CN de arunc\ri lungi pe timpul liber seniori, tineret [i juniori); cupe [i concursuri memoriale (Memorialul Ion Moina, Cupa Unirii la cros, Memorialul Z. Dragomir, Cupa Municipiului Bucure[ti etc.); alte forme de competi]ie (CN de probe neclasice pentru juniori, tineret, seniori, CN de prim\var\ pentru juniori, tineret [i seniori, CN GP Castrol pe etape pentru juniori, tineret, seniori, CN GP de alerg\ri pe [osea pe etape pentru juniori, tineret, seniori etc.). Din competi]iile interna]ionale fac parte: JO organizate din patru `n patru ani, `n anii bisec]i, dup\ un protocol special [i cu un program propus de Federa]ia Interna]ional\ de Atletism Amator (IAAF) [i aprobat de CIO. C[tig\torii fiec\rei probe [i componen]ii echipei de [tafete clasate pe primul loc ob]in titlul de campion olimpic [i medalia de aur, iar celor clasa]i pe locurile II [i III le revin medalia de argint, respectiv de bronz; Campionate mondiale (CM `n aer liber organizate o dat\ la doi ani, `n anii f\r\ so] pentru seniori, CM `n aer liber pentru juniori, o dat\ la doi ani `n anii cu so], CM de sal\ pentru seniori, o dat\ la doi ani, `n anii f\r\ so], CM de cros pentru juniori `n fiecare an, CM de alergare pe [osea la 15 km `n fiecare an, de semimaraton `n fiecare an, CM de ekiden din doi `n doi ani, `n anii cu so], odat\ la doi ani, `n anii f\r\ so] `n cadrul JMU); Campionate europene (CE `n aer liber pentru seniori, odat\ la patru ani, `n anii cu so] ai JO, CE de sal\ pentru seniori, odat\ la doi ani, `n anii f\r\ so], CE `n aer liber pentru

un lichid vscos (lichid sinovial) care contribuie la hr\nirea cartilagiilor din articula]ii [i, prin lubrefierea acestora, u[ureaz\ efectuarea mi[c\rilor. ~ are `n componen]a ei elemente celulare migratoare, cu mare putere fagocitar\, care `nglobeaz\ microorganismele [i particulele microscopice rezultate din uzura cartilagiilor sau care sunt introduse `n articula]ii. Acumularea de lichid sinovial `n cantitate excesiv\, determinat\ de ac]iunea traumatismelor, a inflama]iilor sau a infec]iilor asupra ~ este denumit\ hidrartroz\.

SISSONNE gim. (V. s\rituri artistice).

SISTEM COMPETI}IONAL SPORTIV I. gen. Ansamblul unitar al prevederilor [i regulamentelor, obligatoriu necesare organiz\rii [i desf\[ur\rii concursurilor sportive de diferite profiluri, cu scopul de a stabili ierarhiile [i c[tig\torul sau campionul lor. ~ prezint\ o multitudine de caracteristici care `l diferen]iaz\: tipurile de `ntreceri (concursuri), frecven]a, succesiunea [i sfera de curpindere, durata, obiectivele, formele de disputare [i alc\tuire a calendarului derul\rii [i regulile de desf\[urare etc. Ca urmare ~ difer\ de la o ramur\ sportiv\ la alta, caracteristicile relativ constante r\mnd doar formele de concursuri consacrate de tradi]ii: campionate, cupe mondiale, grand prix-uri, concursuri oficiale [i amicale, interne [i interna]ionale (JO, CM, CE, JMU, CB etc.). II. atl. Totalitate a competi]iilor interne [i interna]ionale, desf\[urate conform regulamentelor federa]iilor de specialitate. Din competi]iile interne fac parte: campionatele na]ionale organizate de Federa]ia Romn\ de Atletism (FRA) de regul\ `n dou\ etape: etapa I pe jude]e [i etapa a II-a final\ pe ]ar\, dup\ care se decerne titlul de campion na]ional individual [i pe echipe. FRA organizeaz\ mai multe tipuri de campionate na]ionale: pe categorii de vrst\ (CN de seniori, masculin [i feminin, peste 23 de ani, CN de tineret masculin [i feminin, `n vrst\ de 20-22 de ani, CN de juniori I masculin [i feminin, de 18-19 ani, CN de juniori II masculin [i feminin, de 16-17 ani, CN de juniori III masculin [i feminin, de 14-15 ani, CN de copii I masculin [i feminin, de 12-13 ani, CN de copii

344

sistem competi]ional sportiv tineret o dat\ la doi ani, `n anii cu so], CE `n aer liber pentru veterani, o dat\ la doi ani, `n anii cu so], CE de cros pentru seniori, `n fiecare an, CE de cros pentru juniori, `n fiecare an, CE de mar[ pentru tineret [i seniori `n fiecare an). III. fb. Totalitate a competi]iilor cu caracter na]ional [i interna]ional. Cel na]ional se realizeaz\ pe dou\ c\i: campionate na]ionale [i regionale diferen]iate prin num\rul echipelor [i prin valoarea lor `n e[aloanele diviziilor A, B, C [i D (jude]ene). Caracteristicile stabilirii clasamentelor [i ale stimul\rii cre[terii valorii echipelor sunt date de sistemul punctelor acordate victoriilor, scorurilor egale [i `nfrngerilor care `n finalul lor determin\ retrogradarea unui num\r de echipe [i promovarea altora `n diviziile superioare. ~ `n fotbal s-a modificat de-a lungul timpului, formula actual\ (anul 2002) cuprinznd: 16 echipe `n divizia A, dou\ serii a cte 18 echipe `n divizia B, 8 serii a cte 14-16 echipe `n divizia C. Divizia D se organizeaz\ `n func]ie de posibilit\]ile [i situa]ia local\. Modul de desf\[urare a campionatelor respective prevede de regul\ dou\ etape: turul de toamn\ [i returul de prim\var\. Excep]ie au f\cut-o campionatele din perioada 1950-1956. Cupa Romniei, denumit\ competi]ia K.O., se desf\[oar\ dup\ criteriul eliminatorii, cu participarea tuturor echipelor din ]ar\ (din diviziile A, B, C, [i D), ea `ncheindu-se printr-o final\ disputat\ `ntre echipele care nu au cunoscut `nfrngerea, final\ care `ncheie anul competi]ional `n fotbal. Jocul de cup\ declar\ echip\ `nving\toare pe cea care dup\ consumarea timpului regulamentar de joc (90'), a celor 2 reprize de prelungire (de cte 15'), la un scor egal [i f\r\ s\ fie marcat (`n acest r\stimp) golul de aur, reu[e[te s\ `nscrie cu cel pu]in un gol mai mult din loviturile de la 11 m. Pe plan interna]ional, cuprinde campionate organizate la diferite niveluri european, mondial [i olimpic, alc\tuite din dou\ faze: a meciurilor preliminare de calificare [i a finalelor care au loc din patru `n patru ani. Stabilirea grupelor de calificare la turneele finale are un caracter zonal geografic, iar prin tragere la sor]i, num\rul seriilor variaz\ `n func]ie de cel al echipelor `nscrise. Turneele de calificare stabilesc ierarhia primelor trei echipe clasate, campioana seriilor fiind direct calificat\ la turneul final al edi]iei campionatului

european, mondial [i olimpic, care are o succesiune alternativ\. IV. vb. Totalitate a `ntrecerilor pe plan intern [i interna]ional. Campionatele na]ionale desf\[urate pe divizii diferen]iate calitativ [i pe vrste: divizia A, din care fac parte 12 echipe feminin [i masculin de seniori repartizate `ntr-o singur\ serie. Campionatul se desf\[oar\ pe faze: `n faza I jocurile sunt programate s\pt\mnal, tur-retur; faza a II-a cuprinde un turneu play-off [i un turneu play-out; fazele a III-a [i a IV-a sunt destinate numai pentru turneele play-off. Echipele clasate pe locurile 11 [i 12 retrogradeaz\, iar pe locul I sunt declarate campioane na]ionale ale anului competi]ional respectiv. Divizia B cuprinde 2 serii a cte 6-8 echipe, repartizate pe criterii geografice. ~n finalul competi]iei, primele dou\ echipe promoveaz\ `n divizia A, iar cele clasate pe ultimele 2 locuri retrogradeaz\. ~n acest campionat al diviziei B, echipele vor avea `n permanen]\, `n teren, cte 2 juc\tori cu vrst\ limit\ de 23 de ani; divizia de juniori `n care sunt incluse 4-6 echipe grupate `n 8 serii, repartizate pe criterii geografice. Campionatul se desf\[oar\ `n 4 faze: `n faza I jocurile se desf\[oar\ tur-retur cu etape s\pt\mnale; faza a II-a este cea a elimin\rilor directe; faza a III-a este cea a turneelor semifinale [i faza a IV-a este destinat\ turneului final disputat de cele 6 echipe calificate la turneele semifinale, ele jucnd fiecare cu fiecare `ntr-un singur turneu. Divizia de cade]i se deruleaz\ `n general tot pe 4 faze ca [i divizia de juniori. Echipele participante sunt repartizate pe criterii geografice `n 8 serii a cte 4-6 echipe att pentru voleiul feminin, ct [i masculin. Campionatul na]ional de speran]e se desf\[oar\ pe 3 etape, dintre care prima este de nivel jude]ean, a doua interjude]ean, iar la ultima particip\ toate echipele clasate pe locurile I din cele 8 serii. Cele 8 echipe finaliste se `mpart `n 2 grupe (A [i B) care sus]in cte un turneu simplu (`n 3 zile), urmnd ca `n ziua a patra s\ se joace pentru stabilirea clasamentului final. La acest campionat al speran]elor, `n\l]imea fileului este cobort\ la 2,20 m pentru echipele feminine [i la 2,38 m pentru cele masculine. Campionatul de mini-volei se desf\[oar\ tot pe 3 etape, asem\n\tor celui anterior. ~n\l]imea fileului este de 2,10 m att pentru echipele feminine, ct [i masculine. Dintre competi]iile interne face parte [i Cupa Romniei care prevede jocuri tur-retur,

345

sistem competi]ional sportiv masculine la juniori 1 [i tot attea echipe la categoria 2. ~n ~ al baschetului, au existat pe lng\ campionatele na]ionale [i concursurile desf\[urate dup\ sistemul eliminatoriu al cupelor. De asemenea, ~ mai prevede participarea echipelor campioane na]ionale la concursurile interna]ionale rezervate cluburilor sportive, precum [i participarea echipelor na]ionale de baschet la marile competi]ii interna]ionale pe plan european [i mondial. VI. scr. Ansamblu al concursurilor pe plan intern [i interna]ional. Pe plan intern se organizeaz\ `ntreceri tip campionate na]ionale [i cupe. ~n acest ~, sunt incluse toate probele (armele): floret\ (masculin [i feminin), sabie (masculin [i feminin), spad\ (masculin [i feminin) individual [i pe echipe. Arbitrajul `n etapele superioare se face prin intermediul aparaturii electronice. Campionatele na]ionale se desf\[oar\ pe vrste: CN de seniori (de la 14 ani), CN de juniori (13-14 ani), CN de cade]i (13-17 ani). CN de seniori are 2 faze: faza local\ (campionatul municipal sau jude]ean) care poate avea una sau mai multe etape, `n func]ie de num\rul participan]ilor [i faza final\ (pe ]ar\) organizat\ de Federa]ia Romn\ de Scrim\ (FR de Srim\) `n colaborare cu consiliile [i direc]iile locale, jude]ene. CN de seniori pe echipe se desf\[oar\ `n 3 etape: I, organizat\ `n sistem turneu, include primele 6 echipe de CN + 2 echipe restante din Superlig\; a II-a stabile[te clasamentul celor 8 echipe dup\ ordinea dat\ `n prima etap\ de eliminarea direct\; `n etapa a III-a desf\[urat\ `n sistem turneu (fiecare cu fiecare) particip\ primele 4 echipe, din care se va nominaliza echipa campioan\ a Romniei. Locurile 5-8 se ocup\ de echipele care se `ntrec `ntr-un sistem turneu. Echipele clasate pe locurile 7-8 particip\ `mpreun\ cu alte echipe ce se vor `nscrie la un turneu de calificare (divizia A) pentru Superlig\. Se calific\ primele dou\ echipe. Fiecare club sau asocia]ie sportiv\ pot `nscrie `n CN maxim 2 echipe. ~n probele individuale ale CN, sistemul de desf\[urare prevede organizarea pe grupe de 7-8 tr\g\tori care se confrunt\ `n meciuri la 5 turnee, sunt elimina]i 20-30%, dup\ care urmeaz\ eliminarea direct\ a celor 64 de tr\g\tori afla]i pe tablou f\r\ repesaj (meciuri de 15 tu[e `n 3 reprize a cte 3' fiecare). La probele individuale, un sportiv poate participa la 2 probe (arme). La CN pe echipe, se prevede ca echipele s\ fie alc\tuite prin adi]ionarea punctelor realizate la

eliminatorii, pn\ la final\. ~n ultima etap\, se joac\ un singur meci la Bucure[ti. Dac\ echipa care a c[tigat Cupa Romniei este campioan\ na]ional\, participarea `n competi]ia european\ (rezervat\ echipelor de club) Cupa Cupelor va reveni echipei finaliste. Regulamentul prevede c\ echipa campioan\ na]ional\ (situat\ pe locul I `n Divizia A) are dreptul s\ participe la competi]ia european\ denumit\ Liga campionilor europeni (masculin [i feminin), iar echipa clasat\ pe locul II (vicecampioan\ na]ional\) are dreptul s\ concureze `n competi]ia interna]ional\ CEV. V. bb. Totalitate a campionatelor na]ionale diferen]iate valoric pe sex [i pe vrst\ `n trei divizii. Divizia A cuprinde 12 echipe feminine [i 12 echipe masculine care se `ntrec `n sistem tur-retur, `n dou\ faze: I cu etape s\pt\mnale care stabile[te clasamentul echipelor participante; a II-a `n care se confrunt\ echipele clasate pe locurile I-VIII, forma de desf\[urare fiind play-off, iar pentru echipele plasate pe locurile IX-XII, campionatul con]innd forma play-out; echipele clasate pe locurile XI [i XII retrogradeaz\. Divizia B este alc\tuit\ din 24 de echipe masculine repartizate `n 4 serii a cte 6 echipe fiecare. Campionatul respectiv se desf\[oar\ pe 3 faze: `n I sunt incluse etape s\pt\mnale, disputate dup\ sistemul tur-retur, `n cea de-a II-a au loc semifinalele pe 2 serii a cte 6 echipe, iar `n cea de-a III-a se organizeaz\ un turneu de calificare pentru promovare `n divizia A, la care particip\ primele 3 echipe clasate `n fiecare serie `n turneele semifinale. Echipele situate pe primele 2 locuri `n turneul final promoveaz\ `n divizia A. Divizia de juniori 1 [i 2 cuprinde echipe feminine [i masculine repartizate pe criterii geografice, de vrst\ [i valorice `n mai multe serii a cte 4-8 echipe. Participan]ii la categoria juniori 1 cuprinde juc\tori [i juc\toare de 16-17 ani, iar la categoria juniori 2 vrsta limit\ este de 14-15 ani. Campionatul echipelor de fete [i b\ie]i se desf\[oar\ pe 3 faze: I include 3 turnee, din care primele dou\ se deruleaz\ pe etape s\pt\mnale, iar turul trei se organizeaz\ sub form\ de turneu; faza a II-a se desf\[oar\ sub form\ de turnee semifinale, organizate pe serii formate din 6 echipe; faza a III-a cuprinde turneele finale la care particip\ primele 2 echipe clasate `n fiecare din turneele anterioare. Ca atare, `n aceast\ ultim\ faz\, particip\ cte 6 echipe feminine [i

346

sistem competi]ional sportiv CN individual a primilor 3 tr\g\tori clasa]i [i apoi stabilirea tabloului de eliminare direct\. ~n CN pe echipe, un sportiv poate participa numai la o singur\ prob\ (arm\). Pe plan interna]ional scrimerii romni particip\ la toate categoriile de competi]ii interna]ionale: JO (seniori), CM (seniori, juniori [i cade]i), CE (seniori [i juniori), JMU (seniori) [i CB (seniori [i juniori) la toate armele, individual [i pe echipe. De asemenea, ei sunt prezen]i la turnee interna]ionale de seniori, juniori [i cade]i, la Cupe omagiale, memoriale, trofee (de regul\ organizate pentru o singur\ arm\), la Cupe Mondiale pe arme [i pe echipe, la concursuri de categoria A (individual, pe arme), la Grand prix-uri (individuale, pe echipe). Acumularea punctelor ob]inute de concuren]i la marile competi]ii determin\ locul `n clasamentul oficial al Federa]iei Interna]ionale de Scrim\ (FIE). Din anul 2001 se preconizeaz\: utilizarea m\[tii cu vizier\ transparent\ (pentru seniori `ncepnd cu tabloul de 64, pentru juniori de 32); utilizarea aparatului f\r\ fir. VII. rg. Totalitate a campionatelor [i cupelor organizate pe plan intern. Din primul sistem fac parte: campionatul sau divizia na]ional\ de seniori care cuprinde 16 echipe repartizate `n 4 serii sau grupe a cte 4 echipe fiecare, care se `ntrec dup\ formula tur-retur. Primele dou\ clasate din fiecare grup\ se calific\ `n seria locurilor I-VIII, iar celelalte pe locurile IX-XVI. Faza final\ se desf\[oar\ tot `n sistemul fiecare cu fiecare, tur-retur (toamn\-prim\var\), ]inndu-se cont de rezultatele `nregistrate `n jocurile directe ale echipelor calificate din acelea[i grupe (IVIII [i IX-XVI), stabilindu-se criteriile de repartizare `n caz de egalitate. Divizia respectiv\ se deruleaz\ `n 12 etape. Dintre echipele aflate pe locurile I-VIII, `n urma punctelor acumulate, se stabile[te echipa campioan\ na]ional\ a fiec\rui an. Divizia A este alc\tuit\ din echipele ce nu s-au calificat `n cele 16 ale diviziei na]ionale, fiind repartizate `n dou\ serii a cte 10 echipe, fiecare dispuse pe zone geografice (est [i vest). Sistemul de desf\[urare este acela[i ca [i la divizia na]ional\. Divizia de juniori are dou\ variante de desf\[urare: pentru juniori categoria I, format\ din 12 echipe care se `ntrec dup\ sistemul diviziei na]ionale a seniorilor, [i divizia juniorilor categoria a II-a [i a III-a, `n care jocurile se disput\ pe zone geografice cu calificare `n turneele finale. Acestor competi]ii li se

adaug\ cele destinate copiiilor, organizate la nivelul Direc]iilor Regionale `n cadrul unor campionate zonale sau a unor turnee de mini-rugby. Municipiul Bucure[ti organizeaz\ campionate pe grupe de vrst\ (8, 10, 12 [i 14 ani). Din al doilea sistem fac parte: Cupa Romniei, la care particip\ echipele din Divizia na]ional\ [i Divizia A, ce se `ntrec `n 6 faze: primele dou\ sunt preliminarii, urmate de optimi de final\, sferturi de final\, semifinal\ [i final\. Cupa Comitetelor regionale, organizat\ `n Dobrogea, Moldova, Transilvania [i Muntenia. Competi]ia se desf\[oar\ pe 3 etape, dup\ formula fiecare cu fiecare, cu 2 jocuri `n fiecare etap\. Pe plan interna]ional, rugby[tii romni particip\ la: Cupa Mondial\ (World Cup), care se organizeaz\ de Federa]ia Interna]ional\ de Rugby (FIR) din patru `n patru ani. Sistemul de desf\[urare prevede repartizarea echipelor na]ionale `n 5 grupe. ~n fiecare grup\ intr\ cte 5 echipe, prezente `n etapele de calificare din zona Pacificului, Europei, Africii [i Americii. ~n grupe se joac\ fiecare cu fiecare, primele dou\ clasate `n cele 5 grupe jucnd `ntre ele pentru stabilirea prin eliminare a clasamentului final [i a c[tig\toarei Cupei Mondiale. Campionatul Mondial pentru Juniori, la care particip\ 16 echipe, se desf\[oar\ `n 3 tururi, dup\ tragerea la sor]i a partenerului din primul tur. Turul al III-lea reprezint\ `ntreceri de clasament. Cupa Europei sau Conferin]a European\ Scutul European se desf\[oar\ pentru echipele de vrf ale Europei, `n num\r de 32, repartizate pe 8 serii a 4 echipe. Formula de joc este de fiecare cu fiecare, dup\ care urmeaz\ jocuri de clasament final. Fran]a particip\ cu cel mai mare num\r de echipe (6 sau 15), celelalte locuri fiind ocupate pn\ la num\rul 32 de echipele din Anglia, Italia [i Romnia. Din ]ara nostr\ au concurat echipele cluburilor Dinamo (de 2 ori), Steaua [i Farul. Cupa European\ a Na]iunilor se joac\ dup\ formula fiecare cu fiecare, `n faza preliminariilor stabilinduse dou\ grupe. ~n grupa I sunt incluse echipele ce-[i disput\ locurile I-VI, iar `n grupa a II-a echipele ce vor ocupa locurile VII-XII. ~n cadrul fiec\rei grupe, se stabile[te clasamentul alc\tuit pe baza punctelor dobndite. VIII. gim. Suit\ de campionate interne [i interna]ionale care stabilesc ierarhiile [i campionii na]ionali, europeni, mondiali [i olimpici `n gimnastica

347

sistem competi]ional sportiv [i masculin rezervat primilor 36 de sportivi clasa]i la individual compus `n cadrul CN pe echipe al juniorilor la categoria a III-a, a II-a [i I. La masculin, concureaz\ primii 36 gimna[ti clasa]i la individual compus, `n cadrul CN pe echipe al juniorilor, la categoria a III-a, a II-a [i I. Toate aceste CN sunt organizate de Federa]ia Romn\ de Gimnastic\ (FRG) `n colaborare cu Direc]iile Jude]ene pentru Tineret [i Sport (DJTS). Din re]eaua concursurilor oficiale interna]ionale fac parte: Campionatele Interna]ionale de Gimnastic\ ale Romniei, CE de gimnastic\ artistic\ feminin [i masculin, JO gimnastic\ artistic\ masculin [i feminin, CM de sport aerobic. IX. s.n. ~ na]ional la `not Suit\ de `ntreceri format\ din: CN `n bazin acoperit pentru sportivii seniori, juniori I [i juniori II, la toate probele cuprinse `n programul olimpic, c[tig\torii fiind declara]i campioni na]ionali de seniori; CN `n bazin descoperit pentru sportivii seniori, juniori I [i juniori II la care se acord\ titlul de campioni na]ionali la seniori [i separat la juniori I; CN `n bazin de 25 m pentru sportivii seniori, juniori I [i juniori II, unde se acord\ medalii [i diplome c[tig\torilor pe probe, la seniori [i juniori; CN de juniori II organizate `n bazin acoperit (prim\vara) [i `n bazin descoperit (vara) pentru fete de 13, 14 ani [i b\ie]i de 14, 15, 16 ani, acord\ titlurile de campioni na]ionali de juniori II pentru fiecare categorie de vrst\. Pentru categoria copii se organizeaz\: CN de poliatlon (prim\vara) pentru fete de 11, 12 ani [i b\ie]i de 11, 12, 13 ani; CN pentru copii de 10 ani (b\ie]i [i fete); CN al copiilor [i campionatul Cluburilor Sportive {colare (CS{) pentru fete de 11, 12 ani [i b\ie]i de 11, 12, 13 ani; CN pentru copii, dotate cu Cupa Speran]elor, organizate separat pentru urm\toarele categorii de vrst\ fete 10 ani [i b\ie]i 10, 11 ani (pe zone); fete 11, 12, 13 ani [i b\ie]i 12, 13, 14 ani. ~ interna]ional cuprinde: JO, CM `n bazin de 50 m; CM `n bazin de 25 m; CM de `not `n ape deschise; Cupa Mondial\ la `not cu etape pe zone geografice [i final\; CE de seniori; CE de juniori; CE ale veteranilor, CE de sprint; CE de `not maraton. ~ na]ional de s\rituri `n ap\ cuprinde: CN de seniori (de la 14 ani `n sus) organizate `n bazin acoperit [i `n bazin descoperit; CN de juniori A [i B `n bazin acoperit [i descoperit se organizeaz\ `mpreun\, `ns\ titlurile se acord\ separat; CN de junioare C [i D `n bazin acoperit

artistic\ [i `n cea aerobic\. Din prima categorie fac parte: CN individuale ale mae[trilor [i ale echipelor reprezentative de club, feminine [i masculine. Aceste CN desemneaz\ campionii Romniei pe echipe reprezentative de club [i campionii la individual compus [i aparate, categoria mae[tri. Vrsta minim\ de participare este de 13 ani la feminin [i 15 ani la masculin. La CN pe echipe reprezentative de club, participan]ii prezint\ exerci]ii conform programului Federa]iei Interna]ionale de Gimnastic\ (FIG), concurs I. Echipa este format\ din 6 gimna[ti (gimnaste), concurnd 5 [i contnd cele mai bune patru note la aparate. CN individual compus mae[tri este rezervat gimna[tilor (gimnastelor) care prezint\ programul FIG din intervalul 1997-2000, concurs II. CN pe aparate al mae[trilor se desf\[oar\ cu participarea primilor 8 califica]i pe aparate din concursul individual compus. Programul de concurs al finalelor este `n conformitate cu prevederile FIG, concursul III. CN pe aparate al speran]elor este deschis primilor 8 califica]i `n urma concursului pe echipe (concurs I). Programul de concurs al finalelor speran]elor: concurs II feminin concurs II masculin. Clasamentul pe echipe se `ntocme[te prin adi]ionarea celor mai bune patru note la fiecare aparat `n concursul I. Pe baza clasamentului se va decerna titlul de campioan\ na]ional\ pe echipe reprezentative de club, separat masculin [i feminin. La campionatul individual compus, se `ntocme[te clasamentul pe baza notelor ob]inute `n concursul II, care desemneaz\ titlul de campion al Romniei la categoria mae[tri. Titlul de campion al mae[trilor la fiecare aparat `n parte se acord\ pe baza notelor ob]inute `n concursul II. ~n finalele pe aparate ale speran]elor se decern titlurile de c[tig\tori la fiecare aparat `n parte. CN al copiilor feminin [i masculin la care particip\ reprezentan]ii sec]iilor de gimnastic\ din cluburile [i asocia]iile sportive, att la echipe, ct [i la individual. Echipele sunt formate din 6 gimna[ti. Fiecare club poate prezenta `n concurs maxim 4 sportivi individuali [i 1 sau 2 echipe. ~n cazul prezent\rii cu 2 echipe, nu se admite participarea sportivilor individuali. CN al juniorilor pe echipe, feminin [i masculin, att la masculin, ct [i la feminin, este rezervat echipelor de categoria a III-a [i a II-a, alc\tuite din 6 gimna[ti, iar cele de categoria I din 4 gimna[ti. CN al juniorilor individual, feminin

348

sistem nervos [i descoperit; CR care are ca scop selec]ia componen]ilor loturilor reprezentative. ~ interna]ional cuprinde: JO; CM de seniori; CM de juniori A [i B; Cupa Mondial\; CE de seniori; CE de juniori A [i B. ~ na]ional la polo pe ap\ cuprinde: Superliga na]ional\ cu 8 echipe, desf\[urat\ cu etape duble, tur-retur; CN de juniori I; CN de juniori II; CN de juniori III; Cupa Federa]iei pentru copii. ~ interna]ional cuprinde: JO; CM de seniori; CM de juniori; Cupa Mondial\; CE de seniori; CE de juniori; CCE; Cupa Cupelor; Super Cupa Europei; Trofeul LEN (Liga European\ de Nata]ie). X. p.m. ~ na]ional de pentatlon modern include: CN de seniori (individual, echipe [i [tafet\); CN de juniori pn\ la 21 de ani (individual); CN de triatlon pentru juniori pn\ la 16 ani (individual); CN de biatlon pentru juniori pn\ la 14 ani (individual). ~ interna]ional cuprinde: JO (individual); CM de seniori (individual, echipe [i [tafet\); CM de juniori (individual, echipe [i [tafet\); CM de biatlon (`not, alergare) pentru seniori, juniori [i copii; CE de triatlon (tir, `not, alergare) pentru juniori pn\ la 16 ani.

prezent. No]iunea de ~ nu trebuie confundat\ cu aceea de tactic\, aceasta din urm\ avnd o sfer\ mai cuprinz\toare, care o `nglobeaz\ pe prima. De asemenea, nu trebuie confundat\ no]iunea de ~, care reprezint\ modalitatea general\ de a[ezare a juc\torilor (cu 4 funda[i, de pild\), cu aceea de variant\ a ~, reprezentnd diferitele formule de repartizare a for]elor `n teren (1-4-2-4, 1-4-3-3, 1-4-4-2). Fotbalul modern nu poate fi conceput f\r\ aplicarea unui ~. Teoria sistemului f\r\ sistem este practic `mpotriva ideii de organizare a jocului [i, deci, `mpotriva realit\]ii. Cerin]ele unui ~ modern sunt: s\ urmeze calea dezvolt\rii generale a fotbalului; s\ nu neglijeze nici atacul [i nici ap\rarea; s\ fie elastic, echilibrat din punct de vedere al efortului juc\torilor; s\ pun\ `n valoare personalitatea acestora.

SISTEM CORBILLON t.m. Prob\ pe echipe `n care se joac\ 2 partide (meciuri) de simplu urmate de o partid\ de dublu [i alte dou\ partide de simplu. Este sistemul obligatoriu al probei pe echipe femei din cadrul CM [i CE. C[tig\ echipa care totalizeaz\ mai `nti 3 partide, din 5 posibile.

SISTEM DE JOC fb. Form\ general\ de a[ezare a juc\torilor `n teren [i de organizare a activit\]ii lor, `n cadrul c\reia sunt stabilite, cu precizie, sarcinile fiec\ruia [i zonele de ac]iune `n atac [i `n ap\rare, `n scopul realiz\rii unui joc organizat [i a unui randament maxim. ~n istoria fotbalului, evolu]ia ~ a fost determinat\ fie de modific\rile aduse regulamentului (introducerea `n 1925 a noii reguli a ofsaidului), fie de permanenta tendin]\ de perfec]ionare, pe plan tehnic [i tactic, a jocului. ~n mod obi[nuit, clasificarea ~ se face att dup\ modalitatea de aplicare a marcajului (om la om sau `n zon\), ct mai ales dup\ num\rul de funda[i care, de-a lungul anilor, s-a m\rit treptat de la unu (1863) la 4 sau chiar 5, `n

SISTEM NERVOS m.b. Totalitate a centrilor nervo[i [i a c\ilor de transmitere centripet\ [i centrifug\ din organism. ~ vegetativ Component\ a ~ care conduce [i regleaz\ func]iile organismului de care depinde men]inerea constant\ a mediului intern (homeostazia) att `n repaus, ct [i `n solicit\rile fizice [i psihice. Este alc\tuit din dou\ p\r]i componente: ~ simpatic [i ~ parasimpatic, care au ac]iune antagonist\. ~ simpatic determin\ modific\rile care asigur\ intensificarea func]iilor [i catabolismul (ac]iune ergotrop\), iar ~ parasimpatic, revenirea func]iilor la nivelul din repaus [i procesele anabolice de refacere (ac]iune trofotrop\). ~n condi]ii fiziologice, organismul se adapteaz\ `n func]ie de situa]iile concrete `n care se g\se[te prin predominan]a tonusului sistemului simpatic asupra celui parasimpatic sau invers. Centrii ~ [i componentele sale periferice au localiz\ri, structuri [i conexiuni proprii [i distincte de cele ale ~ al vie]ii de rela]ie. Spre deosebire de func]ionarea ~ al vie]ii de rela]ie care este con[tient\, func]ionarea ~ este incon[tient\. La omul s\n\tos, activitatea ~ se desf\[oar\ `ns\ `n perfect\ sinergie cu aceea a sistemului nervos al vie]ii de rela]ie. Un exemplu concludent `l ofer\ efortul fizic care este efectuat sub comanda [i controlul ~ al vie]ii de rela]ie `n orice ramur\, fiind `ntotdeauna `nso]it [i de modific\rile vegetative necesare asigur\rii condi]iilor optime pentru activitatea mu[chilor [i pentru men]inerea homeostaziei `ntregului organism. Sin.: ~ autonom. ~ de rela]ie Component\ a ~, constituit\ din organele

349

sistem swaythling [i particip\ri la activit\]i sportive extradidactice. Grupa I probe [i norme obligatorii pentru evaluarea calit\]ilor motrice de baz\ (vitez\, rezisten]\, for]\) cuprinznd: alergare de vitez\ 25-50 m (viteza de deplasare); alergare pe 600-800-1 000 m (rezisten]a); s\ritura `n lungime f\r\ elan (detenta); aruncarea mingii medicinale cu ambele mini `nainte [i `napoi pe deasupra capului. Grupa a II-a probe obligatorii pentru evaluarea `nsu[irii unor elemente tehnice [i tactice specifice unor probe [i unor ramuri sportive prev\zute `n programe. Grupa a III-a participarea la activit\]i sportive de mas\: concursuri, activit\]i sportive, serb\ri sportive etc., organizate `n [coal\, `n timpul liber al elevilor, pe baza programelor unice de activit\]i sportive. Probele din grupa I sunt `nso]ite de norme diferen]iate pe vrste [i sexe, care permit notarea precis\, obiectiv\ [i unitar\ pe `ntregul `nv\]\mnt. Criteriile `n baza c\rora se realizeaz\ evaluarea sunt: randamentul elevilor (calit\]i motrice), al capacit\]ii de practicare a unor probe [i ramuri sportive, al particip\rii elevilor la activit\]ile sportive de mas\, al progresului individual [i al atitudinii elevilor fa]\ de educa]ia fizic\. S-a avut `n vedere: accesibilitatea probelor [i concordan]a lor cu cele de pe plan interna]ional, precum [i necesitatea ca acestea s\ ofere posibilitatea investig\rii dinamicii principalelor calit\]i motrice de-a lungul [colariz\rii copiilor [i a tinerilor. ~n 1976 au fost introduse: proba de vitez\ de execu]ie (din stnd culcat facial stnd culcat dorsal revenire `n stnd); proba de for]\ a musculaturii abdominale (din culcat dorsal, ridicarea picioarelor `ntinse la vertical\ [i revenire metronomul al gram); proba de for]\ a musculaturii spatelui (extensie din culcat ventral cu minile la ceaf\) [i proba de for]\ a musculaturii membrelor superioare [i a centurii scapulohumerale (trac]iune `n bra]e din atrnat masculin [i men]inere `n atrnat feminin). Considerat\ prea `nc\rcat\ [i, `ntro oarecare m\sur\, mai pu]in accesibil\ `n privin]a unor probe, `n 1984 structura grupei I de probe (calit\]i motrice) a suferit urm\toarele modific\ri: alergare de rezisten]\ `n timp de 4' (masculin [i feminin) clasele I-IV, 5' (feminin) clasele V-VIII, 5' (masculin) clasele V-VIII [i (feminin) anii I-II de liceu, 7' (masculin) anii I-II de liceu [i (feminin) anii III-IV de liceu, 8' (masculin) anii

[i elementele nervoase, care comand\ [i coordoneaz\ func]iile necesare reac]iei adecvate la solicit\rile din mediul fizic [i social. ~ este compus din ~ periferic, format din neuroni receptori [i nervi, [i ~ central sau nevrax, alc\tuit din m\duva spin\rii ad\postit\ `n canalul vertebral [i encefalul ad\postit `n craniu. Func]ia complex\ a ~ este `ndeplinit\ prin reflexe `nn\scute (necondi]ionate) [i, cu prec\dere, prin reflexe dobndite (condi]ionate). Rolul principal `n via]a de rela]ie cu mediul revine scoar]ei cerebrale, unde ajung, se analizeaz\ [i se asociaz\ toate excita]iile din mediu. Procesele corticale determin\ comportarea organismului ca un tot unitar fa]\ de solicit\rile din mediul `nconjur\tor [i reac]iile psihoindividuale ale individului fa]\ de acestea.

SISTEM SWAYTHLING t.m. Prob\ pe echipe `n care joac\ forma]ii de 3 sportivi, exclusiv partide de simplu. C[tig\ echipa care totalizeaz\ mai `nti 5 victorii din 9 partide posibile.

SISTEM UNITAR DE VERIFICARE {I APRECIERE (SUVA) met. Ansamblu de probe [i norme metodologice elaborat `n 1973 pe baza unei ample cercet\ri efectuate de Centrul de Cercet\ri al Consiliului Na]ional pentru Educa]ie Fizic\ [i Sport (CNEFS) [i de cadrele didactice din Institutul de Educa]ie Fizic\ [i Sport din Bucure[ti (IEFS). ~n 1974, ~ a fost generalizat `n `nv\]\mntul preuniversitar [i universitar `n scopul obiectiv\rii, al evalu\rii elevilor la educa]ie fizic\ [i al cre\rii unit\]ii de concep]ie [i de ac]iune a profesorilor, constituind, din acest punct de vedere, un pre]ios instrument metodologic. ~ faciliteaz\ autocunoa[terea [i autoevaluarea elevilor, stimulnd interesul acestora pentru autoperfec]ionare, autoeduca]ie. Contribuie la depistarea elevilor cu aptitudini sportive, la orientarea lor c\tre sec]iile sportive de performan]\. ~n prima sa form\, stimula participarea elevilor la activitatea sportiv\ organizat\ `n [coal\ [i `n afara acesteia, `n timpul lor liber, constituind totodat\ un instrument metodologic pentru aprecierea activit\]ii profesorului [i a eficien]ei procesului de instruire. Ini]ial, ~ a fost structurat pe trei grupe de probe care vizau: calit\]i motrice, priceperi [i deprinderi, precum

350

sociometrie III-IV de liceu se introduce s\ritura `n lungime cu elan [i parcurs aplicativ diferen]iat pentru clasele I-IV [i VXII, iar proba de for]\ a musculaturii abdominale s-a modificat `n sensul ridic\rii trunchiului la vertical\ din pozi]ia culcat dorsal. Grupa a II-a cuprinde: elaborarea [i executarea unei combina]ii de elemente acrobatice [i de gimnastic\ ritmic\, s\ritura la aparat [i executarea unor elemente fundamentale tehnico-tactice specifice unui joc sportiv `nv\]at `n anul respectiv. Pe parcurs apare aruncarea mingii de oin\. Se elimin\ grupa a III-a. ~ncepnd cu anul 1998, ~ a primit func]ia de a depista elevii cu aptitudini sportive, pentru care a primit denumirea de Sistem Unitar de Verificare, Apreciere [i Depistare a elevilor la educa]ie fizic\ (SUVAD). ~n anul 1999 este `nlocuit de c\tre Sistemul Na]ional {colar de Evaluare (SN{E).

SMUCITUR| ht. Mi[care care are loc `n timpul ridic\rii (la smuls [i la aruncat), atunci cnd `ntre coaps\ [i gamb\ se formeaz\ un unghi de 120.

SMULGERE I. bb. Ac]iune individual\ de intrare `n posesia mingii prin apucarea [i scoaterea ei din minile adversarului, `n limitele permise de regulament. II. rg. ~ balonului Procedeu tehnico-tactic de ap\rare prin care se recupereaz\ balonul de la adversar (purt\tor de balon).

SKATE-BOARD s.p. 1. Sport care const\ din alunecarea pe o scndur\ pe patru rotile, cu ajutorul c\reia sportivul parcurge pante mai mult sau mai pu]in `nclinate, ocolind diferite obstacole sau realiznd diferite figuri, dup\ profilul concursului (de slalom sau de figuri). Ap\rut `n SUA, ~ s-a r\spndit `n lume, calendarul s\u competi]ional con]innd CM, CE [i demonstra]ii. 2. Plan[\ (scndur\) cu lungimea de 60 cm, l\]imea de cca 15 cm, construit\ cu predilec]ie din polipropilin (material plastic). Datorit\ suprafe]ei striate, plan[a este antiderapant\.

SISTEM NA}IONAL {COLAR DE EVALUARE (SN{E) met. Ansamblu de probe pentru testarea calit\]ilor motrice: for]\, vitez\, detent\, rezisten]\, probe gimnice, tehnico-tactice din jocurile sportive, joc bilateral pentru `nv\]\mntul preuniversitar, la care se adaug\ probe sportive din atletism, elemente acrobatice, exerci]iu combinat la sol pentru `nv\]\mntul gimnazial [i liceal. Probele sunt diferen]iate ca distan]\, durat\, complexitate, `n mod ascendent de la un subsistem de `nv\]\mnt la altul. ~ la disciplina educa]ie fizic\ [i sport a fost aprobat prin O.M. nr. 4063/09.07.1999 pentru aplicare `n unit\]ile de `nv\]\mnt preuniversitar.

SO a.m., jd. Violen]\

SKIPPING atl. Genunchii sus (v. alergare cu genunchii sus), termen din limba englez\, folosit frecvent [i `n terminologia sportiv\ a limbii romne.

SOCIOGRAM| soc. Reprezentare grafic\ a rela]iilor preferen]iale din cadrul unui grup mic (cercetat prin metoda sociometric\).

SLUP s.n. Tip de ambarca]iune care are un singur catarg [i dou\ vele (foc [i rand\), fiind de dou\ feluri: bermudian [i cu rand\ auric\.

SOCIOLOGIE A SPORTULUI soc. Ramur\ a sociologiei, care are ca obiect studiul fenomenelor, al proceselor [i al rela]iilor sociale din cadrul activit\]ilor sportive.

SMECI t.c., vb. Element tehnic prin care lovirea mingii se face de deasupra capului, care se poate efectua din zbor sau dup\ o s\ritur\ `nalt\ a mingii.

SOCIOMETRIE soc. Ansamblu de reguli [i de tehnici de studiu al rela]iilor preferen]iale (simpatie, respingere, indiferen]\) din snul unui grup mic. A fost introdus\ de J. L. Moreno [i se folose[te cu bune rezultate `n studiul echipelor [i al grupurilor sportive.

351

sode SOL gim. Prob\ specific\ gimnasticii feminine [i masculine. Compozi]ia exerci]iului se bazeaz\ pe elemente acrobatice statice [i dinamice executate `n serii, s\rituri artistice, pa[i de dans, `ntoarceri, piruete, mi[c\ri libere de bra]e, trunchi, membre inferioare, elemente coregrafice aflate `n diferite combina]ii [i leg\ri, conform unei concep]ii creatoare care trebuie s\ aib\ `n vedere particularit\]ile gimna[tilor, temperamentul, capacitatea lor de interpretare [i de expresie etc. Exerci]iul fetelor este `nso]it de muzic\. Durata exerci]iului este de 50-70'' la masculin [i 70-90'' la feminin. Exerci]iul se desf\[oar\ pe podium, practicabilul avnd dimensiunile de 12x12 m, marcat de o linie alb\ lat\ de 10 cm, dincolo de care `ntregul spa]iu este `nconjurat de o bordur\ de 70 cm l\]ime, care nu face parte din suprafa]a de lucru. Dep\[irea liniei albe se penalizeaz\.

SODE a.m., jd. Mnec\.

SODE GURUMA JIME a.m., jd. Strangulare cu ajutorul mnecilor.

SODE TSURI KOMI GOSHI a.m., jd. Aruncare cu ajutorul [oldului, prin trac]iune [i ridicare a bra]ului.

SOFT t.m. Material cu care se acoper\ suprafe]ele de joc ale paletei `n favoarea tehnicilor ofensive [i a efectelor. Conform regulamentului de joc, acest material este format din dou\ straturi, unul buretos [i unul de cauciuc zim]at. Ambele straturi sunt lipite `ntre ele [i nu au voie s\ dep\[easc\ grosimea total\ de 4 mm. Cauciucul zim]at poate fi lipit de cel buretos cu partea sa neted\ (~ cu suprafa]a zim]at\) sau cu cea zim]at\ (~ cu suprafa]a neted\).

SOFTBALL j.s. Sport olimpic, ramur\ a jocurilor sportive foarte asem\n\toare cu baseballul. Diferen]ele dintre cele dou\ sunt urm\toarele: mingea de ~ este mai mare: de 30 cm perimetru, fa]\ de 23 la baseball, dar se joac\ [i cu mingi mai voluminoase (40 cm); lansarea se execut\ altfel `n ~ dect `n baseball, conform urm\toarelor reguli mingea trebuie s\ parcurg\ un arc de cerc vizibil de cel pu]in 1 m [i s\ fie aruncat\ de jos, pe sub mn\, `n acest fel, nu mai exist\ continuitate `ntre vitez\ [i for]\ [i, `n consecin]\, mingea este mai u[or de lovit cu bastonul, ceea ce faciliteaz\ jocul, iar `n tehnica lans\rii directe/rapide, juc\torul execut\ o mi[care circular\ din articula]ia um\rului, dup\ care lanseaz\ mingea prin dreptul [oldului; dimensiunile terenului sunt mai mici `n ~ dect `n baseball, culoarele de alergare m\surnd 18,30 m, iar pragul lansatorului este situat la 14 m de baza-cas\. ~ este un joc tradi]ional feminin, dar este practicat [i `n echipe mixte sau masculine.

SOMATOSCOPIE m.b. Metod\ de examinare a cre[terii [i a dezvolt\rii fizice cu ajutorul privirii. Permite aprecierea acestora sub aspect global [i analitic. Descrierea caracteristicilor corporale prin ~ poate fi f\cut\ amplu [i complex, sesizndu-se particularit\]ile fiec\rui individ [i eventualele deficien]e fizice. Precizia examin\rii este relativ\, deoarece nu folose[te cifre pentru consemnarea datelor, ci calificative sau descrieri. ~ completeaz\ [i nuan]eaz\ datele rezultate din examenul antropometric.

SOGO GACHI a.m., jd. Victorie prin combina]ie.

SOMN m.b. Stare fiziologic\ a organismului `n care sunt diminuate raporturile senzitivo-motorii cu mediul `nconjur\tor. Se caracterizeaz\ prin `ntreruperea activit\]ilor psihice con[tiente, sc\derea tonusului muscular, diminuarea sensibilit\]ii analizatorilor fa]\ de stimulii obi[nui]i, predominan]a tonusului parasimpatic asupra celui simpatic, reflectat\ `n mic[orarea consumului de energie [i `n favorizarea proceselor de refacere. Echilibrul dintre ~ [i starea de veghe este indispensabil vie]ii. Experimental s-a constatat, la animale, c\ lipsa somnului produce moartea mai repede dect lipsa hranei. Durata normal\ a somnului depinde de vrst\ (invers propor]ional\ cu num\rul anilor) [i de amploarea [i

352

spiral\ natura activit\]ii (solicit\rile nervoase necesit\ o durat\ mai lung\ dect cele fizice). Mecanismele de producere a somnului nu sunt `nc\ total elucidate (s-au emis numeroase teorii: ischemie cerebral\, intoxicare cu substan]e chimice produse `n mu[chi sau `n celulele creierului, existen]a unui centru al somnului situat `n trunchiul cerebral, inhibi]ie de protec]ie iradiat\ pe `ntreaga scoar]\ cerebral\ [i `n unii centri subcorticali). ~n activitatea sportiv\ se acord\ o aten]ie deosebit\ ~. Sportivii de performan]\ trebuie s\ adoarm\ devreme, `n condi]ii care asigur\ un ~ profund [i ne`ntrerupt de minim 9-10 h. Tulbur\ri ale duratei [i profunzimii ~ (insomnia) constituie semne precoce ale suprasolicit\rii organismului. Durata [i calitatea somnului se `nregistreaz\ zilnic `n graficul sau `n jurnalul de autocontrol al fiec\rui sportiv de performan]\.

SOTAI RENSHU a.m., jd. Antrenament cu partener.

SOTO a.m., jd. Exterior, afar\.

SOTO MAKIKOMI a.m., jd. Aruncare exterioar\ prin rulare, procedeu tehnic.

SONDAJ par. Verificare a direc]iei [i a intensit\]ii vntului cu ajutorul unei para[ute mici, lansate `naintea grupului de para[uti[ti sau prin lansarea unui para[utist cu para[uta f\r\ fant\.

SPAD| scr. Prob\ de scrim\ la care arma are o lungime maxim\ de 110 cm, lungimea lamei de 90 cm, iar greutatea total\ a armei este 770 g. Garda de form\ aproape sferic\ este lucioas\, f\r\ asperit\]i, [i trebuie s\ treac\ printr-un gabarit cilindric de 13,5 cm diametru [i 15 cm lungime. La ~, suprafa]a valabil\ cuprinde absolut tot echipamentul sportivului. ~ncepnd din anul 1984, este practicat\ [i de femei, iar din 1989 disputat\ [i `n CM. ~ a fost prima arm\ electrificat\ (din anul 1963).

SOND| s.n. Instrument de m\surare a adncimii apei, confec]ionat dintr-o bar\ simpl\ din lemn, gradat\, sau dintr-o greutate de plumb legat\ de o saul\ gradat\. ~ mecanic\ Instrument de m\surare a adncimii apei construit dintr-o saul\ din srm\ sau din cablu de o]el, `nf\[urat pe un tambur care se manevreaz\ cu ajutorul unor manivele [i angrenaje speciale.

SPA}IU DE ARUNCARE LIBER| bb. Parte a suprafe]ei de joc de form\ trapezoidal\, situat\ `n zona panoului, `n care atacan]ii nu au voie s\ sta]ioneze mai mult de 3''. Baza mare a trapezului este pe linia de fund [i are 6 m lungime, baza mic\ de 3,60 m este prev\zut\ cu un semicerc [i `n\l]imea trapezului este de 5,80 m.

SPA}IU DE SCHIMB atl. (V. alergarea de [tafet\).

SONO MAMA a.m., jd. Nu mi[ca]i, r\mne]i pe loc, comand\ folosit\ `n arbitraj.

SP|L|TUR| alp. Zon\ de stnc\ neted\, lipsit\ de prize.

SOREMADE a.m., jd. Lupta `n concurs s-a terminat, comand\ folosit\ `n arbitraj.

SOTAI a.m., jd. Ansamblu, colectivitate.

SPIRAL| I. gim. Procedeu de mnuire a panglicii [i a e[arfei lungi (g. ritmic\), constnd dintr-o succesiune de mi[c\ri circulare [i uniforme executate energic din articula]ia pumnului, la care particip\ [i antebra]ul, care transmit obiectului mnuit forma de ~. II. gim. Modalitate de deplasare a unei coloane de executan]i (dispu[i

353

spiroergometrie compozi]ie este aceea[i cu a aerului atmosferic (datorit\ permanentei `nlocuiri a oxigenului consumat [i a neutraliz\rii bioxidului de carbon eliminat), [i una reprezentat\ de un sistem care `nregistreaz\ pe hrtie deplas\rile unei peni]e inscriptoare determinate de aerul mobilizat prin mi[c\rile respiratorii. Pentru examinare subiectul este pus `n leg\tur\ cu aparatul printr-un tub de cauciuc prev\zut cu o pies\ bucal\ special\ [i i se penseaz\ n\rile, astfel c\ inspir\ [i expir\ numai `n aparat. ~nregistrarea ob]inut\ este denumit\ spirogram\ (v. spirogram\).

de obicei pe un [ir) pe un traseu circular `n form\ de ~, astfel `nct la terminare, capul coloanei ajunge la centru. III. p.a. Urm\ l\sat\ de patin\ pe ghea]\ `n timpul execut\rii unor procedee tehnice. ~ se execut\ la individual, men]innd pozi]ia de arabesc sau de cump\n\, [i la perechi cnd b\iatul este pivot, iar fata descrie `n jurul lui o ~ `n diferite pozi]ii: ~ mor]ii; ~ `napoi; ~ `nainte etc.

SPIROERGOMETRIE m.b. Metod\ de m\surare a schimburilor respiratorii `n timpul efortului. Se efectueaz\ cu ajutorul unor aparate speciale care permit efectuarea efortului cu intensitate cunoscut\ [i modificat\ dup\ dorin]\ (cicloergometru, covor rulant) [i aparatur\ pentru m\surarea consumului de oxigen (VO2) [i a bioxidului de carbon eliminat (VCO2 ). Metodele de testare cele mai utilizate sunt : metoda vita maxima [i metoda ergostaza maxima. Metoda vita maxima `ntrebuin]eaz\ trepte de efort cu durat\ scurt\ (1'), a c\ror intensitate cre[te pn\ cnd se constat\ c\, de[i efortul s-a intensificat, consumul de oxigen nu mai cre[te. Aceast\ metod\ permite m\surarea consumului maxim de oxigen (VO2 max.). Metoda ergostaz\ maxim\ folose[te trepte de efort cu durat\ lung\ ( 6') a c\ror intensitate cre[te pn\ cnd `n ultimele 3' ale unei trepte nu se mai ob]in valori relativ constante ale consumului de oxigen [i ale frecven]ei cardiace. Pune `n eviden]\ intensitatea efortului compatibil\ cu instalarea st\rii stabile aparente (ergostaza), care permite men]inerea lui timp de aproximativ 60'. ~ constituie o component\ important\ a examenului medico-sportiv. Valorile VO2 max. [i ale VO2 `n ergostaz\ maxim\ sunt indicatori utili pentru orientarea sportiv\ [i pentru urm\rirea efectului procesului de antrenament asupra organismului. De asemenea, stabilirea pragului aerob [i a pragului anaerob prin ~ d\ posibilitatea fix\rii adecvate a intensit\]ii efortului din lec]iile de antrenament pentru cre[terea rezisten]ei.

SPIROGRAM| m.b. Curbe `nregistrate la spirograf, pe baza c\rora se calculeaz\ frecven]a mi[c\rilor respiratorii, durata fazelor acestora (aspecte temporale) [i volumul de aer mobilizat prin diferite mi[c\ri respiratorii. Calculul aspectelor temporale ale ~ se bazeaz\ pe faptul c\ `nregistrarea se face pe o hrtie a c\rei vitez\ de deplasare este constant\ [i etalonat\ `n unit\]i de timp. Pentru calcularea volumelor de aer mobilizate se etaloneaz\, `n cmc, deplas\rile peni]ei inscriptoare. Testarea `ncepe prin `nregistrarea curbelor din timpul respira]iei lini[tite, dup\ care se efectueaz\ o inspira]ie maxim\ urmat\ de o expira]ie for]at\. O astfel de ~ permite calculul urm\toarelor volume de aer: aer (volum) curent, volumul de aer mobilizat prin inspira]ii [i expira]ii lini[tite; aer (volum) de rezerv\ inspiratorie, volumul de aer introdus `n pl\mni printr-o inspira]ie maxim\ care urmeaz\ dup\ o inspira]ie lini[tit\; aer (volum) de rezerv\ expiratorie, volumul de aer scos din pl\mni printr-o expira]ie for]at\ care urmeaz\ dup\ o expira]ie lini[tit\; capacitate vital\, volumul de aer ce poate fi scos din pl\mni printr-o expira]ie for]at\ care urmeaz\ dup\ o inspira]ie maxim\. La persoanele s\n\toase, aceste valori prezint\ deosebiri mari determinate de vrst\, sex, dimensiuni corporale (`n special `n\l]imea) [i gradul de antrenament. ~nr\ut\]irea aspectelor temporale [i a volumelor de aer, constatate pe ~ unui sportiv `n timpul preg\tirii, indic\ o proast\ adaptare a organismului la programul efectuat.

SPIROGRAF m.b. Aparat pentru `nregistrare grafic\ a aerului introdus [i scos din pl\mni. Este compus din dou\ p\r]i principale, una prin care subiectul examinat este conectat la un circuit `nchis de aer, a c\rui

SPIROMETRIE m.b. Metod\ de m\surare a capacit\]ii vitale cu ajutorul spirometrului. Testarea

354

stabilizator se efectueaz\ `n pozi]ie stnd, subiectul cu n\rile pensate expir\ `n spirometru tot aerul introdus `n pl\mni printr-o inspira]ie maxim\. ~n cadrul examenului medico-sportiv, ~ se mai `ntrebuin]eaz\ doar dac\ nu exist\ condi]ii pentru spirografie, metod\ care aduce informa]ii mai complexe.

principii [i regulamente de desf\[urare ce-i asigur\ institu]ionalizare, generalizare, perfec]ionare [i control.

SPIROMETRU m.b. Aparat pentru m\surarea capacit\]ii vitale. ~n practic\, se folosesc cu prec\dere dou\ tipuri: ~ cu ap\ [i ~ cu aer. ~ cu ap\ Aparat format din doi cilindri cu dimensiuni foarte apropiate, introdu[i unul `n cel\lalt. Cilindrul exterior, a[ezat cu fa]a `n sus, este umplut cu ap\. Cilindrul interior, introdus cu fa]a `n jos, are greutate proprie echilibrat\ printr-o contragreutate de care este legat printr-un [nur trecut peste un scripete. Acest cilindru se ridic\ sub ac]iunea aerului expirat de subiectul examinat [i indic\, printr-o tij\ gradat\ `n cmc, volumul de aer care reprezint\ capacitatatea vital\. ~ cu aer Aparat compus dintr-un cilindru metalic `n care se introduce un burduf de cauciuc prev\zut la baz\ cu un tub din cauciuc [i la vrf cu o tij\ gradat\ `n cmc. Cilindrul metalic are dou\ orificii, unul inferior prin care trece tubul de cauciuc [i unul `n capac pentru tija gradat\. Aerul expirat de subiect, prin tubul de cauciuc, umfl\ burduful [i acesta ridic\ tija gradat\. Ultima cifr\ a acestei grada]ii indic\ valoarea capacit\]ii vitale. ~ cu ap\ este mai precis [i are o durabilitate mai mare.

SPORTIVITATE gen. Atitudine etic\ manifestat\ printr-un comportament `n care sportivul nu numai c\ respect\ integral regulamentele, dar `[i `ntrerupe ac]iunile `n cazurile `n care datorit\ unor `ntmpl\ri neprev\zute, adversarul nu poate continua lupta `n condi]ii egale. Sin.: fair play.

SPREITZ I. p.a. S\ritur\ cu b\taie, folosit\ `n programele libere, cu jum\tate de rota]ie, `n care picioarele se dep\rteaz\ `n timpul zborului. Se poate executa cu desprindere de jum\tate lutz sau jum\tate salchow cu b\taie [i aterizare `n alunecare `nainte, pe ambele picioare, urmat\ de `mpingere II. alp. Procedeu tehnic care const\ `n dep\rtarea ampl\ a picioarelor sprijinite pe doi pere]i de stnc\ situa]i fa]\ `n fa]\.

SPORT gen. Activitate motric\ de `ntrecere sau de loisir, spontan\ sau organizat\, `n care se valorific\ intensiv mi[c\rile naturale [i formele de practicare a exerci]iilor fizice, a jocurilor dinamice [i tradi]ionale, `n vederea ob]inerii, de c\tre individ sau de c\tre colectiv (echip\, echipaj), a perfec]ion\rii poten]ialului morfofunc]ional, psihic [i tehnic (dobndit), concretizat `ntr-un record, `ntr-o dep\[ire proprie sau a poten]ialului de concurs (de `ntrecere). ~ ca [i educa]ia fizic\ [i turismul este o categorie a domeniului care [i-a creat o structur\ organizatoric\ na]ional\ [i interna]ional\ proprie, o baz\ material\ caracteristic\, cadre specializate (antrenori, arbitri, cercet\tori, manageri), sisteme,

SQUASH sp. Joc sportiv de sal\ practicat cu rachet\ [i cu minge `ntre 2 parteneri, asem\n\tor tenisului de cmp. Const\ din trimiterea mingii `ntr-un perete, de unde prin rico[are ajunge din nou `n teren [i este preluat\ de partener. Loviturile cu racheta se succed alternativ, pn\ cnd unul dintre juc\tori gre[e[te. Din rico[eu, mingea poate s\ ating\ doar o singur\ dat\ solul, dar poate fi lovit\ direct, din vole. Se joac\ pn\ la 15 puncte la meciurile masculine [i pn\ la 11 puncte la cele feminine. Terenul de joc este lung de 18,30 m [i lat de 9,5 m. Mingea este confec]ionat\ din burete de cauciuc moale, avnd o greutate de 21-24 g. Se organizeaz\ pentru ~ CM, CE [i alte tipuri de `ntreceri interna]ionale.

STABILIZATOR tir arc Sistem montat pe arc, pentru echilibrarea [i preluarea vibra]iilor la declan[are, fiind compus din compensator amortizor, tij\ din diferite materiale (aluminiu, fibr\ de sticl\, carbon) [i greut\]i de compensare.

355

stadion conjugate cu observa]ii [i teste psihopedagogice. Cunoa[terea ~ de la `nceputul preg\tirii [i urm\rirea evolu]iei ei sub influen]a acesteia reprezint\ condi]ii indispensabile ale planific\rii [i ale dirij\rii [tiin]ifice a procesului de antrenament [i a programului competi]ional al fiec\rui sportiv. Nivelul optim al ~ este denumit form\ sportiv\ (v. form\ sportiv\).

STADION t.m.s. Teren amenajat pentru desf\[urarea antrenamentelor [i, `n special, a competi]iilor sportive, prev\zut cu tribune pentru spectatori [i cu diferite instala]ii sau anexe (vestiare, du[uri, post de prim ajutor etc.). ~ olimpic Complex arhitectonic de mare amploare, construit `n ora[ul olimpic [i prev\zut cu cele mai moderne instala]ii [i anexe, menit s\ asigure condi]ii optime desf\[ur\rii `ntrecerilor de atletism, ceremoniilor de deschidere [i `nchidere, finalelor unor jocuri sportive, demonstra]iilor etc., precum [i vizionarea `n condi]ii de confort pentru un num\r mare de spectatori. Capacitatea tribunelor stadioanelor olimpice variaz\ de la 50 000 la 120 000 de spectatori.

STALDER gim. Mi[care la bara fix\, constnd dintr-o gigantic\ `napoi, spre sfr[itul c\reia se trece `n sprijin echer, dep\rtat sau apropiat, din care se execut\ o roat\ aproape complet\, urmat\ de `ntinderea corpului `n stnd pe mini. Poart\ numele creatorului acestei leg\ri.

STAND DE TRAGERE tir 1. Loc de unde se execut\, pe linia de tragere, focul de c\tre tr\g\tori. 2. Spa]iu destinat execut\rii unui singur tip de probe (stand pentru skeet, pentru mistre], pentru pistol vitez\), `n cadrul poligonului de tragere, prev\zut cu toate instala]iile necesare, `n m\sur\ s\ asigure condi]ii egale tuturor participan]ilor [i s\ ofere arbitrilor posibilitatea de a controla executarea corect\ a probei. ~ acoperit Amenajare a unui [opron sau a unui acoperi[, pe linia de tragere, `n scopul ad\postirii tr\g\torilor `mpotriva ploii, a vntului sau a soarelui.

STARE DE ANTRENAMENT m.b. Stare fiziologic\ special\ a organismului uman, determinat\ de repetarea solicit\rilor fizice [i psihice din lec]iile de antrenament [i din competi]ii. Se caracterizeaz\ prin modific\ri ale func]iei, ale structurii [i ale dimensiunilor diferitelor organe [i sisteme, care reflect\ gradul de adaptare specific\ la natur\, amploarea [i frecven]a solicit\rilor din fiecare disciplin\ sportiv\. Diagnosticul ~ necesit\ explor\ri complexe clinice [i de laborator,

STARE DE START m.b. Stare psihofiziologic\ special\ ap\rut\ la sportivi `nainte de concursuri. Se caracterizeaz\ prin modific\ri psihice, somatice [i vegetative determinate de raportul dintre procesul de excita]ie [i cel de inhibi]ie din scoar]a cerebral\ [i din centrii subcorticali. Acest raport are la baz\ reflexele condi]ionate formate `n activitatea anterioar\ a sportivului. Manifest\rile ~ prezint\ o mare diversitate `n privin]a momentului de apari]ie, a formei [i a amplorii lor. Principalii factori care le condi]ioneaz\ sunt: particularit\]ile individuale (tipul de sistem nervos, experien]ele din concursurile desf\[urate `n condi]ii similare, capacitatea de autoapreciere a concordan]ei dintre nivelul de preg\tire [i dificult\]ile concursului, importan]a acordat\ rezultatelor din concurs [i consecin]elor acestora etc.); particularit\]ile concursului (natura, intensitatea [i durata solicit\rilor, valoarea adversarilor, exigen]ele organizatorilor [i ale oficialilor etc.); particularit\]ile mediului fizic [i social (fus orar, condi]ii meteorologice, atitudinea presei [i spectatorilor etc.). ~n literatura de specialitate sunt descrise trei forme ale ~. Stare gata de lupt\ Tip pozitiv al ~ care apare `n cazul cnd procesele de excita]ie [i cele de inhibi]ie din scoar]a cerebral\ [i din centrii subcorticali se g\sesc `n raporturi adecvate aducerii func]iilor psihice, somatice [i vegetative `ntr-o stare preg\titoare optim\ pentru concursul care urmeaz\. Sportivul este bine motivat pentru concurs, `ncrez\tor `n for]ele sale, are capacitatea de concentrare [i aten]ia crescute, reac]ii echilibrate fa]\ de stimulii exteriori (adversar, public, factori de mediu). Mi[c\rile sunt relaxate, bine coordonate [i precise. Func]ia glandelor suprarenale, a aparatului cardiovascular [i a aparatului respirator este intensificat\ `n concordan]\ cu cerin]ele concursului. Acest tip al ~ ajut\ la ob]inerea performan]elor optime fa]\

356

stare stabil\ de gradul de preg\tire momentan. Reprezint\, de asemenea, un semn al formei sportive. Stare febr\ de start Tip de ~ nefavorabil, determinat de predominan]a puternic\ a procesului de excita]ie [i de iradiere a acestuia `n `ntreaga scoar]\ cerebral\ [i `n centrii subcorticali. Sportivul este nervos, agitat, nelini[tit, instabil emo]ional, precipitat, cu capacitatea de concentrare [i aten]ia sc\zute. Func]ia exagerat\ a sistemului nervos simpatic duce la secre]ie crescut\ de adrenalin\ [i noradrenalin\, tremur\turi ale membrelor, intensificarea neadecvat\ a activit\]ii aparatului cardiovascular [i a aparatului respirator. Organismul consum\ inutil o mare cantitate de energie fizic\ [i nervoas\. Febra de start `mpiedic\ de obicei ob]inerea performan]elor optime. Este mai frecvent `ntlnit\ [i are cele mai puternice manifest\ri `n fazele incipiente ale supraantrenamentului. Stare apatie de start Tip al ~ , de asemenea negativ, determinat de predominan]a evident\ a procesului de inhibi]ie asupra celui de excita]ie att `n scoar]a cerebral\, ct [i `n centrii subcorticali. Sportivul are manifest\ri opuse celor men]ionate la febra de start. El este deprimat, neinteresat de ceea ce se `ntmpl\ cu el [i `n jurul lui, reac]ioneaz\ slab [i cu `ntrziere. Nu are dorin]\ s\ concureze, se teme de insucces [i, adesea, caut\ pretexte spre a nu se prezenta la start. Tonusul sistemului nervos simpatic este sc\zut, nivelul func]ional al aparatelor cardiovascular [i respirator se deosebe[te pu]in de cel din repaus. Apatia de start influen]eaz\ negativ performan]ele ob]inute `n concurs. Se `ntlne[te mai frecvent la sportivii afla]i `n stadii avansate de supraantrenament. Cele dou\ tipuri negative ale ~ (febra de start [i apatia de start) ap\rute la sportivii care nu sunt supraantrena]i pot fi prevenite, ameliorate [i chiar `nl\turate `n caz c\ s-au produs, recurgndu-se la psihoterapie, antrenament autogen, `nc\lzire cu durat\ lung\, monoton\ [i cu intensitate mic\ `n febra de start [i, din contr\, scurt\, intens\ [i variat\ `n apatia de start. Sportivilor `n stare de supraantrenament nu li se recomand\ participarea la concursuri (v. supraantrenament).

STARE STABIL| m.b. Stare func]ional\ ap\rut\ `n timpul eforturilor de lung\ durat\, caracterizat\ prin existen]a echilibrului `ntre cantitatea de oxigen nece-

sar\ efectu\rii efortului respectiv [i cantitatea de oxigen consumat\ de organism `n timpul acestuia. ~ se instaleaz\ dup\ o scurt\ perioad\ de adaptare (3-6') numai `n eforturile a c\ror intensitate r\mne permanent constant\. ~n func]ie de totala sau par]iala acoperire a necesit\]ii de oxigen din timpul efortului, s-au descris dou\ tipuri de ~. ~ adev\rat\ Stare func]ional\ `n care exist\ un echilibru perfect `ntre oxigenul necesar [i cel consumat `n timpul efortului. Pe spirogram\, curba consumului de oxigen, dup\ ridicarea din perioada de adaptare, r\mne orizontal\, la nivelul corespunz\tor intensit\]ii efortului prestat, pn\ la terminarea acestuia. Aceea[i evolu]ie au [i valorile frecven]ei cardiace. ~ adev\rat\ se poate instala numai `n treptele de efort a c\ror intensitate necesit\ mai pu]in de 50% din consumul maxim de oxigen al individului. Frecven]a cardiac\ are, `n timpul unor astfel de trepte de efort, cifre constante la niveluri care nu dep\[esc 130 de contrac]ii pe minut. ~n ~ adev\rat\ nu se lucreaz\ `n deficit de oxigen. Efortul este neobositor [i poate fi men]inut timp de mai multe ore, dac\ sportivul prime[te solu]ii cu glucide [i cu s\ruri minerale `n cantit\]i [i concentra]ii adecvate. ~ adev\rat\ se `ntlne[te `n probele de mare fond din atletism, nata]ie, ciclism, schi etc. ~ aparent\ (relativ\) sau ergostaz\ Stare fiziologic\ care se caracterizeaz\ printr-un echilibru aproape total `ntre cantitatea de oxigen necesar\ [i cea consumat\ de organism `n timpul efortului. ~n ~ aparent\, efortul se presteaz\ cu un u[or deficit de oxigen. Pe spirogram\ curba oxigenului nu r\mne orizontal\, ci are o u[oar\ tendin]\ ascendent\. Frecven]a cardiac\ se m\re[te `n fiecare minut cu 2-3 contrac]ii. ~ aparent\ se poate instala `n treptele de efort pentru efectuarea c\rora consumul de oxigen reprezint\ cifre cuprinse `ntre 50-80% din consumul maxim de oxigen al sportivului. Frecven]a cardiac\ din timpul treptelor de efort respective se men]ine la niveluri aproape constante, situate, `n func]ie de treapta efortului, `ntre 130-180 de contrac]ii pe minut. Eforturile prestate `n ~ aparent\ pot fi suportate la nivelul lor maxim, pn\ la 60'. ~ aparent\ se `ntlne[te `n probele de fond din atletism, nata]ie, patinaj, schi, ciclism etc. ~n antrenamentul sportiv se utilizeaz\ eforturile efectuate `n ~ adev\rat\ sau aparent\, pentru dezvoltarea rezisten]ei corespunz\toare

357

start primului pas de alergare. Ie[irea corpului dintr-o stare de nemi[care cerin]\ a regulamentului `ntr-una de maxim\ accelerare, `ntr-un timp extrem de scurt, d\ momentului respectiv caracterul unei mi[c\ri tipic explozive. ~ este considerat regulamentar cnd oricare din segmentele corpului se va pune `n mi[care numai dup\ declan[area focului de pistol, `n caz contrar este socotit ~ gre[it sau ~ furat. ~n situa]ia `n care unul sau mai mul]i concuren]i pleac\ `nainte de pocnetul pistolului, `ntreaga serie de atle]i va fi rechemat\ la linia de ~, printr-un nou pocnet de pistol, `n vederea unui alt ~. Concurentul care face o plecare gre[it\ va primi un avertisment, iar dac\ gre[e[te `nc\ o plecare va fi descalificat (eliminat din concurs). La alerg\rile din cadrul probelor combinate (decatlon, heptatlon etc.), descalificarea se va face numai dup\ al treilea ~ gre[it. ~ din picioare Mod specific [i obligatoriu de a `ncepe alergarea `n probele de semifond [i de fond. Procedeu tehnic folosit de alerg\tor, constnd din o serie de mi[c\ri [i de pozi]ii executate cu scopul realiz\rii unei porniri ct mai eficiente, respectnd prevederile regulamentului concursurilor de atletism. Are dou\ faze executate `n urma comenzilor starterului: la comanda pe locuri!, atletul se apropie de linia de ~, punnd un picior ct mai aproape de ea, f\r\ s\ o ating\, iar cel\lalt la cca 20 cm `n urm\, ambele u[or `ndoite din genunchi [i trunchiul u[or aplecat spre `nainte; `n aceast\ pozi]ie atletul a[teapt\ nemi[cat 2-3'', pn\ ce aude pocnetul pistolului, dup\ care va executa plecarea propriu-zis\, caracterizat\ prin c]iva pa[i energici, de accelerare. Cele mai multe din prevederile regulamentare sunt acelea[i ca la ~ de jos. Sin.: ~ `nalt. III. ci., moto. ~ lansat Procedeu `n care sportivul din competi]ie este cronometrat numai dup\ ce trece linia de ~ `n plin\ vitez\, acumulat\ prin parcurgerea spa]iului de lansare aflat `n spatele liniei de ~. ~ este caracteristic curselor de vitez\, dnd [i denumirea curselor `n care el se utilizeaz\. ~ mecanic cu bar\ Procedeu de semnalare a plec\rii `n care sportivii sunt alinia]i la linia de ~ cu ro]ile din fa]\ ale motocicletelor atingnd o bar\ metalic\ sus]inut\ de supor]i la o `n\l]ime de 30 cm. ~n momentul plec\rii, bara cade automat, dnd cale liber\ motocicli[tilor

specificului ramurii [i al probei practicate de sportiv. Instalarea [i men]inerea acestor st\ri `n lec]iile de antrenament se studiaz\ prin urm\rirea nivelului [i constan]ei frecven]ei cardiace. Sin.: steady state; steady state real, steady state aparent.

START I. gen. 1. Moment `n care `ncepe o curs\ sportiv\, marcat printr-un semnal sonor sau vizual. 2. Ansamblu al ac]iunilor care se desf\[oar\ `ntr-un loc anume amenajat, de unde se d\ plecarea `ntr-o curs\ sportiv\ de c\tre o persoan\ autorizat\, numit\ starter, folosindu-se comenzi sau semnale preg\titoare [i executorii, prev\zute `n regulamentul concursurilor, de natur\ sonor\ sau vizual\. A da startul A transmite concuren]ilor comenzi, semnale etc., specifice `nceperii `ntrecerii. A lua startul A pleca `n curs\, a intra `n competi]ie. A se prezenta la start A participa la o `ntrecere sportiv\. II. atl. ~ de jos Mod specific [i obligatoriu de a `ncepe alergarea `n oricare din probele de vitez\, de garduri [i de [tafet\, care se desf\[oar\ pe culoare. Procedeu tehnic folosit de alerg\tor, constnd dintr-o succesiune de ac]iuni, mi[c\ri [i pozi]ii executate cu scopul realiz\rii unei porniri ct mai eficiente, respectnd prevederile regulamentului concursurilor de atletism. ~ are trei faze care se desf\[oar\ obligatoriu la comenzile starterului, `n urm\toarea succesiune: la comanda pe locuri!, atletul se a[az\ `napoia liniei de plecare `ntr-o pozi]ie ghemuit\, cu genunchii `ndoi]i sub corp, cu t\lpile picioarelor sprijinite ferm pe pere]ii blocului de ~ [i cu minile pe pist\, cu bra]ele `ntinse perpendicular pe sol, r\mnnd astfel cteva clipe nemi[cat pn\ la urm\toarea comand\ care este gata!, `n urma c\reia bazinul se ridic\ lent astfel ca trunchiul s\ ajung\ paralel cu solul, pozi]ie `n care atletul r\mne din nou nemi[cat, cca 3'', cu aten]ia `ncordat\ `n a[teptarea urm\toarei comenzi, dat\ de pocnetul pistolului, `n urma c\ruia se declan[eaz\ plecarea propriu-zis\, caracterizat\ prin mi[c\ri foarte rapide provocate de exercitarea unei presiuni extrem de puternice a picioarelor pe pere]ii blocului de ~ [i `ntinderea lor maxim\, concomitent cu ridicarea minilor de pe sol [i propulsarea corpului `nainte `n vederea execut\rii

358

stlpi de atletism pentru a putea parcurge traseul. IV. auto. ~ de pe loc Procedeu `n care kartul este imobil `n momentul `n care `ncepe cronometrajul. ~ lansat Procedeu `n care kartul este `n mi[care `n momentul `n care `ncepe cronometrajul. ~ va fi utilizat doar pentru probele cronometrate. ~ `n mi[care Procedeu efectuat cu vitez\ mic\ [i controlat dup\ turul de formare. Startul nu poate fi dat dect dac\ starterul este satisf\cut de vitez\, de a[ezarea `n forma]ie a pilo]ilor [i dac\ ace[tia nu accelereaz\ `nainte de linia galben\.

STA}IONAT| c\l. Obstacol vertical care are un singur plan de bare.

STARTER reg. Persoan\ oficial\ care d\ startul `ntr-o curs\ sportiv\, sub autoritatea c\reia se afl\ concuren]ii, de la prezentarea lor la locul de plecare pn\ la luarea startului. Atribu]iile ~ sunt multiple, ele difer\ [i `n func]ie de ramura sportiv\ (de ex.: la atletism s\ se asigure c\ cronometrorii [i arbitrii de la linia de sosire sunt la posturi; s\ a[eze concuren]ii `n spatele liniei de plecare pe locul [i `n culoarul destinat fiec\ruia prin tragere la sor]i; s\ controleze numerele de concurs [i a[ezarea lor corect\ pe tricou etc.; s\ vegheze asupra corectitudinii startului, a modului cum r\spund concuren]ii la comenzi; s\ sanc]ioneze gre[elile comise, `n conformitate cu regulamentul; s\ recheme concuren]ii la locul lor de start cnd plecarea este gre[it executat\ etc.). La majoritatea ramurilor sportive exist\ pe lng\ ~ `nc\ o persoan\ oficial\, numit\ ajutor de ~, ce preia unele atribu]ii care revin ~.

STLP I. rg. Juc\tor component al compartimentului gr\mezii (linia I), specializat pentru a sus]ine ac]iunea tr\g\torului la gr\mada ordonat\ [i a prinz\torului de margine. II. atl. ~ de sosire Instala]ie format\ din doi stlpi albi monta]i vertical de o parte [i de alta a pistei de alergare, la cel pu]in 0,30 m de marginea ei, care indic\ extremit\]ile liniei de sosire. ~ sunt de construc]ie rigid\, `nal]i de 1,40 m, la]i de 80 mm [i gro[i de 20 mm. De ei se leag\ un fir de ln\ `ntins de-a latul pistei, la `n\l]imea de 1,22 m deasupra solului. ~ constituie un reper (sistem de referin]\ a planului vertical suprapus pe linia de sosire trasat\ pe pist\) pentru arbitrii de sosire (judec\tori [i cronometrori), dar nu sunt folosi]i cnd arbitrajul se realizeaz\ cu cronometraj electric automat.

STATIC| m.b. Parte a mecanicii care studiaz\ sistemele de for]e `n vederea stabilirii condi]iilor de echilibru al corpurilor aflate `n repaus sau `n mi[care. Are multiple aplica]ii `n biomecanica exerci]iilor fizice, contribuind la descoperirea sistemelor de for]e care asigur\ pozi]iile optime [i execu]iile tehnice cu eficien]\ maxim\ `n diferitele ramuri sportive.

STATIV tir arc Trepied, de obicei din lemn, care sus]ine perna sau panoul. ~ trebuie s\ asigure o `nclinare de 15 fa]\ de vertical\ [i o pozi]ie a centrului ]intei la 1,30 m de sol.

STLPI DE ATLETISM atl. Construc]ie special\ necesar\ desf\[ur\rii concursurilor de s\ritur\ `n `n\l]ime [i cu pr\jina, constnd din dou\ tije (bare) metalice sau din alt material rigid, gradate din cm `n cm, fixate vertical pe cte o talp\ metalic\ solid\, care asigur\ o foarte bun\ stabilitate [i pe care este montat cte un cursor, pies\ mobil\, ce poate fi deplasat [i fixat, dup\ voie, la cote de `n\l]imi diferite, pe lungul ~. Piesa mobil\ (cursorul) este prev\zut\ cu un suport tachet cu dimensiuni standard, stabilite de regulament, pe care se a[az\ capetele [tachetei. ~ se a[az\ la o distan]\ unul de cel\lalt, impus\ de lungimea [tachetei, iar `n fa]a zonei de aterizare (platforma cu bure]i) `n func]ie de dorin]a [i particulart\]ile individuale ale fiec\rui concurent, la solicitarea expres\ a acestuia. ~ sunt de diferite modele, dota]i [i cu alte accesorii nemen]ionate aici, `n mod deosebit la s\ritura cu pr\jina. Lungimea (`n\l]imea tijelor verticale) trebuie s\ aib\ `n vedere [i nivelul performan]elor la care s-a ajuns pe plan mondial, astfel ca pentru s\ritura `n `n\l]ime s\ fie de minim 2,50 m, iar pentru s\ritura cu pr\jina de 6,30 m.

359

stngaci educa]ie fizic\ [i sport. ~ politicii educa]iei fizice [i sportului const\ `n precizarea liniei orientative a obiectivelor [i a finalit\]ilor pe termen lung [i mediu, `n func]ie de care se precizeaz\ un anumit con]inut [i anumite modalit\]i de evaluare. ~ `n jocurile sportive const\ `n precizarea orient\rii preg\tirii pe termen lung [i mediu [i a stabilirii tacticii de realizare a acesteia pe perioade [i pe etape, `n func]ie de obiectivele formulate.

STNGACI box Boxer care folose[te o pozi]ie de gard\ invers\ dect cea a adversarului. I se mai spune boxer cu garda invers\ sau pe dreapta. Lupta `mpotriva acestora necesit\ un antrenament special.

STEGULE} tir Dispozitiv format dintr-o tij\ (care se va `nfige `n p\mnt, `n cmpul de tragere, pe marginea coridorului din fa]a locului de tragere) [i o f[ie de pnz\ de m\tase de culoare alb\, fixat\ printr-un sistem mobil de rotire `n partea de sus a tijei, `n vederea eviden]ierii curen]ilor de aer (pentru poligoanele de 50 m [i 300 m).

STIL met. Grad dezvoltat de m\iestrie, care imprim\ de multe ori o not\ pesonal\ `n executarea procedeelor tehnice.

STROBOSCOPIE b.m. Tehnic\ fotografic\ modern\ pentru ob]inerea unor imagini succesive din structura unei mi[c\ri, care apar pe acela[i cadru (cli[eu). Imaginile se ob]in cu ajutorul mai multor l\mpi electronice (blitzuri) sincronizate cu diversele momente ale mi[c\rii. ~ se deosebe[te de chinogram\ prin concentrarea unei suite de momente dintr-o mi[care pe aceea[i imagine. ~ se deosebe[te de ciclogram\, care se ob]ine cu ajutorul unui dispozitiv fixat `n fa]a obiectivului aparatului [i care necesit\ neap\rat lumina zilei.

STOP! I. tir Anun] dat de arbitrul principal pentru punctarea momentului de `ncheiere a timpului de tragere. Orice foc tras dup\ acest anun] sau `n timpul lui este declarat nul, aplicndu-se [i o penalizare de 2 puncte. II. box Comand\ a arbitrului `n ring, prin care se opre[te lupta.

STRUCTUR| A LEC}IEI ped. Forma [i modul ra]ional de organizare a con]inutului lec]iei, grupat pe p\r]i (verigi) care se coreleaz\ cauzal `n vederea asigur\rii unit\]ii ei didactice (scop, metod\, timp, spa]iu). ~n evolu]ia teoriei [i practicii lec]iei de educa]ie fizic\ [i sport s-au `nregistrat mai multe structuri ale lec]iei.

STOPER fb. Funda[ central care are sarcina de a anihila pe centrul atacant advers, `n sistemul cu 3 funda[i. SUBBALANSARE gim. Element tehnic executat la bara fix\ [i paralele inegale, constnd din trecerea corpului cu elan dintr-o pozi]ie mai `nalt\ (sprijin) `ntr-o pozi]ie mai joas\ (atrnat). Se folose[te pentru a efectua o `ntoarcere sau o coborre de pe aparat, simplu sau legat de un salt.

STOPURI s.n. (V. opritoare).

STRAI s.n. Cablu care ancoreaz\ catargul spre pup\ [i spre prov\.

STRATEGIE gen. 1. {tiin]\ a conducerii unei activit\]i prin determinarea direc]iei principale a ac]iunilor. 2. Concep]ie, linie orientativ\ privind organizarea [i conducerea activit\]ii de educa]ie fizic\ [i sport. 3. Ansamblu de decizii privind conducerea activit\]ii de

SUBPONDERAL m.b. Stare de nutri]ie a unui individ caracterizat\ prin greutate corporal\ sub limita inferioar\ a cifrelor considerate normale pentru sexul, vrsta [i `n\l]imea subiectului respectiv. Persoanele s\n\toase devin ~ `n cazul cnd regimul alimentar nu acoper\ cheltuiala integral\ de energie a organismului

360

sumi gaeshi [i aceasta duce la sc\derea cantit\]ii de ]esut adipos [i a masei musculare. Precizarea diagnosticului necesit\, ca pe lng\ cifrele greut\]ii corporale, s\ se ia `n considera]ie [i datele recoltate prin examen somatoscopic [i prin calcularea indicilor de nutri]ie. La sportivii de performan]\, diagnosticul de ~ se pune pe baza datelor de referin]\ ale modelului somatic din ramura [i proba practicat\ de sportivul examinat.

SUBSTAN}E DE RECUPERARE m.b. Substan]e folosite `n cadrul terapiei complexe de recuperare, cu scopul de a contribui la rec[tigarea capacit\]ii sportive pierdute prin accidentare sau prin `mboln\vire. ~ constau `n produse administrate sub form\ de pomezi, de geluri, de solu]ii injectabile, de tablete sau de drajeuri, `n func]ie de particularit\]ile cazului tratat [i de modul optim de ac]iune a fiec\rui produs. Recomandarea ~, a formei [i a momentului de administrare sunt de competen]a medicului recuperator.

nata]ie, schi etc.), precum [i produse care favorizeaz\ cre[terea masei musculare (de regul\ produse proteice speciale) `n eforturile de for]\ (haltere, lupte, arunc\ri etc.). Sunt necesare cantit\]i mai mari, dect la nesportivi, de solu]ii con]innd s\ruri minerale [i vitamine, `n concentra]iile [i cantit\]ile necesare, pentru rehidratarea [i accelerarea proceselor metabolice. ~n cazuri speciale, se recurge la medicamente cu efecte lini[titoare sau la stimulatori asupra sistemului nervos. ~ `ntrebuin]ate de sportivi nu trebuie s\ fac\ parte din categoria celor trecute pe lista oficial\ a substan]elor doping. Recomandarea ~, modul [i momentul lor de administrare sunt de competen]a medicului sportiv.

SUKUI NAGE a.m., jd. Aruncare `n lingur\.

SUL tir Anex\ pentru tr\g\torii pu[ca[i la pozi]ia genunchi.

SUBSTAN}E DE REFACERE m.b. Substan]e `ntrebuin]ate `n cadrul m\surilor complexe de refacere, cu scopul de a contribui la `nlocuirea rapid\ a substan]elor energetice, a s\rurilor minerale, a vitaminelor [i a apei consumate `n timpul lec]iilor de antrenament sau ale competi]iilor, [i pentru a favoriza procesele de suprarefacere care stau la baza cre[terii capacit\]ii de efort. ~ corect folosite ajut\ la `nl\turarea mai rapid\ a oboselii, dnd astfel posibilitatea ca prin m\rirea frecven]ei lec]iilor de antrenament s\ se ob]in\ rezultatele planificate `ntr-o perioad\ mai scurt\ de timp, iar `n cadrul competi]iilor care dureaz\ mai multe zile s\ se redobndeasc\ poten]ialul de concurs ini]ial. ~ se administreaz\ `n strns\ concordan]\ cu natura [i cu amploarea efortului prestat. Sunt folosite substan]e cu ac]iune favorabil\ asupra sistemului nervos `n solicit\rile care impun concentrare, precizie, vitez\ de reac]ie [i for]\ exploziv\ ([ah, tir, scrim\, sprint, arunc\ri, s\rituri). Sunt substan]e care constituie rezerve de energie pentru contrac]ia muscular\ [i enzime necesare descompunerii [i resintezei acestora `n eforturile de lung\ durat\ (probele de fond [i de mare fond din atletism, ciclism,

SULI}| atl. Obiect de construc]ie special\, folosit pentru arunc\ri la distan]\, format dintr-o singur\ bucat\ de tipul unei tije metalice lungi (mai rar din lemn), fusiforme, prev\zute cu un vrf metalic ascu]it [i cu un man[on de sfoar\ `nf\[urat\ `n jurul centrului de greutate. ~ `n sec]iune transversal\ este circular\, de la un cap\t la cel\lalt, cu diametrul maxim (grosimea), situat sub man[on, de 30 mm pentru b\rba]i [i de 25 mm pentru femei, care se mic[oreaz\ gradat, f\r\ sc\deri bru[te, `nspre cele dou\ extremit\]i, dup\ anumite norme prev\zute de regulamentul de concurs. Are o lungime de 2,60-2,70 m cu centrul de greutate situat la ce mult 1,05 m de la vrf, pentru b\rba]i [i 2,20-2,30 m, respectiv 0,95 m pentru femei. Greutatea minim\ este de 0,800 kg pentru b\rba]i [i 0,600 pentru femei. Forma [i dimensiunile de construc]ie confer\ obiectului `n zbor anumite calit\]i aerodinamice.

SUMI a.m., jd. Col], unghi.

SUMI GAESHI a.m., jd. R\sturnare `n col].

361

sumi otoshi st\rii de nutri]ie etc. Se observ\ adesea sc\derea capacit\]ii de ap\rare a organismului fa]\ de ac]iunea factorilor nefavorabili din mediul extern [i agresiunile microbiene. Multe dintre aceste simptome survin frecvent mai `nainte ca performan]ele sportive s\ fie `nr\ut\]ite `n mod evident [i, din aceast\ cauz\, sunt neglijate sau gre[it interpretate. Diagnosticul ~ se stabile[te prin coroborarea datelor pedagogice (probe de control, performan]ele din concursuri) cu cele medicale (grafic de autocontrol, observa]ii medico-pedagogice, examene medico-sportive). Prevenirea se realizeaz\ prin depistarea [i `nl\turarea la timp a cauzelor care duc la suprasolicitarea organismului (gre[eli metodice, factori stresan]i etc.). Aceasta impune colaborarea permanent\ dintre medic, antrenor [i sportiv. Tratamentul curativ const\ `n diminuarea sau `n `nlocuirea efortului specific, `n schimbarea mediului, a regimului de via]\ care s\ asigure refacerea psihic\ [i fizic\, `n utilizarea medicamentelor necesare fortific\rii generale a organismului [i a combaterii simptomelor ~. Reluarea antrenamentelor este permis\ dup\ dispari]ia semnelor subiective [i obiective ale ~ . Sportivul supraantrenat trebuie considerat caz problem\ [i men]inut sub supraveghere medical\ atent\. Formele avansate de ~ determin\ perturbarea programului competi]ional al unui `ntreg sezon.

SUMI OTOSHI a.m., jd. C\dere `n unghi.

SUMO a.m. Lupt\ japonez\.

SUPERIORITATE NUMERIC| j.s. Avantaj tactic creat temporar, `n care num\rul unor coechipieri dep\[e[te num\rul adversarilor participan]i direct `n aceea[i faz\ de joc.

SUPINA}IE m.b. 1. Mi[care de rota]ie a radiusului `n jurul cubitusului, prin care mna situat\ vertical este adus\ cu fa]a palmar\ spre `nainte [i degetul mare spre exterior. 2. Pozi]ie a minii `n faza final\ a mi[c\rii descrise anterior.

SUPORT PENTRU ARCURI tir arc Element metalic sau din lemn care se `nfige sau se a[az\ pe sol, necesar pentru a[ezarea arcului `n pauzele dintre trageri.

SUPRAANTRENAMENT m.b. Stare de oboseal\ cronic\ a sportivului, caracterizat\ prin `nr\ut\]irea performan]elor [i prin alterarea st\rii psihice, neurovegetative [i somatice. Termenul ~, `mp\mntenit `n limbajul sportiv, cuprinde sub aceea[i denumire sindromul complex care apare cnd prin solicit\ri repetate timp `ndelungat sunt dep\[ite posibilit\]ile de adaptare ale organismului sportivului. Suprasolicitarea este produs\ de obicei prin: eforturi excesive, alternarea incorect\ a efortului cu refacerea, ad\ugarea la programul de antrenament [i la cel competi]ional a unor solicit\ri intense psihice sau intelectuale (st\ri conflictuale, activit\]i profesionale, examene etc.). Simptomatologia ~ fiind condi]ionat\ de particularit\]i individuale [i de cauzele suprasolicit\rii, `mbrac\ un aspect alc\tuit din semne care difer\ ca num\r [i amploare de la caz la caz. Pot surveni tulbur\ri ale sistemului nervos central, ale sistemului nervos vegetativ [i ale glandelor endocrine, `nr\ut\]iri ale func]iei aparatelor cardio-vascular [i respirator, ale metabolismului [i ale

SUPRAFA}| DE CONCURS p.a., p.v. Parte a terenului de ghea]\ delimitat\ de regulament, destinat\ desf\[ur\rii concursului.

SUPRAFA}| DE ~NC|LZIRE p.v. Parte din terenul de ghea]\ rezervat\ sportivilor pe care se execut\ exerci]ii cu caracter preg\titor `n vederea ob]inerii unei st\ri fizologice [i psihice optime pentru concursul ce urmeaz\.

SUPRAFA}| DE JOC I. t.m. Suprafa]\ superioar\ a mesei de joc, pe care se desf\[oar\ jocul. Trebuie s\ fie de culoare `nchis\ [i marcat\ cu o dung\ alb\ lat\ de 2 cm pe marginile laturilor ei. II. rg. Teren constituit

362

supra`ncordare din cmpul de joc [i terenurile de ]int\. III. vb. Arie din sala de joc (sau din aer liber), ce cuprinde terenul de joc [i zona liber\ (minim 3 m) ce `l `nconjoar\.

SUPRAFA}| DE PEDEAPS| fb. Spa]iu situat la fiecare extremitate a terenului [i delimitat de dou\ linii perpendiculare pe linia por]ii, la 16,50 m de fiecare stlp al por]ii, trasate `n interiorul terenului pe o lungime de 16,50 m, [i unite printr-o linie paralel\ cu linia por]ii.

SUPRAFA}| A POR}II fb. Spa]iu situat la fiecare extremitate a terenului [i delimitat de dou\ linii perpendiculare pe linia por]ii, la 5,50 m de fiecare stlp al por]ii, trasate `n interiorul terenului de joc pe o lungime de 5,50 m [i unite printr-o linie paralel\ cu linia por]ii.

SUPRAFA}| DE SERVICIU vb. Por]iune din afara terenului de joc din care se execut\ regulamentar punerea [i repunerea mingii `n joc. Marginea anterioar\ lung\ de 9 m este delimitat\ de linia de fund, iar lateral de dou\ linii scurte de 15 cm lungime, trasate la 20 cm `n spatele [i `n prelungirea liniilor laterale. ~n adncime, suprafa]a nu este limitat\.

SUPRAFA}| VALABIL| scr. Parte a corpului `n care loviturile date de adversar se transform\ `n tu[e valabile. La floret\ [i la sabie, suprafa]a valabil\ este delimitat\ de echipamentul electric al sportivului, iar la spad\ suprafa]a valabil\ nu are limite.

SUPRA~NCORDARE m.b. Form\ de oboseal\ patologic\ acut\, ap\rut\ `n urma unui efort, care a dep\[it capacitatea de adaptare a organismului. ~ survine la sportivii insuficient antrena]i, care concureaz\ cu adversari mai puternici dect ei, la cei care reiau brusc activitatea competi]ional\, dup\ `ntreruperea preg\tirii cauzat\ de accidente sau de `mboln\viri, [i la fo[tii sportivi, care, dup\ `ncetarea activit\]ii, particip\ la competi]ii ocazionale, de[i organismul lor nu mai are

poten]ialul din trecut. Sportivii bine preg\ti]i, afla]i `n stare de form\ sportiv\, nu ajung la ~ . Capacitatea lor de efort le permite s\ fac\ fa]\ cerin]elor competi]ionale [i, `n plus, ei sunt capabili s\-[i aprecieze exact posibilit\]ile [i s\-[i dozeze efortul `n concordan]\ cu acestea. Cazurile de ~ observate la astfel de sportivi se datoresc, de cele mai multe ori, dopajului cu substan]e excitante care, `nl\turnd ac]iunea protectoare a oboselii, permit continuarea efortului dincolo de limitele fiziologice. Simptomele ~ sunt evidente [i uneori dramatice. Pe primul plan stau tulbur\rile nervoase, motrice [i cardiovasculare: senza]ie puternic\ de oboseal\, stare general\ proast\, sc\dere a capacit\]ii de orientare `n timp [i spa]iu, comunicare greoaie [i, uneori, neadecvat\ cu cei din jur, diminuare accentuat\ a func]iei analizatorilor, alterare a coordon\rii mi[c\rilor, imposibilitate a men]inerii pozi]iei ortostatice, cifre ridicate ale frecven]ei cardiace concomitent cu valori ale tensiunii arteriale mai mici dect `n stare de repaus etc. Primul ajutor const\ `n transportarea de urgen]\ a sportivului `n condi]ii care s\-i asigure lini[te, s\-l pun\ la ad\post de interven]ii neadecvate [i s\ permit\ ac]iunea prompt\ a persoanelor calificate. Se apeleaz\ imediat la medic. Pn\ la venirea lui, se a[az\ accidentatul `n pozi]ie semi[eznd\, cu capul mai sus dect trunchiul [i cu membrele inferioare mai jos dect acesta, dac\ tegumentele fe]ei [i buzele sunt cianozate. ~n caz c\ fa]a este palid\, buzele decolorate [i extremit\]ile reci, pozi]a optim\ va fi cea culcat cu capul sub nivelul trunchiului [i cu membrele inferioare mai sus dect acesta. Survenirea stopului cardiac [i a celui respirator impun efectuarea imediat\ a manevrelor de masaj cardiac extern [i de respira]ie artificial\. Sportivul va fi transportat la spital pentru investiga]ii clinice [i de laborator aprofundate [i va relua preg\tirea numai dac\ datele medicale indic\ normalizarea complet\ a st\rii organismului. El reprezint\ un caz problem\ [i va fi permanent supravegheat prin observa]ii medico-pedagogice [i examin\ri periodice frecvente. Participarea la competi]ii este permis\ numai cnd s-a dobndit gradul corespunz\tor de preg\tire. Sin.: epuizare; esuflare; clacaj cardiac (coeur claqu); cord for]at (coeur forc).

363

supraponderal egale perechilor de concuren]i care coboar\ simultan [i folosesc pozi]ia regular, cu gamba stng\ `nainte (stngacii) sau pozi]ia Goofy, cu gamba dreapt\ `nainte (dreptacii). Fiecare poart\ este delimitat\ de dou\ fanioane de `n\l]ime diferit\, legate `ntre ele cu o banderol\ triunghiular\. Plan[a folosit\ este scurt\, `ngust\ [i rigid\, ceea ce favorizeaz\ execu]ia virajelor [i alunecarea optim\. Leg\tura pentru fixarea picioarelor este simpl\, permi]nd libertatea de mi[care. Bocancii sunt, de asemenea, flexibili, iar forma lor difer\ de cea a cl\parilor din schiul alpin, iar `n compara]ie cu bocancii pentru proba de Half-Pipe, permit un mai bun control al cant\rii. De asemenea, talpa, de regul\ cauciucat\, este mult mai lat\ ca la bocancii pentru schiul alpin, pentru a asigura o mai bun\ stabilitate. Proba de Half-Pipe are loc pe o pist\ `n form\ aproximativ cilindric\, t\iat\ `n z\pad\ `n sens longitudinal. Datorit\ elanului ob]inut `n coborre, schiorul trece de pe un versant pe altul al pistei, executnd diferite s\rituri, rota]ii ale corpului [i figuri aeriene, asociind m\iestria execu]iilor tehnice cu estetica. 5 arbitri noteaz\ evolu]ia concuren]ilor. Ei pot atribui un maxim de 10 puncte, ]innd seama de tehnica standard, de rota]iile aeriene, de dinamica execu]iilor, de aterizarea [i de meritul tehnic `n general. Plan[a folosit\ este mai lat\ [i mult mai flexibil\ comparativ cu cea de la slalom uria[. Bocancii permit libertatea de mi[care a gleznei. Sportivul poate, astfel, executa manevre similare celor folosite pe plan[a cu rotile. Talpa din cauciuc sau din poliuretan absoarbe [ocurile la aterizare.

SUPRAPONDERAL m.b. Persoan\ caracterizat\ prin exces de ]esut gras [i prin cifre ale greut\]ii corporale superioare limitelor considerate normale pentru sexul, vrsta [i `n\l]imea subiectului, cel mai adesea determinate de o nutri]ie necorespunz\toare. Fenomenul apare la persoanele care inger\ alimente cu o valoare caloric\ total\ mai mare dect energia cheltuit\ de organismul lor. Revenirea la normal a st\rii de nutri]ie, `n astfel de cazuri, se realizeaz\ prin diminuarea aportului de calorii (regim alimentar hipocaloric) [i cre[terea consumului de energie (program special de efort fizic). Sportivii din ramurile sau din probele `n care for]a reprezint\ unul dintre factorii limitativi ai performan]elor `nalte au cifre ale greut\]ii corporale mai mari dect ale nesportivilor de aceea[i vrst\, sex [i `n\l]ime. Aceast\ stare de nutri]ie reprezint\ un aspect al adapt\rii la cerin]ele specifice sportului de performan]\. Este rezultatul regimului alimentar, al metodelor [i al mijloacelor de dezvoltare a for]ei. Se caracterizeaz\ prin mas\ muscular\ crescut\ [i prin ]esut gras `n limite normale. Dup\ `ncetarea antrenamentului specific [i revenirea la regim alimentar corespunz\tor noii situa]ii, starea de nutri]ie devine treptat asem\n\toare cu cea a nesportivilor.

SUPRASTRUCTUR| s.n. Orice construc]ie amenajat\ deasupra pun]ii (covertei) la ambarca]iunile mari, mijlocii [i mici.

SURF PE Z|PAD| (SNOWBOARD) s.i. Ramur\ a sporturilor de iarn\ asem\n\toare surfului pe ap\. La `nceput s-a folosit un singur schi (ambele picioare fiind plasate la acela[i nivel, pe o mic\ platform\ fixat\ rigid, a[a-numitul monoschi). ~n final, acest sport `[i cap\t\ o identitate proprie, adaptndu-[i tehnica [i mijloacele specifice z\pezii. Apar manifest\rile competi]ionale, mergnd pn\ la cele de nivel interna]ional, pentru ca `n 1998, cu prilejul JO de la Nagano (Japonia), s\ figureze `n programul competi]ional oficial cu probele de slalom uria[-paralel [i de Half-Pipe. Proba de slalom uria[ este asem\n\toare celei din schiul alpin. Pista are diferen]a de nivel pn\ la 290 m [i `nclina]ia medie 18-20. Parcursul este pichetat simetric, pentru a asigura condi]ii

SURPLOMB| alp. Por]iune a unui traseu de alpinism `n care stnca dep\[e[te `nclina]ia vertical\. Escaladarea ~ necesit\ o tehnic\ special\ deoarece alpinistul trece din pozi]ia de atrnat cu sprijin pe stnc\ `n atrnat f\r\ sprijin. Cnd ~ trece mult de 90 se nume[te tavan.

SUSPANT| par. {nur de m\tase foarte rezistent care face leg\tura `ntre hamul para[utei [i voalura acesteia.

SUSPENDARE reg. Sanc]iune constnd din ridicarea temporar\ a dreptului unui sportiv sau al unei echipe

364

sutemi de a participa la un anumit num\r de `ntreceri sportive sau pe o anumit\ durat\, ca urmare a `nc\lc\rii flagrante a regulilor [i a eticii sportive. ~ este dat\ de organele de conducere (federa]ie, club, sec]ie etc.), putnd fi dat\ [i `mpotriva arbitrilor, a cluburilor [i a conduc\torilor acestora.

utiliz\rii (`n zilele premerg\toare competi]iei, `nainte de start, `n timpul concursului, `n perioada de refacere), de caracteristicile substan]elor folosite. ~ au un rol deosebit de important `n ob]inerea performan]elor de nivel `nalt. Utilizarea corect\ a ~ necesit\ contribu]ia permanent\ a medicului sportiv.

SUS}IN|TOARE DE EFORT m.b. Substan]e naturale sau produse pe cale artificial\, nemen]ionate pe listele oficiale antidoping, care se introduc `n corp pentru a se m\ri cantitatea de material energetic [i pentru a se poten]a mecanismele fiziologice de folosire a acestuia `n timpul efortului [i al refacerii organismului dup\ efort. Administrarea ~ se face diferen]iat, `n func]ie de specificul efortului din fiecare ramur\ sau prob\ sportiv\, de con]inutul [i de condi]iile concrete ale lec]iei de antrenament/concurs, de momentul

SUS}IN|TOR rg. Juc\tor aflat `nainte sau `napoi fa]\ de prinz\tor, avnd sarcina s\ sprijine [i s\ protejeze ac]iunile acestuia sau juc\tor care sprijin\ asigurarea ac]iunii de `naintare a purt\torului de balon.

SUSUMU a.m., jd. A `nainta, a avansa.

SUTEMI a.m., jd. Sacrificiu.

365

{
{A c\l. Pies\ de harna[ament, confec]ionat\ din piele, care se a[az\ pe spinarea calului [i pe care st\ c\l\re]ul. Tipuri de ~: englezeasc\, persan\, de amazoan\, de curse etc. {AH j.s. Joc care se disput\ `ntre 2 adversari pe o tabl\ p\trat\, format\ din 64 de c\su]e (cmpuri) de forme p\trate, dispuse alternativ `n culori alb [i negru, pe opt rnduri orizontale numite linii, numerotate cu cifrele 1-8 [i pe opt coloane `nsemnate cu literele a-h. Mai este denumit [i jocul min]ii. Rndurile de c\su]e de aceea[i culoare, care se ating `ntre ele prin col]uri, se numesc diagonale. Tabla de ~ se a[az\ astfel ca fiecare juc\tor s\ aib\ col]ul alb `n dreapta sa. Fiecare juc\tor dispune de 16 piese de aceea[i culoare (alb sau negru) compuse din: un rege, o regin\, dou\ turnuri, doi nebuni, doi cai [i opt pioni, pe care cei doi adversari le mut\ alternativ dup\ anumite reguli, urm\rind imobilizarea regelui; prima mutare o face juc\torul ce de]ine piesele albe. Jocul de ~ a ap\rut la sfr[itul sec. al V-lea d.Hr. `n India, el fiind adus `n Europa de arabi `n sec. al XIII-lea, `n ]\rile romne fiind semnalat `n sec. al XVIII-lea, cunoscnd universalizarea [i institu]ionalizarea mondial\ [i na]ional\ `n sec al XIX-lea [i al XX-lea. Partida de ~ este c[tigat\ de juc\torul care a dat mat regelui advers, `n timpul de joc regulamentar sau `n situa]ia `n care ea este cedat\ de c\tre adversar pentru inferioritate evident\. Jocul se poate `ncheia [i prin remiz\, cnd regele juc\torului aflat la mutare nu este `n ~ , dar este `n imposibilitatea de a efectua o alt\ mutare, situa]ie care se intituleaz\ pat, acceptat\ de cei 2 juc\tori. Remiza se ob]ine [i atunci cnd unul dintre juc\tori o cere pentru c\ aceea[i pozi]ie s-a repetat de trei ori sau cnd unul dintre ei, aflat la mutare, demonstreaz\ c\ s-au realizat 50 de mut\ri, de o parte [i de cealalt\, f\r\ s\ se fi ob]inut o pies\ sau s\ se efectueze o mutare de pion. ~n situa]ia `n care partida nu se termin\ `n cadrul spa]iului de timp acordat, partida se `ntrerupe, iar juc\torul care urmeaz\ la mutare d\ arbitrului mutarea `n plic. Re]eaua de concursuri `n ~ este variat\: turnee interna]ionale, CB, CE, CM (individual [i pe echipe), Olimpiada de {ah (pe echipe), CN (individual [i pe echipe). Sistemele de disputare a concursurilor de ~ difer\: sistem eliminatoriu, sistemul turneu (conform tabelelor Berger), sistemul Scheveningen (`n jocurile pe echipe), sistemul elve]ian. Timpul de joc este limitat `n timp, fiecare juc\tor trebuind s\ efectueze, `ntr-un anumit timp, un num\r de mut\ri stabilite prin regulamentul concursului. Controlul timpului de gndire al fiec\rui juc\tor se face cu ajutorul unui ceas dublu, specific jocului, dotat cu un dispozitiv mecanic de declan[are [i de transfer al punerii `n mi[care a ceasului partenerului de joc. Jocul de ~ este diversificat. ~ de tabl\ Joc `n care cei 2 parteneri se confrunt\ direct pe masa de joc. ~ prin coresponden]\ Joc care se desf\[oar\ dup\ acelea[i reguli, dar prin coresponden]\. ~ artistic Joc care urm\re[te dezvoltarea gndirii logice `n scopul g\sirii unor rezolv\ri noi, ingenioase [i spectaculoase.

{AN} I. schi Scobitur\ longitudinal\ pe talpa schiului cu rolul de a men]ine direc]ia de `naintare. II. tir Fos\

366

[tafet\ pentru ]inte la poligoanele de 50 m [i 300 m sau pentru lansarea talerelor la probele de trap [i de dublu trap.

{IR gim. Gen de forma]ie `n care executan]ii sunt a[eza]i unul `n spatele celuilalt. Sin.: coloan\ cte unul.

{EF DE BRIGAD| reg. Arbitru desemnat s\ conduc\ activitatea unei brig\zi de arbitri `n timpul concursului, avnd dreptul de a interveni ori de cte ori apar probleme litigioase (diferen]e mari `ntre notele acordate de arbitri, defec]iuni de ordin tehnic etc.) [i de a decide `n consecin]\.

{IRET PLIN fb. Procedeu tehnic prin care mingea este lovit\ cu por]iunea central\ a labei piciorului, situat\ de-a lungul [iretului care `nchide cele dou\ fe]e laterale ale ghetei de fotbal.

{EF DE PRTIE schi Persoan\ oficial\ care r\spunde, `n cadrul comitetului de prob\ al unui concurs de schi, de toate problemele tehnice. ~ de prob\ Persoan\ oficial\ care r\spunde `n comitetul de prob\ de buna organizare [i desf\[urare a unei probe. Sin.: directorul probei.

{LEM t.c. C[tigare (dobndire) de c\tre un juc\tor a unui mare concurs interna]ional inclus tradi]ional `n calendarul Federa]iei Interna]ionale de Tenis (FIT) (de ex.: Roland Garros pe zgur\, Wimbledon pe iarb\, Melbourne pe iarb\, Flashing Medow pe beton). Aceste turnee sunt echivalente cu CM din alte sporturi. Dobndirea lor de acela[i juc\tor `n acela[i an calendaristic se consemneaz\ cu sintagma de marele ~.

{ERPA{ alp. Persoan\ recrutat\ din popula]ia indigen\ care locuie[te `n regiunea mun]ilor Himalaia, folosit\ de expedi]iile alpine pentru transportarea echipamentului [i a hranei necesare expedi]iei, datorit\ bunei lor preg\tiri fizice [i adaptabilit\]ii la altitudini `nalte.

{OC m.b. Tulburare func]ional\ brusc\ complex\ [i grav\ caracterizat\ prin dereglarea marilor func]ii (respira]ia, circula]ia, metabolismul), provocat\ de numeroase cauze printre care cele mai importante sunt traumatismele puternice (mai ales ale sistemului nervos central), hemoragiile, arsurile intense etc. Necesit\ asisten]\ medical\ competent\ de maxim\ urgen]\.

{ERPUIRE schi Deplasare `n slalom (ocoliri `nl\n]uite), descriind o linie [erpuit\. ~ accelerat\ Ocolire `nl\n]uit\ efectuat\ `n ritm alert, descriind curbe scurte cu raze mici. ~ lent\ Ocolire `nl\n]uit\ executat\ `n ritm lent. Ambele sunt caracterizate prin elegan]\ [i prin acurate]e tehnic\. ~ frnat\ Ocolire caracterizat\ prin efectuarea unor derapaje accentuate cu schiurile.

{ICAN| schi Sistem de trei por]i verticale pentru proba de slalom care, prin modul lor de a[ezare, creeaz\ dificult\]i tehnice concuren]ilor.

{TACHET| atl. Bar\ confec]ionat\ din lemn, din metal sau din alt material asem\n\tor, cu sec]iune transversal\, triunghiular\ sau circular\, cu dimensiuni prev\zute de regulament, care se a[az\ transversal pe supor]ii a doi stlpi special construi]i, peste care se sare `n `n\l]ime sau cu pr\jina. Lungimea ~ este `ntre 3,98 m [i 4,02 m, iar greutatea de 2 kg la s\ritura `n `n\l]ime, [i `ntre 4,48 m [i 4,52 m, cu greutatea de 2,5 kg, la s\ritura cu pr\jina.

{INE s.n. Cele dou\ c\i de rulare pe care se deplaseaz\ c\ruciorul mobil.

{TAFET| I. atl. (V. alergare de [tafet\). II. nat., schi (V. schi fond). III. ol. ~ olimpic\ Curs\ tradi]ional\ de mase, organizat\ de c\tre comitetul de organizare a fiec\rei edi]ii a JO prin care flac\ra olimpic\, aprins\

367

[tift {TROC s.n. 1. Num\r de cicluri de vslit efectuate `ntr-un minut, folosindu-se [i denumirea de caden]\. 2. Sportiv care conduce echipa [i `i imprim\ caden]a de vslit.

`n cadrul unei ceremonii `n localitatea Olimpia, Grecia, este transportat\ pe diferite c\i aer, ap\, p\mnt pn\ `n stadionul olimpic unde va avea loc festivitatea de deschidere. Ultimul schimb al [tafetei olimpice este `ncredin]at unuia dintre cei mai reprezentativi sportivi ai ]\rii organizatoare.

{TIFT tir Cilindru metalic sau din tabl\ o]elit\ pentru fixarea diverselor dispozitive pe arm\.

{URUB gim. 1. Mi[care de `ntoarcere (rota]ie) de 180-360-720 [i mai mult. Element tehnic executat la cal cu mnere, avnd denumiri diferite. ~ ceh ~ntoarcere de 180 `n jurul unui mner cu corpul `ntins. ~ rus ~ntoarcere de 360 `n jurul mnerelor cu corpul `ntins.

{TRAMER schi Dispozitiv de `nchidere-strngere a bocancului de schi. Sin.: clap\.

{UT fb. Element tehnic constnd din lovirea puternic\ a mingii cu piciorul, indiferent de procedeul tehnic.

368

T
TAB|R| OLIMPIC| ol. Gen de camping situat `n apropierea satului olimpic `n care sunt invita]i de c\tre CIO tineri din toate ]\rile pentru a coabita pe timpul desf\[ur\rii JO [i pentru a sluji propag\rii ideilor olimpice moderne care vizeaz\ `n]elegere [i respect reciproc `ntre tinerii lumii contemporane. ~n cadrul ~, sunt organizate activit\]i culturale, artistice, sportive, `ntlniri [i discu]ii `ntre diferitele delega]ii prezente la JO. Se instaleaz\ pe punte, `n cocpit, pe catarg sau `n orice alt loc unde este nevoie s\ se lege o parm\. TACHI a.m., jd. ~n picioare, a sta `n picioare. TACHI AI a.m., jd. A se lupta fa]\ `n fa]\. TAB|R| SPORTIV| org. Form\ de organizare temporar\ a preg\tirii unui lot de sportivi `n mod centralizat, `n condi]ii [i locuri special amenajate. TABEL DE PUNCTAJ org. Foaie `n care sunt `nscrise probe, cifre [i date, `n [iruri [i coloane, care corespund anumitor performan]e, pentru a u[ura diferite calcule `n vederea evalu\rii rezultatului sportiv sau a similitudinilor valorice. Pe baza ~ se pot `ntocmi diferite clasamente. TACTIC| I. gen. Totalitate a mijloacelor `ntrebuin]ate pentru a reu[i `ntr-o ac]iune. II. j.s. ~ colectiv\ Totalitate a m\surilor de organizare [i de coordonare a ac]iunilor sportivilor unei echipe `n scopul realiz\rii victoriei, prin folosirea con[tient\ `n limitele regulamentului [i ale eticii sportive a unor procedee tehnice corespunz\toare, care valorific\ calit\]ile [i particularit\]ile sportivilor proprii pe care le raporteaz\ la nivelul de preg\tire al adversarului. III. bb., hb. ~ `n atac ~nsumare a principiilor [i a regulilor dup\ care se desf\[oar\ jocul de ansamblu al echipei, atunci cnd juc\torii, colabornd `ntre ei, ac]ioneaz\ `n mod unitar `mpotriva sistemului defensiv advers. ~ de ap\rare ~nsumare a principiilor [i a regulilor dup\ care se desf\[oar\ ac]iunile de colaborare `ntre doi sau mai mul]i ap\r\tori, `n vederea stnjenirii [i opririi ac]iunilor de atac ale adversarilor. IV. atl., box, ci., j.s.,jd., lp., schi, scr., s.n. ~ individual\ Ansamblu de ac]iuni individuale folosit de un sportiv `n lupta cu unul sau cu mai mul]i adversari, `n scopul realiz\rii unei sarcini a concursului, a jocului, att `n atac, ct [i `n ap\rare, a probei etc.

TABL| DE REZULTATE org. Panou de afi[aj amplasat la un loc vizibil pe teren sau `n sal\, pe care apare dinamica rezultatului sau a punctajului realizat `n timpul competi]iei. ~ poate fi electronic\, electric\, mecanic\ sau manual\.

TACHET s.n. Pies\ `n form\ de T, confec]ionat\ din lemn sau din metal, care serve[te la legarea parmelor.

369

tae kwon do ~ patologic\ Simptom al deregl\rilor neurovegetative (simpaticotonie, nevroze) sau al unor afec]iuni (hipertiroidie, anemie, miocardit\ etc.). ~n aceste cazuri, frecven]a cardiac\ din repaus [i din timpul diverselor solicit\ri dep\[e[te cifrele considerate ca normale pentru vrsta [i sexul persoanei respective. ~ de acest tip, constatat\ la sportivi, contraindic\ participarea la lec]iile de antrenament [i la competi]ii pn\ la precizarea diagnosticului prin examene clinice [i de laborator.

TAE KWON DO a.m. Ramur\ a disciplinei sporturilor de lupt\ mar]iale, care urm\resc, `n primul rnd, anularea capacit\]ii de atac a adversarului. Etimologic ~ se compune din: tae (picior), kwon (pumn) [i do (cale `n sens filozofic). ~ reprezint\ varianta coreean\ de karate, creat\ `n 1955, pornind de la vechiul sistem de antrenament `n artele mar]iale, tae-kyon (sau subak) lupt\ f\r\ arme, pe vremuri rezervat\ tinerilor nobili (hua-rang), influen]a]i de confucianism, ei s-au constituit `n asocia]ii patriotice, `n timpul unific\rii Coreei de c\tre dinastia Silla, pe la anul 600 d. Hr. Datorit\ sistemului politic al Coreei, ~ cunoa[te o scindare, astfel apare `n Republica Popular\ Democrat\ Coreean\ Federa]ia Interna]ional\ de ~ (condus\ de Cho Hoi Hi), iar `n Coreea de Sud apare Federa]ia Mondial\ de ~, deosebirile dintre ele constau doar `n reguli diferite de competi]ie, sistemul ITF (International Tae Kwon Do Federation) folose[te semicontactul, iar `n sistemul WTF (World Tae Kwon Do Federation) este folosit full-contactul. ~ este un sport defensiv a c\rui deviz\ este de a nu ataca niciodat\ primul. Tehnicile sale de lupt\ `ntrebuin]eaz\ mult loviturile de picior [i cuprind, `n afara antrenamentului (hyong), concursuri [i teste de spargere (kyok-pa) de scnduri, precum [i lovirea punctelor vitale ( keupso ). }inuta de antrenament pentru ~ este `ntructva asem\n\toare cu judogi. Programul de antrenament este `mp\r]it `n 10 keup [i 10 dan, iar obi sunt diferite de cele ale altor arte mar]iale. Concursurile se desf\[oar\ `n 3 reprize a cte 3', cu o pauz\ de 30'' `ntre ele. La fiecare concurs sunt 2 judec\tori, 1 arbitru-judec\tor [i 4 arbitrii de tu[\. Echipamentul de protec]ie (hogu) este obligatoriu. Pentru concurs exist\ 10 categorii de greutate. ~ a fost prezentat demonstrativ la JO de la Seul 1988. Fiind admis ca prob\ olimpic\, ~ este `n continu\ afirmare [i dezvoltare.

TAHIPNEE m.b. Frecven]\ rapid\ a mi[c\rilor respiratorii. Poate fi fenomen fiziologic sau patologic. ~ fiziologic\ Frecven]\ a mi[c\rilor respiratorii care se `ntlne[te `n timpul solicit\rilor care declan[eaz\, `n cadrul mecanismelor de adaptare, pe cele de intensificare adecvat\ a ventila]iei pulmonare (efort fizic, altitudine, etc.). ~ patologic\ Simptom al unor deregl\ri sau al unor afec]iuni (nevroze, st\ri febrile, insuficien]\ cardiac\, tuberculoz\ pulmonar\, anemie etc.). ~n astfel de cazuri, frecven]a mi[c\rilor respiratorii, din repaus [i din timpul diverselor solicit\ri, dep\[e[te cifrele considerate normale pentru vrsta [i sexul persoanei respective. ~ de acest tip, constatat\ la sportivi, contraindic\ participarea la antrenamente [i la competi]ii pn\ la precizarea diagnosticului prin examene clinice [i de laborator.

TAI a.m., jd. Corp.

TAHICARDIE m.b. Frecven]\ rapid\ a contrac]iilor inimii, care poate reprezenta un fenomen fiziologic sau patologic. ~ fiziologic\ Frecven]\ a contrac]iilor inimii care se `ntlne[te `n timpul solicit\rilor care declan[eaz\, `n cadrul mecanismelor de adaptare, pe cele de intensificare adecvat\ a circula]iei sanguine (efort fizic, altitudine, ingestie de alimente, emo]ii etc.).

TAI BREC (TIE-BREAK) reg., t.c. Sistem recent de eviden]\ a scorului, `n care se ajunge la situa]ia de egalitate `ntr-un set (6:6). ~n acest caz, pentru a se scurta durata unui meci, se renun]\ la num\rarea clasic\ mai departe (de 6:6) [i se declar\ `nving\tor juc\torul care realizeaz\ mai repede 7 puncte.

TAI OTOSHI a.m., jd. R\sturnare a corpului.

TAI SABAKI a.m., jd. Pas pivotat (`ntoarcerea corpului).

370

tawara TALASOTERAPIE m.b. Metod\ de tratament care folose[te ac]iunea stimulatorie a climatului marin [i a b\ilor de mare. Climatul marin influen]eaz\ organismul prin condi]iile specifice ale temperaturii, ale curen]ilor de aer, ale razelor ultraviolete, ale razelor infraro[ii [i ale aerosolilor care con]in s\ruri provenite din apa m\rii (iod, clorur\ de sodiu). B\ile de mare au efect tonifiant prin temperatura [i compozi]ia apei, precum [i prin ac]iunea mecanic\ a valurilor. ~ este utilizat\ `n diferite afec]iuni (hipotiroidie, reumatism cronic), `n convalescen]\ [i `n st\rile de debilitate general\. La sportivi, este recomandat\ ca mijloc de tonifiere general\ [i de relaxare, programat `nainte, [i nu dup\ cura de altitudine medie. Este, `n general, contraindicat\ la supraantrena]i.

TANDOKU RENSHU a.m., jd. Antrenament cu umbra (solitar).

TANGENT| A CERCURILOR p.a. Linie imaginar\ care une[te circumferin]a cercurilor executate `n proba de figuri obligatorii.

TANGO p.a. Gen de dans obligatoriu `n proba de dans pe ghea]\. ~ argentinian Gen de tango bazat pe ritm [i melodie specifice folclorului argentinian, integrat obligatoriu `n partea destinat\ tangoului `n proba de dans.

TANI a.m., jd. Vale.

TALER tir 1. }int\ zbur\toare pentru pu[tile de vn\toare cu alice, `n form\ de farfurioar\, care se sparge cnd este lovit\. 2. Prob\ sportiv\ avnd drept ]int\ mai multe talere lansate succesiv [i `n diferite direc]ii din [an] sau din turn cu un dispozitiv mecanic. ~ din turn Prob\ `n care lansarea se execut\ alternativ din dou\ cabine a[ezate fa]\ `n fa]\. ~ din [an] Prob\ `n care ]intele sunt lansate de un dispozitiv situat sub nivelul solului.

TANI OTOSHI a.m., jd. Aruncare prin blocare `napoi.

TATAMI a.m., jd. Rogojin\ din pai de orez; saltea din pai de orez; saltea.

TATE a.m., jd. 1. Deasupra. 2. C\lare. 3. Vertical.

TAMA a.m., jd. Minge, bil\.

TATE SHIHO GATAME a.m., jd. Control superior al celor 4 puncte.

TAMA GURUMA a.m., jd. Rostogolire a mingii.

TAMPON rg. Procedeu tehnic prin care purt\torul de balon `ncearc\ s\ `mpiedice sau s\ `ntrzie placajul ap\r\torului, care const\ din `ntinderea bra]ului liber [i ap\sarea palmei pe capul sau um\rul ap\r\torului care placheaz\, cnd acesta a ajuns la distan]a convenabil\. Sin.: ap\rare de placaj.

TATONARE box, ci., lp., scr. Ac]iune tactic\ a sportivului constnd din aplicarea incomplet\ sau din simularea anumitor procedee tehnice, prin care `ncearc\ s\ intuiasc\ inten]iile sau procedeele preferate ale adversarului, `n scopul elabor\rii unui plan de lupt\ adecvat.

TAVAN alp. (V. surplomb\).

TANDEN a.m., jd. Abdomen.

TAWARA a.m., jd. Sac pentru orez.

371

tawara gaeshi execut\rii virajelor prin fandarea pe piciorul interior. 2. Procedeu de aterizare la s\riturile cu schiurile, caracterizat prin efectuarea unei u[oare fand\ri pe unul din picioare. Absen]a ~ la aterizare se depuncteaz\. 3. Ramur\ sportiv\ distinct\ a schiului actual, caracterizat prin efectuarea virajelor `n pozi]ie specific\, fandat\ pe un picior.

TAWARA GAESHI a.m., jd. Aruncare a sacului cu orez.

T|IERE A GHE}II p.v., p.a., h.g. Procedeu tehnic constnd din efectuarea unui pas `nainte sau `napoi prin ducerea piciorului din exteriorul virajului `nainte, dup\ care se reiau mi[c\rile. ~ se execut\ `n scopul alunec\rii pe un arc de cerc.

T|IETUR| scr. Lovitur\ de sabie ce se aplic\ asupra adversarului cu t\i[ul armei. ~ la cap Ac]iune ofensiv\ prin care sabrerul prin `ntinderea bra]ului cu fandare love[te cu t\i[ul deasupra capului adversarului. ~ `n flanc Ac]iune similar\ prin care sabrerul, prin `ntinderea bra]ului cu t\i[ul dirijat la dreapta [i pu]in `n sus, love[te `n direc]ia flancului adversarului.

TRRE gim. Mi[care natural\ cu caracter aplicativ [i corectiv care const\ din deplasarea cu corpul paralel cu suprafa]a de reazem. Se realizeaz\ prin mai multe procedee: ~ pe antebra] [i pe genunchi, ~ pe o parte, ~ joas\, ~ pe antebra]e.

TE a.m., jd. Mn\.

TEHNIC| A MI{C|RII met. Structuri de mi[c\ri prestabilite, concretizate `n elemente [i `n procedee tehnice cu o mare eficacitate. ~ reprezint\ totalitatea ac]iunilor [i a procedeelor de mi[care, care prin forma [i con]inutul lor specific asigur\ posibilitatea practic\rii unei ramuri sportive `n concordan]\ cu prevederile regulamentelor `n vigoare (~ boxului, ~ jocurilor sportive, ~ s\riturilor, ~ gimnasticii etc).

TEMPO I. gen. Caracteristic\ temporal\ a actului motric care se m\soar\ prin num\rul repet\rilor sale `n unitate de timp. Att `n biomecanic\, ct [i `n sport, ~ reprezint\ frecven]a mi[c\rilor. ~ este o m\rime invers\ duratei actelor motrice, ambele no]iuni fiind legate printr-un raport de dependen]\ invers propor]ional\ (de ex.: la o durat\ a pa[ilor unui schior fondist de 0,56'' [i 0,51'', frecven]a va fi de 18,0 [i, respectiv, 19,5 pa[i `n 10'' sau, [i mai accesibil pentru calcule [i compara]ii, 108 [i 117 pa[i pe minut). M\rimea ~ depinde de gradul de `nsu[ire a tehnicii sportive [i de nivelul de dezvoltare a calit\]ilor motrice, el fiind mult mai ridicat la sportivii superior califica]i, mi[c\rile acestora putnd fi efectuate cu o mai mare frecven]\. ~ poate s\ creasc\ sau s\ scad\, `n func]ie de profilul actelor motrice: `n alergare, frecven]a pa[ilor cre[te pe m\sur\ ce scade lungimea lor, iar `n canotaj apare incapacitatea de a men]ine un ~ dat mai mult\ vreme. ~n practica sportiv\, `n special `n alerg\rile de semifond [i de fond, antrenorul se adreseaz\ sportivului prin termenul de ~ `n situa]ia `n care, la un moment oarecare, `i solicit\ cre[terea frecven]ei pa[ilor, respectiv m\rirea vitezei. II. scr. ~ de scrim\ Timp necesar pentru `ndeplinirea, `n vitez\ maxim\, a unei ac]iuni cu arma.

TEKUBI a.m., jd. 1. Articula]ia pumnului. 2. Pumn.

TELEMARK schi 1. Numele unei provincii norvegiene unde `n schi a ap\rut pentru prima oar\ tehnica

TEMPORIZARE fb. Modalitate de exprimare tactic\ a unei echipe `n atac (preciz\m: `n atac, nu `n ap\rare), constnd dintr-o prelungire, uneori exagerat\, a timpului necesar preg\tirii unei ac]iuni ofensive, `n scopul de a p\stra ct mai mult ini]iativa [i, `n acela[i timp, de a obliga adversarul s\ se adapteze unui tempo lent, favorizant forma]iilor cu disponibilit\]i fizico-tehnice mai reduse.

372

tenis de mas\ TEND| s.n. Prelat\ din pnz\ impermeabil\, `ntins\ orizontal sau pu]in `nclinat, deasupra ambarca]iilor mari [i mijlocii, `n scopul protej\rii pun]ii [i a sportivilor de ar[i]a soarelui, de ploaie.

TENDON m.b. Organ constituit din ]esut conjunctiv care prelunge[te corpul mu[chilor somatici [i serve[te la inser]ia acestora pe oase. Poate avea forme [i dimensiuni diferite. (Aponevroz\ este un tendon lat [i sub]ire). ~ are culoare alb-sidefie, este inextensibil [i foarte rezistent la trac]iune. ~n activitatea sportiv\ pot surveni rupturi fibrilare sau totale ale tendoanelor mai ales `n cazul existen]ei, `n antecedente, a unor traumatisme ale acestora, care au fost incomplet sau gre[it tratate.

patrulea punct c[tigat de un juc\tor, se consider\ joc pentru acel juc\tor. Nu se consider\ joc c[tigat cnd amndoi juc\torii au c[tigat 3 puncte [i scorul se anun]\ egal, iar punctul urm\tor c[tigat de un juc\tor este considerat avantaj pentru acel juc\tor. Dac\ acela[i juc\tor c[tig\ [i punctul urm\tor, el c[tig\ jocul. Dac\ cel\lalt juc\tor c[tig\ punctul urm\tor, scorul este din nou anun]at egal [i a[a mai departe pn\ cnd un juc\tor c[tig\ 2 puncte consecutive, imediat dup\ scorul egal, cnd jocul este c[tigat de acel juc\tor. Setul se ob]ine de juc\torul (sau de componen]a dublului) care c[tig\ primul 6 jocuri, att doar c\ el trebuie s\ c[tige cu o diferen]\ de 2 jocuri `n plus fa]\ de adversar, iar unde este necesar, un set trebuie prelungit pn\ cnd se realizeaz\ aceast\ diferen]\. Un meci de tenis se poate `ncheia prin c[tigarea a 2 din 3 seturi sau a 3 din 5 (b\rba]i).

TENIS DE CMP t.c. Joc sportiv ce se disput\ `ntre 2 sau 4 persoane de acela[i sex sau `ntre cupluri mixte, care `[i transmit, prin diferite procedee, mingea direct sau dup\ ce, `n prealabil, a atins o dat\ solul. Mingea cu dimensiuni, greutate [i circumferin]\ standardizate este trimis\ cu ajutorul rachetei peste fileu, care `mparte terenul `n dou\ p\r]i egale, cu scopul ca mingea s\ nu mai fie returnat\ `n spa]iu propriu de c\tre adversar. ~ este condus de o brigad\ de arbitri format\ din arbitru de centru [i de arbitrii de linii care urm\resc gre[elile comise pe linia de teren `nsemnat\. Arbitrul de centru anun]\, consemneaz\ scorul [i decide asupra mingilor discutabile privind impactul cu solul `n interiorul sau `n afara terenului. Arbitrul de fileu anun]\ cnd mingea de serviciu atinge plasa (fileul) care `mparte `n p\r]i egale spa]iul de joc. Acordarea punctelor juc\torului se face de c\tre arbitrul de centru cnd juc\torul reu[e[te s\ transmit\ mingea `n terenul advers, `n mod regulamentar, f\r\ ca adversarul s\ o poat\ returna, cnd adversarul gre[e[te de dou\ ori serviciul (dubl\) sau retrimite mingea `n afara terenului [i cnd mingea cade de dou\ ori `n terenul advers. Economia jocului ~ este alc\tuit\ din game-uri (ghemuri sau jocuri), seturi, meci. Evolu]ia scorului `ntrun joc este: dac\ un juc\tor c[tig\ primul s\u punct, scorul este anun]at 15 pentru acel juc\tor. La c[tigarea celui deal doilea s\u punct, scorul este anun]at 30 pentru acel juc\tor [i 40 la c[tigarea celui de-al treilea punct al s\u. La al

TENIS DE MAS| t.m. Ramur\ apar]innd disciplinei jocuri sportive, de origine englez\, ap\rut `n sec. al XIXlea, care se desf\[oar\ `ntre 2 sau `ntre 4 juc\tori (partide de simplu sau de dublu), pe o mas\ din lemn cu suprafa]a dreptunghiular\, cu dimensiunile de 274,5 cm lungime, 152,5 cm l\]ime [i 4,5 cm grosime, montat\ pe un suport `n a[a fel `nct suprafa]a sa superioar\ s\ fie la 76 cm deasupra solului, `n plan orizontal, [i este vopsit\ `n culoare verde `nchis (mat\), avnd la fiecare margine o dung\ alb\ lat\ de 2 cm. Suprafa]a de joc (masa) este `mp\r]it\ `n dou\ cmpuri egale printr-o plas\ de culoare verde a[ezat\ paralel cu liniile de fund [i la o distan]\ de 137 cm de acestea. Plasa, `mpreun\ cu supor]ii s\i, are o lungime de 183 cm [i se afl\ cu partea ei superioar\ la 15,25 cm deasupra suprafe]ei de joc, iar cu partea inferioar\ lipit\ de mas\. Jocul de tenis de mas\ const\ `n transmiterea mingii peste plas\, cu ajutorul unei palete, `n terenul de joc al celuilalt juc\tor care trebuie s\ o reia dup\ ce a atins o singur\ dat\ masa [i s\ o retrimit\ peste plas\. Mingea este sferic\, din celuloid alb, opac, cu diametrul de 40 mm [i greutatea de 2,67-2,77 g de la data de 1 octombrie 2000. Paleta poate avea orice dimensiune, form\ sau greutate, cu excep]ia stratului acoperitor care nu poate dep\[i pe o singur\ parte 4 mm. Suprafa]a ei trebuie s\ fie de culoare `nchis\, mat\. Lemnul paletei cu

373

tensiune psihic\ ]int\ [i stlpii ]intei, dar nu [i liniile de margine de ]int\ [i linia de balon mort. ~ propriu Jum\tate de teren a fiec\rei echipe [i, `n general, partea dintre balon [i propria linie de ]int\. ~n mod ideal, to]i juc\torii unei forma]ii trebuie s\ se afle sau s\ revin\ ne`ntrziat `napoia balonului, `n terenul propriu, spre a putea astfel participa, `n mod regulamentar [i eficient, la fazele de atac sau de ap\rare. Sin.: cmp propriu. ~ advers Jum\tate de teren, a adversarului, `n care fiecare echip\ lupt\ s\ mute jocul. Termenul se mai folose[te spre a desemna pozi]ia de afar\ din joc a celui ce vrea s\ participe la o gr\mad\ spontan\ sau la un mol venind dinspre cmpul advers, adic\ de dincolo de balon. ~n general, orice juc\tor aflat `ntre balon [i terenul de ]int\ al adversarului se cheam\ c\ se afl\ `n terenul advers [i este susceptibil a fi sanc]ionat pentru afar\ din joc. III. scr. ~ o dat\ Prim avertisment dat de c\tre arbitrul judec\tor tr\g\torului care a dep\[it o dat\ linia de avertisment. ~ de dou\ ori Ultim avertisment prin care arbitrul judec\tor anun]\ aceluia[i tr\g\tor c\ a dep\[it a doua oar\ linia de avertisment, dup\ readucerea lui la linia de centru. Dimensiunile ~ `n jocurile sportive sunt date `n fi[ele lor.

dimensiunea de 15-16 cm diametrul lateral, 16-18 cm distan]a dintre vrful paletei [i mner, 8-10 cm lungimea mnerului, poate fi acoperit pe o parte sau pe ambele p\r]i cu cauciuc obi[nuit, cu zim]ii ie[i]i `n afar\ (maxim 2 mm grosime), cu un strat de burete acoperit cu un strat de cauciuc aplicat cu zim]ii `n afar\ sau cu un strat de burete acoperit cu un strat de cauciuc cu zim]ii spre interior. Greutatea medie a unei palete obi[nuite este de 150-180 g, din care numai lemnul cnt\re[te 85-95 g. Jocul se desf\[oar\ dup\ formula 2 seturi din 3 sau 3 seturi din 5. Un set este c[tigat de juc\torul care totalizeaz\ mai repede 21 de puncte, iar `n cazul cnd ambii juc\tori au ajuns la 20 de puncte, c[tig\ juc\torul care realizeaz\ primul 2 puncte mai mult. Punctul se ob]ine cnd adversarul nu reu[e[te s\ retrimit\ corect mingea `n terenul advers. Jocul este condus de un arbitru principal, ajutat de mai mul]i arbitri, conform regulamentului de concurs (arbitru central, arbitru judec\tor, arbitri de linie, arbitri pentru serviciu, un scorer [i un cronometror). Elementele tehnice de baz\ ale jocului sunt: lovitur\ de dreapta (forhand), lovitur\ de stnga (rever), lovitura liftat\, lovitura t\iat\, lovitur\ dreapt\, topspin, smeci, stop, serviciu.

TENSIUNE PSIHIC| psih. Grad al activ\rii st\rilor psihice, ca urmare a solicit\rilor [i a cerin]elor impuse de activitatea sportiv\. ~ se exprim\ `n st\rile de excita]ie emo]ional\, de concentrare a aten]iei [i a voin]ei, de vigilen]\, de nelini[te etc., ca reac]ii adaptative la dificult\]ile care trebuie dep\[ite.

TEREN I. t.m.s. Loc special amenajat `n scopul practic\rii diferitelor forme ale exerci]iului fizic (sporturi, jocuri [i alte activit\]i de educa]ie fizic\). Pentru activitatea competi]ional\, specific\ fiec\rui sport, are dimensiuni [i instala]ii stabilite prin regulament. II. rg. ~ de rugby Suprafa]\ de form\ dreptunghiular\, incluznd marcajul transversal [i marcajul longitudinal. Marcajul transversal con]ine: liniile de balon mort, liniile de ]int\, liniile de 5 m `n fa]a buturilor, liniile de 22 m, de 10 m [i linia de centru. ~ de ]int\ Spa]iu cuprins `ntre o linie de ]int\, liniile de margine de ]int\ [i linia de balon mort. El include linia de

TERMOGENEZ| m.b. Produc]ie de c\ldur\ prin reac]iile chimice exogene din cadrul proceselor metabolice care au loc `n organism. ~ este reglat\ de centrul termic situat `n hipotalamusul posterior. Intensitatea ~ depinde de stimularea acestui centru, direct, prin temperatura sngelui care `l irig\ [i reflex prin stimuli proveni]i de la termoreceptorii din piele. ~ contribuie la men]inerea temperaturii corpului `ntre limitele optime pentru procesele metabolice. Principalele organe care asigur\, la nevoie, cre[terea ~ sunt ficatul [i mu[chii. (Se intensific\ metabolismul `n celulele hepatice, cre[te tonusul muscular [i se produc contrac]ii involuntare sub forma tremur\turilor, ca `n frison.) ~ intens\ din eforturile fizice prelungite tinde s\ ridice temperatura corpului deasupra limitei optime pentru procesele vitale. Aceast\ tendin]\ este contracarat\ prin interven]ia mecanismelor de pierdere a c\ldurii corporale (v. termoliz\).

TERMOLIZ| m.b. Pierdere a c\ldurii proprii de c\tre corp. Se realizeaz\ prin procese fizice declan[ate [i

374

tetratlon controlate de centrul termoreglator situat `n zona anterioar\ a hipotalamusului. Acest centru este stimulat direct de temperatura sngelui care `l irig\ [i reflex prin stimulii proveni]i de la termoreceptorii din piele. Mecanismele principale ale ~ ac]ioneaz\ la nivelul tegumentelor. Cnd aerul are temperatura `n jur de 20, umiditate normal\ [i e lipsit de vnt, ~ se realizeaz\ `n propor]ie de: 50% prin iradia]ie (emisie de raze calorice de c\tre corp); 25% prin evaporarea transpira]iei; 15% prin convec]ie (curen]i de aer `ntre corp [i mediul `nconjur\tor); 10% prin conduc]ie (transmiterea c\ldurii de la un strat de molecule la altul `nvecinat). Aceste procentaje se modific\ `n func]ie de condi]iile mediului extern. Rolul evapor\rii cre[te cnd aerul este fierbinte [i uscat, al conduc]iei cnd e umed [i rece, al convec]iei cnd bate vntul, iar al iradia]iei cnd exist\ suprafe]e reci `n apropierea corpului. ~ ac]ioneaz\ `n permanent\ concordan]\ cu termogeneza (v. termogeneza), ambele procese contribuind la men]inerea constant\ a temperaturii corpului (`n jur de 37).

la aer, ap\, n\mol, parafin\, raze infraro[ii, diatermie etc. La sportivi, ~ este utilizat\ `n cadrul terapiei complexe a traumatismelor aparatului locomotor.

TER}AROL| s.n. Ac]iune de mic[orare a suprafe]ei velaturii pe timp de furtun\ sau cnd cre[te intensitatea vntului pentru a nu periclita rezisten]a velelor [i stabilitatea ambarca]iei.

TERMOREGLARE m.b. Func]ie prin care temperatura corpului este men]inut\ constant\ (homeostazie termic\), indiferent de varia]iile termice ale mediului `nconjur\tor. ~ se realizeaz\ prin dou\ procese antagoniste: unul care produce c\ldur\ (v. termogeneza) [i cel\lalt care determin\ pierderea c\ldurii proprii de c\tre corp (v. termoliza). Men]inerea echilibrului permanent `ntre termogenez\ [i termoliz\ este asigurat\ de ac]iunea sinergic\ a centrilor termoreglatori situa]i `n hipotalamus. Ambii centri sunt stimula]i concomitent de temperatura sngelui care `i irig\ [i de stimulii proveni]i de la receptorii termosensibili din tegumente. Datorit\ ~, temperatura corpului omenesc prezint\ mici oscila]i `n jurul cifrei de 37, dependente de locul unde este m\surat\ (36,5 `n axil\, 37 `n gur\, 37,5 rectal).

TEST I. gen. Prob\ etalonat\ [i validat\, folosit\ [i `n educa]ie fizic\ [i sport. II. e.f.s. Prob\ standardizat\ la care este supus subiectul (elev, sportiv) pentru a i se stabili nivelul `n raport cu o scal\ etalon. ~ de aptitudini sportive Prob\ standardizat\ care ofer\ informa]ii asupra gradului de dezvoltare a unor variabile (calit\]i motrice). ~n sport sunt folosite [i testele psihologice (de personalitate, de aptitudini), fiziologice (de adaptare la efort), motrice (de calit\]i motrice etc.). Examinarea prin ~ se face individual sau colectiv cu probe verbale sau nonverbale, `n laborator cu ajutorul aparatelor [i `n teren prin stimuli motrici, diverse exerci]ii [i mi[c\ri.

TESTARE I. gen. Examinare a subiec]ilor elevi sau sportivi prin intermediul testelor. II. e.f.s. Ac]iune de recoltare a unor date `n vederea ob]inerii unor informa]ii exacte cu privire la nivelul biomotric, al cuno[tin]elor, al aptitudinilor, al proceselor psihice etc. ~ trebuie s\ se fac\ riguros dup\ o metodologie foarte exact\ pentru a se putea compara rezultatele ob]inute pe diferi]i subiec]i examina]i `n perioade diferite.

TERMOTERAPIE m.b. Metod\ de tratament care folose[te ac]iunea favorabil\ a c\ldurii asupra circula]iei sanguine [i a metabolismului ]esuturilor lezate. ~n func]ie de particularit\]ile fiec\rui caz, se recurge

TETRATLON atl. Prob\ combinat\ pentru copii desf\[urat\ pe stadion, format\ din urm\toarele patru probe atletice simple: 50 m, s\ritura `n lungime, aruncarea mingii de oin\ [i 600 m, sau 50 m, s\ritura `n `n\l]ime, aruncarea mingii de oin\ [i 600 m. Performan]a realizat\ de concurent la fiecare prob\ simpl\ se transform\ `n puncte pe baza unei tabele speciale de punctaj, clasamentul final rezultnd din adi]ionarea

375

thoren precizeaz\ pentru fiecare prob\, fiind trecut pe planul de parcurs. ~ limit\ Timp obligatoriu egal cu de dou\ ori timpul acordat, caii care dep\[esc ~ fiind elimina]i.

punctelor atribuite la cele patru probe. ~ contribuie la preg\tirea poliatletic\ prin concurs a copiilor.

THOREN p.a. S\ritur\ cu rota]ie normal\ folosit\ `n programul exerci]iilor libere `n care desprinderea se face din alunecare `napoi `n afar\, iar aterizarea pe piciorul opus prin alunecare pe muchia interioar\ a patinei. Poate fi: ~ simplu, ~ dublu, ~ triplu.

TIMP INTERMEDIAR atl., nat., p.v. Durat\ de parcurgere a unei por]iuni prestabilite din traseul unei curse.

TIMBRU OLIMPIC ol. Marc\ emis\ special `n anul olimpic cu ocazia celebr\rii JO att de comitetul de organizare, ct [i de comitetele na]ionale olimpice `n scopul populariz\rii acestui eveniment sportiv [i al strngerii de fonduri necesare investi]iilor [i cheltuielilor ocazionate de desf\[urarea lui. ~ face, `n general, parte dintr-o emisie filatelic\ de mai multe valori cu con]inut variat pe tema olimpic\.

TIMP LIBER gen. Parte a bugetului total de timp al omului modern, pe care individul `l poate folosi pentru el `nsu[i, `n scopul realiz\rii unor activit\]i de divertisment [i de recreere care-i ofer\ satisfac]ii. Sin.: loisir.

TIMP MORT met. Perioad\ neeficient\ a lec]iei, consumat\ f\r\ o justificare metodic\, de cele mai multe ori efect al deficien]elor de concep]ie, de metodologie, de organizare.

TIME OUT I. j.s. ~ntrerupere a timpului de joc dictat\ de arbitru `n cazul unor abateri de la regulament, influen]e exterioare, accident\ri etc. II. hb. ~ de un minut Drept al fiec\rei echipe de a cere un minut de `ntrerupere de joc pe repriz\.

TIMON| s.n. Roat\ cu spi]e [i mnere (cavile) folosit\ la ambarca]iile mai mari pentru ac]ionarea crmei prin intermediul tro]elor.

TIMONIER s.n. Persoan\ calificat\ care, `n urma unor examene teoretice [i practice, prime[te brevetul de navigator [i dreptul de a fi responsabil cu conducerea unei ambarca]ii.

TIMP ACORDAT c\l. Durat\ maxim\ `n care un cal poate executa un parcurs f\r\ a fi penalizat. ~ se calculeaz\ prin raportul dintre lungimea parcursului [i viteza minim\ fixat\ prin regulamentul special al concursului. ~ se

TIMP DE REAC}IE m.b. Timp scurs `ntre momentul producerii unui excitant [i momentul `nceperii r\spunsului motric prin care subiectul manifest\ perceperea excitantului respectiv. Durata ~ depinde de numero[i factori dintre care cei mai importan]i sunt: natura [i intensitatea excitantului (vizual, auditiv, tactil, puternic, slab etc.); particularit\]ile individuale mo[tenite sau dobndite (sex, vrst\, sistem nervos, glande endocrine, organ receptor, grad de antrenament, oboseal\, regim de via]\ [i alimentar, utilizare de toxice etc.) [i factorii de mediu (temperatur\, luminozitate, altitudine, elemente perturbatoare). ~n cazul reac]iilor complexe (v. reac]ie) ~ este cu att mai lung, cu ct opera]ia de selec]ie impune analiza mai multor excitan]i [i cu ct `n activitatea anterioar\ a subiectului au existat mai pu]ine situa]ii identice sau asem\n\toare. Pentru necesit\]ile practice ale educa]iei fizice [i, `n special, ale activit\]ii sportive, ~ se m\soar\ utilizndu-se excitan]i vizuali sau auditivi. Examinarea se face cu aparatur\ special\ [i `n condi]ii standardizate pentru ca datele s\ poat\ fi comparate cu ale altor subiec]i (prima examinare) [i cu propriile date (examin\rile practice). ~ furnizeaz\

376

tir informa]ii utile pentru selec]ia [i orientarea sportiv\ [i pentru urm\rirea modului cum sportivii suport\ programul de preg\tire [i pe cel competi]ional.

TIP DE LEC}IE ped. Categorie de lec]ie constituit\ ca unitate structural\ `n func]ie de un anume criteriu didactic (obiective, metode, mijloace, ciclul [colar etc.). Din punct de vedere didactic, lec]iile se sistematizeaz\ `n lec]ii de ini]iere, de fixare (consolidare), de perfec]ionare a cuno[tin]elor, a priceperilor [i a deprinderilor motrice, de evaluare lec]ie mixt\. ~n func]ie de criteriul organizatoric, pot fi: lec]ie de deschidere, lec]ie de `nchidere, lec]ie concurs, lec]ie final\ etc. ~n antrenamentul sportiv se disting: lec]ii de preg\tire fizic\, lec]ii tehnico-tactice, lec]ii teoretice, lec]ii concurs, lec]ii de verificare.

TIPOLOGIE m.b. {tiin]\ care clasific\ obiectele, fenomenele [i fiin]ele pe baza caracteristicilor lor comune. ~ uman\ clasific\ indivizii `n tipuri constitu]ionale folosind caracteristici morfologice [i/sau func]ionale `nn\scute (genotip) sau dobndite (fenotip). ~ sportiv\ Ramur\ a ~ umane, care sintetizeaz\ particularit\]ile somato-func]ionale ale sportivilor cu cele mai bune performan]e [i care descrie tipurile specifice ale fiec\rei discipline, ramuri, probe sau post ocupat `n cadrul echipei. ~ uman\ [i, `n special, ~ sportiv\ furnizeaz\ informa]ii valoroase pentru selec]ie [i pentru folosirea, `n antrenament, a mijloacelor care ajut\ la dobndirea tr\s\turilor specifice tipului sportiv model.

TIR I. tir Ac]iune de lansare a unei s\ge]i sau a unui proiectil cu ajutorul unei arme care poate fi arcul, arbaleta, pu[ca sau pistolul, `n scopul stabilirii unor performan]e [i a unei ierarhii `n diferite tipuri de concurs. ~ sportiv Disciplin\ sportiv\ care s-a dezvoltat din cele mai vechi timpuri (de ex.: trageri cu arcul la ]int\ din timpul civiliza]iei egiptene sau cu pu[ca din sec. al XVI-lea) pn\ `n prezent, reu[ind s\ `nglobeze mai multe ramuri sportive (tir cu arcul, cu

arbaleta, cu pu[ca [i cu pistolul), dezvoltnd un num\r impresionant de probe `n func]ie de arme, calibru, mijloc de expulzare a proiectilului, distan]e de tragere, dimensiuni de ]inte (care pot fi fixe sau mobile), proceduri de tragere specifice pentru patru grupe: b\rba]i, juniori, femei [i junioare. La pu[c\ [i pistol sunt 19 probe pentru b\rba]i, 16 probe pentru juniori, 13 probe pentru femei [i 11 probe pentru junioare. ~ este `n programul JO din 1896 pn\ `n prezent. Pentru anul 2004, programul JO cuprinde 17 probe diferite la pu[c\ [i pistol. Dezvoltarea ~ `n ]ara noastr\ `ncepe de cnd sunt semnalate ac]iuni de organizare a d\rilor la semn, adic\ a unor concursuri apropiate de cele practicate `n zilele noastre, `n prima jum\tate a secolului al XIX-lea, la Arad construindu-se [i primul poligon de ~, `n anul 1831. La 9 septembrie 1862, au fost recunoscute oficial [i aprobate statutele Societ\]ii de dare la semn, iar `n 1907, Romnia apare `n primul grup de ]\ri care au fondat Uniunea Interna]ional\ de Tir (UIT) devenit\, `n 1999, Uniunea Interna]ional\ de Tir Sportiv (UITS). Federa]ia Romn\ de Tir (FRT) este `nfiin]at\ `n 1934 [i devine, `n anul 2002, Federa]ia Romn\ de Tir Sportiv (FRTS) ca structur\ sportiv\ de interes na]ional, persoan\ juridic\ de drept privat, de utilitate public\, autonom\, neguvernamental\, apolitic\ [i f\r\ scop lucrativ, care func]ioneaz\ [i este organizat\ `n baza Statutului propriu elaborat `n conformitate cu prevederile Legii Educa]iei fizice [i sportului nr. 69din 2002. II. tir arc ~ cu arcul Ramur\ sportiv\ bazat\ pe lansarea s\ge]ilor propulsate dintr-un arc c\tre o ]int\ delimitat\ de mai multe cercuri concentrice, situate la diferite distan]e scurte outdoor 30-50 m, [i lungi de 60-70-90 m (masculin [i feminin). Arcurile sunt de forme, de lungimi [i de puteri (for]e) diferite, construite din lemn de frasin (kikaaj) sau din fibre elastice, lungimea lor variind `ntre 180 mm [i 270 mm pentru b\rba]i [i `ntre 150-210 mm pentru femei. ~ntr-un concurs oficial (JO, CM, CE, CN) de seniori, juniori [i copii, ce se desf\[oar\ `n calific\ri [i finale, se trag 144 de s\ge]i, care sunt confec]ionate din lemn sau din metal, lungimea lor fiind `ntre 65,8 [i 72 cm, iar greutatea `ntre 20 [i 28 g. Suportul de ]inte (rame) este confec]ionat din lemn [i din material spongios, care nu permit trecerea s\ge]ilor

377

titlu olimpic TONUS MUSCULAR m.b. Stare de tensiune activ\, u[oar\, permanent\, involuntar\ [i variabil\ ca intensitate a mu[chilor netezi [i stria]i. Rezult\ din intrarea succesiv\ `n ac]iune a unor grupe mici de fibre din mu[chi, ca r\spuns reflex la excita]ii pornite din proprioceptor (musculatura striat\) sau interoceptor (musculatura neted\). ~ al mu[chilor netezi controleaz\ func]ia sfincterelor din diferite organe (stomac, vezic\ urinar\, rect etc.) [i contribuie, prin vasodilata]ie [i vasoconstric]ie, la adaptarea local\ a circula]iei sanguine. ~ al mu[chilor somatici are rol important `n men]inerea pozi]iei anatomice a capetelor osoase `n articula]iile mobile (~ de repaus), `n men]inerea pozi]iei verticale a corpului (~ de postur\), precum [i `n favorizarea contrac]iilor statice [i dinamice necesare activit\]ii aparatului locomotor. ~ striat cre[te cu vrsta, st\rile emo]ionale, oboseala acut\, oboseala cronic\ (supraantrenament) [i temperatura sc\zut\ a mediului (v. termogeneza [i termoreglarea). ~ are nivel mai sc\zut la copii, `n cazul temperaturilor ridicate ale mediului (`n special ale apei), `n somn [i la persoanele antrenate `n stare de form\ sportiv\. Cre[terea exagerat\ a ~ avnd influen]\ nefavorabil\ asupra mobilit\]ii articulare [i expunnd la `ntinderi [i la rupturi musculare este `nl\turat\ prin `nc\lzire adecvat\ [i prin tehnici speciale de autoreglare (v. antrenament autogen).

prin ]int\, pentru a se putea citi (marca) valoric impactul s\ge]ilor. Dimensiunile variaz\ `n func]ie de distan]a de tragere, ]inta fiind de 122 cm, 80 cm, 60 cm, 40 cm [i 20 cm. Cercurile concentrice sunt compuse din diferite culori, `ncepnd din interior cu galben [i continu\ cu ro[u, albastru, negru [i alb.

TITLU OLIMPIC ol. Titlu suprem conferit c[tig\torului unei probe disputate `n cadrul JO.

TITULAR j.s. Sportiv desemnat s\ intre `n forma]ia cu care se `ncepe concursul, spre deosebire de sportivul rezerv\ care poate s\ `nlocuiasc\ pe unul dintre ~ .

TOKETA a.m., jd. ~ntrerupt, rupt .

TOKUI a.m., jd. Mi[care favorit\.

TOKUI WAZA a.m., jd. Tehnic\ favorit\.

TOLB| tir arc Accesoriu, de obicei din piele, ce poate fi atrnat la [old [i `n care se poart\ s\ge]ile necesare tragerii.

TOLERAN}| LA DURATA PROGRAMULUI p.a. Durat\ de 10'' admis\ fa]\ de cea stabilit\ de regulament pentru executarea programelor libere la probele individuale, de dans [i de perechi.

TOMOE a.m., jd. 1. Arc. 2. Cerc. TOMOE JIME a.m., jd. Strangulare prin `nf\[urare.

TOMOE NAGE a.m., jd. Aruncare `n cerc peste cap.

TOPSPIN I. t.c. Procedeu tehnic ofensiv prin care se imprim\ mingii un puternic efect de rostogolire `n direc]ia traiectoriei de zbor. II. t.m. Procedeu tehnic denumit [i mingea dracului din Tokyo. A fost prezentat\ de c\tre ziarele europene din 1960 drept o descoperire a sportivilor japonezi pentru combaterea jocului de siguran]\ european (care a `nceput s\ le dea de furc\). Solu]ia a fost un nou procedeu tehnic. Este vorba de o lovitur\ de atac din forhand, mult liftat\, executat\ cu o mi[care de jos `n sus perpendicular\. Lovitura se poate executa numai cu o palet\ acoperit\ cu soft sau senvici, [i numai cnd adversarul este `n ap\rare. Mingea vine spre adversar de la o `n\l]ime de aproximativ 1 m, dar are un efect att de puternic [i nea[teptat, `nct `l scoate complet din ritm. Mingile trimise din asemenea lovituri se `ntorc respinse de adversari, `n majoritatea cazurilor, la cca 1 m pe lng\ mas\ sau `n\l]ate spre tavan. Cu acest procedeu tehnic,

378

transport juc\torii japonezi ob]in o `ntrerupere a ritmului de joc al adversarului [i, `n caz c\ mingea revine totu[i pe mas\, ei realizeaz\ punct sigur la a doua sau a treia lovitur\. A fost greu de g\sit un antidot `mpotriva acestei mingi dr\ce[ti. O solu]ie era atacarea mingii imediat dup\ ce ea a atins masa, dar procedeul era considerat deosebit de riscant. ~n timp ce al]ii erau preocupa]i cum s\ contracareze lovitura de ~, antrenorul emerit Farka[ Paneth `l preg\tea pe juc\torul Dorin Giurgiuc\ pentru `nsu[irea unui astfel de procedeu tehnic. Acesta va deveni un adev\rat specialist al ~, lovitur\ cu care se va afirma pe plan european.

curbe. Studierea ~ mi[c\rilor corpului `n `ntregime, a segmentelor sale componente, precum [i a obiectelor utilizate, este deosebit de important\ pentru stabilirea execu]iilor tehnice cu eficien]\ optim\ `n toate ramurile sportive. Compararea reprezent\rii grafice a modelului astfel realizat cu ~ execu]iei tehnice efectuat\ de un sportiv ajut\ la descoperirea gre[elilor care `mpiedic\ ob]inerea de performan]e superioare.

TRAMBULIN| m.s. (V. s\rituri `n ap\, s\rituri cu schiurile, s\rituri `n gimnastic\).

TORI a.m., jd. 1. Executant, cel care atac\. 2. A lua. TRANSFORMARE DUP| ~NCERCARE rg. Lovitur\ a[ezat\ sau c\zut\ spre ]int\ de pe o linie perpendicular\ pe linia de ]int\, care trece prin punctul unde s-a marcat `ncercarea, executat\ de juc\torul echipei care a `nscris, dup\ ce s-a marcat o `ncercare. Pentru transformare se acord\ 2 puncte.

TRAGERE A BALONULUI rg. Procedeu tehnicotactic de atac prin care se c[tig\ sau se conserv\ posesia `n cadrul repunerilor la gr\mada ordonat\. Sin.: talonare.

TRAGERE LA SOR}I I. j.s. 1. Opera]ie aleatorie prin care c\pitanii sau reprezentan]ii echipelor `[i disput\ [ansa de a `ncepe meciul sau de a alege jum\tatea terenului pe care o vor ap\ra. 2. Opera]ie aleatorie efectuat\ de oficialii unei competi]ii, `n vederea repartiz\rii echipelor `n serii sau `n grupe, cnd sistemul de disputare este eliminatoriu. II. p.a. Opera]ie aleatorie pentru desemnarea figurilor obligatorii, a piciorului de `ncepere a execu]iei [i a ordinii la start. III. atl., gim., nat., p.v., s.n. Opera]ie aleatorie pentru stabilirea culoarelor [i a succesiunii prezent\rii la start, a ordinii `ncerc\rilor etc.

TRANSFORMARE A JOCULUI rg. Ac]iune de joc, care poate fi prin: ~ indirect\ (cu ajutorul unei aglomer\ri) sau ~ direct\ (f\r\ aglomerare).

TRANSMISIE A CRMEI s.n. Leg\tur\ `ntre sistemul de comand\ [i crm\ la ambarca]iile prev\zute cu instala]ii de guvernare.

TRAGERI ht. Exerci]ii ajut\toare specifice, care constau `n efectuarea unor extensii de trunchi, cu accentuarea vitezei de execu]ie `n faza a doua a tragerii (smucitur\).

TRAIECTORIE m.b. 1. Curb\ descris\ `n spa]iu de un corp `n mi[care. 2. Reprezentare grafic\ a acestei

TRANSPORT I. gim. Ac]iune de purtare a unor greut\]i (obiecte, aparate, partener) care poate fi realizat\ prin mai multe procedee: pe umeri, pe spate, cu ajutorul bra]elor (co[ule], scaun, t\rgi, pat de bra]e, roab\ etc.). ~ lateral Mi[care la cal cu mnere cnd gimnastul se deplaseaz\ lateral cu trecere succesiv\ de pe mnere `n sprijin mixt (mner [i extremitate). II. scr. ~ al lamei Conducere a lamei adverse cu ajutorul lamei proprii dintr-o linie `ntr-alta, p\strnduse un contact permanent al lamelor, ~ lamei efectunduse dintr-o linie superioar\ `ntr-una inferioar\ [i invers.

379

tras\ se repet\. Prevenirea [i tratarea ~ constituie domeniul disciplinei medicale traumatologie (v. traumatologie).

TRAS| I. moto. Drum optim pe care [i-l stabile[te concurentul pentru a parcurge traseul de concurs. ~ caut\ s\ elimine toate pierderile de vitez\ datorit\ efectu\rii unor viraje prea largi sau prea `nguste. II. bob Urm\ vizibil\ pe care o las\ bobul sau sania la trecerea printr-un viraj sau pe `ntreaga prtie.

TRASEU I. gen. Itinerar special ales [i marcat, uneori amenajat, ce trebuie parcurs de sportivi `n anumite probe oficiale din atletism (mar[, cros, maraton), alpinism, turism, schi, motociclism, sporturi nautice, c\l\rie etc. Sin.: parcurs, rut\. II. soc. ~ sportiv Evolu]ie sportiv\ a unui tn\r, `n accep]iune sociologic\, realizat\ concomitent cu cea [colar\, profesional\ etc. III. moto. ~ curea Teren preferat pentru stabilirea parcursului de concurs, datorit\ calit\]ilor suprafe]ei sale care asigur\ p\trunderea crampoanelor [i efectuarea tuturor manevrelor cu maxim\ eficien]\.

TRASOR p.a. Instrument `n form\ de compas cu care se deseneaz\ pe ghea]\ figurile obligatorii care urmeaz\ a se executa `n cadrul antrenamentelor de patinaj artistic.

TRAUMATOLOGIE m.b. Disciplin\ medical\ care se ocup\ cu studierea aspectelor teoretice [i practice necesare prevenirii [i trat\rii traumatismelor. Condi]iile specifice `n care se produc traumatismele au determinat apari]ia unor ramuri distincte ale acestei discipline medicale. ~ sportiv\ Disciplin\ medical\ care se ocup\ cu prevenirea [i tratarea traumatismelor din educa]ia fizic\ [i din activitatea sportiv\. ~ sportiv\ cunoa[te o continu\ dezvoltare datorit\ frecven]ei traumatismelor [i a consecin]elor acestora asupra s\n\t\]ii [i a performan]elor sportive. ~ sportiv\ contribuie la elaborarea [i la aplicarea m\surilor optime de prevenire a traumatismelor. ~n cazul cnd acestea s-au produs, asigur\ tratamentul curativ prin care se urm\re[te `nl\turarea suferin]elor, evitarea complica]iilor, men]inerea unui ct mai `nalt nivel de preg\tire a segmentelor s\n\toase [i rec[tigarea rapid\ a capacit\]ii de performan]\ de c\tre sportivul traumatizat.

TRAUMATISM m.b. Tulburare sau leziune local\ sau general\, produs\ de for]e externe sau interne care dep\[esc posibilitatea de suportare a organismului (tulburare este alterarea func]iei; leziune este alterarea structurii ]esuturilor [i a organelor). ~n activitatea sportiv\, cele mai multe ~ sunt rezultatul for]elor externe reprezentate de agen]i mecanici (lovituri, presiuni, trac]iuni) care produc: contuzii, pl\gi, fracturi. For]ele interne care produc ~ constau `n contrac]ii musculare violente [i incorect coordonate. Ele determin\ `ntinderi [i rupturi musculare. ~ acut Tulburare sau leziune care rezult\ din ac]iunea unic\ [i violent\ a for]elor externe sau interne, simptomatologia avnd amploarea cea mai mare imediat dup\ ac]iunea acestor for]e [i descre[te cu timpul. ~ cronic Tulburare sau leziune produs\ prin ac]iunea `ndelung repetat\ a unor for]e cu intensitate mic\, simptomele ini]iale fiind pu]in evidente, dar agravndu-se pe m\sur\ ce for]ele nocive

TRAVERS c\l. Deplasare pe dou\ urme `n care calul este orientat oblic fa]\ de taluzul manejului, cu [oldurile `n\untru [i u[or curbat `n direc]ia de deplasare. Sin.: crup\ `n\untru.

TRAVERSARE alp. Deplasare pe o linie, `n general orizontal\, pe un versant sau pe un perete [i de pe un versant pe altul (trecnd valea sau creasta).

TRAVERS| s.n. Nervur\ construit\ din lemn sau din metal, care leag\ bordurile unei ambarca]ii `n scopul m\ririi rigidit\]ii acesteia.

TR|GACI tir Pies\ metalic\, semimobil\, component\ a mecanismului de dare a focului, alc\tuit\ din tr\gaci, garda tr\gaciului, arc, [urub [i ax, de care se trage cu degetul ar\t\tor pentru declan[area focului.

380

triunghi de s\ritur\ TR|G|TOR rg. Juc\tor component al compartimentului gr\mezii (linia I) specializat pentru tragerea balonului la gr\mada ordonat\ [i aruncarea balonului la margine. Sin.: taloner.

TRECERE I. s.n. Faz\ activ\ din ciclul de lovitur\, care corespunde cu durata sprijinului palei `n ap\. II. par. Revenire `n zbor a avionului deasupra punctului de aterizare a para[utistului. III. c\l. Schimbare de mers [i de caden]\ executat\ rapid [i f\r\ brusche]e (lin) de c\tre cal la solicitarea c\l\re]ului. IV. lp. ~ `n pozi]ie de gard\ la sol Regul\ care oblig\ pe lupt\torul fixat, `n prealabil, la sol [i care `ncearc\ s\ p\r\seasc\ salteaua, s\ revin\ `n pozi]ia de gard\ la sol (stnd pe genunchi, sprijin `nainte cu bra]ele semiflexate).

TREN| atl., ci. Ultim\ parte a plutonului de concuren]i `n cursele de semifond [i de fond, `n[ira]i unul cte unul, la distan]e relativ mici de cei din fruntea plutonului, care se men]in `n tempoul acestora. A duce ~ fals\ A imprima de c\tre concurentul (concuren]ii) aflat `n fruntea plutonului un tempo de disputare a cursei ori prea tare ori prea slab `n raport cu posibilit\]ile concuren]ilor afla]i `napoi, `n scopuri tactice.

TREI POZI}II tir Prob\ clasic\ de triatlon pentru tragere cu calibru redus [i calibru mare (3 x40 femei [i 3x20 b\rba]i), caracterizat\ prin efectuarea a cte 40 (20) de focuri `n fiecare pozi]ie, ordinea obligatorie fiind: culcat, picioare [i genunchi.

TRIATLON I. atl. Prob\ combinat\ pentru copii, desf\[urat\ pe stadion, format\ din urm\toarele probe atletice simple: 50 m, s\ritur\ `n lungime [i aruncarea mingii de oin\, sau 50 m, s\ritur\ `n lungime [i 600 m. Performan]a realizat\ de concurent la fiecare prob\ simpl\ se transform\ `n puncte pe baza unei tabele speciale de punctaj, clasamentul final rezultnd din adi]ionarea punctelor atribuite la cele trei probe. ~ contribuie la preg\tirea poliatletic\ prin concurs a copiilor. II. atl., ci., nat. ~nl\n]uire a unei probe de nata]ie, a unui parcurs ciclist contratimp [i a unei alerg\ri pedestre pe [osea. Distan]ele celor trei probe variaz\ `n func]ie de nivelul concursului.

TREI PUNCTE DE SPRIJIN alp. Principiu de baz\ care eviden]iaz\ necesitatea utiliz\rii simultane a cel pu]in 3 puncte de contact cu suprafe]ele foarte `nclinate pe care se `nainteaz\, `n vederea asigur\rii unui minim de securitate.

TRIBORD s.n. Parte din dreapta a unei ambarca]ii fa]\ de axul ei longitudinal, raportat\ la direc]ia de `naintare.

TRIMER pl. Aripioar\ mobil\ montat\ pe profundor cu scopul de a-i mic[ora rezisten]a aerodinamic\.

TREIZECI SECUNDE bb. 1. Durat\ limit\ permis\ de regulament, `n care echipa aflat\ `n atac este obligat\ s\ arunce la co[. 2. Abatere de la regulament care se sanc]ioneaz\ prin atribuirea mingii echipei adverse pentru a o repune `n joc din afara liniei laterale, din punctul cel mai apropiat de locul unde a fost comis\ abaterea.

TRIPL| c\l. Obstacol larg, compus din bare a[ezate `n trei planuri, de `n\l]ime diferit\ [i cu un profil `nclinat.

TREN DE ATERIZARE pl. Sistem format din prghii, resorturi [i grupul de ro]i sau patine cu ajutorul c\ruia aeronava se sprijin\, alunec\ sau ruleaz\ pe sol.

TRIUNGHI DE S|RITUR| bb. Ac]iune tactic\ colectiv\ `n care trei ap\r\tori, dispu[i `n triunghi, se plaseaz\ `n fa]a co[ului cu un vrf spre centru `n scopul culegerii mingii rico[ate din panoul propriu, `mpiedicnd astfel ac]iunea de recuperare a ei de c\tre adversari.

381

trofeu sportiv TSUKI KOMI JIME a.m., jd. Strangulare prin sprijinire.

TROFEU SPORTIV conc. Obiect cu valoare simbolic\, de regul\ cup\ sau plachet\, ob]inut de `nving\torul `ntrecerii sportive [i uneori [i de urm\torii clasa]i.

TSUKINAMI SHIAI a.m., jd. Competi]ie pentru ob]inerea gradelor.

TROFOTROPIE m.b. Stare a organismului `n care func]iile acestuia tind c\tre nivelul de activitate cel mai economic `n repaus [i `n timpul diverselor solicit\ri. ~ este rezultatul unor particularit\]i `nn\scute [i al proceselor de adaptare la stimulii `ndelung repeta]i `n timpul vie]ii. La sportivi, studierea semnelor caracteristice ~ furnizeaz\ date utile pentru selec]ie [i orientare (primul examen medico-sportiv) [i pentru aprecierea modului cum suport\ organismul programul de preg\tire (examenele periodice). Nivelul [i evolu]ia ~ se studiaz\ prin examene speciale, biochimice, func]ionale, metabolice etc. ~n practica de fiecare zi, se ob]in informa]ii importante prin urm\rirea economiei func]ionale a aparatului cardiovascular `n repaus [i `n efort.

TSUKKOMI a.m., jd. A `mpinge, `mpingere.

TSUKURI a.m., jd. A preg\ti, preg\tire.

TSURI a.m., jd. 1. A ridica, a trage `n sus. 2. A pescui.

TSURI GOSHI a.m., jd. Aruncare prin ridicarea [oldului.

TSURI KOMI GOSHI a.m., jd. Aruncare cu ajutorul [oldului, prin ridicare [i trac]iune.

TRO}| s.n. Frnghie (saul\) sau cablu legat de capetele echei transversale cu ajutorul c\reia se manevreaz\ crma.

TSU a.m., jd. Contractare a cuvntului Jutsu (tehnic\).

TUB tir Recipient cilindric din metal neferos, din carton presat sau din plastic, prev\zut la un cap\t cu un guler sau cu o caps\ de ini]iere, iar la cel\lalt cap\t cu un proiectil sau cu o alice din plumb.

TSUGI a.m., jd. Succesiv, unul dup\ altul.

TSUGI ASHI a.m., jd. 1. Mod de deplasare. 2. Pa[i ad\uga]i.

TUNEL tir Cilindru deschis la ambele capete [i plasat la gura ]evii, pentru protec]ia c\t\rii sau a ring-kovnului (v. ring-kovn) pe care acesta le `nconjoar\.

TSUKI a.m., jd. 1. Lovitur\. 2. Lun\. 3. Percu]ie reflexogen\.

TSUKI NO KOKORO a.m., jd. O minte ca luna.

TUR I. atl., auto., ci., moto., p.v. Traseu sportiv `n form\ de circuit, pe care sportivii `l parcurg, `n general, `ntr-o limit\ de timp. II. j.s. Prim\ jum\tate a unei competi]ii sportive, organizate pe sistemul tur-retur. III. lp. Procedeu tehnic de aruncare a adversarului peste [old cu fixarea trunchiului (~ de [old) sau a capului (~ de cap).

382

tzukahara TUR| ALPIN| alp. (V. traseu).

TUR| DE PENALIZARE schi Sanc]iune constnd din parcurgerea suplimentar\ a unei distan]e de 150-200 m, `n probele de biatlon, pentru fiecare cartu[ care nu a lovit ]inta.

TURNEU org. 1. Form\ de organizare a unei competi]ii `n care fiecare echip\ sau concurent se `ntrece succesiv cu to]i adversarii `nscri[i `n competi]ie, conform unui program dinainte stabilit. 2. Deplasare `n diferite localit\]i sau ]\ri efectuat\ de un sportiv sau o echip\ pentru a `ntlni mai mul]i adversari, `n conformitate cu un program stabilit.

TUR| NAUTIC| s.n. (V. traseu).

TURNANT| atl. Por]iune sub forma unui arc de cerc din pista de concurs cu circuit `nchis, care une[te extremit\]ile celor dou\ linii drepte [i paralele ale pistei printr-o racordare tangen]ial\. Dup\ form\, ~ rezultat\ din construc]ia pistei de alergare este de trei tipuri de ~: semicircular\, avnd o singur\ raz\ de curbur\, este cea mai r\spndit\ datorit\ calit\]ilor pe care le are `n favoarea alerg\rii; `n mner de co[ turtit ; oval\ alungit\. Fiecare din ultimele dou\ tipuri au din construc]ie trei arce de cerc, sunt mai rar `ntlnite `n concursurile interna]ionale [i sunt mai ales `n piste mai scurte de 400 m. Lungimea ~ semicirculare m\surat\ la 30 cm `n afara bordurii interne, corespunz\toare traseului pe care se alearg\ de fapt `n ~, depinde de raza de construc]ie a ~. Pe marile stadioane construite `n ultimul timp, se prefer\ o raz\ de 36,5 m care `nscrie o ~ lung\ de 115,61 m pentru culoarul interior. L\]imea ~ se apreciaz\ `n func]ie de num\rul culoarelor, pistele oficiale interna]ionale fiind prev\zute cu 8 culoare. ~nclinarea maxim\ `n plan transversal este de 1/100, iar `n sensul alerg\rii de 1/1000.

TU{ lp. Pozi]ie `n care un lupt\tor este fixat cu ambii omopla]i pe saltea [i men]inut timp de 1'', dup\ care arbitrul de centru bate cu palma `n saltea, confirmnd victoria care se noteaz\ cu 0 puncte pentru `nving\tor [i cu 4 puncte rele pentru `nvins.

TU{| j.s. (V. linii).

TWIZZLE p.a. Procedeu tehnic folosit `n dansul obligatoriu, tango argentinian, care const\ dintr-o `ntoarcere de 360 pe acela[i picior, precedat\ de o balansare `nainte a piciorului de elan.

TZUKAHARA gim. 1. Element tehnic care poart\ numele unui gimnast japonez din anii 70-76, executat de acesta `n competi]ie. ~ la s\rituri peste cal este o r\sturnare cu `ntoarcere de 180 `n stnd pe mini, `n sprijin pe cal. S\ritura ~ a evoluat [i se efectueaz\ `n echer [i `ntins. ~ `ntins se execut\ [i cu `ntoarceri de 180, 360, 540, 720 [i 900. 2. Alt element tehnic, care poart\ acela[i nume, este dublu salt `napoi grupat cu `ntoarcere de 360 `n primul salt. Acest element ~ se execut\ la sol sau `n faza de coborre de la bar\ fix\ [i la paralele inegale.

383

T ,

}
}EAV| tir Parte metalic\ principal\ a unei arme. ~ are o lungime variabil\ [i este confec]ionat\ din o]el special pentru a rezista presiunii [i uzurii mari. Pe exterior, ~ este nichelat\ `n scopul de-a o proteja de oxidare. ~ poate prezenta ghinturi sau poate fi lis\ (`n cazul pu[tilor de vn\toare cu alice). }INERE I. j.s. Abatere de la regulament comis\ de un juc\tor care `mpiedic\ ac]iunile adversarului, apucndu-l de un segment al corpului sau de o pies\ a echipamentului. II. bb., hb. ~ a mingii P\strare ne`ntrerupt\ a mingii de c\tre juc\torii unei echipe `n timpul desf\[ur\rii jocului, folosind diferite ac]iuni tehnico-tactice acceptate de regulamentul competi]iei. Sin.: posesie a mingii. III. rg. ~ a balonului P\strare ne`ntrerupt\ a balonului de c\tre juc\torii unei echipe `n timpul desf\[ur\rii jocului, folosind diferite ac]iuni tehnico-tactice acceptate de regulamentul competi]iei. pentru ac]iunea de verificare a preciziei loviturilor. ~ de concurs Obiect care se folose[te pentru executarea tuturor loviturilor prev\zute `n proba [i `n concursul de tir respectiv. ~ de biatlon Obiect de forma unor discuri cu raza de 30 cm pentru proba individual\ [i de balon pentru proba de [tafet\. II. tir arc Hrtie sau carton tip\rite, avnd cinci zone colorate [i zece cercuri de valori cu dimensiunile prev\zute de regulamentul Federa]iei Interna]ionale de Tir cu Arcul (FITA), cu diametrul de 20 cm, 40 cm, 60 cm, 80 cm [i 122 cm pentru trageri de la 18 m la 90 m, considerate distan]e clasice cu rezultate omologabile pe plan mondial. Pentru probele de Field sau Hunter, ~ pot fi [i cu desene animaliere sau din butaforie, la dimensiunile clasice ale acestora [i `n toat\ diversitatea lor. III. rg. Marcare prin [utarea balonului `n cmpul de joc, peste bara transversal\ a stlpilor adversarilor [i `ntre stlpii ]intei, cu ajutorul oric\rei lovituri a[ezate sau c\zute, cu excep]ia loviturilor de `ncepere, de re`ncepere sau a loviturii libere indirecte [i f\r\ ca balonul s\ ating\ p\mntul sau vreun coechipier al [uterului.

}INT| I. tir Obiectiv `n care se oche[te cu o arm\ de foc, s\geat\ etc., confec]ionat\ de regul\ din lemn, din carton, din hrtie sau din materiale de forme diferite dup\ specificul fiec\rei probe. ~ fix\ Obiect folosit pentru probele de pu[c\ de calibru redus, de calibru mare [i de pistol liber, precizie unde ]inta r\mne `n acela[i loc pn\ la sfr[itul tragerii. ~ mobil\ Obiect folosit pentru probele de pistol automat [i de pu[c\ de vn\toare, care se deplaseaz\ `n timpul tragerii sau care apare un timp limitat `n fa]a tr\g\torului (siluete, mistre] alerg\tor). ~ de reglaj Obiect care se folose[te numai

}INUT rg. Situa]ie `n care se afl\ un juc\tor purt\tor de balon care, placat fiind, cade la p\mnt [i balonul, aflat `nc\ `n posesia sa, atinge solul. Ca urmare a acestei `mprejur\ri de joc, regulamentul pretinde ca juc\torul pus `n aceast\ situa]ie s\ elibereze imediat balonul f\r\ s\ se mai preocupe de el, s\ se ridice `n picioare sau, dac\ nu poate, s\ se `ndep\rteze rostogolindu-se. Orice alt\ atitudine va fi sanc]ionat\ prompt cu o lovitur\ de pedeaps\.

384

]inut\ }INUT| I. gen. Atitudine a corpului `n ortostatism, care depinde de dezvoltarea armonioas\ a corpului, de tonusul muscular de repaus, de gradul de coordonare neuromuscular\, de starea de s\n\tate [i de integritatea aparatului locomotor. Sin.: atitudine (v. atitudine). ~ estetic\ Rezultat al unei atitudini corecte, perfec]ionate prin prelucrarea sistematic\ a aparatului locomotor, care `i accentueaz\ expresivitatea. II. t.m.s. Echipament adecvat stabilit prin regulamentul de concurs pe

T ,

care sportivul este obligat s\-l poarte `n timpul desf\[ur\rii lui (de ex.: la concursurile de c\l\rie echipamentul este compus din toc\, fracul ro[u sau negru, pantalon alb [i cizme; militarii pot `nc\leca `n ]inuta de serviciu; `n atletism chilo]i [i maieu; `n box bandajul la mn\, m\nu[ile, maieu, chilot, casca de protec]ie [i ghetele etc).

385

U
UCHI a.m., jd. 1. Interior, `n interior. 2. Lovitur\ indirect\. UKE a.m., jd. 1. Cel care se ap\r\ (sufer\ atacul). 2. A primi. UCHI KOMI a.m., jd. 1. Intr\ri repetate. 2. Tragere spre interior. UKEMI a.m., jd. C\dere. UKI a.m., jd. A pluti. UCHI MATA a.m., jd. Secerare interioar\ a coapsei. UKI GOSHI a.m., jd. Aruncare peste [old. UDE a.m., jd. Bra]. UKI OTOSHI a.m., jd. Aruncare prin plutire cu ajutorul bra]elor. UDE GARAMI a.m., jd. Ac]iune articular\ asupra bra]ului flexat. UKI WAZA a.m., jd. Aruncare lateral\ prin blocare. UDE GARAMI HENKA WAZA a.m., jd. Luxare a bra]ului prin `nf\[urare. ULUC tir Parte de sprijin de sub ]eav\, confec]ionat\ de regul\ din lemn de nuc. UDE GATAME a.m., jd. Control al bra]ului `ntins. UM|R ~N|UNTRU c\l. Mi[care pe dou\ urme, `n care corpul calului, pe toat\ lungimea sa, este `ntors `nspre partea opus\ aceleia c\tre care se deplaseaz\.

UDE HISHIGI HENKA WAZA a.m., jd. Luxare cu bra]ele [i un picior.

UDE HISHIGI JUJI GATAME a.m., jd. Ac]iune `n cruce asupra bra]ului `ntins.

UN-DOI I. fb. Pas\ dat\ la `ntlnire de 2 juc\tori care ac]ioneaz\ `n vitez\ pe direc]ia por]ii adverse, f\r\ ca

386

urm\rire vreunul dintre ei s\ opreasc\ mingea sau s\ o conduc\ `n dribling. Se mai nume[te [i pasa redublat\ sau jocul la perete, deoarece cei 2 juc\tori joac\ mingea `ntre ei ca [i cum aceasta ar rico[a dintr-un zid. Un-doi-ul, ap\rut ca o noutate tehnico-tactic\, `n urm\ cu aproape dou\ decenii, `n jocul brazilienilor, a intrat `n scurt timp `n repertoriul fotbalistic al tuturor echipelor din lume fiind folosit, `n special `n zona de finalizare, ca pas\ decisiv\. II. box Procedeu `ntrebuin]at `n timpul luptei contra loviturilor directe, constnd `n `nl\turarea lor cu podul palmei sau cu antebra]ul (fie spre interior, fie spre exterior).

zbor. M\rimea unghiului de zbor este `n func]ie de m\rimea vitezei orizontale a elanului [i `n raport de invers\ propor]ionalitate cu aceasta.

UNGHI DE ZBOR av. Unghi format de orizontala solului cu direc]ia traiectoriei centrului general de greutate al corpului.

UPERCUT box Procedeu tehnic folosit `n lupta corp la corp, constnd din efectuarea loviturii de jos `n sus, realizat\ cu unul dintre bra]e.

UN METRU scr. Avertisment dat de c\tre arbitrul judec\tor, prin care se atrage aten]ia tr\g\torului c\ floreta mai are ~ pn\ la linia de fund a terenului care nu trebuie dep\[it\.

URA a.m., jd. Opus, `n sens contrar, `ntors pe dos.

UNCIE box M\sur\ de greutate folosit\ la categorisirea m\nu[ilor de box (1 uncie = 28,35 g).

URA SHIHO GATAME a.m., jd. Imobilizare longitudinal\ prin `nf\[urarea bra]elor.

UNDO a.m., jd. Educa]ie fizic\, gimnastic\.

UNGHI DE ATERIZARE I. schi Unghi format de perpendiculara pe linia de pant\ `n punctul de aterizare cu `nclina]ia corpului schiorului care a efectuat o s\ritur\. II. av. Unghi format de orizontala solului cu tangenta la traiectoria centrului general al corpului `n momentul contactului cu solul.

URCARE gim. Element tehnic prin care se face intrarea `n exerci]ii la diferite aparate. La brn\, ~ se poate efectua prin salt `nainte grupat, prin roat\ `ntoars\ [i r\sturnare sau salt `napoi, prin stnd pe mini transversal etc. La paralele, ~ are loc prin s\ritur\ sau salt `n sprijin sau sprijin `napoi. Termenul se mai folose[te [i la trecerea din atrnat `n sprijin la paralele, inele [i bar\ fix\.

URECHE alp. Orificiu al pitonului prin care se trece carabiniera.

UNGHI DE COBORRE par. Unghi format de linia vertical\ a locului cu direc]ia real\ de c\dere a para[utistului.

URM| p.a. Desen l\sat pe ghea]\ de patina `n alunecare.

UNGHI DE IMPULSIE atl., b.m., gim., s.a. Unghi format de orizontala solului cu direc]ia de impulsie. ~n cazul s\riturilor de pe loc, unghiul de impulsie este acela[i cu unghiul de zbor. La s\riturile cu elan, unghiul de impulsie este totdeauna mai mare dect unghiul de

URM|RIRE I. tir Procedeu tehnico-tactic utilizat `n tragerea la ]int\ fix\ (prin p\strarea aliniamentului ochirii timp de 1-2'' dup\ plecarea focului) sau la ]inta mobil\ prin continuarea mi[c\rii armei dup\ plecarea focului (la talere: tras cu corec]ia specific\). II. bb. ~ la panou Ac]iune tehnico-tactic\ individual\ compus\

387

ushiro USHIRO JIME a.m., jd. Strangulare din spate.

dintr-o s\ritur\ `n sus sau oblic `n sus, aproximativ concomitent\ cu ducerea bra]elor `ntinse deasupra capului, de regul\ precedat\ de ocuparea primului plan fa]\ de adversar, urmat\ `n momentul maxim al s\riturii de preluarea mingii rico[ate din panou sau din inelul co[ului, ca urmare a unei arunc\ri la co[ nereu[ite. Termenul de ~ este utilizat, `n opozi]ie cu recuperarea la panou, pentru a desemna ac]iunea efectuat\ de ap\r\torii care `ncearc\ s\ preia mingea rico[at\ din panoul propriu, dar [i ca denumire generic\ pentru recuperarea mingiilor rico[ate de la oricare dintre cele dou\ panouri. Sin.: recuperare defensiv\, urm\rire la co[, recuperare la co[.

UTSURI a.m., jd. A deplasa.

UTSURI GOSHI a.m., jd. Aruncare peste [old prin ridicare.

UVERTUR| rg. Post ocupat de juc\torul mijloca[ la deschidere.

USHIRO a.m., jd. ~napoi, pe spate.

UWAGI a.m., jd. Kimono.

388

V
VALOARE CALORIC| A RA}IEI ALIMENTARE m.b. Num\r de calorii rezultat din componen]a ra]iei alimentare (glucide, lipide, protide) prin `nsumarea caloriilor furnizate de fiecare substan]\ energetic\. ~ este de mare utilitate pentru asigurarea unei alimenta]ii ra]ionale, calcularea ei permi]nd s\ se constate dac\ exist\ concordan]\ `ntre cheltuiala de energie a organismului [i aportul de energie dat de ra]ia alimentar\. ~ la sportivi este mai mare dect la neantrena]i, oscilnd de obicei `ntre 3 000-5 000 de calorii, `n func]ie de condi]iile concrete ale activit\]ii depuse. Calcularea corect\ a ~ necesit\ interven]ia calificat\ a medicului sportiv. Pe baza naturii intensit\]ii [i volumului efortului, a mediului `n care acesta este prestat [i a particularit\]ilor individuale ale sportivului, medicul calculeaz\ cheltuiala total\ de energie care trebuie asigurat\ prin alimenta]ie, procentul ce revine energiei eliberate de fiecare substan]\ alimentar\ [i valoarea caloric\ a fiec\rei mese. (V. ra]ie alimentar\, regim alimentar). ac]ioneze pentru a realiza un avantaj, ca urmare a e[ecului unei ac]iuni a adversarului. VALS EUROPEAN p.a. Dans obligatoriu care se deosebe[te de valsul invers [i de cel american prin diagrama pa[ilor. VRF I. schi Component\ terminal\ a bastonului de schi confec]ionat\ din metal, pentru a se `nfige `n z\pad\ sau `n ghea]\, asigurnd astfel schiorului un sprijin ferm (v. baston de schi). II. scr. ~ al lamei Extremitate distal\ (final\) a armei, prev\zut\ cu un buton care are menirea de a-i proteja pe tr\g\tori de loviturile p\r]ii ascu]ite a acesteia.

VALOARE TEHNIC| p.a. Criteriu de apreciere a calit\]ii programelor libere, exprimat printr-o not\ de la 0 la 6, care cumulat\ cu cea de-a doua not\ (dat\ pentru impresia artistic\), determin\ stabilirea punctajului la individual, perechi [i dans. La aprecierea ~ se ]ine seama de: dificultatea programului, varietatea, acurate]ea [i siguran]a execu]iei.

VSLE s.n. Obiecte specifice folosite `ntotdeauna pereche, cu ajutorul c\rora canotorul asigur\ propulsia b\rcii printr-o mi[care simultan\ a bra]elor fixate fiecare pe cte unul din mnerele celor dou\ ~. Componentele unei ~ sunt: mnerul, prghia scurt\, man[onul [i inelul de fixare `n furchet, prghia lung\ [i pala.

VELATUR| s.n. Totalitate a velelor unei ambarca]iuni sau a unei nave.

VALORIFICARE A GRE{ELILOR j.s. Regul\ sau principiu tactic conform c\ruia un juc\tor trebuie s\

VEL| s.n. Suprafa]\ de pnz\ cu forme [i dimensiuni standardizate, folosit\ pentru propulsia cu ajutorul

389

velocros VERIG| A LEC}IEI met. Component\ structural\ a lec]iei cu func]ii specifice, determinate de anumite principii de ordin fiziologic, igienic [i didactico-metodic, aflate `n strns\ leg\tur\ cu celelalte verigi. La unele lec]ii, ~ sunt dependente de tipul lec]iei [i de scopurile didactice urm\rite, care `i asigur\ unitatea. ~ sunt: organizarea colectivului, preg\tirea organismului pentru efort, `nv\]area, fixarea sau perfec]ionarea priceperilor [i a deprinderilor motrice, dezvoltarea calit\]ilor motrice, verificarea revenirii indicilor marilor func]iuni c\tre limitele normale. ~ mai pot fi denumite etape, momente, secven]e etc.

vntului a ambarca]iunilor [i a navelor. ~ trebuie s\ `ndeplineasc\ unele condi]ii: s\ fie u[oar\ [i rezistent\, deas\, neted\, impermeabil\. ~ se confec]ioneaz\ din bumbac, m\tase, cnep\ sau materiale sintetice [i poate avea form\ p\trat\, trapezoidal\, triunghiular\.

VELOCROS ci. Prob\ de sprint pe o distan]\ de cca 350 m, pe al c\rei traseu se g\sesc diferite obstacole. Plecarea se d\ `n linie, pe vrful unei pante care permite lansarea.

VELODROM m.t.s. Baz\ sportiv\ descoperit\ sau acoperit\ construit\ pentru `ntrecerile de ciclism masculine (200 m cu start lansat, 500 m cu start lansat, 500 m cu start de pe loc, 3 000 m urm\rire [i cursa de or\). ~ este prev\zut cu o pist\ de form\ oval\ confec]ionat\ din beton armat, din lemn sau din p\mnt, special amenajat pentru diferite curse de vitez\, de urm\rire [i de semifond. Lungimea pistei ~ variaz\ de la 333,33 m la 400 m, iar l\]imea de la 6 la 10 m, iar `nclina]ia pistei fa]\ de orizontal\ variaz\ de la 22 la 40.

VERG| s.n. Bar\ a[ezat\ transversal `n partea de sus a catargului, de care sunt prinse macaralele pentru ridicarea velelor sau a pavilioanelor `n vederea semnaliz\rii. ~ se men]ine orizontal cu ajutorul balansinelor.

VERGLAS alp., auto., moto. Pojghi]\ de ghea]\ care acoper\ stnca sau asfaltul [oselei, provocnd dificult\]i de ag\]are [i de sus]inere a alpinistului sau derapajul vehiculelor.

VERTIJ m.b. Senza]ie dezagreabil\ caracterizat\ prin impresia c\ obiectele `nconjur\toare sau propriul corp se deplaseaz\ `n spa]iu, de[i `n realitate nu se produc astfel de deplas\ri. ~ poate avea cauze patologice, fiind un simptom `ntlnit mai ales `n afec]iuni ale aparatului vestibular [i ale sistemului nervos. La persoanele s\n\toase, ~ apar, de obicei, la oprirea brusc\ dup\ executarea unor rota]ii rapide. Subiectul are senza]ia c\ obiectele `nconjur\toare se deplaseaz\ `n direc]ie invers\ fa]\ de cea a rota]iilor executate. ~ se poate produce [i `n cazul cnd subiectul, stnd nemi[cat, prive[te atent obiecte care se deplaseaz\ rapid pe sub el sau pe lng\ el. {i `n aceste situa]ii, senza]ia de deplasare a propriului corp are direc]ie invers\ fa]\ de a corpurilor aflate `n mi[care real\. ~ este `nso]it de tulbur\ri ale echilibrului, de mi[c\ri sacadate ale ochilor (nistagmus), de grea]\ [i chiar de v\rs\turi. Hipoxia, oboseala acut\ [i oboseala cronic\ (supraantrenamentul ) favorizeaz\ apari]ia ~. Sin.: ame]eal\.

VERIFICARE A ARMEI tir 1. Control f\cut de c\tre arbitru de pe linia de tragere, prin care se stabile[te `ndeplinrea normelor tehnice privitoare la caracteristicile armei, `nc\rcarea cartu[elor conform indica]iilor regulamentare. 2. Opera]ie premerg\toare execut\rii unei probe, prin care tr\g\torul `[i controleaz\ buna func]ionare a armei.

VEST| scr. Parte a echipamentului de protec]ie a trunchiului, a gtului [i a bra]elor scrimerului contra loviturilor, confec]ionat\ dintr-o pnz\ tare [i matlasat\. ~ metalic\ Parte a echipamentului care se `mbrac\ peste costumul de scrim\, este confec]ionat\ dintr-un material de bumbac, ]esut\ cu fir metalic (lam) [i folosit\ `n concursurile cu arbitraj electric. Ea trebuie s\ r\spund\ cerin]elor semnaliz\rii.

390

volei VICTORIE conc. Ob]inere a `ntiet\]ii `ntr-un concurs sportiv confirmat\, `ndeosebi, printr-o decizie a arbitrului, dat\ pe baza unui sistem anumit de apreciere. ~ poate fi: la puncte, prin r\nire sau abandon (al adversarului), prin KO, prin tu[, la scor, la simplu, la dublu.

VITEZ| tir 1. Faz\ din cadrul probei de pistol femei. 2. Faz\ de ridicare a pistolului, din pozi]ia ini]ial\ de start, la 45 pe ]int\ (la proba de pistol vitez\ [i faza de vitez\ la pistol femei).

VIZOR I. tir Orificiu la dioptru, care poate fi simplu sau cu fent\ reglabil\. II. tir arc Dispozitiv montat pe arc, ce se poate regla, utilizat pentru luarea [i men]inerea liniei de ochire.

VOLEI vb. Ramur\ a disciplinei jocuri sportive, inventat\ `n 1895 de profesorul american W. Morgan. Pn\ `n anul 1920, ~ se r\spnde[te pe majoritatea continentelor [i, actualmente, sunt afiliate la Federa]ia Interna]ional\ de Volei (FIVB) peste 210 federa]ii na]ionale de volei. ~n Romnia, ~ este practicat `nc\ din 1920 de elevii [i de studen]ii din Bucure[ti [i din alte ora[e din ]ar\. ~n 1931, se `nfiin]eaz\ Federa]ia Romn\ de Volei (FRV), `mpreun\ cu cea de baschet. Din 1946, cnd echipele de ~ ale Romniei au cucerit locul I la primul CB [i pn\ `n 1980, ~ romnesc a progresat foarte mult ob]innd rezultate excelente pe plan interna]ional, concretizate `ntr-o medalie de aur, cinci medalii de argint [i cinci de bronz la CE, CM [i JO. Dup\ 1980, performan]ele ~ romnesc se `nscriu pe o traiectorie descendent\. ~ este un joc sportiv `n care se confrunt\ 2 echipe a cte 6 juc\tori. Jocul este c[tigat de echipa care ob]ine 3 din 5 seturi. Din 1999, toate seturile se joac\ `n sistem tie-break: echipa care este la primirea serviciului [i c[tig\ faza de joc ob]ine dreptul de a servi [i, totodat\, prime[te 1 punct. Primele 4 seturi se c[tig\ de c\tre echipa care a realizat prima 25 de puncte, iar `n caz de egalitate (24-24), jocul continu\ pn\ cnd se realizeaz\ un avans de 2 puncte (26-24, 27-25 etc.). ~n caz de egalitate la seturi (2-2), setul 5 se joac\ pn\ la 15 puncte, cu un avans minim

de 2 puncte. De asemenea, tot din acest an, fiecare echip\ men]ioneaz\ pe foaia de arbitraj, cu litera L, un juc\tor libero. Acest juc\tor, specializat `n ap\rare, se supune restric]iei unui juc\tor din linia a doua, el putnd juca numai pe zonele acestei linii. Juc\torul libero nu are dreptul s\ serveasc\, s\ blocheze sau s\ execute un atac din teren sau din zona liber\. Schimb\rile respectivului juc\tor nu se `nregistreaz\, num\rul lor poate fi nelimitat, cu condi]ia s\ se dispute cel pu]in o faz\ de joc. El poate intra sau p\r\si terenul numai prin partea lateral\ a acestuia, `n timp ce mingea este `n afara jocului [i `nainte ca arbitrul s\ autorizeze serviciul. ~n caz de accidentare, juc\torul libero poate fi `nlocuit `n timpul jocului de c\tre orice juc\tor trecut pe foaia de arbitraj, care va trebui s\ joace ca libero pentru tot restul jocului. Juc\torul libero va purta un tricou de culoare diferit\ de cea a colegilor s\i. ~ntr-un meci, o faz\ de joc cuprinde, din punct de vedere tehnico-tactic, mai multe ac]iuni de joc, unele nerepetabile, cum ar fi: serviciul, preluarea serviciului, ridicarea la preluarea serviciului [i atacul la preluarea serviciului; iar altele repetabile: blocajul, preluarea atacului, ridicarea la preluarea atacului, atacul la preluarea atacului, pn\ la finalul acestuia. Primele patru ac]iuni de joc constituie prima structur\ de joc, urm\toarele patru (cele repetabile) constituie structura a doua de joc, iar ambele structuri constituie cea de a treia structur\ a jocului. Aceasta este [i ordinea succesiv\ a ac]iunilor de joc. Serviciul, ac]iune de joc ofensiv\, are mai multe forme de execu]ie, dintre care: serviciul de sus din fa]\ planat, de pe loc sau cu deplasare, serviciul de sus din fa]\ `n for]\, care se execut\ [i din s\ritur\, serviciul de jos din fa]\ [i serviciul de jos din lateral, mai pu]in folosit. Serviciul de sus din lateral, planat [i `n for]\ se execut\ destul de rar [i numai prin rotirea bra]ului (serviciul roat\). Preluarea din serviciu [i preluarea din atac sunt specifice ap\r\rii [i se execut\ frecvent cu o mn\ sau cu dou\ mini de jos, de pe loc sau din deplasare. ~n cazuri extreme, se execut\ cu plonjon pe spate, lateral sau `nainte. Ridicarea la preluarea serviciului [i ridicarea la preluarea atacului se execut\ frecvent cu o mn\ sau cu dou\ mini de sus, de pe loc, din deplasare sau din s\ritur\. Ridicarea (pasarea) mingii poate fi executat\, ca direc]ie, `nainte [i peste cap (`napoi), iar dup\

391

volei trasate la 20 cm `n spatele [i `n prelungirea liniilor laterale. Fileul este `ntins `ntre doi stlpi, la `n\l]imea de 2,43 m pentru b\rba]i [i 2,24 m pentru femei. Dou\ benzi albe sunt fixate vertical pe fileu deasupra fiec\rei linii laterale. Pe marginea exterioar\ a fiec\rei benzi laterale a fileului se prind dou\ antene, fiecare anten\ m\surnd 1,80 m `n lungime. Suprafa]a terenului de joc trebuie s\ aib\ o culoare deschis\, iar spa]iul de joc liber, `n sal\, trebuie s\ aib\ o `n\l]ime de minim 7 m de la suprafa]a de joc. Mingea este sferic\ [i cnt\re[te 260-280 g, iar din 1999 este colorat\. Dac\ mingea este lovit\ de patru ori `ntr-o echip\, f\r\ ca ea s\ ating\ blocajul, echipa respectiv\ va fi penalizat\ de arbitru. Mingea poate s\ ating\ orice parte a corpului (cap, picior etc.), dar nu poate fi lovit\ de dou\ ori succesiv. Dac\ mingea trece de fileu prin spa]iul exterior, conform regulamentului din 1999 ea poate fi readus\ `n teren indiferent de `n\l]ime. De asemenea, nu mai exist\ tentativa de serviciu. La c[tigarea serviciului [i respectiv a unui punct, echipa efectueaz\ o rota]ie a juc\torilor `n sensul acelor de ceasornic. ~n timpul jocului, antrenorul poate face unele recomand\ri stnd `n picioare, iar din 1999 se poate deplasa `n zona liber\ din fa]a b\ncii echipei sale pn\ `n zona de `nc\lzire, f\r\ `ns\ a perturba sau a `ntrzia jocul. ~n fiecare set, ambele echipe au dreptul la doi timpi de odihn\ cu o durat\ de 30'' fiecare. Orice joc oficial este condus de 4 arbitri: 1 arbitru principal, 1 secund, 1 scorer [i 4 (2) asisten]i de linie. Numai arbitrul principal [i cel secund pot s\ fluiere `n timpul jocului. ~ pe plaj\ Volei practicat de 2 echipe, compuse numai din cte 2 juc\tori fiecare, pe un teren de nisip. ~n ]ara noastr\, ~ se practic\ din anul 1993, sub form\ competi]ional\, att la masculin, ct [i la feminin. Aria de joc, fileul, stlpii [i mingea prezint\, `n general, acelea[i caracteristici ca [i la jocul cu 6 juc\tori pe teren. ~n ~ exist\ dou\ variante de joc: jocul se poate c[tiga cu un singur set sau se poate c[tiga de c\tre echipa care ob]ine 2 din 3 seturi. ~n concursuri se joac\ un singur set, exceptnd finala, care se joac\ pn\ la c[tigarea a 2 din 3 seturi. C[tig\ echipa care a realizat 15 puncte, avnd dou\ sau mai multe puncte dect echipa advers\. ~n cazul egalit\]ii la 16, setul se c[tig\ la 17. Sin.: volei pe nisip, beach-volleyball.

traiectorie poate fi `nalt\, medie (scurt\), joas\ (`n urcare) [i `ntins\ (la band\). Atacul const\ `n transmiterea mingii peste fileu cu scopul de a `mpiedica readucerea ei `n terenul atacantului, iar `n cazul `n care mingea revine totu[i, ea trebuie s\ fie preluat\ de coechipieri. Atacul are mai multe forme de execu]ie: atac la preluarea serviciului, care se execut\ atunci cnd echipa care a preluat serviciul c[tig\ respectiva faz\ de joc [i ob]ine serviciul [i, totodat\, [i 1 punct; atac la preluarea din atac care se execut\ atunci cnd echipa care serve[te [i c[tig\ faza de joc ob]ine un punct; atac pe diagonal\, adic\ atac din zona 4 `n zona 5 sau atac din zona 2 `n zona 1; atac pe culoar, adic\ atac din zona 4 `n zona 1 sau atac din zona 2 `n zona 5; atac pe `ntors, adic\ atac din zona 3 `n zona 1 (cu ridicare din zona 2) sau atac din zona 3 `n zona 5 (cu ridicare din zona 4); atac plasat, adic\ punerea mingii peste sau pe lng\ blocaj `n zona vulnerabil\ a ap\r\rii adverse; atac `n blocaj, adic\ atac inten]ionat `n blocaj pentru ca mingea s\ rico[eze din el `n afara terenului de joc. Blocajul depinde `ntotdeauna de atacul advers. El se execut\ numai de juc\torii din linia I, fiind prima ac]iune de ap\rare a oric\rei echipe. Blocajul individual va asigura direc]ia dominant\ a atacului advers, iar blocajul colectiv (2 sau 3 juc\tori) va asigura mai multe direc]ii de atac. Blocajul ofensiv se execut\ cu palmele agresiv pe minge (capac) pentru ca ea s\ fie respins\ direct `n terenul atacantului, iar blocajul defensiv se execut\ cu palmele pe spate, pasiv, pentru ca mingea s\ intre `n condi]ii u[oare `n terenul juc\torilor care au blocat. Autodublajul se execut\ de c\tre unul dintre juc\torii care au s\rit la blocaj, prelund mingea din propriul teren cu orice parte a corpului (bra], cap, picior, pumn, genunchi etc.), f\r\ sau cu `ntoarcerea corpului `n aer. Jocul de ~ se desf\[oar\ pe un teren dreptunghiular m\surnd 18x9 m. Toate liniile terenului au o l\]ime de 5 cm. Linia de centru `mparte terenul de joc `n dou\ cmpuri egale de cte 9x9 m. ~n fiecare cmp, zona de atac este delimitat\ de linia de centru [i de o linie trasat\ la 3 m de linia central\. Juc\torii din linia a II-a pot efectua un atac cu condi]ia ca `n momentul s\riturii picioarele juc\torului care atac\ s\ nu dep\[easc\ sau s\ ating\ linia de la 3 m. Zona de serviciu este de 9 m l\]ime, situat\ `n spatele liniei de fund [i delimitat\ lateral de dou\ linii scurte de 15 cm lungime,

392

volum al efortului VOLEIBOLARE bb. Procedeu tehnic constnd din lovirea mingii cu ajutorul degetelor, similar pas\rii [i ridic\rii mingii la volei, utilizat de obicei la trimiterea ei `n co[.

VOLTIJ| c\l. Exerci]iu executat de pe loc sau din mers, pe calul echipat cu ching\ special\ de sprijin, care are ca scop dezvoltarea `ndemn\rii [i a curajului c\l\re]ului. Se efectueaz\ `n serie, dovedind m\iestria c\l\re]ului.

VOLEU I. rg. Mi[care prin care balonul este transmis direct [i, a[a cum spune termenul, din zbor, f\r\ a mai fi re]inut nici m\car o clip\. ~ este folosit de s\ritorii din margine, care, `n acest fel, gr\besc deschiderea liniei de trei sferturi. Un ~ scurt, efectuat pe ultimele sau pe primele locuri `n margine, d\ posibilitatea partenerilor veni]i `n mi[care razant\ s\ amorseze un atac dincolo de `nchiz\tor sau `n spa]iul de 5 m (`ntre linia de margine [i primii juc\tori din aliniament). II. fb. Procedeu tehnic de lovire cu piciorul a mingilor aflate `n zbor. Sin.: deviere. III. t.c. Procedeu tehnic spectaculos [i eficace executat prin lovirea mingii `n aer de pe dreapta sau de pe stnga razant cu fileul, `nalt (bobat) puternic, cu efect sau stopat.

VOLT| I. c\l. Element de tehnic\ din c\l\ria individual\, constnd din efectuarea unui cerc cu diametrul de 6-8 m, pe care c\l\re]ul `l face `n orice punct al manejului [i numai o singur\ dat\, dup\ care `[i continu\ mersul `nainte pe latur\. II. s.n. Manevr\ de gira]ie executat\ de o ambarca]iune. Poate fi: ~ de acostare, ~ `n vnt, ~ sub vnt.

VOLUM AL EFORTULUI m.b. Parametru al efortului sportiv prin care este indicat\ cantitatea total\ de lucru mecanic prestat `n lec]iile de antrenament [i `n competi]ii. Se m\soar\ direct, prin formula Lm = mxH (Lm = lucru mecanic, m = greutate deplasat\, H = `n\l]imea la care este ridicat\ greutatea), [i indirect prin `nregistrarea oxigenului consumat `n timpul efortului [i prin calcularea echivalentului mecanic al acestuia. Ambele procedee necesit\ condi]ii care `mpiedic\ utilizarea lor pe scar\ larg\. ~n practic\, se recurge la aprecierea ~ folosindu-se procedee adecvate caracteristicilor efortului din diferite discipline sportive (de ex.: suma distan]elor parcurse atletism, ciclism, nata]ie, schi, sporturi nautice etc.; suma ac]iunilor efectuate lupte, scrim\, box, judo etc.; suma execu]iilor tehnice jocuri sportive; suma exerci]iilor par]iale sau integrale gimnastic\). Aprecierea ~ prin durata lec]iilor de antrenament [i a competi]iilor sau prin num\rul orelor din planul de preg\tire este neadecvat\ [i duce la rezultate eronate (v. durata efortului).

393

W
WAKARE a.m., jd. A separa, a diviza. WAKI a.m., jd. Latur\, flanc WALLEY p.a. S\ritur\ cu contrarota]ie, de pe un picior pe cel\lalt, folosit\ `n programele libere, `n care desprinderea se face din alunecare `napoi `n\untru [i aterizare `napoi `n afar\. ~ cu b\taie se execut\ cu un impuls prealabil `n ghea]\, efectuat cu zim]ii patinei piciorului de elan. WAZA a.m., jd. Tehnic\, art\. WAZA ARI a.m., jd. 1. Aproape 1 punct (7). 2. Avantaj. modific\rii, `n anul 1925, a regulii de ofsaid `n sensul reducerii de la trei la doi a num\rului obligatoriu de adversari `ntre atacant [i poart\. ~n cadrul noului sistem, Chapman a retras pe fostul mijloca[ centru din sistemul piramid\ sau ortodox pe ultima linie de ap\rare, ca funda[ central sau ca stoper (v. stoper), pentru a marca strict pe centrul `nainta[ advers [i a transferat sarcina de marcaj a extremelor de la mijloca[i la funda[ii de margine. Sarcinile mijloca[ilor au devenit mai complexe, ei lund parte [i la ac]iunile de atac [i la cele de ap\rare. La mijlocul terenului, leg\tura dintre compartimentul defensiv [i `naintare era asigurat\ de un inter r\t\citor (precursor al libero-ului `n atac de azi). Sistemul ~ din aceast\ formul\ este cunoscut sub denumirea ~ clasic, pus `n practic\ de Arsenal `n 1933, el [i-a dovedit repede valabilitatea, echipa condus\ de H. Chapman cucerind numeroase titluri de campioan\ a Angliei. Ulterior, ~ clasic i s-au adus `mbun\t\]iri, cea mai important\ fiind `nlocuirea interului r\t\citor cu jocul conjugat al interilor [i al mijloca[ilor, care alc\tuiau `mpreun\ a[a-zisul careu magic, caracteristic sistemului ~ modern sau sistemului cu 3 funda[i `n cadrul c\ruia, cu timpul, au mai ap\rut o serie de variante, cu centrul retras, cu extrem\ retras\, cu stoperul temporar dublat elemente de tranzi]ie de la sistemul cu 3 funda[i la cel cu 4 funda[i.

WAZA ARI AWASETE IPPON a.m., jd. Victorie prin acumularea a 2 waza ari (`n arbitraj).

WM fb. Sistem de joc clasic conceput de antrenorul echipei engleze Arsenal Londra, H. Chapman, `n urma

394

Y
YACHT s.n. Nav\ cu pnze sau cu propulsie mecanic\, care dispune de amenaj\ri speciale pentru sportivi sau pentru pasageri, folosit\ pentru `ntreceri sportive sau pentru agrement. ~ cu pnze sunt dotate cu arborad\, greement [i velatur\, au o form\ zvelt\ [i sunt folosite `n concursuri interne sau interna]ionale (regate). Se mai nume[te [i ~ de curs\. YAMA a.m., jd. Munte. YAMA ARASHI a.m., jd. Furtun\ `n mun]i (procedeu tehnic). YACHTING s.n. Ramur\ a disciplinei sporturi pe ap\ practicat\ pe ambarca]iuni cu vele, ce dispun de derivor sau de chil\, folosind ca propulsie for]a vntului. ~ are o vechime de aproape 2 500 de ani, devenind competitiv `n sec. al XVIII-lea, cnd apar primele regate (1775). ~ a fost inclus `n programul JO din 1900. ~n 1907, s-a `nfiin]at Uniunea Interna]ional\ de Yachting (IYRU). ~n competi]ii, sunt aproape 40 de probe (clase), clasele olimpice fiind: Star, Finn, Flying Dutchman, Soling, Tornado (la masculin); 470, Plan[\ cu vel\ (la masculin [i feminin); Europe (la feminin). Traseele olimpice sunt de trei feluri (Alfa, Beta [i Charly) pentru diverse grupe de clase, marcate prin geamanduri, pe parcursul c\rora se execut\ o serie de manevre impuse, notate cu puncte. Parcursul de 15 km este str\b\tut de [apte ori, clasamentul final `ntocmindu-se prin adi]iune de puncte. Cea mai veche competi]ie sportiv\ este Cupa Americii, care a debutat `n 1851. YAMACHITA gim. (V. s\rituri cu sprijin). Sin.: s\ritur\ prin stnd pe mini cu echer. YOGA gen. Ansamblu de ramuri constituite `n timp `ntr-un sistem unitar de exerci]ii predominant statice (pozi]ii) care stimuleaz\ controlul respira]iei [i al corpului (Hatha-yoga), al actelor de voin]\ (Layayoga), al proceselor gndirii (Dhyana-yoga), al concentr\rii aten]iei (Raja-yoga). Pe plan fizic, ~ dezvolt\ suple]ea general\ a mu[chilor [i mobilitatea articula]iilor, `n special a coloanei vertebrale, `mbun\t\]e[te func]iile organelor interne [i asigur\ o relaxare [i o recuperare rapid\ a organismului uman dup\ diferite boli [i traumatisme. Pe plan psihic, ~ are ca scop un control emo]ional [i nervos `mbun\t\]ind st\pnirea de sine. ~ reprezint\ un sistem care asigur\ starea de echilibru `ntre fizic [i psihic, condi]ie esen]ial\ a st\rii de s\n\tate a omului.

YAKUSOKU a.m., jd. Conven]ie, `n]elegere.

YOI a.m. Preg\te[te-te.

YAKUSOKU GEIKO a.m., jd. Studiu `n mi[care.

YOKO a.m., jd. Lateral.

395

yoko gake ~ este men]inut\ pe direc]ia de `naintare. ~ este folosit\ `n regate (interne sau interna]ionale) [i pentru agrement. ~ olimpic\ Ambarca]iune de origine german\ cu o singur\ vel\ bermudian\, devenit\ clas\ interna]ional\ `ncepnd cu JO de la Berlin, din anul 1936.

YOKO GAKE a.m., jd. Aruncare prin crlig lateral (procedeu tehnic).

YOKO GURUMA a.m., jd. Roat\ lateral\ (procedeu tehnic).

YOSHI a.m., jd. (`n arbitraj) 1. Continua]i. 2. Relua]i. YOKO HIZA GATAME a.m., jd. Blocare lateral\ pe genunchi. YUBI a.m., jd. Deget. YOKO JUJI JIME a.m., jd. Strangulare lateral\ `ncruci[at\.

YUDANSHA a.m., jd. Titlu japonez conferit celor care au ob]inut unul sau mai mul]i dan, `ntr-o disciplin\ din artele mar]iale.

YOKO OTOSHI a.m., jd. Aruncare prin r\sturnare lateral\. YUKEN a.m. Situa]ie `n care armele shinai ale celor 2 lupt\tori se `ncruci[eaz\, termen folosit `n kendo. YOKO SHIHO GATAME a.m., jd. Control lateral al celor 4 puncte. YUKO a.m., jd. 1. Aproape 1 waza ari. 2. Avantaj tehnic (cotat cu 5 puncte), termen folosit `n arbitraj. YOKO UDE HISHIGI a.m., jd. Ac]iune lateral\ asupra bra]ului. YUP CHA GI a.m. Lovitur\ de picior lateral\ folosit\ `n tae kwon do, dat\ cu c\lciul, folosit\ mai ales ca lovitur\ de oprire, pentru a bloca `naintarea adversarului.

YOKO WAKARE a.m., jd. Aruncare prin separare lateral\ (procedeu tehnic).

YOL| s.n. Ambarca]iune mic\ cu o vel\ (ancorat\ pe un catarg `nalt de 6,80 m), f\r\ cabine sau amenaj\ri speciale la bord. ~ este condus\ de o singur\ persoan\, care ac]ioneaz\ cu o mn\ asupra crmei [i cu cealalt\ asupra velei prin intermediul unei parme, frnghii ([cot\) ce ruleaz\ pe scripe]i. Cu ajutorul unui derivor,

YUSEI GACHI a.m., jd. 1. Superioritate (decizie). 2. ~nving\tor prin superioritate tehnic\, termen folosit `n arbitraj. 3. Victorie acordat\ unui lupt\tor care, `n timpul unui concurs, s-a dovedit superior `n for]\ [i `n tehnic\ adversarului s\u, f\r\ ca, totu[i, s\ fi ob]inut 1 ippon sau 1 waza ari.

396

Z
ZA a.m., jd. Pozi]ie a[ezat pe genunchi. ZANSHIN a.m., jd. O gndire alert\. ZAREI a.m., jd. Salut din stnd pe genunchi. ZECE METRI rg. Distan]\ minim\ la care sunt obliga]i s\ stea juc\torii atunci cnd se execut\ o lovitur\ sau o lovitur\ liber\. Distan]\ fa]\ de linia de repunere `n joc la margine ce creeaz\ o zon\ interzis\ accesului neparticipan]ilor la margine. A[adar, cei 10 m reprezint\ dimensiunea fundamental interdictiv\ pentru regula afar\ din joc (ofsaid). 9 m la fotbal [i respectiv 3 m la handbal la lovitura de la 9 m la handbal, ap\r\torii ]in bra]ele ridicate. II. c\l. Obstacol fix de diverse modele, construit din buc\]i de lemn care imit\ c\r\mizile prin dimensiuni [i prin culoare, folosit `n probele de obstacole ale concursului de c\l\rie. III. fb., t.c. ~ de antrenament Instala]ie confec]ionat\ din beton sau lemn, pe care se imprim\ dimensiunea por]ii, divizat\ `n zone egale sau `n alte puncte de reper, pentru formarea [i perfec]ionarea procedeelor tehnice specifice lovirii mingii. ZON| I. vb. Cele [ase p\trate imaginare `n care este `mp\r]it terenul de joc, corespondente fiec\rui juc\tor. ~ de atac Spa]iu delimitat `n teren de c\tre axa liniei de centru [i o linie trasat\ la 3 m. II. rg. Cele 12 zone geografice care `mpart terenul cu ajutorul a trei culoare [i a patru f[ii, iar `n func]ie de nivelul unde se lanseaz\ sau continu\ jocul exist\ cinci zone tactice. III. [ah ~ a regelui Cele opt cmpuri din jurul regelui care, `n momentul matului, trebuie s\ fie p\zite sau blocate. IV. tir ~ central\ Arie de cerc din centrul ]intei oficiale cu diametrul de 10 mm (proba de arm\ liber\ calibru redus), `nconjurat\ de cercuri cu valoarea zece (decarul). ~ mai este denumit\ [i musc\ la probele de arm\ [i de pistol precizie. V. atl. ~ de recep]ie Teren cu suprafa]\ orizontal\ [i neted\ delimitat regulamentar, `n care sunt aruncate obiectele (greutatea, discul, suli]a, ciocanul [i mingea de oin\) `n timpul concursului. ~ este reprezentat\ printr-un sector de cerc cu vrful `n centrul cercului de aruncare, cu un unghi de 40 la aruncarea greut\]ii [i la aruncarea discului, iar la aruncarea suli]ei

ZECIME tir Unitate de m\sur\ a valorii focului utilizat\ `n faza finalei la tragerea la ~ 25 m [i 50 m la probele olimpice (de ex.: 9,1; 9,5; 10,5; maxim 10,9).

ZEMBU a.m., jd. Total, `n `ntregime.

ZEMBU KATTEN a.m., jd. Rostogolire complet\.

ZID I. fb., hb. A[ezare cu scop tactic, prin care doi sau mai mul]i ap\r\tori `ncearc\ s\ evite `nscrierea unui gol sau a unui punct de c\tre adversarul care execut\ o lovitur\ sau o aruncare direct\. ~ se constituie la minim

397

zubon de alta a dispozitivului astfel format. VII. c\l. ~ de pedeaps\ Suprafa]\ de form\ dreptunghiular\ ce delimiteaz\ un obstacol cu 10 m `naintea acestuia [i 20 m dup\ acesta, iar `n lungime se `ntinde 10 m de fiecare parte a fanioanelor limit\ ce `ncadreaz\ obstacolul. ~ se marcheaz\ doar la proba de fond a concursului complet.

[i a mingii de oin\, cu vrful `n centrul de curbur\ a pragului (v. prag de aruncare), cu un unghi de cca 29. La arunc\rile lungi, ~ se afl\ `n cadrul suprafe]ei terenului central, iar la aruncarea greut\]ii `n sectorul de turnant\ al stadionului. Sin.: sector de aruncare. ~ de schimb Spa]iu delimitat (20-30 m) `n care se poate preda [tafeta sportivului urm\tor. VI. hb. ~ temporar\ Ac]iune de ap\rare `n care juc\torii nu se pot replia `ntotdeauna `n forma]ie complet\ sau nu pot reveni pe posturile respective, dar trebuie s\ `ntreprind\ o serie de m\suri pentru a `ntrzia apari]ia fazei de finalizare: primii juc\tori replia]i se a[az\, obligatoriu, la mijlocul semicercului de la 6 m , iar urm\torii juc\tori de o parte [i

ZUBON a.m., jd. Pantaloni.

ZUGZWANG [ah Mutare silit\.

398