1.Obiectul si necesitatea expertizei marfurilor.

Odata cu avansarea social-economica a comunitatii umane a aparut necesitatea de a rezolva unele problem cu character ethnic,commercial,economic s.a apelin la constatare sau opinia unui specialist intr-un domeniu anumit de cunoastere in scopul reflectarii unor chestiuni problematice in fata organelor judiciare sau in fata partenerilor unui contract economic.Cu alte cuvinte,apare necesitatea de a supune esenta problemei aparute unei expertise,efectuata de un specialist in domeniu cu ajutorul careia se pote stabili realitatea faptelor. Progresul rapid al stiintei si tehnicii inregistrat mai ales in ultimele decenii a asigurat o expansiune fara precedent a expertizei intilnita aproape in toate domeniile activitatii omenesti.Expertiza este considerate ca fiind necesara numai in acele cazuri in care se pot da interpretari diferite unor probleme pentru a caror solutionare sunt necesare cunostinte de o deosebita competent tehnica,economica,medicala etc.Expertiza constituie un mijlioc de proba prin care in baza unei activitati sau cercetare desfasurata prin folosirea unor metode stiintifice,expertul aduce la cunostinta organului interesat,concluzii motivate stiintific. Cu toata importanta atribuita in present expertizei trebuie de mentionat ca opinia expertului nu are o forta brobata absoluta,fiind supusa liberei aprecieri a organului judiciar pe care il ajuta sa-si formeze o opinie proprie. Pentru ca sa apara cit mai putine neintelegeri in activitatea social-economica a populatiei este necesar ca calitatea produselor si a serviciilor ocordate pe piata sa corspunda unor norme aratate standardele nationale si internationale.In scopul confirmarii calitatii produseloracestea se supun unor expertise care stabilesc corespunderea lor cu cerintele standardelor. ceasta activitate se numeste certificare in urma caruia se eliberaza un document numit certificate de conformitate. Expertiza are ca obiect stabilirea exacta a calitatii reale a loturilor de produse, din punct de vedere static sau dinamic in relatie cu conditiile cauzale, locul si imprejurarile care au generat abateri de la calitatea prescrisa si de la calitatea contractuala in timpul fabricarii sau circulatiei tehnice. 2. Notiunea de expertiza si clasificarea expertizelor !otiunea de expertiza deriva din latinescul experior "a incerca,a proba# avind semnificatia cercetarii unei probleme de un specialist. $pecialistul care participa la efectuarea expertizei se numeste expert. %eprez. acel mijloc de proba prin care in baza unei cercetari metodice folosim procedee stiintifice, expertul aduce la cunostinta organului care la imputernicit concluzii motivate stiintific cu privire la faptele pentru a caror ilucidare sint necesare cunostinte specializate. Pentru a efectua expertiza este nevoie de cunostinte tehnice, economice medicale, etc. clasific.si categ.expertizelor. &upa domeniul de aplicare' tehnice, merceologice, contabile, medicale, agricole, criminalistice,etc. &upa continut' cu baza de date de specialitate( cu baza de date comparate cu normative In functie de organul de dispunere' judiciare, extrajudiciare &upa scopul urmarit' p)u adunarea si evaluarea probelor, p)u stabilirea starii infractorilor In functie de expert' oficiale, liberi cu juramint &upa modul de prezentare' orale, scrise In functie de nr.specialistilor' singulare, colegiale, mixte &in ".# de vedere al desemnarii expertilor' simple, supravegheate, contradictorii

3.Metoda expertizei merceologice. &upa cum rezulta din obiect expertiza merceolocica presupune o verificare a proprietatii marfurilor,a calitatii acesteia.In acest scop este necesar o reconstituie a faptelor,atit in etapa fabricarii,cit si in cea a circulatiei tehnice a marfurilor. %ealizarea acestor brobleme impune utilizarea unor meteologii specific de investigatie formata din' *.metoda istorica +. metoda observatie si experimentului ,. metoda statistica Metoda istorica marfa a aparut dupa trecerea prin diferite procedee tehnologice care dupa obtinere parcurge un spatiu intr-un anumit interval de timp si intro anumita interactiune cu mediul inconjurator sufara schimbari a caror dirctie si intensitate tb cunoscuta. ceasta cunoastere ele realizata de expertiza merceologica. -etoda istorica este folosita pentru reconstituirea pe cale deductive a pricipalelor fapte intervenite in diferite moment ale evolutiei in timp si spatiu a unui produs sau a unor fapte care au generat unele modificari calitative negative. Metoda observatie si experimentuluiobservatia si experimental constituie izvorul cunoasterii stiintifice in general si in cazul expertizei a cunoasterii calitatii marfurilor. Obsevatia.este stiintifice daca se pote repeta in conditii naturale si poate fi reconstituita pe cale teoretica deductiva. Experimentul tiintificse deosebeste de observatie prin aceia cafenomenul"faptul# procesul studiat este provocat in conditii date permitind reproductibilitatea lui.Experimentul implica si alte forme ale cunoasterii teoretice cum ar fi' abstractia,analiza,analogia,sinteza s.a Metoda statisticaeste utilizata in expertiza in scopul prelucrarii a multor date obtinute prin observatie si experiment cit si a datelor obtinute in diferite etape ale investigatiilor.Ea permite expertului sa edintifice sis a elimine erorile de masurare a unor caracteristice de calitate sau sa evalueze calitatea loturilor de produse diminuind insemnatatea erorilor care pot aparea. !."tribuirea calitatii de expert. #repturile si obligatiile. atribuirea calit.de expert Instanta are dreptul inscris in lege de a folosi specialisti intrun domeniu dat p)u a stabili adevarul. Cuv.expert atribuit pers.care efectuiaza expertiza desemneaza pe acei specialisti de inalta calificare intrun anumit domeniu care prin pregatirea lor au dobindit o competenta ridicata in intelegerea si rezolvarea celor mai complexe probleme specifice domeniului -tii lor. Expertul este un auxiliar al instantei fara insa a fi martor. Exista o diferenta intre martor si expert / in timp ce expertului nui sint cunoscute in prealabil imprejurarile si faptele incriminate, el se pronunta ca specialist asupra faptelor dovedite prin mijloace stiintifice de investigatii. Martorul / este pers.care descrie imprejurarile sau fapte incriminate percepute direct de el prin intermediul organelor sale de simt. In literat.de specialitate exista pareri ca expertul poate fi si el martor sau chiar judecator al cauzei supuse expertizei. Cele mai importante asemanari dintre martori si experti' 1. situatia procesuala a expertului si a martorului este aceeasi, ambii fiind considerati subiecti secundari intro cauza ce se judeca indeplinind .auxiliara. 2. atit martorul cit si expertul fac parte din aceeasi categorie procesuala a mijloacelor de proba. 3. concluziile expertizei ca si dispozitiile martorilor nu au putere probanta absoluta si relativa fiind supuse liberei aprecieri a organului judiciar asemenea celorlalte probe. !. ambii au reguli procesuale comune / sint citati in mod identic obligatiile procesuale sint considerate indatoriri cetatenesti si pot exista aceleasi motive p)u care anumite pers.nu pot si experti sau martori. #eosebiri'

1. informatiile detinute de martor sint independente de .judiciara marturia lui se datoreste intimplarii ca a auzit sau a vazut aspecte care interiseaza cauza. 0n martor relateaza unele fapte asa cum lia perceput in timp ce expertul explica provinienta lor, emite pareri specializate cu privire la ele, iar munca lor isi are originea in .desfasurata de organul judiciar. 2. expertul are drepturi pe care nu le are martorul si anume' dr.de a cerceta dosarul cauzei( dr.de a asista la dezbateri, de a cere lamuriri partilor sau de la organul judiciar. 3. expertul indeplineste o functie activa in timp ce martorul are o pozitie procesuala pasiva. In %- calit.de expert tehnic judiciar se dobindeste pe baza de examen care este organizat de -inisterul 1ustitiei. Examenul are ca scop de verificare a cunostintelor de specialitate a candidatilor. $andidatii care solicita atribuirea calit.de expert tehnic judiciar trebuie sa indeplineasca urmat.conditii' 1.sa fie cetatean al %- si sa cunoasca limba de stat( 2.sa aiba capacit.de exercitiu deplina( 3.sa posede diploma de absolvire a studiilor superioare in specialitatea p)u care candideaza( !.sa aiba un stagiu de munca de cel putin 2 ani in specialitatea in care a obtinuta diploma( %.sa fie apt din ".# de vedere medical p)u indeplinirea .de expert( &.sa nu aiba anticedente penale( '.sa se bucure de o buna reputatie profesionala si sociala. Obligatiile' 1.de a executa personal expertiza fara a o incredinta altei persoane. 2. de a intocmi si a depune la termen raportul de expertiza. 3. de a prezenta la solicitarea organului care la numit pentru a furneza informatii suplimentare sau pentru a efectua un supliment de expertiza sau pentru a reface partial sau integral expertiza. !. de a pastra secretul profesional. %. de a duce la cunostinta organului care la numit si alte date pe care le descopera cu prilejul efectuarii investigatiilor. #repturile' 1.de a consulta materialele existente la dosarul cauzei. 2. de a fi eliberat pe perioada efectuarii expertizei de o serie de sarcini de serviciu. 3. de a solocita si primi lamuriri in legatura cu expertiza, din partea judecatii si a partilor. !. de a primi indemnizatii pentru munca efectuata, stabilirea in functie de complexitatea expertizei si calificarea expertului. &e a deconta chelt.efectuate cu ocazia expertizei. In cazul neindeplinirii obligatiilor poate primi sanctiuni cu caracter' civil, penal, disciplinar. (anctiunile' 1.avertisment scris pentru refuz neintemeiat de a efectua expertiza. 2. suspendarea drepturilor de expert pe o perioada de la , luni pina la * an. &aca expertul repeta abaterile p)u care a fost sanctionat cu avertisment. 3. retragerea calitatii de expert daca comite fapte cu o gravitate deosebita. %.#esemnarea si numarul expertilor. )ecuzarea si inlocuirea expertilor. desemnarea si nr.expertilor Expertiza se poate efectua in cadrul unui proces sau litigiu' 1.la cererea unei din parti 2.la cererea ambelor parti 3.din oficiu / din initiativa instantei de judecata. !r.expertilor trebuie sa fie intotdeauna impar, in conformitate cu legea in procesele sau litigiile simple se considera a fi suficient un expert. In cazurile complicate e necesar de ,-2 experti, iar concluziile expertizei constituie o expresie majoritara. Expertul sau expertii sint numiti de catre instanta printrun document in care se precizeaza problemele care trebuie clarificate prin expertiza, onorariul expertului si durata efectuarii expertizei. recuzarea si inlocuirea expertului %ecuzarea expertului se face numai pentru motive intemeiate prevazute de lege. Ea poate fi generata de existenta unor situatii care creaza prezumtia lipsei de obiectivitate in privinta . expertului. Motivele de recuzare' 1.existenta legaturilor de rudenie dintre expert si una din parti. 2.implicarea expertului sau a rudelor sale intro cauza asemanatoare. 3.expunearea de catre expert inainte de a fi numit a unor pareri referitoare la cauza. !.primirea de daruri sau fagaduieli din partea unei din partile implicate. Instanta poate dispune inlocuirea expertului in urm.cazuri' 1.neprezentarea in fata instantei. 2. refuzul nejustificat de a efectua expertiza "in acest caz instanta il pedepseste#. 3.existenta unor motive de refuzare. 3.daca expertul se afla in imposibilitatea obiectiva de a efectua expertiza.

&.*actorii ce formeaza calitatea marfurilor.Notiuni generale despre calitatea marfurilor factorii ce formeaza calit.marfur. Calit.marf.depinde in mare masura de calit.producerii lor. 4a rindul sau calit.producerii depinde de' 1. nivelul de standardizare / este procentuajul de aprovizionare a intregii nomenclaturi de marfa cu standarde si conditii tehnice. rata nivelul de cerinte catre calitate in vederea alegerii materiei prime a materialelor si tehnologiei. 2. materia prima folosita / ele pot fi naturale si sintetice. $e impart in + grupe' - m.prime pentru produse alimentare "de origine animala, vegetala, minerala# - m.prime pentru produse nealimentare' m.p. vegetala / cauciuc, lemn m.p. animala / piei, coarne m.p. minerala / minereuri de metale, nisip, lut. m.p. organice / celuloza m.p. sintetice / cauciuc artificial, polimeri, cleiuri, vopsele. Proprietatile materiilor prime depind de compozitia chimica si structura interna. 3. perfectiunea proceselor te+nologice de prelucrare / calitatea produselor se formeaza sub actiunea proceslor tehnologice. ,roces te+nol. / un ansamblu de operatii mecanice fizice sau de procese chimice care prin actiune succesiva sau simultana transforma materiile prime si semifabricatele in bunuri materiale. Calit.productiei in afara de tehnologie depinde de perfectiunea utilajului de organizarea, cultura ritmicitatea productiei, de nivelul bazei metrologice si de calific.muncitorilor. !. organizarea controlului. %. conditiile de pastrare si transportare a marfurilor / p)u o pastrare eficienta a marfurilor sint necesare anumite conditii care sa pastreze indicii de calitate pina la comercializare. 0na din conditiile de pastrare este ambalajul care protejeaza marfurile de actiunea mediului cit si de detereorari mecanice. O influenta hotaritoare asupra calit. productiei o au reigimurile de temperature, umeditate si ventelare. "lti factori de pastrare' igiena din spatiile de depozitare( existenta mirosurilor straine( vecinatatea produselor. Principalele modificari calitative a marfurilor' fizice( chimice( biochimice( mecanice. Not. -enerale despre calitatea marfurilor. $alitatea / totalit.de propriet.a productiei care determina posibilit.ei de a satisface cerintele in corespundere cu standardele in vigoare. .ndicatorul este caracteristica cantitativa a uneia sau a citorva propriet.a productiei. &aca caracteriz.o proprietate / indic.unitar, mai multe propriet. / indic.complex. /ot de marfa / o cantit.omogena de productie produsa la aceeasi fabrica in acelasi schimb de aceeasi denumire si eliberata pe una si aceeasi facture '. Metodele de apreciere a calitatii Calitatea este totalitatea de proprietati a productiei care determina posibilitatile ei de a satisface cerintele in corespundere cu standardele in viguare. -etodele de apreciere a productiei sunt5 a. metoda organoleptica 6 prin acesta metoda calitatea se dermina cu ajutorul organelor de simt. Este o metoda subectiva, pentru marirea preciziei sunt invitati un grup mai mare de gustator7, rezultatul metodelor organoleptice se completeaza cu rezultatele altor metode, b. metoda fizica 6 prin acesta metoda se determina taria vinului , zaharului, pentru aceasta determinare se folosesc aprecierea densitatii temperature de topire, densitatiele optice., ect.

c. -etoda chimica, prn aceasta metoda se determina indicii de caliatte cu ajutorul reactiilor chimice. $e apreciaza continutul de sare aciditatea si cantitatea metalelor grele. d. -etoda micro)biologica se foloseste pentru determinarea gradului de infectare generala cu microbe. Prezenta microbilor patogeni sau de putrefactie,pentru aceste determinari se cer laboratoare amenajate. e. -etoda de expertiza, calitatea marfurilor este apreciata in baza hotaririi luata de un grup de experti , in acest grup intra invatati, ingineri, tehnologi. cest metoda se foloseste cint este imposibil sau irrational de a folosi alte metode. f. -etoda de masurare sunt folosite aparate complete specializate, este o metoda precisa dar scumpa. g. Etoda de inrejistarare, calitatea produselor se determina pe baza de cercetari si enumerari a diferitor evenimente , obiecte sau cheltuieli, h. -etoda sociologica - indicatorii de calitate se deremina pe baza semnarii si analizei parerii consumatorilor reali sau potentiali, parerile consumatorilor se determina prin analiza anchetelor, prin organizarea de expozitii, conferinte, degustatii publice, 0. $lasificarea si categoriile standardelor. 1. #up1 subiect2 st. pot fi clasificate 3n4 st. pt construc8ii, st. pt agricultur9, st. pt comer8, st. pt protec8ia mediului ambiant, st. pt telecomunicatii etc. 2. #up1 con5inut2 tipurile de standarde sunt4 standard de baz9 / care are o aplicare general9 sau care con8ine prevederi generale pentru producerea m9rfurilor( standard de terminologie / care specific9 termenii, de obicei :mpreun9 cu defini8iile, ;i uneori cu note explicative, ilustra8ii etc. st. de :ncercare / care specifica metodele de specificare a marfurilor, insotite, cum ar fi prevederi referitoare la incercare, cum ar fi esantionarea, utilizarea metodelor statistice, ordinea incercarilor. st. de proces- specific9 condi8iile pe care tb sa le :ndeplineasc9 un proces st. de produs - care specifica conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca marfurile st. pentru servicii- specifica conditiile pe care tb sa le indeplineasca un serviciu pt a asigura aptitudinea de utilizare a acestuia( st. de marcare / care contin o lista de caracteristici ale caror valori sunt indicate pentru descrierea caracteristicilor nutritionale standarde de interfa89 - specifica cond. referitoare la compabilitatea produselor sau a sistemelor :n punctul lor de leg9tur9( 3. #up1 nivelul de aplicare avem standarde4 interna8ionale / adoptate de catre o organizatie internationala de standardizare si o organizatie regionala de standardizare, cele mai cunoscute fiind standardele europene( regionale( interstatale de tipul <O$=( na8ionale de tipul $-, $%( profesionale / aplicate in anumite domenii de activitate, de catre organizatii profesionale legal constituite( de firma / adoptate de catre societati comerciale, legii autonome sau de catre alte persoane juridice.

6. Notiuni de standardizare a obiectelor de larg consum $tandardizarea marfurilor de larg consum presupune apropierea maximala de optimismul calitatii superioare, rationale a acestor marfuri, purtatorii de nformatii de baza in sistemul standardizarii de stat sunt documentele normative tehnice care controleaza calitatea productiei la toate stadiile ciclului de viata , de l elaborare pina la consum, aceste documente sunt. $= !& %&04 $I CO!&I=II4E =E>!ICE. $tandardul - este definit ca o prescriptie scrisa si publica de catre organelle interesate "-oldova standard# ce contine o soolutie unitare si de durata pentru o anumita problema in domeniul stiintei tehnice, economiei el reglementeazza cerintele fata de productie , regulamentul elaborarii ei, producerii, transportarii si folosirii ei. Cu problememe standardizarii in republica noastrase ocupa $erviciul de $tandardizare -oldova standart. -ai exista sectii de standardizare in ministere, departamente, si la inteeprinderi. $arcinile de baza a acestui department sunt5 elaborarea si reinnoirea standartelor, verificarea folosirii lor corecte , precum si reprezentarea intereselor republicii la forumurile de standart internationale. 17. *alsificarea calitativa a marfurilor *alsificarea calitativa se intilneste mai des la produsele alimentare. Ea se executa prin folosirea unor aditivi alimentar sau nealimentari, prin falsificarea recetei. Pentru falsificarea calitativa sint necesare urmatoarele conditii' *. prezenta in vinzare a diferitor coloranti alimentari, aromatizatori, antioxidanti, conservanti, substante de ingrosare. +. prezenta actelor normative ce permit folosirea substantelor numite. ,. lipsa unui control efficient a aditivilor folosite. 3. lipsa unor leg ice ar interzice difuzarea unor informatii false despre produs. In dependenta de metoda de falsificare folosita se observa urmatoarele metode de falsificare' *. adaosul de apa. +. introducerea unor componenti mai ieftini in locul celor scumpi. ,. substituirea partiala a produselor naturale cu imitatori. 3. adaosul sau chiar substituirea totala a produsului cu aditivi straini. 2. substituirea partiala sau totala a produsului cu deseuri. ?. introducerea conservantilor, antioxidantilor si antibioticilor, fara ai arata pe eticheta. ditivii folositi se impart in' alimentari nealimentari"aditivi inerti( aditivi otravitori( aditivi cancerogeni( aditivi narcotizanti#. Catre aditivi pereculosi se refera' tartrazen( eritrozen( zahar ars( benzoatul de natriu. 11. *alsificarea cantitativa si informationala a marfurilor *alsificarea cantitativa prevede inselarea consumatorilor prin diminuarea masei, volumului, lungimii mai jos de limita admisa. In cazul falsificarii cantitative se folosesc' *. mijloace falsificate de masura "metri, ghiri, vesela de masura# +. mijloace imprecise de masura "cintare# ,. procedee speciale, actiune psihologica asupra consumatorului, masurari gresite. *alsificarea informationala este o metoda de a insela consumatorii prin prezentarea unei informatii imprecise sau falsificate despre marfa. In falsificare informationala se prezinta incorect urmatoarele' *. denumirea produsului +. tara de origine ,. intreprinderea producatoare si adresa ei

3. 2. ?.

cantitatea marfurilor compozitia produsului conditiile si termenul de pastrare.

12. ,roprietatile consumiste a marfurilor alimentare <rupa de marfuri alimentare. ceasta grupa se caracterizeaza prin valoarea nutritive a produselor ce arata valoarea de utilitate a unuia sau altui produs. @aloarea nutritiva a alimentelor are urmatoarele laturi' valoarea organoleptica, ce se caracterizeaza prin actiunea alimentelor asupra organelor de simt a omului' gust, miros, culoare, consistenta, s.a. valoarea energetica, se manifesta prin aportul de substante ce livreaza energia necesara omului' acestea sunt glucidele, proteinele si lipidele. valoarea biologica care este prezentata prin aportul de substante ce regleaza metabolismul. cestea sunt vitaminele, substantele minerale, aminoacizii, s.a. securitatea alimentara gradul de asimilare gradul de degradare. 13. ,roprietatile consumiste a marfurilor nealimentare ceste proprietati ne permit a aprecia necesitatea sociala a acestor marfuri, structural or sortimentala si posibilitatea lor de a satisface necesitati. Proprietatile se caracterizeaza prin anumiti indicatori al marfuriloe. cesti indicatori se divizeaza in + grupe' *. indicatorii de adresa sociala si de necessitate sociala a marfurilor / ne permit de a aprecia in ce masura marfurile produse sau realizate corespund necesitatilor unui anumit grup de consumatori, care este situatia pe piata in ceea ce priveste satisfacerea consumatorilor, cit de reale sunt necesitatile, preturile si posibilitatile acestor grupuri de oameni de a le achita. +. indicatorii corespunderii marfurilor cerintelor sociale / ne arata in ce mod marfurile preconizate vor putea satisface necesitatii consumatorilor in plan social si sortimental, precum si legatura lor cu alte grupuri de marfuri ce intra in acest grup functional. In aceasta grupa de indicatori se mai include si indicatorii de uzura morala, care caracterizeaza termenul de folosire a acestor marfuri, fiind limitat de posibilitatea aparitiei unor marfuri identice, dar cu unele proprietati mai superioare. ,roprietatile functionale / permit a determina ce cerinte ai consumatorului poate satisface marfa data si in ce masura in comparative cu alte marfuri analogice. $e caracterizeaza prin' indicat de perfectiune a indeplinirii principalelor functii indicat de universialitate a folosirii marfurilor indicat perfectiunii indeplinirii operatiilor auxiliare ,roprietatea sigurantei marfurilor la exploatare / determina posibilitatile indeplinirii functiilor sale a obiectului in termenul de functionare. va functiona obiectul permanent in timpul termenului de pastrare longevitatea posibilitatile de reparatie posibilitatile de functionare in timpul pastrarii / transportarii. ,roprietatile ergonomice a marfurilor / asigura comoditatea exploatarii obiectului optimizarea sarcinilor fizice si psihice a omului ce sunt legate de obtinerea efectului necesar. $e divizeaza in indicatori compusi, ce caracterizeaza' comoditatea operarii cu o marfa simpla pentru indeplinirea functiilor principale si secundare "ex comoditatea montarii demontarii televizorului, transportarii# comoditatea conducerii unui aparat compus din punct de vedere tehnic "comoditatea in timpul functionarii masinii de cusut#

legeritatea insuririi de catre consumator a posibililor manipulari cu marfa "corespunderea obiectelor cu posibilit organelor auditive vizuale gustative# ,roprietatile estetice / arata in ansamblu valoarea social- culturala, utilitatea, oportunitatea, rationalitatea, etc. Proprietatile de securitate / prevad producerea marfurilor, conditiilor de exploatare care practic nu au posibilitatile de imbolnavire, de capatare a unor traume sau dureri. Proprietatile ecologice a marfurilor / arata cum actioneaza marfa asupra mediului ambiant in timpul exploatarii. &e exemplu se analizeaza cantitatea de substante nocive eliminate de automobile, poluarea mediului cu ambalaje, etc. 1!. ,rocedura si metodologia generala a expertizei marfurilor "cceptarea expertizei / presupune un timp foarte scurt in care expertul legal instiintat face cunostinta cu obiectivele expertizei sau intrebarile la care sa raspunda. Pentru aceasta el are datoria de a se prezenta in fata instantei unde ia cunostinta de actele suplimentare si poate face obiectii asupra termenului abordat pentru efectuarea expertizei. In formularea intrebarilor obiectivele trebuie prezentate astfel incit expertul sa fie obligat sa analizeze toate aspectele pentru lamurirea cazului respective. ,regatirea expertizei / la aceasta etapa expertul se aprofundeaza in obiectivele expertizei si cunoasterea sarcinilor ce ii revin sau intelegerea corecta a sensului intrebarilor la care trebuie sa raspunda. Principalele cai de documentare in activitatea de expertiza sint' 1. cunoasterea istorucului litigiului si stabilirea cronologiei faptelor. ctele aflate la dosarul litigiului de care expertul se foloseste pentru cunoasterea si prezentarea istoricului litigiului' cererea de actionare in litigiu si actele care sprijina actiuni reclamante. intimpinarea prezentata de partea reclamanta si actele care il sprijina procesele verbale ale sedintei instantei actele depuse ulterior la solicitarea instantei sau a uneia din parti. Istoricul litigiului il ajuta pe expert sa elaboreze un model de desfasurare a investigatiilor luinad in considerare toate elementele din baza litigiului. 4a fel expertul poate reconstitui etapele productiei sau a circulatiei marfurilor si poate sa stabileasca planul de elaborare a raportului de expertiza. 2. studierea documentelor operative / in functie de specificul lor ele se impart in' a8 documentele care reglementeaza relatiile conreactuale dintre furnizor si beneficiar4 contractul anexele la contract probele de comanda corespondenta b8 documente de livrare primire4 factura specificatia avizul de expeditie fisa de receptie c8 documente de transport4 scrisoarea de trasura foaie de parcurs d8 documente care atesta calitatea marfurilor4 certificatul de calitate buletinul de analiza documentul de stare sanitara

3. studierea actelor normative si a documentelor care reglementeaza si prescriu calitatea marfurilor: standarde certificate de provinienta conditii tehnice !. documentarea bibliografica / este necesara expertului pentru a avea o imagine in ansamblu a stadiului problemei in literature stiintifica. -aterialele bibliografice sint' monografii enciclopedii studii si cercetari %. documentarea pe teren / culegerea de marfuri, declaratii ale persoanelor care au participat efectiv la producerea sau circulatia marfurilor care fac obiectul litigiului, verificarea catelor originale intocmite la etapa de producere sau circulatie, observatii asupra locului unde a avut loc vicierea. In intreprinderi producatoare se efectuiaza' verificarea documentelor de constatare privind cantitatea si calitatea materiei prime intrate in fabricatie continutul, data si frecventa efectuarii controlului de calitate convorbiri cu cei care au fost martori sau subiecti la producere verificarea registrului de analize si a registrului de fabricatie verificarea unor documente operative in cazul cind nu sau depus copii la dosarul cauzei sau exista dubii in privinta veridicitatii lor acumularea de probe examinarea balantei de materiale In intreprinderi comerciale se verifica' actele de receptie registrul de analize registrul de stare calitativa a marfurilor depozitate convorbiri cu cei care au fost martori sau subiecti acumularea de probe *ixarea rezultatelor investigatiei pe teren, acest document contine' locul, data si durata investigatiei participantii felul investigatiilor continutul investigatiilor opiniile imputernicitilor in raport cu cele constatate obligatiile partilor de a furniza la un termen prestabilit anumite informatii sau acte. 1%. Elaborarea raportului de expertiza %aportul de expertiza cuprinde urmatoarele sectiuni' *. ,reamblul / unde se arata numele si prenumele expertului, instanta care la numit si nr dosarului. +. (curt istoric al litigiului / aici se arata numele sau denumirile partilor, adresele lor si intro succesiune cronologica principalele puncte si data ale litigiului. ,. Obiectul expertizei 3. ,rocedura investigatiilor 2. $onstatarile expertului ?. 9orderoul de anexe A. "nexele

%aportul este parafat pe fiecare pagina de expert, fiecarui participant I se inmineaza o copie oficiala, si instantei I se inmineaza raportul nu mai tirizu decit cu 2 zile inainte de judecata. 1&."naliza raportului de expertiza %aportul de expertiza cuprinde urmatoarele sectiuni' -preambul-unde sunt aratate numele si prenumele expertului,instanta care la numit si numarul dosarului. Bscurt istoric al litigiului:se arata numele sau denumirile partilor,adresele lor si intr-o succesiune cronologica principalele puncte si date ale litigiului. -obiectul expertizei -procedura investigatiilor :constatarile expertilor -borderoul de anexe -anexele %aportul este parafat pe fiecare pagina, fiecarui participant I se inmineaza o copie oficiala si instantei I se inmineaza raportul nu mai tirziu decit cu 2 zile inainte de judecata. 1'.$ertificarea conformitatii marfurilor si serviciilor In conditiile diversificarii si innoirii rapide a ofertei de marfuri a aparut necesitatea introducerii unei practici noi care sa asigure cresterea increderii inter partenerii comerciali din diferite tari si in special a increderii consumatorilor privind calitatea produselor pe care le aCizitioneaza.&eoarece simpla afirmatie a producatorului nu mai ofera garantii obiective privind calitatea ,intr-o serie de tari se introduce sistemul certificarii.Obiectivul sau este de a garanta prin interm.unui organism independent de producator si de benefeciar,conformitatea unui alt produs ,serviciu sau a sistemului de management a calitatii intreprinderii cu un document normativ.Certificarea a capatat o larga extindere in comertul mondial mai ales dupa aparitia standardelor din familia I$O DEEE si E- 32EEE. $ertificarea reprezinta o modalitate de atestare a conformitatii produselor ,serviciilor si a s7stemului de management a calitatii unei intreprinderi cu un normative prestabilit , atestare pe care o realizeaza un organism neutru denumit organism de certificare.%ecunoasterea oficiala a competentei unui organism de certificare se efectueaza prin acreditare. Certificarea produselor si serviciilor cest tip de certificare prezinta mai multe avantaje' -certificarea ofera un avantaj commercial contribuind la promovarea produselor si serviciilor.Ea repre-zinta o dovada obiectiva ca sunt respectate caracteristicile de calitate mentionate in standart ,facilitind orientarea consumatorilor la alegerea produselor si serviciilor. -certificarea permite eliminarea incercarilor multiple si costisitoare effectuate de producator ,beneficiar si intermediari. =inind seama de aceste avantaje furnizorii sunt interesati sa imbunatateasca in continuu calitatea produselor si serviciilor pe care le produc pt a putea asigura satisfacerea conditiilor certificarii.&ovada conformitatii produselor poate fi'sub forma unui certificat de conformitate sau a unei marci de conformitate. $ertificatul de conformitate reprezinta un document elaborat pe baza regulilor unui s7stem de certificare ce indica existenta increderii ca un produs identificat este in conformitate cu un anumit standard sau cu un alt document normativ.El contine o parte informativa privind caracteristicile impuse ( a doua parte /informatii referitoare la organismul care a efectuet verificarile si uneori marca de conformitate. Marca de conformitate este o marca protejata aplicata pe baza regulilor unui s7stem de certificare ce indica existenta increderii ca produsul sau serviciul in cauza este in conformitate cu un anumit standard.In present se practica + tipuri de certificare'

:obligatorie :voluntara $ertificarea obligatorie se refera la produsele si serviciile care se reglementeza obligatoriu si anume reglementari referitoare la protectia vietii, sanatatii consumatorului ,protectia muncii si a mediului inconjurator. $ertificarea voluntara se refera la produsele si serviciile pt care nu exista reglementari obligatorii. cest tip de certificare este utilizat de intreprindere ca instrument pt pastrarea pietelor si desfacere sau pt mcucerirea unor piete noi. Certificarea sistemului de management a calitatii %eprezinta atestarea de catre organismul de certificare a conformitatii acestora cu un standard de referinta din familia I$ODEEE sau eCivalentele acestora.Certificarea sistemului de management a calitatii unei intreprinderi se realizeaza cu anumite scopuri'publicitare , sau pt motivarea personalului pt imbunatatirea calitatii.&ar un certificat obtinut pt sistemul de management a calitatii nu inseamna in mod automat ca toate produsele pe care le furnizeaza vor fi fara abateri de la standarde. 10."creditarea organelor de evaluare si certificare a calitatii Organizarea certificarii prevede crearea organelor de acreditare ,a organelor de certificare, crearea si acreditarea laboratoarelor de incercare,atestarea mijloacelor de producere si organizarea inspectoratul7i de control in sistemul de certificare. $onsiliul de "creditare se creaza in structura sistemului de certificare national catre -oldova $tandard in baza %egulamentului -oldova $tandard.In cadrul Consiliului sunt inclusi' -%eprezentantii ministerelor si departamentelor si a altor institutii de conducere. - %eprezentantii laboratoarelor acreditate - sociatia Consumatorilor -$pecialisti calificati in ramura data cest consiliu studiaza si apreciaza organizatiile ce pretend a fi licentiate in domeniul certificarii si conduce cu licentierea lor.Consiliul rezolva litigiile ,apelarile si alte neintelegeri.In calitate de organizatie pt certificare poate fi acreditata organizatia ce are statut juridic si este neutra ,necointeresata in acreditarea diferitor intreprinderi.Organizatia indeplineste urmatoarele cerinte' 1.$erinte organizatorice4 -organizatia trebuie sa aiba finante stabile -sa mentina dreptul si posibilitatea de ai apara pe toti cei implicati in procesul de certificare -trebuie sa posede utilaje ,incaperi , metode si procedure care sa indeplineasca functiile de acreditare 2.,ersonalul organizatiei4 -trebuie sa fie condus de un conducator competent si cu rspundere -sa posede un colectiv permanent, corespunzator profilului acreditarii -personalul e dator 'sa functioneze cel putin 3 ani in domeniul standardizarii si conducerii din care cel putin + ani /in domeniul certificarii(sa cunoasca toate actele legislative si normative(sa nu se lase la presiuni care sa corecteze hotaririle sale. 3.$erinte metodice4 -organizatia trebuie sa posede o metodologie si un regulament bine pregatit ,capabil sa actioneze in toate directiile de a emite, a prolonga,a anula sau reCema certificarea . In afara de aceasta , organizatia pretendenta indeplineste citeva cerinte adaugatoare' -inCeie cu consiliul de creditare un contract unde sunt clar aratate drepturile si indatoririle sale ( -elaboreaza un complect de documente, de instructiuni unde intra conditiile de certificare ,regulamentul de certificare ,tarifele de plata.

creditarea organizatiilor de certificare o face -oldova $tandard care prin dispozitia sa numeste organizatia pt certificare sii ofera , luni pt pregatirea catre acreditare. creditarea organizatiilor pretendente e alcatuita din urmatoarele etape' *.prezentarea si expertiza actelor de acreditare +.aprecierea organizatiei pretendent ,.luarea hotaririi, alcatuirea si inregistrarea documentelor de acreditare. Principalele acte ale acestui process sunt' *. testatul de acreditare cu anexe unde se prezinta domeniul de activitate(+.4icenta-acord dintre -oldova $tandard si organizatie unde sunt aratate drepturile ,indatoririle si conditiile de activitate. ceste acte sunt semnate de directorul departamentului -oldova $tandard. 16.Metodologia generala a certificarii"la lectii practice#FFFFFFFF 272 212 22 le lu1m din copia f1cut1 de la prof 23. "ctele legislative a )M privitor la expertiza m1rfurilor Pentru asigurarea unui nivel :nalt al calit98ii m9rfurilor, extinderea pie8ilor de desfacere ;i eliminarea falsific9rilor a fost creat cadrul legislativ corespunz9tor domeniului calit98ii m9rfurilor. Pentru aceasta au fost elaborate o serie de acte normative ;i documente referitoare la controlul calit98ii, standardizare ;i certificare a m9rfurilor. ceste documente se :mpart :n urm9toarele 3 grupe' *. &ocumente legislative " legi, hot9r:ri ale Parlamentului %epublicii -oldova ;i &ecrete ale Pre;edintelui %epublicii -oldova#( +. >ot9r:ri ale <uvernului %-( ,. &ocumente care prescriu calitatea m9rfurilor 3. &ocumente care dovedesc ;i confirm9 calitatea m9rfurilor. Cele mai importante acte legislative ale Parlamentului %.-. ;i &ecrete ale Pre;edintelui %.-., care stau la baza activit98ii de asigurare ;i control al calit98ii m9rfurilor, sunt publicate :n -onitorul Oficial ala %. -oldova. Tipuri de standarde aplicate n activitile de producere i comer. $e deosebesc , criterii de clasificare, care delimiteaz9 categoriile de standarde, ;i anume' &up9 nivelul de aplicare avem standarde' interna8ionale( regionale( interstatale de tipul <O$=( na8ionale de tipul $-, $%( ramurale( de :ntreprindere. &up9 con8inut, tipurile de standarde sunt' standard de baz9 / care are o aplicare general9 sau care con8ine prevederi generale pentru producerea m9rfurilor( standard de terminologie / care specific9 termenii, de obicei :mpreun9 cu defini8iile, ;i uneori cu note explicative, ilustra8ii etc. st. de :ncercare st. de proces- specific9 condi8iile pe care tb sa le :ndeplineasc9 un proces st. de produs st. pentru servicii- specifica conditiile pe care tb sa le indeplineasca un serviciu pt a asigura aptitudinea de utilizare a acestuia( st. de marcare standarde de interfa89-specifica cond. %eferitoare la compabilitatea produselor sau a sistemelor :n punctul lor de leg9tur9( &up9 subiect, st. pot fi clasificate :n' st. pt construc8ii, s. pt agricultur9, st. pt comer8, st. pt protec8ia mediului ambiant, st. pt telecomunicatii etc. 2!. Expertiza f1inii

4itigiile referitoare la identificarea ;i stabilirea categoriei de calitate marf9 a f9inii pot urm9ri urm9toarele scopuri' *. Identificarea f9inii( +. $tabilirea categoriei de calitate marf9 a f9inii( ,. Eviden8ierea posibilit98ilor de falsificare. Gn activitatea comercial9 calitatea f9inii se apreciaz9 dup9 caracteristicile organoleptice ;i fizico-chimice. Caract. Organoleptice permit identificarea tipului de faina si a unor insusiriorganoleptice ca' Culoarea -irosul <ustul Hinetea etc. Culoarea f9inii depinde de natura boabelor, calitatea m9cini;ului, separarea endospermului de m9cini;, umiditatea, condi8iilor :ncerc9rilor organoleptice ;i durata p9str9rii f9inii, cu c:t f9ina este mai veche cu at:t culoarea este mai deschis9. Gn func8ie de natura boabelor f9ina poate fi' de gr:u, - de secar9, - de porumb, - de orz, - de ov9s ;.a. $emnele distinctive :n identificarea f9inii de gr:u sunt' prezen8a unui gluten care poate fi u;or separat.Prin sp9larea probei se :ndep9rteaz9 amidonul din f9in9 ;i r9m:ne glutenul, ceea ce este caracteristic numai f9inii de gr:u. Cantitate ;i calitatea glutenului sunt :n func8ie de soiul de gr:u. Caracteristicile importante :n identificarea f9inii de gr:u sunt propriet98ile glutenului umed' culoarea, elasticitatea ;i extensibilitatea. Gn f9ina de secar9 glutenul nu poate fi separat deoarece prin sp9lare se :ndep9rteaz9 ;i celelalte p9r8i componente. $pre deosebire de f9ina de gr:u cea de secar9 con8ine mai mult9 celuloz9. "ciditatea; tb sa fie p3na la %:& grade <8 f9inii constituie un indice al gradului de prospe8ime, ea cre;te odat9 cu :nvechirea f9inii. H9ina de gr:u veche are o aciditate mai mare de 2-? grade =. Cea mai important9 caracteristic9 pentru stabilirea categoriei de calitate marf9 a f9inii :n cazurile litigioase este deteminarea con5inutului de cenu 1 , care este o metod9 standardizat9, arbitrat9 :n toate 89rile uniunii europene. Con8inutul de cenu;9 nu trebuie s9 dep9;easc9' pentru faina de gr:u de calitate superioar9- E,22I pentru f. &e calit :nt:i / E,A2I pentru calit. doua / *,+2I pentru f9ina integral9 / *,+2-*,A2I =miditatea: nu mai mare de *2I. Cele mai frecvente falsific9ri ale f9inii sunt' falsific9rile sortimentale calitative cantitative informa8ionale Determinarea glutenului: $e iau +2 g de f9in9, se introduc :ntr-un mojar, se adaug9 *, ml de ap9 ;i se amestec9 cu fistilul, se las9 :n repaos +E min. &up9 aceea se spal9 sub un jet de ap9, :n m:n9 p:n9 cind va curge ap9 curat9. poi se c:nt9re;te glutenul care a r9mas ;i se calculeaz9 procentajul----- Fg"cite g are glutenul obtinut# ' +2 gJ *EEIK 2%. Expertiza cerealelor Loabele cerealelor au caracteristici distincte,care permit identificarea lor'colore, forma, aspect exterior, marime shi greutate. $tabilirea masei si marimii boabelor se face prin determinarea masei volumetrice shi a mesei absolute, care se exprima prin masa a *EEE de boabe.forma, marimea shi aspectul exterior al boabelor cerealelor sunt specifice p-u fiecare tip si determinate de soi si grad de maturizare. -asa a *EEE de boabe ap-u diferite ceriale tr sa constit'- p-u griu-,E-3Eg

-p-u secara-+E-+2( p-u orz ,2-32g ( p-u ovaz +E-,Eg. O caracteristica importanta in expertiza cerealelor e-r determinarea masei volumetrice si umeditatii lotului supus expertizei.-asa volumetrica a cereal treb sa se incadreze in umat limite' p-u griu A32-AM2g)l( p-u secara ?AE-A*2g)l ( p-u orz 232-?E2( p-u ovaz 3+E-3ME. Hoarte des cerealele pot fi supuse falsificarii cantitative prin modificarea umeditatii lor. &e asemenia e-e importantsa se verifice greutatea ambalajului de transport sau consum in vederea stabilirii masei nominale a cerialelor livrate in saci, lazi, pachete etc. 2&. Expertiza za+arului 4a efectuarea expertizei zaharului se rezolva urmatoarele probleme' -identificarea zaharului -aprecierea metodelor de falsificare a zaharului si de depistare a acestora. *.identif zahar.prevade determinarea tipului de zahar pornind de la material prima folosita si identificarea sortimentala. Identificarea tipului de zahar-zaharul din trestie se deosebeste de zah din sfecla visual prin faptul ca e-e mai marunt. Identificarea sortimentala.zaharul e-e fabricat in urmat sortiment-dupa gradul de purificare, care determina proprietatile organoleptice si fizico-chimice.Naharul p-e fi rafinat si nerafinat. In limitele acestor grupuri deosebim' *.Nahar nerafinat -z. tos- cu marimea cristalelor E,2-+,2mm - z.pulbere E,2mm - z. pudra O E,*mm +.zNahar rafinat - z. rafinat bucati de anumite dimensiuni. - z. tos rafinat - z. pudra rafinat - z. rafinat cr7stal Indicii de calitate ai zaharului' zaharoza cenusa culoarea umeditaea Halsificarea sortimentala' inlocuirea zah rafinat cu cel nerafinat, inloc zah-pudra cu praf de zahar-deseu de la cernerea zaharului etc Nah rafinat se deosebeste de cel neraf prin urmatorii indici' culoarea e-e mai alba, uneori cu o nuanta albastruie are o cantitate mai mica de substante reducatoare are o cantitate mai marede zaharoza +. Halsificarea zah p-e fi - calitativa - cantitativa - informationala. Examinarea organoleptica' Pregatirea probei p-u analiza-probele luate p-u analiza se mentin ? ore in ambalajul sau in incaperea in care se face analiza.se deschide ambalajul, se amesteca probele si se trece la efectuarea analizei.$e varifica caracteristicile' aspectul in stare solida si in solutie *EI, culoare , gust, miros .

spectul in stare solida-se intinde un strat subtire pe o suprafata alba si se examineaza cu ochil liber. $e mai examineaza si culoarea, gustul mirosul. Halsific pcantitativa-se verifica prin cintarire,deviarea medie nu treb sa depaseasca +I de la masa nominala. Halsif informationala a zah' se falsif denumirea de origine( producatorul marfii( cantitatea marfii etc. Indicii organol -iros si gust &ulce,fara nuante straine pulverulenta Curgator fara bulgarasi culoare lba-srtalucitoare $olubilitatea in apa Hara sediment 2'2 20 le lu1m din >erox de la tem1 37.Expertiza berii precierea indicilor organoleptici ai berii' Examinarea organoleptica se face prin tehnica degust9rii :n :nc9peri special amenajate,curate,f9r9 mirosuri str9ine sau zgomote.Probele recoltate se 8in timp de o or9 la :ntuneric la temperatura de *E-*+ garde.Probele s:nt turnate :n pahare de degustare p:n9 spuma ajunge la gura acestora. Propriet98ile organoleptice ale berii se examineaza :n urm9toarea ordine' *. spect +.Culoare ,.-iros 3.<ust 2.Impregn9ri cu CO+ ?. spect ;i persisten89 spum9. spectul se determin9 prin transparen8a la lumina natural9 a zilei.Lerea se prezint9 ca un lichid limpede,cu luciu,f9r9 sediment sau impurit98i,cu spum9 alb9 ;i perlaj de bioxid de carbon. Culoarea variaza de la galben-pai p:n9 la galben la berea blond9 ;i este brun9 la berea brun9. 4impiditatea.Lerea nu trebuie s9 fie tulbure sau s9 prezinte sediment.Prezen8a tulburelei sau depunerea de sediment indic9 cel pu8in un :nceput al procesului de alterare a berii. <usrul ;i mirosul. -irosul se apreciaza imediat dup9 deschiderea ambalajului.<ustul trebuie s9 fie am9rui,pl9cut,caracteristic fiec9rui tip care atest9 prezen8a bioxidului de carbon f9r9 nuan8e str9ine.Evaluarea impregn9rii cu bioxid de carbon se face concomitent cu evaluarea aspectului ;i gustului. $puma.Pentru aprecierea acesteia berea se toarn9 imediat dup9 capsulare de la o :n9l8ime de ,Emm :ntr-un pahar special 8inut :nclinat.$e verific9 volumul,fine8ea ;i stabilitaea spumei la temparatura de *2 grade.Pentru berea :n sticle spuma nu trebuie s9 aib9 o :n9l8ime mai mic9 de +Emm,iar pentru cea de butoi-nu mai mic9 de *2mm.$tabilitatea spumei se evalueaz9 prin timpul de la apari8ia ei ;i p:n9 la distrugere.Ea trebuie s9 fie nu mai mic9 de *+min.pentru berea de sticl9,;i*,2 pentruberea la butoi. precierea indicilor fizico-chimici de calitate a berii. &intre caracteristicile fizico-chimice ale berii s:nt selec8ionate drept criterii de calitate'con8inutul de alcool,extractul real,concentra8ia mustului primitiv,culoarea,con8inutul de bioxid de carbon ;i aciditatea. *.&eterminarea concentra8iei alcoolice. &eterminarea se realizeaz9 prin metoda distil9rii.Prin distilarea probei de analizat se separ9 distilatu care se supune :n continuare determin9rii concentra8iei alcoolice prin metoda picnometric9,iar :n balonul de distilare r9m:ne rezidul care este preg9tit pentru determinarea extractului real.$e distileaz9 +), din volumul beri,dup9 ce distilatul din retorta de recep8ie se completeaz9 cu ap9 distilat9 p:n9 la

+EEgrade prin metoda picnometric9.Cantitatea de alcool din masa berii se determin9 dup9 densitatea distilatului. +.&eterminarea cotei substan8elor uscate. Concentra8ia mustului primar destinat ferment9rii se poate calcula cunosc:nd con8inutul de alcool :n bere ;i al extractului real.Con8inutul extractului real se determin9 la distilarea alcoolului.Pentru aceasta la rezidiu se adaug9 ap9 distilat9 p:n9 la masa ini8ial9 de +EEg,se amestec9 apoi cu ajutorul picnometrului se determin9 densitatea la temperatura de +Egrade. ciditatea total9 este un indicator de calitate ce caracterizeaz9 prospe8imea berii ;i gustul ei.$e determin9 prin titrarea probei de analiz9 cu !aO> sol. E,*n :n prezen8a fenolftaleinei dup9 :n9turarea a CO+. ,.&eterminarea culorii berii Culoarea berii se determin9 prin metoda de companare a culorii ei cu culoarea solu8iei de iod.Pentru aceasta :n doua pahar eidentice incolore se toarn9':n unul-*EEml de bere,:n altul-*EEml de ap9.Gn paharul cu ap9 se toarn9 din biruet9 la agitare,solu8ie apoas9 de iod E,*n p:n9 c:nd culoarea apei va deveni identic9 cu culoarea berii. 3.&eterminarea con8inutului de bioxid de carbon. Gntr-un vas de 2EEml se introduc2E ml de sol. &e carbonat de sodiu ;i se adaug9 cu pipeta +2ml din proba r9cit9,8in:nd v:rful pipetei :n solu8ia de carbonat de sodiu.$eadaug9 *EEml de ap9 fiart9 cu temperatura de 2 grade ;i *ml de sol. &e fenolftalein9.Gntr-un alt vas se introduce +2ml de prob9 r9cit9,se adaug9 cu pipeta 2Eml sol. &e carbonat de sodiu,*ml sol. &e fenolftalein9 ;i se tritreaz9 cu acid clorhidric p:n9 la decolorarea complet9 a solu8iei. 31.Expertiza 5es1turilor Expertiza organoleptic9 a 8es9turilor se efectueaz9 verific:nd prezen8a ;tampilei,a imprim9rii ;i etichit9rii 8es9turilor cu anumite men8iuni obligatorii. 4a 8es9turile din bumbac ;i tip bumbac ;tampilarea se face pe ambele capete ale buc98ii cu ;tampila triunghiular9 a organului de control tehnic "C=C#-en8iunile pe care le cuprind s:nt'denumirea sau emblema :ntreprinderii produc9toare,denumirea 8es9turii,compozi8ia fibroas9 etc. 4a 8es9turile din l:n9 ;i tip l:n9 marcarea se face prin ;tampilare sau perforare la ambele capete cu ini8ialele :ntreprinderii produc9toare,pe dosul 8es9turii cu tu; de culoare constant9 fa89 de fondul 8es9turii ;i pin etichetare cu men8iunile cunoscute. 8es9turile din m9tase ;i tip m9tase,marcarea se execut9 prin imprimare la ambele capete ale buc98ii cu denumirea sau emblema :ntreprinderii produc9toare. mbalarea se face :n h:rtie de ambalaj sau folie de material plastic,prinse la ambele capete cu o banderol9 din material rezistent. Calitatea se determin9 prin dou9 metode'vizual9 ;i tactil9. -etoda vizual9 permite ob8inerea informa8ieie :n dependen89 de tipul 8es9turii dac9 este uniform9,omogen9,curat9,bine 8esut9 etc. -etoda tactil9 permite s9 se aprecieze tu;eul.Prin tu;eu se caracterizeaz9 8es9turile moi,m9t9soase,fo;nitoare,flexibile,reci,calde etc. 4a prin aceste metode se determin9 defectele vizibile care se clasific9 :n' r9sp:ndite localizate Prima grup9 de defecte include'neregularitaea vopsirii,aspectul neclar al culorii,impurit98i vegetale,dungi :n urzeal9 etc. doua grup9 cuprinde' gaur9 sau ruptur9 p:n9 la ,cm,pat9,stopare vizibil9,fir lips9 :n b9t9tur9 margine rupt9 p:n9 la ,cm. &eterminarea sistemului de leg9tur9 a firelor din 8es9tur9. Pentru determinarea armurii 8es9turii este necesar s9 se stabileasc9 fa8a ;i dosul 8es9turii.Ha8a 8es9turii este partea mai prezentabil9 ca aspect ;i cu o contextur9 superioar9,:n compara8ie cu cealalt9 parte care este dosul 8es9turii.Exist9 mai multe sisteme de leg9tur9 care au la baz9 leg9turile fundamentale'

4eg9tura p:nz9 / este cea mai simpl9 ;i cea mai r9sp:ndit9'astfel de 8es9turi au + fe8e identice ;i rezisten89 mare din cauza punctelor de leg9tur9 numeroase ;i desimea moderat9. 4eg9tura diagonal - confer9 8es9turilor un aspect cu linii paralele dispuse pe diagonal9 c9tre marginile 8es9turii,netezime,desime ;i moliciune mai mare dec:t la 8es9turile cu leg9tur9 p:nz9. 4eg9tura atlaz / se caracterizeaz9 prin flot9ri substan8iale ale firelor de urzeal9 peste cele 2+ b9t9turi sau invers de aceea punctele de leg9tur9 s:nt pu8ine ;i ne:nvechite. Pentru determinarea tipului de 8es9tur9 se utilizeaz9 , metode' *.-etoda de ardere care permite determinarea naturii fibrelor prin comportarea lor :n flac9r9 ;i :n afara ei.&in probele de 8es9tur9 preg9tite se extrag c:teva fibre care cu ajutorul pensetei se introduc :n flac9ra spirtierei,se fac observa8ii asupra caracterului flac9rii remarc:nd comportarea fibrelor la ac8iunea temperaturii :nalte,la ardere,tipul cenu;ii,mirosul produselor arse. +.-etoda microscopic9 care permite studierea microstructurii fibrelor. $e cerceteaz9 sec8iunea transversal9,se determin9: structura ;i dimensiunile.Cercet:nd sec8iunea longitudinal9 se atrage aten8ia la forma fibrelor,caracterul suprafe8ei,existen8a ;i dimnsiunile lumenului. ,.-etoda chimic9 care permite determinarea naturii fibrelor dup9 comportarea lor la ac8iunea diferitor reagen8i chimici.$e fac observa8ii asupra schimb9rilor ap9rute :n urma reac8iilor. 32.Expertiza m1rfurilor c+imice de uz casnic &etergen8ii s:nt substan8e active de suprafa89 ce fac parte din grupa de m9rfuri chimice de uz casnic pentru sp9lat ;i cur98at rufe. Expertiza organoleptic9 cuprinde identificarea urm9torilor indici'B identificarea marc9rii ;i ambal9rii( identificarea sortimentului( identificarea caracteristicilor de calitate' a# Culoare b# -irosul' Culoarea'detergen8ii sub form9 de praf ;i granule au culoare alb9,galben-pai,vernil ;i albastru deschis. &etergen8ii lichizi au culoarea galben-portocaliu deschis(cu c:t culoarea este mai deschis9 ;i nu prezin89 o tent9 cenu;ie,indic9 un con8inut redus de impurit98i. -irosul este caracteristic dat de substan8a de parfumerie ;i persistent un timp de DE de zile dup9 care s9-l piard9,mirosul nu trebuie s9 fie nepl9cut. Expertiza fizico-chimic9 se efectueaz9 pentru identificarea urm9torilor indici fizici-chimici ai detergen8ilor' con8inutul :n substan89 activ9( aspectul solu8iei *I produs( p>-ul solu8iei *I produs( densitatea :n vrac :n stare netasat9( puterea de spumare,stabilitate ;i densiunea spumei. $ubstan8a activ9 datorit9 structurii sale moleculare imprim9 produsului propriet98i de agent de sp9lare.Con8inutul de subst.activ9 se exprim9 procentual ;i trebuie s9 fie cuprins :ntre *+-,2I :n func8ie de tipul detergentului ;i poate fi determinat prin diferite metode :n func8ie de natura chimic9 a substan8ei active ce st9 la baza detergentului. spectul solu8iei *I produs d9 indica8ii asupra solubilita8ii :n ap9 a detergentului. @aloarea p>-ului exprima concentratia :n ioni de hidrogen a solu8iilor apoase de detergen8i care determina domeniul de utilizare al acestora.&etergen8ii care dau solu8ii apoase alcaline ;i puternic alcaline s:nt destina8i sp9l9rii materialelor textile celulozice. &ensitatea :n vrac d9 indica8ii asupra uniformit98ii ;i m9rimii particolelor pentru detergen8ii condi8iona8i sub form9 de praf ;i granule.Cu c:t particulele s:nt mai fine ;i uniforme cu at:t este mai mare densitatea. Caracteristicile spumei reprezint9 un sistem dispers iar puterea de spumare este capacitatea solu8iilor apoase ale detergen8ilor de a u;ura formarea spumelor ;i de a m9ri stabilitaea lor. Halsificarea detergen8ilor const9 :n modificarea compozi8iei ini8iale a produsului prin :nlocuirea unor ingredien8i cu al8ii. ceste modific9ri duc la sc9derea nivelului de calitate a produsului ;i la apari8ia

unor maladii grave :n timpul utiliz9rii de c9tre consumatori..Hoarte des este utilizat9 falsificarea informa8ional9 prin care produsul deo calitate mai joas9 este prezentat prin brendul produsului ce a c9p9tat aprobarea consumatorului. 33. Expertiza marfurilor cosmetice (ortimentul produselor cosmetice cuprinde 3 grupe mari si fiecare grupa la rindul ei se imparte in mai multe subgrupe' 1. Produse de igiena 2. Produse de parfumerie 3. Produse cosmetice propriu-zise -rupa produselor de igiena cuprinde' sapunuri de tualeta, sapunuri deodorante, etc. preparate pentru baie si dus "saruri, spume, uleiuri, geluri# deodorante si antitranspirante produse pentru ingrijirea parului' nuantatoare si decolorante produse pentru odnulare, indreptare, fixare produse pentru decorare "aranjare# produse pentru curatare "lotiuni, pudre, sampoane# produse pentru conditionare "lotiuni, lacuri, briantine# produse pentru ras "crPme, spume, lotiuni# produse pentru bai de soare "plaja# produse de igiena intima externa -rupa produselor de parfumerie' parfumuri ape de toaleta ape de colonie -rupa produselor cosmetice propriu:zise' crPme, emulsii, lotiuni, geluri si uleiuri pentru piele "fata, miini, picioare# masti pentru fata "cu exceptia produselor care actioneaza ca abrasive superficiale ale pielii pe cale chimica# baze nuantatoare "lichide, paste, pudre# pudre "de machiaj, dupa baie, pudre igienice# depilatoare produse pentru machiaj si indreptarea acestuia "de pe fata si ochi# produse destinate aplicarii pe buze produse pentru ingrijirea unghiilor se decolorarea lor produse de albire a pielii produse antirid. /a expertiza produselor cosmetice se determina4 *. denumirea produsului +. marca de fabricatie comerciala ,. datele etichetei de prezentare "denumirea, modul de intrebuintare, termen de valabilitate, producatorul, concentratia, standardul, compozitia chimica, etc.# 3. ambalajul "plastic, carton, sticla# 2. indicii organoleptici' aspectul exterior consistenta si mirosul "lichida, solida, semilichida, miros placut, puternic, normal# culoarea defectele "crapaturi, miros neplacut,etc.# 3!.Expertiza pielii naturale i artificiale

Procesul fizico-mecanic ;i chimic prin care pielea brut9 este transformat9 :n piele finit9 reprezint9 procesul de t9b9cire.Calitatea pieilor finite depinde de grosimea ;i ad:ncimea firului de p9r :n piele,precum ;i de num9rul,marimea ;i ad:ncimea glandelor sudoripare ;i sebacee care influen8iaz9 negativ calitatea pielii. Gn func8ie de propriet98ile fizico-chimice,pieile se :mpart :n urm9toarele zone topografice cu caracter omogen 4a pieile de bovine' cruponul corespunde spatelui animalului,are grasimea aproape uniform9 pe toat9 suprafa8a,structur9 dens9 ;i rezistent9. Pielea de pe g:t este mai af:nat9,mai rar9,mai slab9 poalele,pielea de pe cap,pielea de pe picioare,coad9,iile s:nt regiuni topografice de calitate inferioar9. 4a pieile de cabaline' g:tul cuprinde pielea din regiunea spatelui ;i a g:tului crupa este compact9,mai dens9 dar cu dou9 zone mai tari care se numesc oglinzi Pieile animalelor mari se t9b9cesc :ntregi,sub form9 de jum9t98i denumite canate. Pieile animalelor mici datorit9 caracterului mai omogen se t9b9cesc :ntregi. Cele mai importante calit98i ale pieilor finite s:nt' *.<rosimea determin9 destina8ia pieilor t9b9cite,se apreciaz9 cruponulcare este mai omogen ;i mai ras ;i se exprim9 :n mm. +.$uprafa8a influen8eaz9 randamentul la croire a pieilor ;i depinde de m9rimea animalului. ,.-asa specific9 depinde de tipul animalului ;i de modul de t9b9cire. 3.Elasticitatea este determinat9 de metodele de finisare aplicate pieilor t9b9cite ;i contribuie la p9strarea formei :n timpul utiliz9rii. 2.Plasticitatea prezint9 importan89 :n cazul articolelor de :nc9l89minte,deoarece :nc9l89mintea trebuie s9-;i p9streze forma. ?.%ezisten8a la compresiune determin9 destina8ia pieilor,cea mai rezistent9 fiind cruponul. A.%ezisten8a la abraziune repreuint9 rezisten8a la frecarea uscat9 ;i umed9 a t9lpii,la contactul cu aspirit98ile solului. M. %ezisten8a vopsirii se refer9 la rezisten8a la diferi8i agen8i care intervin :n timpul confec8ion9rii ;i purt9rii. D. Propriet98ile chimice depind de provienen8a pielii,de metoda de t9b9cire ;i de procesul de finisare *E. Conductibilitatea electric9.Pielea are conductibilitate electric9 redus9 dar aceasta cre;te cu c:t procentul de umeditate din piele cre;te. **. bsorb8ia de ap9 se datoreaz9 porozit98ii ;i depinde de felul t9b9cirii ;i al finis9rii Procedeele expertizei pieilor naturale const9 :n identificarea tipului de piele natural9 ;i :nlocuitori din piele,a metodelor de t9b9cire,determinarea defectelor,efectuarea :ncerc9rilor privitor la determinarea grosimii etc.,:n scopul corespunderii cerin8elor de calitate ;i cerin8elor consumatorului. 3%.Expertiza ceramicii rticolele de menaj din ceramic9 se marcheaza pe suprafa8a secundar9 cu urm9toarele elemente' marca de fabric9 prin cuvinte sau simbolic,denumirea comercial9 a produsului ;i a materialului ceramic,num9rul decorului ;i al modelului sonform $= $ sau !=,calitatea indicat9 prin numere,marcat9 cu vopsele rezistene la ap9,con8inutul pachetului sau cutiei,semne avertizoare privind fragilitatea. -odul corect de ambalare asigur9 integritatea produselor ceramice. rticolele de menaj se ambaleaz9 diferit :n func8ie de caracteristicile produsului,;i anume':n pachete de h:rtie rezistent9,cutii de mucava sau material plastic,:n folii de polietilen9 contractabil9,:n l9zi,containere,fiecare unitate de ambalaj av:nd fixat9 o etichet9 de identificare ;i de avertizare pentru fragilitate. &up9 destina8ie,sortimentul produselor ceramice se clasific9 :n' - m9rfuri ceramice pentru menaj - m9rfuri ceramice decorative

- m9rfuri ceramice pentru construc8ii - m9rfuri ceramice pentru uz industrial <rupa principal9 o formeaz9 m9rfurile ceramice de menaj ;i decorative.&up9 destina8ie ;i modul de comercializare,acestea se clasific9 :n' *. rticole ceramice de menaj' - din por8elan'articole unitare,c9ni,ce;ti,solni8e. - din faian89' articole separate'c9ni,farfurii etc, +. rticole ceramice decorative' - din por8elan - din faian89' vaze,bomboniere etc. ,. rticole ceramice popular9' - ceramic9 ro;ie' sm9l8uit9 ;i nesm9l8uit9 - ceramic9 neagr9 - ceramic9 comun9 termorezistent9 $tudiind sortimentul articolelor ceramice se identific9 grupele sortimentale, prezen8a elementelor marc9rii,integritaea ambalajului ;i prezen8a semnelor avertizoare privind fragilitatea. 3&. Emiterea certificatelor de conformitate i a m1rcilor de conformitate Certificatul de conformitate pt produse se emite de organismul de certificare, iar :n lipsa lui / de organul na8ional de certificare dup9 efectuarea procedurilor corespunz9toare ;i :n modul stabilit de P< E*-E?-D?. Certificatul intr9 :n vigoare dup9 :nregistrarea :n %egistrul $istemului :ntocmit :n corespundere cu cerin8ele P< Q-odul :nregistr9rii obiectelor de certificare ;i :ntocmirea %egistrului $istemuluiR. Pt produsele de tip serie solicitantului i se elibereaz9 licen8a cu dreptul utiliz9rii m9rcii de conformitate. &ac9 :n sistemul certific9rii produselor omogene "concrete# este folosit9 metoda certfic9rii sistemului calit98ii, solcicitantului i se emite certificatul de conformitate pt sistemul calit98ii. &ac9 certificarea se efectueaz9 :n cadrul unui sistem interna8ional sau al unei conven8ii, modul emiterii, modelul certific9rii ;i termenul de valabilitate se determin9 de regulile ;i cerin8ele acestei sisteme sau conven8ii. =ermenul de valabilitate a certificatului de conformitate se determin9 luSnd :n seam9 termenul de valabilitate a documentelor normative pt produs, termenul pt care este atestat sistemul de produc8ie sau este certificat sistemul calit98ii , dar nu paote dep9;i , ani. 3'. "cte normative i documente deligslative2 ce stau la baza activit15ii de standardizare Pentru asigurarea unui nivel :nalt al calit98ii m9rfurilor, extinderea pie8elor de desfacere ;i eliminarea falsific9rilor a fost creat cadrul legislativ corespunz9tor domeniului calit98ii m9rfurilor. Pentru aceasta au fost elaborate o serie de documente' *. documente legislative +. hot9rSri ale <uvernului %,. documente ce prescriu calitatea m9rfurilor 3. documente ce demostreaz9 ;i confirm9 calitatea m9rfurilor Cele mai importante acte legislative sunt publicate :n -onitorul Oficial. =ipuri de standarde aplicate :n activit98ile de producere. Ele se deosebesc dup9 cSteva criterii' *. dup9 subiect' pt construc8ii, agricultur9, comer;, protec8ia mediului ambiant, telecomunica8ii +. dup9 con8inut' de baz9 / con8ine prevederi generale pt rpoducerea produselor de terminologie / sunt specifica8i termenii

 de :ncercare / metode de specificare a m9rfurilor "e;antionare, utilizarea metodelor statistice, etc.# de proces / condi8iile ce trebuie s9 le :ndeplineasc9 un proces de produs / condi;ii pentru m9rfuri de servicii / condi8ii ce trebuie s9 le :ndeplineasc9 un serviciu, pentru a a sigura aptitudinea de utilizare a acestuia de interfa89 / condi8iile referitoare la compatibilitatea produselor sau a sistemelor :n punctele lor de leg9tur9 de marcare / o list9 de caracteristici ale c9ror valori sunt indicate pentru descrierea caracteristicilor nutri8ionale ,. dup9 nivelul de standardizare interna8ionale / de c9tre o organiza8ie interna8ioanl9 interstatale / tip <O$= na8ionale / organism na8ional de standardizare "$-, $%, &I!, H!# de firm9 / societ98ile comerciale, regii autonome sau de c9tre persoane juridice 30. $aracteristica documentelor ce confirm1 calitatea i conformitatea m1rfurilor 36. $lasificarea vinurilor $lasificarea i caracteristica vinurilor lini tite Potrivit defini8iei dat9 de Oficiul Interna8ional al viei ;i @inului, Q@inul este :n exclusivitate o b9utur9 ce rezult9 din fermenta;ia alcoolic9 complet9 sau par8ial9 a mustului de struguriR. @inurile de struguri se clasific9 dup9 urm9taorele criterii de baz9' *. dup9 culoare vinuri albe vinuri roze vinuri ro;ii +. dup9 compozi8ia ampelografic9 "dup9 materia prim9# vinuri de soi / sunt ob8inute din struguri de un singur soi( vinuri cupajate / sunt ob8inute din vinuri brute fabricate din mai multe soiuri, :n propor8ii bine stabilite( vinuri sepajate / se on8in prin vinificarea :n amestec a diferitelor soiuri de struguri de aceea;i specie botanic9. ,. dup9 calitate vinuri de consum curent / se ob8in din struguri dup9 o tehnologie general9 "cel pu8in M,2I vol. alcool#( a# vinuri tinere / se ob8in din soiuri aparte de struguri sau dintr-un amestec al acestora cu aplicarea unei tehnologii general accepatat sau originale ;i se comercializeaz9 :mbuteliate sau :n vrac, :n anul de recoltare a strugurilor( b# vinuri obi;nuite / se ob8in din soiuri aparte de struguri sau dintr-un amestec al acestora cu aplicarea unei tehnologii acceptate de to8i ;i se :mbuteliaz9 :ncepSnd cu data de E* ianuarie a anului urm9tor recolt9rii. vinuri de calitate superioar9 / se ob8in din soiuri cu :nsu;iri calitative superioare dup9 o tehnologie tradi8ional9 cu maturarea ulterioar9 :n decurs de cel pu8in ? luni "cel pu8in *E,EI vol. alcool#( a# vinuri mature / sunt ob;inute din soiuri aparte de struguri sau dintr-un amestec al acestora cu aplicarea unei tehnologii speciale sau acceptate de to;i cu condi8ia unei matur9ri obligatorii :n recipiente sta8ionare pe parcursul a cel pu8in ? luni(

b# vinuri de colec8ie / sunt acele vinuri de calitate superioar9, care dup9 :ncheierea ciclului tehnologic de produc8ie, inclusiv maturarea, suplimentar se :nvechesc :n sticle cel pu8in +,2 ani( c# vinuri cu denumire de origine / sunt vinuri de calitate :nalt9, se produc confrm tehnologiei originale din struguri de soi cultivate :n podgorii strict delimitate, :n condi8iile ecologice specifice locului concret indicat :n denumirea vinului. 3. dup9 tehnologia ob8inerii vinuri naturale / se ob8in pe calea ferment9rii alcoolice complete sau par8iale a strugurilor, mustului sau mustuielii, ce con8in alcool etilic de provenien89 endogen9. cestea pot fi' seci, demiseci, demidulci( vinuri speciale / se prepar9 din struguri, must, mustuial9 sau vinuri brute cu aplicarea unor procedee tehnologice speciale, ce imprim9 vinului calit98i organoleptice specifice. a# vinuri de tip 1eres "Teres# / vin QpelicularR, deoarece procesul de ob;inere a acestui tip const9 :n oxidarea intens9 prin utilizarea levrSurilor ce dezvolt9 la suprafa8a vinului o pelicul9( b# vinuri de tip Porto "PortUein# / tratarea termic9 :n condi8iile accesului limitat de oxigen, se mai nume;te Qvin :nc9lzitR sau Qvin cu acces de oxigen :n doze miciR( c# vinuri de tip -adeira - tratarea termic9 :n condi8iile accesului nelimitat de oxigen, se mai nume;te Qvin :nc9lzit f9r9 limit9 de oxigenR sau Qvin tratat la cald cu acces de oxigen :n doze excesiveR( d# vinuri de tip -arsala / vinuri ob8inute prin tratatre termic9 a constituientului, ce con8ine zah9r, :n urma c9reia se formeaz9 nuan8e de caramel( e# vinuri de tip =oCa7 / folosirea strugurilor supramatura8i cu nuan8e specifice de struguri stafidi8i, contamina8i cu ciuperca Lotrit7se( f# vinuri de desert( g# vinuri de tip @ermut "aromatizate# / se :ntroduc extracte de ierburi medicinale, flori, alte miresme, extracte de fructe. $lasificarea i caracteristica vinurilor efervescente @inul efervescent se deosebe;te de celelalte tipuri de vin prin faptul c9 el con;ine dioxid de carbon de provenien89 endogen9 sau exogen9 ;i presiunea :n sticle contituie, la temperatura de +EC, cel pu8in 2ECPa. Clasificarea' *. dup9 tehnologia prepar9rii # vinuri spumante - con8in CO+ de provenien89 endogen9 spument clasic / se ob8ine :n rezultatul ferment9rii secundare a vinnurilor brute albe :n sticle prin metoda Champanoise sau a fermentp9rii secundare a vinurilor brute albe :n ticle prin metoda transvaz9rii. &urata ciclului de producere / cel pu8in D luni. lcool / *E,2 / *+,2I vol.. &up9 con;inutul de zah9r acestea se :mpart :n ' extrabrut, extraseci, seci, demiseci, dulci( spumant natural / se ob8ine prin fermentarea secundar9 a vinurilor albe brute :n rezervuare de mare capacitate :nchise etan;. lcool / *E,E / *+,2I vol.. &up9 con8inutul de zah9r se disting' brute, seci, demiseci, demidulci, dulci. L# vinuri spumante speciale / se ob8in :n rezultatul ferment9rii secundare a vinurilor brute albe, roze, ro;ii, a mistelei dse struguri, :n recipiente :nchise etan;. Ele pot fi' demiseci, demidulci, dulci( C# vinuri perlante / se ob8in :n rezultatul ferment9rii cupajului, :n componen8a c9ruia intr9 mustul de struguri ;i vinul brut, :n rezurvuare :nchise etan; sub presiunea CO+ de origine endogen9. =9rie alcoolic9 / D,E / **,EI vol. &# @inuri spumoase "gazificate# / se ob8in prin intermediul satur9rii artificiale cu CO+ :n stare gazoas9 sau lichid9 de origine exogen9. =9ria alcoolic9 / M,E-*+,EI vol.

$pre deosebire de vinurile gazificate, saturate :n mod artificial cu CO+, din care la deschiderea sticlei gazele se elimin9 sub form9 de bule mari, vinurile spumante se caracterizeaz9 prin degajarea :ndelungat9 a unor bule mici de CO+ ;i formarea la suprafa8a vinului a unui strat permanent de spum9. !7. $lasificarea berii Lerea este o b9utur9 natural9 ce se ob;ine prin zaharificarea pl9mezii de orz germinat "mal8#, fierbere cu hamei, fermentarea alcoolic9 a mustului ob8inut. &in punct de vedere al con8inutului de alcool, berea se clasific9 :n' far9 alcool( slab alcoolizat9' E,2-*,2I vol( obi;nuit9' ,, 3, 2I vol( bere cu peste 3,2I vol. !1. $lasificarea b1uturilor nealcoolice Consumarea b9uturilor nealcolice potole;te sau diminueaz9 senza8ia de sete, ap9rut9 ca urmare a pierederilor apei prin urin9, transpira8ie, respira8ie. =ipurile principale de b9uturi nealcoolice sunt' apele minerale / sunt ape subterane, bogate :n s9ruri minerale. &up9 destina8ie ele sunt' ape minerale de mas9 / se consum9 :n locul apei potabile( ape gazoase / se ob;in prin saturarea apei potabile cu CO+( ape minerale medicinale / cu efect terapeutic. b9uturi r9coritoare / se ob8in din sucuri naturale de fructe, macerate de fructe sau concentrate de fructe cola cu adaos de sirop de zah9r, acid citric, coloran8i alimentari ;i ap9 saturat9 cu Co+( siropuri de fructe / sunt produse concentrate din fructe cu zah9r. =ermen de garan8ie / ? luni. !2. $aracteristica variet15ilor de piele natural1 i artificial1 Pieile finite repre7int9 o materie prim9 foarte apreciat9 :n ob8inerea articolelor de :nc9l89minte ;i marochin9rie. Caracteristicile principalelor tipuri de piei naturale folosite la confec8ioanarea produselor sunt' !r. &enumirea Provenine8a Caracteristica d)o piei finite * box bovine -oale, fin9, culoare uniform9, desen m9runt, rezistent9, porozitate fin9 + ;evro caprine Ha8a neted9, uneori presat9, desen caracteristic, fin9, sub8ire, tu;eu moale , lac taurine Ha8a neted9, presat9 sau ;ifonat9, acoperit9 cu un luciu intens 3 Piele ovine @opsit9, moale, supl9, fa8a ;ifonat9 ;ifonat9 2 velur porcine Ha8a velurat9 cu spic mic, regulat, suplu, aspect catifelat VI 4=E4E @ariet98ile de piele artificial9 sau :nlocuitorii de piele se calsific9 :n func8ie de materiile primefolosite. stfel se disting' - :nlocuitori pe baz9 de material fibros

- :nlocuitori pe baz9 de cauciuc -:nlocuitori pe baz9 de materiale plastice. !3. $aracteristica variet15ilor de ceramic1 Produsele ceramice sunt articole fasonate din argil9 platic9 :n amestec cu alte substan8e ajut9toare "nisip, calacr, feldspat#, arse la teperaturi ridiacte, cu o structur9 policristalizat9. -9rfurile ceramice pt articole de menaj ;i decorative pot fi ob;inute din urm tipuri ceramice' por8elan, semipor8elan, faian89, semifaian89, majolic9, ceramica comun9. Por8elanul este un produs ceramic fin, cu structur9 vitrifiant9, de culoare alb-cenu;iu sau alb g9lbui ;i translucid. Por8elanul dup9 natura fondantului principal se :mparte :n por8elan moale ;i tare. $emipor8elanul este o mas9 ceramic9 fin9, cu caracteristici intermediare :ntre faian89 ;i por8elen, aspectul lui aporpiindu-se mai mult de faian89. Haian8a este o mas9 ceramic9 fin9, cu o struct ob8inut9 din mateia prim9 argiloas9 ;ia lte ingrediente. re o porozitate mai inalt9, glazur9 opac9, mat9 sau colorat9 etc. Ceramica comun9 este o mas9 ceramic9 ob8inut9 din argile comune, cu un con8inut ridicat de oxizi defier :n amestec cu nisip ;i calcar, prezint9 o culoare ro;ie sau neagr9, iar structura este granulat9. -ajolica se caracteriz prin aceea c9 dup9 ardere se acoper9 cu glazur9 opac9 pe baz9 de plumb ;i staniu, se decoreaz9,dup9 care se glazureaz9 a doua oar9. !!. ,ropriet15ile i caracteristica 5es1turilor Wes9turile sunt produse textile ob8inute prin :ncruci;area perpendicular9 :ntr-o anumit9 ordine a dou9 sisteme de fire' unul de urzeal9 ;i altul de b9t9tur9. Caracteristicile fizico-mecanice' a# masa / este influen8at9 de natura ;i fine8ea firelor, de sistemul de leg9tur9, precum ;i de opera8iile de finisare b# grosimea / depinde de natura, fine8ea ;i torsiunea firelor,de leg9tura folosit9,de finisare etc., grosimea infl unele caratceristici ale 8es9turilor, precum proprit98ile termoizolant, capacitatea de drapare. c# desimea / num9rul firelor pe o lungime de *E cm :n direc8ia urzeliii ;i a b9t9turii d# l98imea e# rezisten8a la alungirea la rupere / pt aprecierea durabilit98ii unei ;es9turi f# rezisten8a la frecare / va depinde de el procesul de degradare a 8es9turilor :n timpul utiliz9rii Caracteristicile estetice ;i de prezenatre' reprez valoarea estetic9 a 8es9turilor ;i este dat9 de natura ;i calitatea materiei prime, de leg9turile aplicate la ob8inerea 8es9turilor, precum ;i procedeele de finisare. ici se refer9' aspectul, gradul de alb, draparea "prorpietatea de a forma cute, pliuri#, rezisten8a vopsirii. Caracteristicile fiziologice ;i de confort' aici se refer9 / higroscopicitatea "capacitatea de a absorbi umiditatea degajat9 de corp ;i de a o ceda mediului#, capacitatea de izolare termic9, comportarea la impurificare. Caracteristciile ecologice se refer9 la influen8a pe care subst chimice folosite la finisarea 8es9turilor o au asupra s9n9t98ii oamenilor ;i a mediului ambiant. !%. $lasificarea produselor cosmetice $ortimentul produselor cosmetice cuprinde , grupe mari ;i fiecare grup9 , la rSndul ei, se :mparte :n mai multe subgrupe, dup9 cum urmeaz9' produse de igien9 produse de parfumerie produse cosemtice propriu-zise <rupa produselor de igien9 cuprinde urm9toarele subgrupe' *. s9punuri de tualet9, deodorante +. preparate pt baie ;i du; "s9ruri, spume, uleiuri, geluri, etc# ,. deodorante ;i antitranspirante

3. produse pt :ngrijirea p9rului "nuan8atoare ;i decolorante, produse pt ondulare, :ndreptare fixare( produse pt decorare( produse pt cur98are( produse pt condi8ionare...# 2. produse pt ras "creme, spume, lo8iuni# ?. produse pt b9i de soare "plaj9# A. produse de igien9 intim9 extern9 <rupa produselor de parfumerie cuprinde urm9toarele subgrupe' *. parfumuri +. ap9 de tualet9 ,. ap9 de colonie <rupa produselor cosmetice propriu-zise cuprinde urm9toarele subgrupe' *. creme, emulsii, lo8iuni, geluri, uleiuri pt piele +. m9;ti pt fa89 ,. baze nuan8atoare 3. pudre 2. depilatoare ?. produse destinate aplic9rii pe buze A. produse de machiaj ;i pt :ndep9rtarea acestuia M. produse pt :ngrijirea unghiilor ;i decorarea lor D. produse pt albirea pielii *E.produse antirid