PROIECT: ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL INDRUMATOR: SAVA CORINA DANIELA ABSOLVENT: BARZOI(URSU)DANIELA

motorie

AVC este una din leziunile primitive ale creierului, cel mai adesea apare brusc (adica nu este precedata de o alterare progresiva a starii de constienta), frecvent se constata existenta unui deficit motor (hemiplegie a membrelor drepte sau stangi, hemiplegie facio-brahiala dreapta sau stanga); anamneza descopera antecedente cardiovasculare (HTA, infart miocardic sechelar, cardiopatie ischemica, arteroscleroza).

Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste accidentul vascular ischemic ca un sindrom clinic caracterizat prin aparitia rapida a unor deficite neurologice focale sau globale ale functiilor cerbrale care nu au alte cauze aparente decat cele vasculare.

CLASIFICARE CLINICA

AVC ischemic tranzitor AVC ischemic involutiv( minor stroke) AVC ischemic lacunar: - Motor -Senzitiv -Atactic -Cu dizartrie si cu stingacia mainii. AVC ischemic in evolutie (stroke-in-evolution) AVC ischemic constituit (infract cerebral major stroke)

Varsta Rasa Sexul Greutatea ponderala mica la nastere Anamnesticul familial de accident vascular cerebral Factori de risc modificabil Hipertensiunea arteriala Patologie carotidiana Diabet zaharat Anemie Dislipidemie Stil alimentar Obezitate Sedentarism Terapie hormonala post -menopauza

Factori de risc nemodificabili:

Aproximativ 60% din accidentele cerebrovasculare sunt determinate de procese ischemice.Reducerea sau suprimarea circulatiei cerebrale intr-un anumit teritoriu al creierului, determina tulburari functionale sau structurale care se exteriorizeaza clinic prin semene tranzitorii sau definitive. Simptomatologia atacului ischemic cerebral,indiferent de particularitatile pe care le imbraca , este reversibila in maximum 24 ore , in cele mai multe cazuri ,durand de la cateva minute pana la 6 ore.

Diagnosticul al unui AVC presupune un diagnostic etiopatogenic , topograpfic si de evolutivitate. Diagnosticul clinic se limiteaza , de obicei , la diagnosticul de sindrom ; natura ischemica sau hemoragica pot fi suspicionate clinic, dar pentru o strategie clinica adecvata este necesara examinarea paraclinica , computertomografica sau prin rezonanta magnetic nuclear.

Investigarea paraclinica a bolnavului cu AVC trebuie efectuata esalonat , tinandu-se seama de gradul de invazivitate a metodei pe de o parte , si beneficiul terapeutic ce decurge din aceasta , de pe alta parte .

EEG-are valoare deoarece poate contribui la certificarea diagnosticului de AVC. Efectuarea punctiei rahidiene-este recomandabil sa se faca in toate AVC . CT- permite diferentierea unui infract cerebral. EKG-este absolut obligatorie la toti bolnavii internati. Examenul oftalmoscopic (fund de ochi)-arata starea vaselor retiniene care pot fi de tip aterosclerotic sau hipertensiv. Radiografie pulmonara Examen ultrasonic Doppler-permite aprecierea vitezei sangelui. Radiografia cerebrala Radiografia pulmonara Examene de laborator.

Pricipiile tratamentului nemedicamentos Consumarea lichidelor pentru corectia deshidratarii si mentinerea unui debit urinar adecvat. Pozitionarea corecta Regimul alimentar, restrins pe parcursul primelor 1-2 zile Bauturile alcoolice si fumatul sunt interzise. La prezenta sindromului bulbar(disfagia) si/sau a dereglarilor de constienta Profilaxia escarelor

Terapia AVC ischemic este directionata spre tratamentul cauzei afectiunii vasculare in faza acuta. Trebuie sa se asigure ca este un AVC ischemic si nu o alta afectiune neurologica cu debut acut. In aplicarea masurilor terapeutice curative medicale trebuie sa se tina cont de: forma clinica , gravitatea leziunilor . In forme severe , se va impune aplicarea masurilor terapeutice capabile sa salveze pacientului;

PLAN GENERAL DE NURSING

DIAGNOSTIC DE NURSING -Alterarea mobilitatii fizice OBIECTIVE Pacientul: INTERVENTII -asigur o pozitie fiziologica a OBIECTIVE -pacientul active

legata de deficitul motor si

senzorial manifestata prin: - incapacitate de miscare voluntara -lipsa coordonari miscarii -diminuarea fortei musculare

-sa aefectueze comenzi

active cu membrul ineriori si superior drept -sa se deplaseze cu ajutor cativa pasi -sa atinga un grad de autonomie maxim de deplasare in termen de 2 saptamani

membrelor pacientului
-asez membrele inferioare departe unul de celalalt cu colaci de vata sub calcaie -mobilizez pasiv pacientul la 2 h din decubit dorsal in decubit lateral stang si drept -incurajez pacientul pentru mobilizare activa

efectueaza usoare
miscari ale membrelor inferior si superior drepte. -se ridica in pozitie semisezand cu ajutorul fasei legate de marginea patului -pacientul se

-invat pacientul cu ajutorul unei

fase legate de marginea patului sa se ridice usor -incontinenta urinara legata Pacientul sa redobindeasca partial -ii explic necesitatea sondajului

deplaseaza cu ajutor
cativa pasi.

-pacientul suporta sonda vezicala

de perturbarea sfincteriana

continenta urinara intr-o saptamana

vezical efectuez sondaj vezical la

-dupa scoaterea sondei ,episoadele de

indicatia medicului

incontinenta sunt mai rare pacientul are tegumente intacte

- risc de alterare a integritatii tegumentelor legat de imobilizarea la pat

-pacientul sa prezinte tegumente intacte pe toata perioada imobilizarii

- ma ingrijesc sa se efectueze schimbarea pozitiei la 2 ore,sa-i fie asigurate ingrijirile de igiena personala

-risc de alterare a nutritiei prin deficit legat de tulburarile de deglutitie

-pacientul sa-si mentina tulburarile de deglutitie starea de nutritie prezenta ,sa fie alimentat si hidratat cantitativ si calitativ

-evaluez capacitatea de deglutitie - ridic capul si asigur rotatia pe partea sanatoasa,in timp ce el mananca -incerc administrarea orala de alimente, lichide -stabilesc impreuna cu pacientul

-nu prezinta semne de deshidratare -bea din cana cu cioc si cu paiul

-incapacitate de a comunica ,

-pacientul sa-si poata

-pacientul utilizeaza mijloace eficiente de comunicare non-verbala prin miscari

legata de prezenta afaziei

exprima nevoile utilizand

,un program de exerciti de vorbire

comunicarea non-verbala -alterarea imaginii de sine din

cauza hemiplegiei,afaziei

- stabilim impreuna un cod al semnelor ale capului -il ajut printr-o comunicare
permanenta

-pacientul sa-si accepte mo

dificarea imaginii corporale

-evolutie favorabila
,este mai optimist

Profilaxia primara Scopul profilaxiei primare- prevenirea primului eveniment vascular. Combaterea factorilor de risc: cauzele genetice in AVC ischemic; HTA,Tabagismul,Diabetul zaharat,fibrilatia atriala,dislipidemia,infectiile,regimul alimentar si nutritia,activitatea fizica, obezitatea,acoolul,anticonceptionalele orale tulburarile de respiratie in somn ,migrene.