Sunteți pe pagina 1din 9

Bazele administraiei publice Subiecte posibile

1. Rolul i Atribuiile Preedintelui. Rolul Presedintelui potrivit Constitutiei este: seful statului(reprezinta statul roman atat in exteriorul cat si in interiorul tarii), garanteaza independenta nationala,unitatea si integritatea teritoriala a tarii, garant al Constitutiei, are functia de mediator intre puterile statului. Atributiile presedintelui: Politica interna: Numirea guvernului, consultarea guvernului, participarea la sedintele guvernului, legiferarea,mesaje, dizolvarea parlamentului si referendum. Politica externa: incheie tratate internationale in numele Romaniei, acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei si aproba infiintarea/desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Siguranta nationala: este comandantul suprem al fortelor armate, instituie starea de asediu sau de urgenta.Alte atributii:confera decoratii si titluri de onoare, acorda gradele de maresal, de general si de amiral, numeste in functii publice, in conditiile prevazute de lege, acorda gratierea individuala. 2. Administraia prezidenial. Rol. Pentru exercitarea de catre presedintele romaniei a prerogativelor care ii sunt stabilite prin constitutia romaniei si alte legi, s-a organizat si functionea administratia prezidentiala care este o institutie publica cu personalitate juridica. Personalul Administratiei Prezidentiale este alcatuit din : presoane detasate la cererea presedintelui Romaniei, din ministere si autoritati publice, presoane incadrate direct pe posturile sau functiile pe care unrmeaza sa le indeplineasca. Functiile de conducere specifice din A.P. sunt: consilieri prezidentiali cu rang de ministru si consilieri de stat cu rang de secretar de stat. 3. Funciile i Atribuiile Guvernului. Guvernul are rolul de asigura functionarea echilibrata si dezvoltarea sistemului national economic si social, precum si racordarea acestuia la sistemul economic mondial. Functii: functia de stategie prin care se asigura elaborarea strategiei de punere in aplicare a programului de guvernare, functia de reglementare prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice, functia de administrare a proprietatii statului; functia de autoritate de stat; Atributiile Guvernului: Atributii privind elaborarea proiectelor de legi si supunerea lor spre aprobare Parlamentului, Atributii privind asigurarea executarii legilor si a celorlalte dispozitii normative dar in aplicarea acestora; Atributii privind conducerea si controlul activitatii ministerelor si a celorlalte autoritati ale administratiei publice centarale si locale; Atributii privind realizarea politicii interne.

Alte atributii: asigura apararea ordinii de drept si a linistii publice si sigurantei cetateanului, precum sia drepturilor si libertatilor cetatenilor; aduce la indeplinire masurile adoptate potrivit legii pentru apararea tarii, organizeaza desfasurarea in bune conditii a alegerilor pt presedinte, parlament, consilii locale si judetene, asigura administrarea proprietatii publice si private a statului; acorda si retrage cetatienia romana, aproba renuntarea la cetatenia romana, atributii referitoare la organizarea si functionarea unor autoritati centrale si locale prin care se realizeaza puterea executiva. 4. Structura Aparatului de lucru al Guvernului. Cancelaria primului-ministru; Secretariatul general al guvernului; Departamentul pentru relatia cu parlamentul; Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activitatilor din domeniile culturii, invatamantului si integrarii europene; Departamentul pentru afaceri europene; Departamentul de control al guvernului; Departamentul pentru relatii interetnice; Alte departamente, organizate ca structuri cu sau fara personalitate juridica. 5. Ministerele (rol, clasificare, organizare, conducerea ministerelor, aparatul propriu al ministerelor). Locul si rolul ministerelor. Ministerele reprezinta o categorie distincta in cadrul sistemului autoritatilor administratiei publice avand rolul de a realiza politica guvernamentala in dumeniile si sectoarele de activitatea ale acestora pe intreg teritoriul tarii. Clasificarea ministerelor: ministere cu activitate economica, ministere cu activitate administrativa si de aparare a ordinii de drept, ministere cu activitate socioculturala si stiintifica. Organizarea ministerelor este stabilita prin legi proprii(ministerul apararii nationale) sau prin hotarari ale guvernului. Conducerea ministerelor se exercita de catre ministri. In romania ministrul raspunde de toata activitatea ministerului in fata Guvernului, iar in calitate de membru al Guvernului raspunde in fata Parlamentului. Aparatul propriu al ministerului este o structura organizatorica fara personalitate juridica care poate cuprinde in functie de importanta, volum, complexitate si specificul activitatii desfasurate urmatoarele compartimente: Departamente, Directii generale, Directiile , Serviciile, Birourile, Personalul si Secretarul general al ministerului. 6. Secretarul general al ministerului i disfuncionaliti ale structurilor administrative ministeriale. In Romania Secretarul general al ministerului face parte din categoria inaltilor functionari publici, dar rolul sau este departe de cel al omologilor sai din celelalte tari europene. O lunga perioada de timp, aceasta functie a fost puternic politizata, iar atributiile sale se limiteaza la simpla coordonare a compartimentelor cu caracter functional. El este numit in functie in conditiile legi, exclusiv pe priterii profesionale. Secretarul general trebuie sa aiba studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta. Numirea sau eliberarea din functie, precum si stabilirea atributiilor se fac prin ordin al ministrului.

7. Celelalte organe ale administraiei publice centrale de specialitate (descrierea fiecarei categorii, exemplificare). Administratia centrala de specialitate se compune din ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale.Organele de specialitate se afla in subordinea Guvernului si Ministerelor .Aceste organe ale administratiei publice centrale de specialitate poarta diferite denumiri:agentii,institutii,comisii,oficii,secretariate s.a. Atributiile,organizarea si functionarea acestor autoritati sunt stabilite prin hotarari ale Guvernului. Competenta lor poate fi : -teritoariala nationala,adica isi desf. activitatea pe intreg teritoriul tarii -materiala speciala, adica fiecare in sectorul sau de activitate indeplineste un serviciu din adm. publica. Numarul ministerelor si atributiile fiecarui membru al Guvernului variaza frecvent inclusiv cu ocazia remanierelor guvernamentale 8. Rolul i atribuiile prefectului. Rolul prefectului: reprezentant al Guvernului in teritoriu, sef al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, organ de tutela administrativa,prevazandu-se in mod expres dreptul prefectului de a ataca in fata instantei de contencios administrativ actele emise de catre Consiliul Local, judetean si primar, considerate ilegale, ceea ce atrage dupa sine suspendarea de drept a actelor respecitve. Atributiile prefectului: asigura la nivel judetean aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, a hotararilor si ordonantelor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice, actioneaza pentru realizarea in judet a obiectivelor cuprinse in programul de guvernare si dispune masurile necesare pentru indeplinirea lor, actioneaza pentru asigurarea climatului de pace sociala, mentinerea unei comunicari permanente cu toate nivelurile institutionale si sociale, stabileste prioritatile de dezvoltare teritoriala, verifica legalitatea actelor administrative ale consiliului judetean, local sau ale primarului. 9. Instituia prefectului. Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor i ale celorlalte organe ale administraiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitilor administrativ-teritoriale. In calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul indeplinete urmtoarele atribuii principale: asigur, la nivelul judeului sau, dup caz, al municipiului Bucureti, aplicarea i respectarea Constituiei, a legilor, a ordonanelor i a hotrarilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum i a ordinii publice; acioneaz pentru realizarea in jude, respectiv in municipiul Bucureti, a obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare i dispune msurile necesare pentru indeplinirea lor, in conformitate cu competenele i atribuiile ce ii revin, potrivit legii;

acioneaz pentru meninerea climatului de pace social i a unei comunicri permanente cu toate nivelurile instituionale i sociale, acordand o atenie constant prevenirii tensiunilor sociale; colaboreaz cu autoritile administraiei publice locale pentru determinarea prioritilor de dezvoltare teritorial; verific legalitatea actelor administrative ale consiliului judeean, ale consiliului local sau ale primarului; asigur, impreun cu autoritile i organele abilitate, ducerea la indeplinire, in condiiile stabilite prin lege, a msurilor de pregtire i intervenie pentru situaii de urgen; dispune, in calitate de preedinte al Comitetului judeean pentru situaii de urgen, msurile care se impun pentru prevenirea i gestionarea acestora i folosete in acest sens sumele special prevzute in bugetul propriu cu aceast destinaie; utilizeaz, in calitate de ef al proteciei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat i baza logistic de intervenie in situaii de criz, in scopul desfurrii in bune condiii a acestei activiti; dispune msurile corespunztoare pentru prevenirea infraciunilor i aprarea drepturilor i a siguranei cetenilor, prin organele legal abilitate; asigur realizarea planului de msuri pentru integrare european; dispune msuri de aplicare a politicilor naionale hotrate de Guvern i a politicilor de integrare european. hotrte, in condiiile legii, cooperarea sau asocierea cu instituii similare din ar i din strintate, in vederea promovrii intereselor comune; asigur folosirea, in condiiile legii, a limbii materne in raporturile dintre cetenii aparina`nd minoritilor naionale i serviciile publice deconcentrate in unitile administrativ-teritoriale in care acetia au o pondere de peste 20%.

10. Oficiul si Colegiul prefectural Oficiul prefectural. In cadrul institutiei prefectului se pot organiza oficii prefecturale prin ordin al prefectului emis in conditiile legi. Colegiul prefectural. In fiecare judet functioneaza cate un colegiu prefectural compus din prefect, subprefecti si conducatorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice din subordinea Guvernului. C.P. are ca scop asgurarea activitatii serviciilor publice deconcentrate din judet. 11. Relaiile prefectului cu ministerele i autoritile locale. Relatiile prefectului cu ministerele. Ministrii si conducatorii celorlalte organe ale administratiei publice centrale pot delega prefectului unele dintre atributiile lor de conducere si control cu privire la activitatea serviciilor publice deconcentrate din subordine. Relatiile prefectului cu autoritatile locale. Intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii consiliilor judetene, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare. 12. Rolul si atributiile organelor constitutionale( Avocatul poporului, Curtea de Conturi , Curtea Constitutionala, Consiliul Economic si Social, Consiliul Legislativ, Consiliul Superior al Magistraturii)

13. Administraia exterioar. Prin administratie exterioara intelegem totalitatea misiunilor diplomatice, permanente si speciale a reprezentantelor si misiunilor permanente, a delegatiilor, oficiilor consulare, dar si a altor organisme care actioneaza in exteriorul tarii, asa cum sunt instituite culturale romanesti din strainatate. Consideram ca pe langa rolul administratiei exterioare de reprezentare a statului roman in exteriorul tarii si de aparare a drepturilor si intereselor statului roman, a cetatenilor si persoanelor juridice romane, acestea trebuie sa fie garantarea unitatii de actiune a statului in exterior. 14. Definirea, caracterizarea i fundamentul autonomiei locale. Dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona in numele si interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta treburile publice. In scopul asigurarii autonomiei locale, ele au dreptul sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale, sa elaboreze si sa aprobe bugete de venituri si cheltuieli ale comunelor, oraselor sau judetelor. 15. Explicati continutul drepturilor de asociere ale colectivitatilor locale 16. Coninutul principiilor legalitii i eligibilitii autoritilor administraiei publice locale. Principiul legalitatii. Acest principiu are in vedere toate aspectele organizatorice si functionale prin care se infaptuieste administratia publica in unitatile administrativteritoriale, si anume alegerea, constituirea, componenta, organizarea, functionarea si activitatile acestor unitati. Principiul eligibilitatii. In Constitutie prevede numaio ca primarii, consiliile locale si judetene sunt alese in conditiile legii(art. 121). Ele nu sunt autoritatile statului, intrucat nu exercita vruna dintre puterile sale. Menirea lor este numai de a administra treburile unitatilor administrativ-teritoriale in care sunt alese, in interesul colectivitatilor locale care le-au ales. Puterea lor nu deriva din puterea statului, ci din cea a alegatorilor pe care ii reprezinta si in numele carora actioneaza. 17. Principiul consultrii cetenilor n problemele locale de interes deosebit. Principiul consultarii cetatenilor presupune implicarea cetatenilor in managementul deciziilor si al ofertei de servicii. Democratia participativa urmareste . aducerea deciziilor cat mai aproape de beneficiari, care sunt informati si consultati asupra modului cu de gestionare a autoritatii si resurselor publice. In urma dialogului dintre autoritati si cetateni, in masura posibilitatilor, sugestiile acestora din urma sunt integrate in interventiile guvernamentale urmarindu-se astfel satisfacerea nevoilor comunitatilor locale. Principiul consultarii cetatenilor este un principiu de baza al administratiei publice pe care democratiile occidentale pun mare pret astfel ca in jurul sau s-au dezvoltat o serie de studii, comentarii si bune practici. In ultimii ani, si in Romania accentuandu-se procesul de democratizare prin participarea cetatenilor, experienta vechilor democratii a fost preluata si adaptata prin diferite programe si studii, de obicei cu finantare externa. Astfel ca o serie de termeni, preluati din traduceri si adaptari, au patruns in limbajul de specialitate.

18. Principiile descentralizrii i deconcentrrii serviciilor publice (explicarea noiunilor). Descentralizarea n administraia public este un regim juridic n care rezolvarea problemelor locale nu se mai face de funcionari numii de la centru ci de ctre cei alei de corpul electoral. n cazul descentralizrii, statul nu i asum singur sarcina administrrii, ci o mparte, n anumite cote, cu alte categorii de persoane, cum sunt colectivitile locale. Sistemul descentralizrii nlocuiete puterea ierarhic specific centralizrii cu controlul administrativ de legalitate. Deconcentrarea administrativ este considerat ca fiind o form intermediar ntre organizarea centralizat i cea descentralizat, caracterizat fiind printr-o oarecare independen a organelor locale n fruntea crora sunt funcionarii numii de organele centrale. 19. Regimul actelor consiliului local (tipuri de acte, cvorumul necesar, elaborarea lor, execuie). In exercitarea atributiilor ce ii revin consiliul local adopta hotarari cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate. Se adopta cu votul majoritatii consilierilor locali in functie urmatoarele hotarari ale consiliului local: -hotarari privind bugetul local; -hotarari privind contratarea de imprumuturi in conditiile legii; -hotararile prin care se stabilesc impozitele si taxele locale; -hotararile privind participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera; -hotararile privind organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor si amenajarea teritoriului; -hotarari privind asocierea sau cooperarea cu alte autoritai publice, cu persoane juridice sau straine. Hotararile privind patrimoniul se adopta cu votul a 2/3 din nr total al consilierilor locali in functie. 20. Funcionarea Consiliului Local. Consiliul local este ales pt un mandat de patru ani, care poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau catastrofa. El isi exercita mandatul de la data contituirii pana la data declararii ca legal constituit a consiliului nou-ales. Consiliul local se intruneste in: sedinte ordinare,lunar, la convocarea primarului sau in sedinte extraordinare, la cererea primarului sau a cel putin o treime din numarul membrilor consiliului. Convocarea consiliului local se face in scirs, prin intermediul secretarului unitatii administrativ teritoriale cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor oridinare si 3 zile inaintea sedintelor extraordinare. 21. Atribuiile Consiliului Local. Atributii: -atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al primarului institutiilor si serviciilor publice de interes local;

-atributii privind dezvoltarea economico-sociala si de mediu a comunei, orasului sau municipiului; -atributii privind administrarea domeniului public si privat al comunei, orasului sau municipiului; -atributii privind gestionarea serviciilor furnizate catre cetateni; -atributii privind cooperarea interinstitutionala pe plan intern si extern. 22. Constituirea, organizarea intern i dizolvarea consiliului local. Constituirea consiliilor locale se face in termen de 25 de zile de la data desfasurarii alegerilor. Convocarea consilierilor locali alesi si validati in functie se face de catre prefect, in maximum 5 zile de la pronuntarea hotararii de validare. Consiliul local se dizolva de drept sau prin referendum local, prin aceasta dispozitie eliminandu-se vechea prevedere prin care consiliul local putea fi dizolvat daca a adoptat, intr-un interval de cel mult 6 luni, cel putin 3 hotarari care au fost anulate de catre instanta de contencios administrativ. 23. Primarul i viceprimarul. ( rol si atributii) Comunele, orasele si municipiile au cate un primar si un viceprimar, iar municipiile resedinta de judet au un primar si 2 viceprimari. Rol. Primarul indeplineste functia de autoritate publica si are urmatoarele roluri: -asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei; -asigura punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului, a hotararilor consiliului local, -conduce serviciile publice locale; -reprezinta unitatea administrativ-teritoriala in relatiile cu alte autoritati publice, cu presoane fizice sau juridice roamne ori straine, precum si in justitie. Atributii: - Atributii exercitate in calitate de reprezentant al statului( ofiter de stare civila, autoritate tulelara,asigura functionarea serviciilor publice locale de profil) -atributii referitoare la relatia cu consiliul local; -atributii referitoare la bugetul local; -atributii privind serviciile publice asigurate cetatenilor; Viceprimarul este subordonat primarului si inlocuitor de drept al acestuia, care poate delega atributiile sale. Viceprimarul este ales cu votul majoritatii consilierilor locali in functie, din randul membrilor acestuia. 24. Serviciile publice de interes local i aparatul de specialitate al primarului. Consiliile locale pot infiinta si organiza institutii si servicii publice de interes local in principalele domenii de activitate, potrivit specificului si nevoilor localem cu respectarea prevederilor legale si in limita mijloacelor financiare de care dispun. Primarul, viceprimarul, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si aparatul de specialitate al primarului constituie o structura functionala cu activitate permanenta, denumita primaria comunei, orasului sau municipiului, care duce la indeplinire hotaririle consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale. 25. Secretarul unitii administrativ-teritoriale

Fiecare unitate administrativ-teritoriala si subdiviziune administrativ-teritoriala a municipiilor are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul comunei, orasului, municipiului, judetului este functionar plublic de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. Secretarul orasului se bucura de stabilitate in functie. Atributii: avizeaza dispozitiile primarului si ale presedintelui consiliului judetean, hotararile consiliului local, respectiv ale consiliului judetean, participa la sedintele consiliului local/judetean, asigura gestionarea procedurilor administrative privind relatia dinre consiliu local si primar, organizeaza arhiva si evidenta statistica a hotararilor primarului, asigura transparenta si comunicarea intre autoritaile, institutiile publice si persoanele de interes, asigura procedurile de convocare a consiliului local/judetean, pregateste lucrarile supuse dezbaterilor consiliului local/judetean, alte atributii prevazute de lege sau insarcinari date de consiliu loca/judetean, de primar sau de presedintele consiliului judetean.

26. Administratorul public. Administratorul public poate indeplini, in baza unui contract de management, incheiat in acest sens cu primarul, respectiv cu presedintele consiliului judetean, atributii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes local, respectiv judetean. 27. Definirea, clasificarea funciilor publice, activiti care necesit prerogative de putere public. Definitie. Functia publica reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala, administratia publica locala si autoritatile administrative autonome. Clasificare: -dupa tipul atributiilor si responsabilitatilor autoritatilor publice( functii generale si specifice) -in raport cu nivelul studiilor necesare ocuparii functiei publice( functii publice clasa I, II, III) -dupa nivelul la care se exercita( functii publice de stat, teritoriale si locale. 28. Modele ale funciei publice n rile UE . 29. Condiiile pentru existena unei funcii publice profesioniste i atribuiile Ageniei Naionale a Funcionarilor publici. Pentru crearea si dezvoltarea unui corp de functionari publici profesionisti, stabil si impartial s-a infiintat, in subordonarea Ministerului administratiei si internelor, Agentia Naationala A Functionarilor Publici(anfp), organ de specialitate al administratiei publice centrale cu presonalitate juridica. 30. Recrutarea i selecia funcionarilor publici (a nalilor funcionari publici, a funcionarilor publici de conducere i de execuie). Intrarea in categoria inaltilor functionari publici se face prin concurs national. Recrutarea se face de catre o comisie permanenta, independenta, formata din 7 membri, numiti prin decizie a primului-ministru.

31. Evaluarea i promovarea funcionarilor publici (a nalilor funcionari publici, a funcionarilor publici de conducere i de execuie). Evaluarea performantelor inseamna un sistem de raportare, de regula anual, asupra unui functionar public, cu privire la modul in care acesta si-a indeplinit atributiile. Aceasta vizeaza doua componente principale ale activitatii: gradul de indeplinire a obiecctivelor stabilite si standardele de performanta atinse. Promovarea. In cariera, functionarul public poate promova in functia publica si poate avansa in trepte de salarizare, in conditiile legi. Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei functii publice superioare. Promovarea se face prin concurs sau examen.