Modelul american

America datoreaz nivelul dezvoltrii sale economice actuale factorilor istorici, precum lipsa perioadei feudaliste; factorilor sociali, respectiv experiena pe care populaia coloniilor a dobandit-o de-a lungul perioadei de dominaie imperial, nvnd astfel s se organizeze, s se conduc i s-i asigure produsele necesare consumului propriu prin fore proprii; ct i bogaiilor existente pe acest continent.
http://www.mfa.gov.md/gae/ghid.sua.html

Din punct de vedere geografic i economico-industrial, SUA se divizeaz n ase regiuni:

Regiunea Nord-Est (statele Connecticut, Massachusetts, Maine, New Hampshire, Rhode Island and Vermont). Regiunea este cunoscut datorita reelei dense a instituiilor sistemului universitar-academic, cel cultural i medical bine dezvoltat. Regiunea Central de Est (statele Delaware, Maryland, New Jersey, New York, Pennsylvania i Districtul Columbia). Zona reprezint preponderent o concentrare a companiilor financiare, comunicaii i software, industrii farmaceutice.

Regiunea de Sud (statele Alabama, Arkansas, Florida, Georgia, Kentucky, Louisiana, Mississippi, Carolina de Nord, Carolina de Sud, Tennessee, Virginia, Virginia de Vest, o parte a statelor Missouri, Oklahoma and Texas). Regiunea este centrul agro-industrial al Statelor Unite. Regiunea Central de Vest (statele Illinois, Indiana, Iowa, Kansas, Michigan, Minnesota and parts of Missouri, Nebraska, Dakota de Nord, Ohio, Dakota de Sud and Wisconsin).

Zona este vestit prin produsele de brutrie i patiserie, precum i prin nivelul avansat al dezvoltrii agriculturii (porumb, gru i ovz).

Regiunea de Vest(statele Alaska, California, Colorado, Hawaii, Idaho, Montana, Nevada, Oregon, Utah, Washington i Wyoming). Regiunea este cunoscut pentru locurile pitoreti datorit crora este mai mult o zon turistic. Regiunea de Sud-Vest (statele Arizona, Nevada, New Mexico, Texas de Vest i o parte din Oklahoma) Zon cu clim foarte uscat i arid, cu un potenial industrial i agricol redus.

http://ro.scribd.com/doc/52785366/modelul-japonez-de-dezvoltare

Privilegiile de care a putut beneficia economia americana, sunt in principal urmatoarele: Resursele primare de care dispun Statele Unite, sunt printre cele mai importante de pe glob. Rezervele ei energetice - in special sub forma de gaz natural si de carbune - sunt imense. Cu exceptia catorva minereuri strategice, ea poseda aproape toate metalele. Potentialul uman American este al patrulea din lume din punct de vedere numeric, insa primul in randul tarilor civilizate, ceea ce constituie, de asemenea o bogatie fara echivalent. Apare intrebarea : daca americanii au atat de multe resurse, mai ales in domeniul gazelor naturale si petrolului, de ce sunt pe primul loc in clasamentul tarilor importatoare de petrol, exportat de catre tarile Orientului Mijlociu ?. Raspunsul deriva din simpla strategie pe care o folosesc managerii americani, aceea ca resursele proprii trebuie pastrate cu mare grija, folosite efficient. Explicatia este aceea ca exista un real si permanent dezechilibru intre nevoile umane nelimitate si resursele limitate de catre potentialul planetei, asadar, atunci cand in Orientul Mijlociu resursele de petrol vor fi aproape de zero, Statele Unite vor fi printre putinele state care isi vor putea

desfasura activitatea de productie folosind resursele proprii. Scopul propus va fi astfel atins, pentru ca perioada de timp pe care o ofera folosirea resurselor din exterior, poate fi folosita in scopul dezvoltarii unor noi tehnologii care sa necesite injectarea in procesul de productie a unor cantitati mai mici de produse petroliere sau inlocuirea totala a acestora cu alte produse mai eficiente din punct de vedere economic si ecologic.

Tehnologia - in acest domeniu, S.U.A. beneficiaza de un avantaj insemnat. Cei mai mari cercetatori, cei mai buni ingineri, cei mai dotati studenti au venit sa lucreze in Statele Unite. Ei, aduc acel faimos capital in privinta caruia toata lumea este de acord ca este cel mai important - materia cenusie - sau capitalul intelectual dobandit. Din acest punct de vedere, Statele Unite speculeaza pe piata internationala a fortei de munca, achizitionarea celor mai mari specialisti din alte tari. Acest proces de transferare a valorilor, de la tarile care nu isi pot permite sa isi sustina asa cum ar trebui valorile, la alte tari care au aceasta abilitate, este unul foarte trist insa cu consecinte avantajoase pentru tarile din a doua categorie, astfel aparand acel fenomen numit exod al creierelor .

Privilegiul monetar, care se dovedeste a fi hotarator. Incepand cu 1945, dolarul serveste drept moneda de referinta in tranzactiile internationale.

n studiile economice, de multe ori este prezent asocierea dintre puterea politic i cea economic. ntre un sistem economic i puterea politic trebuie s existe o legtur strns, un echilibru, tocmai pentru a reui s se menin stabilitate. Din pcate, n SUA, acest echilibru s-a transformat ntr-un dezechilibru, lucru ce s-a propagat i dincolo de graniele rii. Fenomenul de globalizare a accentuat acest dezechilibru. Un dezechilibru reprezint o stare de incertitudine, n care una dintre componentele economiei devine necompetitiv, dei la suprafa pare a fi foarte benefic economiei. n SUA, acest dezechilibru a fost creat de vulnerabilitatea pieelor, de lipsa de reglementare a lor. Pieele financiare preau foarte productive, aducnd beneficii i cretere, dar fundamentele erau greite, erau infectate.

n linii mari, sistemul economic american poate fi definit prin caracterul su descentralizat, capitalist, bazat pe proprietatea privat i liber iniiativ. Intervenia autoritilor federale n economie se manifest prin strategii de politic bugetar i monetar. n acelai timp, bugetul federal are o component ce vizeaz investiii n cercetare. Legislaia economic american permite implicarea guvernului n controlul practicilor de afaceri, guvernul american avnd i rolul de supervizor al creterii economice.