Sunteți pe pagina 1din 19

CURS INTRODUCTIV

Definirea profesiei de asistent medical


Definirea conceptului de nursing
Scurt istoric al teoriilor , conceptelor si modelelor de nursing
Sisteme de ingrijiri de sanatate
Definirea starii de sanatate si de boala
Preventia primara, secundara si tertiara
Rolul asistentei medicale in mentinerea starii de sanatate si prevenirea
imbonavirilor
Educatia pentru sanatate –Modalitati practice de realizare a planului
de educatie pentru sanatate

Profesia de asistent medical /nursa a avut de-a lungul anilor


numeroase dificultati in recunoasterea ei .Cunoscuta si chiar practicata din
perioada preistorica “arta de a ingriji” are un caracter universal , dar
recunoasterea ca profesie s-a produs la jumatatea secolului al XX-lea.
Profesia de asistent medical/ nursa in lexicul anglo-saxon reprezinta in
egala masura stiinta si arta, nursingul cunoscand in lunga sa perioada de
evolutie 3 etape distincte :
• Un sistem de ingrijiri bazat pe vindecatorii traditionali si
autoingrijire , cu interpretarea fenomenelor legate de boala prin
prisma traditiilor religioase si culturale ale fiecarei comunitati
in parte ; in epoca primitiva nu gasim nici medici , nici nurse
• A 2-a etapa de dezvoltare a ingrijirilor de sanatate apare odata
cu crestinismul ; crestinismul insufla in persoana care ingrijeste
devotament , caritate si simtul datoriei . S-au creat primele
centre de primire destinate bolnavilor si saracilor ,
institutionalizarea subliniind functia de ajutor social a
nursingului punandu-se accent pe dispensarizarea ingrijirilor
corporale si psihice .
• A 3-a etapa este legata de dezvoltarea sociala si economica ,
etapa in care monopolul religios si / sau al actiunilor caritabile
din sec al XIX- lea a fost detronat .In mai toate tarile lumii au
aparut scoli pentu pregatirea asistentelor medicale si a
personalului auxiliar

Secolul XX cauta sa defineasca cat mai exact termenul de nursing/


nursa plecand de la definitia simpla in care « nursa este profesionistul care
hraneste , incurajeaza si protejeaza o persoana, fiind pregatita pentru a
ingriji bolnavi , raniti si batrani ».

1
Etimologic cuvantul nursa este folosit ca substantiv si deriva din
latinescul nutrix care inseamna mama adoptiva.
In anul 1899 a luat fiinta Consiliul International al Nurselor care
are ca scop imbunatatirea ingrijirilor de sanatate si a conditiilor de lucru ,
profesia de nursa fiind direct legata de societate .
In prezent practicarea profesiei de asistent medical / nursa se face cu
exigente sporite . Nursingul este o activitate complexa , nursa trateaza
pacientul complex , bio-psiho-social in vederea asigurarii unei stari
perfecte de bunastare fizica , psihica si sociala .OMS defineste sanatatea
individuala ca si « stare de bine completa din punct de vedere fizic ,
mintal si social si nu numai absenta bolii sau infirmitatii » .Deci datorita
coplexitatii , nursingul s-a transformat de-a lungul anilor dintr-o meserie in
profesie , in care vocatia este inlocuita de profesionalism .
Deontologia ca stiinta a indatoririlor profesionale ( comportamentului
profesional ) s-a constituit in cadrul profesiunii medicale din cele mai
vechi timpuri .Ea a aparut ca o necesitate in medicina , deoarece pe langa
insusirea unor norme tehnice de comportament , aceasta profesiune a
obligat intotdeauna la insusirea unor norme etice fara de care succesul
profesional nu poate fi asigurat .
Sunt cunoscute cele zece cerinte ( Decalogul ) ale personalului sanitar
elaborate de Masci si anume :
1. « Onoreaza pe bolnavul tau de orice varsta ar fi : copil , tanar
sau batran. Cand a ajuns in mainile tale este o fiinta fara aparare
care nu are alta arma de sustinere decat apeland la stiinta si
caritatea ta.
2. Da aceeasi stima si atentie saracului ca si bogatului . In
dragostea de oameni , saracul sa se simta bogat . Respecta
nuditatea maladiei , spectacolul mizeriei si al suferintei.
3. Respecta nobila ta misiune incepand cu insasi persoana ta ; sa
nu o profanezi . Poarta-te demn . constiincios , cu omenie . Nu
specula pe bolnav, caci profesia ta nu e ca oricare alta .
Sacrificiul tau , ajutorul tau pot fi pretuite ca o meserie
obisnuita .
4. Oboseala ta sa fie luminata de credinta si de dragoste .Atunci
cand stiinta nu mai poate face nimic , bunatatea ta , purtarea ta
sa sustina pe bolnav.Invinge greutatile inerente profesiunii tale ,
stapaneste supararea si nerabdarea ta , gandeste-te ca cel
suferind este dezarmat , fara putere si are nevoie de ajutorul si
ingrijirea ta.
5. Sa nu umilesti niciodata pe bolnav , care si asa e umilit de boala
lui . Oricare ar fi boala sa nu pronunti cuvantul deznadejdii . Sa
nu distrugi la nici-un bolnav iluzia vindecarii , chiar daca ar fi
vorba de un muribund. Sunt oameni care au nevoie sa-i

2
intovarasesti pana la ultima lor clipa pentru a nu-i lasa sa
ghiceasca sfarsitul
6. Sa nu uiti niciodata ca secretul ce ti se incredinteaza in ceea ce
priveste o maladie este ceva sfant , care nu poate fi tradat sau
destanuit altei persoane . Profesiuena ta este un sacerdotiu . Nu
trebuie sa faci deosebire de casta sociala , de credinta
religioasa. Inaintea ta toti sa fie tratati deopotriva , caci toti
oamenii sunt tratati deopotriva de legile firii
7. Sa nu vezi in ingrijirea bolnavilor tai o povara , corvoada.
Acest sentiment ar ingreuna exercitiul meseriei tale . Invata sa
cunosti bolnavii tai si sa-i intelegi in felul lor de a cere ceva
cand au nevoie de ajutorul tau , cand au nevoie de somn , de
odihna , de mancare . Defectele , pretentiile , toanele bolnavilor
sunt datorate suferintei . La fel ai fi si tu cand ai fi bolnav
8. Niciodata fata de bolnav sa nu te arati neincrezaor in reusita
tratamentului Mentine-i speranta , credinta . Fa ca bolnavul sa
nu sa simta singur , izolat . Daca a suferi e geu , a suferi singur
e incomparabil mai greu . Poarta-te astfel ca bolnavul sa fie
sigur ca are in tine un sprijin . Da-i curaj cand il vezi trist ,
amarat , disperat.
9. Nu ajunge numai bunavointa , ci se cere si stiinta in ingrijirea
bolnavilor. Zilnic se descopera noi mijloace pentru alinarea
suferintelor . Nu te multumi si nu te margini numai la stiintele
si cunostintele ce le-ai dobandit in scoala . Improspateaza-le
mereu . Invata mereu .Citeste mereu carti si reviste medicale.
10. Nu discuta si nu contrazice niciodata prescriptiile medicale in
fata bolnavului .Ii risipesti increderea in medicina , ii distrugi
speranta in vindecare”

Responsabilitatile esentiale ale asistentului medical sunt mentionate


ulterior si de o serie de organizatii. Codul deontologic al asistentilor
medicali / nurselor se suprapune conceptului de nursing , care consta in :
• Promovarea / pastrarea sanatatii
• Restabilirea sanatatii
• Inlaturarea suferintei
Ingrijirile pentru sanatate sunt acordate individului , familiei si
colectivitatilor , activitatea asistentului medical fiind in interrelatie cu a
celorlalti profesionisti din sanatate .
Domeniile Nursingului
Istoricul medicinei , nursingului se contopeste cu istoria dezvolarii
societatii umane cu perioadele sale de progres , stagnare sau declin , care s-
au influentat reciproc , cunoasterea lor fiind necesara nu numai pentru a
cinsti memoria inaintasilor ci si pentru ca « acei care nu tin minte trecutul

3
sunt condamnati sa-l repete », Santayana . Medicina a fost initial dominata
de magie , actele terapeutice bazandu-se pe ritualuri religioase si pe
instincte , preocuparea dominanta fiind disparitia durerii .Papirusurile
egiptene din 1600 inainte de Hristos prezinta ingrijirea plagilor, incizia
abceslor si imbalsamarea cadavrelor . In Grecia antica , medicina este
influentata de cea egipteana prin intermediul fenicienilor.Apar o serie de
scoli medicale in Rodos , Kos ,Knidos , care se ocupau de prevenirea (zeita
Hygeia ) si tratarea bolilor ( Zeita Panakeea). Hippocrat( 460-375 in.Hr.)
considerat parintele medicinei a intemeiat scola din Kos si pe langa
juramant care cuprinde aspecte deontologice valabile si in ziua de azi a
scris in peste 60 volume , pe specialitati : anatomie , fiziologie , medicala ,
ortopedie , chirurgie , etc . informatii de specialitate care au fost baza unor
descoperiri stiintifice ulterioare .

Hippocrat( 460-375 in. Hr.) , “parintele Medicinei”

Rembrandt Lectia de anatomie a prof, Tulp

Medicina evului mediu a


avut mai putine progrese , fiind
dominata de biserica. Odata cu
declansarea conflictelor
militare apar scoli medicale pe
langa biserici pentru ingrijirea
ranitilor si apar o serie de
scrieri cu baza stiintifica . In
Franta , in sec XIII se
infiinteaza Colegiul « Sf .
Cosma “ , cu catedra de
anatomie , fiziologie ,
obstetrica.Dupa anii 1500 apar

4
scoli medicale in care medicina era predata in facultati alaturi de latina ,
graeaca , teologie.

Frans Hals, Eforele azilului de batrani din


Haarlem , 1664

Epoca moderna si conteporana ,incepand cu sec XVIII remaniaza toate


cunostintele stiintifice acumulate si apar noi asezaminte academice in
Franta , Austria , Italia , Anglia , Germania . Sunt puse bazele asepsiei si
antisepsiei ( Louis Pasteur , respective Joseph Lister) .

In perioada comunei primitive si-n cea sclavagista , mdicina traco-


getica este sub influente religioase , fiind dominata de elementul mistic.
Odata cu razboaiele daco-romane si constituirea Daciei , ca provincie a
Imperiului Roman ,timp de 165 de ani , cat a durat stapanirea romana se
inregistreaza o bogata activitate medicala , atat sacerdotala cat si laica . Pe
columna lui Traian se pot identifica posuri de prim ajutor pentru raniti si
diverse instrumente utilizate in practica . In evul mediu , medicina afost
practicata de vraci si au aparut primele forme organizatorice de asistenta
medicala prin infiintarea « bolnitelor manastiresti « unde aveau acces in
principal calugarii batrani si bolnavi , iar mai tarziu laicii batrani , bolnavi
si saraci . Prima bolnita a aparut in Transilvania , la Manastur , langa Cluj
in 1061 , ulterior au aparut la Bistrita , Oradea , Brasov,Prislop , iar in
Moldova la Cotnari ; in Tara Romaneasca la Curtea de Arges si Ramnicu
Valcea . Mai tarziu au aparut azile-spital pentru laici , in Transilvania la
Oradea , Sibiu , Brasov ,in Tara Romaneasca la Simidreni , iar in Moldova
la Suceava . Primul spital apare abia in 1704 , pe 14 decembrie la Coltea ,
construit de stolicul Mihail Cantacuzino , sub auspiciile Fundatiei
Coltea.La Iasi , Spitalul SF Spiridon ( 1757-1763)a fost infiintat de
Constantin Racovita .

5
Spitalul clinic Coltea
Istoria acestui asezamant medical a inceput in 1704, cand spatarul Mihai Cantacuzino a infiintat spitalul.
Atunci, unitatea nu avea decat 24 de paturi, 12 pentru femei si 12 pentru barbati. Singurul cadru medical era un
farmacist. Asistentii medicali de astazi nu erau decat niste barbieri care scoteau masele. Printre primii medici
romani care au lucrat la Coltea s-a numarat Nicolae Cretulescu, care a infiintat scoala de microchirurgie.
"Spitalul Coltea a fost prima baza de invatamant. In 1859 s-au infiintat primele specialitati medicale, adica
chirurgia, medicina interna si oftalmologia. De aici au provenit trei ministri: Constantin Angelescu, Nicolae
Cretulescu si Gheorghe Asachi. Tot din acest spital au provenit si multi ministri ai Sanatatii", povestea prof. dr.
Nicolae Angelescu, chirurg si presedintele Fundatiei "Coltea". Medicii au amintit si cum erau finantate prin
1800 spitalele, cand nu exista Casa de Asigurari. Astfel, in 1842 s-a pus baza Eforiei spitalelor, banii pentru
aceste unitati fiind dati de marea boierime.

Epoca moderna si conteporana a generat reforme si-n sănătate, cu baze


stiintifice de invatamant medical . Florence Nightingale ( 1820-1910) a
revolutionat modul de ingrijire al bolnavilor ; ingrijirile nu trebuie sa reflecte
doar mila , ci sa se bazeze pe intelepciune si stiinta. F.Nightingale a infiintat la
Londra Scoala de Nursing Nightingale ,aceasta fiind prima forma de
invatatmant organizat de ingrijire a bolnavilor .

In mod paradoxal, sunt multi oameni care nu au auzit


de ea, desi este considerata a fi o adevarata legenda ;a fost precursoarea
serviciului sanitar modern.
Datorita ambitiei si devotamentului de care a dat dovada, spitalele secolului al
XIX-lea s-au transformat in institutii de tratament adecvate, dotate din punct de
vedere sanitar si cu personal de specialitate pregatit sa intervina in orice
moment. Capacitatea ei intelectuala deosebita, altruismul si energia ei au
consacrat-o in domeniu si i-au asigurat un loc in istorie. De altminteri, in

6
Londra exista un muzeu care ii poarta numele si unde se regasesc acte care i-au
apartinut.
Florence Nightingale s-a nascut pe 12 mai 1820 in Italia, din parinti britanici,
iar numele ei a fost inspirat de orasul in care a vazut lumina zilei. Provenind
dintr-o familie foarte instarita, ea a avut sansa pe care extrem de putine femei o
aveau la vremea respectiva - anume, aceea de a beneficia de o educatie ingrijita,
intr-una dintre cele mai prestigioase universitati din lume, respectiv Cambridge.
Micuta Florence a dovedit de la bun inceput reale abilitati academice si
inclinatie spre studiu, iar dupa ce a terminat cursurile elementare, toata lumea se
astepta ca ea sa se casatoreasca. De altminteri, de pretendenti nu ducea lipsa,
dat fiind faptul ca era o fata foarte bogata, educata si, nu in ultimul rand,
frumoasa. Dar planurile ei erau cu totul altele; la varsta de 17 ani a declarat ca
simte ca si-a gasit "menirea", ca urmare a faptului ca, spunea ea, ar fi primit un
mesaj din partea Divinitatii. "Dumnezeu mi-a vorbit si m-a chemat in slujba
Lui". Dat fiind faptul ca Florence nu era preocupata in mod deosebit de religie,
nu s-a pus nici o secunda problema ca ar fi fost vreo mistica sau ca ar fi avut
halucinatii.
Aceasta inclinatie avea sa se manifeste incepand cu vizite tot mai frecvente in
caminele de batrani si spitale, unde incerca sa stea cat mai mult timp in preajma
surorilor medicale. Parintii ei au fost la inceput total impotriva dorintei fiicei lor
de a deveni asistenta, pentru ca in secolul al XIX-lea aceasta profesiune nu era
considerata ca fiind una "onorabila" (aceasta, pe langa faptul ca, daca Florence
ar fi muncit, s-ar fi considerat ca familia ei este in pragul ruinei). Tanara a parut
ca se supune parintilor sai si, abandonandu-si pe moment intentiile, a plecat
intr-o excursie in strainatate impreuna cu doi prieteni. Cei trei au calatorit in
Italia, Grecia si Egipt, insa la intoarcere Florence era mai hotarata ca oricand sa-
si urmeze vocatia. In acest scop, ea s-a inscris la un curs de trei luni in domeniul
asistentei medicale, ceea ce i-a permis sa ocupe un post de infirmiera, pe care
nu l-a mai parasit pana in 1854.
In anul 1854, in timpul razboiului din Crimeea, Florence Nightingale a dat
dovada de extraordinara sa capacitate de organizare. Conditiile din spitalele
pentru soldatii englezi raniti in Crimeea erau cu adevarat jalnice, mai ales in
acea situatie; lipsea ingrijirea medicala de specialitate, iar igiena era inexistenta.
Tinerii soldati mureau in spital, chiar daca ranile lor nu erau letale,ci din cauza
instalarii septicemiei. Pentru a imbunatati situatia, guvernul britanic a hotarat sa
trimita pe cineva capabil care sa se ocupe de acest serviciu si anume pe
Florence Nightingale. Aceasta, insotita de 38 dintre cele mai bune infirmiere
formate de ea, a ajuns la spitalul de campanie pe data de 21 octombrie 1854.
Florence si echipa sa s-au ocupat cu maxima rigurozitate de curatenia din spital,
sterilizarea instrumentarului, procurarea de fese si pansamente din tifon, precum
si de alimentatia, pana atunci cu totul improprie, a soldatilor. In urma acestor
masuri puse in practica extrem de riguros, mortalitatea in randul ranitilor s-a
redus simtitor.

7
Florence s-a dovedit a fi in acelasi timp si un bun psiholog, ea incurajand si
redand speranta tuturor, scriind scrisori care ii erau dictate de pacientii
incapabili sa se miste, veghindu-i intreaga noapte fara a accepta sa fie inlocuita,
si reusind astfel sa aduca pe linia de plutire pacientii care fusesera considerati
initial "fara speranta". Toate acestea i-au atras un respect enorm, admiratie si au
facut-o sa fie indragita de intreaga armata britanica. Exemplul ei a dus la
admiterea personalului medical de sex feminin in spitalele armatei, fapt care
fusese pana atunci fara precedent. De asemenea, Florence Nightingale a fost cea
care a ridicat asistenta medicala la rang de profesie de sine statatoare.
Dupa terminarea razboiului, Florence Nightingale a primit o importanta
recompensa financiara pentru serviciile aduse, fapt care i-a permis sa-si
continue reforma, de data aceasta in cadrul spitalelor civile. Devenise o
persoana cunoscuta si atentia opiniei publice era indreptata asupra ei.
Capacitatea de organizare si contributiile sale din timpul razboiului au
recomandat-o pentru a face parte din Societatea Nationala de Statistica.
Dincolo de aceste aspecte insa, cea mai mare realizare a vietii ei (si in acelasi
timp, motivul pentru care numele ei a ramas in istorie) il constituie faptul ca a
facut pasul decisiv in ceea ce priveste recunoasterea profesiunii de sora
medicala si, de asemenea, a fondat prima scoala de profil, ale carei cursuri si
examene practice se desfasurau in spitalul St. Thomas din Marea Britanie. Ea
si-a dedicat tot restul vietii activitatii acestei scoli, imbunatatind in permanenta
conditiile de studiu si baza materiala didactica. Cursurile concepute si predate
de ea au fost traduse in unsprezece limbi straine si reprezinta si in prezent un
material de studiu nepretuit.

Florence Nigthingale a elaborat pe baza doctrinei deontologice hipocratice


conceptia profesionala si responsabilitatile profesiei de asistent medical/nursa
sub forma juramantului profesional al celor care acorda ingrijiri
medicale:”Ma angajez solemn in fata lui Dumnezeu si-n prezenta acestei
adunari sa duc o viata integra si sa-mi indeplinesc cu credinta indatoririle
profesiei mele . Nu voi lua si nu voi administra nici un remediu periculos.Voi
face totul pentru cresterea profesiunii mele si voi pastra cu o totala discretie
lucrurilor private care-mi vor fi incredintate si toate secretele de familie ,pe care
practica serviciului meu mi le va face cunoscute .Voi ajuta din toate puterile
mele si in mod cinstit medicul in munca sa si ma voi dedica bunastarii celor
care sunt lasati in grija mea”.

Deci astfel a debutat procesul de formare profesionala a asistentelor


medicale , dar cu o raspundere limitata .Progresele medicinii au dus insa si
la modificarea continutului profesiei , medicii delegand o parte din sarcinii
surorilor medicale ; activitatea nu se mai centreaza pe pacient , ci pe
sarcinile care trebuiau indeplinite ,Ulterior dezvoltarea rapida a stiintelor

8
medicale , a tehnicii a generat deplasarea activitatii catre partea tehnica , cu
devalizarea ingrijirilor si trecerea lor in sarcina ajutoarelor necalificate.

Gravură germană din 1682 reprezentând medicul


vizitând bolnavii din salonl unui spital

Dezvoltarea unitatilor spitalicesti , ca unitati de ingrijire a bolilor


grave ,accesibile tuturor categoriilor sociale a condus a aparitia
Nursingului Clinic, care este practicat si in ziua de azi.Practica nursingului
include si alte domenii , cu orientare particulara spre anumite categorii de
afectiuni sau anumite comunitati cu nevoi specifice de ingrijire , ca de
exemplu :
• Ingrijirea la domiciliu a pacientilor pe termen scurt
• Nursingul industrial
• Nursingul militar
• Ingrijirea gravidelor si lehuzelor
• Ingrijirea nou-nascutilor
• Ingrijirea varstnicilor
• Ingrijirea pacientilor cu boli incurabile , in stadii terminale , tip
hospice
• Ingrijirea pacientilor cu dizabilitati fizice sau psihice
Domeniile de interes si perspectivele in dezvoltarea nursingului
includ:
• Ingrijirile acordate in TI si-n situatii de urgenta
• Nursingul geriatric, datorita cresterii sperantei de viata a
populatiei
• Ingrijirile de tip hospice datorita cresterii numarului de
persoane suferinde de afectiuni incurabile

9
Definitia Nursingului Comunitar,ANA ( North American Association)
• Are scopul de a mentine si stimula sanatatea populatiei fiind o
sinteza a practicii de nursing
• Ingrijirile au caracter continuu
• Ingrijirile sunt orientate aspra individului , familiei , grupului si
contribuie la sanatatea populatiei prin interventiile nursei asupra
mediului fizic , social si afectiv al acestora

Putem spune ca nursingul este vechi de cand familia dar adevarata sa


prezenta la nivel international apare catre sfarsitul sec XIX, cand femei
vizionare din dorinta de a obtine un statut social au reusit sa uneasca si sa
constitie prima organizatie internationala pentru femei , in 1893 la
Congresul Mondial al Reprezentantelor Femeilor , de la Chicago.Unirea
nurselor a avut loc putin mai tarziu si anume in 1899 la Londra cand a fost
creat Consiliu International al Nurselor .Strategiile de functionare ale
nurselor s-au inbogatit cu directii noi privind o stare de sănătate mai buna
pentru indivizi si comunitate , promovarea igienei sociale si a sanatatii
publice , precum si eleborarea unui limbaj comun in nursing.
Virginia Henderson (n.1897)va publica chiar un volum cu titlul
„Principiile de baza ale nursingului”, volum in care apare si o prima
definitie a nursei :”functia unica a nursei consta in a ajuta persoana
bolnava sau sanatasa pentru indeplinirea acelor activitati care contribuie la
sănătate sau recastigarea ei( sau la o moarte impacata , linistita ) pe care le-
ar fi indeplinit fara ajutor daca ar fi avut puterea , vointa si cunostinta
necesara”.Ulterior M.Kihg (n.1923) introduce 3 sisteme dinamice ce
interactioneaza si anume :
1. individul
2. grupurile
3. societatea
De cand a fost fondat Consiliul International al Nurselor a
reusit sa se impuna ca o organizatie dinamica cu profesionisti din sănătate ,
un organism implicat activ in deservirea profesiei de nursing si a unei
societati mai bune pentru toti.Astazi ICN este o federatie de 118 asociatii
nationale si este condus de nurse , pentru nurse , cu implicatii majore in
politica globala de sănătate .
In 1986 OMS declara ca „personalul din nursing are o contributie
potential ridicata in asigurarea unei stari mai bune de sănătate a celor pe
care ii ingrijesc”, asistentele medicale reprezentand cea mai numeroasa
categorie profesionala implicata in acordarea serviciilor de sănătate .OMS
descrie rolul nursei in societate :”sa asiste indivizi , familii si grupuri, sa
optimizeze si sa integreze functiile fizice , mentale si sociale afectate
semnificativ prin schimbari ale starii de sănătate.”Asistenta medicala
utilizeaza in practica profesionala cunostinte medicale , de economie ,

10
informatica,psihologie , pedagogie, cu centrarea activitatii nu pe sarcini , ci
pe persoana ingrijita.
In prezent functiile asistentei medicale / nursei sunt de tip:
• independent
• dependent
• interdependent

Functiile de natura independenta (asista pacientul din proprie


initiativa , temporar sau definitiv) sunt de tip :
• ingrijiri de confort , atunci cand pacientul nu-si poate indepli
independent anumite functii
• stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si
apartinatorii acesteia
• asculta pacientul , il sustine , ii transmite informatii si
invataminte, lui si apartinatorilor
• este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii
unor conditii mai bune de viata si sănătate
• observa la pacient modificarile produse de boala sau tratament
si le transmite medicului
Functiile de natura dependenta : la indicatiile medicului aplica
metode de observatie , de tratament sau de readaptare
Functiile de natura interdependenta : colaborarea cu alti
profesionisti din domeniul sanitar, social , educativ, administrativ, etc.si
participa la activitati interdisciplinare.Deci , sarcinile nursei sunt
profesionala , educative , economice si de cercetare in domeniul medical.

SISTEME DE INGRIJIRI DE SĂNĂTATE (SIS)

In „Raportul asupra sanatatii in lume -2000” OMS defineste sistemul


de sanatate „ totalitatea organizatiilor , institutiilor si resurselor consacrate
ameliorarii sanataii”
Finantarea unui sistem de sănătate se refera la modul cum sunt
colectate fondurile necesare desfasurarii activitatii in sectorul sanitar ,
precum si modaliatea de alocare si uitlizare .
Din punct de vedere al adminstrarii fondurilor exista doua mari tipuri
de asigurari sociale de sanatate si anume :
• asigurari sociale de sanatate adminsistrate de guvern , prin
agentii guvernamentale
• asigurari sociale de sănătate administrate de casele de
asigurari , publice sau private

11
Exista cinci modalitati principale de finantare a sistemelor de ingrijiri
de sanatate, cu avantaje si dezavantaje,si anume :
1. finantarea de la bugetul de stat
2. finantarea prin asigurari sociale de sănătate
3. finantarea prin asigurari private de sănătate
4. finantarea prin plati directe
5. finantarea comunitara
1. Finantarea de la bugetul de stat – fondurile sunt alocate de la
bugetul de stat sectorului sanitar .Acoperirea populatiei este generala ,
persoanele contribuie in functie de venit si nu in functie de riscul
individual. Exista mai multe surse de provenienta a fondurilor si anume :
impozite generale , taxe cu destinatie speciala pentru sănătate si alte
venituri bugetare .Donatiile si imprumuturile externe pot proveni de la
organizatii internationale cum sunt OMS, UNICEF, BANCA
MONDIALA, care asigura sprijin financiar si logistic destinat sectorului
sanitar din tarile sarace ; rambursarea creditelor se face de la bugetul de
stat
2.Finantarea prin asigurari sociale de sănătate
Asigurari de sănătate administrate prin agentii guvernamentale
guvernul stabileste nivelul contributiei , precum si pachetul de servicii
oferit. Unitatile sanitare incluse in planul de asigurari pot fi exclusiv in
proprietatea guvernului sau pot fi mixte , guvernamentale sau private, in
acest caz, asiguratul avand libertatea de a alege, dar dezavantajul este legat
de presiunile politicului .Asigurarea sociala este obligatori , fiecare
persoana din grupul eligibil trebuie sa se inscrie si sa plateasca prima
corespunzatoare . Primele prevazute prin asigurarea sociala sunt stabilite
prin legislatia in vigoare ,motiv pentru care acestea pot fi modificate cu
mai multa usurinta decat cele incluse in asigurarea privata , care fac
obiectul unui contract cu valoare juridica semnat de comun acord intre
ambele parti.
.Asigurarile de sănătate administrate prin intermediul caselor de
asigurari de sănătate publice sau private., modelul Bismark
Sistemul de asigurari sociale de sănătate tip Bismark intodus in Germania
la sfarsitul sec.XIX. si este bazat pe prima de asigurare obligatorie ce
depinde de venitul realizat si nu de starea de sanatet a persoanei asigurate.
Asigurarile de sănătate sunt administrate prin intermediul Caselor de
Asigurari de Sanatate , publice sau private , rolul guvernului fiind acela de
a declara asigurare obligatorie pentru toate persoanele eligibile , iar
cetatenii au libertatea de a alege intre mai multe fonduri de asigurari ,
publice sau private .Avantajul acestui tip de sistem , comparatv cu cel al
asigurarilor sociale de sanate adminstrat de guvern este dat de :
neamestecul politicului, reducerea birocratiei si o competitie intre fondurile

12
de asigurari ducand la cresterea actului medical. Acest tip de SIS este
intalnit in Germania, Franta, Japonia , Austria si de curand si-n Romania.
3.Asigurarea de sanate privata , voluntara
Acest tip de asigurare este oferit de companii de asigurare non-profit sau
cu profit , pe baze individuale sau degrup.Asigurarea privata individuala
este actuariala , calculata in functie de riscul propriu de boala
Implementarea asigurarilor private necesita reglementari precise , precum
si probleme de echitate , supraveghere atenta si constanta , cerinte pe care
multe state nu le pot respecta. Singurul stat la ora actuala care are un
asiistem de sănătate bazat majoritar pe asigurari private este SUA ;
guvernul asigura asistenta medicala grupurilor defavorizate prin 2
programe , unul destinat celor foarte saraci , iar celalalt varstnicilor si
persoanelor cu dizabilitati ; 15% din americani nu au nici o forma de
asigurare edicala .
4, Finantarea prin plati directe
• plata in totalitate a serviciilor
• co-plata( o suma fixa pentru fiecare vizita medicala)
• co-asigurarea ( un anumit procent din costul vizitei)
5.Finatarea comunitara
Acest tip de finatare se poate aplica in general comunitatilor
rurale si presupune ca membrii unei comunitati sa plateasca in avans o
contributie cu scopul de a obtine un pachet de servicii medicale cand
acestea vor fi necesare . Contributia acopera de regula o parte a costurilor ,
restul fiind subventionat de guvern. Ea are ca scop acoperira ingrijirilor
primare de sănătate , costurile medicamentelotr precum si o parte din
cheltuielile de spitalizare .
Comonentele unui SIS
1. suportul finaciar
2. organizarea de programe
3. managementul( planificare, reglementare , administrare ,
evaluare)
4. producerea si dezvoltarea de resurse( umane, facilitati sanitare ,
bunuri sanitare )
5. furnizrii de servicii de sănătate : preventive , curative , de
ingrijire si recuperare

Un SIS bine organizat are urmatoarele caracteristici :


1. acoperire generala
2. accesibilitatea poulatiei la ingrijiri de sănătate sub aspect
economic,geografic si temporal
3. performanta medicala( calitatea actului medical), satisfactia
utilizatorilor si a furnizorilor

13
4. continuitatea ingrijirilor de sănătate pertinenta fata de nevoi
( servicii concordante cu morbiditatea si mortalitatea regionala)
5. acces egal al tuturor indivizilor la ingrijiri
6. posibilitatea pacientului de a alege furnizorul de ingrijiri de
sănătate acceptabilitate sociala larga a ingrijirilor furnizate
7. rentabilitatea sistemului
8. responsbilitatea statului fata de sanatatea publica

DEFINITIA SANATATII
Nu exista o definitie unica , ci o pluralitate de definitii , pluralitate
care tine de cunostintele acumulate , de dinamica si specificul valorilor
culturale si pentru ca sanatatea are un caracter procesual , evolutiv. In lista
larga adefinitiilor se folosesc mai multe criterii , cel mai frecvent utilizate
fiind :
• bunastarea functionala
• capacitatea organismului de a se adapta la conditiile variate de
viata si munca
• conditia umana care il face pe individ creativ
Definitia sanatatii individuale elaborata de OMS :”stare de bine
completa din punct de vedere fizic, mintal si social si nu numai absenta
bolii sau infirmitatii” iar Sanataea grupurilor umane poate fi definita ca o
sinteza a sanatatilor individuale apreciata intr-o viziune sintetica , globala (
ecosistemica).
Factorii care influenteaza starea de sanatae a poulatiei sunt :
1. Factorii biologici(ereditate , caracteristici demografice ale
populatiei )
2. Factorii ambientali ( factorii mediului fizic si social,factori
fizici , chimici.socio-culturali , educationali)
3. Factorii comportamentali , atitudinile , obiceiurile
4. Serviciile de sănătate ( preventive , curative , recuperatorii)

Boala : ruperea echilibrului , armoniei intre acesti factori , exprimata


prin suferinta fizica , psihica , cu imposibilitatea adaptarii la o situatie noua
, provizorie sau definitiva ; un eveniment care poate merge pana la
respingerea sociala ao mului

Asistenta medicala / nursa al rol in prevenirea imbolnavirilor,


mentinerea starii de sănătate . Exista patru niveluri de prevenire , fiecare
corepunde unei faze din evolutia bolii si anume :
1. Preventia primordiala
2. Prevntia primara
3. Preventia secundara

14
4. Preventia tertiara

Preventia primordiala –scopul acesteia este de a impiedica aparitia si


stabilirea unor modele sociale , economice si culturale de viata care ar
contribui la cresterea riscului de boala .Acest tip de preventie s-a dezvoltat
ca rezultat al acumularii cunostintelor despre epidemiologia bolilor cardio-
vasculare ( prezenta factorilor de risc: alimentatie bogata in grasimi
animale , fumatul ,etc).Preventia primordiala este de asemenea necesara in
legatura cu efectele globale ale poluarii atmosferice ( efectul de sera ,
startul de ozon , ploile acide ) si cu efectele pe care le are smog-ul urban
asupra sanatatii ( boli pulmonare si cardiace). Importanta prevenirii
primordiale a fost inteleasa prea tarziu si de aceea necesita reglementari
urgente si stricte din partea guvernului ,cu politici nationale si programe de
sănătate
Preventia primara are drept scop limitarea incidentei bolilor prin
controlul cauzelor si factorilor de risc.Interventiile asistentei / nursei
constau in educatie pentru sănătate ( regim de viata , regim alimentar,
metode contraceptive,etc), preventie specifica ( imunizari),prin vaccinari
prevenirea sau chiar eradicarea unor boli ( expl. Variola), elaborarea de
programe educative ,protejarea grupurilor poulationale cu risc,protejarea
mediului ambiant.
Preventia secundara are ca scop vindecarea pacientilor si reducerea
consecintelor grave ale unor boli prin diagnostic si tratament precoce .
Preventia secundara include masuri disponibile pentru individ si pentru
populatie , care permit o interventie prompta si eficientaAceasta prevenire
este aplicata intre perioada dintre instalarea bolii si momentul normal al
diagnosticului si are drept tinta reducerea prevalentei bolii
( (prevalenta:numar de persoane bolnave la momentul T/ populatia totala
considerata). Preventia secundara se poate aplica doar cazurilor de boala a
caror istoric include o perioada de latenta care este usor de identificat si
tratat , astfel incat evolutia spre un stadiu grav al bolii sa poata fi
oprita.Expl : fenilcetonuria la nou-nascuti , daca este identificata la naster
si administrarea unei diete alimentare speciale permite dezvoltarea normala
a copilului.
Asistenta medicala/ nursa este implicata in descoperirea semnelor de boala
la timp , prin vizite la domiciliu , efectueaza ancheta epidemiologica a
evenimentului produs , completeaza si raporteaza aparitia bolii in registre
de evidenta ; asigura interventii de nursing in tratamentul bolii ,
adminsitreza tratamentul prescris , supravegheaza regimul igieno-dietetic
necesar si urmareste evolutia bolii si semnaleaza medicului efectele
tratamentului.
Preventia tertiara are ca scop reducerea evolutiei si complicatiilor unei
boli declarate , fiind un capitol important al medicinii terapeutice si de

15
reabilitare . Preventia tertiara consta in aplicarea de masuri care au ca scop
reducerea secchelelor , reducerea suferintei si promovarea adaptarii
pacientilor la conditiile unei boli incurabile ( ingrijiri de tip hospice, de
ultim nivel); ingrijirile tip hospice constau in servicii paliative la nivel
institutional si / sau la domiciliu si sunt servicii specializate acordate de
furnizori de servicii de sănătate supraspecializati , cu competenta sau
atestat in vederea alinarii suferintei fizice , acordarea suportului social ,
emotional sau spiritual.La Pascani in 2007 a fost infiintata o sectie de
ingrijiri paliative cu 50 paturi..In Romania aceste ingrijiri sunt stipulate
prin Ord,MSF nr.318/2003.

EDUCATIA PENTRU SĂNĂTATE


Educatia pentru santate are rol major in nursing si constituie principala
responsabilitate a asistentei medicale si prin acest mod este realizata
preventia primordiala , primara , secundara si tertiara .
Pe plan mondial OMS are ca obiectiv „Sanatae pentru toti in secolul 21”,
care pentru regiunea europeana se concretizeaza in :
1. Solidaritate pentru sanatete
2. Echitate in sănătate
3. un start sanatos in viata
4. sanatatea tinerilor
5. sanatatea varstnicilor
6. imbunatatirea sanatatii mintale
7. reducerea bolilor transmisibile
8. reducerea bolilor netransmisibile
9. reducerea injuriilor datorate violentei si accidentelor
10.un mediu sigur si sanatos
11.un trai mai bun
12.reducerea pericolelor datorita alcoolului , drogurilor si tutunului
13. facilitati pentru sănătate
14.responsabilitate multisectoriala pentru sănătate
15.ingrijirile primare –sector de sănătate integrat
• ingrijiri primare orientate spre familie ( nursa sa cunosca
mediul in care traieste bolnavul acasa , la locul de munca ,
mediul social
• autoingrijirea
• ingrijirile la domiciliu
• scoala si mediul de munca
• circuitul pacientului in sistem
16.rezultate de calitate in sistem ( politici nationale si profesionale ,
ingrijiri bazate pe dovezi, sistem informational, satisfactia
pacientilor

16
17. finantarea serviciilor de sănătate si alocarea resurselor
18.dezvoltarea resurselor umane pentru sănătate
19.cercetare si cunoastere in domeniul sanatatii
20.parteneriate pentru sanate
21.politici si strategii privind sanatatea pentru toti, pana-anul 2010

Conform Legii nr 307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical si a


profesiei de moasa , precum si organizarea si functionarea Ordinului
Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania ,

Art .1 Profesia de asistent medical si profesia de moasa se exercita pe teritoriul


Romaniei , de catre persoane fizice , care au titlul oficial de asistent medical si
respectiv , titlul oficial de moasa .Aceste persoane pot fi :
• Cetateni ai statului roman
• Cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene , ai unui stat apartinad
Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene
• Rude de gradul I aflate in intretinerea unui cetatean membru al UE , care
desfasoara legal activitati pe teritoriul Romaniei , indiferent de cetatenie
• Rezidenti pe termen lung in statele UE , Spatiului Economic European
sau al Confederatiei Elvetiene

Conf. Art.2 , asistentul medical este asistent medical generalist sau asistent
medical de specialitate intr-un anumit domeniu de activitate , cu titlul oficial de
calificare certificat prin diplome .

Titlurile profesionale de asistent medical :


• Asistent medical generalist
• Asistent medical de ingrijiri generale de sanatate
• Asistent medical de obstetrica-ginecologie
• Asistent medical de pediatrie
• Asistent medical de balneofizioterapie
• Asistent medical de igiena
• Asistent medical de igiena si sanatate publica
• Asistent medical laborator clinic
• Aistnt medical radiologie si imagistica
• Asistent medical farmacie
• Asistent medico-social
• Asistent medical de nutritie si dietetica
• Asistent medical de ocrotire

17
• Asistent de balneofiziokinetoterapie si recuperare
• Asistent medical de urgente medico-chirurgicale
• Asistent de profilaxie stomatologica
• Asistent igenist pentru cabinet stomatologic
• Asistent pentru stomatologie /asistenta dentara

Persoanele care au dreptul de a profesa ca si asistent medical /moasa in


Romania ( art.1) trebuie sa detina titlul oficial de calificare(art.9,litera a) ,sa fie
apte din punct de vedere medical ( certificat de sanatate fizica si psihica)( litera
b), sa fie autorizate de Ministerul Sanatatii Publice ( litera c) si care nu au fost
condamnate definitiv pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni contra
umanitatii sau vietii ( cazier judiciar)( litera d).
Asitentul medical/moasa exercita profesia pe baza Autorizatiei de Libera
Practica ( art .10 ,aliniatul 2) emisa de MSP.pe baza urmatoarelor acte :
• Titlurile oficiale de calificare
• Certificatul de sanatate fizica si psihica
• Certificatul de cazier judiciar
• Avizul OAMMR
OAMMR ( Organizatia Asitentilor Medicali si Moaselor din Romania )
Asistentul medical / moasa isi desfasoara activitatea conform pregatirii
profesionale ,in sistem public sau privat, in cadrul echipei medicale sau
independent in sistemul ingrijirilor de sanatate.( art .11)Asistentul medical /
moasa nu sunt functionari publici( art .12) .Intreruperea activitatii profesionale
pe o perioada mai mare de 5 ani impune reatestarea competentei profesionale
prin OAMMR.( art.14)

Pregatirea asistentilor medicali generalisti , a moaselor si a asistentilor medicali


din alte specialitati se realizeaza prin urmatoarele forme de invatatamant:
(art.19) :
• Invatamant superior medical de scurta si lunga duata
• Invatamant sanitar postliceal , cu durata de 3 ani

Absolventul scolii sanitare postliceale este asistent medical cu studii postliceale


sau asistent medical generalist si detine certificat de absolvire. Absolventul
colegiului medical este asistent medical cu studii superioare de scurta durata sau
asistent medical generalist cu studii superioare de scurta durata si detine
diploma de absolvire, eliberata de Ministerul Educatiei Nationale , Ministerul
Educatiei si Cercetarii /Miniserul Educatiei , Cercetarii si Tineretului , pe cand
absolventul de invatamant superior medical de lunga durata este asistent
medical generalist cu studii superioare de lunga durata , respectiv moasa si se
certifica cu diploma de licenta eliberata de Ministerul Educatiei si Cercetarii

18
/Ministerul Educatiei , Cercetarii si Tineretului si poate urma studii
postuniversitare .

Certificatul de asistent medical , diploma de asitent medical , respectiv diploma


de licenta mentioneaza competenta profesionala dobandita ( art.19,aliniatul 3).
Formarea continuua a asistentilor medicali / moaselor (art.25) se face in
institutii abilitate de Ministerul Sanatatii Publice.

OAMMR ( art.40) se organizeaza si functioneaza ca organizatie profesionala a


asistentilor medicali si moaselor , neguvernamentala , de interes public,
apolitica , nonprofit avand ca obiect de activitate controlul si supravegherea
exercitarii profesiei de asistent medical / moasa cu drept de libera practica .
OAMMR colaboreaza cu MSP ( art 42) la elaborarea normelor specifice si a
reglementarilor privind profesiile de asistent medical/ moasa si asigura
aplicarea lor.( punctul 1,litera a), etc.

19