Paste fericit !

Sfanta Noapte a Invierii sa-ti aduca zbor de ingeri, pace in suflet, credinta in tine, puterea de a invinge toate obstacolele si indeplinirea tuturor dorintelor. Pasca, ouale inrosite, cozonacul si mielul rumenit sa-ti umple masa si casa de bucurie. Prefect Alin Vcaru

Lumina din Noaptea Sfanta sa va inalte sufletele si sa le umple de bucuria implinirilor. Iepurasul sa va calauzeasca pasii si sa va aduca multa fericire, sanatate si ganduri frumoase. Calde urari de belsug si implinirea tuturor dorintelor. Paste Fericit! Preedintele Consililul Gorj Ion Clinoiu

Sptmnal de informare, anchet i comentarii Fondat: 1884 Luigi Cazzavallian, 2001 Ion Cilica-Deaconu

ISSN:1582-7666 Nr. 71 aprilie 2014 - Gratuit www.ziaruluniversul.ro

UN PRIMAR CARE I-A MINIT ELECTORATUL

Gorj - Liberalul Pantelimon Manta, n locul lui Temelescu n CA-ul Medservmin

pag. 6 Purttorul de cuvnt al NATO, pentru MEDIAFAX: Securitatea Romniei va fi ntrit. Vor fi intensificate zborurile de supraveghere pag. 10
BEC: Rmn definitive candidaturile a 23 de competitori pentru europarlamentare, dintre care 8 independeni

pag. 11

Aflai la jumtatea mandatului o parte din primarii rii , au uitat de promisiunile facute n campania electorala si al caror efect a avut ca rezultat ocuparea postului de primar, drept dovad este faptul c alegtorii din mai multe comune i orae au inceput sa se plng de activitatea dezastruoasa a unor alei care, dup ce s-au vzut pe postul ocupat nu au facut nimic pentru mbunatatirea conditilor de trai ale celor care i-au pus n fruntea obstei. Printre cei care au minit electoratul se afl i primarul localitii Stejari din judeul Gorj, tefan Lupu , despre care alegtorii se plng c i-a minit c le asfalteaz drumurile comunale i dup aproape dou mandate de primar nu a pus mcar o bucica de asfalt pe o uli din comun.
pag.2

Transalpina ar putea fi deschis oficial peste o lun

pag. 13

ANI a sesizat Inspecia Judiciar n cazul judectorului care a decis c Diaconu poate candida

pag. 13

Fie ca Lumina sfanta si tainica a Invierii Domnului, sa ne deschida sufletul spre armonie, speranta, toleranta si credinta ca nimic nu poate sa ne stea in cale pentru a ne implini visurile, atunci cand mergem pe calea presarata cu flori a iubirii. Paste Fericit! Primar, FLORIN CARCIUMARU

Sarbatorile de Pasti sa fie momentul cand sperantele tainice sa iasa la lumina si sa devina impliniri. Sa avem puterea sa castigam respectul oamenilor si iubirea celor dragi. Sa ne bucuram de ceea ce este frumos si sa redescoperim impreuna iubirea. Sa facem lumea un pic mai buna! Ion Clinoiu, Primar Dorin Filip

UNIVERSUL

EDITORIAL GORJ UN PRIMAR CARE I-A MINIT ELECTORATUL

deoarece primarul este, mai presus de toate,alesul cetenilor din comunitate si de aceea trebuie, in permanen, sa fie atent la problemele acestora si totodat capabil sa asigure satisfacerea acestora prin rspunsuri in interesul comunitii in ansamblul sau. Am s exemplific dnd exemplu o problem importanta pentru locuitorii satelor Baloani si Bceti asfaltarea drumurilor din sat, ( problem care a devenit o constant promisiune pentru ultimele campanii electorale, indiferent De aceea,nu cred c cineva aflat in funcia de primar nu poate vorbi despre cea mai importanta problema a cetenilor, ci trebuie vorbit in termeni reali, fermi, articulai i conjugai prin sensul lor de gestionare a problemelor existente in condiiile limitate ale bugetului local. Astfel, lund ca baz pentru discuie problema anterior menionat : asfaltarea drumurilor din satele Baloani si Bceti, lund in considerare un drum de clasa tehnica V ( lime parte carosabila 2 x 2,50 m; lime acostament 2 x 0,50 m; panta transversala carosabil 2,5%; panta transversala acostament 4%) cu un sistem rutier propus: 4 cm uzura din BA16 4 cm strat de legtura BAD25; 10 cm macadam; 15 cm balast pentru reprofilare (grosime medie), pentru care standardul de cost informativ exprimat prin HG 365/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiii finanate din fonduri publice, este de 165.000 Euro/ Km si innd cont ca in satele Baloani si Bceti,sunt 10 km de drum, se pune problema : cum este mai eficient s utilizm bugetul local: s asfaltam anual 1-1,5 km /an timp de 10 ani ? S se realizeze cheltuieli de consultan pentru studii in vederea accesrii diferitelor programe de finanare? Personal, in acest ultim caz, a opta pentru o soluie care sa presupun lucrri de mentenan prin balastarea /pietruirea drumurilor existente, coroborate cu realizarea demersurilor pentru accesarea unei finanri care s asigure asfaltarea. In al treilea rnd, este vorba despre o dimensiune managerial. Primarul este deopotriv un conductor, un reprezentant si un manager. Eu neleg c a conduce comuna din funcia de primar este un privilegiu de a mbunti vieile altora si nu ocazia de a-ti satisface lcomia personal. Ca reprezentant, primarul reproduce nevoile comunitii aflate in continu schimbare, odat cu oamenii si, in sensul identificrii de soluii care, atunci cnd sunt utile oamenilor rezist trecerii timpului. Ca manager, sunt contient c exist probleme i c acestea se schimb, se transform, fiind deopotriv vii si dinamice cu oamenii care le au. tii , se spune c in via nu conteaz unde te afli, ci pe cine ai alturi." De aceea, cred c cea mai important calitate a unui bun manager al comunitii este aceea

de a-i atrage i forma alturi de el o echip puternic. Si tocmai aceasta, cred c este prima problem care trebuie s o rezolve un primar : s formeze o echip puternic, cu care sa fie capabil s rspund unor multiple si diverse probleme ce vin din partea oamenilor. 2. Ce soluii ai gsi pentru familiile nevoiae, fr nici un venit ? De fiecare dat cnd vorbesc despre acest subiect, srcia, mi vin in minte versurile lui Marin Sorescu, care in poezia sa Muzeul Satului, vorbind despre aceast realitate, lumea satului romanesc de-a lungul a dou milenii, spunea: Vizitatori, nu atingei srcia si tristeea aflate-n muzeu. Sunt exponate originale, ieite din mna, din sufletul si din rrunchii acestui popor ntr-o clip de ncordare si spontaneitate care a durat 2000 de ani. Pentru a construi un rspuns real la aceasta problem trebuie, mai nti, precizate cteva aspecte: In Romania, nu putem vorbi de familii fr nici un venit, deoarece exist legea venitului garantat de ctre stat, HG 416/2000 conform creia statul garanteaz un nivel al venitului pentru toate familiile. Se poate vorbi ns cu certitudine despre un tip de srcie mpmntenit la nivelul ntregii societi pentru care exista o serie de aspecte care sunt deopotriva cauz si efect. Sensul activitii politice la nivel local, nu este direct acela de a mbogi oamenii ca persoane, ci trebuie cutate soluii concrete pentru dezvoltarea oamenilor ca ceteni, parte componenta a unei societi. Dei poate fi folosit cu puin succes n politica romneasc post-decembrist, proverbul chinezesc d-i omului undi si nva-l sa pescuiasc, mai degraba dect s-i dai petele pentru o mas, exprim o filozofie politic reprezentnd soluia ctigtoare. La nivel politic trebuie dezvoltat o preocupare continu, care s fie axat pe problemele ceteanului, cu participarea tuturor prilor. Am s v dau un exemplu; o parte din oamenii din sat care au lucrat in cadrul industriei petroliere i acum sunt acas, au primit salarii compensatorii (popular, se spune c au ieit cu ordonana). Rolul acelor bani primii ca salarii compensatorii, era sa asigure trecerea persoanelor ctre un alt domeniu de munca, dar

Aflai la jumtatea mandatului o parte din primarii rii , au uitat de promisiunile facute n campania electorala si al caror efect a avut ca rezultat ocuparea postului de primar, drept dovad este faptul c alegtorii din mai multe comune i orae au inceput sa se plng de activitatea dezastruoasa a unor alei care, dup ce s-au vzut pe postul ocupat nu au facut nimic pentru mbunatatirea conditilor de trai ale celor care i-au pus n fruntea obstei. Printre cei care au minit electoratul se afl i primarul localitii Stejari din judeul Gorj, tefan Lupu , despre care alegtorii se plng c i-a minit c le asfalteaz drumurile comunale i dup aproape dou mandate de primar nu a pus mcar o bucica de asfalt pe o uli din comun. Referitor la sesizrile venite din partea cetenilor comunei Stejari care sunt nemultumiti de prestatia jalnic a primarului , l-am contactat pe preedintele Partidului Conservator din comun, domnul Robert Piui care, n urma ntrbrilor puse ne-a dat urmtoarele raspunsuri; 1. Daca ai fi primar, care ar fi prima problem a cetenilor pe care ai rezolva-o ? Pentru nceput, dai-mi voie s spun c perspectiva creat prin ntrebarea dumneavoastr este pe att de plcut ct i de provocatoare. i spun asta deoarece a fi primar, este o noiune care incub cel puin trei dimensiuni. In primul rnd este vorba despre o dimensiune social, aceasta

de candidat). Pentru aceast problem,un rspuns simplu, direct,ar fi asfaltarea acestor drumuri ; vorbim aici de aproximativ 10 km, a cror asfaltare, in contextul actual al oportunitilor de finanare europene si guvernamentale, nu este deloc o problema de nerezolvat. ns un rspuns integrat in interesul comunitii pentru aceasta problema este compus din mai muli pai : 1. Sistematizarea drumurilor existente cu asigurarea soluiilor constructive pentru sistemul de canalizare i sistemul de alimentare cu gaze, cu soluii viabile pentru zonele de acces pietonal (care in prezent nu exist), astfel ca odat asfaltat drumul, sa nu mai fie spart pentru alte lucrri; 2. Realizarea, independent sau concomitent cu asfaltarea, a sistemului de scurgere a apelor pluviale, deoarece in zon sunt serioase probleme atunci cnd plou; 3. In perspectiv, dup asfaltare trebuie definita o reea adecvat de drumuri agricole care s asigure accesul utilajelor agricole la exploataii si gospodrii, pentru a proteja pe cat posibil drumurile create. In al doilea rnd este vorba despre o dimensiune legal, prin care primarul ndeplinete o funcie de autoritate publica cu atribuii, in conformitate cu prevederile Legii administraiei publice locale nr. 215/2001 n calitate de reprezentant al comunei; in relaia cu consiliul local; atribuii referitoare la bugetul local si privind serviciile publice asigurate cetenilor.

UNIVERSUL

EDITORIAL
neexistnd sisteme reale, reconversie profesionala, un sistem articulat de faciliti pentru crearea unei afaceri sau un sistem de stimulente pentru crearea unei afaceri, banii primii au fost destinai consumului. Dup terminarea acestora, oamenii se afl, i in prezent, in stare de srcie, lipsii fiind de un nivel suficient al venitului pentru a le asigura un trai decent.De fapt, aceasta cred c este problema fundamental: nu lipsa venitului, ci nivelul venitului in raport cu necesarul pentru a asigura un trai decent. In orice afacere exista trei factori principali de producie: munc, pmnt i capital. Fr a intra in teorie, cu definire la aceti factori de producie, la nivelul acestora, cred ca este locul unde ne putem implica activ ca organizaie politic, dar cred c in mod obligatoriu primria trebuie s se implice! Plecm de la realitatea unui sat in care principalele nevoi de dezvoltare au fost asigurate in mod centralizat. Astfel pn in decembrie 89 profesorii, doctorii, doctorii veterinari, inginerii agronomi, au fost repartizai in mod centralizat ctre comun. In prezent, acetia au mbtrnit si nimeni nu a stimulat si nici nu a fructificat oportunitile existente pentru a atrage cadre noi in comun. Vorbesc aici de stimularea participrii medicilor veterinari la programul finanat pe msura 321 a PNDR care le asigura finanarea nerambursabil pn la 100.000 de euro pentru deschiderea de cabinete in comun, implicarea primriei cu proiecte in programul guvernamental pentru construcia de cabinete medicale si locuine pentru medici si profesori. Vorbind pe problemele concrete ale comunei, acestea pot fi rezolvate prin gestionarea eficient a bugetului local, adic, dac nu ne ajut alii, ne putem ajuta singuri. Din aceast perspectiv, consider c este mult mai eficient sa construieti o cldire cu rol de dispensar modern si locuin pentru medic dect un centru cultural care s stea nchis de la data la care a fost dat in folosin. Spun asta pentru c, la nivelul unei comune ca aceasta este greu s gseti o soluie sistem de combatere a srciei in ansamblu, dar poi s te implici zi de zi, prin aciuni concrete, bine gndite, de dezvoltare a mediului local. 3. Ce ai face in plus faa de ceilali primari ? Nu raportul cu ceilali primari m intereseaz, deoarece atunci cnd vorbim de activitatea primarului, vorbim de un mandat de patru ani, iar rezultatele acestei activiti se msoar in starea de bine a cetenilor. Adic, dac la sfritul mandatului meu, spre exemplu, vor fi att drumul asfaltat,ct si reeaua de canalizare i gaze in toata comuna, se poate spune c am fcut ceva in plus, ns nici aceasta nu este important. Cred c a face ceva in plus cu adevrat este a aduce un plus de valoare. Vorbim aici de valoarea localitii in ansamblul su si dac am vorbit si am luat ca exemplu drumurile asfaltate in toat comuna, un plus de valoare la nivelul localitii ar fi atunci cnd aceste drumuri nu ar nsemna ulie asfaltate acolo unde populaia este n mbtrnire i nu exist nici un agent economic, ci acestea vor fi drumuri care fac legtura intre ferme agricole prospere, intre uniti de nvmnt cu cel puin una, doua clase a -I- a in fiecare an, ntre trguri, ntre staiile in care oamenii atept autobuzul pentru a merge la serviciu.Trebuie recunoscut c nimeni nu mnnc asfalt si c in fiecare zi viata fiecrui om trece. De aceea, acum cnd vorbim despre ce a face in plus fat de ceilali primari , v pot spune ca este puin important pentru mine. Eu voi fi mulumit de ce am fcut atunci cnd pentru cetenii comunei va fi un plus de mai bine. 4. Ce perspective de viitor avei ? Sunt om tnr i m bucur c, fiind nc la nceput pe drumul vieii, am ajuns s neleg ce nseamn s fii om i ca cei din jur s mi spun om. M bucur cnd cineva poate spune acesta este omul meu i sunt muli cei care spun Robert a fost om cu mine. Cred in omenie si am simit pe pielea mea, c aceast calitate se construiete in ntreaga viat cu fiecare gest, gnd, dar mai ales cu fiecare fapt. Planurile de viitor cuprind pentru mine realizarea profesionala si sociala. Din punct de vedere profesional, in ultimii ani am cunoscut o dezvoltare calitativ, fiind implicat in echipe de consultan care au realizat implementarea mai multor proiecte de dezvoltare a infrastructurii din mediul rural a mai multor comune din Dolj, Olt i Cara-Severin. M-am lovit astfel de problematica complex a dezvoltrii infrastructurii rurale, pornind de la cofinanare din surse nerambursabile, alturi de finanarea din bugetul local i credite contractate de localitile publice, continund cu legislaia achiziiilor publice, cu modificrile survenite in perioadele de implementare a proiectelor si continund cu reprezentarea autoritilor publice in faa diferiilor finanatori.Primul lucru pe care l-am neles a fost s realizez cte lucruri nu tiu si de atunci continui sa nv. De aceea, prima perspectiv pentru viitor este aceea de a nva in continuare in acest domeniu. Pe plan social am ales ncepnd cu anul 2011, mediul rural, un mediu in care sunt ntr-adevr multe probleme, dar eu consider c oamenii sunt mai aproape de ceea ce neleg prin omenie. Aici, la Stejari, vreau sa-mi dezvolt familia si sa-mi triesc viaa.Vreau s mi aduc propria contribuie la dezvoltarea comunei si am nceput s fac acest lucru din anul 2012 cnd am nfiinat filiala local a Partidului Conservator, aa c pe plan social o perspectiv este aceea de a dezvolta o filial dinamic, prin care s aducem la nivel local motto-ul si credina partidului, aceea de a construi o Romnie a valorilor : credin, naiune si familie. A vorbi aici, fr lips de modestie, de intenia mea de a-mi forma o echip i o strategie de dezvoltare a comunei, fundamentat pe nevoile reale ale cetenilor, care s constituie propunerea pe care sa o adresm constenilor notri in vederea ocuprii poziiei de primar i a poziiilor de consilieri locali la alegerile locale din anul 2016. Ca perspectiv aici, innd cont c suntem in Oltenia si c adjectivele sunt forme de exprimare ale numelor, cred c e posibil si realizabil ca in anul 2016 primarul s fie Piui l tnr. 5. Cum vedei situaia comunei ? Stejari, comuna cu ase sate din judeul Gorj, atestat documentar prin hrisoave domneti de mpro-prietrire din sec XVI-XVII lea din timpul domnitorilor Alexandru Voda, Vlaicu Voda si Mihnea Voda, pe un teritoriu locuit nc din perioada dacoroman, sec. I i.e.n., a pierdut in ultimii 10 ani 16,5% din populaie. Astfel, dac la sfritul recensmntului din 2002 comuna nregistra un numr de 3096 de locuitori acum, dup recensmntul din 2011, numr un total de 2585 de locuitori. Aa, ca un prim element definitoriu al realitii comunei Stejari, in anul 2014 este dat de scderea populaiei, pe fondul unei populaii mbtrnite, un raport negativ intre rata mortalitii cu aceea a natalitii. Vorbim aadar, despre necesitatea unor proiecte i programe care s pun in valoare patrimoniul cultural, datinile si obiceiurile comunei, programe care s stimuleze investiii la nivel local in sectorul turistic si social. Am sa enumr doar dou exemple de realizare a unui parteneriat primriedirecia silvic-proprietar de pdure care poate duce la constituirea unei ONG care s realizeze administrarea fondului de vntoare, crendu-se astfel premizele unor investiii de natura vntoreasc. Din punct de vedere social exist

3
clar necesitatea unor proiecte de tip cantin social, centre de asisten social de zi cu cazare sau la domiciliu. O atenie deosebit trebuie alocat aici gradului de mbtrnire al comunei, pentru care promovarea programelor de aezare a tinerilor in mediul rural si a programului de a crea micro-ferme de subzisten sunt absolut necesare. Din punct de vedere geografic, comuna are undeva la 1742 ha de teren arabil, dar aa cum am vorbit mai sus este o zon foarte bogat din punct de vedere forestier, adic undeva la 3742 ha. Avem, deci, posibilitatea construirii unor proiecte att in domeniul agricol, horticol, pomicol, forestier, apicol, ct i in domeniul creterii animalelor, att la nivel de investiii primare (ferme, micro-ferme, etc.) ct si la nivelul prelucrrii produselor secundare si a serviciilor conexe care deriv din acestea. Stimularea tinerilor ctre aceste tipuri de activiti este o preocupare a noastr la nivel de partid pe care, in anul 2014, intenionm s o materializm prin realizarea a patru ntlniri intre potenialii investitori din comuna Stejari, firme de consultant, reprezentani ai organismelor de implementare a programelor de finanare i furnizori de echipamente, utilaje agricole i forestiere. O dimensiune a situaiei din comun este dat i de nivelul proiectelor realizate de actuala administraie local; vorbim aici de investiie in sistem de alimentare cu ap, care este funcional doar iarna, probabil datorit unei proaste dimensionri a staiei de epurare sau pompare. Un teren sportiv funcional, care arata aa cum este el n momentul de fa, a valorat cteva miliarde bune. Un centru cultural care, de la darea lui in folosin acum doi ani, a stat majoritatea timpului nchis. Aceasta este dup prerea mea situaia comunei in momentul de fa, adic o comun cu un mare potenial fnanciar, o comun puternic, cu oameni muncitori, de un real bun sim i care dei btrni nu nceteaz sa spere c vor veni timpuri si mai bune. 6. Cine credei c este de vin pentru situaia comunei ? Necontestarea valorii profesional individuale in constatarea strii de impoten in ceea ce privete gestionarea activitilor comunei. In orice sistem, i atunci cnd este vorba despre realizri, ct i despre eecuri, de vin sunt cei care au menirea s conduc. n popor; se spune unde nu-i cap, vai de picioare. De aceea nu se poate vorbi despre a crede in vinovia cuiva; aceasta este clar

UNIVERSUL

4
i aparine celor care au condus de-a lungul timpului comuna. i lucrurile sunt la fel amintite i la nivelul oamenilor, astfel atunci cnd cineva realizeaz un lucru bun in comun, se ine minte cutare a fcut acea fntn sau cutare a fcut drumul. Atunci cnd este vorba de vinovie ins, s-a mpmntenit obinuina de a da vina pe starea de fapt. Este nevoie cred, pentru nceput, de o conducere administrativ care sa fie capabil s i asume i resposabilitatea eecurilor. i, a ncheia cu un vechi si binecunoscut proverb Pestele de la cap se mpute..! 7. De ce ai vrea sa ocupai funcia de primar ? Nu vreau s ocup funcia de primar doar de dragul de a fi primar. Aa cum nici pentru postul de consilier nu am venit nepregtit in anul 2012, aa si cu postul de primar, dac v mai aminti sloganul meu era aa Vreau..tiu..Pot - i mpreun vom reui!!! , deoarece eu cred in fora de DOI, in echip, in unitate. Dac infrastructura comunei ar fi aa cum trebuie si problemele cetenilor ar fi rezolvate in timp util, ndrumai i ajutai (nu cum se procedeaz in momentul de fa in primria noastr, nici nu faci un pas in instituie si ncep s strige dup tine banii pentru impozit, banii pentru amenzi nici mcar nu ateapt s le spui of-ul pentru care ai venit i s te asculte ce ai de spus; iar daca le ceri ceva, ori n-au timp,ori nu tiu unde este omul de care ai nevoie in primrie). Dac toate acestea ar fi rezolvate, chiar nu as candida. Eu cred c fiecare om poate face schimbri, de cnd am nceput formarea filialei partidului, m-am ntlnit in activitatea mea cu oameni care alturi de mine resimt aceleai lipsuri si aceeai dorin de a ne implica activ fiecare dup puterile lui in viaa comunei. Aici trebuie s fim foarte sinceri: in general, cum ii aterni aa dormi si din acest motiv cred c si la nivel politic si prin aciuni directe putem face o comun mai bun, fie i numai prin simplul fapt c atunci cnd investeti o parte din viaa ta ntr-un lucru, adic timp, aciuni, sperane, se

EDITORIAL
creeaz un sentiment de apartenen la acel lucru. Iar eu cnd spun asta, nu vorbesc teoretic, astfel campania pe care am nceput-o prin curenia cimitirelor la nivelul anului 2013/2014, de amenajare i trasare a stadionului din curtea colii satului Baloani, de a aduce un omagiu femeilor din comun, prin druirea unei flori i a unei felicitri de 8 martie , sunt elemente concrete prin care noi, acest grup de tineri, pe care cu drag si mndrie l numesc ECHIP , ne-am implicat in viaa comunitii. Si acum iat de ce vreau sa devin primar. La toate aceste lucruri pe care le-am fcut cu inima deschis si din convingerea c poate fi mai bine, la solicitarea noastr de a ne da un sediu pentru filiala partidului nostru, transmis in condiiile legii ctre consiliul local si la care ar fi trebuit sa rspund legal, chiar daca rspunsul ar fi fost unul negativ, prim ria nu a rspuns deloc, dovedind astfel nc o dat indolena fata de un partener din viaa social, respectiv filiala Partidului Conservator. 8. Care este soluia rezolvrii tuturor problemelor cetenilor ? Administraia public, societatea in ansamblul su, nu a reuit si nu poate reui s gseasc o soluie unic pentru rezolvarea tuturor problemelor cetenilor. De fapt rezolvarea problemelor (a nevoilor ) care sunt dinamice, infinite si in continu transformare cu resurse care sunt finite si depind de capacitatea de a le obine, reprezint nsi raionamentul existenei societii, cu diversele sale sisteme.Astfel, spre exemplu, pentru satisfacerea nevoii de securitate in societatea individual s-au dezvoltat sistemul juridic (justiie), sistemul poliienesc, sistemul militar la nivel local, sistemul de administraie local cu toate componentele sale, asigurnd gestionarea resurselor unei uniti administrativ teritoriale. Putem vorbi aadar si aici de resurse limitate pe de o parte de dimensiunile lor fizice, de exemplu unitatea administrativ a comunei Stejari are, cum spuneam, 1750 ha de teren arabil, dar si pe de alt parte de capacitatea administraiei de a obiune aceste resurse, de exemplu, din unitatea administrativa de1750 ha arabil doar 1050 ha este lucrat, iar restul de 700ha nu este lucrat. Aadar, nu vorbim despre o baghet magic care s rezolve problemele cetenilor peste noapte. Dar putem vorbi despre un sistem care s gestioneze problemele cu resurse limitate, i pentru mine acest sistem este o echip capabil, format din oameni competeni, care au deinut funcii in via, care i -au cptat respectul de a fi numii Domni prin munc i realizri profesionale. Acetia sunt: Lupu Lucian - 33 de ani, - fost director Real Hypermarket CRAIOVA la doar 29 de ani. Momentan manager peste cteva magazine personale din comun si de pe lng comun, cstorit, are o feti. E din Piscoi i la fel i prinii din comuna Stejari. Tudorache Irinel -34 de ani, fost subofier la IGSU la 25 de ani. Momentan, distribuitor vnzriRomtelecom. Este cstorit i are doi copii. E din Baloani i la fel i prinii din comun. Soceanu Adela Mihaela - 32 de ani. A terminat AMG (Asistent Medical Generalist) Craiova, activeaz ca asistent medical la echipa de fotbal a comunei.Cstorita, un copil, e din Bceti i la fel i prinii din comun. Soceanu Aura - 28 de ani. A terminat Universitatea "Titu Maiorescu",TgJiu. In prezent are propria afacere bazat pe agricultur, legumicultur (solarii). Cstorita, doi copii. E din Baloani i la fel i prinii din Stejari. Vintilescu Ionu - 23 de ani. A terminat Liceul Teologic Trgu Jiu, este student Universitatea din Craiova, Facultatea de Teologie E din Stejari si la fel i prinii din comun Alexandru tefnoiu - 23 de ani. A terminat Liceul Cu Program Sportiv Trgu Jiu, i Facultatea de Sport din cadrul UCB Trgu Jiu. E din Stejari si la fel i prinii din comun Marian Iordache - 20 de ani. Student Universitatea Politehnica Bucureti, este din Baloani si la fel i prinii din comun. Categoric da ! Premisele pe care mi fundamentez ntreaga viziune cu privire la modul in care interesul ceteanului poate fi mai bine slujit sunt date de trei binecunoscute idei, dup cum urmeaz: Daca credina lui nu vine de la Dumnezeu, aceasta se va stinge odat cu el, precum licrirea focului unei lumnri (viaa lui Iisus) - aa c trebuie s construim o primrie ca un sistem capabil s reprezinte interesele ceteanului, mai mari sau mai mici , mai importante sau mai puin importante, ca prim raionament al existentei sale. De aceea, spre exemplu, dei primria are rolul legal de a colecta taxe si impozite, prima sa preocupare trebuie s fie aceea de a se implica activ in crearea unui cadru economicosocial in care oamenii trebuie sa fie capabili s plteasc aceste taxe si impozite. Mai mult, chiar atunci cnd spre exemplu, mai multe persoane solicit un anumit lucru, primria trebuie sa fie capabil nu numai s rezolve acel lucru, ci i s stimuleze in continuare oamenii s solicite i s se afirme ca atare pentru toate lucrurile de care au nevoie. De aceea, primul pas pe care am nceput deja s-l pun in practic alturi de colegii mei, este ca prin discuiile pe care le purtm cu oameni din comun,s putem identifica, indexa si cataloga problemele existente. Nici un sistem, nici un plan nu este mai bun dect oamenii care l pun in practic. Aici, nc din primul moment, de cnd am nceput sa fac politic, am neles c, fiind o activitate care implic a lua parte in mod activ la discutarea si rezolvarea treburilor comunei, va trebui s creez un sistem prin care sa m pot implica in problemele comunitii in diversitatea i dinamismul lor. Vorbim aici de probleme precum la cutare poarta nu este un bec sau ,,persoana x s-a btut cu persoana y, pan la probleme de natura infrastructurii de drum, ap, canalizare etc.. sau si mai departe, de probleme complexe innd de tradiie i cultur local, de promovarea patrimoniului cultural i spiritual ale 9. Vrei sa creai un nou sistem comunei. care s funcioneze in primul rnd in Aceste probleme nu sunt fcute a fi interesul ceteanului ? rezolvate de un singur om i de aceea

Redacia Universul Director: IONEL CILICA DEACONU directorziaruniversul@yahoo.com , Tel. 0786236301 Senior editor: ADRIAN VDUVA Redactor ef: MARIUS ADRIAN BECHERETE Secretar general de redacie: CLAUDIA DIACONU Marketing/Publicitate: AURA SOCEANU

Redactori: IONEL COSTE POPESCU sport, IONU MRCINE juridic, DINU STAN politic, TEFANIA ANTON actualitate, CAMELIA PUPZ eveniment; , IONEL CILICA-DEACONU, MARIUS TOMESCU, GIUGELEA ION investigaii; fotoreporter: GEORGE BOBAN; GRAIELA CUMIR monden; Corespondeni: FERER MAGDO (Italia);

GEORGE LIVIU TELEOAC (Bucureti); Nicolae GIORGI-CAMACIO; Peter Vancea (America); IONEL-COSTEL POPESCU (Bacu), VALTER COSMAN (Hunedoara) Tehnoredactare: SC RTE PRESS SRL Responsabilitatea pentru coninutul materialelor aparine autorilor. Tiparit la tipografia Prodcom Tg-Jiu

UNIVERSUL

EDITORIAL
primul pas a fost acela de a atrage alturi de mine o echip puternic, tnr i totodat competent. ,,Daca nu ti in ce port vrei sa ajungi, atunci orice vnt ii este potrivnic. Este clar c in momentul de fat, exist creat un sistem bine articulat, complex, capabil s genereze aciuni ndreptate spre interesul cetenilor i acesta este cadrul legal implementat prin prghii sociale, creat prin Legea 215/2001 a Administraiei Publice locale, coroborata cu legea HG 906/2004 privind descentralizarea administraiei publice locale cu strategiile si planurile de implantare ce deriv din acestea. Dar dac primria care aplic aceste legi la nivel local nu are o viziune, un plan concret de aciune, dac au candidat aa cum au candidat, fr o strategie coerent articulat si conjugat prin prisma nevoilor ceteanului, ci doar cu promisiuni individuale pe care le-a fcut primarul, viceprimarul, cutare sau cutare consilier, ca si promisiuni de campanie, acum dup ce au fost alei, nu tiu nspre ce port trebuie sa conduc corabia. De aceea, am nceput mpreun cu membrii echipei mele nc de pe acum a creiona strategia de dezvoltare a comunei Stejari, ca pe un manifest politic prin care vom candida n alegerile din anul 2016 i care este conceput ca un nou sistem care s funcioneze, in primul rnd, in interesul ceteanului. Se spune c o imagine e mai puternic dect un milion de cuvinte. S ne imaginm cadrul legal ca fiind soarele si o problem a comunei Stejari ca fiind o furnic, soarele nu va putea arde acea furnica fr o lup care s i focuseze razele ctre aceasta. La fel si primria prin care primarul i echipa sa trebuie s focuseze, s concentreze cadrul legal existent la nivelul nevoilor satisfacerii ceteanului. strintate. De aceea, lucrul pe care l pot face cu adevrat si pe care am nceput de altfel s l fac ca si conductor al filialei locale a Partidului Conservator, este acela de a influena in mod pozitiv mediul n care trim. Sunt un om cruia i plac faptele i de aceea neleg s m implic prin fapte. La nivel individual, sper ca acestea s i gseasc rezonana in sufletele ct mai multor tineri din comun, care s se implice fiecare la rndul lui in a face bine. La nivel politic ns, n ceea ce privete soarta oamenilor, ne putem implica in sensul crerii unui sistem care s aib rol de potenare a oportunitilor de dezvoltate socioeconomica. Spre exemplu, exist comune care au organizat trguri de locuri de munc pentru tineri in colaborare cu AJOFM-urile, si cu ONG-uri judeene. Acestea pot crea o oportunitate pentru soarta unui tnr care vrea s munceasc. Un trg al posibilitilor de studiu la diferite licee sau organizarea de excursii la astfel de trguri cu tinerii din anii terminali de la unitile de nvmnt din localitate, reprezint o oportunitate care poate schimba soarta unui tnr din cls a VIII a. i nu in ultimul rnd organizarea de ntlniri intre agricultori romni, firme de consultan, furnizori de utilaje agricole, reprezentani PNADR sau PNDR, pot reprezenta oportuniti care pot schimba soarta unui tnr fermier sau a unei asociai de fermieri. 11. De ce ai luat decizia pentru a intra in politic ? Nu opiunea de a intra in politic, ci opiunea de a m implica activ n viaa social , ca singura garanie a bunstrii mele n comunitate. Este o ntrebare de natura personal, astfel in anul 2011 avnd o discuie in cadrul familiei i cunoscnd-o in acea perioad i pe femeia care mi-a devenit soie si alturi de care acum sunt tat, am luat decizia de a-mi ntemeia o gospodrie in comuna mea natal. Am nceput cu construcia unei case i cu achiziionarea de animale. Pentru c ultimii ani am fcut parte din echipe care au asigurat consultan la diferite proiecte de dezvoltare a infrastructurii rurale si de promovare a patrimoniului cultural material si imaterial in diverse localiti, ca de exemplu Poaina Mare, Ciupercenii Noi, Bileti, Galicea, Giubega, ntorsura, Slatina, Bozovici, Berzeasca, aa c eu cred c sunt ceva comune la activ. i nmulii cu cel puin 8 proiecte pentru fiecare comun. Nu, din pcate. Exist, atunci cnd faci un lucru, posibilitatea s-l faci bine sau s-l faci prost; in general cine nu muncete nu greete. Eu m-am confruntat cu ceva mult mai greu i apstor dect neregulile. M-am confruntat cu o stare de nepsare cu incapacitatea administraiei de a rspunde unor probleme, n esen simple, sau cu rspunsuri aberante din partea acesteia. mi amintesc aici de un vers din cntecul domnului Tudor Gheorghe (,,mie mi pas) sunt oameni care tac i te privesc lung printre gene. Am s v dau un exemplu de rspuns aberant: datorita proastei dimensionri a staiei de pompare la sistemul de alimentare cu ap, reprezentaii primriei, cu acordul domnului primar, in loc s rezolve problema de fond, aleg ca vara s ia manetele de la cimelele de pe uliele comunei. O fac cu zmbetul pe buze i citeti n ochii lor licrirea de bucurie pe care ti-o arat ca i un lucru bine fcut. Acestea sunt probleme de fond care in de o mentalitate nchis, de nevoile reale ale ceteanului, mentalitate prin care dorinele mele de afirmare intr-un cadru social normal, nu se pot regsi. De aceea am decis s candidez ca i primar. 13. Avei ncredere in dumneavoastr ? In anul 2012, atunci cnd am candidat ca i consilier independent, n cadrul alegerilor din comuna Stejari, sloganul meu a fost: tiu. Vreau. Pot. mpreun vom reui i continui cu trie s cred in acesta, i pe zi ce trece tiu din ce n ce mai multe despre oamenii si locurile acestea, vreau din ce in ce mai mult s triesc lnga ei. i pentru c dincolo de toate sunt locuri frumoase, i cred eu c sunt binecuvntate de Dumnezeu, pot din ce in ce mai mult, pentru c alturi de mine, in fiecare zi, vin din ce in ce mai muli oameni care indiferent de vrst, prin vorbele lor mi dau curaj, ncredere n mine i m fac din ce in ce mai mult s cred c mpreun vom reui. 14 De ce trebuie oamenii s voteze? Discutm despre specificul comunitii mici,despre faptul c deciziile primarului influeneaz direct vieile cetenilor. Oamenii nu trebuie sa fie obligai s voteze. Acesta este un drept pe care intr-o societate cu o democratie real, oamenii aleg sau nu s-l exercite. De aceea, este important calitatea candidailor si motivele pentru care acetia candideaz.Dac vorbim spre exemplu de oamenii care au promis in mai multe runde de alegeri

5
consecutive, v asfaltez drumul si tu, cetatean alegator, dup ce i-ai votat cobori zi de zi dealul Leului cu nmolul pana la glezn, de ce i-ai mai vota? Dar, de ce sa nu voteze, intreb eu? Poate pentru faptul c nu mai au ncredere in acei demagogi care, dupa ce i-au atins scopul, ignor interesele cetenilor, si uit promisiunile facute. Ce frumos ar fi s poi s devii primar fr s nu faci niciun minut de campanie, fr s nu promii nimic. Si de aceea, este important ca toti cetatenii s mearg la vot tocmai pentru a nu le mai permite acestor oameni s fie indifereni fa de dorintele cetatenilor acestei comune! 15 Oamenii mai cred c o s se schimbe ceva ? In sens, a schimba nseamn a nlocui un lucru cu altul sau pe cineva cu altcineva. Atunci cnd vine vorba despre alegeri, ntotdeauna cetenii votani, i atenie i cei care nu voteaz, au o opiune in raport cu schimbarea. Astfel, la alegeri sunt oameni care doresc, spre exemplu, schimbarea primarului actual, cu unul sau altul dintre candidai i de asemenea sunt oameni care nu doresc acest lucru. Dar, de bun seam, aceasta este doar suprafaa problemei. Eu cred c atunci cnd vine vorba despre schimbare, cel mai apropiat sens de nelegerea mea este acela de a cpta un alt coninut de a se preface, si atunci rspunsul nu poate fie dect afirmativ : DA! Spun asta pentru c trim ntr-o societate deschis in care oamenii aleg s triasc ntr-un anumit loc si pentru c aleg s munceasc, s triasc, tinerii aleg s nteme-ieze noi familii, aici la noi in sat cred c necontenit acetia cred in acest lucru. Uite, gndindu-m la schimbare mi amintesc o ntmplare recent. Acum cteva sptmni am mers la un constean, pentru a discuta o problem. Respectiva persoan avea casa aezata in ctunul Judele, care este un ctun rsfirat pe valea a dou dealuri. Privind de pe drum, respectiva cas mi-a prut izolat, ns odat intrat in ograda omului si discutnd cu acesta, am vzut o gospodrie in toat regula, aa cum spunea omul cu mndrie : "pdurea este aproape", "am iazul cu pete peste deal" i apoi cu real trit mndrie, mi-a vorbit despre istoria i obiceiurile locului i totodat ale ntregi comune. A fost prima oara cnd am mers in casa acestui om dar acum, revznd in perspectiva amintirii acea ntmplare simpl, pot spune c atunci cnd vorbim despre prefacere i coninut, omul sfinete locul. Ionel Cilica-Deaconu

10. Suntei hotrt s schimbai soarta tuturor locuitorilor din comuna? Categoric NU! Nu este rolul meu, si in general al niciunui om care crede i nelege sistemul societii democratice care pune pre pe libertatea individului in societate i are credin in capacitatea fiecrui om de a-i construi i determina singur soarta. Cred ns c omul este ceea ce este la un moment dat, prin prisma ntmplrilor, a evenimentelor pe care le-a vzut i le-a trit. Uitai-v in prezent spre exemplu, la casele care au nceput a se construi 12. V-ai confruntat cu nereguli ale in satele romaneti si care aparin primriei si asta v-a determinat sa familiilor de tineri care muncesc in optai pentru a candida ca primar ?

UNIVERSUL

6 POLITIC Gorj - Liberalul Pantelimon Manta, n locul lui Temelescu n CA-ul Medservmin
Viorel Temelescu, fostul vicepreedinte de la Pandurii, reinut i acum cercetat de Parchetul General pentru complicitate la nelciune cu consecine deosebit de grave i uz de fals n form continuat, a figurat mcar n luna noiembrie cnd acesta a petrecut o noapte n beciul IPJ Gorj, alturi de Marin Condescu. ntrunirea sptmna trecut a AGA Medservim a reglat ns situaia, Telemescu fiind eliminat din CA-ul societii i nlocuit cu liberalul Pantelimon Manta. Acesta a demisionat la sfritul lunii martie din Consiliul Judeean Gorj, unde figura ca i consilier al PNL, dar a primit acum o alt funcie remunerat de CEO, cu aproape 1000 de lei lunar. Conducerea Complexului Energetic Oltenia (CEO) a preferat s-l plteasc, mai bine de jumtate de an, pe Viorel Temelescu, fostul vicepreedinte de la Pandurii, din banii unitii, dei efii structurii energetice l blamau pe aghiotantul lui Marin Condescu n ieirile lor publice legate de ilegalitile fcute de fotii efi de la CS Pandurii. Mai precis, Viorel Temelescu, dei cercetat pentru ilegaliti fcute la Pandurii, era pltit lunar cu aproape 1000 de lei, pentru edina la care participa n CAul Medservim. Mai mult, Temelescu reprezenta aici tocmai sindicatele recalcitrante la adresa conducerii CEO, lucru la fel de tolerat pn sptmna trecut. Atunci, AGA Medservin, compus din inginerul Ilie Punescu i jurista Narcisa Turony, a decis ca Temelescu s fie nlocuit n CA-ul societii cu liberalul Pantelimon Manta, proaspt ieit din CJ Gorj, n urma altercaiilor cu eful PNL, Dian Popescu. Valentin Mogoe, directorul executiv al Medservim SA confirm schimbarea din CA, menionnd c Telemescu nu a avut pe parcursul lunilor petrecute n acest organism vreo altitudine incorect fa de colegii si ori fa de conducerea societii, dimpotriv chiar. Soia lui Temelescu, asistent la Medservmin Chiar dac Temelescu nu mai face parte din CA-ul Medservmin, soia sa a rmas angajat a societii ca i asistent medical. Soia lui Temelescu ctiga, potrivit presei locale, n 2012 doar 8000 de lei lunar de la locul de munc. Banii erau un mizilic ns fa de banii adui acas de so. Cu toate acestea, soia lui Temelescu nu a ratat excursiile cu Pandurii, la meciurile din Europa League. PSD l-a recompensat pe Manta Pantelimon Manta este astfel, de sptmna trecut, membru n CAul Medservmin, funcie pentru care este remunerat cu aproape 1000 de lei lunar. Manta a primit postul fr obiecii mai ales c rmasese, din proprie voin, fr postul de consilier judeean n care a fost ales. Acceptarea funciei demonstreaz ns c relaiile rupte ale acestuia cu PNL Gorj i cu Dian Popescu nu se vor mai renoda, Manta fiind apropiat PSD. Din Consiliul de Administraie al Medservmin fac parte Gheorghe Milosteanu ca preedinte, dr. Viorel Stniloiu, dr. Octavian Augustin undrea, ec. Lavinia Cosneanu i, acum, Pantelimon Manta. n Comisia de Cenzori a Medservmin se va opera o schimbare la edina imediat urmtoare, ec. Cristian Becheru urmnd s fie nlocuit din acest organism. Anamaria Stoica

pn sptmna trecut n Consiliul de Administraie(CA) al Medservmin SA, societate aflat n subordinea Complexului Energetic Oltenia. ocant este c Temelescu a fost tolerat n aceast poziie, ca i reprezentat al sindicatelor, mai bine de jumtate de an, i nu a fost restras din funcie nici

Firea: Bsescu i-a terfelit pe toi cei apropiai mie. I-a mai rmas s se rzboiasc doar cu morii
Senatorul PSD Gabriela Firea a declarat miercuri, dup ce a depus plngere pe numele lui Traian Bsescu, c preedintele i-a terfelit pe toi cei apropiai ei i i-a mai rmas s se rzboiasc doar cu morii, preciznd c l-a iertat pe eful statului, dar are datoria s apere onoarea Parlamentului. Gabriela Firea a spus c a depus plngerea pe numele preedintelui Traian Bsescu, n calitate de senator. Ea a adugat c mari sear a fost bulversat dup declaraia fcut de Traian Bsescu i nu a neles toate nuanele, dar cnd a ajuns acas, fiul ei cel mare i-a spus c s-a simit profund umilit i jignit. "Pentru c, printre puncte punctele i suspensiile preedintelui, cu privire la faptul c toi brbaii care au fost sprijinii de mine n viaa mea au sfrit-o prost, el s-a gndit i la tatl lui, la primul meu so, care, ntr-adevr, a sfrit-o prost, i anume a decedat, dup cinci ani de suferin, de boal, dar nu din cauza senatorului Firea, care face parte din comisia de anchet Nana. i vreau s i spun lui Traian Bsescu mesajul din partea fiului meu cel mare, c el m iubete, c m susine i c nu i este ruine cu mine, i nu se consider ghinionist c sunt femeia principal din viaa lui", a spus Gabriela Firea vizibil emoionat. Ea a adugat c Traian Bsescu c i-a terfelit pe toi cei apropiai ei i i-a mai rmas s se rzboiasc doar cu morii, cu fostul ei so. "Pentru c i-a terfelit pe toi cei apropiai, a rezolvat-o prin jigniri i cu fotii mei efi Dan Voiculescu i Mugur Isrescu, l-a ameninat cu arestul pe soul meu actual, primarul oraului Voluntari, Florentin Costel Pandele, nu i-a mai rmas nimic domnului Traian Bsescu dect s se rzboiasc cu morii, cu fostul meu so, ntinndu-i memoria. M atept ca n ziua n care raportul Comisiei Nana va fi prezentat n plenul Parlamentului, Traian Bsescu, tot de la tribuna Palatului Cotroceni, i tot cu steagurile n spate, s vin s fac dezvluiri n Senatorul PSD Gabriela Firea a declarat, mari, c plngerea penal mpotriva preedintelui Bsescu a fost redactat de avocatul ei. Firea a spus c se simte ameninat de ctre Traian Bsescu. Premierul Victor Ponta a spus c a semnat documentul, care va fi susinut i de ali parlamentari, actul urmnd s fie depus la Parchet. Potrivit acestuia, gestul este determinat de ameninrile pe care eful statului le-a adus unui senator al Romniei. Ponta a precizat c a fost primul care a semnat plngerea penal mpotriva lui Traian Bsescu. El a spus c nu va merge ns i la depunerea cererii. Preedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, mari, c nu a semnat plngerea penal mpotriva preedintelui Traian Bsescu, cum nu a fcut-o nici Kelemen Hunor sau Gabriel Oprea, dar asta nu nseamn c ar fi complice al efului statului, a crui atitudine o consider scandaloas. Preedintele UDMR, Kelemen Hunor, a precizat, mari, c sunt inacceptabile declaraiile preedintelui Bsescu legate de Gabriela Firea i de soul acesteia, dar c "de aici pn la plngere penal e cale lung, preciznd c n grup nu s-a luat o decizie, fiecare fiind liber dac dorete s semneze". Senatoarea PSD Gabriela Firea a reacionat, luni, la afirmaiile preedintelui Traian Bsescu la adresa ei, afirmnd c ateapt cu interes reaciile instituiilor i ale ambasadelor statelor democratice fa de acest "act flagrant de intimidare a unui senator". Firea preciza, ntr-o postare pe Facebook, c preedintele Traian Bsescu i-a transmis, duminic

legtur cu fiul meu, de un an i zece luni", a mai spus Firea. Senatorul a mai spus c l-a iertat pe preedinte, n calitate de om, pentru c este Sptmna Mare, dar are datoria s apere onoare Parlamentului Romniei. Senatorul PSD Gabriela Firea a fost la Parchetul ICCJ, nsoit de avocat, pentru a depune plngere pe numele preedintelui Traian Bsescu, pentru ameninare i antaj.

UNIVERSUL

POLITIC
sear, ntr-o emisiune televizat, "un mesaj fr niciun echivoc" legat de activitatea ei n Comisia Clrai. "Atept cu interes reaciile instituiilor statului i ale ambasadelor statelor democratice fa de acest act flagrant de intimidare a unui senator al Romniei!", afirm Gabriela Firea, luni, pe Facebook. Preedintele Traian Bsescu a declarat c att el, ct i fiica sa Ioana Bsescu stau la dispoziia Parchetului privind terenul din comuna Nana i c senatorul PSD Gabriela Firea "mai bine ar sta n banca ei i s-ar ocupa ce se ntmpl pe moia soului". Referindu-se la senatorul PSD Gabriela Firea, preedintele a spus c i acum poate spune c aceasta este "o bun jurnalist, dar este catastrofal ca jurist". "Mai bine ar sta n banca ei i s-ar ocupa ce se ntmpl pe moia soului ei, unde e primar. C s-ar putea s nu l mai gseasc ntr-o zi acas, dac nu e atent. neleg c n parohia lui se ntmpl destule lucruri rele", a spus Bsescu. Preedintele Traian Bsescu a mai declarat c senatorul PSD Gabriela Firea este "o antajist de profesie". "Nu e un atac la o femeie, e un atac la o santajist care pretinde s fie respectatat ca senator al

7
Romniei, dup ce a fcut bine coala turntorului Felix", a spus Bsescu. Preedintele Traian Bsescu a mai spus c i recomand premierului Victor Ponta s nu o ia pe "senatoarea antajist" Gabriela Firea ca purttor de cuvnt la alegeri pentru coaliie, pentru c aceasta poart ghinion brbatului despre care spune c vrea s l protejeze. Bsescu a inut s aminteasc prestaia Gabrielei Firea din campania pentru prezideniale a lui Mugur Isrescu.

Antonescu: Bsescu i Ponta s se opreasc cu ameninrile cu pucria, mai jos de att nu se poate
Preedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, mari, c premierul Victor Ponta i preedintele Traian Bsescu trebuie s se opreasc din ameninrile reciproce cu pucria, deoarece au ajuns la un nivel de comportament inacceptabil i incalificabil n faa observatorilor interni i internaionali. El a menionat c sunt inacceptabile poziiile exprimate de Traian Bsescu, ct i de Victor Ponta. Romnia nu are nicio vin, nu are nici mcar ntreaga clas politic nicio vin pentru a ajunge s fie sub ochii tuturor observatorilor interni i internaionali o ar n care preedintele i premierul se fac corupi, mafioi, Ultimele zile, ultimele ore ne unul pe altul, n care se amenin la arat o escaladare jenant a unui lumina zilei cu pucria, unul pre altul ca un om care deseori am adoptat i voi mai adopta cnd va mai fi cazul formule dure, protestez n faa unui asemenea mod de a-i bate joc de cetenii pe care i reprezini, a spus liderul PNL. De asemenea, el a menionat c asistm i la aspecte de-a dreptul comice cu plngeri penale fcute la grmad, ameninri pe un ton cu adevrat inacceptabil i incalificabil pentru un ef de stat c nu-i mai gseti brbatul acas. Cred c trebuie s se opreasc, pentru c mai jos de att nu se poate, a mai precizat Antonescu. Premierul Victor Ponta a declarat, luni, c este absolut convins c preedintele Traian Bsescu va ajunge n nchisoare, el artnd c nu are niciun fel de team n ceea ce l privete ntruct tie c a respectat ntotdeuna legea i c Bsescu e un corupt comunist i securist. Solicitat s comenteze declaraiile efului statului, potrivit cruia va ajunge coleg de apartament, de camer cu Adrian Nstase, Ponta a replicat: Dac mi era fric de ameninrile domnului Bsescu...sunt supus acestor ameninri de foarte muli ani. Nu m intereseaz. Nu doar c nu m intereseaz, dar sunt absolut convins c n nchisoare va ajunge Traian Bsescu. Eu, care tiu c am respectat ntotdeuna legea, nu am niciun fel de team, a continuat Ponta. El a precizat c, n opinia sa, aciunea lui Traian Bsescu de ameninare a familiei unui senator, respectiv Gabriela Firea, care face parte dintr-o comisie de anchet este fr precedent i trebuie s primeasc un rspuns foarte clar din partea Justiiei i a Parlamentului Romniei. Ponta a spus c va semna personal plngerea penal mpotriva lui Bsescu privind acuzarea acestuia de ameninare i antaj la adresa Gabrielei Firea. ntrebat dac poate fi chemat Bsescu la Parchet n urma acestei plngeri penale, Ponta a rspuns: n decembrie, da, va fi. Preedintele Traian Bsescu a declarat duminic, referitor la declaraii ale lui Victor Ponta, c dac acesta face dreptate dup mintea domniei sale ajunge coleg de apartament cu Adrian Nstase, spunnd totodat c ar fi o dram pentru Romnia ca acesta s ajung preedintele rii. Bsescu a fost ntrebat, ntr-o emisiune la Realitatea Tv, cum vede afirmaia lui Victor Ponta referitoare la faptul c dup alegerile prezideniale se va face dreptate pentru Constantin Nicolescu. Cred c, dac ar ncerca s fac dreptate dup mintea domniei sale, cred c ar deveni imediat coleg de apartament cu Adrian Nstase. Eu nu cred c vreun procuror n Romnia ar tolera intervenia preedintelui sau a primului ministru n dosare, sau un judector. Eu cred c ar deveni coleg de camer cu Adrian Nstase foarte repede, pentru o astfel de ncercare, a spus Bsescu. Sper ca romnii s-i dea seama ct e de important i i-a ruga foarte mult s m cread, c n zi de srbtoare nu fac dect s le spun un adevr, ar fi o dram pentru Romnia ca Victor Viorel (Ponta, n.r.) s ajung preedintele acestei ri, pentru c nu are credibilitate. Este cunoscut deja, luat n vizor, ca fiind un aprtor al corupilor, iar dup mine afar nu are aceast etichet, ci doar pe aceea de aprtor al corupilor iar dup mine este un om profund corupt, el nsui, a mai declarat preedintele Traian Bsescu .

mod de a face politic din declaraii pe care l practic doi demnitari de vrf ai statului romn, preedintele i premierul, i cu care poate c muli dintre noi s-au obinuit, dar care n ultimele faze la care m refer deja au cobort sub un nivel inacceptabil. Este pur i simplu scandalos ca nti stttorii unei ri, cei doi capi ai executivului, preedintele rii, eful Guvernului, s fac de rs pur i simplu aceast ar prin declaraii cu un coninut i cu un ton care seamn mai degrab cu cele ale unei cpetenii de band sau ale unor lideri ai lumii interlope, a declarat Antonescu.

i fiecare pe apropiaii celuilalt, a mai spus preedintele PNL. Antonescu a afirmat c Traian Bsescu ar trebui s fac ceva, constatnd c eful statului l catalogheaz pe Victor Ponta drept un premier profund corupt. Prim-ministrul vorbete despre un preedinte cu limbaj, cu apucturi i cu comportament de mafiot i ne precizeaz i ziua cnd va intra n pucrie, respectivul preedinte, 22 decembrie anul curent. Sunt lucruri care deja nu mai pot fi acceptate i att n nume personal, ca un om politic care nu am evitat niciodat polemicile,

UNIVERSUL

FELICITARI
In Noaptea Invierii, cu lumanari aprinse si sufletul curat, sa ne rugam pentru iertarea pacatelor si regasirea sperantei. Sarbatorile de Pasti sa ne aduca numai bucurii, sanatate si multa fericire. Bataia clopotelor sa anunte o lume mai buna in care sa gasim din plin tot ceea ce ne dorim. PRIMARIA TURCENIGILCEAVA DUMITRU Cristos a inviat! Invierea Domnului sa reverse asupra noastra sanatate, pace, belsug de bucurii si fericire. Aceasta zi sa devina o borna de hotar in viata ta. Fie ca de acum sa cunosti numai iubirea si bunatatea, iar speranta sa te insoteasca pretutindeni. Politia Locala Gorj

Fie ca Lumina Sfintei Invieri sa va lumineze sufletele si casa. Dumnezeu sa va binecuvinteze si ingerii sa va ocroteasca. Sa aveti parte numai de sanatate si belsug, sa vi se implineasca toate viselele si sperantele si pacea acestei sarbatori sa va coboare in suflete. Primaria Licurici, Dragulescu Liviu Doru

Va doresc ca Hristos sa invie in inima ta. Sa ai de-a pace, bucurie si fericire. Nu uita sa iubesti, sa ierti si sa pasesti mai departe spre un viitor minunat. Iti urez un curcubeu la fiecare furtuna, un raspuns la fiecare intrebare, un zambet in fiecare clipa si fericire la tot pasul. Paste Fericit !

PRIMARIA FRCETI BALAU DANUT

Lumina Sfintei Invieri sa ne reaminteasca sa fim mai buni, mai plini de dragoste, cu inima mai calda si sufletul mai deschis. Sfintele Sarbatori de Pasti sa-ti aduca tot ceea ce doresti, multa fericire, sanatate, numai bucurii si prosperitate. Cristos a inviat! Primaria Berleti - DUMITRASCU MARIA Lumina Sfanta de Paste sa va calauzeasca in viata, sa va dea sanatate si fericire, putere de munca pentru a va implni visele, liniste in suflet, caldura in inimi si sa aveti parte numai de bine. Sarbatori fericite! PRIMARIA ALBENI-CORNEA VICTOR

Paste fericit alaturi de cei dragi, sa aveti parte de caldura in suflet, belsug in casa, bucurii, multa sanatate si putere de munca. E bine cand suntem multumiti si fericiti si ne bucuram de dragostea celor dragi, a familiei si de respectul oamenilor. Sa pretuim lumina din viata vostra. Felicitari! PRIMARIA-TURBUREA-BARCA ION

Sfintele sarbatori de Pasti sa va aduca liniste si pace, sanatate, bucurii si fericire. Sa aveti puterea sa fiti mereu mai buni, mai plini de dragoste, iar lumina sfanta sa coboare in casa si in sufletul vostru. Va pupam cu drag. Hristos a inviat! Prim Ministru Victor Ponta

Dragii nostri, cu ocazia aceastei zile, va uram sa fiti mereu sanatosi, energici, si plini de bucurie. Va iubim si va multumim pentru tot ceea ce ati facut pentru noi. Organizaia PNL

Fie ca acest Paste sa fie un moment de bucurie, liniste sufleteasca si armonie universala. Farmecul lui sa ne aduca aminte ca intotdeauna mai exista o sansa de mantuire. Hristos a inviat! PRIMARIEI STOINA-BUSE IOANA

UNIVERSUL

FELICITARI
Sa va bucure Dumnezeu, sa va dea sanatate, sa fiti impreuna cat mai mult timp, iar bucuriile sa tina la distanta toate necazurile! tau Iubire si Bucurie! Nu uita ca destinul SAU a fost "CRUCEA", scopul SAU a fost "DRAGOSTEA", motivui LUI ai fost tu!

9
.Invierea Domnului Iisus sa aduca in sufletul

PRIMARIA MATASARIGASPAR GHEORGHE

PRIMARIA CRUSET-DRAGUSIN VIOREL

Lumina Sfintei Invieri sa patrunda in sufletul si in inimile voastre bucurandu-va de minunea Invierii Domnului nostru Iisus Hristos!

Ou inrosit, miel rumenit, cozonac marit, Paste fericit. Fie ca aceasta sarbatoare sa va aduca multa nadejde si pace in viata.

Organizaia PSD

PRIMARIA POLOVRAGIFAUSESCU STEFAN

La Sarbatoarea Sfintelor Pasti sa coboare linistea si pacea, minunea Invierii lui Isus sa dainuie in inimile tuturor, sa va lumineze viata si sa va aduca renasterea credintei, a sperantei a bucuriei, cu bunatate si caldura in suflete. HRISTOS A INVIAT

Organizaia PDL

PRIMARIA PRIGORIA-RAGMAN EMIL

Fie ca Lumina Sfanta a acestei mari sarbatori sa va calauzeasca pasii, sa va aduca sanatate si fericire care sa dainuie vesnic in preajma voastra! HRISTOS A INVIAT!

Sarbatoarea Sfanta a Invierii Domnului sa reverse asupra voastra sanatate, belsug si bucurii, iar Lumina din Noaptea Sfanta sa va ridice sufletele spre noi trepte spiritoale si sa va calauzeasca pasii pe drumul vietii

Fie ca Lumina invierii Domnului sa te calauzeasca pretutindeni. Iti doresc un Paste fericit si binecuvantat

Direcia Finanelor Publice Gorj Paraschiv Gheorghe

Direcia General de Asisten Sociala i Protecia Copilului Gorj Director general Dumitru Cortuna

Asa cum soarele mangaie fiecare floare, dandu-i prospetime si vitalitate, asa si Dumnezeu sadeste in sufletul fiecarui om iubire si bunatate.

Sufletul mi se umple de lumina gandindu-ma la sarbatoarea ce se apropie, la noaptea de Inviere, la mine si la tine, la sentimentele ce ne apropie in fiecare zi mai mult! Hristos a Inviat!

Complexul Energetic Oltenia

SUCCES-PRESEDINTE NICOLAE SARCINA

UNIVERSUL

Preedintele PDL, Vasile Blaga, a afirmat, mari, c PMP este un partid de traseiti, compus din oameni care nu i-au gsit locul n PDL, "adunai cu arcanul" i c preedintele Traian Bsescu nu poate s atace "n asemenea hal PDL, fcnd apologia PMP".

nefiind membri ai PCR sau FSN, preciznd c el preedintele Traian Bsescu n toate btliile i c acesta nu trebuie s atace "n asemenea hal PDL". "Nu cred c poi s ataci n asemnea hal PDL, fcnd, n acelai timp, apologia PMP din care face parte i domnul Marin Anton, unul dintre cei mai viruleni parlamentari mpotriva preedintelui n 2012 i care a votat cderea Guvernului Ungureanu sau primari condamnai "Nici nu poate fi comparat PDL cu partidul cu suspendare care au fost suspendai din PDL", de traseiti Partidul Micarea Popular. mi a spus liderul PDL. permit s remarc c nu exist nicio legtur n legtur cu unificarea dreptei, ntre manifestul, programul i statutul PMP i Blaga a spus c nu exist nicio problem ce a devenit el pe parcurs: un partid compus din n unificare dreptei dac toate partidele de oameni care nu i-au gsit locul n PDL, adunai dreapta vor contientiza, n campania pentru cu arcanul, indiferent care a fost parcursul lor europarlamentare, c adversarul comun este politic i profesional n ultimii 2-3 ani" , a spus este singurul din conducerea partidului care a fost PSD i nu PDL i vor lsa "loc de bun ziua n Blaga, la Hotnews. vederea viitoarelor discuii". El a mai artat c PDL este cel mai reformat membru al FSN. Blaga a mai artat c PDL a fost alturi de partid din Romnia, niciunul dintre vicepreedini

10 POLITIC Blaga: Bsescu nu poate s atace PDL n asemenea hal, fcnd

Purttorul de cuvnt al NATO, Oana Lungescu, a precizat, pentru MEDIAFAX, c msurile adoptate miercuri de Consiliul Nord-Atlantic vor ntri securitatea Romniei n domeniul aerian, maritim i terestru.

Purttorul de cuvnt al NATO, pentru MEDIAFAX: Securitatea Romniei va fi ntrit. Vor fi intensificate zborurile de supraveghere

Pachetul de msuri operaionale adoptate astzi de Consiliul Nord Atlantic acoper Romnia, precum i toate celelalte ri ale Alianei. Aceste msuri vor ntri securitatea Romniei n toate cele trei domenii: aerian, maritim i terestru, a declarat Oana Lungescu. Purttorul de cuvnt al Alianei a explicat c nu poate intra n detalii operaionale, dar este vorba de personal NATO, de o prezen mai intens a avioanelor i vaselor aliate, precum i de actualizarea rapid a planurilor de aprare. n acelai timp, vor fi intensificate zborurile de supraveghere AWACS deasupra Romniei i Poloniei, a subliniat Oana Lungescu. NATO rmne vigilent i va lua toate msurile necesare n urmtoarele sptmni i luni pentru a asigura aprarea Romniei i a tuturor rilor aliate, a mai spus Oana Lungescu. Totodat, Comandantul suprem al Forelor Aliate n Europa, generalul Breedlove, a declarat, miercuri, ntr-un briefing de pres, c la baza Koglniceanu contingentul de soldai americani a fost ntrit i c distrugtorul american USS Donald Cook este n curs de a efectua exerciii militare n Marea Neagr, n largul coastelor romneti. NATO a anunat miercuri o consolidare a msurilor de aprare aerian, maritim i terestr n statele membre din Europa de Est, n statele baltice i Polonia, ca reacie fa de evoluia crizei din Ucraina, relateaz AFP. Vom avea mai multe avioane n

spaiul aerian, mai multe nave pe mare, iar pregtirea forelor terestre va fi consolidat, a declarat secretarul general al Alianei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, la finalul unei reuniuni a ambasadorilor celor de 28 de state membre, la Bruxelles. Consolidarea msurilor de aprare colectiv a fost solicitat de ctre cele 28 de state membre, dup alipirea Crimeei la Rusia i agravarea crizei n estul Ucrainei. Rolul central al NATO este s protejeze i s-i apere pe aliaii notri. Noi am luat deja o serie de msuri, i anume consolidarea misiunilor de poliie aerian n rile baltice i zboruri de supraveghere cu (avioane dotate cu sistemul) AWACS n spaiul aerian al Poloniei i Romniei, a declarat Rasmussen. Astzi (miercuri), am convenit asupra unor noi msuri militare cu scopul de a ne consolida aprarea colectiv i a demonstra soliditatea solidaritii aliailor, a adugat el. Rasmussen nu a citat rile vizate de aceste msuri, dar a anunat, cu titlul de exemplu, o multiplicare a misiunilor aeriene n spaiul aerian al rilor baltice i mobilizarea de nave n Marea Baltic i estul Mrii Mediterane. Planurile noastre de aprare vor fi revizuite i consolidate, a precizat el. Aceste msuri, care sunt ntru totul conforme angajamentelor noastre internaionale, vor intra n vigoare imediat, a subliniat secretarul general al NATO. Altele vor urma, dac va fi necesar, n sptmnile i lunile viitoare, a adugat el. Rasmussen a repetat c, pentru statele membre NATO, singura cale posibil fa de criz este o soluie politic. NATO susine att reuniunea care urmeaz s aib loc joi, la Geneva, ntre Ucraina, Rusia, Statele Unite i Uniunea European (UE), ct i toate eforturile comunitii internaionale de gsire a unei soluii politice, a spus el.

Ponta: Voi avea ntlniri i activiti oficiale la sediul MApN, aparatul de lucru rmne la Guvern. Voi evita "nscenrile lui Bsescu i ale presei"
Premierul Victor Ponta a declarat, mari, c sptmna viitoare i va muta biroul la sediul MApN, unde va avea ntlnirile i activitile oficiale, aparatul de lucru rmnnd la Guvern, motivul gestului su innd de evitarea "nscenrilor lui Bsescu i ale presei". "Acolo o s am ntlnirile, inclusiv activitile oficiale, i sunt i aproape de Parlament, i de Cotroceni, e un loc foarte bun. Mutarea se va face probabil de sptmna viitoare, am fost deja, am un birou. Aparatul de lucru rmne la Guvern", a spus Ponta. El a spus c poate s aib biroul n orice instituie public aparinnd Guvernului i nu crede c e ceva interzis n acest sens. ntrebat despre motivele acestei mutri, Ponta a precizat c are n vedere s evite "nscenrile" eventuale venite din partea preedintelui Traian Bsescu, dar i "nscenrile de pres". "M atept la foarte multe nscenri din partea domnului Bsescu i a celor care-l servesc. A fost o nscenare de pres sptmna trecut. Pentru instituiile statului a fost foarte clar c nu s-a ntlmpat nimic de acest gen. i pentru c suntem ntr-o perioad de campanie care va ine din pcate pn n noiembrie i pentru c eu am discuii cu prim-minitri, cu oameni importani, cu oameni care vor s aib ncredere n instituiile statului romn, voi avea toate aceste ntlniri ntr-o instituie unde toate lucrurile sunt notate, sunt nregistrate foarte clar i n felul sta urmtoarea nscenare de la Bsescu i ai lui va fi mult mai uor de demontat", a spus Ponta. El a spus c i la biroul de la Guvern se tie foarte bine cine intr i c i s-a confirmat c nu exist tehnic de ascultare instalat n sediul Guvernului. "Se tie foarte bine cine intr, i n acest fel am putut s dovedesc, dac mai era cazul... n schimb, n cldirea Guvernului sunt o mulime de alte instituii, nu pot s tiu cine unde merge. Aa, sunt ntr-un loc care m va feri de asemenea nscenri n continuare", a spus Ponta. "Vreau ca toat activitatea mea, n special pentru instituiile statului, s fie extrem de transparent n aa fel nct atunci cnd o s mai apar n pres c nu tiu cine a fost la mine, nu tiu ce s-a ntmplat, s pot n zece minute s demonstrez instituiilor statului - nu celor care m acuz politic, c celor care m acuz politic pn n 16 noiembrie nu o s-mi fac iluzia c o s-i conving - dar pentru mine e foarte important ca instituiile statului s tie, dac e cazul, dac apare orice acuzaie, s aib imediat acces la toate datele pentru a lmuri imediat orice fel de acuzaie, orict de politic sau de politicianist ar fi aceasta", a adugat Ponta.

UNIVERSUL

11 BEC: Rmn definitive candidaturile a 23 de competitori pentru europarlamentare, dintre care 8 independeni
Biroul Electoral Central (BEC) a constatat, miercuri, rmnerea definitiv a candidaturilor pentru alegerile europarlamentare nregistrate de 15 partide sau aliane i 8 candidai independeni, n cazul ctorva formaiuni politice fiind menionat c fac excepie unii candidai nscrii n liste. rmnerea definitiv a candidaturilor nregistrate de: Aliana electoral PSDUNPR-PC, Partidul Naional Liberal, Uniunea Democrat Maghiar din Romnia, Partidul Democrat Liberal, Partidul Poporului - Dan Diaconescu, Partidul Micarea Popular, Partidul Naional rnesc Cretin Democrat, Fora Civic, Partidul Alternativa Socialist, Aliana Naional a Astfel, potrivit unui comunicat Agricultorilor. De asemenea, rmn definitive transmis de BEC, s-a constatat candidaturile independente nregistrate de: Mircea Diaconu, Corina Ungureanu, Dnu Liga, Pericle Iulian Capsali, Paul Purea, Peter Costea, Constantin Filip Titian, Valentin Deanu. BEC a constatat totodat rmnerea definitiv a candidaturilor nregistrate de Partidul Romnia Mare (cu excepia a 11 candidai), Partidul Verde (cu excepia a 19 candidai), Partidul Noua Republic (cu excepia unui candidat), Partidul Dreptii Sociale (cu excepia unui candidat), Partidul Ecologist Romn (cu excepia a 4 candidai). BEC urmeaz s comunice birourilor electorale listele de candidaturi i candidaturile independente definitive nregistrate. Campania electoral pentru alegerile europarlamentare va ncepe n 25 aprilie, cu 30 de zile naintea scrutinului din 25 mai .

ACTUALITATE

Bsescu: E un abuz formarea Comisiei pentru anchetarea achiziiei de teren a familiei mele. Firea, o antajist, a lansat o alt minciun, c firma ar fi fost inactiv
Preedintele Traian Bsescu a declarat, mari, c este un abuz formarea Comisiei parlamentare pentru anchetarea achiziiei de teren a familiei efului statului. D E C L A R A I I L E PREEDINTELUI: - Trebuie s cobor n mocirla n care ne-a trt Victor Ponta - Consider c este un abuz formarea Comisiei parlamentare pentru investigarea achiziiei de teren de ctre familia mea - Doamna Firea, o antajist de profesie, lanseaz o alt minciun: c firma ar fi fost inactiv - O alt inovaie a lui Ponta este legat de splare de bani, dup mintea lui de procuror ratat, c nu a fcut nicio isprav ca procuror, doar o mai fi ascuns vreo reclamaie, pe ici pe colo, c nu am auzit de vreun dosar important fcut de procurorul Victor Viorel Ponta la Parchetul General. Singurul element de care mi aduc aminte legat de procurorul Ponta a fost declaraia mamei procurorului Panait, c Ponta a fost ultimul care l-a vzut n via, n rest, nu mi aduc aminte de nimic remarcabil legat de Ponta - Legat de afirmaia de splare de bani: cum poate crede un om i cu cteva clase c se poate face splare de bani cu credit luat de la banc? - Nu s-a fcut dect o tranzacie legal n achiziia terenului Schimbarea continu a declaraiilor fcute de Comisie i de premierul Victor Viorel Ponta arat obiectivul strict politic al acestei Comisii, obiectiv care dezonoreaz Parlamentul - Acesta este nivelul pe care l are majoritatea parlamentar - Nu poi constitui Comisie parlamentar pentru a investiga o tranzacie imobiliar ntre doi privai - O hait de parlamentari, n frunte cu un premier care nu are nimic comun cu responsabilitatea funciei, pun sub semnul ntrebrii i fac un spectacol mediatic dintr-o afacere privat n condiiile n care zeci, sute de hectare de teren ale statului sunt deinute sub o form sau alta de tot felul de baroni - Comisia ar trebui s ancheteze n ce condiii se exploateaz cele peste 300 de mii de hectare ale statului, dac nu vrea s fac numai propagand Personal, concluzionez c aceast Comisie nu are nimic comun cu adevrul. Parlamentarii nu i-au asumat dect s fie slugile lui Ponta - Am un mesaj pentru senatoarea antajist Firea, aducndu-i aminte c a fost condamnat la plata a 1.000 de lei pentru un antaj. I-a mai aduce aminte de antajul public adus preedintelui CJ Ilfov. Doamna Firea are coala de antaj a lui Voiculescu - neleg c Victor Viorel Ponta vrea s o ia purttor de cuvnt. i dau un sfat: s nu o ia! Poart ghinion femeia asta oricrui brbat. I-a aduce aminte ce rezultat a avut Mugur Isrescu - tii c Pandele este cpitan de curs lung, ca i mine. n timp ce navigam, concediile noastre erau de 3 luni, 3 luni i ceva, pentru c toate zilele de smbt, de duminic se cumulau. De regul concediile noastre erau de 3 luni-3 jumtate. Erau unii care nu stteau att, dup 3 luni plecau. De ce? V las pe dumneavoastr s v gndii. Poate fi neleas i n acest mod declaraia c s-ar putea s nu-i mai gseasc soul acas - Vreau s nelegei c atacul la doamna Firea nu este un atac la o femeie, ci la o antajist - n loc s coboare n mocirla unor atacuri josnice, Victor Viorel mai bine s-ar ocupa s guverneze puin ara, e nevoie de locuri de munc pentru tineri, la UE avem 105 milioane euro la dispoziie pentru a fi cheltuii anul acesta i anul viitor pentru creare de locuri de munc pentru tineri. Nu s-a nceput nimic pentru alocarea acestor bani - Sunt 450 de milioane de euro alocai Romniei pentru exerciiul 2014 - 2020 pentru persoane defavorizate, fr locuri de munc - Victor Viorel este un premier profund corupt, care sacrific orice pentru interesul baronilor sau pentru zmbetul unui ef de stat din Asia. Sigur, pentru 380 de milioane i-ar zmbi orice ef de stat - Aceast hait care a semnat astzi plngerea crede c m impresioneaz. Se nal, nici Comisia Nana nu m impresioneaz, nici solidaritatea haitei cu senatoarea antajist Firea i cu Ponta nu m impresioneaz - Nu m impresioneaz haita, dimpotriv, s-ar putea s mi aleg o zi pe sptmn s fac buletinul corupiei - Cea mai mare greeal este ca romnii s spun: A furat, dar a fcut ceva i pentru noi. Pcleala aceasta este cea care ne ine s fim acolo unde trebuie s fim. Abordarea o fi furat, dar a fcut ceva i pentru noi este pguboas i ne ine n subdezvoltare - N-am auzit n 20 de ani de la Revoluie ca unul s se fi retras n buncrul Ministerului Aprrii. Victor Viorel a cedat nervos, numai buncrul l mai salveaz de presiunile baronilor. Voi credei c n faa unui baron este ca n faa microfoanelor? l plesnesc ia de nu se vede, de asta s-a gndit s se ascund n buncrul de la Ministerul Aprrii - Victor Viorel nu va scpa de responsabilitatea pe care i-a asumat-o, de protejare a corupilor. Bsescu pleac, dar dosarele rmn .

Geoan: Violena verbal preedintepremier, necretineasc. Este fr precedent n lumea occidental

Senatorul PSD Mircea Geoan consider c atmosfera extrem de violent la nivel verbal ntre preedintele Traian Bsescu i premierul Victor Ponta este contraproductiv i necretineasc, fiind fr precedent n lumea democratic occidental. Pentru Mircea Geoan, schimburile de replici dintre preedintele Traian Bsescu i premierul Victor Ponta sunt extrem de periculoase i de duntoare atmosferei generale din ar, reputaiei externe a Romniei, ncrederii pe care populaia, ct o mai are, n sistemul politic i n instituiile din statul romn. n opinia sa, rzboiul politic ar trebui s nceteze pentru cteva zile, n Sptmna Mare. Este o spiral a violenei verbale, care trebuie s nceteze. i m altur mesajului pe care nalt Prea Sfinitul Andrei Andreicu, Mitropolitul Clujului, l-a fcut ieri (mari - n.r.), un apel la calm ctre oamenii politici. E Sptmna Mare pn la urm, e o sptmn n care mcar pentru cteva zile ar trebui s nceteze rzboiul politic. Cumptare, echilibru, numai aa se fac lucruri bune. i dac n aceste zile sfinte nu exist mcar o form de autoreinere, cred c societatea civil, Biserica, toi oamenii lucizi trebuie s le spun celor care sunt ntr-o astfel de situaie c este inacceptabil, este contraproductiv i este necretinete, a declarat, miercuri, la RFI, naltul Reprezentant al Guvernului pentru proiecte economice strategice i de diplomaie public.

UNIVERSUL

12

TETRAEDRU PLEAC, GAURA DIN BUGETUL GORJULUI RMNE... n noiembrie 2012, Consiliul Judeean Gorj anuna c va apela la serviciile unei firme de manage-ment medical privat pentru a ameliora situaia Spitalului de Urgen Trgu Jiu. Preluarea manage-mentului de ctre firme ori persoane private la acest spital, dar i la altele din ar a fost un subiect controversat, ndelung discutat de autoritile locale i de medici. i pe bun dreptate: dup numai un an de colaborare, preedintele Consiliului Judeean Gorj, Ion Clinoiu, a decis s rezilieze contractul cu firma SC Tetraedru Medical Consulting care asigur managementul spitalului, din cauza unui management defectuos. Decizia rezilierii contractului a fost luat dup ce au fost constatate mai multe nereguli o disfuncionaliti la nivelul managementului spitalului, inclusiv de ctre o comisie a Ministerului Sntii care a fcut verificri n cadrul SJU Trgu-Jiu n perioada 16-17 ianuarie a.c. Controlul a survenit dup ce mai muli medici din spital au acuzat managerul de abuzuri i de faptul c dorete externalizarea laboratorului de analize al unitii spitaliceti. Contractul de management cu firma Tetraedru Consulting a fost semnat pe trei ani. Potrivit preedintelui Consiliului Judeean, s-a propus semnarea de ctre cele dou pri a unui acord care avea ca obiect ncetarea nainte de termen a tuturor formelor juridice ce stau la baza exercitrii actului de management. S.C. TETRAEDRU MEDICAL CONSULTING a anunat c, n baza prevederilor legislaiei n vigoare i a contractului de management, are loc ncetarea contractului nainte de termen prin acordul de voin a prilor. Acordul de ncetare a contractului a fost semnat la nceputul lunii aprilie .

CULISELE UNUI EEC ANUNAT

soluia de a externaliza managementul la spital i am reuit s rezolvm o parte din problemele unitii spitaliceti, dar c sunt i dezavantaje, pentru c banu-i ochiul dracului i m refer aici la achiziii. Eu spun clar c merge treaba atta timp ct nu exist crdie la cheltuirea banului i dac este echidistan totul e bine. Iat, ns, c n-a fost s

ACTUALITATE

ridicate rnd pe rnd din seciile SJU Trgu-Jiu. n urm cu cteva zile, seciile ATI de la Spitalul 700, dar i de pe strada Tudor Vladimirescu au rmas fr monitoarele aduse cu un an n urm. A fost ridicat i un aparat cu care se monitorizau btile inimii nounscuilor de la Ginecologie, , secia rmnnd s lucreze cu un aparat vechi. (Foto , Spitalul Judetean Gorj) S-au ridicat aparate medicale i de la Cardiologie, dar i din laboratorul SJU. Trebuie menionat faptul c Vldoianu, prin creierul afacerii Dumitra, a gsit soluia lipsei aparaturii din spitalul judeean. Adic a impus contracte, evident fr licitaie, prin care unele firme apropiate Tetraedru aduceau aparatur pentru care erau pltii lunar. Astfel, dac alte spitale aveau aa-zise contracte de comodat, adic firmele aduceau aparatur, iar unitile se obligau s cumpere de la ei consumabile, afacerea pus la cale de Dumitra i Vldoianu era mult mai complex. Mai exact, SJU TrguJiu nu numai c achiziiona consumabilele pentru aparatura medical de la firmele care deineau aparatele, ci pltea i chirie lunar pentru acestea. Iar sumele nu erau deloc mici. Numai pentru un singur aparat, de exemplu cel de analiz aflat n custodia pn acum o sptmn a laboratorului spitalului judeean se pltea firmei deintoare n jur de 130 de milioane lunar. Asta fr reactivii necesari care trebuiau cumprai de la aceeai firm. Sume similare, uneori mai mici, erau achitate i pentru alte aparate, firmele de cas ale Tetraedru ncasnd , lunar, de la SJU cel puin un miliard de lei vechi din nchirierea unor aparate medicale. Cu banii respectivi, - n mai bine de un an de zile, fiind aruncai pe apa smbetei n jur de 15 miliarde de lei vechi - , s-ar fi putut cumpra mcar un sfert din necesarul de aparatur a seciilor Spitalului Judeean. Pentru a-i implementa afacerea cu aparatura nchiriat, Vldoianu s-a bazat pe nite referate de necesitate fcute de efii de secii. Surse din interior ne-au dezvluit faptul c, medicii, de bun-credin, au trecut pe hrtie pentru Vldoianu, managerul privat al SJU la aceea vreme, ce necesiti ar avea seciile pe care ei le conduc. Unii au cerut i mai mult, fiind convini c managerul privat, despre care nu se fcuse atta vlv, chiar vrea s fac ceva. Iar Vldoianu a fcut. A apelat la firmele cunoscute crora le-a pus pe tav contractele de nchiriere de la SJU Trgu-Jiu. A acionat nestingherit de nimeni, dei din bani publici se scurgeau spre firmele care nchiriaser super avantajos aparatur Spitalului Judeean de Urgen, lunar un miliard de lei vechi. Actualul director medical al Spitalului Trgu-Jiu, Vasile Stnculete, confirm ncheierea contractelor de nchiriere semnate de Vldoianu n urm cu un an de zile. Stnculete consider ns c cei de la Tetraedru au fost contieni c aceste contracte nu vor rmne n vigoare dup 15 aprilie cnd firma va disprea din spital i au luat decizia s-i ncheie ei socotelile cu firmele care nchiriaser aparatura ctre unitatea spitaliceasc trgujian. Oricum, se impune ct mai urgent o anchet, chiar i penal, dac se va dovedi c prejudiciul este aa de serios. B.MARIUS

(Foto , Cristi Vldoianu) Acordul prevede c efectele contractului de management nr. 775/2013 nceteaz, sub aspectul tuturor drepturilor i obligaiilor dobndite i asumate de pri, la data de 15.04.2014.Unitatea Administrativ Teritorial Judeul Gorj i S.C. TETRAEDRU MEDICAL CONSULTING S.R.L. recunosc c nu au pretenii reciproce care decurg din drepturile i obligaiile contractuale exercitate pe perioada activitii contractului de management nr. 775/2013, respectiv 23.01.2013 15.04.2014, a anunat, ntr-un comunicat de pres, conducerea firmei Tetraedru. De asemenea, compania a precizat c problematica managerial din cadrul spitalului necesit angrenarea n activitate a mai multor specialiti n domeniu din cadrul companiei, ceea ce genereaz costuri peste valoarea contractului cu Consiliul Judeean Gorj i, deci, pierderi pentru S.C. Tetraedru Medical Consulting. n cazul acestui spital, privatizarea managementului a fost o chestiune controversat i ndelung dezbtut. Preedintele Consiliului Judeean, Ion Clinoiu, spunea n decembrie anul trecut: am recurs la

fie, n ciuda optimismului afiat de eful judeului neregulile i ilegalitile comise de cei trei manageri ce s-au perindat la conducerea Spitalului Judeean de Urgen Tg Jiu, respectiv Cristi Vldoianu, Claudia Manu i Marius Sponoche fcnd o gaur de 15 miliarde de lei vechi (!!!!) Afacerea, care a devalizat unitatea spitaliceasc, lsnd-o fr aceast important sum de bani , s-a nchis forat, o dat cu rezilierea contractului dintre Tetraedru Medical Consulting i Consiliul Judeean Gorj. Surse medicale din interiorul Spitalului Judeean de Urgen Trgu-Jiu ne-au dezvluit faptul c nu se mai lucreaz de mai bine de o sptmn cu aparatura medical ce a fost nchiriat unitii, de nite firme alese pe sprncean, n urm cu un an de zile. Cel care a dispus ridicarea aparaturii din seciile de ATI, Ginecologie, Cardiologie i din laboratorul SJU Trgu-Jiu, a fost managerul Marius Sponoche care, fiind ultimul pion al firmei rmas la SJU, a fost obligat s fac curenie n afacerea impus n spital de Cristi Vldoianu, fostul su antecesor. Felul n care s-au scurs ns banii publici timp de mai bine de un an de zile, prin inpunerea unui contract de nchiriere de aparatur - nemaiauzit n spitalul din municipiu - merit o anchet. Mcar a celor care vor prelua destinele unitii medicale epuite un an i patru luni prin contracte de nchiriere dezavantajoase spitalului de ctre mecherii de la Tetraedru. Preedintelui Ion Clinoiu nu-i mai rmne dect frustrarea c o firm de apartament a reuit s fac nestingherit, prin trei oameni, afaceri de miliarde sub acoperiul unitii medicale ce trebuia s fie fanionul Gorjului. O dovedete chiar ncercarea, din urm cu cteva zile, a lui Sponoche, pus de eful su Dumitra s tearg urmele afacerii implementate n spital de fostul manager Cristi Vldoianu. Vorbim de tunul privind contractele de nchiriere a aparaturii medicale pentru spitalul n care Tetraedru, firma lui Dorel Dumitra, desfura un aa-zis management privat. Ce a fcut de fapt Sponoche? A trimis reprezentanii firmelor de cas, societi care sugeau lunar cel puin un miliard din fondurile SJU Trgu-Jiu, s-i adune aparatele din seciile unitii medicale. i astfel, aparatele de fcut bani ale firmelor de cas ale Tetraedru, au fost

UNIVERSUL

13 ANI a sesizat Inspecia Judiciar n cazul judectorului care a decis c Diaconu poate candida
Agenia Naional de Integritate a sesizat Inspecia Judiciar din CSM cu privire la conduita judectorului de la Tribunalul Bucureti care a decis c Mircea Diaconu poate candida la alegerile europarlamentare, au declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, oficiali din IJ. Potrivit sursei citate, n cazul sesizrii ANI va fi verificat modul n care a decurs procesul din 4 aprilie de la Tribunalul Bucureti, pentru a se stabili dac judectorul a svrit vreo abatere disciplinar. "S-a nregistrat astzi (miercuri, n.r.) i va fi repartizat n sistem aleatoriu unui inspector. Vor fi fcute verificri prealabile n legtur cu aspecte viznd modul n care s-a luat decizia i se va stabili dac sunt indicii ale svririi unei abateri disciplinare de ctre judectorul de caz", au precizat sursele citate, pentru MEDIAFAX. Raportul ntocmit de Inspecia Juridiar va fi naintat Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide dac i va nsui sau nu concluziile acestuia. Judectoarea Camelia Maria Ilie, de la Tribunalul Bucureti, a admis, n 5 aprilie, contestaia lui Mircea Diaconu privind candidatura acestuia ca independent la alegerile europarlamentare. Decizia a fost contestat la Curtea de Apel Bucureti, care n 9 aprilie a meninut hotrrea Tribunalului Capitalei. Judectoarea Camelia Maria Ilie a artat, n motivarea deciziei privind candidatura lui Mircea Diaconu, c acesta are "vocaia legal incontestabil" de a ocupa funcia de europarlamentar, artnd totodat c legea privind integritatea n exercitarea funciilor i demnitilor publice nu poate fi asociat legii penale. Potrivit motivrii, prin Legea 176/2010 privind integritatea n exercitarea funciilor i demnitilor publice, pentru modificarea i completarea Legii Ageniei Naionale de Integritate, legiuitorul a ngduit unei persoane fa de care s-a constatat starea de incompatibilitate s ocupe funcii alese, ntre care i calitatea de membru din partea Romniei n Parlamentul European, pe perioada celor trei ani, nu ns i funcii numite. "n aceste condiii, ntruct candidatura contestatorului Diaconu Mircea vizeaz funcia de europarlamentar, funcie n mod evident integrat funciilor eligibile, nu este incident interdicia invocat de ctre BEC prin decizie, drept urmare, contestatorul Diaconu Mircea are vocaia legal incontestabil de ocupa funcia de europarlamentar", a notat judectoarea n motivare. Magistratul a fcut referire i la sintagma "aceeai funcie", folosit n legea ANI, care ar viza totalitatea funciilor n care o persoan poate fi aleas. n acest context, judectorul Tribunalului a artat c "ar nsemna s se loveasc n chiar substana dispoziiilor constituionale ce reglementeaz dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a fi ales n Parlamentul European, i care concur cu exercitarea suveranitii naionale". "Examinnd cadrul legal incident n materia funciilor elective, se observ c interdicia legal referitoare la dreptul de a fi ales vizeaz persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilit prin hotrre judectoreasc defintiv, i este reglement din perspectiva pedepsei complementare specifice dreptului penal, constnd n interdicia temporar a exercitrii unor drepturi, n spe drepturi electorale", se mai menionaz n motivare. Pe de alt parte, arat instana, Legea 176/2010 nu poate fi supus, prin analogie, regimului juridic specific dreptului penal i sanciunilor penale. Interdicia de a mai exercita, timp de trei ani, o funcie sau o demnitate public, cu excepia celor evenimentelor cu cerinele de precizie impuse de jurisprudena sa", mai arat magistratul n motivarea deciziei. Mircea Diaconu i-a depus, n 26 martie, la Biroul Electoral Central, dosarul de candidatur i listele de susintori pentru a intra n alegerile europarlamentare n calitate de candidat independent. El anunase n 19 martie c i-a dat demisia din PNL i va candida independent la alegerile europarlamentare. Agenia Naional de Integritate electorale, este o sanciune care apare a trimis BEC, tot n 26 martie, o suplimentar, alturi de sanciunea informare n care se arta c Mircea disciplinar a destituirii sau eliberrii Diaconu nu ndeplinete condiiile din funcie, adaug instana, n legale de validare a candidaturii sale motivare. pentru Parlamentul European. "Fiind angajat n cadrul rspunderii "Agenia Naional de Integritate disciplinare, aceast sanciune trebuie comunic Biroului Electoral Central s aib legtur cu circumstanele faptul c domnul Mircea Diaconu nu n care a fost svrit fapta ce a ndeplinete condiiile legale pentru declanat starea de incompatibilitate validarea candidaturii acestuia pentru sau conflictul de interese i tocmai Parlamentul European. Considerentele de aceea vizeaz aceeai funcie, i pe care le avem n vedere sunt nu o alta, atunci cnd este vorba de ntemeiate pe urmtoarele: Decizia funcii sau demniti eligibile. (...) naltei Curi de Casaie i Justiie Dreptul de a candida la alegeri i, dac nr.3104/2012 prin care a fost respins este cazul, de a fi ales, garantat de recursul formulat de domnul Diaconu articolul 3 din Protocolul numrul 1 i Mircea; Constituia Romniei inerent noiunii de regim cu adevrat republicat; Legea nr. 176/2010 democratic, nu ar fi dect iluzoriu privind integritatea n exercitarea dac parte interesat ar putea n orice funciilor i demnitilor publice, moment s fie lipsit de el n mod pentru modificarea i completarea arbitrar", a notat judectoarea Camelia Legii nr. 144/2007 privind nfiinarea, Maria Ilie n mtivare. organizarea i funcionarea Ageniei Judectoarea a invocat i Naionale de Integritate, precum i jurisprudena Curii Europene a pentru modificarea i completarea altor Drepturilor Omului, care a calificat ca acte normative; Legea nr. 33/2007 fiind "arbitrar" interpretarea extensiv - republicat privind organizarea a unei prevederi legale lipsite de i desfurarea alegerilor pentru claritate n materie electoral. Parlamentul European", se arat n "Totodat, s-a reinut c lipsa informarea semnat de preedintele de claritate a prevederilor relevante ANI, Horia Georgescu, i adresat n materie le impunea autoritilor preedintelui BEC, Florentin Sorin naionale s fie prudente n interpretarea Drgu. lor, innd cont de impactul direct pe Diaconu a contestat la Tribunalul care aceasta l avea asupra rezultatelor Bucureti decizia Biroului Electoral alegerilor, iar prevederile hotrtoare Central prin care i-a fost respins pentru atribuirea unui mandat de candidatura, demersul su fiind admis deputat nu corespundeau la data de aceast instant .

SOCIAL

Transalpina ar putea fi deschis oficial peste o lun

Turitii care sunt nerbdtori s parcurg Transalpina pentru a se bucura de minunatele peisaje pe care le ofer aceast osea mai au de ateptat cel puin o lun de zile. Salvamontiii gorjeni fac o estimare privind data la care va fi deschis circulaiei, n mod oficial, Transalpina, preconizndu-se c acest lucru va fi posibil undeva la mijlocul lunii mai. Transalpina, cea mai nalt, dar i cea mai frumoas, osea din ara noastr, dup cum apreciaz cei care au strbtut-o va fi deschis circulaiei la jumtatea lunii mai, dup estimrile salvamontitilor. Acetia au n calcul i condiiile meteorologice, care nu sunt deloc favorabile. Sperm ca n jur de 15 mai s fie deschis drumul pentru trafic. Vremea rea s-a ntors i pe munte lucrurile se deruleaz altfel dect n zonele mai joase, unde temperaturile i fac simit efectul imediat, declar Sabin Cornoiu, directorul Salvamont Gorj. Transalpina este acoperit cu zpad n pofida faptului c suntem n plin sezon de primvar, Transalpina este acoperit cu zpad i continu s fie nchis. Prin urmare, cei care sunt tentai de o aventur montan n aceast perioad, sunt sftuii s nu-i ncerce norocul de a se deplasa pe Drumul Regelui. n niciun caz nu se va da aviz pentru tranzitarea Transalpinei, dac va exista zpad pe versani i aceasta ar putea ajunge pe carosabil, unde ar pune n pericol traficul rutier i mai ales pe participanii la trafic. Dac temperaturile nu vor fi ridicate, zpada se va topi mai lent, a mai precizat directorul Salvamont Gorj. Mai (pre)sus dect Transfgranul Mult lume consider c Transf-granul este cel mai nalt drum din ara noastr, ns puini tiu c Transalpina l depete. Dac primul ajunge la 2.000 de metri altitudine, Drumul Regelui atinge n Pasul Urdele altitudinea de 2.145 metri. Transalpina, marcat pe hrile rutiere ca DN 67C, leag oraele Novaci (Gorj) i Sebe (Alba); lungimea sa total este de 148,2 km; drumul trece prin staiunea gorjean Rnca, dotat cu prtii de schi i numeroase uniti de cazare. Din pcate, Transalpina nu este finalizat n totalitate, lucrrile de consolidare a versanilor fiind executate n proporie de 20-30%. Minodora Sucea

UNIVERSUL

Sovietul Suprem (Parlamentul) de la Tiraspol a votat miercuri, n unanimitate, o solicitare ctre Duma de Stat (Camera inferior a Parlamentul rus), Consiliul Federaiei i preedintele Vladimir Putin n vederea recunoaterii independenei regiunii transnistrene i alipirii la Rusia, relateaz Jurnal de Chiinu n pagina electronic. Potrivit ageniei Itar-Tass, deputaii din regiunea transnistrean solicit liderului de la Tiraspol, Evgheni evciuk, s iniieze procedura de recunoatere a Transnistriei ca stat suveran pentru alipirea ulterioar la Rusia. Scopul final al poporului transnistrean este recunoaterea statului creat, a declarat vicepreedintele Sovietului Suprem, Serghei Ceban. Textul votat de Parlamentul din regiunea

14 EXTERN Transnistria cere Rusiei recunoaterea INDEPENDENEI i alipirea la Rusia

separatist conine, ntre altele, urmtoarea declaraie: Dreptul popoarelor la autodeterminare ar trebui s stea la baza deciziilor politice i fiecare stat este obligat s respecte acest drept n conformitate cu normele universal recunoscute ale dreptului internaional. Dup anexarea peninsulei Crimeea de ctre Rusia, preedintele Sovietul Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a trimis o scrisoare Dumei de Stat prin care a cerut ca Moscova s examineze posibilitatea alipirii i a regiunii transnistrene. Iniiativa a fost respins categoric de autoritile de la Chiinu, iar Moscova a dat asigurri c nu are n vedere recunoaterea regiunii separatiste, unde deine un contingent militar. La rndul su, preedintele regimului separatist

de la Tiraspol, Evgheni evciuk, a cerut din nou, la 7 aprilie, ntr-un discurs privind situaia din regiunea transnistrean, recunoaterea independenei Transnistriei i alipirea la Rusia. Evgheni evciuk a afirmat c cetenii din regiune trebuie s-i hotrasc singuri viitorul. Noi mergem pe drumul corect i o s avem succes. Visul nostru este o republic transnistrean nfloritoare mpreun cu Rusia. Pacea i linitea s se regseasc pe pmntul nostru, a declarat evciuk. n contextul crizei din Ucraina, autoritile separatiste de la Tiraspol au fcut de mai multe ori referire la referendumul care a avut loc n regiune la 17 septembrie 2006, cnd peste 97 la sut dintre locuitori s-au pronunat n favoarea independenei i alipirii la Rusia.

NATO cere Rusiei retragerea trupelor de la frontiera cu Ucraina

Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a cerut mari Rusiei s scad presiunea n criza ucrainean, prin retragerea trupelor comasate la frontiera cu Ucraina. NATO cere Rusiei retragerea trupelor de la frontiera cu Ucraina Sunt foarte ngrijorat de ultimele evoluii din Ucraina, de continuarea violenelor comise de mici grupri separatiste i de presiunea militar a Rusiei la frontierele Ucrainei, a declarat Rasmussen, la deschiderea reuniunii minitrilor Aprrii din Uniunea European. Cer Rusiei s scad presiune n aceast criz, s-i retrag trupele de la frontiere, pentru a evita destabilizarea Ucrainei i a arta c nu susine aciunile violente ale separatitilor prorui, a adugat secretarul general al NATO. Rusia trebuie s nceteze s fie un element al problemei i s participe la soluionarea crizei, a subliniat Rasmussen. Secretarul general al NATO urmeaz s le prezinte minitrilor europeni msurile luate de Aliana Nord-Atlantic n vederea garantrii securitii n Europa de Est, n special n rile baltice, Polonia i Romnia. Pe fondul crizei din Ucraina, NATO a decis misiuni temporare ale unor avioane-radar Awacs n

Presa rus condamn intervenia armatei ucrainene, acuznd Occidentul c se afl la originea crizei
Occidentul este parte a problemei n criza din Ucraina, astfel c nu poate oferi soluii unilaterale, comenteaz presa rus, condamnnd operaiunile armatei ucrainene i denunnd propaganda Washingtonului. "Occidentul este parte a problemei n criza din Ucraina, nu o soluie", noteaz Vocea Rusiei, subliniind c "trupele ucrainene au ocupat un aerodrom n oraul Kramatorsk, omornd patru manifestani antiguvernamentali". "Raportul Naiunilor Unite care acuz Rusia de orchestrarea referendumului din Crimeea este parte a unei campanii de propagand creat de Washington, documentul fiind lipsit de credibilitate i de fundament", scrie agenia RIA Novosti. Potrivit unui raport al naltului Comisariat ONU pentru Drepturile Omului, Rusia a recurs la aciuni de propagand, tortur, rpiri i acte de reprimare naintea referendumului din Crimeea, n scopul obinerii unui rezultat n favoarea independenei. "Destabilizarea regiunii este necesar Vestului, n primul rnd americanilor, pentru a distrage atenia oamenilor de la problemele reale, pentru a consolida dolarul", a afirmat eful adjunct al Comisiei de Aprare din Duma de Stat, Fran Klinevici, citat de RIA Novosti. Oficialul rus a declarat c ceea ce se ntmpl n Ucraina se va ncheia n dou luni, atunci cnd se vor epuiza rezervele, n special cele financiare. "Circul din Ucraina se va ncheia n dou luni", a precizat Klinevici, potrivit RIA Novosti. "Armata Ucrainei lanseaz operaiuni militare n estul rii, pe fondul disensiunilor ntre marile puteri", scrie Moscow Times. "Perspectivele gsirii unei soluii diplomatice la criza din estul Ucrainei s-au diminuat mari, cnd forele ucrainene au lansat operaiuni pentru restabilirea controlului asupra zonelor ocupate de grupuri proruse. n paralel, liderii rui i cei occidentali continu s aib interpretri diferite privind atribuirea vinei pentru criza ucrainean", scrie ziarul The Moscow Times. Ziarul Kommersant condamn intervenia brutal a armatei ucrainene mpotriva militanilor prorui din Kramatorsk, subliniind s-au nregistrat "mori i rnii" i c aceasta nu face dect s contribuie la amplificarea crizei din estul Ucrainei. n contextul acestor evenimente, naionalistul Vladimir Jirinovski, liderul Partidului Liberal-Democrat din Rusia (LDPR), a venit mbrcat n uniform militar n edina de mari a Dumei de Stat (Camera inferioar a Parlamentului rus) i a anunat lansarea operaiunilor speciale n vestul rii, potrivit site-ului de tiri newsru.com. El a imputat Statelor Unite "organizarea Maidanului", cu scopul de a provoca o operaiune antiterorist, relateaz newsru.com. Armata a demarat mari diminea o vast operaiune n estul Ucrainei, unde numeroase instituii locale se afl sub controlul miliiilor proruse. Bilanul confruntrilor este, potrivit unor surse, de cel puin patru mori. Premierul rus, Dmitri Medvedev, a avertizat c Ucraina este n pragul unui rzboi civil, n timp ce preedintele Vladimir Putin i-a cerut secretarului general al Naiunilor Unite, Ban Ki-moon, s condamne operaiunea militar "neconstituional" din estul Ucrainei. n Paralel, Statele Unite i Uniunea European analizeaz posibilitatea adoptrii de noi sanciuni mpotriva Moscovei, acuzat c ncurajeaz aciunile grupurilor separatiste ucrainene .

John McCain exprim preocupare pentru securitatea Republicii Moldova: "Dac europenii i SUA nu vor avea o reacie puternic, Putin va deveni mai ndrzne"
Senatorul republican american John McCain a exprimat preocupare pentru securitatea Republicii Moldova, plednd pentru intensificarea cooperrii militare ntre Statele Unite i rile baltice. Reacia Occidentului la aciunile Rusiei n Ucraina este "aproape demn de rs", a spus McCain n Lituania, conform AFP. "Dac europenii i Statele Unite nu vor avea o reacie puternic, preedintele rus, Vladimir Putin, va deveni mai ndrzne", a subliniat McCain dup ntrevederea pe care a avut-o miercuri cu preedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite. "Faptul c nu oferim ajutor Guvernului ucrainean i poporului ucrainean dup ce au fost invadai de trupele preedintelui Vladimir Putin este ruinos", a adugat senatorul american, exprimnd preocupare pentru securitatea Republicii Moldova i cernd intensificarea cooperrii militare ntre Statele Unite i rile baltice. Aflat mari n Estonia, McCain califica sanciunile Occidentului mpotriva Rusiei drept "o glum", exprimnd regretul c Statele Unite nu au oferit Ucrainei "mijloacele necesare" pentru a se apra de aciunile Rusiei. "Refuzul Statelor Unite de a oferi ajutor Ucrainei este un semnal de ncurajare pentru preedintele rus Vladimir Putin", a spus McCain n Estonia, plednd pentru oferirea de sprijin logistic armatei ucrainene. "Oare vom sta i ne vom uita cum armata rus ocup estul Ucrainei?", a adugat McCain, considernd "impardonabil" refuzul Washingtonului de a ajuta Guvernul de la Kiev.

spaiul aerian al acestor ri. La rndul lor, Statele Unite au trimis ase avioane F-15 n rile baltice, 12 aparate F-16 i trei avioane de transport n Polonia. Alte ri europene, printre care Frana i Marea Britanie, s-au declarat dispuse s trimit avioane n aceste ri, n cazul n care NATO.

UNIVERSUL

2-1: Papp a nscris cu o lovitur de cap din 3 Echipa Astra Giurgiu s-a calificat n finala Cupei Romniei - Timioreana, dup ce a nvins, miercuri, metri, dup ce defensiva ploietenilor nu a reuit s pe teren propriu, cu scorul de 2-1 (0-1), formaia resping o minge din careu. Mijlocaul Vlad Morar (Petrolul) a fost eliminat, Petrolul Ploieti, deintoarea trofeului, n mana n minutul 85, dup ce a primit al doilea cartona secund a semifinalelor competiiei. galben pentru o intrare cu talpa asupra lui Enache. Astra Giurgiu a nvins Petrolul Ploieti, scor 2-1, Imediat dup eliminare, Morar a urcat n tribune i s-a calificat n finala Cupei Romniei (Imagine: alturi de suporterii ploieteni. Astra Giurgiu: Lung - Mel, Papp, Gman, Shutterstock) n tur, la Ploieti, cele dou echipe au terminat la Junior Morais - Yahaya, Seto - Yoda (Ivanovski 86), Budescu, William (Alibec 67) - Yazalde (Enache egalitate, scor 0-0. Miercuri, Petrolul a deschis scorul prin Tamuz, n 77). Antrenor: Florin Marin. Petrolul Ploieti: Pecanha - Achim, Hoban, minutul 22, Astra reuind s ntoarc rezultatul prin Geraldo, Guilherme - De Lucas, Teixeira - Alcenat, Budescu 52 i Papp 90+4. 0-1: Albin a utat n transversal dintr-o lovitur Albin (Morar 81), Fernandez (Romario 61) liber de la 35 de metri, dar Tamuz a urmrit balonul Tamuz (Camara 73). Antrenor: Rzvan Lucescu. Cartonae galbene: Papp 21, Alibec 90, Papp i a nscris cu capul de la 6 metri. 1-1: Yahaya a centrat n careu i Budescu a nscris 90+6 / Albin 81, Morar 81, 85, Geraldo 90+2, Hoban 90+3. cu un ut din prima de la 8 metri.

15 Astra Giurgiu a nvins Petrolul Ploieti, scor 2-1, i s-a calificat n finala Cupei Romniei

SPORT

Cartona rou: Morar 85. Arbitri: Cristian Balaj (central) - Radu Ghinguleac, Vasile Marinescu (asisteni) - Sebastian Colescu, Adrian Comnescu (asisteni suplimentari) - Aurel Oni (rezerv).

Observatori: Dan Petrescu, Rodion Cmtaru. n cea de-a doua semifinal, care va avea loc joi, de la ora 20.30, pe Arena Naional din Capital, se vor ntlni echipele Dinamo i Steaua. n tur, stelitii s-au impus, cu scorul de 5-2.

Iorgulescu: Reghecampf ar trebui s i revizuiasc Octavian Morariu i-a dat puin comportamentul fa de fotbalul romnesc DEMISIA din funcia de Preedintele LPF, Gino de ru antreneaz n Romnia, circ". preedinte al COSR Iorgulescu, a declarat, miercuri, ctig foarte bine, e pe primul "E dureroas aceast
nr-o conferin de pres, c tehnicianul echipei Steaua, Laureniu Reghecampf, ar trebui s-i revizuiasc puin comportamentul fa de fotbalul romnesc, deoarece antreneaz n Liga I. ntrebat ce prere are despre evenimentele dinaintea meciului Steaua - FC Vaslui, scor 0-1, contnd pentru etapa a XXVII-a a Ligii I, dar i despre faptul c antrenorul Laureniu Reghecampf ar fi spus c n fotbalul romnesc este circ, Iorgulescu a rspuns: "Au fost unele probleme nainte de meciul Steaua - Vaslui, dar n final oaspeii s-au prezentat i chiar au btut. Dnii dau declaraii... Probabil c dnsul (n.r. - Reghecampf) trebuie s i revizuiasc puin comportamentul fa de fotbalul romnesc pentru c de bine, loc, a ctigat titlul... Un antrenor foarte bun trebuie s fie atent i la declaraiile din afara stadionului. Trebuie s fie un tot unitar n ceea ce privete profesionalismul de care ar trebui s dea dovad. Comisia de Disciplin poate s se autosesizeze i vom vedea ce se va ntmpla". Gino Iorgulescu a afirmat c la partida de vineri nu i s-a prut nimic suspect. "Steaua - Vaslui 0-1 - Mie nu mi s-a prut nimic suspect. Poate mi s-ar fi prut dac nu se prezenta Vasluiul, dar dac s-au prezentat i au i btut... Nu tiu unde e suspiciunea", a completat Iorgulescu. Fotbalistul echipei Steaua, Alexandru Chipciu, a fost cel care a declarat, dup nfrngerea din meciul cu FC Vaslui, scor 0-1, din etapa a XXVII-a a Ligii I, c fotbalul romnesc "este un nfrngere pentru c voiam s terminm campionatul nenvini. i pentru oamenii care au venit i ne-au ncurajat n ploaie. Am vzut c i Bayernul a pierdut, marile echipe mai pierd dup o perioad. N-ar fi trebuit s conteze c vin cu juniorii sau cu oricine, dar nu e normal. Fotbalul romnesc e un circ. n Liga I este un circ. Vii la meci, nu mai vii, ba joac juniorii, ba antrenorii, am vzut c ddea declaraii antrenorul de la juniori. La nclzire ziceau s mai stm zece minute. La preteniile pe care le avem noi romnii, vrem s jucm n Champions League an de an i nu putem s jucm n Liga I, ce naiba?! Nu scuz nfrngerea noastr. Noi ne-am prezentat foarte slab n acest meci", a spus Chipciu. Formaia Steaua a fost nvins, vineri sear, pe teren propriu, cu scorul de 1-0 (0-0), de echipa FC Vaslui, ntr-un meci din etapa a XXVII-a a Ligii I, primul eec al gruprii bucuretene n campionat, dup aprilie 2013. Juctorii vasluieni s-au impus n partida cu Steaua n condiiile n care au refuzat s se pregtesc n zilele dinaintea meciului, din cauza restanelor financiare pe care clubul le are fa de ei. Fotbalitii de la FC Vaslui au sosit la Bucureti, vineri, cu cteva ore naintea partidei.

Octavian Morariu i-a anunat demisia din funcia de preedinte al Comitetului Olimpic i Sportiv Romn (COSR) n cadrul Adunrii Generale a forului, care se desfoar la ora transmiterii acestei tiri, au declarat pentru MEDIAFAX surse din cadrul comitetului. Potrivit surselor citate, Morariu, n vrst de 53 de ani, a decis s renune la efia COSR pentru a se dedica activitii din cadrul Comitetului Internaional Olimpic. Octavian Morariu a fost ales, la 1 aprilie, n Comisia pentru Programul Olimpic i n Comisia pentru Relaii Internaionale ale Comitetului Internaional Olimpic. El a devenit oficial membru al Comitetului Internaional Olimpic (CIO), la reuniunea de la Buenos Aires, ce a avut loc la 10 septembrie 2013. Octavian Morariu a fost ales n funcia de preedinte al Comitetului Olimpic i Sportiv Romn la 15 noiembrie 2004, iar apoi reales la 27 noiembrie 2008 i 28 februarie 2013. Pn la alegerea unui nou preedinte, conducerea forului va fi ndeplinit de unul dintre cei trei vicepreedini: Alin Petrache, Nicu Vlad i Elisabeta Lip. n iulie 2013, Octavian Morariu a fost ales n funcia de preedinte al Federaiei Europene de Rugby, FIRA-AER, dup ce deinuse funcia de vicepreedinte din 2004.

UNIVERSUL

16
Sa aveti aceste sarbatori pline de lumina si bucurie! Va doresc din toata inima sa aveti un Pasti fericit! USMO -CONDESCU

FELICITARI
Pe vremuri, oamenii aveau cruce de lemn si inima de aur. Acum au cruce de aur si inima de lemn. Fie ca sfanta sarbatoare a Invierii sa readuca aurul in inimile noastre. DEPUTAT VASILE POPEANGA La Muli Ani !

Invierea este un act divin ce da o noua existenta firii noastre. Ne este data sa o acceptam si s-o intelegem. Fie ca astfel sa devenim mai curati si mai buni. Hristos a Inviat! DEPUTAT ION CUPA

Hristos a inviat! Caldura in suflet, familie reunita, sentimente impartasite, satisfactie maxima si bafta la ciocnit oua! DEPUTAT SCARLAT IRIZA La Muli Ani !

Fie ca bucuria Invierii Domnului sa va aduca in suflet liniste, pace si fericirea de a petrece aceste clipe magice cu cei dragi. Hristos a inviat! SENATOR DIAN POPESCU

Dumnezeu sa va dea un curcubeu la fiecare furtuna, un zambet la fiecare lacrima, o binecuvantare la fiecare pas si un raspuns la fiecare intrebare. Paste fericit! DEPUTATUL WEBER MIHAI LA MULI ANI!

Cu ocazia sarbatorilor de Paste dorim sa transmitem celor apropiati, prietenilor, rudelor, iubitilor, celor care nu sunt in acest moment important langa noi, un gand frumos si sincer de Pasti. Astfel alegem sa le trimitem mesaje, sms-uri cu urari de Pasti.

ARTEGO-DIR.GEN.VIOREL DAVID

Dincolo de cadouri, de petreceri se afla adevarata semnificatie a Pastelui, incearca sa-i dai lumina si sa o traiesti cu adevarat. Hristos a inviat! SENATOR TONI GREBLA

Sunt zile cand ne reamintim sa fim mai buni, Ou inrosit, miel rumenit, cozonac aurit, Paste fericit. Fie ca aceasta sarbatoare sa iti aduca numai bucurii, multa fericire si pace. Hristos a Inviat! mai plini de dragoste, cu inima mai calda si mai deschisa. Sarbatori fericite !

Organizaia PRM

PRIMARIA RUNCUCIMPEANU GRIGORE ADI

Reinvierea este un act divin, ce da o noua existenta firii noastre. Fie ca astfel sa devenim mai curati si mai buni . Hristos a inviat!

Sarbatoarea Sfanta a Invierii Domnului sa reverse asupra voastra sanatate, belsug si bucurii, iar Lumina din Noaptea Sfanta sa va ridice sufletele spre noi trepte spirituale si sa va insoteasca pasii pe drumul vietii.

PRIMARIA BUSTUCHINI-CEOCIA ION

PRIMARIA PADESTROACA MIHAITA GABRIEL

UNIVERSUL