Sunteți pe pagina 1din 41

VITAMINELE B

Termenul de vitamina B a fost folosit la inceputul secolului nostru pentru a denumi factorul carential al bolii beri-beri ,extras din orezul nedecorticat. In prezent se stie ca nu este vorba despre o vitamina B ci despre un complex de vitamine B substante ce au urmatoarele particularitati comune: -provenienta (drojdia de bere); -solubilitatea in apa; -rolul nutritional fundamental in activitatea metabolismului celular. itamina B se !asestein cantitati suficiente in alimentatia rationala si corect preparata ."nele vitamine B sunt sintetizate de or!anism. functiile sistemului nervos, a unor !lande endocrine . #omplexul vitaminic B cuprinde toate vitaminele din !rupa B, vita- mina $ (biotina), paraaminobenzoic (%&B&), colina si inozitol. Toti acesti compusi vitaminici isi excercita efectele bioc'imice si fiziolo!ice in mod siner!ic, intr-o strinsa interdependenta. (eoarece vitaminele complexului B sunt solubile in apa, preparatele moderne cu absorbtie intestinala lenta . )unt preferate fiindca asi!ura o concentratie san!vina constanta pentru un timp mai indelun!at. *ste foarte putin cunoscut faptul ca unele simptome, cum ar fi caderea si incaruntirea permatura a parului, matreata, des'idratarea pielii, friabilitatea un!'iilor, pot fi ameliorate doar prin asi!urarea unui raport suficient de vitamine B, fara a se utiliza sampoane sofisticate sau cr+me extrem de scumpe. #uprind un numar mare de vitamine care se deosebesc intre ele prin structura c'imica si prin activitatea lor fiziolo!ica. itaminele din complexul B se !rupeaza datorita anumitor proprietati comune: sunt solubile in apa se !asesc in drojdie de bere, ficat, cereale sunt factori stimulatori pentru microor!anisme sunt coenzime sau activatori ai proceselor enzimatice Din complexul B fac parte: itaminele B participa la procesele de oxidoreducere, la metabolismul !lucidelor, lipidelor, proteinelor, intervin in

vitamina B, - Tiamina vitamina B- - .iboflavina vitamina B/ - %iridoxina vitamina B0 - &denizin fosfat vitamina B,- - #iancobalomina vitamina B,1 - &cid %an!amic vitamina B1 - &cid %antotenic vitamina B2 - &denina

3. 1. 1. VITAMINA B1 )inonime: Tiamina, &neurina, Betabion, bataxin itamina B, este numita si vitamina antiberiberica .& fost izolata in anul ,3,, de 4un5, din taritele de !riu. 6indaus si 6iliam ii stabilesc in anul ,37, constitutia c'imica. itamina B, este solubila in apa, alcool. )olubilitatea ei creste in mediu alcalin. &re un miros caracteristic si obisnuita este stabila la o temperatura, peste ,88 !rade # se descompune. &bsorbtia si metabolismul. itamina B, extrasa din alimente sau sintetizata de bacteriile intestinale se absoarbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului subtire. %rin resorbtia intestinala ajun!e in sin!e sub fo a libera. * xcretia vitaminei B, se face pe rm cale renala in cantitati de 18--18 micro!rame. alori mai mici de 28 de micro!rame indica carenta vitaminei B,. itamina B, intervine in procesele metabolice de baza ale or!anismului, cu rol de coenzime. %articipa la procese !enerale de oxireducere, re!leaza sc'imburile !azoase, joaca un rol important in functiile sistemului nervos central si periferic si a !landelor endocrine. (e asemenea, intervine in metabolismul apei si re!leaza functiile motorii, secretorii si de absorbtie di!estiva. )urse: in alimente de ori!ine ve!etala (cereale mai putin le!ume) si animala (carne, peste, lapte, oua etc). #ele mai mari cantitati de vitamina B, se !asesc in drojdia de bere, in coaja si !ermenii boabelor de !riu.

&ntivitamina B, (piritiamina, neopiritiamina etc). %roduc fenomene paralitice. Particularitati fizico-chimice: )e foloseste clor'idratul de tiamina sub forma de cristale mici, incolore sau pulbere cristalina alba, cu miros caracteristic, !ust slab amar, usor solubil in apa si !reu solubil in alcool. Particularitati farmacocinetice: Tiamina se absoarbe limitat din tubul di!estiv (,8-,1 m!9zi), se depoziteaza in ficat si este metabolizata sub influenta tiaminozei. )e elimina prin urina, lapte, fecale. %articularitati bioc'imice si farmaco-dinamice: Intervine in metabolismul 'idrocarbonatilor, esterul profosforic al tiaminei (tiamin perofosfatul, T%%, cocarboxiloza) fiind !rupul prostetic al carboxilazei, enzima care intervine in de!radarea acidului piruvic. :ipsa tiaminei este urmata de cresterea acidului piruvic in sin!e si urina, cu aparitia de polinevrite. 4avorizeaza depunerea !lior!enului in ficat si creste toleranta la !lucide. Tiamina este necesara pentru functia normala a sistemului nervos si a aparatului cardiovascular. Intervine in sinteza acetil colinei, favorizind transmiterea influxului nervos si participa la formarea 'ormonului tireotreep si la inactivarea estro!enilor din ficat. Proprietati farmaco-toxicologice: %oate produce fenomene aler!ice, !returi, varsaturi, iritabilitate iar in administrarea intravenoasa poate produce soc. Indicatii: 'ipovitaminoza B, tulburari de absorbtie in boli !astrointestinale arsuri intestinale 'ipertiroidie nevral!ii diabet alcoolism diete restrictive #ontraindicatii:

in intoleranta sau aler!ie la tiamina vitamina B,, solutie este incompatibila cu riboflavina ;ecesarul zilnic: intre 8-- luni - -88 u! intre --/ luni - 288 u! intre /-,- luni - 188 u! intre ,-7 ani - /88 u! intre 7-2 ani - <88 u! intre 2-/ ani - 088 u! intre /-0 ani - , m! intre 0-,8 ani - ,,, m! intre ,8-,0 ani - ,,7-,,1 m! peste ,0 ani - ,,2 m! in sarcina - ,88 u! in alaptare - 188 u! %rezentare: cutie cu 28 comprimate a ,8 m! fiole de , ml a ,8 si -1 m! fiole de - l a ,88 m! =od de administrare: adulti 78-,88 m!9zi oral sau intramuscular copii 1--3 m!9zi 3. 1. 2. VITAMINA B2 )inonime: .iboflavinum ((#I), :actoflavinum, Bleflavin, 4lavixin itamina B- se mai numeste si vitamina 'idrosolubila de crestere . *ste termostabila (rezista si la ,-8 de !rade #), solubila in apa si alcool, cu solubilitate crescuta in mediul alcalin. itamina B- a fost izolata pentru prima oara in anul ,377 si sintetizata de >areer in ,371.

&bsorbtia si metabolismul. .iboflavina se descompune la nivelul intestinului sub forma libera, dupa care ajun!e in ficat si rinic'i. ;u se depoziteaza in or!anism. *liberarea se face prin fecale si mai putin prin urina. Intervine in procesele de oxireducere, in metabolismul !lucidelor, lipidelor in funtiile sistemului nervos, a aparatului vizual si are rol antitoxic (plumb, mercur). )urse: alimente de ori!ine animala (lapte, oua, ficat, creier, splina), crustacee si unele ve!etale (spanac, salata verde, rosii etc). itamina B- poate fi sintetizata de unele bacterii. Particularitati fizico-chimice: )e prezinta sub forma de pulbere cristalina !albena, pina la !alben portocaliu, foarte usor solubila in solutii alcaline, !reu solubila in apa si practic insolubila in alcool. Particularitati farmacocinetice: .iboflavina prezinta absorbtie buna din tubul di!estiv, absorbtia fiind diminuata in 'epatita si ciroza. )e depoziteaza putin in ficat si rinic'i si se elimina prin urina, lapte, fecale. Particularitati biochmice si farmacodinamice: (erivatul fosforilat este !rup prostetic al unor enzime flavoproteice. .ibovlavina intervine in procesul de crestere, de mentinere a inte!ritatii epiteliilor. (e asemenea influenteaza absorbtia lic'idelor din tubul di!estiv care au actiune 'ipo!licemianta la normali si diabetici si protejeaza celula 'epatica fata de substantele toxice. Proprietati farmaco-toxicologice: (e obicei, vitamina B- poate produce dureri la locul injectiei. ;ecesarul zilnic: - intre 8-- luni - intre --/ luni - intre / luni-- ani - intre --7 ani - intre 7-2 ani - intre 2-/ ani - intre /-,8 ani - intre ,8-,0 ani 288 u! 188 u! /88 u! <88 u! 088 u! 388 u! ,,,-,,- m! ,,--,,1 m!

- peste ,0 ani - in sarcina - in perioada de lactatie Indicatii: 'ipo si avitaminoza B-

,,/-,,< m! ,,0 m! - m!

5eratite, conjunctivite, dermatite eczeme, !losite, stomatite, enterocolite tulburari de crestere la copii insuficienta 'epatica %rezentare: fiole de , ml cu 1 m! fosfat de riboflavina fiole de - ml cu 1 m! fosfat de riboflavina =od de administrare: adulti: intramuscular 1-,8 m!9zi copii: intramuscular 8,1-1 m!9zi 3. 1. 3. VITAMINA B6 )inonime: %?.(@AI;"= ((#I), %I.I(@A@:; B*#I:&;; $*A@BI@; itamina B/ cuprinde piridoxina, piridoxalul si piridoxamina. In mediu alcalin si acid sunt sensibile la lumina. .e!nul ve!etal ofera o importanta sursa de vitamina B/. )ursele de obtinere a vitaminei B/ coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta !rupa. &bsorbtia vitaminei B/ se realizeaza la nivelul intestinului sub forma libera si mai bine combinate cu proteine. In or!anismul animal predomina piridoxamina. itamina B/ intervine in metabolismul substantelor or!anice si intra in compozitia unui mare numar de enzime cu functie de oxidoreducere. %articipa la biosinteza sfin!ozimei cu rol in metabolismul lipidelor. *liminarea vitamine B/ se face in cea mai mare masura pe cale renala si scade cu virsta.

Particularitati fizico-chimice: #lor'idratul de piridoxina se !aseste sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba, fara miros, cu !ust usor acru, usor solubil in apa, !reu solubil in alcool. Particularitati farmacocinetice: %iridoxina si piridoxamina se absorb di!estiv si sunt transformate in piridoxalfosfat, forma activa. Particularitati biochimice si farmacodinamice: *sterul fosforic al piridoxalului este coenzima a amino-acid-decarboxilozelor, intervenind in metabolismul proteic. %iridoxalul intervine in 'ematopoeza avind efect favorabil in unele anemii. *ste factorul de crestere pentru microor!anisme, intervine in dezvoltarea celulelor tumorale si este slab sedativ al ).;.#. Proprietati farmaco-toxicologice: %iridoxina poate produce fenomene de nevrita senzoriala, somnolenta, miscarea nivelului plasmatic al acidului folic sau poate provoca somnolenta. ;ecesarul zilnic: intre 8-- luniBB.-88 u! intre --/ luniBB..788u! intre /-,- luni BB288 u! intre ,-- ani BB.. 188 u! intre --7 ani BBB/88 u! intre 7-2 ani BBB.<88 u! intre 2-/ ani BBB.388 u! intre /-,8 ani BB..,-,,- m! intre ,8-,0 ani B...,,2-,,0 m! peste ,0 ani BBB..- m! in sarcinaBB. BB.-,1 m! in alaptare BBBB.-,1 m! Indicatii: in pela!ra, asociata cu vitamina %p, tiamina, riboflavina tulburari cutanate si ale mucoaselor

anemii boala de iradiere

#ontraindicatii: neoplasm !ripa infectii aler!ie la piridoxina %rezentare: flacon cu -8 comprimate a 8,-1 !rame fiole de 1 ml cu 8,-1 ! =od de administrare, posolo!ie: oral, I.=. sau I. . adulti: oral: 8,-1-8,18 !9zi injectabil: 8,,1-8,-1 !9zi, zilnic sau la - zile copii: 8,,-8,-1 (8,-8) !9zi in functie de virsta 3. 1. 4. VITAMINA B5 )inonime: &#I( %&;T@T*;I#, #&:#II %&;T@T$*;&) ((.#.I.), %&;T@T*;&T (* #&:#I" (escoperita in anul ,377 de doctorul ..C.6illiams si denumita dupa cuvantul !rec DpantosE F DpretutindeniE, vitamina are o arie lar!a de raspandire,fiind omniprezenta in natura.Bioc'imistul 6illiams a izolat in ,370 acest acid din ficat si l-a sintetizat ulterior in laborator, confirmandu-i structura c'imica.*ste demn de amintit ca din -18 5! ficat 6illiams a reusit sa izoleze doar 7! acid pantotenic.

itamina B1,

#3$,<;@1

, este dipeptida acidului ,

G - di'idroxi - , -

dimetilbutiric

#$7@$ $@$-# # # #@@$ #$7$

cu

alanina

#$- #$;$-

#@@$
.

*ste implicat in sinteza celulelor rosii, metabolismul unor steroizi, activitatea neuronala, producerea de anticorpi. *ste sintetizat de plante si de multe bacterii, dar este necesar sa fie prezent in alimentatia vertebratelor.%utin timp de la descoperirea sa, acidul pantotenic a fost identificat in tesuturi ca facand parte dintr-o combinatie cu masa moleculara mica, dar abia in ,320 s-a descoperit aceasta combinatie, care a fost denumita coenzima & (& pentru acetil).&ceasta descoperire apartine lui ;.@.>aplan si 4.:ipmann,care, anterior, aratasera ca anumite acetilizari enizimatice necesita o coenzima termostabila. 4unctia coenzimei & este de a transporta !ruparile acil in oxidare enzimatica a acizilor !rasi, in oxidarea enzimatica a piruvatului, in acetilarile biolo!ice si in sinteza acizilor !rasi.=ecanismul exact prin care coenzima & transporta !ruparile acil a fost stabilit de catre bioc'imistul !erman 4.:Hnen in ,31,.*l a izolat, din drojdie, o forma DactivaE de acetate si a aratat ca ea este alcatuita dintr-un tioester al acidului acetic cu !ruparea tiol (sulf'idril) a coenzimei &.#oenzima & se prescurteaza #o& (sau #o&-)$ pentru a se evidenia !ruparea tiol). &cetil-coenzima (acetil #o&) se formeaza in oxidarea enzimatica a piruvatului sau a acizilor !rasi; ea poate aparea si ca urmare a actiunii acetil-#o& sintetazei asupra acetatului liber :

&T%

coenzima & acetat

&=% acetil #o& pirofosfat

&cetil #o& astfel formata poate apoi sa reactioneze enzimatic cu un acceptor de !rupari acil, cum este colina, formand acetil colina, sau cu acidul oxalilacetic, formand acidul citric, conform reactiei :
colin acetilaza

&cetil #o& colina

acetilcolina #o& )$

In reactiile model neenzimatice, tioesterii sunt a!enti de acilare mai eficienti decat esterii similari, cu oxi!en, deoarece le!atura tioester are o stabilizare de rezonanta mai mica decat le!atura esterii.

@$ #$-

#$7@$ # #$ # ; #$- #$- #@@$ #$7 @ $


&cidul pantotenic

=entionam ca acidul pantotenic natural este enantiomerul dextro!ir, antipodul opus fiind inactive din punct de vedere fiziolo!ic. In cantitati mai mari acest acid se afla mai ales in drojdia de bere, tarate de orez, lapte, oua si ficat. :ipsa acidului pantotenic se manifesra prin simptome variate in functie de specia animala.&stfel, la sobolanii si puii de !aina din or!anismul carora acest acid este absent partial sau total, se constata atrofia !landelor suprarenale si acromotric'ie (!r. a, lipsit de I !r. 5'roma, culoare I !r. t'rix, par) sau leucotric'ie (albirea parului), la primele animale si respective incetarea cresterii, rarierea penajului si si aparitia unor dermatite specifice la ultimile. @ data cu administarea acidului pantotenic simptomele prezentate mai sus dispar. In cazul microor!anismelor acidul pantotenic reprezinta un factor de crestere indispensabil.&sa se explica biosintetizarea acestui acid de catre numeroase exemplare din lumea bacteriilor. &cidul pantotenic are rol in metabolismul celular si, impreuna cu alte vitamine, contribuie la dezvoltarea ener!iei provenite din !lucide,!rasimi si proteine.(e asemenea,printre proprietatile vitaminei B1 se numara urmatoarele :

participa la mentinerea starii de sanatate a aparatului di!estiv,a ficatului si a epiteliilor stimuleaza activitatea diferitelor !lande si sporeste productia de 'ormoni a suprarenalelor mentine starea de sanatate a nervilor,a pieleii si a !landelor sporeste rezistenta la stres si contribuie la formarea unor 'ormoni anticorpi intervine in procesele de crestere, in prevenirea aparitiei dermatitelor (bolilor de piele), in metabolismul !lucidelor si in utilizarea eficienta a colinei, etc. itamina B1 joaca un rol important in metabolismul ener!etic al celulelor (indispensabil de!radarii celulelor,lipidelor si anumitor acizi aminati si sintezei acizilor !rasi si colesterolului) si participa la formarea anumitor 'ormoni. &porturile nutritionale recomandate in vitamina B1 sunt de 7 pana la 0 mili!rame pe zi pentru copii,de ,8 mili!rame pentru adolescenti si pentru femei. itamina B1 se !aseste in majoritatea alimentelor, cele mai bo!ate fiind drojdia de bere,carnea (mai ales ficatul si rinic'ii), ouale, produsele lactate, le!umele uscate si pestele. )tarile de carenta sunt exceptionale si nu se observa decat in caz de denutritie severa sau de nutritie parenterala (prin perfuzii) exclusiv si nesuplimentata in vitamina B1.*le se traduc printr-o oboseala, tulburari di!estive (!returi,diaree,dureri), cutanate (caderea parului, ulceratii) si neurolo!ice (dureri de cap, senzatie de arsura a extremitatilor, etc.). .eversibile, aceste tulburari sunt tratate prin administrare medicamentoasa de vitamina B1. =ai ales oamenii de varsta a doua si a treia manifesta simptomele acestei carente.(eseori,ei nu mai reusesc sa-si procure 'rana proaspata si apeleaza la alimente care sunt depozitate timp indelun!at pe rafturi, in fri!ider sau in lada fri!orifica : le!ume si fructe ambulate in cutii sau in pun!i de plastic, feluri !ata preparate, cartofi prajiti, carnati, paste, orez alb, prajituri, etc.*i mananca mai putin si realizeaza un aport redus de nutrienti esentiali.(e aceea, aproximativ o treime dintre oamenii de varsta a doua si a treia nu au suficient acid pantotenic in san!e.(aca dimineata ei se trezesc din pat intepeniti,miscand bratele si picioarele cu mare !reutate si cu dureri, este foarte probabil ca acest lucru sa se datoreze unui deficit de acid pantotenic. Necesarul zilnic de vitamina B5 @ alimentatie normala asi!ura un aport zilnic de 1--8 m! acid pantotenic, care, de altfel, in oarecare proportie, pot fi sintetizati si de flora intestinala.*ficacitatea sano!ena a

acestei vitamine sporeste prin administrarea concomitenta cu vitaminele B/,B3 si #.$ipovitaminoza pantotenica provoaca anemie, tulburari de somn, cefalee, 'ipo!licemie, ulcer duodenal, !reata, balonari, crampe musculare, scaderea rezistentei la infectii, tulburari san!uine si dermatolo!ice, etc.;u se cunosc intoxicatii cu acid pantotenic. %entru a realiza un aport constant de vitamina B1, se recomanda sa ne 'ranim ec'ilibrat, consumand alimente bo!ate in substante nutritive si renuntand, pe cat posibil, la za'ar, dulciuri, paste si cartofi prajiti. %entru copii, adolescenti si personae adulte, necesarul zilnic de acid pantotenic (vitamina B1) se situeaza intre 1 si ,8 mili!rame. Jravidele si femeile aflate in perioada de alaptare necesita pana la ,1 mili!rame pe zi. %entru a acoperi necesarul de vitamina al noului nascut, la care creierul si tesuturile se afla in plin proces de constituire, laptele matern contine concentratii foarte inalte de acid pantotenic, mer!and pana la 1 mili!rame pe litru. @amenii care se confrunta cu situatii stresante ori fac mult efort fizic au nevoie de cantitati mari de acid pantotenic decat cei cu o viata calma si un pro!ram cotidian bine stabilit. #ontinutul de vitamina B1 al unor alimente(m!) ficatBBBBBBBBBBBB.. <,<8 tarate de !rauBBBBBBBB... -,01 pastravBBBBBBBBBBB.. ,,0seminte de floarea soareluiBBB... ,,28 scrumbie,macrouBBBBBBB... ,,71 nuciBBBBBBBBBBBBB 8,38 cereale inte!raleBBBBBBBB. 8,<0 !albenus (de la un ou)BBBBBB 8,<1 crabiBBBBBBBBBBBBB 8,/7 vanatBBBBBBBBBBBB.. 8,1< musc'i fileBBBBBBBBBB. 8,28 lapte inte!ralBBBBBBBBB.. 8,7,

(oza zilnica recomandata de acid pantotenic (vitamina B1) este in jur de 1-,1 m!.(rojdia contine -8 m! la ,88!, !albenusul de ou < m! la ,88 !, tarata -,-1 m! si varza aproape , m!. )imptomele deficitului sunt oboseala, stresul cronic si depresia. itamina B1 este necesara pentru formarea 'ormonilor si pentru acetilcolina utilizata de creier pentru a preveni anumite tipuri de depresie. itamina B1 ajuta la depasirea mai usoara a situatiilor stresante, combate inflamatiile in diferite zone ale corpului, este un aliat prestios in scaparea de 5ilo!rame,fiind un remediu excelent pentru curele de slabire si in mentinerea formei maxime.Totodata,ea protejeaza inima, mareste capacitatea de concentrare, actiunea vitaminei B1 previne imbatranirea premature si aparitia ridurilor. &limentele rafinate, cum cunt orezul alb, pastele, produsele de panificatie din faina alba, nu mai contin decat cantitati neinsemnate de acid pantotenic. %relucrarea termica, de pilda prin prajire, coacere, fierbere, etc., distru!e vitamina B1. (e asemenea, prelucrarea industriala, ca si depozitarea indelun!ata dauneaza masiv acestei vitamine valoroase. (e aceea, este indicat sa mancam 'rana proaspata, preparata cat mai sumar.)i acizii sub diferite forme, de exemplu otetul, castravetii acri, muraturile de orice fel, condimentele iuti, mustarul iute, etc., descompun molecula de vitamina, in special atunci cand mancarurile se afla in contact prelun!it cu otetul. :a randul lor, substantele puternic alcaline dauneaza de asemenea vitamine F de pilda, bicarbonatul de sodiu. tilitatea vitaminei B5 &cidul pantotenic (vitamina B1) este deosebit de important pentru : producerea de ener!ie, mentinerea vitalitatii prevenirea inflamatiilor si rezistenta la stres reducerea depozitelor de !rasime, valorificarea lipidelor in or!anism vivacitate intelectuala, capacitate de concentrare stimularea circulatiei locale si intretinerea nervilor din extremitati itamina B1 are rol in catabolismul !lucidelor si lipidelor si, prin aceasta, la !enerarea ener!iei necesare proceselor fiziolo!ice. &re un rol important in desfasurarea multor reactii enzimatice. 4avorizeaza mentinerea structurii si functiei normale a pielii si

piele sanatoasa si par bo!at.

stimuleaza pozitiv cresterea si pi!-mentarea parului. *ste indispensabila functionarii normale a !landelor su-prarenale. Particularitati biochimice si farmacodinamice: *ste !rupul prostetic al coenzimei &, factor de acilare care intervine in sinteza acetilcolinei, colesterolului, fosfolipidelor, 'ormonilor steroizi, 'emo!lobinei. ;ecesarul zilnic: 1-,8 m!9zi Indicatii: stomatite !losite colite 'epatite cronice dermatite arsuri injectat in doze mari, stimuleaza mobilitatea !astro-intestinala %rezentare: %&;T@T*;&T (* #&:#I" - fiole de 1 ml cu 8,1 ! substanta activa %&;T*;@: - comprimate a 188 m! care se su! =od de administrare, posolo!ie: injectabil, I.=. sau I. . - adulti: 8,1 !9zi - copii: 8,-1-8,1 !9zi

comprimate: - adulti: --29zi - copii: ,-79zi 3. 1. 5. VITAMINA B12 )inonime: #?&;@#@B&:&=I;"= ((.#.I.), #@BI@;*, (& IT&-=@; B,-, ."BI IT&;

*ste indispensabila pentru viata omului si a animalelor. *ste unul dintre cei mai puternici factori antianemici cunoscuti, prezentand o oarecare analo!ie structurala cu 'emo!lobina. itamina B,- este compusa din substante cristalizate, de culoare rosie, solubile in apa si alcool, stabile in aer si in mediu acid. &re o structura deosebit de complexa, continand 2,1K cobalt si radicalul cian, de unde si denumirea de ciancobalamina. )unt semirele la actiunea oxidantilor, bazelor si acizilor puternici. .ezista la ,-8 de !rade #, timp de -8 minute. itamina B,- are formula moleculara #/0$38;,2@,2%co si masa itamina este 'idrosolubila si joaca un rol in maturarea moleculara ,238L,28.

!lobulelor rosii plecand de la celulele-mama si in sinteza unor acizi !rasi si anumitor acizi aminati. )I;@;I=: cianocobalamina. (enumirea de cianocobamida deriva din structura sa moleculara intrucat contine !ruparea cian(-#M;), un atom de #o si !rupari amidice. )e mai numeste (pe lan!a cianocobalamina si cianocobamida) antianemica, vitamina antipernicioasa, corinoida, factor antipernicios, factor anemic extrinsec, factorul proteinelor la animale etc. . (enumirea de corinoida provine de la inelul porfirinic modificat din molecula sa numit inel corinic. ;umele de cianocobalamina nu este ri!uros stiintific deoarece nu contine !rupare aminica libera sau le!ata de nucleul central (corinic), nici de atomul de #o si nici de ribonucleotida, ci numai in componenta !ruparilor amidice, fapt pentru care este mai corecta denumirea de cianocobamida decat cea de cianocobalamina. Identificarea, izolarea, stabilirea structurii si a activitatii biolo!ice a vitaminei B,- a necesitat colaborarea mai multor !rupe de specialisti o perioada mai indelun!ata de timp , reusindu-se in cele din urma obtinerea acestei vitamine pe cale industriala. %rin anii ,318, imediat dupa descoperire, vitamina era extrasa din ficatul animal (cam patru tone de ficat prelucrat ofereau un !ram de vitamina B,-). In ,31-, =iner :aboratories din #'ica!o au identificat o te'nica de izolare a vitaminei B,- din... mocirla canalelor, folosind cca. -18 tone namoluri culese zilnic. #a element exotic (intre timp, te'nicile de izolare s-au mai perfectionat, asa incat nu mai aveti motive sa fiti in!rijorati), mentionam ca in Indoc'ina, bastinasii aveau

obiceiul de a acumula pestii in mari recipiente, in care avea loc un proces accentuat de ... fezandare 9 putrefactie. .ezulta un lic'id cu un miros si un aspect dez!ustator, cunoscut amatorilor de bucatarie c'inezeasca, bo!at in acizi aminati si vitamine. itamina B,- se !aseste mai putin in re!nul ve!etal si mai mult in alimentele de ori!ine animala (ficat, splina, creier, musc'i). %rincipala sursa de vitamina B,- este sinteza microbiana. Bio!eneza vitaminei B,- are loc sub actiunea a numeroase bacterii din sol si a bacteriilor intestinale, mai ales din colon. &bsorbtia si metabolismul. &bsorbtia vitaminei B,- se realizeaza la nivelu mucoasei intestinale, in prezenta unui factor intrisec produs de mucoasa !astrica si cu care alcatuiesc factorul antipernicios depozitat in ficat. itamina B,- absorbita si retinuta la nivelul intestinului pierd proprietatea de a difuza, reconstituind prima faza a absorbtiei intestinale. 4actorul intrisec are rol de protectie in absorbtia intestinala prin formarea unor compusi de inactivare a vitaminelor B,-. 4actorul intrisec activ fixeaza pina la -/2 de micro!rame vitamina B,-Nm!. itamina are rol in 'ematopoeza si mai ales in eritropoeza. (e asemenea are o importanta deosebita in ce priveste cresterea, 'ematopoeza si functionarea celulei nervoase. #ea mai importanta actiune a acestei vitamine este anemia pernicioasa de tip Biernner, unde intervin modificari ale trombocitelor sau c'iar leziuni de!enerative nervoase. #arenta vitaminica afecteaza tesuturile in care se produc multiplicari celulare rapide. )unt afectate: maduva 'ematoformatoare (apare anemia me!aloblastica), mucoasa bucala (!losita $unter), mucoasa tubului di!estiv, bolnavii prezentand inapetenta, senzatie de balonare, varsaturi, diaree. #ea mai buna sursa este ficatul, dar si pestele, ouale, laptele si derivatele lactate. ;*#*)IT&TI )I )".)* &porturile nutritionale recomandate, minime si usor de acoperit printr-o alimentatie ec'ilibrata, sunt de , pana la - micro!rame pe zi pentru copii, de 7

micro!rame pentru adolescenti sau pentru adulti, de 2 micro!rame pentru femeile !ravide sau care alapteaza. itamina B,- se !aseste in toate produsele animale indeosebi in ficat. *a este relativ stabila la caldura si la aer dar mai sensibila la lamina si la radiatiie ultraviolete precum si la acizi si baze. =*T&B@:I)= )I #&.*;T& &bsorbtia intestinala a vitaminei B ,- are loc in ultima parte a intestinului subtire. *a nu este posibila decat in prezenta unei !licoproteine secretate de stomac, denumita factor intrinsec. #arenta in vitamina B,-, care nu este rara in tarile industrializate, poate rezulta deci fie, in mod exceptional, prin aporturi alimentare insuficiente (re!im ve!etarian), fie dintr-o !astrectomie (ablatie a stomacului) sau dintr-o o boala responsabila de o anomalie a secretiei de factor intrinsec, precum boala lui Biermer; aceasta carenta poate, sa mai provina dintr-o anomalie, dintr-o ablatie a prrtiunii terminate a intestinului subtire si, in mod exceptional, dintr-o infectie cronica a intestinului subtire. In sfarsit, o carenta in vitamina B ,- nu este deloc rara la persoanele in varsta. 4icatul, care stoc'eaza vitamina B ,-, poate disimula o insuficienta de aport sau o tulburare a absorbtiei timp de 7 sau 2 ani. In continuare, apar primele semne ale carentei: oboseala !enerala, pierdere a apetitului, tulburari 'ematolo!ice (anemie me!aloblastica), neuropsi'iatrice (senzatie de arsura cutanata, nevrita optica inflamatie a nervului optic, pierderi de memorie, labilitate a starii de spirit, depresie) si mucoase (limba depapilata). $I%*. IT&=I;@O& se manifesta prin aparitia unor stari aler!ice si prin 'iper!lobulie. "TI:IO&.* T*.&%*"TI#& itamina B,-, administrata in injectii intramusculare, este indicata in carenta corespunzatoare. *a este utilizata, de asemenea, in doze mari ca anal!ezic. Injectiile intravenoase cu unul dintre derivatii ei, 'idroxocobalamina, sunt practicate in caz de intoxicatie cu cianura. &dministrarea medicamentoasa de vitamina B ,- este contraindicata in rare cazuri (anumite cancere, indeosebi). Particularitati fizico-chimice: itamina B,- are structura porfirica, asemanatoare pi!mentului eritrocitar si clorofilei, dar contine cobalt (2K). & fost obtinuta cristalizata, are culoare rosu-inc'is si este solubila in apa, cu reactie neutra.

itamina B,- se !aseste in toate or!anele, mai ales in ficat, stomac, rinic'i, creier si musc'i. & fost obtinuta initial din ficat de bovina ( -1 m! dintr-o tona de ficat), iar in prezent se obtine din culturile de )treptomHces !riseus, ca un subprodus la fabricarea streptomicinei. )olutia apoasa are %'P2-2,1. Particularitati farmaco-cinetice: %entru absorbitia este necesara prezenta asa numitului factor intrinsec secretat de mucoasa !astrica, de structura probabil mucoproteica. #iancobalamina, numita si factor intrinsec, s-ar absorbi numai sub forma unui complex cu factorul intrinsec. :a omul normal se absoarbe in intestinul subtire <8-38K din ciancobalamina. &bsorbtia este favoizata de %'-ul alcalin. In intestinul !ros absorbtia este mai redusa, desi baeriile saprofite sintetizeaza vitamina. &dministrarea orala a vitaminei B,- nu are efect in anemii, cind mucoasa !astrica este atrofiata sau cind exista leziuni intestinale importante. oamenii normali (18--18 u!). #iancobalamina este absorbita total si rapid dupa administrarea subcutanata sau intramusculara. *ste depozitata in ficat, se elimina renal, sub forma nemodificata, prin filtrare !lomerulala( 8,- u!). Particularitati biochimice si farmacodinamice: #iancobalamina este indispensabila procesului de maturare a eritrocitelor. :ipsa ei duce la 'iperplazia maturarii 'ematiilor. Intervine in sinteza nucleoproteidelor, fiind necesara pentru transformarea timinei in timidina, substanta care intra in structura acizilor nucleici. #iancobalamina intervine si in transformarea acidului folic in acid fotenic si prin aceasta contribuie la metilarea uracilului, cu formarea timinei. &re actiune neurotropa, fiind esentiala in procesele de care depind inte!ritatea functionala a fibrelor mielinice. itamina B,- are actiune lipotropa si intervine in metabolismul proteic, prin favorizarea !ruparilor metil labile, necesare sintezei metioninei din 'emocisteina si me!aloblastica a maduvei oaselor, datorita opririi evolutiei itamina din alimente nu este distrusa in tubul di!estiv, anemicii excretind zilnic cantitati de ciancobalamina e!ale cu

transformarii !licolului in serina. &re rol in mentinerea !ruparilor sulf'idrice in forma redusa, necesara pentru functionarea unor enzime. *ste cunoscuta ca un factor esential pentru crestere si nutritie,pentru unele microor!anisme si pentru or!anisme superioare. (e asemenea contribuie la troficitatea mucoasei di!estive, lipsa ei producind !losita si !astrita atrofica. #arenta vitaminei B,- poate avea drept cauze tulburari de aport, de absorbtie, de utilizare si de cresterea nevoilor si pierderilor. (eficitul de vitamina B,- prin lipsa de aport se manifesta la persoanele cu dieta ve!etariana severa. absorbtia este diminuata la bolnavii cu insuficienta a formarii factorului intrinsec datorata unor suferinte !astrice ( !astrite toxice, neoplasm !astric, !astrita atrofica, iritarea stomacului) si !astrectomie. &bsorbtia insuficienta a vitaminei B,- din intestin se intilneste in inflamatii, disbacterioze intestinale, tumori, insuficienta pancreatica. )e cunosc situatii cu consum crescut de vitamina B,-, de exemplu la bolnavii paralizati de dio'zllobat'rium latum. )emnele de 'ipovitaminoza B,- la om constau in tulburari ale 'ematopoezei, ale inte!ritatii fibrelor nervoase mielinice si ale celulelor epiteliale din tubul di!estiv. Indicatii: #iancobalamina este indicata in anemii me!aloblastice, unde are actiune majora. *fectele 'ematolo!ice sunt primele car apar si anume, se observa la nivelul maduvei, dupa citeva ore de la injectare. (upa --7 zile se restabileste 'ematopoeza normaloblastica. .eticulocitele apar in sin!e periferic in zilele 1-,-. In 2-0 saptamini eritrocitele circulante ajun! la nivelul normal. #oncomitent se realizeaza valori normale pentru leucocite si trombocite. In formele obisnuite de anemie me!aloblastica, dupa prima saptamina de tratament se obtin ameliorari evidente. (ispar tulburarile di!estive, inclusiv cele localizate pe mucoasa lin!uala, diminua astenia, anorexia. )e obtine vindecarea clinica in citeva saptamini. ;u sunt influentate atrofia mucoasei !astrice, aclor'idria 'istaminorefractara, capacitatea stomacului de a sintetiza factorul intrinsec. .ezultatele sunt mai slabe daca bolnavul are concomitent o infectie, uremie sau primeste cloramfenicol. Tratamentul de substitutie cu B,- trebuie continuat toata viata.

*fectele ciancobalaminei sunt mai slabe in anemia me!aloblastica din cursul sarcinii sau a copilariei. )e obtin rezultate partiale in anemia datorata batricefalozei si in sindroamele de absorbtie intestinala. (atorita actiunii neurope, vitamina B,- produce efecte favorabile asupra tulburarilor nervoase din timpul anemiei me!aloblastice. :a bolnavii cu complicatii ale ).;., ameliorarea se obtine mai lent, insa nu se mai inre!istreaza avansarea leziunilor. #u cit tulburarile neurolo!ice au aparut mai recent fata de aplicarea tratamentului cu vitamina B,-, cu atit se obtin rezultate mai bune. #iancobalamina ar avea unele efecte si in afectiuni cu ar fi: neuropatii (polinevrita alcoolica si diabetica, tulburarile sensibilitatii profunde din scleroza in pla!i) 'epatita cronica si ciroza nevral!ii de tri!emen anorexie intirziere in crestere sterilitate unele psi'oze, senilitate ;u exista dovezi certe de eficacitate in multe cazuri dintre dia!nosticurile mentionate. #ontraindicatii: aler!ie la ciancobalamina bolnavi de astma poli!lobulii neoplasm .eactii adverse: ciancobalamina poate produce reactii aler!ice: urticarie si c'iar soc analfabetic. %rezentare: .@=T.&T - fiole de - ml solutie injectabila de extract de ficat avind -8 u! ciancobalamina; - fiole de , ml cu 18 u! sau ,88 u!;

IT&=I;& B,-

- fiole de - ml cu extract de ficat avind -88 u! ciancobalamina;

;*@$*%&.

- fiole de 1 ml cu extract de ficat avind 18 u! ciancobalamina;

=od de administrare, posolo!ie: #alea de administrare obisnuita este injectabila I.=. sau ).#., calea orala nefiind recomandata in anemia me!aloblastica, deoarece nu este posibila absorbtia. &ceasta cale poate fi folosita la ve!etarieni, lipsiti de aportul vitaminei B,- prin carne. :a acestia doza zilnica este de , u!. (oza de vitamina B,- este diferita in functie de intensitatea anemiei me!aloblastice, existenta unei infectii sau a tulburarilor neurolo!ice. Initial, la formele medii, necomplicate se administreaza zilnic , u! timp de ,8 zile. In formele complicate se administreaza 78 u!9zi, timp de 1-,8 zile. Tratamentul de intretinere se face cu doza de 78-,88u! o data pe luna. In cazurile !rave de anemie me!aloblastica cu tromboalopenie, 'emora!ii, infectii, tulburari neurolo!ice intense, tratamentul se face in prima zi ,88 u! vitamina B,- I.=. si 1 m! acid folic, oral, zilnic. :a copii se administreaza ,-,8 u!9zi. In afectiuni neurolo!ice si 'epatice cronice se injecteaza , m!9zi sau la --7 zile, iar in nevrite ,888 u!9zi. Incompatibilitati in solutie: itamina B,- este incompatibila in solutii cu acidid ascorbic, clorpromazima, solutii alcaline si reductoare, vitamina > solutie apoasa. itamina B7 (%%) cuprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic. ;ucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 1 atomi de carbon si un atom de azot. &cidul nicotinic si amida nicotinica sunt substante cristaline, incolore, solubile in apa, alcool, termostabile. &bsorbtia si metabolismul. )unt absorbite la nivelul intestinului de unde patrund in sin!e. )e elimina prin urina, fecale, tranpiratie.

3. 1. 6. VITAMINA B3!""# #uprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic. ;ucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 1 atomi de carbon si un atom de azot.&cidul nicotinic si amida nicotinica sunt substante cristaline,incolore,solubile in apa,alcool,termostabile. @r!anismul nostru poate produce niacinamida din triptofan, un aminoacid aflat in alimentele de ori!ine animala, dar acesta poate asi!ura doar o parte din necesarul de care avem nevoie.@r!anismul nostru poate transforma de asemenea niacina in niacinamida. itamina B7 se comporta ca o coenzima in multe dintre functiile bioc'imice,cu precadere in cele care necesita mentinerea sanatatii pielii si functiile specifice tractului !astrointestinal si ale sistemului nervos.&ceasta substanta nutritiva este de asemenea implicata si in alte procese importante, precum metabolismul lipidelor (!rasimilor). itamina B7 participa in metabolismul proteic ,lipidic, !lucidic, mineral, normalizand functia suprarenalelor.*a atenueaza riscul aparitiei unor tulburari cardiovasculare,diminuand colesterolul daunator(:(:),crescand nivelul celui benefic($(:) si scazand nivelul tri!liceridelor din san!e.(e asemenea, modereaza tensiunea arteriala, amelioreaza circulatia san!elui F participa la metabolizarea proteinelor, !lucidelor si lipidelor, protejeaza impotriva arterosclerozei, mi!renei, ametelilor, previne aparitia diareei.*ste indispensabila functionarii normale a aparatului di!estiv, a sistemului nervos, mentinerii inte!ritatii te!umentelor si mucoaselor, precum si sintezei normale a unor 'ormoni (testosteron,estro!eni,insulina).&melioreaza durerile ulceroase si combate 'alena (mirosul neplacut al !urii). itamina B7 este stabila la lumina, la caldura si rezistenta la oxidare, doza zilnica recomandata fiind de -8 m!. #arenta vitaminei B7, descrisa sub termenul de pela!ra, rezulta fie prin aporturi alimentare insuficiente, fie prin interactiuni medicamentoase (unele antituberculoase si antipar5insoniene).(eficienta in acid nicotic duce la bolile pela!ra la om si limba nea!ra la caine.:a inceputul secolului -8, pela!ra era endemica printre copii din sudul )tatelor

"nite.In ,3,1-,3-8, ca urmare a unor studii de nutritie intreprinse in azile de orfani de catre Cosep' Joldber!er s-a stabilit ca aceasta boala era o boala de carenta alimentara.Joldber!er a aratat ca boala nu era infectioasa, ca ea era asociata unei alimentatii cu amidon de!radat si putea fi prevenita prin suplimentarea 'ranei cu carne,oua si lapte.Totusi, factorul alimentar responsabil nu putea fi recunoscut,pana in ,37<, ca fiind acidul nicotic.&ceasta s-a realizat prin cercetari complet independente,incepute in ,382, cand bioc'imistii en!lezi &.$arden si 6.C.?oun! au descoperit ca pentru fermentatia alcoolica de catre extractele de drojdie este nevoie de un cofactor termostabil, dializabil.&cest cofactor, numit initial coenzima sau coenzima I,a fost izolat de $.von *uler, in )uedia, in ,377.In ,372, 6arbur! si 6.#'ristian au izolat o alta coenzima, foarte asemanatoare cu coenzima I,pe care au numit-o coenzima II. %utin dupa aceea, ei au !asit ca ambele coenzime au drept nicotinamida,amida acidului nicotinic.&ceasta descoperire ia condus pe bioc'imistii americani #.&.*lve'jem si (.6.6oolleH la identificarea, in ,37<, a acidului nicotinic drept factorul nutritional care previne limba nea!ra la caini si pela!ra la om. ;umele acidului nicotinic vine de la faptul ca el este un component al nicotinei,un alcaloid toxic din tutun; el mai este denumit si niacina fara vreo semnificatie speciala. (e fapt,plantele si majoritatea animalelor pot sintetiza acid nicotinic din alti precursori,in deosebi din triptofan, un aminoacid.(aca animalele sunt 'ranite din abundenta cu proteine bo!ate in triptofan, ele nu manifesta nici o carenta atunci cand din alimentatie li se scoate acidul nicotinic.(aca insa continutul in triptofan al proteinelor alimentare este mic, nu se mai asi!ura cantitatea necesara pentru sinteza niacinei si astfel apar semnele de carenta. %ela!ra este, in primul rand, rezultatul lipsei acidului nicotinic, dar, de fapt, ea este consecinta unei sume de carente in diferite vitamine si in acizii !rasi esentiali. #@@$ ; &cid nicotinic ; ;icotinamida #@;$-

Insuficienta de vitamina B7 provoaca dere!lari la nivelul sistemului nervos,al pielii.%rincipalele surse alimentare bo!ate in vitamina B7 sunt : drojdiile alimentare si de

bere,taratele de cereale, le!uminoasele, ficatul, carnea, pestele, morcovul, conopida, tomatele, painea inte!rala, curmalele, smoc'inele, ara'idele, piersicile, avocado, mi!dalele, nuci, ciupercile proaspete, ouale.:uarea de doze mari de acid nicotic permite reducerea eficace a nivelului san!vin de colesterol. itamina B7 constituie un factor important in 'ranire, participand activ la metabolismul proteinelor,!lucidelor si lipidelor, deci la metabolismul !eneral al or!anismului. (e asemena, niacina este esentiala pentru corp deoarece : este un factor antipela!ros de prima importanta are actiune vasodilatatoare la nivelul pielii serveste la buna functionare a sistemului nervos central mareste !licemia si scade nivelul colesterolului mentine sanatatea pielii, a limbii si a tesuturilor di!estive favorizeaza circulatia cerebrala si coronariana stimuleaza secretia !astrica si eliminarea bilei inlesneste asimilarea fierului , etc. itamina B7 este indicata in pela!ra, 'erpes, acnee, prurit, tulburari circulatorii periferice, de!eraturi, afte, inflamatii bucale, enterocolita, diferite psi'oze, stari depresive, in diaree, 'ipertensiune arteriala si ateroscleroza, respiratie dificila, alcoolism, stres, insomnii, artrita, indi!estii, cefalee, ameteli, iritabilitate, senzatie de rau !eneral , etc.%revine si vindeca pela!ra, caracterizata prin tabloul simptotic a celor trei D(E (dementa,diaree, dermatita).(e asemenea, influenteaza sistemul nervos si activitatea unor !lande cu secretie intrena.*ste binecunoscuta si ca actiunea vasodilatatoare a vitaminei B7. $%lul si caracteristica vitaminei B3 itamina B7 se !aseste in carnea de vita, de porc, in peste, lactate si branzeturi, !rau inte!ral, cartofi, porumb si produse din porumb, oua, broccoli, rosii si morcovi.Totusi exista forme ale vitaminei B7 care nu sant absorbabile.(eoarece vitamina B7 se pierde prin !atirea in apa a alimentelor care o contin, este recomandabila !atirea lor

stimuleaza secretia !astrica

scade tensiunea arteriala

in abur sau la cuptor, amestecandu-se le!umele pentru ase pastra cat mai mult din continutul vitaminic.(rojdia de bere este un mare furnizor de vitamina B7.*a contine nu numai multa vitamina B7 si B-, dar si alte vitamine ale complexului B, precum si oli!oelementul crom, intr-o combinatie adecvata, capabila sa asi!ure un nivel ec'ilibrat al za'arului in san!e.Oa'arul in san!e, respective !lucoza, contituie principala sursa de ener!ie a or!anismului si sin!ura forma de carbo'idrat acceptata de neuronii creierului nostru. #andva vitamina B7 a fost numita si Dvitamina antipela!roasaE,deoarece era folosita la tratarea populatiei bolnave de pela!ra din tarile unde alimentatia se baza in principal pe porumb, stiut fiind ca porumbul contine cantitati infime de vitamina B7, intro forma asimilabila de catre or!anismul uman. .apiditatea cu care niacina poate elimina neplacerile si vindeca bolile este uimitoare F comparabile doar cu rezultatele ful!eratoare obtinute priin administrarea vitaminei #. ;iacina mai are o functie deosebit de insemnata in cadrul metabolismului nostrum : ea reduce nivelul colesterolului."n studio efectuat in )"& a pus in evidenta faptul ca simpla administrare a niacinei, fara un alt tratament, poate scadea valoarea colesterolului cu --K si nivelul tri!liceridelor cu 1-K.(e asemenea, vitamina B7 dilata vasele de san!e, inlaturand tulburarile de circulatie la persoanele cu vasele san!uine in!ustate.(atorita acestei actiuni de dilatare a vaselor, niacina poate fi de ajutor si celor ce sufera de mi!rene. Necesarul zilnic de vitamina B3 #orpul nu-si poate face reserve de niacina.)urplusul este eliminate prin urina.(e aceea, trebuie sa ne asi!uram in permanenta un aport indestulator. copiii si adolescentii F intre 1 si ,- mili!rame adultii F circa /,/ mili!rame pentru ,888 de 5ilocalorii consumate femeile F ,7 pana la ,1 mili!rame barbatii F intre ,1 si -8 mili!rame #ei ce presteaza o munca !rea, femeile !ravide si mamele care alapteaza ar trebui sa suplimenteze cu cateva milli!rame cantitatile indicate mai sus. ;iacina si nicotinamida sunt disponibile intr-o !ama lar!a de suplimente. (aca tratati probleme circulatori sau o scadere a nivelului de colesterol si de tri!liceride, se

recomanda administrarea niacinei mai de!raba decat a nicotinamidei. *xista cateva suplimente cu niacina in present pe piata. &cestea include niacina cu reactie imediata(I=), niacina cu actiune in timp().) si inoitol 'exiancianat.(I$;), care contine niacina plus inositol. #and se foloseste un nivel crescut de niacina I=,in !eneral subiectii incearca o senzatie de purpura, care deseori limiteaza utilizarea sa. ;iacina ). este conceputa sa elimine aceasta senzatie, dar, desi inca mai produce purpura si tulburari !astrointestinale, este mai usor tolerat de catre unii utilizatori;la un nivel mai mare decat ,188 m! zilnic au fost raportate niveluri ridicate de enzime 'epatice si toxicitate pentru ficat. %e de alta parte,I$; sau Dflus'-freeE niacina este considerata complet si!ura si fara nici un alt efect de purpura. *xperimente efectuate pe pacienti umani, care au utilizat mai mult de 2888 m! zilnic, au aratat ca niacina I$; a fost evidentiata ca factor benefic in afectiunile circulatorii, inclusiv in cazul maladiei .aHnaud si in claudicatie intermitenta. Totusi, aceasta apare la unele persoane, iar I= sau ). pot fi mai eficiente decat I$; in reducerea nivelului colesterolului si al :(: in san!e. %entru pastarea unei sanatati !enerale bune, doza zilnica optima de baza pentru vitamina *b (,8K pana la -1K ar trebui sa fie niacina) este de -1-788 m! pentru barbate si femei. :uarea in doze mari de acid nicotic poate permite reducerea eficace a nivelului san!vin de colesterol; totusi, ea este in !eneral prost suportata. Trebuie, deci, luate precautii, mai ales in caz de insuficenta renala.:uarea de doze mari de acid nicotic este cate!oric contraindicat in caz de ulcer !astroduodenal sau de diabet. #ontinutul de vitamina B7 al unor alimente(m!) drojdia de bere, ,88 !rame BBBBB 71,/ ara'ide, o ceasca BBBBBBBBB -2,ficat, ,88 !rame BBBBBBBBB. ,-,ton, ,88 !rame BBBBBBBBB... ,8,7 pasare, ,88 !rame BBBBBBBB.. 3,/ piersici uscate, , ceasca BBBBBB. 0,inima, ,88 !rame BBBBBBBB... <,2 somon, ,88 !rame BBBBBBBB. /,0 cereale inte!rale, , ceasca BBBBB. 1,cotlet de mile, , bucata BBBBBB.. 1,,

mi!dale, , ceasca BBBBBBBB... 2,< mazare verde, , ceasca BBBBBB... 7,0 cotlet de porc, , bucata BBBBBB... 7,/ boabe de soia, ,88 !rame BBBBBB -,3 &unctii si utilizari ale vitaminei B3 Boli cardiovasculare (atorita rolului sau in metabolismul lipidelor,numeroase utilizari terapeutice ale niacinei (nu ale niacinamidei) sunt prescrise in tratamentul nivelului crescut al colesterolului."n numar impresionant de lucrari evidentiaza efectul niacinei in reducerea nivelului colesterolului DbunE.(e exemplu, intr-unul dintre studii, difuzia extinsa a niacinei a fost comparata cu efectul !emfibrozilului, niacina fiind considerata mult mai eficienta F in cresterea nivelului colesterolului $(: si a apolipoproteinei &-, F decat tratamenetul medicamentos.Intr-un alt studiu, cercetatorii au administrat pacientilor simvastatin impreuna cu niacina obtinand rezultate remarcabile F aproape <8K mai putine decese, atacuri de cord, palpitatii si spitalizari pentru boli cardiovasculare in toata perioada de trei ani a experimentului. &tunci cand niacina a fost administrata impreuna cu lovastatinul, s-a constatat o eficienta si o si!uranta sporita, in special in cresterea $(:."n alt studiu a comparat eficacitatea niacinei cu aceea a clofibratului, un medicament prescris pe scara lar!a in scaderea nivelului colesterolului. ;iacina a fost cu mult mai eficienta decat medicamentul in reducerea colesterolului limfatic, a lipoproteinelor cu densitate foarte scazuta ( :(:) si a tri!liceridelor.(e asemenea, a marit semnificativ nivelul lipoproteinelor cu densitate mare ($(: sau colesterolului DbunE).&lte lucrari evidentiaza difuzia extinsa a niacinei, c'iar in doze crescute in conditii de si!uranta F in tratamentul diabetului de tip - care deseori inre!istreaza un nivel scazut de $(:. &utorii acestor lucrari,precum si alti specialisti concluzioneaza ca, datorita efectelor sale, precum si costului si nivelului de toxicitate scazute, niacina poate constitui un tratament in cazul multor pacienti ce prezinta un nivel marit al colesterolului.&ltii su!ereaza o combinatie a niacinei cu medicamentele de reducere a nivelului colesterolului, tinand cont de eficacitatea niacinei si de actiunea sa printr-un mecanism diferit fata de al medicamentelor utilizate in prezent.@ptiunea utitlizarii ca medicamente

folosite in aceasta afectiune prezinta serioase efecte secundare inclusiz o incidenta crescuta a cancerului !astrointestinal si o marire a riscului aparitiei unei afectiuni biliare. ;iacina este extreme de eficienta in reducerea colesterolului si a tri!liceridelor.#and pacientii utilizeaza niacina si acestia se reintorc la medicii lor pentru examenele medicale,acestia sunt incantati de rezultate. ;iacina este in special utila in cazul persoanelor care au o predispozitie ereditara si rezistenta la nivelul crescut de colesterol. itamina B7 mai are si alte functii in cadrul sistemlui cardiovascular, in forma de niacina este un vasodilatator F un a!ent menit sa relaxeze sis a lar!easca vasele san!uine.&stfel, niacina este de asemenea, utilizata in tratamentul diferitelor probleme circulatorii. Sistemul nervos "nele dintre simptomele de inceput ale carentei niacinice include irascibilitatea, nelinistile, depresia, slabiciunea si pierderea memorei F toate acestea fiind disfunctionalitati ale sistemlui nervos.&ceste simptome pot fi urmate de lipsa orientarii, confuzie si isterie.(atorita importantei acestuia in sistemul nervos, multi specialisti utilizeaza niacina si9sau niacinamida separate sau in combinatie cu alte medicamente in tratamentul afectiunilor mentale ca anxietatea,nervozitatea,depresia si c'iar sc'izofrenia. %oate acest tratament ar fi mult mai eficient daca vom lua in considerare si alte substante nutritive.(e exemplu, daca avem o cantitate suficienta de acizi !rasi ome!a-7 pentru ca actiunea vitaminelor B sa fie mai eficienta."n studiu su!ereaza ca o cauza majora a imbolnavirilor mentalein societatea de azi poate fi datorata nu numai carentei vitaminelor B si in special a niacinei, dar si a acizilor !rasi ome!a-7.)tudiile su!ereaza ca niacianamida F ca si vitaminele *,B/ si pantotenatul de calciu F poate fi de asemenea utila in tratamentul epilepsiei, impreuna cu anticonvulsivele. Probleme menstruale (oua studii despre utilizarea niacinei releva crampe menstruale la aproape 38K dintre subiecti. In ambele lucrari, subiectilor cu varste cuprinse intre ,2-22 de ani le-au fost administrate ,88 m! de niacina de doua ori pe zi, aceasta doza fiind majorata la doua pana la trei ore in timpul crampelor. Intar-unul dintre studii au fost adau!ate /8 m! de rutin si 788 m! de vitamina #, acestea amplificand efectul niacinei.*ficacitatea terapiei a

durat cateva luni c'iar si dupa ce a fost interupt.4emeile care au raspuns cel mai bine la tratament au inre!istrat un ciclu normal, in timp ce celelalte nu.#ercetatorii su!ereaza ca acest fapt poate arata ca lipsa raspunsului la tratament indica necesitatea maririi dozei. Cancer ;umeroase studii reliefeaza ca niacinamida este eficienta impotriva mai multor tipuri de substante canceri!ene.&stfel, aceasta substanta nutritive poate fi utila in prevenirea catorva forme de cancer. (eficienta severa de niacina constituie un factor major in dezvoltarea pela!rei F boala caracterizata prin cei trei ( : dermatita,diaree si dementa. %entru prevenirea acestui simptom al deficientei, .(I pentru vitamina B7 este de -8 m! pentru femei si barbati. )imptomele evidente de carenta a vitaminei B7 se manifesta in !eneral in randul persoanelor alcoolice si in cazul celor malnutrite. #arenta de niacina este de asemenea aproape comuna in randul persoanelor care au o dieta bazata in special pe porumb, datorita faptului ca niacina din porumb este neabsorbabila.;ecesarul de vitamina B7 poate fi mai mare in randul persoanelor cu cancer, persoanelor carora li se administreaza isoniazid si care l-au folosit in tratamentul tuberculozei, femeilor care iau contraceptive orale si persoanelor cu deficiente proteice. Toxicitate si efecte adverse ;u se cunosc efecte toxice ale acestei vitamine in doze de pana la - ! (-888 m!). In cazul persoanelor cu disfunctionalitati la nivelul ficatului, terapia cu niacina necesita monotorizarea foarte atenta a unui medic, deoarece pot aparea tulburari ale functiei 'epatice. In cazul persoanelor sanatoase, sin!urul efect advers al suplimentarii niacinice este o usoara purpura temporara, poate si o oarecare stare de neliniste. Totusi, administarea niacinei dupa o masa sau dupa o aspirina poate duce la disparitia sau prevenirea inroselii fara a pierde efectele benefice. *ste nevoie de prudenta in cazul administrarii niacinei ). cu actiune in timp, deoarece administrarea dozelor crescute, c'iar si sub monotorizare de specialitate, poate creea toxicitate 'epatica.;oile forme, precum inositolul-'exancianat (I$;), par cea mai si!ura varianta. Utilitatea vitaminei B ;iacina (vitamina B7) este deosebit de importanta pentru : respiratie celulara

ener!ie celulara metabolismul carbo'idratilor, lipidelor si proteinelor metabolismul cerebral starea de spirit somn activitatea inimii controlul colesterolului musc'i tesutul conjunctiv functionarea tubului di!estiv.

3. 1. '. ALTE VITAMINE (IN )$ "A B Vitamina B4 (adenina) are functii si indicatii terapeutice, mai putin cunoscute. *a alaturi de alte vitamine B, intervine in functiile sistemului nervos cit si cele ale sistemului 'ematopoietic. #arenta vitaminei B2 modifica ec'ilibrul leucocitar, prin producerea leucopeniei si !ranulopeniei. &dministrarea sulfamidelor si a antibioticelor creste consumul de vitamina B2. *a are un rol important in metabolismul !lucidelor, lipidelor, a clorurii de sodiu, in functiile suprarenalelorsi a proceselor cresterii. )urse: alimente din re!nul animal si ve!etal. #ea mai importanta sursa este drojdia de bere. )intetizarea vitaminei B2 de catre flora bacteriana intestinala este redusa la om. &bsorbtia vitaminei B2 se realizeaza la nivelul intestinului subtire. In sin!e, concentratia cea mai mare de vitamina B2, este in 'ematii. *liminarea vitaminei se face prin urina, fecale, transpiratie.

Vitamina B' este componenta a unor enzime care contribuie la metabo-lismul proteinelor, !lucidelor si lipidelor. &melioreaza durerile musculare consecutive oboselii si contribuie la mentinerea inte!ritatii pielii. Impiedica incaruntirea si caderea parului, fiind utilizata cu rezultate bune si prevenirea alopeciei(c'eliei). )portivii necesita cantitati mari din aceasta vitamina. &vidina din oul crud intirzie absorbtia acestei vitamine. Vitamina B* este sintetizata si in or!anism, dar in cantitati insuficiente.Impreuna cu inozitolul (ambele substante sunt componente ale lecitinei) favorizeaza le!area acizilor !rasi liberi, prevenind steatoza 'epatica, im-piedica depunerea colesterolului pe peretii arteriali. #ontribuie la eliminarea substantelor toxice si a metabolitilor inutili acumulati in or!anism. :ipsa colinei duce la perturbarea activitatii cerebrale si la scaderea capacitatii de memorare. )e mai numeste si biotina sau vitamina $; o substanta 'idrosolubila, care nu este distrusa la caldura sau umiditate, dar lumina, alcalinitatea si oxi!enul o afecteaza. &limentele (proaspete, de preferinta) si flora intestinala furnizeaza dozele necesare or!anismului. casante. (oza zilnica recomandata: 8,7 m! (788 mc!). #opiii au nevoie de o cantitate de 18F38 mc!9zi. )urse #arnea proaspata, le!umele si fructele crude (neprelucrate termic sau conservate) sunt necesare pentru aportul zilnic de biotina, ca si drojdia de bere, or!anele de vita, laptele, produsele lactate, !albenusul de ou, conopida, cerealele inte!rale, porumbul, melasa, nucile. .oluri si caracteristici Q ajuta la de!radarea acizilor !rasi, !lucozei, aminoacizilor; Q intervine in sinteza acizilor !rasi si a proteinelor; Q are capacitatea de a produce 'idratii de carbon din molecule, reintre!ind rezervele or!anismului; Q stimuleaza cresterea parului si intarzie caderea acestuia; Q impiedica incaruntirea prematura; Q calmeaza durerile musculare. itamina B0 sau $ este indispensabila persoanelor cu un!'ii fra!ile si

Vitamina B+ favorizeaza cresterea parului si previne aterosceloza. Impreuna cu colina participa la biosinteza fosfolipidelor, componente esenti-ale ale membranei celulei nervoase. #a urmare, este absolut indispensabila transmiterii influxului nervos si, deci, activitatii cerebrale. &re si un efect calmant pronuntat. Vitamina B1, contribuie la metabolismul fierului si la formarea 'ematiillor(!lobulele rosii). 4avorizeaza sinteza acidului folic si absorbtia acidului pantotetic. :ipsa vitaminei B,8 duce la incaruntirea si aparitia eczemelor. itamina B,8 are un rol important in sinteza proteinelor, in metabolismul !lucidelor si acizilor !rasi, precum si in formarea !lobulelor rosii. #ontribuie la dezvoltarea fizica, la cresterea poftei de mincare si a !reutatii cor-porale. (in acesate motive, este utila in profilaxia si tratamentul anemiei. )e !aseste in ficat si in preparatele din ficat. itamina B,- isi aduce apor-tul si la mentinerea functionarii normale a sistemului nervos, amelioreaza irascibilitatea si contribuie la imbunatatirea capacitatii de concentrare,de memorare si de pastrare a ec'ilibrului psi'ic. Vitamina B13 are structura c'imica asemanatoare acidului azotic, constituie un principiu component al complexului B, cu rol in stimularea cresterii puilor, porcilor. Vitamina B14 este extrasa din urina umana, are rol in 'ematopoeza. Vitamina B15 (acidul pan!anic) se !aseste in alimente de ori!ine animala. Intervine in procesele enzimatice si, in cantitate de - m!Nzi acopera nevoile or!anismului. (upa ani de cercetari, bioc'imistul dr. *rnest >rebs a izolat, in ,318, o noua vitamina pe care a denumit-o B1' - cunoscuta si sub numele de ami!dalina (sau laetrile). )e face din ce in ce mai auzita opinia conform careia cancerul ar fi o boala cauzata de o deficienRa nutriRionala. ;u ar fi vorba despre o bacterie, un virus sau o toxina misterioasa, ci pur si simplu despre absenta unei substante pe care omul modern a eliminat-o din dieta sa: vitamina B,<. )imburii de caise pe care ii mincam cu mare placere cind eram copii - sunt cea mai bo!ata sursa naturala de vitamina B,<. In !eneral, semintele fructelor (mai putin citricele) contin aceasta substanta care le confera un !ust amarui, specific. #onform studiilor dr. >rebs, consumul zilnic a <-,8 simburi de caise previne aparitia cancerului. Vitamina B "-./"ATE )inonime: .IB@4:& I;, 4@)4&T

%rezentare: - fiole a - ml solutie apoasa injectabila, continind fosfat de sodiu ,8 m! - cutie cu 1 bucati &ctiune terapeutica: - actioneaza ca factor vitaminic cu functie de sistem oxido-reducator - actioneaza substitutiv in starile de deficit de riboflavina Indicatii: carente speciale si ale complexului B anemie 'emeralopie conjunctivita tulburari de crestere crampe musculare stomatita seboree unele mi!rene =od de administrare: injectii I. . , fiola zilnic .eactii adverse: - dureri la locul injectiei

3. 2. VITAMINA 0
)inonime: &#I("= &)#@.BI#"= ((.#.I.), #&;T&;, #*BI@;, #&.@)#@.BI), .*(@A@;, IT&)#@.B@: *ste acidul ascorbic, sau vitamina anti-scorbutica. &re o importanta capitala pentru or!anism, intervenind in procesele de oxido-reducere. &re rol anti-infectios, tonifiant, participa la detoxifierea or!anismului si la folosirea rezervelor de fier, protejeaza vitaminele & si *, economiseste vitaminele din complexul B. itamina este sensibila la temperaturi ridicate, la actiunea oxi!enului si a luminii.

itamina # catalizeaza formarea si mentinerea cola!enului (component de baza al substantei fundamentale intercelulare). In lipsa vitaminei #, substanta cola!enica dintre celulele endoteliului capilarelor se de!radeaza si apar 'emora!ii la nivelul !in!iilor, musc'ilor, te!umentelor, etc. #a urmare a pierderilor de san!e si a diminuarii absorbtiei fierului apare anemia intalnita in scorbut. Jin!iile san!ereaza usor, spontan sau la traumatisme minime, dintii devin mobili si cad. =ineralizarea sc'eletului este alterata, fracturile se vindeca mai !reu, cicatrizarea pla!ilor se face mai !reu sau defectuos. )cade capacitatea de aparare a or!anismului fata de infectii, putand apare mai des, de exemplu, !ripa sau tuberculoza pulmonara. itamina # mareste rezistenta or!anismului fata de efectul toxic al unor medicamente sau substante c'imice din mediul ambiant (plumb, mercur, benzen, etc.). *fortul muscular, fri!ul si febra maresc consumul si necesarul de vitamina #. )-a demonstrat ca ,8 mili!rame zilnic reprezinta aportul necesar pentru prevenirea scorbutului. .atia zilnica este estimata insa, pentru un adult normal, la cca. 78 mili!rame. 4iind 'idrosolubila si usor oxidabila, vitamina # se poate pierde usor in timpul pastrarii si prepararii alimentelor. %rodusele animale, cerealele, produsele za'aroase sunt lipsite de vitamina #. )in!ura sursa naturala este constituita de le!umele si fructele proaspete. In Oonele cu clima temperata sau rece, unde productia de fructe este sezoniera, exista riscul aparitiei 'ipovitaminozelor in perioada de iarna-primavara, cand se recomanda un aport medicamentos de vitamina #. *xemple de ve!etale (,88 !rame) ce contin vitamina # (mili!rame): - patrunjelul -88 - napul ,28 - ardeiul ,-8 - varza ,-8 - mararul ,88 - lamaia 8/1 - portocala 8/8 - conopida 8/8

- spanacul 818 itamina # a fost descoperita de catre savantul ma!'iar &lbert. *l a fost primul care a reusit sa extra!a din ardei vitamina # si pentru aceasta descoperire a fost distins cu %remiul ;obel. &stazi se pot procura usor si in tara noastra produsele cu vitamina # obtinute din surse naturale. (eficitul de vitamina # conduce la aparitia scorbutului. &cidul asorbic administrat in mod sustinut simuleaza sistemul imunitar si creste rezistenta or!anismului fati de bolile infecto-conta!ioase. %articipa la activarea multor sisteme enzimatice si are un rol umportant in respiratia celulara. &ccelereaza vindecarea ranilor, re!enerarea tesuturilor, participa la sinteza fibrelor de cola!en, a cartilajelor si oaselor, precum si la sinteza 'ormonilor corticosuprarenalieni. &re efect antistres, facilitea-za absorbtia fierului si impreuna cu acidul folic si vitamina B,- stimuleaza maturarea !lobulelor rosii. )cade colesterolul san!vin si protejeaza or!anismul fata de substantele canceri!ene. #reste si mentine randamen-tul fizic. In timpul suprasolicitarilor fizice creste necesarul de vitamina # si din aceasta cauza se recomanda sportivilor un consum crescut inainte de competitii. :a fel ca majoritatea vitaminelor, vitamina # se descompune usor si este sensibila la lumina, caldura si vapori de apa. :a depozita-rea vitaminei # trebuie sa avem in vedere toate acestea. %reparatele moderne de vitamina # contin si bioflavonoide. &ceste substante sunt denumite uneori vitamina %, insa nu sunt vitamine propriu-zise. Bioflavonoidele favorizeaza absorbtia vitaminei #, fiind preferata, astfel, adminitrarea lor concomitena. @r!anismul uman nu este capabil sa siontetizeze bioflavonoide si, din acest motiv, acestea sunt furnizate or!anismului doar prin aport alimentar. &ceasta !rupa de substante este fre!vent utilizata in accidentele sportive, deoarece reduce durerea, atenueaza efectele loviturilor, are efect 'emostatic si amelioreaza simptomatolo!ia 'ipocal-cemiei. Impreuna cu vitamina #, bioflavonoidele mentin inte!ritatea structurii interne a capilarelor. %articipa la sinteza acizilor biliari, scad colesterolemia si, prin efectul reducator, previn formarea cataractei. In preparatele de vitamina # din extracte naturale, acidul ascorbic se !aseste sub forma de poliascorbat, care are un efect prelun!it fata de de cel al acidului ascorbic simplu obtinut pe cale sintetica.

Particularitati fizico-chimice: itamina # se prezint sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba. *ste usor solubila in apa, solubila in alcool si practic insolubila in uleiuri !rase. )olutia apoasa are %$P1,1-<. Particularitati farmaco-cinetice: acidul ascorbic se absoarbe bine prin tubul di!estiv la persoanele sanatoase, absorbtia fiind diminuata la cei cu 'ipoaciditate sau cu tranzit intestinal accelerat. #oncentratia san!uina fiziolo!ica este de 8,<-, m!9,88 ml in leucocite si plac'ete, concentratia fiind mai mare decit in 'ematii si ser. )e !aseste in concentratii mari in corticosuprarenala, corp !alben, placenta si in concentratii mici in musc'i, tesut conjunctiv si adipos. itamina # nu este depozitata in or!anism, fiind necesar un aport exo!en continuu. %rin administrare in doze mari, creste concentratia san!uina pina la pra!ul renal, cantitatile suplimentare eliminindu-se prin urina. Particularitati biochimice si farmacodinamice: In or!anism formeaza impreuna cu acidul de'idroascorbic, un sistem redox, responsabil de proprietatile vitaminice. &cidul ascorbic intervine ca transportor de 'idro!en in oxido-reducerile biolo!ice si in respiratia celulara, in mentinerea sub forma redusa a !ruparilor )$ enzimatice, in formarea si mentinerea substantei fundamentale a tesutului conjunctiv, a substantei proteice din os si a substantei intracelulare din peretele capilarelor, scazind permeabilitatea si crescind rezistenta acestora. itamina # favorizeaza absorbtia fierului din tubul di!estiv si stimuleaza formarea 'emo!lobinei, intervenind in transformarea acidului folinic, favorizeaza depunerea calciului in oase contribuind a consolidarea fracturilor. itamina # intervine in metabolismul normal al tirozinei si fenil alaninei, in metabolismul !lucidic, stimuleaza formarea corticosteroizilor. &dministrarea &#T$-ului diminua acidul ascorbic din suprarenale. &cidul ascorbic creste capacitatea de aparare a or!anismului fata de infectii prin accentuarea activitatii fa!ocitare a leucocitelor si stimularea proceselor imunolo!ice, are actiune antialer!ica.

(ozele mai mari de 188 m! cresc de 7-,8 ori concentratia san!uina a tetraciclinelor administrate concomitent. ;ecesarul zilnic: copii pina la , an intre ,-,- ani intre ,--,2 ani intre ,2-,0 ani peste ,0 ani in sarcina si lactatie Indicatii: profilaxia si tratamentul scorbutului; surmenaj, astenie de primavara; profilaxia racelii comune si a !ripei; infectii, pla!i, arsuri; diateze 'emora!ice prin diminuarea rezistentei capilarelor; osteoporoza; !in!ivite; sarcina; .eactii adverse: "neori poate produce diaree, iar injectarea rapida I. . poate produce ameteli, c'iar lipotimie. #ontraindicatii: litiaza renala; stari de supraincarcare cu fier, poate favoriza precipitarea sulfamidelor in urina; %rezentare: flacon cu 28 comprimate a 18 m! flacon cu -8 comprimate a -88 m! tub cu -8 comprimate efervescente a 188 m! fiole de - si 1 ml cu -88 si respectiv 188 m! acid ascorbic =od de administrare: oral, I.=. si I. . 71 m! 28 m! 21 m! 11 m! /8 m! /8 m!

adulti copii

8,,-, !9zi 8,81-,,78 !9zi, in functie de virsta Incompatibilitati in solutie: itamina # prezinta incompatibilitati in solutie cu:

solutii alcaline oxidante solutii de saruri si minerale !rele adrenalina aminofilina cloramfenicol 'emisuscinat ciancobalamina dextran estro!enii conju!ati fitomenadiona noradrenaina penicilina J sulfamide vitamina > in solutie apoasa itamina #IB complex prezinta incompatibilitati cu: aminofilina bicarbonat de sodiu cefalatina ciancobalamina cloramfenicol 'emisuscinat eritromicina lactobrionat fenitoina 'idrocortizon 'emisuscinat 'idroxizina nitrofurantoina penicilina J prometazina

promazina tetraciclina sulfizoxazol vancomicina itamina # se prezinta in fiole incolore de ,, -, 1 ml continind o solutie apoasa de acid ascorbic in concentratie de ,8K si fiole de 1 ml in concentratie de 1K. Vitamina " !vitamina 021 2i%3lav%n%ide citrice# itamina % 'idrosolubila actioneaza concomitent si strans le!at de vitamina # (actiune siner!ica), asi!urandu-i acesteia o perfecta absorbtie si utilizare si impiedicandui distru!erea prin oxidare. itamina % e puternic antioxidanta si, de asemenea, are rol important in fenomenele 'emora!ice, in 'emora!ii scorbutice, 'emora!ii ale capilarelor si ale viscerelor, in edeme, pleurezii, ascite, 'emora!ii retiniene, afectiuni ale venelor, artrite ale membrelor, inferioare, raceala, artrita, ate-roscleroza, 'ipertensiune arteriala, varice, eczeme si arsuri, san!erarea !in!iilor, 'emora!ii la nou-nascuti etc. &ceasta vitamina intervine in mod esential in procesele ener!etice ale tesuturilor si in mentinerea permeabilitatii vaselor capilare, de unde si denumirea de factor de permeabilitate capilara. &sociata cu vitamina #, are un deosebit rol antiinfectios. itamina % contribuie la intarirea peretilor vaselor capilare si la cresterea elasticitatii si rezistentei acestora, precum si a tesutului conjunctiv. &re, de asemenea, un rol benefic si prin ameliorarea 'emora!iilor provocate de diferite cauze. In plus, protejeaza or!anismul de efectele secundare ale razelor A, intervine in prevenirea contractarii !ripei, influenteaza pozitiv cresterea procentului de calciu in san!e. )e apreciaza ca sensibilitatea acestei vitamine la diferiti factori este asemanatoare cu cea a vitaminei #. 0arenta de vitamina " evidentiata indeosebi prin spar!erea vaselor capilare (fra!ilitate capilara), se poate trata consumind suc de lamaie, ceai de macese, diferite fructe si le!ume proaspete, precum si suplimente naturiste cu continut concentrat de extracte de palnte sau direct de vitamina %. ;ecesarul zilnic de vitamina % este de ,8--8 m!, pentru fiecare 188 m! vitamina # fiind necesare minimum ,88 m! complex #.

3. 3 . VITAMINA ""
)inonime: ;I#@TI;&I("= ((.#.I.), ;I&#I;&=I(, ;I#@TI) &".*&=I(,

B*;I#@T, ;I#@BI@; %articularitati fizico-c'imice: itamina %p este amina acidului pirinic-7 carboxilic. )e !aseste sub forma de cristale sau pulbere cristalina alba sau alb-!albui, usor solubil in apa si alcool. se foloseste si acidul nicotinic care este convertit in or!anism la ;&( si ;&(I, ambele implicate in reactii de transfer electronic in lantul respirator. %articularitati farmacodinamice: *ste un !rup prostetic pentru code'idroze, enzime, care intervin in metabolismul !lucidelor si lipidelor. &ctioneaza trofic la nivelul sistemului nervos si tubului di!estiv. este eliberator de 'istamina. %roprietati farmaco-toxicolo!ice: itamina %p produce vasodilatatie automata in jumatatea superioara a corpului, cu senzatie de caldura si prurit. =ai poate produce !returi, eruptii si favorizeaza steatoza 'epatica la doze mari, timp indelun!at. ;ecesarul zilnic: pina la - luni intre / luni si 7 ani intre 7-2 ani intre 2-/ ani intre /-,8 ani intre ,8-,0 ani peste ,0 ani in sarcina in lactatie Indicatii. tulburari cutanate si mucoase stari de 'iperlipoproteinemie enterocolite <m! 0 m! 3 m! ,, m! ,7-,1 m! ,<--8 m! ,0 m! ,1 m! -8 m!

boala de iradiere pela!ra unele mi!rene #ontraindicatii, precautii: - sindrom 'emora!ic - tromboflebita - ateroscleroza - primele 7 luni de sarcina %rezentare: vitamina %p: -flacon cu 28 comprimate a 8,, !rame acid nicotinic - fiole de , si - ml cu 78, respectiv ,88 m! acid nicotinic acid nicotinic - comprimate a ,88 m! =od de administrare: oral ( dupa mese in --7 prize), I.=. sau I. . lent adulti: /-,88 m!9zi copii: -1-,88 m!9zi itamina %p se prezinta in fiole incolore de , ml continind o solutie apoasa de nicotinanida in concentratie de 7K si fiole de - ml in concentratie de 1K.