Primul ajutor in caz de fracturi

Cea mai numeroasa grupa de traume in rezultatul calamitatilor, accidentelor, o constituie fracturile. In dependenta de linia fracturii, deosebim: fracturi transversale, oblice, longitudinale, in spirala De asemenea ele pot fi inchise sau deschise daca sunt lezate pielea si tesuturile moi in regiunea fracturii.

Simptoamele fracturii

durere vie ce se intensifica la orice miscare sau fortare dereglarea functiei strambarea formei si lungimii edem hematom mobilitate patologica crepitatie osoasa.

Spre deosebire de contuzie, functia membrului fracturat se deregleaza imediat din momentul traumei. Paralizia unul din simptoamele cele mai evidente de fractura a coloanei vertebrale.

Tipurile de fracturi
Fractura inchisa Fractura deschisa

Fractura deschisa cu aschii multiple

Depistarea fracturii se poate efectua la examenul extern. La necesitate, se palpeaza locul unde se presupune fractura. In caz de fractura se observa neregulari osoase, margini ascutite ale aschiilor, semnul de cripitatie osoasa. Palpatia trebuie efectuata cu atentie, mai ales in regiunile extraarticulare, cu ambele mini, pentru a evita leziuni adaugatoare si de a nu pricinui durere sinistratului. Fractura este insotita totdeauna de leziunea tesuturilor moi, gradul careia depinde de tipul fracturii si de modul de deplasare a fragmentelor osoase. Deosebit de periculoase sunt fracturile cu leziunea vaselor mari si a nervilor, ceea ce poate duce la hemoragie masiva si soc traumatic. In caz de fractura deschisa, exista si pericolul de infectare a plagii.

Primul ajutor medical in caz de fracturi

Este necesar de a face in primul rand:

oprirea hemoragiei prevenirea socului traumatic administrarea preparatelor analgetice sau narcotice aplicarea pansamentului aseptic pe plaga imobilizarea de transport cu mijloace standarde sau improvizate.

Retineti ! Viata sinistratului depinde mai mult de corectitudinea acordarii primului ajutor decit de urgenta internarii in spital. Transportarea sinistratului se permite numai dupa acordarea corecta a ajutorului in focar !

Ce nu se permite de facut

nu se permite reducerea (indreptarea) fragmentelor osoase sau corectarea defectului membrelor fracturate nu se permite introducerea in plaga a fragmentelor osoase iesite nu se permite scoaterea hainelor, ceea ce provoaca dureri suplimentare hainele si incaltamintea se taie, mai ales in caz de fracturi deschise

Imobilizarea facuta corect si la timp va proteja pacientul de deplasarea fragmentelor osoase, va micsora sindromul dureros in timpul transportarii si va preveni aparitia socului traumatic. Imobilizarea trebuie efectuata cu atentie. Imobilizarea fracturii la mini si picioare se face prin fixarea cu atele a 2 articulatii invecinate fracturii mai sus si mai jos de locul fracturii; sub atela se aplica bandaj moale de tifon (sau cu vata) pentru prevenirea lezarii tesuturilor moi.

Ajutorul medical in dependenta de tipul fracturii

1. Fracturile oaselor craniului des sint insotite de traume cerebrale si a SNC. Sinistratul adeseori este fara cunostinta, deaceea este necesar de a fi foarte precauti. Pacientul se culca cu fata in jos, sub cap ce aplica un colac din vata si tifon sau orice alt colac moale improvizat. 2. La afectarea maxilei sau mandibulei, se cu pansament prastie. Daca dintii nu se aplica o bucata de scandurica intre dinti si apoi Pentru evitarea decaderii limbii, capul se da pe limba se fixeaza. 3. In caz de fractura a claviculei, pe umeri se aplica 2 inele din vata si tifon, si se unesc intre ele la spate. Mina se atarna pe o basma. Pacientul trebuie transportat in pozitie sezinda, putin lasat pe spate. Nu se recomanda aplecarea inainte (la asezarea in transport) deoarece aceasta poate duce la deplasarea fragmentelor osoase. 4. In caz de fractura a coastelor pe torace, la expiratie, se aplica un bandaj strans sau se strange cu un cearsaf cutia toracica si se fixeaza sau se coase. Daca la sinistrat este pneumotorax deschis, mai intii se aplica pansament steril ermetizant (cu supapa de iesire) cu o musama sterila si se fixeaza cu bandaj. Transportarea se face in pozitie semisezinda.

aplica fixarea apropie, se se fixeaza. o parte sau

5. In caz de fractura a oaselor bazinului sinistratul se culca pe o suprafata dura, sub genunchi se aplica o cuvertura sau o plapuma facuta val, in asa mod ca genunchii sa fie indoiti si picioarele date in parti. In asa pozitie picioarele si tot corpul se fixeaza (cu tifon sau curele) de scandura dura. 6. Fractura coloanei vertebrale este una din cele mai grave leziuni. Soarta sinistratului in asemenea cazuri depinde mult de corectitudinea acordarii primului ajutor si a imobilizarii de transportare. Nu trebuie fara de necesitate de a palpa, misca sau ridica capul si corpul sinistratului. Initial este necesar de administrat analgetice, apoi de culcat pacientul pe o suprafata dura si de-l bandajat de ea. In lipsa suprafetei dure, pacientul se va culca cu fata in jos pe brancarda moale si sub cap si umeri se pune o plapuma. Este necesar de retinut, ca asemenea bolnavi nu suporta schimbarea obisnuita de pe pamint pe scandura. Acest lucru se face in citeva miscari precise si concomitente: in cazul schimbarii pozitiei: tot corpul pacientului se intoarce concomitent pe o parte, la spatele pacientului se pune scandura (sau in fata se pune brancarda) si apoi se rostogoleste foarte incet pacientul cu tot cu scut. In cazul cind pacientul este in pozitia necesara: el se ridica concomitent (tot corpul) la o inaltime de 20-30 cm de la pamint si alta persoana pune sub el scutul sau brancarda, dupa care sinistratul se lasa in jos. Cel mai important lucru in momentul schimbarii este sa nu se permita deplasarea (miscarea) nici cit de mica a oaselor in locul fracturii. In caz de nerespectare a acestei reguli poate avea (in cel mai bun caz) paralizia minilor sau picioarelor sau moartea spontana a pacientului. 7. In caz de fractura deschisa a degetelor sau oaselor manii la necesitate se aplica pansament steril, sub degete se aplica un val mic de tifon sau improvizat, pentru ca degetele sa fie indoite si dupa aceasta toata mina se fixeaza pe o scandura, atela standard sau improvizata. Mina in momentul transportarii trebuie sa fie indoita in articulatia cotului sub unghi drept si fixata cu tifon sau cu un cornisor triunghiular. 8. In caz de fractura a antebratului, atela se fixeaza de la degete pina la articulatia cotului. In caz de lipsa a atelei, mina se indoaie sub unghi drept la cot, cu degetele spre abdomen si se fixeaza cu tifon lipita de corp sau se atarna cu un cornisor triunghiular. 9. Fracturile femurului, mai ales cele deschise, sint insotite de hemoragii si pot repede duce la aparitia socului traumatic. Pentru acordarea ajutorului, trebuie de oprit hemoragia, de administrat analgetice, de aplicat pe rana un pansament steril si dupa aceasta, pe ambele parti laterale ale osului femural se aplica atele standarde sau improvizate (pe partea din afara pina la fosa axilara) si se fixeaza de corp cu tifon, curele, panza, pentru a asigura nemiscarea totala a piciorului. In regiunea fosei axilare, regiunea inghinala si la proeminentele osoase, se aplica pernute moi de vata cu tifon pentru a nu leza tesuturile moi in timpul imobilizarii si transportarii.

10. In caz de fractura a gambei (osul mai jos de genunchi), trebuie de asigurat imobilizarea in articulatia labei piciorului si a genunchiului. Pentru aceasta se folosesc atele, care se fixeaza lateral din ambele parti, de la laba piciorului pina la partea (1/3) de sus a femurului. 11. In caz de fractura a oaselor labei piciorului, pentru imobilizare se folosesc 3 atele 2 a cate 50 cm, care se fixeaza bilateral de osul gambei si o bucata de scandura, ce se fixeaza pe talpa fracturata. Dupa aceasta, in pozitia normala a talpii (90) se fixeaza cu tifon. Primul ajutor in arsuri

Pentru a distinge o arsura minora de o arsura grava, primul pas este de a determina gradul si amploarea afectarii tesuturilor corpului. Clasificarea arsurilor : de gradul I, de gradul II si de gradul III va va ajuta in a stabili ajutorul de urgenta : Arsura de gradul I Cele mai putin grave arsuri sunt cele in care este ars numai stratul exterior al pielii (epidermul). Pielea este de regula rosie, uneori fiind prezente inflamatia si durerea. Stratul exterior al pielii nu a fost ars in intregime. Tratati o arsura de gradul I ca pe o arsura minora daca nu implica portiuni substantiale de pe maini, picioare, fata, organe genitale sau fese, sau o articulatie importanta.

Arsura de gradul II Cand primul strat al pielii a fost ars in intregime, iar al doilea strat al pielii (dermul) a fost ars si el, arsura este de gradul II. Apar basici iar pielea capata un aspect patat, puternic inrosita. Arsurile de gradul II produc inflamare si durere severe. Daca arsura de gradul II nu este mai mare de 5-8 cm diametru, tratati-o ca pe o arsura minora. Daca zona arsa este mai mare sau daca arsura este pe maini, picioare, fata, organe genitale sau fese sau pe o articulatie importanta ,apelati imediat la ajutor medical. Pentru arsuri minore, inclusiv arsuri de gradul II limitate la o zona care nu depaseste 5-8 cm diametru, actionati in felul urmator :

Racoriti arsura. Tineti suprafata arsa sub jet de apa rece timp de cel putin 5 minute sau pana cand cedeaza durerea. Daca acest lucru nu este posibil, introduceti partea arsa in apa rece sau racoriti-o cu comprese cu apa. Racorirea ranii reduce inflamatia inlaturand caldura provocatoare de leziuni. Nu puneti gheata pe arsura.

Acoperiti arsura cu un bandaj de tifon steril. Nu folositi vata (sau alt material pufos) care poate irita pielea. Infasurati tifonul lejer pentru a evita sa puneti presiune pe pielea arsa. Bandajarea tine aerul departe de pielea arsa, reduce durerea si protejeaza pielea basicata. Luati un analgezic care se vinde fara reteta. Acestea includ aspirina , ibuprofenul sau paracetamol. Niciodata nu dati aspirina la copii sau adolescenti, datorita riscului de sindrom Reye. Nu aplicati creme sau grasimi In cazul unor arsuri chimice daca nu dumneavostra sunteti victima incercati sa evitati contactul cu substanta care a produs arsura. Scoateti inelele, bratarile sau alte obiecte care pot fi contaminate. Spalati cu apa rece din abundenta.

Aceste masuri simple sunt eficiente. Arsurile minore de obicei trec fara alt tratament. Ele se pot vindeca cu schimbari pigmentare, insemnand ca zona vindecata poate fi de o culoare diferita fata de pielea inconjuratoare. Verificati daca exista semne de infectie, cum ar fi durerea crescuta, roseata, febra, inflamatie sau puroi. Daca infectia se dezvolta, apelati la ajutor medical. Evitati ranirea din nou a zonei sau expunerea la soare daca arsurile sunt sub un an vechime in caz contrar, se pot extinde zonele de modificari pigmentare. Folositi o crema de protectie solara pentru zona afectata timp de cel putin un an. Atentie !

Nu folositi gheata. Punand gheata direct pe o arsura se poate provoca o degeratura, agravand rana. Nu spargeti basicile. Basicile sparte sunt vulnerabile la infectie.

Arsura de gradul III Cele mai serioase arsuri sunt nedureroase si implica toate straturile de piele. Grasimea, muschiul si chiar osul pot fi afectate. Zonele pot fi carbonizate sau pot deveni uscate si albe. Inspirarea si expirarea cu dificultate, intoxicarea cu monoxid de carbon sau alte efecte toxice pot aparea daca arsura este insotita de inhalare de fum. Pentru arsurile majore, formati 112 sau sunati pentru ajutor medical de urgenta. Pana soseste ajutorul de urgenta, luati urmatoarele masuri : 1. Nu scoateti hainele arse. Totusi, verificati ca victima sa nu mai fie in contact cu materiale care se topesc, sau expusa la fum ori caldura. 2. Nu introduceti arsuri mari, severe in apa rece. Acest lucru poate provoca un soc. 3. Verificati existenta de semnelor vitale (respiratie, tuse sau miscare). Daca nu exista nici un fel de respiratie sau alt semn de circulatie, incepeti resuscitarea cardiopulmonara. 4. Acoperiti zona arsurii. Folositi un bandaj racoros, umed, steril, o panza umeda curata sau prosoape umede.

Prim ajutor in caz de inec

Primul ajutor acordat inecatului, cand el a fost scos din apa, consta in primul rand in restabilirea respiratiei intrerupte. In acest scop se aplica diferite metode de respiratie artificiala. Inainte de a se face respiratia artificiala inecatul trebuie sa fie pus astfel incat capul sau sa fie mai jos decat pieptul, fata sa fie data intr-o parte iar gura deschisa. Aceasta pozitie este necesara pentru a se usura iesirea apei din plamani si din caile respiratorii superioare.

In acelasi scop inecatul poate fi asezat culcat cu abdomenul pe un pachet de haine sau pe genunchii celui care ii acorda ajutor si care il apasa de cateva ori cu mainile pe spate. Introducand cu grija intre dinti capatul unei linguri sau unui alt obiect de forma corespunzatoare, se deschide gura inecatului si se indeparteaza noroiul, nisipul si protezele mobile. Respiratia artificiala - procedeul Schaffer Accidentatul este culat pe burta, sub cap se pune un prosop, batista etc., iar cel ce acorda ajutorul stand in genunchi deasupra lui. Se aplica palmele pe coastele inferioare, se apleaca inainte, si se apasa puternic cutia toracica; se produce expiratia. Apoi cel ce acorda ajutorul se indreapta si intrerupe apasarea pe coaste; se produce inspiratia. Observati in prima figura inspiratia iar in cea de-a doua expiratia.

Daca respiratia s-a oprit de putin timp se poate folosi o metoda mai simpla. Deschizand gura inecatului se apuca limba cu un servetel de tifon sau cu o batista curata si i se imprima miscari de du-te-vino; datorita excitarii radacinii limbii si peretelui posterior al faringelui, respiratia se restabileste. Miscarile de tractiune ritmica a limbii se recomanda sa se faca si atunci cand se executa respiratia artificiala dupa procedeul Schaffer (limba se trage in momentul inspiratiei). Acest lucru se poate face daca ajutorul este acordat de cativa oameni. Indiferent de procedeul de respiratie artificiala utilizat, trebuie urmarit ca in timpul inspiratiei limba sa nu cada deoarece in felul acesta va fi impiedicata trecerea aerului in plamani. Respiratia artificiala trebuie facuta conform ritmului respiratiei normale de 16-18 ori pe minut. Daca nu se simte pulsul, este necesar sa se continue respiratia artificiala uneori timp de 2-3 ore, pana cand se restabileste respiratia de sine statatoare.
Sfaturi pentru prim ajutor in caz de electrocutare. Dupa indepartarea de la sursa de curent, in cazul in care victima este constienta, se asaza pe o parte si se acopera cu o patura. Urmatorul pas este ingrijirea arsurilor de la nivelul pielii si imobilizarea fracturilor. Apelati apoi la institutiile specializate pentru ca pacientul sa fie transportat la un spital de urgenta. Daca victima se afla in stare inconstienta si nu prezinta respiratie spontana si puls, este necesara resuscitarea cardiorespiratorie (masaj cardiac si respiratie gura la gura - cinci apasari pe torace alternativ cu doua respiratii gura la gura). Repetati aceste miscari pana la sosirea echipajului de salvare. Femeile insarcinate necesita transportul de urgenta la spital, chiar daca nu prezinta tulburari majore. In ce consta primul ajutor acordat in caz de Electrocutare? Ce trebuie sa faceti in cazul accidentului produs de curentul de joasa tensiune si de inalta tensiune? Cum se face reanimarea, bandajarea arsurilor provocate de electrocutare si transportul la spital? - Scoaterea copilului de sub influenta curentului electric trebuie facuta rapid. Daca accidentul a fost produs de curent de joasa tensiune, este mai usor, caci puteti scoate copilul tragandu-l de haine fara a va pune propria viata in pericol. In cazul curentului de inalta tensiune, actiunea este periculoasa pentru persoana salvatoare. Este bine in aceste situatii sa folositi un obiect indirect care sa nu fie conductor

electric pentru a trege copilul (ex.: o carpa, o haina, un cordon etc.). Exceptie face cazul cand persoana care acorda primul ajutor poate ajunge la sursa principala de direct si o poate intrerupe. - Nu aruncati apa peste instalatiile electrice, pana nu a fost intrerupta alimentarea la curentul electric. - Reanimarea. Daca copilul nu are puls si nu respira, ii faceti respiratie artificiala (gura la gura) si masaj cardiac. (Mai multe detalii despre respiratia artificiala, veti afla in capitolul destinat exclusiv acestui subiect). - In cazul arsurilor provocate de electrocutare, e important sa scadeti rapid temperatura corpului. In acest scop, se foloseste apa rece. Procedeul trebuie sa continue circa 30 de minute. - Bandajarea. Plagile din arsura prin electrocutare sunt curate si trebuie doar protejate impotriva infectarii. Se vor aplica comprese curate, prosoape, cearceafuri. - Transportul la spital este absolut necesar, caci oprirea inimii poate surveni subit, chiar la cateva ore de la producerea accidentului (datorita tulburarilor de ritm cardiac produse de electrocutare).

Reguli generale in caz de intoxicatii cu substante chimice:

intreruperea contactului victimei cu substanta chimica, evacuarea din zona afectata, imbracarea costumelor speciale, a mastilor-antigaz sau a mastilor izolatoare (cu sursa autonoma de oxigen), a respiratoarelor si altor mijloace de protectie individuala. curatirea, dezactivarea resturilor de substante chimice ce pot prezenta pericol folosirea antidotilor existenti, corespunzator substantei chimice in afara zonei afectate spalarea corpului sau a portiunilor afectate, prelucrarea ranilor, arsurilor. In caz de necesitate efectuarea reanimarii. Instalarea carantinei teritoriale, pentru evitarea maririi numarului de sinistrati. Informarea serviciilor specializate (Salvare, Protectie Civila, pompieri, serviciul gaze, etc.)