Cancerul cutanat (de piele) a devenit cel mai frecvent tip de cancer la om.

Cele mai multe cancere cutanate au punct de plecare epidermul (stratul superior al pielii). In unele cazuri se extinde si la alte parti ale corpului. Sunt doua tipuri de carcinom (cancer) nemelanomatos: - carcinomul bazocelular, tipul cel mai frecvent, ce apare in 75% din cazurile de carcinom epitelial (invelisul extern al corpului, format din mai multe straturi). Poate sa invadeze pielea normala si sa-i modifice aspectul, sa distruga tesuturile profunde, ca muschii si oasele. Carcinomul bazocelular metastazeaza (afectarea altor organe la distanta de leziunea primara) in putine cazuri. - carcinomul spinocelular, apare in 20% din cazurile de cancer epitelial. De cele mai multe ori evolueaza lent si se dezvolta pe pielea care a suferit o leziune. Este mai invaziv decat cel bazocelular si se raspandeste la alte parti ale organismului. Cauze Carcinomul epitelial cutanat este cauzat de supraexpunerea la soare si la raze ultraviolete. Supraexpunerea la razeultraviolete poate aparea in: arsuri solare severe in special in copilarie; expunerea indelungata la soare de-a lungul timpului; utilizarea solarelor sau a lampelor cu ultraviolete, care reprezinta surse artificiale de ultraviolete. Alte cauze posibile de aparitie a cancerului de piele include expunerea repetata la raze X, anumite chimicale (arsenicul, carbunele), substante radioactive (radiul). Cancerul de piele poate fi de asemenea cauzat de tratamentul cu radiatii ionizante (radiatii ce ionizeaza particulele, de exemplu radiatii alfa, beta, microunde) pentru eczeme, psoriazis sauacnee. Factori de risc. Riscul de a face cancer de piele depinde de tipul de piele si de cat de usor se produc arsurile solare. Riscul este crescut la persoanele cu nuanta deschisa a tenului, cu pistrui, cei care fac frecvent arsuri din cauza soarelui si la cei care traiesc aproape de ecuator. Persoanele cu tenul dechis la culoare, cu parul blond sau roscat sau cu ochii de culoare albastra sau culori deschise au un risc mai mare de a face cancer de piele decat pesoanele cu tenul mai inchis. Alti factori de risc includ istoricul familial de cancer cutanat (mai multi bolnavi cu cancer in familie) si varsta inaintata. Expunerea repetata la raze X, anumite chimicale (de exemplu: arsenic, carbune) si substante radioactive (de exemplu radiul) poate de asemenea sa creasca riscul de aparitie a cancerului cutanat nemelanomatos. Simptome Cancerul de piele apare ca o modificare a aspectului pielii, de exemplu o iritatie, o excrescenta, o rana care nu se vindeca sau o modificare a unui nev pigmentar (alunita) sau a unui neg. Cancerul de piele afecteaza de obicei zone care sunt expuse la soare in mod frecvent: gatul, spatele, pieptul si umerii. Zona nasului este afectata cel mai frecvent. Carcinomul bazocelular apare cu o frecventa de trei ori mai mare decat cel spinocelular. Semnele de carcinom bazocelular pot fi foarte variate si pot include modificari ale aspectului pielii ca: leziuni ferme, cu aspect perlat, cu vase de sange ce au un aspect de panza de paianjen (telangiectazii); pete sensibile, rosii care sangereaza cu usurinta; leziuni mici, profunde, cu aspect perlat si cu centrul deprimat; leziuni mici, lucioase care pot semana cu negii sau cu nevii pigmentari; pete asemanatoare cu cicatricile in special la nivelul fetei; leziuni pruriginoase, care sangereaza, formeaza cruste si apoi se repeta ciclul, dar care nu se vindeca in decurs de 3 saptamani; modificari ale formei, marimii si culorii negilor sau nevilor pigmentari. Carcinomul spinocelular afecteaza fata, gatul sau capul. Semnele de carcinom spinocelular includ: - leziuni persistente, ferme, de culoare rosie pe zonele de piele expuse la soare - zone de piele ce au un aspect tare (solzos), sangereaza sau dezvolta o crusta; aceste zone pot creste in dimensiuni pe o perioada de cateva luni sau pot cauza o rana - excrescente (zone iesite in afara) ale pielii ce pot arata ca un neg - rani ce nu se vindeca sau zone de piele subtiata la nivelul buzei inferioare, in special la persoanele fumatoare, la cei ce mesteca tutun sau sunt expusi frecvent la soare sau la vant. Alte boli, ca de exemplu keratita actinica, poate avea simptome si semne similare cu cele ale cancerului de piele, de aceea este necesara evaluarea de catre un specialist (dermatolog) a oricarei modificari nou aparute sau persistente la nivelul pielii.

Profilaxie Se poate preveni aparitia cancerului de piele nemelanomatos prin evitarea supraexpunerii la razele ultraviolete ale soarelui. Razele ultraviolete provenite de la surse artificiale ca lampile de bronzat sau solarele, sunt la fel de periculoase ca cele provenite de la soare, deci este important sa fie evitate. Stomacul este un organ in forma de litera "J" situat in abdomenul superior, rezervor pentru alimentele ingerate si implicat in digestia principiilor alimentare (vitamine, minerale, carbohidrati, proteine, lipide). Peretele sau este alcatuit din trei straturi: mucoasa (stratul intern); musculara (stratul mijlociu); seroasa (stratul exterior).

Cancerul care apare la nivelul stomacului se numeste cancer gastric. Cancerul gastric este
o afectiune maligna, in care celulele neoplazice apar la nivelul mucoasei gastrice si apoi se extind dincolo de peretele gastric. Tipul histologic cel mai frecvent de neoplasm gastric este adenocarcinomul. Alte tipuri histologice rare, include: limfoamele (cancerele care prind sistemul limfatic); sarcoamele (cancerele tesutului conjunctiv), cu diferite variante: leiomiosarcoame (muscular); liposarcoame (adipos); angiosarcoame (sarcomul Kaposi) Simptome Cancerul gastric precoce este frecvent asimptomatic. Atunci cand exista simptome, acestea sunt de tip dispeptic: disconfort abdominal sau indigestie; senzatie de balonare imediat dupa masa; greata; inapetenta; arsuri la stomac. In cancerul gastric avansat manifestarile clinice sunt urmatoarele:sange in scaun; voma; pierdere in greutate fara o cauza aparenta, durere abdominala, icter (ingalbenirea pielii si a albului ochilor); ascita (umflarea abdomenului); deglutitie (inghitire) dificila. Este necesar un consult medical de specialitate ori de cate ori apare unul din aceste simptome. factori: dieta bogata in sare, produse conservate prin sarare si afumare; dieta saraca in seleniu, vitamine, fibre vegetale; fumatul este asociat cu cancerul gastric in functie de numarul de tigarete fumate pe zi; infectia cu H. pylori-afecteaza 50% din populatia mondiala; interventii chirurgicale gastrice anterioare-prin alteraea pH-ului gastric acid si modificari metaplazice si displazice ale mucoasei; factori genetici-asocierea cu sindroame ereditare: Li-Fraumeni, Peutz-Jeghers, polipoza familiala; infectia cu virusul Epstein-Barr; anemia pernicioasa si lipsa factorului gastric intrinsic; ulcerele gastrice, tumorile maligne gastrice; obezitatea creste riscul de cancer gastric; expunerea la radiatii-supravietuitorii bombei atomice au un risc crescut de a dezvolta cancer; virsta inaintata si sexul masculin. Profilaxia Cancerul gastric poate fi deseori asociat cu anumiti factori de risc. Majoritatea factorilor de risc pot fi evitati, insa nu toti pot fi controlati (factorii genetici sunt factori de risc neinfluentabili). Cancerul gastric este mai frecvent la sexul masculin, incedenta lui crescand cu varsta (este mai frecvent la varsta inaintata). Dieta si stilul de viata: se pare ca dieta necorespunazatoare este asociata cu aparitia cancerului gastric: consumul de alimente conservate prin sarare reprezinta un factor de risc. Persoanele care au o dieta bogata in legume si fructe proaspete au un risc scazut de a dezvolta cancer gastric. De asemenea, studiile au evidentiat faptul ca o dieta bogata in beta-caroteni si vitamina C scade riscul aparitiei bolii. Leziuni preexistente: infectia cu Helicobacter Pylori reprezinta un factor de risc in dezvoltarea cancerului gastric. Refluxul gastro-esofagian persistent duce la modificari celulare care constituie precursoare ale cancerului jonctiunii eso-gastrice. Factorii de risc implicati in aparitia cancerul gastric sunt numerosi: dieta, infectia cu Helicobacter pylori, fumatul, gastrita atrofica, ulcerul, anemia pernicioasa, interventiile chirurgicala la nivelul stomacului, expunerea la radiatii si terenul genetic. Aparitia cancerului gastric este de multe ori multifactoriala combinand predispozitia, care este mostenita si factorii de mediu.

Cancerul renal sau cancerul de rinichi, este o afectiune de natura maligna cu localizare in parenchimul renal,
caracterizata prin proliferare celulara anarhica, scapata de sub controlul mecanismelor reglatoare, care are drept rezultat formarea unor formatiuni tumorale unice sau multiple, ce se pot extinde in structurile din jur sau pot metastaza la distanta. Majoritatea tumorilor renale apar la inceput in tubulii renali, pentru ca ulterior sa se dezvolte si sa infiltreze viscerul in intregime. Acest tip de cancer este denumit carcinom celular renal. Cei mai importanti factori de risc asupra carora specialistii atrag in mod deosebit atentia sunt: - Fumatul: fumatul creste de doua ori riscul de aparitie a cancerului renal, indiferent daca este vorba de fumatul tigarilor obisnuite sau fumatul trabucului. Aproximativ o treime din pacienti au un indelungat istoric de fumat; - Sexul masculin: cancerul renal este mult mai frecvent diagnosticat la barbati; - Obezitatea si supraponderabilitatea determina importante modificari hormonale in organism, care pot fi factori de risc. Obezitatea este un factor de risc important in special in cazul femeilor. Cresterea masei corporale are o relatie de proportionalitate directa cu cresterea riscului; - Administrarea cronica a unor medicamente: atat medicamente ce se elibereaza fara prescriptie medicala, dar si cele pe care le recomanda medicul pentru tratarea anumitor conditii si afectiuni. Se pare ca analgezicele continand fenacetina administrate in doze ridicate sunt printre cele mai periculoase; - Scleroza tuberoasa; - Boli cronice de rinichi, dializarea prelungita; - Transplantul renal; - Boli genetice, cum ar fi boala von Hippel - Lindau, sau carcinomul renal papilar mosteni; - Antecedente familiale de cancer renal, mai ales daca este vorba de rude de primul grad; - Expunere la substante chimice, cum ar fi azbest, cadminiu, benzen, solventi organici sau anumite ierbicide; - Hipertensiune arteriala: specialistii nu au identificat deocamdata daca boala in sine sau tratamentul recomandat impotriva ei sunt factorii care cresc riscul, insa rezultatul este acelasi indiferent care este principalul motiv; - Rasa: se pare ca populatia de culoare are un risc usor mai crescut de a dezvolta cancer renal, insa specialistii nu au identificat motivul exact pentru aceasta observatie; - Limfoame: din motive inca necunoscute, pacientii diagnosticati cu limfoame (cancere ale sistemului limfatic .

Cancerul tiroidian apare atunci cand incep sa se dezvolte celule anormale la nivelul glandei tiroide, care
are forma de fluture si este localizata in partea anterioara a gatului. Glanda tiroida produce hormoni care regleaza modul de utilizare al energiei si ajuta corpul sa functioneze normal. Cancerul tiroidian este o forma rara de cancer. Majoritatea cazurilor evolueaza bine deoarece cancerul tiroidian se detecteaza timpuriu si se trateaza eficient. Cauze Expertii nu cunosc cauza exacta a cancerului tiroidian, dar se stie ca cei expusi la multiple iradieri atat din mediu cat si prin terapii medicale, au un risc mai mare de dezvoltare a acestui tip de cancer. O radiografie dentara nu va creste riscul aparitiei cancerului. Insa tratamente iradiante anterioare ale capului, gatului sau toracelui (mai ales in timpul copilariei) pot creste sansele aparitiei cancerului tiroidian. Iradierea era utilizata intre 1920 si 1950 pentru tratarea acneei sau amigdalelor marite, dar actualmente nu se mai foloseste in tratarea afectiunilor benigne. Unul dintre cancerele tiroidiene, numit cancer tiroidian medular se transmite ereditar. Poate fi mostenita o anumita gena care creste riscul aparitiei acestui cancer. Simptome Cancerul tiroidian poate da o varietate de simptome printre care: tumefiere sau crestere in volum a gatului, cel mai comun symptom; durere a gatului sau uneori a urechilor; dificultate la inghitire; dificultate la respiratie sau wheezing; raguseala in lipsa unei raceli; tuse continua fara prezenta racelii.

Unele persoane ar putea fi total asimptomatice. Doctorul poate detecta la acestia o tumefiere sau un nodul la nivelul gatului, la examenul fizic general. Factori de risc Unele persoane prezinta factori de risc cunoscuti.Totusi, majoritatea nu prezinta nici unul din factotii cunoscuti: - dieta saraca in iod, care este o mare problema in tarile neindustrializate. La noi in tara iodul se adauga la sarea de masa sau in alte alimente - antecedente de iradieri terapeutice la nivelul gatului sau capului in copilarie. Cu ani in urma iradierea era utilizata pentru a trata acneea, micoza scalpului, infectiile si pentru micsorarea amigdalelor si vegetatiilor adenoidiene. Iradierea la maturitate nu prezinta aceste riscuri - expunerea la mari cantitati de radiatii ca de exemplu dupa acidentul de la Cernobal din 1986. Persoanele implicate in curatarea locului si cei care locuiau in apropiere au un procent mai mare de cancer tiroidian. Acest lucru a fost valabil si pentru adulti - tiroidita Hashimoto in antecedente creste ricul limfomului tiroidian - alte boli transmise ereditar, ca de exemplu sindromul Gardner si polipoza familiala. Aproximativ 20% din cancerele tiroidiene sunt in asociere cu alte boli mostenite - varsta, majoritatea cancerelor tiroidiene fiind diagnosticate intre 30 si 50 de ani, desi poate aparea la orice varsta - sexul, cancerul tiroidian fiind mai frecvent la femei. Profilaxie Cancerul tiroidian nu poate fi prevenit. Majoritatea persoanelor avand cancer tiroidian nu prezentau nici un factor de risc pentru acesta. Testul genetic poate determina riscul crescut pentru cancerul tiroidian medular. Daca testul este pozitiv glanda tiroidapoate fi indepartata pentru a preveni aparitia cancerului ulterior in cursul vieti.

In leucemie, maduva osoasa incepe sa produca prea multe leucocite (celulele albe) si uneori acestea nu-si mai
indeplinesc functiile. Aceste celule se inmultesc in continuu, cand ar fi normal sa se opreasca din acest proces. Ele pot avea o diviziune celulara mult mai rapida decat celelalte celule. In timp, aceste celule anormale ajung sa inlocuiasca celulele normale - leucocitele, hematiile si trombocitele. In momentul cand aceste celule leucemice le inlocuiesc pe cele normale, sangele nu-si mai poate indeplini functiile. Ca urmare se pot produce sangerari si echimoze (vanatai) cu usurinta, poate exista o stare de oboseala continua sau persoanele in cauza se pot imbolnavi frecvent. SIMPTOME Celulele leucemice sunt anormale, imature si nu pot functiona precum celulele normale. Datorita faptului ca ele nu isi pot exercita functia normala, organismul sufera din mai multe puncte de vedere. Simptomele depind de stadiul bolii. In stadii incipiente pot fi asimptomatice. Se pot intalni:febra; transpiratii nocturne; astenie, oboseala; infectii frecvente; durere de cap; scaderea poftei de mancare; pierdere in greutate; gingii umflate si sangerande; aparitia de vanatai, sangerari gingivale si rectale; dureri de oase si articulare factori de risc ce pot creste sansele unei persoane sa faca leucemie: Curele de chimioterapie, folosite in tratarea altor cancere; Boli genetice precum sindromul Down; Infectia cu virusul HIV; Expunerea la radiatii; Substante chimice toxice (benzen, formaldehida); Alte boli de sange cum este sindromul mielodisplazic; Fumatul; Transmiterea genetica