Sunteți pe pagina 1din 10

CURS 2 SORTIMENTE DE MATERIAL LEMNOS UTILIZATE IN CONSTRUCTII

In constructii lemnul se utilizeaza sub forma bruta, semiprelucrat sau prelucrat. 1. MATERIALE LEMNOASE BRUTE Lemnul rotund se obtine prin curatarea crengilor si a cojii bustenilor de lemn. Lemnul rotund se gaseste sub forma de: - bile = 12 1! cm - manele = " 11 cm - prajini = # $ cm Lungimile elementelor din lemn rotund sunt de ma%imum ! m. Lemnul rotund se caracterizeaza prin conicitate, notata cu & c', a carei (aloare se determina cu relatia: c = )*ma% *min+,L,

in care: *ma% este diametrul ma%im al busteanului *min diametrul minim al busteanului L lungimea totala a elementului -arimea conicitatii depinde de specia lemnului si se limiteaza la (aloarea de .," cm,m pentru constructiile ci(ile si la 1 cm,m pentru constructiile de poduri. 2. MATERIALE LEMNOASE SEMIPRELUCRATE /ot a(ea una sau mai multe fete plane. 0e prezinta sub forma de: - cioplitura a(and lungimi pana la ! m, obtinut din lemn rotund cu diametrul = 11 1" cm. - lemn semirotund 3. MATERIALE LEMNOASE PRELUCRATE 2u muc3ii (ii si fete plane.

-aterialele lemnoase prelucrate se impart in trei categorii: a. 0canduri si dulapi )conform 0420 5#2-"!+ b,h 62 - scandurile: grosimi h 7 #. mm latimi b 6 ". mm - dulapii: grosimi h intre #....1.. mm latimi b 6 1.. mm

b. 0ipci si rigle )conform 0420 5#2-"!+ b,h 72 - sipcile: grosimi h 7 #. mm latimi b pana la (alori de !. mm - riglele: grosimi h 6 #. mm latimi b cel mult dublul grosimii. c. 8rinzi 9aportul intre dimensiunile sectiunii trans(ersale b,h 72. *imensiunile grinzilor sunt cuprinse intre 1..%1.. mm ... :..%:.. mm. 4. MATERIALE LEMNOASE FINITE - 0ita si sindrila sunt elemente de lemn utilizate ca in(elitori pentru acoperisuri. - 0canduri faltuite facute din c3erestea si rindeluite pe fata (azuta, a(and pe 1 cm muc3iile prelucrate.

- *usumele cu lamba si uluc - au grosimi 21...#. mm - latimi 1.....1!. mm - lungimi ma%imum ! m. - /arc3et 5. PRODUSE DERIVATE DIN LEMN a. ;<9=I9

0e obtine prin derularea bustenilor pe directie radiala. *omeniile de utilizare sunt pentru finisarea unor elemente de constructie de lemn )e%. pereti despartitori+, sau la realizarea altor produse deri(ate din lemn. b. /L2>2? 0e realizeaza din trei sau mai multe foi de furnir, dispuse cu fibrele straturilor succesi(e perpendiculare, incleiate cu un adezi( rezistent la umiditate. /lacajul se foloseste la: - grinzi cu inima plina@ - cofraje@ - finisaje uscate@ - structuri suport pentru pardoseli sau in(elitori. 8rosimile de placaj sunt: !,",1.,12,11 mm, realizate din :,1,$,5 foi de furnir. c. /2=AL 2re miezul gros realizat din sipci sau din lemn lamelat incleiat, peste care se lipesc pe ambele fete foi de furnir. 0e utilizeaza la foi de usa si la finisaje uscate. d. /9B*<0A *I= 20>CII *A LA-= )/2L+ 0e realizeaza prin aglomerarea asc3iilor din lemn neindustrializabil sau din deseuri, sub presiune, cu ajutorul unui liant )e%. uree formalde3idica+ si clei. 0e obtin placi stratificate si omogene, pline sau cu goluri, cu densitatea D= : #....."1. Eg,m . 0e utilizeaza la pereti despartitori, foi de usa, finisaje uscate, straturi suport pentru pardoseli, izolatii fonice sau termice.

e. /9B*<0A *I= ;IF9A *A LA-= )/;L+ Bbtinute prin incleierea sub presiune a fibrelor de lemn )defibrate mecanic sau c3imic+. In urma procesului de fabricare se obtin placi poroase, bune izolatoare fonic si termic. *ensitatea aparenta a /;L-ului D = 2.....1#.. Eg,m:. 0e folosesc pentru izolatii termice si fonice, pereti despartitori, tencuieli uscate, cofraje, ta(ane. 2ceste produse pot finisate prin lacuire sau (opsire, sau pot fi emailate si melaminate. *e asemenea se pot bituma, folosindu-se pentru acoperisuri sau pardoseli de subsol. f. LA-= 04924I;I>24 Aste un produs nou, obtinut prin incleierea si presarea la cald a furnirurilor te3nice de fag. g. LA-= L2-AL24 I=>LAI24

0e obtine prin incleierea mai multor piese din lemn ecarisat )scanduri, dulapi, rigle+ si prin respectarea mai multor reguli si conditii te3nice de e%ecutie. *in punct de (edere al proprietatilor mecanice, lemnul lamelat incleiat se considera ca un monolit. 0e utilizeaza cleiuri rezistente la actiunea umiditatii, la intemperii si biodegradare. *in lemn lamelat incleiat se realizeaza o mare (arietate de elemente si structuri de rezistenta atat ca forma in sectiune trans(ersala cat si ca tipuri constructi(e )grinzi, ferme, cadre, arce, etc+. /oate fi realizat din piese de dimensiuni mici, asigurandu-se (alorificarea superioara a c3erestelei. DATE CONSTRUCTIVE I PARTICULARITI PRIVIND REALIZAREA ELEMENTELOR NCLEIATE GmbinHrile Incleiate InlHturH posibilitatea deformHrii relati(e )independente+ a pieselor componente. Gmbinarea prin Incleiere In lung a lamelelor de lemn asigurH posibilitatea folosirii raJionale a c3erestelei de dimensiuni mici sau de calitate inferioarH la realizarea elementelor, subansamblelor Ki structurilor de rezistenJH portante. Lungimea minimH a c3erestelei )scLnduri, dulapi+ care se utilizeazH la confecJionarea elementelor Ki structurilor Incleiate trebuie sH fie de 1,.. m. No !" o!#$%"&c' (% ) o*%c+" % ,$ (o!%$*-. co$&+ -c/**.o (*$ .%!$0 NP 005-03 ) %1%(% - !'+o" %.% ("+% co$&+ -c+*1% 2* )" +*c-." *+'/* ) *1*$( %".*3" %" %.%!%$+%.o ,$c.%*"+%: /entru realizarea elementelor de construcJie Incleiate se utilizeazH numai piese din lemn ecarisat, care nu trebuie sH depHKeascH 1 cm grosime In cazul elementelor drepte, Ki 1,:.. din raza de curburH, In cazul elementelor curbe. GmbinHrile scLndurilor Ki dulapilor la piesele Incleiate se pot face cap la cap )pe muc3ie dreaptH+, pe suprafaJH teKitH sau cu dinJi panH )fig. 5.2+. GmbinHrile cap la cap se folosesc la elementele Inco(oiate drepte sau curbe, In zona comprimatH, precum Ki In zona centralH sau slab solicitatH. GmbinHrile pe suprafeJe teKite Ki In dinJi panH se folosesc la elementele Intinse Ki In zonele Intinse puternic solicitate ale pieselor supuse la Inco(oiere sau compresiune e%centricH, precum Ki In zonele e%treme ale elementelor curbe cu raportul r:a 300, pe o adLncime de cel puJin 1,1. din InHlJimea secJiunii. LHJimea teKiturii trebuie sH fie de cel puJin 1. ori grosimea piesei. Gn cazul elementelor curbe cu raportul r:a < 300, Imbinarea tuturor elementelor din pac3et se (a face pe suprafeJe teKite sau sub formH de dinJi panH. *istanJa Intre ImbinHrile cap la cap In(ecinate, trebuie sH fie de minimum 2. a )a fiind grosimea scLndurii sau dulapului+, iar Intre ImbinHrile teKite )lumina Intre capetele teKiturilor+ de minimum 1.a. Gntr-o secJiune trans(ersalH se poate admite Intreruperea a ma%imum 21M din numHrul total al scLndurilor sau dulapilor. GmbinHrile sub formH de dinJi panH, care prezintH a(antajul unei lungimi de Imbinare mai reduse Ki a unei capacitHJi portante superioare ImbinHrilor pe suprafeJe teKite, sunt indicate a se folosi: - la confecJionarea elementelor puternic solicitate la Intindere@

- In zonele Intinse ale elementelor solicitate la Inco(oiere sau la compresiune cu Inco(oiere@ - la tHlpile Intinse din lemn lamelat Incleiat ale grinzilor cu inimH plinH din placaj.

;igura 1.2

;igura 1.:

Lemnul folosit pentru realizarea elementelor de rezistenJH Incleiate trebuie sH fie din rHKinoase, a(Lnd umiditatea de ma%imum 1"M@ lemnul de foioase se admite numai In cazul In care se iau mHsuri de protecJie Impotri(a biodegradHrii Ki se creeazH un regim special de Incleiere. Alementele Incleiate se alcHtuiesc din piese de lemn de diferite categorii, In funcJie de destinaJia elementelor Ki In raport cu natura Ki mHrimea solicitHrii, conform indicaJiilor din figura 5.3. /iesele de lemn se amplaseazH In ansamblul elementului de construcJie cu inelele anuale con(ergente, astfel IncLt In rostul Incleiat sH aparH eforturi de lunecare, mai uKor de preluat de cHtre pelicula de clei )fig. 5.4, a+@ In cazul aKezHrii alternati(e a inelelor anuale, pe rostul Incleiat apar eforturi de Intindere, care sunt greu de preluat de cHtre pelicula de clei )fig. 5.4, b+.

;igura 1.#

La realizarea elementelor Incleiate care au lHJimea secJiunii trans(ersale mai mare de 1# cm, In (ederea reducerii tensiunilor interne suplimentare In rosturile Incleiate, se recomandH realizarea acestora prin Jesere pe lHJime Ki pe InHlJime a pieselor cu lHJimea de ma%imum 1# cm. La Incleierea pieselor din lemn lamelat Incleiat presiunea aplicatH cu bacurile de presH trebuie sH aibH (alori cuprinse Intre .,# Ki 1,2 =,mm2, IntrucLt o presiune sub (aloarea minimH nu asigurH Incleierea@ presiuni peste (aloarea ma%imH conduc la e%pulzarea adezi(ului din rosturi. AVANTA4ELE LEMNULUI LAMELAT NCLEIAT CA MATERIAL DE CONSTRUCIE L%!$-. ."!%."+ ,$c.%*"+ reprezintH un produs modern, cu calitHJi superioare lemnului masi( obiKnuit. NInventat' de cHtre el(eJieni In anul 15.1, lemnul lamelat ncleiat a parcurs dea lungul timpului un N drum sinuos' pLnH la actuala recunoaKtere, apreciere Ki generalizare In practica internaJionalH a construcJiilor. <tilizat pentru prima datH ca materie primH pentru elemente de rezistenJH la turnul <ni(ersitHJii din Ouric3, ridicat In anul 151: Ki rHmas mHrturie pLnH In zilele noastre, lemnul lamelat ncleiat pHtrunde Npe piaa construciilor i n contiina ar itecilor i a inginerilor structuriti' abia dupH trecerea a trei decenii de N e!isten"' datoritH dez(oltHrii construcJiilor de na(e din 2nglia Ki 0.<.2. *e asemenea, progresul realizat In c3imia adezi(ilor, transformH acest nou material de construcJie Intr-un material de o facturH specialH, utilizat In mod frec(ent In numeroase JHri. 4e3nologia de e%ecuJie a lemnului lamelat ncleiat, pentru anumite specii de lemn, a fost Ki este studiatH In institute de cercetHri cu prestigiu, de(enind astfel cunoscutH In prezent In cele mai mici detalii@ (erificHrile efectuate periodic la construcJii cu (ec3ime de 2.P:. ani )situate In cele mai (ariate N coluri' ale lumii+ asupra elementelor realizate din lemn lamelat ncleiat, sub aspectul comportHrii acestuia In timp, au permis stabilirea caracteristicilor esenJiale pri(ind proprietHJile fizico-mecanice, efectul acJiunilor climatice, al atacurilor de cHtre insecte Ki ciuperci, comportarea la foc, s.a. A(oluJia lemnului lamelat ncleiat a a(ut loc In paralel cu ImbunHtHJirea adezi(ilor sintetici, a mijloacelor Ki utilajelor de prelucrare a lemnului, a te3nologiilor

de construcJie, asociindu-se cu elemente metalice )profile+, mase plastice, fibre de sticlH, placaj, plHci din aKc3ii sau fibre. 2pariJia acestui nou material a atras dupH sine argumente In plus pentru utilizarea pe scarH Ki mai largH, In condiJii Ki domenii constructi(e (ariate Ki multiple, a materialului lemnos. <nul dintre deza(antajele lemnului In starea lui naturalH sortimentul limitat atLt din punct de (edere al formei Ki al dimensiunilor secJiunii trans(ersale, cLt Ki lungimea limitatH a pieselor )elementelor+ - a de(enit prin Napariia' lemnului lamelat ncleiat nesemnificati(. /romo(area pe plan mondial a elementelor de rezistenJH din lemn lamelat ncleiat pentru construcJii cu desc3ideri mari, s-a datorat urmHtoarelor a(antaje: posibilitatea utilizHrii drept materie primH a pieselor de c3erestea cu lungimi reduse, la uzinarea elementelor de rezistenJH pentru desc3ideri frec(ente de :.P$. m Ki In mod e%cepJional de peste 1.. m@ posibilitatea realizHrii din piese de dimensiuni mici Ki cu calitHJi diferite, asigurLndu-se astfel folosirea )recuperarea+ raJionalH Ki (alorificarea superioarH a c3erestelei@ totodatH, prin Incleiere se obJin ImbinHri fHrH slHbiri ale secJiunii trans(ersale, forma acesteia putLndu-se realiza astfel IncHt sH permitH folosirea cLt mai raJionalH a materialului, In funcJie de natura Ki intensitatea solicitHrii@ prin utilizarea cleiurilor folosite In construcJii, caracterizate printr-o rezistenJH la forfecare superioarH rezistenJei la forfecare a lemnului obiKnuit, lemnul lamelat ncleiat poate fi considerat practic un monolit perfect@ obJinerea unui spor de rezistenJH prin posibilitatea dispunerii raJionale a materialului cu calitHJi diferite pe InHlJimea secJiunii trans(ersale, JinLnd seama de mHrimea Ki de natura eforturilor unitare, determinate de solicitHrile la care este supus elementul de construcJie proiectat@ posibilitatea realizHrii unei game )(arietHJi+ largi, practic nelimitate, de elemente Ki structuri de rezistenJH, atLt In ceea ce pri(este tipurile constructi(e )grinzi, ferme, cadre, arce, bolJi, reJele spaJiale, structuri plisate, bolJi membrane, cupole, pLnze subJiri de tip paraboloizi sau 3iperboloizi, s.a+ figura 5.5 #, cLt Ki forma secJiunii trans(ersale )figura 5.$+@

;igura 1.1

prin utilizarea lamelelor cu dimensiunile secJiunii trans(ersale relati( mici, efectul negati( al diferitelor defecte, specifice materialului lemnos In starea lui naturalH )crHpHturi, noduri, pungi de rHKinH, etc+, asupra rigiditHJii Ki capacitHJii de rezistenJH a unui element din lemn lamelat ncleiat, este cu mult mai redus decLt In cazul unui element identic, e%ecutat din lemn obiKnuit. 9educerea efectului negati( al defectelor se e%plicH prin aceea cH In cazul lemnului Incleiat, influenJa acestora se manifestH numai pe o InHlJime micH a secJiunii, egalH cu secJiunea unei lamele )scLndurH sau dulap+, deoarece suprapunerea lor In aceeaKi secJiune este, practic, puJin probabilH, dacH nu c3iar imposibilH@

;igura 1.!

realizarea de elemente cu caracteristici superioare rezistenJe mecanice sporite In raport cu greutatea lor, (ariaJii dimensionale practic neglijabile sub influenJa umiditHJii, rezistenJe mecanice constante la (ariaJii de temperaturH, dilatare termicH practic nulH, comportare bunH la foc@ asamblare cu elemente metalice simple )saboJi, eclise, buloane+@ montare uKoarH Ki rapidH cu utilaje de capacitate redusH@ ar3itecturH adaptabilH prin proiectare la orice tip de soluJie constructi(H ) figura 5.%+@ e%ecuJia rapidH, industrializatH a elementelor Ki structurilor de rezistenJH din lemn lamelat ncleiat, satisfac In mare mHsurH e%igenJele actuale In construcJii pri(ind reducerea greutHJii proprii Ki, Indeosebi, a consumului de energie InglobatH@ durabilitate crescutH In cazul tratHrii corespunzHtoare a lemnului Inaintea punerii In operH Impotri(a biodegradHrii Ki a focului@ lemnul lamelat Incleiat este, de asemenea, un material care corespunde normelor internaJionale de ecologie Ki de protecJie a mediului InconjurHtor, deoarece este un material natural. 0pre deosebire de construcJiile metalice Ki de beton armat, structurile moderne din lemn lamelat ncleiat nu sunt supuse coroziunii Ki, In consecinJH, nu necesitH mHsuri de protecJie, do(edind In acelaKi timp Ki o foarte bunH comportare la suprasolicitarea climaticH.

F*5- " 5.6