Acordurile de finanare ale Romniei de ctre FMI Dupa anul 1990, relatiile Romaniei cu Fondul Monetar International au cunoscut

o imbunatatire permanenta, ca urmare a eforturilor depuse de autoritatile romane in acest sens. Incepand cu anul 1991 a fost deschisa o reprezentanta permanenta a FMI la Bucuresti, care desfasoara o gama larga de activitati in scopul asigurarii implementarii de catre autoritatile romane a recomandarilor de politica economica ale Fondului, de a mentine legaturi stranse intre organele de conducere ale FMI si autoritatile din Romania, precum si la asigurarea transparentei politicilor FMI in Romania1. Incheierea acordurilor cu FMI dupa anul 1990 a fost o necesitate pentru Romania, care se confrunta la acea vreme cu un deficit extern de amploare (circa 1,5 miliarde de dolari), aceste acorduri fiind necesare in vederea solutionarii problemelor balantei de plati si procurarii de capitaluri de pe pietele internationale. Dupa 1990, Romania a incheiat 7 acorduri cu FMI, primind de cele mai multe ori doar prima transa. Tabel nr. 1. Aranjamente stand-by ncheiate de Romnia cu FMI n perioada 1991-2009 Data NNr. Crt. Tipul Acordului Data Aprobrii Expirrii sau Rezilierii 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Stand-by Standby Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Sursa: www.fmi.ro Dup cderea comunismului, primul aranjament cu Fondul a fost ncheiat n aprilie 1991, pe o durat de 12 luni, pentru 380,5 milioane DST. Acesta avea ca scop accelerarea 11.04.1991 29.05.1992 11.05.1994 22.04.1997 05.08.1999 31.10.2001 07.07.2004 04.05.2009 10.04.1992 28.03.1993 22.04.1997 21.05.1998 28.02.2001 15.10.2003 07.07.2006 15.03.2011 Suma Aprobat (milioane SDR) 380.5 314.0 320.5 301.5 400.00 300.00 250.00 11443.0 Suma Tras (milioane SDR) 318.1 261.7 94.3 120.6 139.75 300.0 0 (nefinalizat) 6088

http://www.fmi.ro/index.php?programs&lg=ro

reformei economice i a fost orientat n special pe reforma sistemului financiar-bancar i pe nchegarea cadrului legislativ i instituional adecvat economiei de pia. Un obiectiv considerat esenial i care a fost privit drept principala ancor a programului l-a constituit limitarea sever a creterii masei monetare la numai 15% pe ansamblul anului, creia i corespundea o cretere a creditului n economie cu 21%. Acest e limite au avut doua justificri majore: absorbirea excesului de lichiditate existent la sfrsitul anului 1990; stavilirea prin prghii monetare a spiralei inflaioniste n condiiile renunrii la n mai 1992 a fost ncheiat un nou acord cu FMI, pe o durat de 10 luni, pentru o sum de 314 milioane DST. Acordul a fost reziliat la 28 martie 1993, dupa ce Romnia primise 261,7 milioane DST. Condiiile n care Romnia putea efectua trageri de credite de la FMI n contul sumelor aprobate au fost: ncheierea micrii corective a preurilor i liberalizarea cursului de schimb al scderea inflaiei pn la o cot anual de 25%; finanarea neinflaionist a deficitului bugetar; reducerea deficitului balanei comerciale i creterea rezervelor valutare; introducerea ratelor real pozitive ale dobnzii. redresarea poziiei externe a rii prin ameliorarea situaiei balanei de pli monedei naionale;

prghiile administrative de control al preurilor.

externe i creterea rezervelor valutare.

Pe 11 mai 1994, guvernul de atunci a ncheiat un nou acord n valoare de 320,5 milioane DST. Acordul a fost reziliat pe 22 aprilie 1997 (data la care a fost aprobat un nou acord stand-by cu FMI). Din suma total, ara noastr a tras atunci doar 94,3 milioane DST 2. Negocierile s-au concentrat asupra unui pachet coerent i bine nchegat de politici fiscale, monetare, valutare i structurale, de natur s limiteze posibilitatea nendeplinirii obiectivelor macroeconomice fundamentale. Perioada negocierilor a fost utilizat de partea romn pentru crearea premiselor care s asigure implementarea acestui program. A fost continuat reforma sistemului fiscal prin introducerea TVA. Cheltuielile bugetare au fost

Drgoescu, Elena, Fondul Monetar Internaional, Editura Dimitrie Cantemir, Trgu-Mure, 2000, p.189.

reduse prin eliminarea complet a subveniilor de consum. De asemenea a continuat procesul de liberalizare a preurilor, n condiiile asigurrii meninerii paritii preurilor interne la energie cu cele mondiale3. Noul acord a reprezentat o sintez i o dezvoltare a celor precedente. Fa de angajamentele anterioare au fost introduse o serie de condiionri noi i criterii de performan noi, care concretizeaz n fapt translatarea obiectivului central dinspre nivelul macroeconomic, spre sectorul real al economiei. Printre noile condiionri amintim: 90% n 1995; creterea rezervelor valutare ale BNR de la mai puin de 100 milioane USD la meninerea deficitului bugetar sub 2,5% din PIB. 1 miliard USD pn la sfritul anului 1995; limitarea arieratelor ntreprinderilor, precum i izolarea financiar a unitilor stabilirea unor obiective cantitative clare n domeniul privatizrii, precum i n intervenia statului n economie, att prin pachetul coerent de politici devalorizarea substanial a cursului valutar oficial; eliminarea subveniilor acordate de stat; stabilirea unei rate a dobnzii real-pozitive; reducerea ratei inflaiei de la aproximativ 300% n anul 1993, la mai puin de

cu probleme severe;

restructurarea sistemului financiar-bancar, inclusiv prin crearea bursei de valori; financiare, ct i prin intervenia direct n restructurarea ntreprinderilor;

Acest acord a inclus si o facilitate de transformare sistematica (aceste facilitati sunt acordate tarilor aflate in tranzitie, care se confrunta cu dificultati in echilibrarea balantei de plati). Lipsa corelrii dintre politica monetar i reformele structurale a determinat apariia unor dezechilibre care au slbit moneda naional. Astfel acordul a fost reziliat. Un nou acord cu FMI a fost ncheiat n aprilie 1997, pentru 13 luni i o sum de 301,5 milioane DST, nsa acordul a euat pe 21 mai 1998, Romnia reuind s atrag doar 120,6 milioane DST. Printre obiectivele aranjamentului se numrau: reducerea, n mod semnificativ, a deficitelor bugetului general consolidat al statului i al sectorului ntreprinderilor de stat, printr-o ajustare fiscal substanial(4,5%);
3

Brezeanu Petre, Simon Ilie, Novac Laura, Instituii Financiare Internaionale, Editura Economic, Bucureti,

2005, p. 54;

creteri mari ale preurilor controlate; politica eficient a veniturilor; msuri de intrire a disciplinei financiare; reducerea acestor deficite va permite o ncetinire a creterii masei monetare, a

ratei inflaiei i a ratei de depreciere a leului. In 1999, autoritatile din Romania si-au reinnoit eforturile de a corecta gravele dezechilibre economice si slabiciunile structurale persistente. In august 1999 Consiliul Director al FMI a aprobat un acord stand-by in valoare de 400 milioane DST (aproximativ 535 milioane USD sau 39% din cota), pentru a sprijini programul de reforma si stabilizare economica al Guvernului Romaniei. Imprumutul a fost pus la dispozitie in patru transe; prima transa, eliberata in august 1999 a fost in valoare de 53 milioane DST (aproximativ 71 milioane USD). Obiectivul principal a fost macrostabilizarea monetar, axat pe eforturile de reducere a inflaiei i de scdere a deficitelor, n special a celor fiscale, comerciale i a celor legate de activitile economice. Guvernul s-a angajat s ntreprind urmatoarele msuri: produse; majorarea valorilor estimate la care se aplic impozitul pe proprietate; creterea cu 70% a accizelor petroliere; suspendarea prevederilor privind amortizarea accelerat; anularea excepiilor la impozitul pe profit; anularea reducerilor la impozitul pe profit pentru asigurri, construcii i La nceputul anului 2000, autoritile au conceput i au nceput implementarea unui program pentru anul n curs care a constituit baza formulrii unei cereri de derogare pentru nendeplinirea unor criterii de performan i pentru finalizarea primei revizuiri a programului. Astfel, Romnia a putut s trag echivalentul a 87 milioane DST (aproximativ 116 milioane USD) de la FMI. n general, programul urmrete consolidarea progreselor realizate n anul 1999 n ceea ce privete stabilizarea economic i reformele structurale. Principalele obiective ale programului sunt: susinerea unei creteri economice bazate pe exporturi; reducerea substanial a inflaiei; consolidarea poziiei externe a Romniei i mbuntirea accesului pe suspendarea facilitilor fiscale pentru investitori; creterea contribuiilor asigurrilor sociale; introducerea taxelor de autorizare pentru comerul cu buturi, tutun i alte

activiti de sponsorizare.

pieele internaionale de capital; construirea bazelor pentru integrarea Romniei n Uniunea European. Obiectivele economice convenite de misiunea FMI i Guvern pentru anul 2000 au fost: inflaie de 27 procente, cretere economic 1,3 procente i un deficit bugetar de 3,5 preocente din PIB. Cu toate acestea, derapajele n implementarea politicilor referitoare la ndeplinirea criteriilor de performan privind reducerea arieratelor i limitarea fondului de salarii din sectorul bugetar au mpiedicat finalizarea celei de-a doua revizuiri a programului susinut prin aranjamentul stand-by. n consecin, aranjamentul stand-by a expirat la sfritul lunii februarie 2001 cu numai dou trane disponibilizate n cadrul aranjamentului, nsumand 140 milioane DST (cca. 187 milioane USD). Dupa anul 2000, Romnia a mai incheiat cu FMI inca 3 acorduri. n octombrie 2001 a fost incheiat un acord cu FMI, in suma de 300 milioane DST, acesta fiind reziliat in 2003. Programul guvernului a vizat atunci sustinerea procesului de dezinflatie si mentinerea deficitului de cont curent, concomitent cu accelerarea reformelor structurale si intarirea perspectivelor de crestere economica. Odata cu semnarea acordului, Consiliul director al Fondului a recomandat Romniei in octombrie 2001 sa continue eforturile destinate reducerii inflatiei, punerea in practica a programelor solide din domeniul fiscal si al privatizarii, precum si reformele structurale, in special in sectorul energetic. Programul economic care st la baza noului acord ncheiat de Romnia cu Fondul Monetar Internaional prevede reducerea n continuare a ratelor contribuiilor la asigurrile sociale, mpreuna cu msuri de lrgire a bazei de impozitare i mbuntirea administraiei fiscale. Ministrul Finanelor a anunat, c n anul 2002 contribuiile pentru asigurri sociale vor scdea de la 49,5% la 47,5%. De asemenea, cota minim de impozitare a veniturilor persoanelor fizice va scdea de la 18% la 14%, iar cota maxima va fi redus cu doua puncte procentuale, la 38%. Cotele intermediare vor fi eliminate, cu excepia celei de mijloc, de 26%. Un alt acord a fost ncheiat n iulie 2004, de 250 milioane DST, acesta fiind un acord stand-by de supraveghere preventiv, care a cuprins angajamentele luate de Romnia n privina politicilor macroeconomice pentru perioada 2004-2006. Principalele obiective macroeconomice vor consolida stabilitatea economica si vor reduce gradual inflatia la 5 % pana in 2006, si vor mentine deficitul de cont curent sub 5 din PIB. In conformitate cu angajamentul ferm al Romaniei de a se integra in UE in anul 2007, obiectivul programului consta in imbunatatirea in mod hotarator a capacitatii administrative si a mediului de afaceri precum si in finalizarea programului de privatizare. Acesta a prevzut accesul la fondurile FMI numai n cazul apariiei unor crize economice

neprevzute. Dezechilibrele macroeconomice au continuat s se mreasc n 2005. Creterea economic i a productivitii au nceput s se ncetineasc, n pofida rapidei expansiuni a cererii interne, impulsionat de consum. Ritmul de cretere a importurilor, care l-a depsit pe cel al exporturilor, a nrautit poziia contului curent; datoria extern a crescut; i, n pofida unei aprecieri considerabile a monedei interne, inflaia a rmas ridicat, ducnd la o accentuat scdere de competitivitate. Expansiunea creditului a contribuit la majorarea deficitului de cont curent la 8.7 procente din PIB n 2005 i a generat presiuni inflaioniste. Ca urmare, n ciuda aprecierii semnificative a leului, procesul de dezinflaie a cunoscut o ncetinire considerabil. Introducerea cotei unice de impozitare de 16 procente asupra venitului i profitului a condus la o pierdere de venituri de aproximativ 1 procent din PIB. ncasrile din impozite indirecte superioare nivelului prevazut n buget, ca urmare a cererii substaniale de bunuri i servicii, au compensat pierderea de venituri rezultat din introducerea cotei unice de impozitare, mentinand constant ponderea veniturilor n PIB. Pe partea de cheltuieli s -au nregistrat depiri considerabile ale fondului de salarii ca urmare a creterilor salariale semnificative n sectorul public (16-34 procente comparativ cu media din 2004) i reducerii semnificative a cheltuielilor de capital (comparativ cu prevederile din buget). Acordul a fost suspendat n 2005, ca urmare a divergenelor dintre FMI i partea romn cu privire la evaluarea performanelor i a cilor de aciune macroeconomic. Acordul a fost suspendat, fara implicatii financiare, nefiind necesara accesarea fondurilor4. La 30 octombrie 2005 FMI a considerat ca Acordul stand-by poate fi considerat deraiat, deoarece, dupa prima analiza a Acordului, realizata in septembrie 2004, politicile economice s-au relaxat si, in pofida unor indelungate negocieri in cadrul celor de-a doua si a treia analize, nu s-a ajuns la nici un acord. La 4 mai 2009, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat solicitarea Romniei privind ncheierea unui aranjament stand-by pentru o perioad de doi ani, n valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,9 miliarde euro sau 17,1 miliarde dolari SUA) i eliberarea primei trane n valoare de 4,37 miliarde DST (aproximativ 4,9 miliarde euro sau 6,6 miliarde dolari SUA)5. Dobnda la tragerea asupra resurselor Fondului Monetar internaional este de 3.5% pe an. Acordul stand-by din anul 2009 pe baza cruia Romnia beneficiaz de asisten
4

www.zf.ro www.bnr.ro.

financiar de aproximativ 12.95 miliarde Euro din partea Fondului Monetar Internaional i a Uniunii Europene prevede o ealonare a tragerilor pe o perioad de 24 de luni6. mprumutul convenit de autoritatile romne cu Fondul Monetar International (FMI), in valoare totala de 19,95 de miliarde de euro, va fi acordat Romniei in opt transe, in functie de rezultatele evaluarilor trimestriale efectuate la Bucuresti de catre expertii FMI, dupa cum rezulta din textul Acordului Stand-By, al scrisorii de intentie si al Memorandumului Tehnic, date publicitatii de catre FMI7:

Tranele acordului Stand-by din 2009

4928
5000 4000 3000 2000 1000 0

1937

1589 863 866 867 867

985

Suma tras (mil. EURO)

Sursa: www.fmi.ro

Prima transa a imprumutului de la FMI, in suma de 5 miliarde euro, a fost virata la inceputul lunii mai i contractata de catre Banca Nationala a Romaniei, pentru sustinerea balantei de plati. Prima transa de la Fondul Monetar International a avut ca destinatie consolidarea rezervelor valutare ale tarii, iar fondurile respective au jucat un rol important in reducerea rezervelor minime obligatorii in valuta ale bancilor romanesti, ajutand la crearea de lichiditati corespunzatoare in piata monetara. Prima transa a imprumutului de la FMI, de 5 miliarde de euro, va fi rambursata de BNR din surse proprii si nu de la bugetul de stat, iar sumele care vor veni la buget din urmatoarele transe conduc la economii de dobanzi. A doua tran a mprumutului de la FMI in valoare de 1,718 miliarde DST, echivalentul a 1,85 miliarde de euro, a fost acordat n septembrie 2009, din care jumatate au intrat la rezerva valutara a Bancii Nationale a Romaniei si jumatate in contul Trezoreiei statului aflat la BNR.

6 7

Voinea M. Gheorghe, Instituii financiar-bancare internaionale, Iai 2010, p.38. http://www.financiarul.ro/2009/06/12/imprumutul-fmi-va-fi-acordat-romaniei-in-8-transe/

A treia tran. Intarzierea adoptarii bugetului si prelungirea instabilitatii politice a creeat premisa primirii celei de a treia transe a FMI, in valoare de 1,5 miliarde euro, concomitent cu transa a patra, de 820 milioane de euro, pe 15 martie 2010. Astfel la nivelul lunii februarie a avut loc eliberarea transelor a treia si a patra din imprumutul acordat Romaniei. Valoarea celor doua transe a fost de aproximativ 2,3 miliarde de euro. Board-ul FMI a votat in unanimitate raportul de evaluare a acordului stand-by cu Romania si a acceptat acordarea unei derogari in ceea ce priveste nivelul arieratelor statului, criteriu care nu a fost indeplinit la finele anului trecut. Jumatate din suma de 2,3 miliarde euro mergnd la rezerva valutara a BNR, iar cealalta jumatate va intra in contul Ministerului Finantelor Publice, pentru finantarea deficitului bugetar. Fondul Monetar Internaional a aprobat pe 2 iulie o nou tran de mprumut pentru Romnia, n valoare de 900 milioane de euro. Cele 900 de milioane de euro fiind destinate acoperirii deficitului de balan, n timp ce virrile anterioare de la FMI ctre bugetul de stat au reprezentat o aciune proactiv a Fondului, care a procedat similar i cu alte state n aceast perioad de criz, pentru a susine deficite temporare. Fondul Monetar Internaional (FMI) a aprobat eliberarea celei de-a asea trane, n valoare de 900 de milioane de euro, din mprumutul de 12,9 miliarde de euro acordat Romniei. FMI a precizat c banii vor merge direct n contul BNR. Pn n prezent, Romnia a primit aproape 10,7 miliarde de euro de la FMI, 2,5 miliarde de euro de la UE i 300 de milioane de euro de la Banca Mondial. Dei majoritatea criteriilor agreate pentru sfritul lunii septembrie au fost declarate ndeplinite, eliberarea urmtoarei trane, programat iniial pentru mijlocul lunii decembrie, a fost amnat pentru jumtatea lunii ianuarie 2011. Una dintre condiionalitile care tergiverseaz eliberarea urmtoarei trane de la FMI este aprobarea bugetului pentru anul viitor. n sedina din 27 septembrie 2013, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat solicitarea Romniei de a ncheia un nou aranjament stand-by, pentru o perioad de 24 luni, n sum de 1,75 miliarde DST (aproximativ 1,98 miliarde euro), reprezentnd 170% din cota Romniei la FMI. Autoritile romne au informat Fondul c doresc s trateze noul aranjament ca unul de tip preventiv, respectiv c nu intenioneaz s efectueze trageri n cadrul acestuia. Concomitent, a fost solicitat i Uniunii Europene un sprijin financiar n valoare de 2 miliarde euro. n 26 martie 2014, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a analizat rezultatele primei i celei de-a doua evaluri privind ndeplinirea criteriilor de performan asumate de Romnia n cadrul noului aranjament stand-by, punnd la dispoziia

rii noastre tranele doi i trei, reprezentnd cumulat 389,4 milioane DST (echivalentul a 436,3 milioane Euro). Astfel, pn la acest moment, valoarea total a resurselor puse la dispoziia rii noastre n cadrul aranjamentului stand-by curent nsumeaz 584,1 milioane DST (echivalentul a 654,4 milioane Euro). Autoritile continu s trateze prezentul acord ca preventiv i nu intenioneaz s efectueze trageri. Totodat, n cadrul aceleiai edine a Consiliului Directorilor Executivi au fost analizate rezultatele misiunii ex post evaluation, ce a avut ca obiect evaluarea post factum a aranjamentului stand-by anterior, aprobat pentru Romnia n luna martie 2011.