CURS 2

NVAREA
INVATAREA = munca intelectual i fizic desfurat n mod sistematic de ctre elevi, n vederea nsuirii coninutului ideatic i formrii abilitilor necesare dezvoltrii continue a personalitii. INVATAREA = ca act de elaborare de operaii i de strategii mintale/cognitive n nelesul cel mai larg al cuvntului, nvarea constituie rocesu! "o#$n"irii e% eriene!or in"ivi"ua!e "e co& ortare' (A. . !eontiev", deci nu e vor#a nu&ai "e )or&area rice eri!or *i nsu*irea unor cuno*tine, ci se cu rin"e *i )or&area &otivaiei, atitu"ini!or, senti&ente!or, ca *i a voinei . Tot ceea ce nu este nnscut este nvat, se )or&ea+ n e% erien, rin contactu! cu &e"iu! socia! *i ce! natura!, As ecte a!e invriiAspectul procesual al nvrii # cuprinde momente sau procesele care compun o secven de nvare. n activitatea rocesua! se "istin. ur&atoare!e eta e erce erea &ateria!u!ui ne!e.erea acestuia nsu*irea cuno*tine!or )i%area n &e&orie a !icarea cuno*tine!or actua!i+area cuno*tine!or trans)eru! cuno*tine!or C/N0III A1E NVRII A. Con"iii interne B. Con"iii e%terne A, C/N0III INTERNE n procesul nvrii sunt implicate: a, pe de o parte ma$oritatea rocese!or co.nitive , vo!itive, a)ective, apoi atenia, !i&#a2u!, &otivaii!e, a titu"ini!e, interese!e, fiecare avand un rol bine definit. #, pe de alta parte sunt implicati i )actori #io!o.ici (varsta, starea sanatatii organismului, potentialul genetic, somnul, bioritmul intelectual etc ." *i si3o!o.ici (nivelul de inteligenta, aptitudinea colar, aptitudini speciale, spiritul de observare etc." ce "eter&in e)iciena sau ine)iciena acesteia,

12

4, 5erce ii!e % rol important n nvaare deoarece ofer materialul necesar reprezentrilor, memoriei i gndirii, difereniaz un obiect de altul prin reflectarea structurii i a semnificaiei. Astfel n procesul nvrii profesorul trebuie s aib n vedere dezvoltarea la elevi a diferitelor tipuri de percepie, mai ales a celei vizuale &apro'. ()* din informatii ne vin pe aceasta cale" % pe baza percepiei se dezvolt i spiritul de observare Astfel perceperea activ a obiectelor i fenomenelor va fi insotita de e'plicatiile verbale ale profesorului, pt. a completa prin informatii suplimentare imaginile elevilor asupra acestora. 2, Re re+entari!e % ofera materialul necesar gandirii pentru generalizari sub forma de notiuni, legi, reguli, principii, precum si memoriei, pt. a fi folosit mai tarziu prin actualizare 2, 6$n"irea % rol esential in procesul invatarii % proces de formare a conceptelor si structurilor operationale , de intelegere a realitatii si adaptare prin rezolvare de probleme 7, 8e&oria % constituie baza activitatii de invatare %proces psi+ic de intiparire si stocare a informatiei, de reactualizare, prin recunoastere sau reproducere a acesteia intr#o forma selectiva. 5entru, a creste e)icienta invatarii cnd materialul de invatat este redus ca volum si usor de inteles #, repetari concentrate / reproduceri prin mecanismul asociatiilor cnd materialul este voluminos #, fragmentarea lui, esalonarea repetarilor 5R/9ES/RU1 -trebuie sa foloseasca e'ercitii de repetare logica si creativa, sa aiba in vedere dezvoltarea la elevi a memoriei voluntare, a rapiditatii, a volumului, promptitudinii si fidelitatii acesteia. - va cauta sa evite oboseala elevilor prin crearea de motivatii , caracterul inteligibil al continutului transmis si intelegerea acestuia folosind materialul didactic si metodele participative Aadar con"iii!e unei &e&orri e)iciente sunt. cunoa*terea "e ctre e!evi a sco u!ui &e&orrii (&otivaia: ne!e.erea cuno*tine!or re etarea erseverent a &ateria!u!ui entru )i%area te&einic cunoa*terea re+u!tate!or *i autore.!area ;, I&a.inaia % proces de constructie a unor imagini sau idei noi, prin combinarea e'perientei anterioare 13

% are rol deosebit in elaborarea de produse noi, originale /rearea de imagini noi are loc cu a$utorul unor procedee cum sunt. reorganizarea cunostintelor, combinarea si recombinarea lor, disocierea si fuzionarea in forme noi, metaforizarea, sc+ematizarea etc. <, Atenia % prin intermediul ei se realizeaza orientarea selectiva si concentrarea proceselor psi+ice in scopul cunoasterii materialului de invatat, care este selectat si filtrat in functie de interese si motivatii % eficienta invatarii depinde in mare masura de concentrarea si stabilitatea atentiei, de distributivitatea si fle'ibilitatea ei. E!evii nu ot avea o atentia concentrata &ai &u!t "e 4<=2> "e &inute, 0e aceea tre#uie evitata su raincarcarea cu &ateria! "e invatat iar !a une!e !ectii &ai .re!e sunt necesare sarcini concrete "e !ucru, &eto"e variate, &ateria!e "i"actice si )or&e "istractive, ?, Con"itii e%terne 0nclud. a, )actori socio=or.ani+ationa!i #, )actori te& ora!i c, )actori si3oer.ono&ici 1e asemenea statusu! ro)esoru!ui este foarte important. 2rofesorul trebuie sa fie pregatit pentru activitatile didactice. Aceasta pregatire incepe cu alcatuirea planificarii materiei de predat &va preciza la fiecare capitol nr. de lectii, scopul, obiectivele operationale, strategiile didactice si instrumentele de evaluare a cunostintelor sau deprinderilor". 2e baza planificarii va elibera proiectele didactice tinand seama de prevederile programei scolare, de manual, de nivelul de cunostinte al elevilor 1upa fiecare lectie profesorul trebuie sa se autoanalizeze &cat a reusit sa transmita, daca elevii au inteles, cum ar trebui sa procedeze la lectiile urmatoare" 1upa fiecare capitol este bine sa testeze elevii pentru a se convinge sa si#au insusit cunostintele pentru a trece la capitolul urmator 3rganizarea activitatii de invatare trebuie sa inceapa o data cu fiecare lectie. 0n acest scop, dupa ce a realizat predarea unui obiectiv operational, profesorul va face fi'area cunostintelor &c+estionare orala, aplicatii practice, rezolvari de e'ercitii sau probleme" apoi va trece la obiectivul urmator, iar in final va face o fi'are generala, dupa care va urma tema pentru acasa.!a anumite lectii va elabora fise de lucru, va organiza invatarea in grup, activitati independente a, 9actorii socio=or.ani+ationa!i Se refera la modalitatile de organizare a procesului invatarii de catre scola, profesor, familie, mass-media. Scoa!a functionalitatea spatiilor scolare si diversificarea lor in functie de situatiile de invatare, sc+imbarea locurilor de invatare &cabinete, laboratoare, 4ali de clasa" atmosfera de munca din scoala si din clasa de elevi orarul scolii 14

 materialul didactic, te+nicile audiovizuale dotarea laboratoarelor si mobilierul 5ro)esoru! trebuie sa organizeze invatarea a. i. sa#i creeze fiecarui elev conditii sa invete, in raport cu posibilitatile lui, cu ritmul sau de munca intelectuala materialul prezentat trebuie sa fie accesibil, adecvat nivelului de gandire si de cunostinte al elevului, sa fie structurat logic si prezentat in mod gradat. de la simplu la comple', de la usor la greu, de la cunoscut la necunoscut precizarea obiectivelor la fiecare lectie si cunoasterea lor de catre elevi relevarea ideilor de viata integrarea noilor cunostinte in cele anterioare crearea unei motivatii optime a invatarii folosirea metodelor activ#participative, a unor intrebari#problema , a dezbaterilor, confruntari de idei aplicarea si transferul cunostintelor informarea elevilor asupra rezultatelor invatarii #, 9actorii te& ora!i invatarea esalonata in timp e mai eficienta decat invatarea comasata pauzele lungi sunt favorabile invatarii unui material dificil & se recomanda la inceput pauze scurte/apoi din ce in ce mai lungi" dupa o invatare intensa e recomandata o stare de inactivitate , odi+na activa sau somn c, 9actorii si3oer.ono&ici 5 decurg din relatia om#masina , intrucat scoala moderna utilizeaza pe scara tot mai larga te+nici audio#vizuale, calculatoare, masini de instruire si evaluare a rezultatelor, aparate, instrumente si utila$e ofera un potential de informare , motivare si formare a elevilor, spri$inindu#i. 2e langa acesti factori mai e'ista o serie "e )actori, care scad eficienta invatarii si randamentul scolar . # )actori stresanti # )actori )i+ici &zgomote puternice, aer poluat" # )actori )i+io!o.ici &starea sanatatii, subnutritia" # )actori si3osocia!i &supraincarcarea, relatii tensionale" TI5URI (STI1URI: 0E NVARE 6levii re)er s nvee n "i)erite &o"uri . unora le place s studieze sin.uri, s acioneze n .ru , altora s stea !ini*tii "eo arte *i s=i o#serve pe alii. Alii prefer s fac cte puin din fiecare. 7uli oameni nva n moduri diferite fa de ceilali n funcie de clas social, educaie, vrst, naionalitate, ras,cultur, religie. STI1U1 0E NVARE se refer la si& !a re)erin entru &eto"a rin care nv& *i ne a"uce& a&inte ceea ce a& nvat@ 8 se refera la faptul c in"ivi+ii rocesea+ in)or&aii!e n "i)erite &o"uri , care implic latura cognitiv, elemente afectiv#emoionale, psi+omotorii i anumite caracteristici ale situaiilor de nvare. 9iecare dintre noi are o capacitate de a nva n diferite moduri. 2entru a determina ce stil de nvare avem, trebuie observam modul in care invm ceva nou. 4pecialitii subliniaz ro!u! "eose#it e care ! 2oac ca"re!e "i"actice , contribuia acestora :n meseria de a#i nva pe elevi cum s nvee; adaptat nevoilor, intereselor, calitilor personale, aspiraiilor, stilului de nvare identificat. 15

Invatarea *co!ar este marcat de diferente individuale, de stiluri diferite n care elevii invat. 6'ist o mare varietate de astfel de stiluri. 6levi diferiti invat n moduri diferite. 9iecare are modul lui preferat de a invta8 fiecare parcurge o situatie de invtare n maniera sa personal8 fiecare reactioneaz n felul lui n fata unei sarcini de invtare8 fiecare se anga$eaz in c+ip personal n solutionarea problemei8 fiecare are sensibilitatea lui la anumite lucruri i ritmul propriu de invtare8 fiecare i elaboreaz un stil de a gndi, de a memoriza etc. 6levi diferiti se folosesc de stiluri diferite. 0n activitatea lor de invtare independent, ca i n activitatea din clas, ei folosesc pe cont propriu asemenea stiluri. 1e e'emplu, unii elevi invat mai bine un continut e'trem de structurat, de secvential, altii, dimpotriv, principii generale8 unii pot invta cantitti mari de detalii, c+iar de mare finete, in timp ce altii # aspectele globale, de sintez etc. <ecunoasterea si inelegerea acestor diferente n stilurile de invtare personale necesita, acceptarea si utilizarea unei mari varietati de metode, procedee, materiale didactice de prezentare a continuturilor noi. Exist mai multe stiluri de nvare: 0u analizatorul implicat sunt = stiluri de nvare de baz. 4, vi+ua! = puncte tari. i amintesc ceea ce scriu i citesc !e plac prezentrile i proiectele vizuale i pot aminti foarte bine diagrame, titluri de capitole i +ri neleg cel mai bine informaiile atunci cnd le vd 2, au"itiv # puncte tari. i amintesc ceea ce aud i ceea ce se spune !e plac discuiile din clas i cele n grupuri mici i pot aminti foarte bine instruciunile, sarcinile verbale/orale neleg cel mai bine informaiile cnd le aud 7, tacti!=Aineste+ic# puncte tari. i amintesc ceea ce fac i e'perienele personale la care au participat cu minile i ntreg corpul &micri i atingeri" !e place folosirea instrumentelor sau prefer leciile n care sunt implicai activi/participarea la activiti practice i pot aminti foarte bine lucrurile pe care le#au fcut o dat, le#au e'ersat i le#au aplicat n practic &memorie motric" Au o bun coordonare motorie 0u eficien, nvarea poate fi. 1. receptiv-reproductiv 2. inteligibil . creativ 0u modul de organizare a materialului "e invat, distingem. 1. nvare programat 2. euristic! . algoritmic! ". prin modelare #. rezolvare de probleme! 16

$.

prin descoperire inductiv! deductiv analogic %i pe secvene operaionale

0u operaiile %i mecanismele g&ndirii i& !icate n nvare, deosebim. 1. nvare prin observare! 2. imitare! . prin condiionare reflex! ". condiionare operant! #. prin descriminare! $. asociere verbal! '. prin identificare n )uncie "e coninutul nvrii, adic de ceea ce se nva, deosebim. 1. nvarea senzorio-motorie (nvarea deprinderilor)! 2. nvarea cognitiv (nvarea noiunilor)! . nvarea afectiv (nvarea convingerilor! sentimentelor! atitudinilor) ". nvarea conduitei moral-civice. 9or&e "e invare 4, nvarea s ontan 2, nvatarea neor.ani+at "in ca"ru! )a&i!iei sau a! ro)esiuni!or 7, nvarea sco!ar # are un caracter sistematic, organizat # este diri$at de ctre profesor # se realizeaz cu a$utorul unor metode i te+nici eficiente de nvare respectnd principiile didactice # este supus feed#bac>#ului, pe baza verificrii i evalurii permanente a rezultatelor obinute de elevi, fiind ameliorat prin corectarea greelilor. <, nvarea socia! const n insuirea e'perienei social#istorice de ctre tnra generaie, n scopul formrii comportamentului social. 6'ist dou forme mari de nvare n care se ncadreaz toate tipurile analizate mai sus. s ontan *i siste&atic, 0n concluzie, nu se fac aprecieri daca un stil de invatare este mai bun decat altul. 2rincipalul este ca fiecare elev tinde sa#si formeze, cu timpul, un stil propriu de invatare, si pe care, practicndu#? sistematic, se va gasi intr#o situatie confortabila. 5ro)esoru! trebuie sa evalueze corect diferite stiluri de invatare si sa elaboreze lectii care sa se adreseze acestor stiluri8 sa permita fiecarui copil sa invete folosind stilul sau specific.

17