Sunteți pe pagina 1din 7

CURS 9 METODOLOGIA ELABORRII SITUAIILOR DE INSTRUIRE. PROIECTUL DE LECIE.

DELIMITARI CONCEPTUALE: DEFINITII Dupa ce au fost identificate elementele activitatii didactice (principii, continuturi, forme, metode, mijloace etc.), profesorul sa procedeze la schitarea unei modalitati de combinare a lor, de organizare, de coordonare si dirijare, de desfasurare si de finalizare a activitatii didactice. nainte de a a! a "e #n d$#%& t$e'#ie (a) ! *e+i # , -ii %intii. Kotarbinski (parintele praxiologiei). Ce nseamna? elaborarea unui model (scenariu) de actiune; respectiv proiectarea prealabila a lectiei. &edagogic vorbind, proiectarea reprezinta procesul deliberativ de fixare mentala a pasilor ce vor fi parcursi n realizarea instructiei si educatiei.

P$,ie ta$ea dida ti a - Activitate complexa de anticipare a ceea ce doreste (si trebuie) sa realizeze profesorul mpreuna cu elevii sai n cadrul unei lectii/sistem de lectii, astfel nct obiectivele educationale sa fie atinse.

n contextul n,#!#i #$$i #!#%, !n ent$#! "$,ie ta$ii dida ti e este plasat de%e$(#! dida ti "e$(,na!i+at, concretizat !n unitatea de nvatare. Pe$(,na!i+a$ea a t#!#i dida ti ofera profesorului posibilitatea de a de ide a(#"$a %,da!itati!,$ de "$eda$e& de e/"$i%a$e& de a"!i a$e a "$in i"ii!,$ dida ti e astfel !nc"t scolarul sa beneficieze de un parcurs scolar individualizat !n functie de conditiile si cerintele concrete ale !nvatarii. #rice "$,ie t dida ti are, practic, caracter de d, #%ent ad%ini(t$ati* deoarece asociaza prin particularizare e!e%ente!e "$,0$a%ei ( ,!a$e (obiective de referinta, continuturi, activitati de !nvatare) cu acele $e(#$(e de ti%" (i %ate$ia!e considerate adecvate predarii. n ceea ce priveste #nitatea de 1n*ata$e, aceasta se identifica cu lectia / sistemul de lectii, fiind o structura didactica deschisa si flexibila deoarece$ determina formarea la scolari a unui comportament specific este unitara din punct de vedere tematic se desfasoara sistematic si adecvat prin aplicarea principiilor didactice se finalizeaza prin evaluare (pentru a asigura feed-backul). P$,ie te!e "eda0,0i e ale #nitati!,$ de 1n*ata$e trebuie completate ritmic pe parcursul unui an scolar pentru a reflecta c"t mai bine realitatea. n nici un caz, "$,ie ta$ea dida ti a nu trebuie confundata cu "!ani2i a$ea. %elatia dintre cele doua actiuni nu este una de opozitie, ci de adecvare, de trecere de la general la particular, de la global la secvential, !n mod esalonat. 122

Astfel: roiectul de lectie (centrat pe obiective, care devin realitate sub efectul activitatii profesorului) evidentiaza modul cum devin operationale continuturile! cum se utilizeaza metodele si mi"loacele! cum participa elevii! care sunt actiunile de predare si nvatare! cum devine profesorul managerul actiunii didactice! care P$a ti a$ea a ti*itatii dida ti e sunt modalitatile de evaluare preconizate, toate acestea la modul anticipativ. lanul de lectie pune accentul$ pe prevederea scopurilor (informativ, formativ, educativ), pe continutul transmis (mentionat !n mod detaliat), pe structura lectiei, etapele instruirii si timpul necesar, pe metodologia de predare (defalcat pe fiecare eveniment al instruirii) toate acestea conform unui model relativ fix de concepere, de unde si obligatia respectarii planului exact asa cum a fost conceput. P!an#! de !e tie este !ndeosebi o proiectare prin continut si pentru continut. P$,ie t#! este o schitare (desenare, creionare) a instruirii prin obiective, proced"ndu'se la o abordare sistematica ce asigura eficienta manageriala a procesului didactic. &lanul trebuie respectat !ntrutotul. P$,ie t#! ofera posibilitatea ajustarii din mers, !n functie de context si imprevizibil. n design-ul instruirii, o lectie ( un sistem de lectii nu mai apare izolat ci ca o secventa ( secvente !n lantul etapelor !nvatarii unei teme, capitol, sectiune, modul asigur"ndu'se realizarea echilibrata a scopurilor si obiectivelor operationale a !nvatarii cumulative (prin adaugare si !ntelegere). ETAPELE PROIECTARII PEDAGOGICE A UNEI UNITATI DE N3ATARE #rice act de proiectare pedagogica parcurge c"teva etape, corespunzatoare !ntrebarilor pe care si le pune profesorul. )stfel, ( -e%ati e!e%ente!e ,$i a$#i "$,ie t dida ti (#nt #$%at,a$e!e:

#nterpretarea sc$emei% 123

#bservam ca proiectarea unei unitati de !nvatare (lectie ( sistem de lectii) parcurge * etape, !n fiecare etapa profesorul urm"nd sa decida. &tapa #: se realizeaza urmatoarele operatii$ (ta'i!i$ea ,%",$ta%ent#!#i 2ina!, respectiv ce trebuie sa stie si sa fie capabili sa faca elevii la sf"rsitul lectiei. ,%"a$a$ea ,'ie ti*e!,$ ,"e$ati,na!e (evaluabile) # eea e "$e*ede "$,0$a%a ( ,!a$a a di( i"!inei (cu obiectivul de referinta)+ !n aceasta etapa, profesorul precizeaza si performantele minime asteptate. ,n(ide$atii cu privire la posibilitatile reale de a realiza obiectivele propuse !n timpul disponibil.

()&*)#& + ,biectivele sa fie clare si precise! sa delimiteze o conduita sau o ac$izitie educativa concreta. &tapa ##% consta !n stabilirea continuturilor de transmis (cunostinte, priceperi, deprinderi, abilitati etc.) potrivit programei scolare si manualului. ,ste etapa !n care profesorul personalizeaza actul didactic deoarece !l adapteaza, !nlocuieste, omite sau adauga tot ceea ce considera ca necesar scolarului pentru a avansa !n !nvatare si pentru a dob"ndi comportamentul preconizat+ el poate utiliza si alte materiale suport, conform algoritmului lectiei stabilite. &tapa ###% analiza resurselor (umane, materiale, procedurale) vizeaza urmatoarele operatii$ analiza carecteristicilor gr upului tinta de elevi, respectiv nivelul de pregatire, capacitatile lor de !nvatare, personalitatea, motivatia, disponibilitatile de exprimare, profesorul cu experienta sa, statutul scolii etc. stabilirea celei mai adecvate forme de organizare a clasei, a fondului de timp necesar fiecarui moment al lectiei etc. analiza conditiilor materiale necesare$ manuale, texte auxiliare, materiale didactice, mijloace multimedia, precum si locul de desfasurare a lectiei (sala de curs, laborator, muzeu, cadru natural etc.). &tapa #'% vizeaza elaborarea prin anticipatie a strategiei didactice, respectiv$ alegerea metodelor si procedeelor de predare, a metodelor de !nvatare (prin cooperare sau prin competitie) selectarea materialului intuitiv pentru fiecare secventa de predare !nvatare stabilirea combinatiei optime a metodelor, procedeelor si mijloacelor de !nvatam"nt ce urmeaza a fi activate, astfel !nc"t sa se asigure atingerea obiectivelor de catre c"t mai multi scolari (cel putin -(. din efectivul clasei). 124

&tapa '% consta !n stabilirea tipurilor si instrumentelor de evaluare astfel !nc"t profesorul sa aiba posibilitatea sa constate daca ceea ce si'a propus s'a realizat si !n ce masura. ,valuarea cea mai valida este cea care se realizeaza prin compararea rezultatelor obtinute cu rezultatele scontate, preconizate (cu obiectivele).

()&*)#& + &ste important sa fie evaluata nu numai cantitatea de informatie de care dispune scolarul! ci ! mai ales! ceea ce poate el sa faca utiliz-nd de"a ceea ce stie sau intuieste. 4n acest sens! se inclusiv autoevaluarea si . sau evaluarea prin consultare n grupuri mici pentru a sesiza modul n care scolarii si exprima liber opiniile sau accepta cu . fara toleranta opiniile celorlalti. n "$,ie ta$ea "$,'e!,$ de e*a!#a$e 4te*a 1nt$e'a$i (#nt #ti!e "$,2e(,$#!#i: care sunt obiectivele cadru si obiectivele de referinta ale programei scolare pe care trebuie sa le realizeze scolarii ? care sunt performantele minime (si c$iar medii) pe care le pot atinge scolarii pentru a demonstra ca au atins aceste obiective ? c-nd si n ce scop evaluez ? pentru ce tip de evaluare optez ? ce instrumente voi folosi ? cum voi proceda pentru ca evaluarea sa cuprinda toti scolarii si sa fie obiectiva ? sunt dispus.a sa interpretez rezultatele evaluarii si sa reglez propria activitate astfel nc-t toti scolarii sa poata atinge! n final! standardele curriculare de performanta ? Concluzii% &rin "$,ie ta$ea dida ti a profesorul stabileste (!n detaliu) !n amanunt ceea ce urmeaza sa se realizeze !n clasa !mpreuna cu elevii (ce intentii are), precum si modalitatile practice pe care preconizeaza sa le foloseasca pentru a'si atinge obiectivele propuse (!nseamna ca proiectul unei lectii are caracter strategic). Dar, oric"t de minutios ar fi elaborat, proiectul (scenariu) didactic nu poate anticipa toate !nt"mplarile ce pot interveni (surveni) pe parcursul lectiei. n astfel de cazuri, numai maiestria pedagogica !l va ajuta sa nu se abata prea mult de la ceea ce a stabilit si prevazut !n proiect, venind !n !nt"mpinarea unor astfel de evenimente imprevizibile cu metode si procedee adecvate. De asta se si spune ca realizarea proiectului didactic !ntr'o situatie concreta este opera profesorului, respectiv rezultatul artei sale didactice (!n virtutea careia el va anticipa toate detaliile pe care le implica lectia). e ce se bazeaza realizarea unui proiect didactic? /. pe cunoasterea etapelor de baza ale proiectului didactic (cele cinci etape . elemente de baza) 0. pe cunoasterea si stap-nirea principiilor didactice 1. pe cunoasterea si stap-nirea te$nologiei didactice (metode si mi"loace) 2. pe cunoasterea clasei de elevi (lectia este diferita de la o clasa la alta) 3. pe g-ndirea creatoare si capacitatea de anticipare a profesorului 125

STRUCTURA PROIECTULUI DIDACTIC #rice proiect didactic este structurat !n doua parti$ #dentificarea Constructia #. #dentificarea: include indicatorii / 0coala / 1lasa / Disciplina / 2ipul lectiei (comunicarea cunostintelor, 2ema lectiei (subiectul) / formarea deprinderilor, recapitulare, evaluare, mixta) / 3arianta de lectie / Durata / 4etode si mijloace de !nvatam"nt / #biectiv de referinta / #biective specifice (operationale) 5iecarei parti !i corespund anumiti indicatori si un mod specific de asociere a informatiei cu acesti indicator.i ##. Constructia scenariului didactic 1onstructia proiectului este !n concordanta cu evenimentele instruirii 6. (e (ta'i!e( !nt"i ,'ie ti*e!e ,"e$ati,na!e (care sunt corelate, evident cu continutul lectiei) -. (e (ta'i!e( (t$ate0ii!e !n functie de continut si de obiective. 0unt stabilite sarcinile de !nvatare (ce trebuie sa faca elevul pentru a dovedi ca si'a !nsusit o cunostinta) si %et,de!e& %i5!,a e!e de 1n*ata$e , materialele didactice cu ajutorul carora elevul va rezolva sarcina de !nvatare .. (e (ta'i!e( !ntrebarile de evaluare a nivelului de realizare a obiectivelor propuse

()&*)#& + )ot scenariul didactic depinde de stabilirea obiectivelor. 4n functie de ele se realizeaza apoi proiectul si se poate evalua eficienta activitatii didactice. 5a sf-rsitul proiectului! n functie de timpul alocat lectiei! pot fi facute mentiuni exprese cu privire la stabilirea obiectivelor.

126

PROIECT DIDACTIC 6 MODEL #. &lemente de identificare (date generale) 1adru didactic777....................................................................... Data 777..................................................................................... 8nitatea scolara 77777............................................................ 1lasa 7777................................................................................ Disciplina de !nvatam"nt (ob. de studiu)777.............................. 2ema lectiei (capitolul) 77777................................................. 0ubiectul lectiei 7777777..................................................... 2ipul lectiei 777777777..................................................... 3arianta de lectie (se trece, optional) 7777.............................. Durata lectiei (!n minute) 7777.................................................. 4etode didactice si procedee folosite 777.................................. 4ateriale didactice (carte, plansa, schema,)7................................ 4ijloace tehnice (retroproiector, calculator, video etc.).................... #biectivul de referinta (sarcina did. dominanta) 77...................... #biective operationale$ #6 # . . . #n Constructia (scenariul activitatii didactice) A. Captarea atentiei (minute) Ce face profesorul Ce face elevul B. !nuntarea obiectivelor operationale ("# minute) Ce face profesorul Ce face elevul C. %eactualizarea cunostintelor anterioare (-minute) (pt.a asi$ura continuarea cunoasterii si pentru a evalua pe elevi) Ce face profesorul Ce face elevul D. %ransmiterea (prezentarea) noului continut informational (organizarea elevilor pentru !nvatarea 9 stabilirea sarcinilor de !nvatare 9 dirijarea !nvatarii+ toate se fac concomitent) (minute) Ce face profesorul Ce face elevul E. Asi$urarea retentiei si obtinerea feed-bac&ului (pentru a verifica daca !nvatarea s'a produs si la ce nivel de performanta. 0e pot pune si note) (minute) Ce face profesorul Ce face elevul F. !valuarea formativa (se mentioneaza metoda si instrumentul sau proba prin care se realizeaza evaluarea). Ce face profesorul Ce face elevul 127

G. Asi$urarea transferului (tema pentru acasa 9 bibliografie de conspectat daca e cazul) : (minute). Ce face profesorul Ce face elevul ITEMI PENTRU AUTOE3ALUARE SI PROBLEME DE REFLECTIE 7(a$ ini de %#n a inde"endenta8 Indi ati *a$ianta de $a("#n( a$e (e a"$,"ie e! %ai %#!t de 2,$%#!a$ea din a"it,!#! (t#diat (i e/"!i ati de e *a$iante!e e!e!a!te n# (#nt (ati(2a at,a$e: 9. P$,ie ta$ea dida ti a este$ a8 , "$,ie tie %enta!a a ceea ce se va !nt"mpla !n clasa (laborator, atelier etc.)+ '8 ( -ita$ea a ti*itati!,$ si ,"e$atii!,$ pe care profesorul le va !ntreprinde !ntr'o activitate didactica viitoare+ 8 "$, e(#! de anti i"a$e a ceea ce intentioneaza profesorul sa realizeze, !mpreuna cu elevii, !n cadrul unei (unor) activitati instructiv'educative determinate, pe parcursul unui trimestru sau an scolar, !n scopul realizarii obiectivelor programei disciplinei pe care o preda. :. a8 En#ntati e*eni%ente!e in(t$#i$ii (i "$,"#neti , 0$#"a$e a !,$ 1n 2#n tie de ti"#! de !e tie 2,!,(it. '8 Rea!i+ati& "e a ea(ta 'a+a& "$,ie t#! dida ti a! #nei !e tii 7de #n an#%it ti"8& !a a!e0e$ea d#%nea*,a(t$a.

128