Sunteți pe pagina 1din 18

Universitatea Ştefan cel Mare Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică Specializarea: Econ. Comerţului, turismului şi serviciilor Anul II, ZI, Grupa

Referat la disciplina Tehnici de operaţionale în turism

E-business în turism

2

Generalităţi

Conceptul de e-business s-a născut cu mult înainte de apariţia Internetului. Încă din anii '70, domeniul afacerilor asistate de calculator a devenit populat pentru retelele financiare. Diferite instituţii (băncile) erau conectate prin intermediul unor reţele private în vederea efectuarii diverselor tranzacţii cu spriginul tehnologiei computerizate. Standartul EDI (Electronic Data Interchange) stipulează diverse formate universale de intere- schimb de informaţii. Odată cu apariţia Internetului dimensiunea afacerilor electronice a crescut simţitor. Termenul e-business a fost în premieră folosit în 1997 de către IBM, ce defineşte e- businessul ca fiind o modalitate de acces securizat, flexibil şi integrat pentru desfăşurarea diferitor afaceri prin combinarea proceselor şi sistemelor care execută operaţii de bază ale afacerilor cu cele ce fac posibilă găsirea informaţiilor pe Internet. Teoretic, prin conectarea sistemului informatic pe Web, putem spune că dezvoltăm un e-business, adică instruim "sistemul nervos central al afacerii noastre", după spusele lui Bill Gates. La început a fost folosit termenul e-commerce, care a devenit, ulterior doar un aspect (important) al conceptului e-business. Un alt termen - lansat de compania Hewlett-Packard în 1999 - e-service, desemnând oferirea unor solutii complete pentru e-business, constituite din hardware, software şi consultanţă. Internetul pune la dispoziţie diferite forme de comunicaţie, combinând toate tehnologiile actuale într-un singur cadru de lucru în care-s integrate diferite dispozitive electronice (trimiterea unui fax pe Internet, recepţionarea unui mesaj vocal, convertirea unui fax într-un mesaj e-mail şi reciproc) oferă afacerilor posibilitatea de integrare mult mai facil. Tranzacţiile pot fi efectuate prin telefonul mobil cu acces prin WAP. Ne putem conecta la Internet pentru a trimite mesajele e-mail (wap.yahoo.com), sau pentru navigare şi căutare de informaţii (wap.google.com).

Prezenţa pe web. Motive

Comerţul electronic oferă oportunitatea de a câştiga mai mulţi clienţi şi de a comunica mai strâns cu aceştia. Pe web, fiecare afacere are o prezenţă totală "non-stop", şi indiferent dacă afacerea este mică, medie sau mare, aceasta îşi poate câştiga clienţi din întreaga lume sau se poate adreasa unei clientele specializate. IT-ul dă posibilitatea cunoaşterii cât mai multor aspecte despre clienţi şi preferinţele lor. Acesta conduce la realizarea facilă a rapoartelor analitice privind procesele de afaceri.

3

Costuri reduse pentru servicii de distribuţie. Internetul scade costul distribuţiei de informaţii şi le menţine actualizate (www.amazon.com). Pe web, informaţia poate avea şi statutul de produs, comerţul electronic migrând de la vânzarea de bunuri palpabile la cea de date. (consultanţă, muzică, filme, software, etc.)

Avertismente

- migrarea de la o piaţă locală la o piaţă mondială - necesită dezvoltarea unui model viabil de afacere;

- problema drepturilor de autor - nu se recomandă etalarea pe web a unui anumit conţinut fără a avea acordul autorilor;

- legalitatea - activitatea trebiue desfăşuarată în condiţii legale;

- securitatea - nerespectarea normelor de securitate şi asigurare a confidenţialităţii duce la un eşec timpuriu;

- viabilitate - procesele antrenate într-o afacere trebuie să fie viabile.

Etapele prezentei pe web:

În prima etapa compania îşi face simţită prezenţa pe web prin intermeediul unei pagini,

fără a stabili o strategie clară.

În cea de a doua etapa, "site web structurat" - sunt oferite informaţii structurate, pentru

care există un motor de căutare după cuvinte cheie, cadrul general al organizaţiei, angajaţii pot schimba mesaje între ei prin intermediul sistemului intern de poştă electronică sau cu ajutorul listelor de discuţii;

Compania încearcă să-şi vândă informaţii, bunuri, servicii, etc în maniera on-line (comenzi

prin email), dar sistemul nu este conectat direct la o baza de date disponibilă pe web. Sistemul este lent, costă mulţi bani şi nu este securizat.

Faza "afacerilor electronice". Site-ul organizaţiei este direct conectat la Intranetul acesteia, permiţând accesarea informaţiilor din baza de date internă şi utilizând protocoale securizate pentru a transmite date între companie şi clienţi sau către alţi parteneri de afaceri.

Utilizând orice dispozitiv electronic (telefon celular, autoturism, chioşc informaţional)

oamenii se vor putea conecta la datele unei companii şi vor fi capabili de a trimite - recepţiona informaţiile dorite pentru a realiza afaceri electronice, fără a mai trebui să cunoască adrese de site-uri web, nume de resurse, etc.

4

Utopica. "O singira lume- un singur computer", toate dispozitivele electronice ar fi interconectate între ele pentru a acrea o uriaşă resursp informaţională, la nivel mondial. Computerele ubique (noţiunea ubiquitous computing, Mark Weiser, 1991) ar schimba între ele orice tip de informaţie, iar aplicaţiile ar furniza informaţii, fără ca utilizatorii să cunoască provenienţa lor.

Modele de e-business

1. În cadrul unei organizaţii, zona de influenţă a afacerilor electronice este Intranetul. Intranetul se bazează pe standartele Internetului pentru comunicarea între sisteme de calcul. Personalul conectat la Intranet poate avea acces la site-urile web specifice unor departamente din cadrul organizaţii. Aceste site-uri sunt separate de Internet prin intermediul unor metode de securitate (firewall - pentru filtrarea de orice informaţie referitoare la datele interne), asfel încât pesoanele din afară să nu aibă acces la informaţiile private. Anjajaţii companiilor Sun, Apple, Microsoft au la dispoziţie un site web Intranet, prin care obţin informaţii curente şi plasează

comenzi on-line, eliminând timpul şi costurile aferente apelurilor electronice. În funcţie de politicile de securitate şi de infrastructura reţelei, angajaţii pot avea acces de pe Internet la reţeaua privată, folosind protocolul VPN (Virtual Private Protocol).

2. Business-to-business (B2B) reprezintă modelul care încearcă utilizarea tehnologiilor

bazate pe web pentru a conduce afaceri între doua sau mai multa companii. Pot fi doua subtipuri:

- există un contact de parteneriat între companii; - există o piaţă electronică (e-market) în care interacţionează mai mulţi cumpărători şi mai mulţi vânzători.

3. Business-to-consumer (B2C). Cumpărătorul utilizează un navigator web pentru a se

conecta la site-ul web al vânzătorului prin intermediul unui furnizor de servicii Iternet - ISP (Internet Service Provider). Vânzătorul pune la dispoziţie un catalog electronic (e-catalog) de produse sau servicii, sugestii şi recomandări pentru produse, să pună la dispoziţia cumpărătorului

cele mai uzuale forme electronice de plată. Vânzătorul nu trebuie neapărat să joace şi rolul furnizorului sau al producătorului bunurilor/serviciilor sau poate apela la furnizori multipli, etc. 4. Consumer-to-consumer (C2C) descrie colaborarea diferiţilor utilizatori prin intermediul documentelor partajate, poştei electronice, etc.

5. Consumer-to-data (C2D) - specifică situaţiile când utilizatorii au nevoie de cantităţi

însemnate de date şi folosesc diverse instrumente electronice pentru a le exstrage.

5

Categorii de e-business

1. E-acoutioning - licitaţii electronice

Exemple:

2. E-banking - tranzacţii bancare electronice. Băcile electronice reprezintă una din cele

mai de succes afaceri on-line.

3. E-commerce - comerţul electronic - vânzarea şi comercializarea bunurilor şi serviciilor

prin intermediul tehnologiilor oferite de Internet. Beneficiile comerţului electronic rezidă în urmatoarele observaţii:

- este convenabil, site-urile fiind operaţionale 24 ore pe zi, 7 zile pe săptămână;

- costuri interne mici, comerţul electronic eliminând interacţiunea dintre cumpărător şi

intermediarii tranzacţiei;

- costuri scăzute de procesare a tranzacţiilor, metoda de plata electronică fiind mai puţin costisitoare decât modul de plata prin monetar;

- o creştere substanţială a vitezei procesului de vânzare. Companiile de e-commerce

recepţionează veniturile mai rapid decât în sistemul tradiţional;

- reducerea erorilor, procesarea automată producând mai puţine erori decât procesul de

vânzare tradiţional;

- spaţiul nelimitat – site-urile de e-commerce putând afişa/indexa un număr nelimitat de

bunuri şi servicii;

- prezenţă globală crescută, compania putând fi accesată (teoretic) de posibilii clienţi din orice colţ al lumii;

- disponobilitatea informaţiilor despre clienţi. Existând astfel posibilitatea de a studia

preferinţele unui client individual sau ale unui grup specific de clienţi, de a modela afacerea după dorinţele clientului sau de a schimba rapoarte analitice privind clientela - cea mai bună interacţiune cu clientul.

4. E-directories - cataloage electronice - white Pages (numere private de telefon), Zellow

Pages (telefoane organizaţii).

5. E-ingineering - ingineri electronică (Share point de la Microsoft sau sourceforge.net)

6. E-gambling - jocuri de noroc on-line

6

Exemple:

- www.spookie.ro

7. E-learning - învăţământ prin Internet

Învăţarea şi instruirea bazate pe web - Web-based learning-training

Exemple:

Educaţia într-o universitate virtuală (Virtual University Education)

Exemple:

- www.OnlineLearning.net - Online Learning in SUA

- www.uned.es - UNED in Spania

- www.athena.edu - Virtial Online University

8. E-mailing - mesajerie electronică

9. E-marketing - promovare electronică de produse/servicii

10. E-supply - aprovizionare pe Internet

11. E-trading (e-brokering) - acţiuni pe Internet. Utilizatorul, posedând un cont de genul

Internet Bank poate cumpăra şi vinde acţiuni.

Turism şi e-commerce

Comerţul electronic este definit ca fiind activitatea de cumpărare vânzare şi marketing pentru produse şi servicii printr-un sistem electronic cum ar fi, de exemplu Internetul. El implică transferul electronic de date, managementul distribuţiei, e-marketing, marketing on-line, tranzacţii online, schimburi electronice de date, inventarul automat al sistemelor de management utilizate şi colectarea automată a datelor. Se utilizează tehnologii de comunicare electronice cum ar fi: Internet, extranet, e-mail, e- books, baze de date şi telefonia mobilă. În domeniul turismului, e- commerce-ul a fost iniţial utilizat pentru promovarea produselor şi serviciilor oferite de operatorii din turism. În prezent acest mod de comercializare este tot mai utilizat de către potenţialii turişti. Agenţiile de turism din România şi mai ales tour-operatorii se aliniază treptat tendinţelor înregistrate la nivel mondial construindu-şi site-uri ce oferă nu numai informaţii, dar şi

7

posibilitatea cumpărării online a unor produse şi servicii turistice. Ca exemplu concret, în septembrie 2006, dintr-un total de 695 de membri ai ANAT (Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism), 657 (adică 94,53%) au o adresă de e-mail, iar 435 (adică 62,59%) au site-uri. Conform Institutului de Cercetări Forrester (citat de Kessler, 2003), comerţul electronic generă în anul 2003 vânzări de peste 12,2 mld. USD la nivel mondial. Termenul de comerţ electronic şi-a schimbat înţelesul în ultimii 30 de ani. Astfel, la origini, acesta însemna facilitarea de tranzacţii electronice, ce utilizau în mod curent tehnologii precum EDI (Electronic Data Interchange) şi EFT (Electronic Funds Transfer), ambele introduse în anii 1970 pentru a transmite documente comerciale. Acceptarea cardurilor de credit (ATM – Automated Teller Machines) în anii ‘80 ai secolului trecut a fost, de asemenea, o formă de dezvoltare a ecommerce-ului. Din anii 1990 aceste forme de comerţ electronic includ sistemele ERP (entreprises resourse planning). Când web-ul a devenit cunoscut marelui public, în 1994, mulţi jurnalişti au prevăzut apariţia unui sector economic major. A fost nevoie totuşi de o perioadă de patru ani pentru realizarea unor protocoale de securitate (HTTPS). În perioada 1998 – 2000 multe societăţi comeriale din Statele Unite şi Europa de Vest şi- au dezvoltat propriile web-site-uri . Procesele de dezvoltare din cadrul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi Internetul în particular au revoluţionat întreaga industrie a turismului, generând noi modele de business, schimbând structura canalelor de distribuţie specifice turismului şi reproiectând toate procesele ce ţin de această industrie şi nu în ultimul rând, influenţând furnizorii de pachete turistice, destinaţiile şi stakeholderii. E-tourism-ul (turismul electronic) uneşte unele dintre cele mai rapide tehnologii în dezvoltare, cum sunt cea a comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor, industria ospitalităţii şi cea a managementului, marketingului şi planificării strategice. E-tourism – este cuvântul cheie care scoate în evidenţă efectele şi consecinţele din industria turistică la care nu ne-am fi aşteptat cu câţiva ani în urmă. „E” indică starea de electronic şi reprezintă pieţele electronice (e- marketplace), unde e-business-ul întâlneşte e-consumatori, e-guvernare, e-parteneri şi alte e-business-uri pe platforme electronice. E-tourism-ul face parte din aria de “desfacere” a comerţului electronic, şi înregistrează un număr în continuă creştere a agenţiilor de turism ce oferă servicii turistice prin intermediul tranzacţiilor online. Acestea oferă utilizatorilor umani informaţii din domeniul hotelier, zboruri, trenuri şi restaurante cu scopul de a-i ajuta pe aceştia să îşi planifice afacerile şi vacanţele. În prezent, câştigă din ce în ce mai mult teren reconstrucţiile destinaţiilor turistice prezente, precum şi “introducerea” în circuitele turistice a unor destinaţii sau monumente dispărute, prin intermediul tehnologiilor de VR (virtual reality), tehnologii apărute graţie computerului, a unor

8

accesorii şi tehnologii speciale: cască şi mănuşă - cyberglove, tehnologia CAD de creare a modelelor virtuale, boom-ul (binocular omni-orientation monitor), CAVE (Cave Automatic Virtual Environment), VRML - Virtual Reality Modeling Language, ochelarii 3D şi nu în ultimul rând graţie unei munci de reconstrucţie a unor specialişti din mai multe domenii, de la arhitecţi la programatori. S-au reconstruit oraşe dispărute, s-au făcut machete virtuale ale unor viitoare construcţii, ce puteau fi vizitate. Două astfel de exemple sunt: proiectul “Eternal Egypt”, proiect iniţiat de guvernul egiptean în parteneriat cu IBM şi unul din proiectele Uniunii Europene, denumit LifePlus, prin care sau digitalizat ruinele oraşului Pompei. Pentru industria turistică, comerţul electronic reprezintă o oportunitate, deoarece oferta sa este adusă mai aproape de clientul potenţial, iar pe de altă parte, activitatea agenţilor economici din turism poate fi mai uşor globalizată. Ca un argument în acest sens, în Statele Unite 38,5% dintre tranzacţiile electronice se realizează în domeniul călătoriilor, transportului şi rezervărilor hoteliere. În 2003, mai mult de 64 de milioane de americani (30% din populaţia adultă a Statelor Unite) au utilizat Internet-ul pentru a căuta informaţii despre anumite destinaţii turistice, ori pentru a compara preţurile şi serviciile oferite. Dintre aceştia, l42 de milioane de americani au cumpărat programe turistice direct de pe Internet. În aceeaşi perioadă (2002 – 2003) vânzările directe pe Internet au crescut cu 44% în Europa ajungând la 14 miliarde USD (conform Centrului Danez pentru Studii Turistice:

E-commerce şi turism în România

În România, multe din site-urile agenţiilor de turism sau hotelurilor oferă posibilitatea rezervărilor electronice. Astfel, de exemplu, dintr-un total de 695 de membri ai ANAT (Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism), 657 (adică 94,53%) au o adresă de e-mail, iar 435 (adică 62,59%) au site-uri.

9

Pe regiuni de dezvoltare, situaţia înzestrării membrilor ANAT cu site-uri şi adrese de e- mail

Pe regiuni de dezvoltare, situaţia înzestrării membrilor ANAT cu site-uri şi adrese de e- mail este foarte diferită. Astfel, regiunea de Nord-Est care cuprinde judeţele Bacău (cu 7 membri ANAT), Botoşani (1 membru), Iaşi (cu 16 membri), Neamţ (7 membri), Suceava (9 membri) şi Vaslui (3 membri) are un total de 43 de membrii (6,19% din totalul membrilor ANAT). Din totalul celor 43 de membri, 38 au adrese de e-mail (ceea ce reprezintă 88,37% din cei 43 de membri şi 5,78% din cei 657 de membri ANAT care au adrese de e-mail în Romania). De asemenea, 20 de membri ANAT din regiunea Nord-Est au site-uri, ceea ce înseamnă 46,51% din totalul de 43 de membri din această regiune şi 4,60% din cei 435 de membri ANAT care au site-uri în România. În regiunea de Sud-Est sunt 71 de membri ANAT (fiind pe locul II, la mare distanţă de regiunea Bucureşti ) din care în judeţul Brăila sunt 8 membri, Buzău – 4, Constanţa – 33 de membri, Galaţi – 11, Tulcea – 5 şi Vrancea 10 membri. Din cei 71 de membri ANAT (10,22% din totalul membrilor ANAT din România) din regiunea de dezvoltare Sud-Est, 63 au adrese de e-mail, reprezentând 88,73% din total regiune şi 9,59% din membrii ANAT ce au adrese de e-mail în România. De asemenea, numărul membrilor ANAT din S-E cu site-uri este de 29, adică 40,85% din totalul de 71 şi 6,66% din cei 435 membri ANAT ce au site-uri în România. În regiunea de dezvoltare Sud sunt 44 de membri ANAT (6,33% din totalul membrilor ANAT din România), din care în judeţul Argeş sunt 7 membri, în Călăraşi – 2 membri, în judeţul Dâmboviţa – 8, în Giurgiu – 1, Prahova sunt 21 de membri ANAT, în Teleorman – 4 iar în Ialomiţa – 1 membru. Din totalul celor 44 de membri, 37 au adrese de e-mail, ceea ce înseamnă 84,09% din totalul membrilor ANAT din această regiune şi 5,63% din totalul celor 657 de membri ANAT din România care au adrese de e-mail, iar 23 de membri au site-uri adică 52,27% din totalul membrilor din regiunea Sud şi 5,29% din cei ce au site-uri în România şi sunt membrii ai ANAT.

10

În regiunea Sud-Vest sunt înregistraţi în ANAT doar 27 de membri, fiind regiunea cu cei mai puţini membri, reprezentând doar 3,88% din totalul membrilor ANAT din România. Dintre aceştia, în judeţul Dolj sunt 11 membri, în Gorj – 3 membri, în Mehedinţi – 3 membri, în Olt – 4 membri, iar în Vâlcea 6 membri. Din cei 27 de membri din această regiune, 24 au adrese de e- mail, adică 88,88% si 3,65% din cei ce au adrese de e-mail în România. Doar 10 dintre membrii ANAT din Sud-Vest au site-uri, ceea ce înseamnă: 37, 04% din total regiune şi 2,30% la nivelul României. În regiunea de Nord-Vest a României există 70 de membri ANAT (10,07% din total). Pe judeţe aceştia sunt repartizaţi astfel: în Bihor sunt 16 membri, în Bistriţa Năsăud 9 membri, în Cluj 31 de membri, în Maramureş 6 membri, în Sălaj 3 membri, iar în Satu Mare 5 membri ANAT. Din cei 70 de membri, 65 au adrese de e-mail, ceea ce înseamnă 92,86% din totalul membrilor acestei regiuni şi 9,89% din cei ce au adrese de e-mail în România şi sunt membri ANAT. Situaţia site- urilor în această regiune este următoarea: 39 de membri au site, ceea ce înseamnă 55,71% din cei 70 de membri din regiune şi 8,97% site-uri dintre membrii ANAT ce au site-uri din România. În regiunea de Vest sunt 40 de membri (5,76% din totalul membrilor din România) din care, în Arad sunt 6, în Caraş-Severin 1 membru, în Hunedoara 10 membri, iar în Timiş 23 de membri. Dintre aceştia 35 au e-mail, adică 87,5% din total regiune şi 5,33% dintre membrii ANAT din România care au adrese de email. De asemenea, 22 de membri ANAT din regiunea de dezvoltare Vest au site-uri, adică 55,00% din totalul celor 40 de membri şi 5,06% din totalul membrilor ANAT ce au site-uri în toată ţara. În Centru sunt 62 de membri (8,92% din membrii ANAT), repartizaţi astfel: în Alba 3 membri, în Braşov 28 de membri, în Covasna 5 membri, în Harghita 4 membri, în Mureş 8 membri şi în Sibiu 14 membri ANAT. Dintre aceştia 58 de membri au adrese de e-mail, ceea ce înseamnă 93,55% din toţi membrii ANAT din Centru şi 8,83% din cei ce au adrese de e-mail în România. În ceea ce priveşte numărul de site-uri din regiunea Centru există 39 de site-uri, adică 62,90% din totalul membrilor ANAT din această regine şi 8,97% dintre membrii ANAT cu site-uri din Romania. Regiunea Bucureşti deţine aproape jumătate dintre membrii ANAT din România, adică 337 din membrii, ceea ce reprezintă 48,49% din totalul de 695 de membrii ANAT. Majoritatea membrilor se află în capitală (335), 2 membri fiind din judeţul Ilfov. Aproape toţi membrii au adrese de e-mail, mai exact 336, adică 99,70% din total regiune şi 51,14% din totalul membrilor ANAT din România care au e-mail-uri. De asemenea, 252 membri au site-uri, adică 74,78% din totalul membrilor din Bucureşti şi 57,93% din cei ce au site-uri în România şi sunt membri ANAT.

11

În afara graniţelor există un singur membru ANAT (în Ungaria) care are şi site şi adresă de

e-mail.

Se observă că numărul relativ mare de adrese de e-mail şi site-uri prezente în societăţile comerciale membre ANAT se concentrează în capitală. De asemenea, la o cercetare empirică a site-urilor membrilor ANAT se constată faptul că majoritatea siteurilor reprezintă o formă de promovare şi mai puţin o modalitate de vânzare a serviciilor turistice oferite de aceştia. Aceste lipsuri nu sunt cauzate doar de interesul scăzut al membrilor ANAT (al agenţiilor de turism din România) pentru aceste forme moderne de comercializare a produselor şi serviciilor, ci şi de nesiguranţa acestor sisteme, care reprezintă de altfel o problemă la nivel mondial. Marile companii (inclusiv cele din România) utilizează însă sisteme de rezervare computerizată (CRS- computer reservation systems: Galileo International, Sabre, Amadeus, Worldspan, System One, Abacus), care se caracterizează prin faptul că reunesc serviciile de informare, rezervare şi vânzare. Turistul care apelează la serviciile unei agenţii ce utilizează un a astfel de sistem beneficiază de un produs turistic sigur, de înaltă calitate şi la un tarif optim. Concluzia unui seminar desfăşurat în luna aprilie, 2001 în Rusia sub, patronajul WTO (Organizaţia Mondială a Turismului) a fost că nici o altă tehnologie, cu excepţia televiziunii, nu a avut un impact aşa de mare asupra călătorilor ca Internetul. Acesta este un suport pentru cea mai rapidă revoluţie în promovarea turismului. În aceste condiţii, operatorii din turismul românesc au început să înţeleagă acest lucru, să-şi adapteze produsele pentru distribuţia pe Internet şi să investească în site-uri proprii.

Turismul – o mina pe internet

În Internet roata nu trebuie re-inventată. În mare se cunoaşte comportamentul utilizatorului web, ce caută, ce vrea, cum cumpără şi care îi sunt priorităţile. Lângă componentele IT şi electronice, cărţi, muzică şi film una din cele mai alerte activităţi web este legată de turism. Confortabil de acasă îţi rezervi biletul de avion şi camera de hotel unde o să stai în vacanţă. În România încă nu există o mişcare relevantă pe acest sector. Nu mă leg de proasta calitate a serviciilor entităţilor turistice de la noi, însă dezinteresul în proprii clienţi este în legatură directă şi cu dezinteresul faţă de un segment cum ar fi Internetul. Acum sunt mai multe tipuri de entităţi turistice sau în legătură cu turismul care ar trebui să funcţioneze distinct şi mecanismul în totalitate să "deschidă" multe oportunităşi turistice în România. Un gen de acţiune în care s-ar putea implica şi statul la nivel de finanţare pentru ca

12

generarea de venituri suplimentare poate acoperi uşor un astfel de program. Entităţile private sunt încă distante şi ca în orice activitate "cei mici" sunt cei care mişcă primii. Avem cabane, pensiuni, hoteluri, staţiuni, oragnizaţii, asociaţii, firme şi agentii de turism, de ticketing. Ce fac ele sau mai bine zis ce ar trebui să facă ele? În funcţie de tipul fiecaruia de activitate acţiunea web este diferită. Expunerea web poate fi directă sau indirectă, simplă sau complicată, statică sau dinamică, internă sau externă, regională, naţională sau internaţională. Însă este o necesitate ca ea să existe. De fapt ea facilitează fluxul de informaţie cu necunoscutul. Tipurile de actiuni care ar trebui făcute pentru fiecare din aceste entităţi pentru a avea o expunere cât mai buna web. Cabană, pensiune.

website simplu dar cu funcţionalităţi. Structura site-ului ar trebui să cuprinda :

- partea de contact şi rezervare, cu modul de monitorizare a perioadelor ocupate şi libere, preţuri pe perioade, eventual cu semnalizare wap pe telefonul mobil

- lista de servicii incluse şi suplimentare contra-cost

- descrierea zonei şi o hartă turistică a zonei detaliată cu distanţe, timpi de ajungere, facilităţi de transport în zona

- mărturii ale celor care au mai fost

- galerie foto a locului şi împrejurimilor

- idei despre ce s-ar putea face, un program imaginar pus la dispoziţie

- biling

acţiune de expunere web în directorul zonal/judeţean

acţiune publicitară AdWords

optimizare primară

Hotel

website mediu cu funcţionalităţi. Structura site-ului ar trebui să cuprinda :

- partea de contact şi rezervare, cu modul de monitorizare a perioadelor ocupate şi libere, preţuri pe perioade

- descrierea zonei cu localizare exacta a amplasamentului

- servicii incluse şi contra cost

- galerie foto cu interiorul hotelului

- mai multe limbi

- facilităţi de comunicare

acţiune de expunere web în orice director naţional

13

intrare în programele de rezervare internaţionale

Staţiune

website director cu funcţionalităţi. Structura site-ului ar trebui să cuprindă :

- listarea facilităţilor de turism zonale după criterii prestabilite

- galerie foto a zonei

- tipologia activităţilor desfăşurate în zonă

- istoric al zonei, tradiţii, oameni, obiceiuri

- amplasament şi modalitaţi de transport

- comunicarea ca intermediar

- mai multe limbi

acţiuni de expunere majora a linkului web prin optimizare şi AdWords

politica de comunicare şi promovare constantă

marketing on-line primar

Organizaţii, Asociaţii

website portal cu funcţionalităţi. Structura site-ului ar trebui să cuprindă :

- listarea facilităţilor de turism din toate zonele după criterii prestabilite

- galerie foto a zonelor

- tipologia activităţilor desfăşurate în fiecare zonă

- căutari avansate pe criterii

- istoric al zonelor, tradiţii, oameni, obiceiuri

- comunicarea ca intermediar

- mai multe limbi

acţiuni de expunere majora a linkului web prin optimizare şi AdWords

politica de comunicare şi promovare constantă

marketing on-line avansat

acţiuni de promovare a turismului

publicitate plătită

Firma/agentie de turism, ticketing

14

website mediu cu funcţionalităţi. Structura site-ului ar trebui să cuprindă:

- listare de programe şi pachete cu linking către site-urile reprezentative din zonele respective

- module de rezervare cu confirmare

- feedback avansat şi divers

- conectarea cu diverse programe de rezervare şi ticketing internaţionale

acţiuni de promovare a turismului

politica de comunicare şi promovare constantă

marketing on-line avansat

Portal de tursim

această acţiune ar trebui făcută de o companie care nu are legatură cu turismul. Serviciile ar

trebui să fie coerente web şi să ofere suportul pentru un anumit segment.

trebuie să includă toate resursele de mai sus

face promovare la website ca fiind unul de destinaţii turistice zonal, regional sau naţional. (putine sunt care fac internaţional aceasta acţiune. Există o neîncredere că activitatea poate fi organizată la un nivel internaţional astfel încât să acopere toate specificele zonelor vizate).

interacţiunea trebuie făcută atât cu furnizorii de servicii cât şi cu furnizorii integraţi pe verticală

sau orizontală

poziţionarea ar trebui să fie făcută sub forma de "asigurator-verificator" al informaşiilor din

interior

prezentare amplă cu lobby a zonelor turistice

acţiune de auto-promovare cu marketing web total

căştigarea poziţie de "trusted"

Interacţiunea web a unei entităţi de turism poate să îi asigure funcţionarea fără probleme, cu o mai mare precădere pentru facilităţile mici. O pensiune sau o cabana poate să îşi asigure 80% din gradul de acoperire pentru un sezon doar printr-o activitate web. Un calcul Să luăm exemplul unei cabane cu 6 camere şi 20 de locuri. Să presupunem că profitul mediu al unui loc este de 10 Euro pe noapte. Teoretic dacă ar fi ocupată pe parcursul întregului an este posibilă de un venit de 73.000 Euro. Însă gradul ei de ocupare este de 40% ceea ce înseamnă numai 30.000 Euro venit pe an. Dacă web-ul ar aduce un plus de 10% în gradul de ocupare ? Ar însemna un plus de 7300

Euro.

15

Să analizăm costurile care le-ar avea în plus această cabană dacă prezenţa ei on-line ar fi

solidă.

Construcţie website cu module integrate : 1500 euro. Resursa externă consultant de cont : 100 euro/luna (cu care se poate face şi barter!) Campanie AdWords 1 an de zile : concept 150 Euro + un buget anual de 500 Euro Înscriere în directoarele zonale şi regionale : 300 Euro anual TOTAL investiţie : 3750 Euro (din care 50% se pot realiza în barter) Deci investiţia este rentabilă numai în cazul în care se pune un target de creştere cu 5% a activităţii.

Biletul electronic va fi folosit de oricine din 2007

Dacă în loc de biletul tradiţional primiţi de la agenţie doar un cupon ce are inscris pe el un cod şi un itinerar, nu vă panicaţi! Aveţi în faţă un bilet electronic. În sistemul electronic de emitere de bilete, rezervarea şi plata se pot face fie on-line, fie în mod tradiţional, însă linia aeriană nu emite un bilet de hârtie, toate datele zborului fiind stocate în computerele companiei. Rezervaţi, plătiţi şi apoi mergeţi direct la ghiseul de check-in sau la automatele de check-in care există deja în aproape toate aeroporturile importante din lume. Primiţi un cupon pe care aveţi un cod de pasager şi un itinerar, iar asta e tot ce va trebuie pentru a urca în avion. Puteţi rezerva un bilet electronic on-line, îl puteţi solicita agentului dvs. de turism, mergând la biroul companiei aeriene sau doar prin telefon, după care veţi plăti prin card de credit, prin transfer bancar sau cash. Veţi primi apoi o confirmare de rezervare prin fax sau e-mail, pe care este recomandat să o aveţi la dvs. când călătoriţi. De asemenea, dacă aţi plătit cu o carte de credit, trebuie să o aveti la dvs. dacă apelaţi la automatele de înregistrare rapidă din aeroport, pentru ca operaţiunea de check-in începe prin introducerea carţii de credit în automat, pentru verificarea identitaţii pasagerului. Automatele de înregistrare rapidă va dau posibilitatea de a vă tipări tichetul de îmbarcare nu doar pentru plecare, ci şi pentru întoarcere, dacă aceasta este programată în urmatoarele 24 de ore. Dacă deja aţi realizat check-in-ul online, la automat nu mai rămâne decât să scoateţi tichetul de îmbarcare. Un alt avantaj oferit de automatul de înregistrare rapidă este acela că pentru un grup de cinci-şase persoane check-in-ul se poate face printr-o singură operaţiune. Motivul principal pentru introducerea biletelor electronice este reducerea costurilor, în condiţiile în care la nota de plată a companiilor aeriene se adaugă din ce în ce mai multe zerouri, din 2001 încoace. În urma aplicării acestei măsuri, industria aviatică ar trebui să realizeze economii anuale de trei miliarde de dolari. Asta, în contextul în care pierderile suferite în ultimii

16

trei ani au depăşit fabuloasa sumă de 30 miliarde dolari, cauzele fiind atentatele din 11 septembrie, epidemia de SARS şi razboiul din Irak. Surse din industria românească de profil afirmă că, în prezent, costul de producţie al unui bilet de avion este de cinci euro, o sumă destul de mare, din cauza ca biletele sunt tiparite în străinătate pe hârtie specială, iar apoi trebuie înseriate şi înregistrate. Anul trecut, numărul total de bilete emise în România a fost de aproape 650.000. Dacă anul acesta biletele tradiţionale ar fi fost înlocuite cu cele electronice, companiile din România ar fi făcut o economie de 3,2 milioane euro. În 2007, românii vor avea atât bilete electronice, cât şi automate de înregistrare rapidă. Pe de altă parte, vor trebui să plătească agenţiilor de turism taxe pentru rezervarea biletelor, dar şi taxe de aeroport mai mari. Nemaivorbind de suprataxele de combustibil, care sunt din ce în ce mai mari.

Deocamdata, în nici un aeroport din România nu există automate de înregistrare rapidă. O parte din companiile aeriene oferă posibilitatea rezervării biletelor electronice, urmând ca pentru o cursa Bucuresti-Viena, de exemplu, check-in-ul să se facă în mod tradiţional în Romania, iar la întoarcere pasagerul poate folosi automatul de înregistrare rapidî din Viena. “Peste 57% din biletele eliberate de Lufthansa în Germania sunt electronice, obiectivul companiei fiind ca până la sfârşitul anului 2007 să emită numai bilete electronice”, declara Ştefan Lau, general manager Lufthansa pentru România ţi Moldova.

Câteva site-uri de turism electronic

www.1cadou.ro

www.dcstravel.ro

www.interra.ro

www.totalmarket.ro

Bibliografie

17