Academia de Studii Economice -Facultatea de Management-

Influenta Cursului Valutar asupra Preturilor de Consum

Mihaescu Camelia Teodora Managementul Afacerilor Anul II

Bucuresti 2014

1 Cursul de schimb
1.1 Factori de influen asupra cursului valutar

Asupra cursului valutar i exercit influena o serie de factori care pot fi grupai n factori de natur intern i de natur extern. Astfel: - factori interni (economici, monetar-financiari, psihologici, politici, militari) - factori externi (n principal cererea i oferta de valut)

a) Factorii economici pot fi reprezentai de volumul i structura produciei, calitatea bunurilor i serviciilor produse n cadrul unei economii, tehnologiile utilizate, evoluia productivitii muncii, nivelul i dinamica preurilor etc. Orice factor economic i transmite influena asupra cursului valutar prin pre. Dac indicele general al preurilor i tarifelor scade, aceasta nseamn o cretere a puterii de cumprare a monedei naionale, ceea ce se reflect n creterea raportului de schimb al monedei naionale fa de o alt moned cu care se compar, respectiv o influen favorabil asupra cursului de schimb. n caz contrar, creterea indicelui general al preurilor i tarifelor va avea o influen nefavorabil asupra raportului de schimb, moneda naional pierznd din puterea de cumprare. Nivelul preurilor este corelat cu nivelul produsului intern brut - care genereaz oferta de bunuri i servicii ntr-o economie i cu inflaia. Se consider c dac ntr-o economie ritmul anual de cretere a preurilor este de 2-3%, urmarea este stimularea activitii economice, ceea ce se va reflecta ntr-o apreciere a monedei naionale. b). Factorii monetar-financiari ce pot influena cursul valutar sunt reprezentai n principal de nivelul ratei dobnzii, nivelul creditelor, masa monetar n circulaie, situaia finanelor publice, situaia balanei comerciale.

Aceti factori trebuie privii sub dou aspecte: ca rezultat direct al activitii economicofinanciare a rii respective dar i ca posibilitate a bncii centrale de a modifica nivelul ratei dobnzii i pe aceast baz masa monetar n circulaie cu efecte asupra modificrii cursului de schimb al monedei naionale. Majorarea de ctre banca central a ratei dobnzii de referin determin creterea ratei dobnzii la bncile comerciale i ca urmare scumpirea creditelor. Efectul va fi o scdere a cererii de credite i reducerea masei monetare n circulaie. ntr-o economie care funcioneaz normal, reducerea masei monetare n circulaie, n condiiile meninerii constante a ofertei de bunuri i servicii, are ca efect scderea preurilor i implicit o cretere a puterii de cumprare cu efecte favorabile asupra cursului de schimb al monedei naionale. Pentru rile cu moned convertibil oficial, reducerea masei monetare pe piaa intern se reflect n reducerea ofertei de moned naional pentru piaa extern, iar dac cererea extern pentru moneda respectiv este relativ constant, urmarea este c acea moned devine mai scump, avnd loc o cretere a cursului de schimb al monedei respective. Factorii financiari au n vedere n principal situaia bugetului de stat deoarece n cazul n care se nregistreaz un deficit bugetar, banca central va ncerca acoperirea acestuia prin emisiune monetar. Dac aceast operaiune nu este nsoit i de creterea corespunztoare a ofertei de bunuri i servicii, urmarea va fi creterea preurilor cu efecte nefavorabile asupra cursului de schimb al monedei naionale. n cazul existenei unei balane comerciale deficitare, autoritatea monetar va ncerca procurarea resurselor necesare acoperirii decalajului dintre importuri i exporturi, urmarea fiind o cretere a cererii de valut n condiiile creterii ofertei de moned naional, ceea ce va determina scderea cursului de schimb al monedei naionale. c). Factorii psihologici influeneaz direct cursul valutar pe pieele unde funcioneaz burse valutare i cursul de schimb se determin pe baza raportului cerere/ofert. Simple informaii sau preri cu privire la evoluia cursului pe alte piee sau evoluii ale preurilor interne produc modificri imediate asupra cererii de valut influennd cursul de schimb al monedei naionale.

d). Factorii politici vizeaz ncrederea n conducerea rii, n capacitatea acesteia de a menine echilibrul economic, in(stabilitatea) politic concretizat n schimbri de guverne etc. Toate aceste fenomene determin ntrirea sau erodarea monedei naionale, cu efecte favorabile sau nefavorabile asupra cursului valutar.

e). Factorii militari au n vedere faptul c ori de cte ori ntr-o economie se produc fenomene de aceast natur (rzboaie, revoluii etc.) activitatea economic este ndreptat ctre satisfacerea cu prioritate a nevoilor cu caracter militar i de aceea ncrederea n capacitatea economiei naionale de a produce bunuri i servicii de larg consum care s acopere masa monetar scade, ceea ce influeneaz nefavorabil cursul de schimb al monedei respective.

f). Factori externi Evoluia unei anumite valute pe piaa internaional va influena cursul valutar al monedei naionale deoarece prin intermediul cursului valutar se preiau la nivelul unei economii naionale influenele provenite din economiile cu care se compar moneda rii respective. Existena unor stri conflictuale poate determina ntreruperea pentru o anumit perioad a relaiilor comerciale dintre economia naional i o anumit zon, ceea ce va produce dezechilibre la nivelul balanei comerciale cu urmri asupra evoluiei cursului de schimb. Existena unui embargou ntr-o zon nvecinat are ca efect reorientarea activitii economice internaionale, ceea ce va determina costuri suplimentare pentru economia naional respectiv, decalaje ntre ncasrile i plile derulate la nivel internaional i astfel creterea/scderea cursului de schimb al monedei naionale.

1.2 Poziia valutar

O banc activ n tranzacii internaionale trebuie s dein sume oarecum echilibrate din toate valutele principale pentru a face fa necesitilor de pli internaionale. De regul, conturile deinute la bnci strine nu trebuie s fie supraalimentate (sumele respective pot fi supuse riscului valutar), dar nici subalimentate (dac apare un deficit de scurt durat, costurile procurrii sumelor necesare sunt ridicate). Poziia valutar deschis a unei societi bancare ntr-o anumit moned strin reprezint diferena dintre totalul creanelor i totalul angajamentelor bncii pe moneda strin respectiv. Astfel, se compar activele i pasivele deinute de banc pe fiecare valut i se determin poziia bncii pe valuta respectiv: poziie lung sau poziie scurt. O poziie valutar deschis este definit ca poziie lung (LONG) atunci cnd totalul creanelor depete totalul angajamentelor i este definit drept poziie scurt (SHORT) atunci cnd totalul angajamentelor depete totalul creanelor. Poziiile valutare ale bncilor se schimb continuu, din cauza operaiunilor curente. Poziia lung dintr-o anumit valut are corespondent ntotdeauna o poziie scurt ntr-o alt valut. ntre poziiile valutare nregistrate de o banc i modificarea cursului de schimb exist o legtur ce influeneaz performanele bancare. Astfel, o situaie favorabil se nregistreaz atunci cnd poziia lung crete i cea scurt scade, iar situaia nefavorabil apare atunci cnd poziia lung scade i cea scurt crete. Ceea ce urmrete o banc este corelarea pe ct de mult posibil a poziiilor lungi i scurte pe diversele valute cu care lucreaz deoarece astfel i poate minimiza expunerea la riscul valutar.

1.3 Riscul valutar

Reprezint pierderea nregistrat de un participant la tranzaciile economice internaionale ca urmare a unor fenomene economice, monetare i valutare ce se pot produce n intervalul cuprins ntre momentul ncheierii contractului (To) i momentul decontrii (T1) i care afecteaz cursul de schimb. Gestionarea factorilor care influeneaz riscul valutar se realizeaz cu ajutorul mai multor procedee i metode la nivelul economiilor naionale (nivel macro), la nivelul instituiilor bancare (nivel mezo) i la nivelul firmelor (nivel micro).

Factorii de baz care determin riscul valutar au n vedere:

a).

la nivel macro

- ritmul creterii economice - nivelul inflaiei - situaia finanelor publice - situaia balanei comerciale i de pli - migrarea capitalului - situaia rezervei valutare - datoria de stat (intern i extern) - schimbri n legislaie - evenimente politice

b).

la nivel micro

- fluctuaiile ratei dobnzii - situaia economic a partenerului comercial - nivelul dezvoltrii pieei valutare la vedere i la termen - nivelul modernizrii decontrilor externe - nivelul informrii operative asupra evoluiei cursului valutar - factori subiectivi

Gestionarea acestor riscuri are n vedere adoptarea de msuri care s limiteze sau s elimine pierderea ce s-ar putea nregistra la nivelul partenerilor comerciali. Astfel, n practic se delimiteaz metode (tehnici) contractuale i metode (tehnici) extracontractuale de acoperire a riscului.

2. Piata Valutara
La nivelul fiecrei economii naionale, dar i la nivelul pieei internaionale n ansamblul ei, se organizeaz i funcioneaz o component distinct a pieei monetare, i anume piaa valutar. Ea are drept scop satisfacerea necesitilor participanilor de a-i procura diverse monede fr a apela la operaiuni de finanare sau creditare n valut, ci prin intermediul tranzaciilor directe de vnzare/cumprare de monede cu circulaie internaional. Piaa valutar poate fi definit ca un ansamblu de relaii financiar-valutare prin intermediul crora se realizeaz operaiunile de vnzare/cumprare de valute la nivel internaional. La nivel mondial, principalele centre valutare sunt concentrate la Londra, New-York, Tokyo, Paris, Zurich, Frankfurt etc. Importana acestor centre valutare rezid din faptul c evoluia cursurilor pe aceste piee influeneaz ntr-o mare msur evoluia cursului valutar i pe alte piee. Piaa valutar internaional se caracterizeaz printr-un grad ridicat de unitate i de lichiditate determinat de funcionarea sistemelor internaionale ce faciliteaz transmiterea de informaii n timp real i de faptul c acest segment al pieei financiare are o funcionare continu, operaiunile de vnzare/cumprare de valute avnd loc practic fr ntrerupere. Structura pieei valutare cuprinde ca principale componente: bursa valutar organism reglementat legal pentru derularea operaiunilor de vnzare/cumprare de valute; - autorizate de banca central s desfoare operaiuni valutare; piaa valutar n numele i contul clienilor sau i n nume i cont propriu (brokeri/dealeri). Mecanismul de derulare a tranzaciilor pe piaa valutar presupune existena i interconectarea a trei segmente: segmentul primar, segmentul principal i segmentul teriar.

valutar fiind un mecanism de legatur ntre ofertani i solicitatori; zaciilor, prin concentrarea cererii i ofertei de valut, determinarea cursului de schimb n funcie de termenul tranzaciilor, avizarea clienilor i efectuarea viramentelor n conturi; or pe piaa valutar, rolul principal revenind bncii centrale din fiecare ar. Piaa valutar cuprinde un segment interbancar i un segment pentru populaie. Cel mai reprezentativ segment al pieei valutare este piaa interbancar cu cele dou componente ale sale: piaa la vedere i piaa la termen.

operaiuni de vnzare/cumprare de valut cu finalizarea operaiunii n aceeai zi (sau maxim 48 de ore) astfel nct momentul tranzaciei coincide cu momentul formrii cursului valutar al zilei respective. Tranzaciile la vedere mresc viteza de circulaie a valutelor i uureaz derularea tranzaciilor de import/export. la termen concretizate n ncheierea lor imediat, dar cu livrarea valutelor dup un termen prestabilit n momentul ncheierii tranzaciei. Fiecare intermediar de pe piaa valutar i determin i comunic (prin afiare electronic sau telefonic) cursuri de schimb ale monedei naionale fa de principalele valute. Aceste cursuri fluctueaz pe parcursul zilei, avnd un nivel determinat n funcie de cererea i oferta pentru valuta respectiv. Diferena ntre cele dou niveluri ale cursului de schimb (curs de cumprare i curs de vnzare) afiat de intermediari constituie marja i revine intermediarilor sub form de profit din operaiunile respective. Cursul de schimb reprezint expresia volumului i dinamicii ordinelor de cumprare i ordinelor de vnzare de valut, fiind un punct de echilibru ntre cererea i oferta manifestat pe piaa schimburilor valutare.

Mecanismul formrii cursului valutar pe pia cunoate trei stadii care duc la o uniformizare a acestuia: crui intermediar, prin cererea i oferta de valut cumulat la nivelul acestora;

interbancar; compensarea ntre pieele valutare naionale.

3. Influenta Cursului valutar asupra preturilor de consum

Deprecierea monedei nationale inceputa in toamna anului 2007 cu apogeul atins in ianuarie 2008 a determinat o escaladare a temerilor privind scaparea de sub control a inflatiei si, pe alocuri, s-a transformat intr-o adevarata isterie media in legatura cu efectele deprecierii leului asupra preturilor de consum. Diferite lucrari pentru cazul Romaniei au estimat un coeficient al influentei cursului de schimb asupra preturilor de consum (exchange rate pass-through) in jur de 0,3. Aceasta indica faptul ca o depreciere nominala de 10% a leului determina o crestere a preturilor de consum cu 3% pe termen lung, cea mai mare parte a acestui efect manifestandu-se destul de rapid. Substratul teoretic al influentei cursului de schimb asupra inflatiei este dat de faptul ca o valoare mai scazuta a leului determina o crestere a pretului importurilor care, din cauza ponderii semnificative a acestora in cosul de consum, conduce la o inflatie mai ridicata. Acest efect in cazul Romaniei manifesta si un grad ridicat de asimetrie, desi destul de greu de cuantificat empiric, vizibil prin reactia mai lenta de reducere a preturilor de import in cazul unei aprecieri a monedei nationale (importatorii in acest caz fiind atrasi de marjele de profit mai mari pe seama unui leu mai puternic) fata de corelatia mai stransa dintre depreciere si cresterea preturilor de import (importatorii fiind mult mai reticenti la diminuarea marjelor de profit). Pe langa preturile de import, o componenta importanta a cosului de consum o reprezinta preturile indexate la cursul de schimb, printre care cele mai importante sunt preturile serviciilor de telefonie cu o pondere de 5,5% in cosul de consum, care amplifica efectul cursului de schimb asupra inflatiei. In cazul acestor preturi, o simpla vizualizare a graficului (prezentat si de BNR in ultimul Raport asupra inflatiei) arata un puternic efect de asimetrie. O verificare superficiala folosind cifre arata ca deprecierea pe medie lunara de la cursul EUR/RON minim atins in iulie 2007 pana in martie 2008 de 18,8% ar fi trebuit sa determine o crestere a preturilor de consum cu 5,6 puncte procentuale in aceasta perioada. Totusi, cresterea ratei inflatiei din iulie 2007 pana in martie 2008 a fost mai redusa cu un punct procentual, in pofida socurilor suplimentare de natura ofertei ca urmare a secetei si preturilor ridicate pe plan mondial ale combustibililor. Acest lucru poate indica in principal problema cu care se confrunta

estimarile coeficientului de influenta al cursului de schimb asupra inflatiei si anume din necesitatea statistica de a folosi o serie cat mai lunga de date care include perioade cu o rata a inflatiei ridicata si absenta unei referiri explicite la obiectivul primordial de asigurare a stabilitatii preturilor de catre autoritatea monetara. Studiile care includ tari cu o istorie indelungata in promovarea unei politici monetare stabile si predictibile arata o reducere semnificativa in ultima perioada a influentei cursului de schimb asupra preturilor de consum. Astfel, o politica monetara intr-un cadru institutional care asigura independenta bancii centrale si defineste clar stabilitatea preturilor ca obiectiv central al acesteia va conduce la reducerea efectelor deprecierii cursului de schimb asupra preturilor de consum atat timp cat va reusi in mod consecvent sa ancoreze asteptarile inflationiste. Odata ce asteptarile inflationiste sunt solid ancorate la tintele de inflatie pe termen lung, socurile reale provenite pe diferite canale (cursul de schimb, cererea agregata sau pretul energiei) vor avea un efect mai redus asupra inflatiei asteptate si, implicit, asupra trendului inflationist. Asumarea raspunderii bancii centrale fata de o ancora nominala, influentarea asteptarilor printr-o comunicare clara a angajamentului acesteia in atingerea tintelor de inflatie precum si raspunsul agresiv al politicii monetare la socuri cu potential advers si efecte persistente asupra inflatiei vor conduce la un exchange rate pass-through mai redus. In cazul Romaniei, desi BNR a facut pasi importanti in ultimul timp in castigarea credibilitatii si imbunatatirii comunicarii necesare ancorarii asteptarilor inflationiste cu scop final de a reduce persistenta inflatiei, perceptia unei mari parti a pietei financiare a ramas ca banca centrala are si un obiectiv secundar (pe langa tinta de inflatie) cursul de schimb. Aceasta perceptie a fost intarita de reafirmarea regimului de flotare controlata a cursului de schimb, insotita de interventiile indirecte (destul de dese in ultimul an) ale BNR pentru a opri o supraapreciere sau o supradepreciere a monedei nationale, precum si de reactia politicii monetare prin instrumentul ei principal - rata dobanzii la variatiile (si viteza variatiilor) cursului de schimb. Interventiile pe piata valutara pot fi privite prin prisma obiectivului de inflatie ca avand rolul reducerii volatilitatii ridicate si impiedicarea unor indepartari excesive ale cursului de schimb de la un nivel sustenabil pe termen lung cu potentialul unei corectii viitoare brutale a

cursului de schimb si efectele implicite ale acestei corectii viitoare asupra obiectivelor de inflatie pe termen lung. De altfel, si alte tari cu traditie in regimul de tintire a inflatiei, precum Suedia sau Noua Zeelanda, au recurs la interventii pe piata valutara din aceleasi considerente, iar teoria de specialitate nu considera acest lucru conflictual cu tintirea inflatiei. Ce este mai greu de justificat intr-un regim ce presupune angajamentul atingerii tintei de inflatie si are ca instrument principal rata dobanzii de politica monetara este calibrarea politicii monetare in functie de aprecierea/deprecierea cursului de schimb. Chiar daca o apreciere a cursului de schimb conduce la conditii monetare de ansamblu mai restrictive, daca traiectoria cursului de schimb este considerata nesustenabila nu ar trebui sa determine ajustarea conditiilor monetare printr-o reducere de rata a dobanzii. Un exemplu elocvent in acest caz pentru Romania este prima parte a anului 2007, cand, desi aprecierea leului era numita nesustenabila de oficialii BNR, banca centrala a reactionat la aceasta prin reducerea agresiva de 175 de puncte de baza a ratei dobanzii (de la 8,75%, in februarie 2007, la 7%, in iunie 2007). Rezultatul, desi nu in totalitate determinat de acest factor, a fost ratarea tintei de inflatie pentru anul 2007 si punerea in pericol a atingerii tintei pentru 2008. Cresterea accelerata a preturilor de consum, insotita in paralel si determinata intr-o anumita masura de deprecierea leului, a fortat banca centrala sa majoreze in urmatoarea perioada rata dobanzii de politica monetara cu 250 de puncte de baza (pana la 9,50) - un raspuns mai agresiv reflectand costurile de credibilitate asociate unei inconsistente dinamici a politicii monetare. Studiile empirice sugereaza o reducere a influentei cursului de schimb asupra preturilor de consum in cazul unei politici monetare stabile si predictibile. Cresterea ratei dobanzii de politica monetara cu 2,5% din ultimele sase luni este si rezultatul, si costul unei inconsistente dinamici a politicii monetare si urmarirea, pe langa atingerea tintei de inflatie, a evitarii unei aprecieri nesustenabile a cursului leului. Prin comparatie, zlotul polonez, beneficiind si de fundamente economice mai solide, nu a fost afectat in aceeasi masura de volatilitatea excesiva, iar banca centrala si-a stabilit politica de rata a dobanzii independent de intarirea monedei nationale. Concluzia ar fi ca variatiile cursului de schimb trebuie luate in considerare in cadrul implementarii politicii monetare, dar fara a afecta obiectivul principal de inflatie prin ancorarea solida a anticipatiilor inflationiste.