BOLILE HIPOFIZEI Bolile hipofizei se grupeaza n boli prin exces si boli prin lipsa de hormoni hipofizari.

Produc ia crescu a de hormoni hipofizari e carac eris ica umorilor hipofizare! n perioada de debu . "indroamele de hipofunc ie #hipopi ui arism$ apar c%nd glanda es e dis rusa de un proces inflama or &ascular sau umoral. 1.ADENOMUL CROMOFOB 'ons i uie ipul cel mai obisnui de umoare hipofizara. La ncepu ! umoarea se dez&ol a n hipofiza! iar pe masura ce se mares e dis ruge pere ii seii urces i! diafragmul seii si cres e n sus! in&ad%nd larg hipo alamusul si cen rii ner&osi n&ecina i. Procesul infil ra i& e in&adan si carac eris ic umorilor maligne. Simptomatologie: (n perioada de ncepu lipsesc semnele clinice. ( dureri de cap .'efaleea se da ores e de fap presiunii exerci a e de umoare pe diafragmul seii. (manifes ari lega e de suferin a creierului) dereglari ale somnului si ale ape i ului! obezi a e! febra. *aca umoarea se dez&ol a an erior! comprima chiasma o pica si produce ulburari de &edere! a rofie op ica si pierderea o ala a &ederii. *aca umoarea se dez&ol a pos erior! de ermina apari ia diabe ului insipid. (+ulburarile endocrine apar mai %rziu) regresiunea carac erelor sexuale #hipo( gonadismul$! insuficien a iroidiana si insuficien a suprarenala. (O complica ie de emu a umorii hipofizare es e hemoragia! care necesi a in er&en ia chirurgicala de urgen a. Diagnostic: se bazeaza pe ) (examenul radiologic al seii urces i ( care ara a marirea de &olum a glandei ( ,-.! '+ cranian ( ex. of almologic. Tratamentul es e radiologic si chirurgical. 2.ACROMEGALIA Prin acromegalie se n elege un sindrom clinic carac eriza prin cres erea deforman a n grosime si la ime a oaselor si a esu urilor moi. -odificarile sun mai accen ua e la fa a si la ex remi a i. /fec iunea es e pro&oca a de un adenom hipofizar care secre a can i a i excesi&e de hormon de cres ere. "imp omele sun diferi e! dupa cum ulburarea endocrina sur&ine nain e de nchiderea car ila0elor de cres ere #gigantism) sau mai %rziu! la &%rs a adul a #acromegalie). Simptomatologie: -boala apare cu precadere n re 12 si 32 de ani. (*eformarile fe ei si ale ex remi a ilor se produc rep a ! n decurs de ani.
1

( -%inile si picioarele sun groase si la e! oracele es e de asemenea la i si deforma . 'eea ce a rage n primul r%nd a en ia es e deformarea oaselor fe ei. -andibula cres e mul n lungime #progna ism$! de&enind proeminen a! musca ura de&ine dificila. (+egumen ele se ngroasa! la fel nasul! buzele si limba #macroglosie$. ( 4ocea capa a un imbru gra&! ca&ernos! mai ales la femei dupa menopauza. (-uschii sun de obicei hiper rofia i!dar for a musculara es e diminua a. ( La examinarea bolna&ului se cons a a marirea de &olum a organelor #cord! fica ! splina! in es in si pancreas$. ('efaleea es e pu ernica si persis en a. ( /pari ia gre urilor si a &arsa urilor indica o iri a ie meningiana! (apar ulburari de &edere! dereglari ne&ro ice! psihice si neuro&ege a i&e. ( ulburari endocrine asocia e ) dez&ol area parului pe corp la barba (hipertricoza) si apari ia parului pe fa a la femeie (hirsutism) ( do&ada a ac i&i a ii crescu e a glandelor suprarenale. La femeie! mens rele de&in neregula e! dar sarcina es e posibila. La barba ! ulburarile n sfera geni ala de&in e&iden e abia n faza a&ansa a a bolii. (Boala e&olueaza foar e len ! n decurs de 53 ( 62 de ani. Investigatii necesare pen ru diagnos ic) ( examenului radiologic ( care ara a prezen a umorii hipofizare! ,-.! '+! e c. ( dozarile de fosfor si calciu n s%nge si urina. (dozarea radioimunologica a hormonului de cres ere n plasma7 n acromegalie se gasesc &alori crescu e! ( 62 p%na la 322 ug8ml #&alori normale 75(52$. (O al a do&ada a e&olu iei boli o cons i uie cres erea ex remi a ilor de la un an la al u Tratament: exis a n prezen mai mul e procedee erapeu ice ) (roen en gerapia hipofizara. /re eficaci a e doar n s adiul de ncepu . (*aca umoarea cres e rapid si produce leziuni oculare! se prefera ex irparea chirurgicala #hipofizec omie$. (Folosirea radioizo opilor .GIGAN!I"MUL 9igan ismul se carac erizeaza prin cres erea exagera a n nal ime! depasind cu cel pu in 62: media s a urala. 'a si n cazul acromegaliei! boala es e pro&oca a de o umoare hipofizara! care secre a n exces hormon soma o rop! a carui ac iune se exerci a nain e de nchiderea car ila0elor epifizare de ermin%nd cres erea n lungime a oaselor. 9igan ismul afec eaza n reg organismul! in eres%nd diferi e sis eme si organe #muschi si &iscere$. Inal imea gigan ului depases e 6 m. 'raniul es e mare! desi propor iona fa a de res ul corpului. -embrele cresc mul n
2

lungime! pas r%nd nsa propor iile normale. *a ori a cres erii excesi&e se produc modificari ale schele ului! ca cifoscolioza si os eoporoza. 4iscerele sun mari! dar corespunza oare nal imii. *aca umoarea de&ine &oluminoasa! apar ulburari neurologice si fenomene de compresiune. Forme clinice: se cunosc mai mul e forme de gigan ism) ( gigan ismul pur! ( gigan ismul cu eunuchism #organele geni ale ram%n infan ile! iar puber a ea nu are loc$. (gigan ismul cu acromegalie#se asociaza cu deformarea ex remi a ilor n la ime$. Evolutie: cres erea es e rapida nca din copilarie! dar procesul hiper rofie poa e aparea si mai %rziu #n re 56 si 5; ani$. 'res erea n lungime con inua n adolescen a si la &%rs a adul a. -uscula ura gigan ului es e la ncepu bine dez&ol a a! permi %nd performan e fizice. *upa o scur a perioada de for a fizica! urmeaza e apa de slabiciune musculara! cu scaderea rezis en ei la efor si la boli infec ioase. *e aceea! cel mai adesea gigan ii nu a ing &%rs a de <2 de ani. Tratamentul es e profilactic si curativ. Profila ia rebuie sa aiba n &edere pre&enirea complica iilor ine&i abile n gigan ism # uberculoza! boli cardio&asculare$. +ra amen ul curativ cons a n ex irparea umorii hipofizare si n adminis rarea de hormoni sexuali! care grabesc nchiderea car ila0elor epifizare! oprind as fel procesul de cres ere. "e &or reduce pro einele din alimen a ie. #. NANI"MUL $I%OFI&AR .anismul es e de obicei consecin a secre iei insuficien e de hormon soma o rop. *efici ul de hormon de cres ere es e de ermina de leziuni umorale sau ne umorale! inflama orii! ale hipofizei #encefali e! meningoencefali e$ si bolile degenera i&e ale sis emului ner&os. Simptomatologie: n general! copiii cu nanism au o greu a e normala la nas ere. *upa &%rs a de 5 an! cres erea nce ines e! copilul ram%n%nd mereu n urma celor de aceeasi &%rs a. Inal imea defini i&a nu depases e 5!62 sau 5!32 m. *iferi ele segmen e ale corpului se dez&ol a armonios! propor ional. 'eeea ce a rage n mod deosebi a en ia es e gracili a ea aces ora. 'apul es e mic= la fel si ex remi a ile . Expresia fe ei es e 0u&enila. .anicii par o deauna mai ineri dec% sun n reali a e. +egumen ele sun fine! palide. .u rareori apar fenomene de mba r%nire precoce a egumen elor. In eligen a es e cel mai des normala! dar compor amen ul ram%ne pueril. *eseori! a0unsi la &%rs a puber a ii! nanicii nu se ma urizeaza sexual. /spec ul es e cunoscu sub denumirea de infan ilism sexual.
3

Diagnosticul nanismului hipofizar se bazeaza pe alia redusa a bolna&ului si pe modificarile radiologice ale seii urces i! care indica exis en a unor leziuni sau a unei umori hipofizare. Tratament: n re mi0loacele erapeu ice! locul principal l de ine hormonul de cres ere! dar n prac ica medicala se aplica ra amen ul cu hormoni periferici #insulina! ex rac e iroidiene ( +iroxina ( si hormoni s eroizi anabolici$. *aca nanismul es e nso i de infan ilism sexual! se adauga ra amen cu hormoni sexuali '."INDROMUL ADI%O&O(GENI!AL )sin*rom+l Ba,ins-i(Fro.lic.) "indromul are ca semne carac eris ice obezi a ea si infan ilismul geni al! care apar la copiii de ambele sexe. /fec iunea es e pro&oca a de o umoare sau de un proces inflama or cu sediul n regiunea hipo alamo(hipofizara. In func ie de localizarea si n inderea leziunii apar di&erse simp ome ner&oase si endocrine. Simptomatologie hipotalamica: obezi a ea es e o do&ada a suferin ei hipo alamusului. La copii! grasimea are o dis ribu ie par iculara! cuprinz%nd s%nii! abdomenul! regiuna pubiana! radacinile membrelor! soldurile si coapsele. /ceas a repar izare a grasimii da baie ilor un aspec feminin. "e mai semnaleaza ame eli! insomnii! dureri de cap! apa ie! ranspira ii abunden e si diabe insipid. Simptomatologie en!ocrina: ulburarea endocrina carac eris ica sindromului es e insuficien a geni ala. ( La baie i! ea es e semnala a de impuriu) penisul es e mic! nfunda n grasime= es iculele sun de asemenea mici sau nu coboara n punga scro ala. ( La fe e! infan ilismul geni al es e depis a abia la &%rs a puber a ii) mens ra nu apare= organele geni ale ram%n infan ile= s%nii sun mici! a&%nd pu in esu glandular. (Exis a si un sindrom adipozo(geni al al adul ului! care se carac erizeaza prin obezi a e si hipogonadism) caderea perilor pubieni si auxilari amenoree la femeie! impo en a sexuala la barba si regresiunea organelor geni ale. Tratamentul sindromului adipozo(geni al cons a n ex irparea umorii hipofizare! c%nd e iologia es e umorala. Insuficien a geni ala se comba e cu hormoni sexuali( feminini sau masculini ( si cu hormoni gonado ropi corionici #de ipul 9onacorului$. n ma0ori a ea cazurilor se asociaza si hormoni iroidieni. *eosebi de impor an es e regimul hipocaloric. "e &or recomanda de asemenea cul ura fizica si spor ul modera .

/.IN"UFICIEN0A $I%OFI&AR1 #sindromul "heehan$ #necroza saii infarc ul pos par um$ "indromul "heehan es e pro&oca de dis rugerea glandei hipofizare n cursul unei nas eri complica e cu hiper ensiune! soc si hemoragie. *is rugerea sau necroza glandei reprezin a consecin a hemoragiei din impul sarcinii! care produce scaderea iriga iei n hipo alamus si hipofiza. n ul imul imp! inciden a necrozei pos (par um a scazu ! da ori a ameliorarii prac icilor obs e ricale. Insuficien a hipofizara poa e exis a si la barba . Leziunile inflama orii &asculare sau degenera i&e #diabe ! uberculoza! sifilis! micoze! brucelo(ze e c.$! umorile hipofizare po dis ruge hipofiza! produc%nd la pacien ii de ambele sexe fenomene de hipopi ui arism par ial sau o al #panhipopi ui arism$. Simptomatologie: -la 2emeie! primele semne de insuficien a hipofizara! care si fac apari ia imedia dupa nas ere! sun in&olu ia s%nilor si lipsa lac a iei. Bolna&a se pl%nge de slabiciune fizica marca a si persis en a. >l erior! organele geni ale in&olueaza! mens rele se raresc. Lea oarea! oropeala! sensibili a ea la rece! depingme area pielii! caderea parului axilar si pubian ( fenomene frec&en e la aces e bolna&e ( do&edesc defici ul de hormoni iroidieni si suprarenali. (La ,ar,at! insuficien a hipofizara se manifes a prin insuficien a u uror glandelor periferice # iroida! suprarenale! gonade$. Predomina nsa defici ul de hormoni gonado ropi. Pierderea libidoului si a po en ei es e nso i a de regresiunea organelor geni ale . Diagnosticul de insuficien a hipofizara! ( a % la barba ! c% si la femeie ( se bazeaza n primul r%nd pe in&olu ia organelor geni ale si a carac erelor sexuale. *iagnos icul clinic es e comple a de examenele de labora or) ( pen ru explorarea glandei suprarenale se fac dozari de 5?(hidroxicor icos eroizi si 5?(ce os eroizi n urina de 6< de ore. (Pen ru aprecierea ac i&i a ii glandelor geni ale se dozeaza 5?('" n urina! iar la femei se de ermina es ro(genii si pregnandiolul urinar. (Pen ru explorarea func iei glandei iroide se efec ueaza me abolismul bazal! iodemia si iodocap area iroidiana Tratament: prac ica a do&edi impor an a adminis rarii de prepara e hormonale subs i ui i&e pen ru recuperarea bolna&ilor cu insuficien a hipofizara. ,ezul a ele sun rapide si spec aculare. Insuficien a iroidiana se ra eaza cu ex rac e de glanda iroida sau prepara e sin e ice! iroxina si riiodo ironina #denumirea comerciala +iro on$. *aca exis a semne de insuficien a suprarenala! se asociaza cor izon. +ra amen ul cu hormoni sexuali (es rogeni la femeie si es os eron la barba .

3.DIABE!UL IN"I%ID -anifes area principala a bolii cons a n eliminarea unor mari can i a i de urina. %oli+ria se ins aleaza brusc si drama ic!eliminand 3 5 si chiar 62 5 de urina pe zi. >rina es e dilua a! incolora! iar densi a ea ei nu depases e 5223. /poi! apare se ea in ensa #4oli*i4sie$! ziua si noap ea. Pierderea masi&a de lichide din organism an reneaza s ari de oboseala! ame eli! uscaciunea gurii si a pielii! cons ipa ie. Etiopatogenie: Orice leziune organica ( rauma ica! inflama orie! umorala sau degenera i&a ( localiza a la ni&elul hipofizei pos erioare sau la ni&elul nucleilor din hipo alamus care sin e izeaza &asopresina poa e declansa apari ia diabe ului insipid! da ori a defici ului de hormon an idiure ic. O cauza frec&en a n zilele noas re o cons i uie lo&i urile la cap si in er&en iile chirurgicale pe hipofiza! facu e n cazul umorilor hipofizare. Diagnosticul afec iunii se bazeaza pe cele doua simp ome ma0ore) 4oli+ria si 4oli*i4sia. Pen ru precizarea diagnos icului bolii! n clinica se u ilizeaza urma oarele es e) ('el mai simplu es es e cel al restrictiei !e apa" imp de @ ore sau cel mul 6< de ore. +es ul es e periculos.El produce o deshidra are impor an a a organismului. (Testul la nicotina se bazeaza pe proprie a ea nico inei de a s imula secre ia &asopresinei. +es ul cons a n in0ec area i.&. imp de 1 ( 3 minu e! a unei solu ii se salicila sau ar ra de nico ina. +imp de o ora de la adminis rarea nico inei! bolna&ul bea apa la fiecare 53 minu e! n can i a e egala cu can i a ea de apa pe care o elimina n aces in er&al de imp. In diabe ul insipid! n care exis a defici de hormon an idiure ic! can i a ea de urina se men ine crescu a. -pro#a cu clorura !e so!iu: nain e de proba se suspenda orice medica ie= dupa ce urineaza! se da bolna&ului sa bea apa! si anume 3 ml8Ailocorp! imp de 53 minu e! adica circa 122 ml la fiecare sfer de ora! daca bolna&ul are @2 Ag= urina se s r%nge si se masoara la fiecare 53 minu e! debi ul urinar fiind aprecia n milili ri pe minu . Proba propriu(zisa se ncepe c%nd debi ul urinar a0unge la 52 ml8min. "e face perfuzie i.&. cu solu ie hiper onica de clorura de sodiu 6!3:! imp de <3 de minu e. *ebi ul urinar se masoara la fiecare 53 minu e! a % n impul perfuziei! c% si la 12 de minu e dupa erminarea ei. n mod normal! debi ul urinar rebuie sa scada brusc. *aca nu scade! se presupune exis en a unui diabe insipid. -Pro#a la hormonul anti!iuretic cons a n adminis rarea i.m. sau i.&. de hormon an idiure ic. "e urmares e diureza pe minu . In diabe ul insipid! sub ac iunea hormonului! can i a ea de urina se normalizeaza. Tratamentul cu pulbere de re rohipofiza corec eaza poliuria din diabe ul insipid. "e adminis reaza pulbere de lob pos erior de hipofiza.