Sunteți pe pagina 1din 102

SUBIECTE ADMITERE BAROU PROCEDURA CIVILA 1) Achiesarea.

Achiesarea reprezinta un act de dispozitie prin care paratul recunoaste pretentiile reclamantului sau adera la hotararea pronuntata impotriva sa. Exista doua forme ale achiesarii: achiesarea la pretentiile reclamantului si achiesarea la hotarare. Conditiile acestui act de dispozitie nu difera esentialmente de cele ale renuntarii la drept. Ele se refera la capacitatea de exercitiu a partii si la exprimarea valabila a consimtamantului. Achiesarea la pretentii consta intr-o recunoastere pura si simpla a pretentiilor reclamantului. O atare achiesare poate fi totala sau partiala, dupa cum paratul recunoaste in intre ime sau numai in parte pretentiile adversarului. !n ambele cazuri recunosterea trebuie sa fie pura si simpla, adica neconditionata. O marturisire calificata sau complexa nu constituie o achiesare. "ecunoasterea pretentiilor partii adverse se obtine cel mai adesea pe calea intero atoriului, dar ea poate fi si spontana. "ecunoasterea totala a pretentilor conduce la finalizarea activitatii #udiciare in cauza supusa instantei spre solutionare. Achiesarea poate fi si partiala, caz in care instanta poate pronunta o hotarare in acest sens. Codul de procedura civila se ocupa in mod special doar de recunoasterea partiala. $otrivit art. %&' C. proc. civ: ()aca paratul recunoaste o parte din preteniiile reclamantului, instanta la cererea acestuia, va da o hotarare partiala in masura recunoasterii. "ezulta ca achiesarea la pretentii este conditionata de acordul reclamantului, in sensul ca numai in atare conditi se poate pronunta o hotarare partiala. $entru a constitui temei al unei hotarari partiale recunoasterea paratului trebuie sa fie data in forma unei marturisiri #udiciare* ea trebuie sa fie de asemenea expresa. +arturisirea extra#udiciara nu poate determina pronuntarea unei hotarari partiale. )e asemenea, hotararea partiala nu poate fi pronuntata pe temeiul unei prezumtii de recunoastere dedusa din refuzul partii de a raspunde la intero atoriu sau de a se infatisa pentru a raspunde la intero atoriul propus. ,otararea partiala pronuntata in aceste conditii devine executorie de drept, astfel cum precizeaza art. %&- pct. & C. proc. civ. !n caz de renuntare la insusi dreptul pretins, instanta da o hotarare prin care va respin e cererea in fond si va hotari asupra cheltuielilor. "enuntarea la drept se poate face si fara invoirea celeilalte parti, atat in prima instanta cat si in apel. "enuntarea se poate face in sedinta sau prin inscris autentic. ,otararea se da fara drept de apel. Cand renuntarea este facuta in instanta de apel, hotararea primei instante va fi anulata in totul sau in parte, in masura renuntarii. %) Actele de procedur.: no/iune, condi/ii de valabilitate, sanc/iuni procesuale.

$rin act de procedura se intele e orice act 0operatiune #uridica sau inscris) facut pentru declararea procesului, in cursul si in cadrul procesului civil de catre instanta #udecatoreasca, parti si ceilalti participanti la proces, le at de activitatea procesuala a acestora. Actele de procedura sunt clasificate in literatura de specialitate, dupa mai multe criterii, marea diversitate a acestora fiind determinata practic de numarul mare de acte procedurale care, in inlantuirea lor determina intrea a structura a procesului civil. Astfel sunt: actele procedurale ale instantei, partilor, tertelor persoane si or anelor de executare silita, acte de procedura verbale si acte de procedura scrise* acte de procedura obli atorii si acte de procedura scrisa* acte de procedura obli atorii si acte de procedura facultative* acte unilaterale, acte bilaterale si acte multilaterale* acte #udiciare si acte extra#udiciare* acte de procedura specifice #udecatii in prima instanta* acte specifice #udecatii in fata instantelor de control #udiciar si acte de executare silita etc. !n ceea ce priveste conditiile enerale de valabilitate ale actelor de procedura civila, aceasta determinare este extrem de complexa tocmai datorita caracterului variabil al acestora. O prezentare a conditiilor enerale de validitate a actelor de procedura este necesara pentru o mai buna cunoastere a mecanismului actelor #uridice ce intereseaza activitatea de infaptuire a #ustitiei, determinare ce se refera atat la conditiile de fond cat si la cerintele de forma ale actelor. Astfel in mod traditional literatura #uridica de specialitate a apreciat ca doua sunt conditiile enerale de validitate ale actelor de procedura: forma scrisa si indicarea in chiar continutul actului ca cerintele le ii au fost indeplinite, actele de procedura se intocmesc numai in limba romana. 1orma scrisa reprezinta o conditie de valabilitate a celor mai multe acte de procedura. +a#oritatea actelor dispuse de catre instantele de #udecata si de or anele de executare trebuie indeplinite in forma scrisa. )e la aceasta re ula exista o importanta exceptie in privinta actelor ce reprezinta manifestari unilaterale sau bilaterale de vointa ale partilor. O a doua conditie o contituie mentiunea in acte ca cerintele le ii au fost respectate. Aceasta inseamna ca actul de procedura nu poate fi completat cu probe extrinseci, ci trebuie sa faca dovada prin el insusi. Exceptia de la aceasta re ula o reprezinta principiul echivalentei. $otrivit acestui principiu, in cazurile prevazute de le e un act de procedura poate fi inlocuit printr-un act de procedura care sa produca aceleasi efecte. )e asemenea se considera ca actele de procedura care imbraca forma scrisa trebuie redatctate in limba romana. !n afara acestor conditii exista si unele cerinte care vizeaza locul sau timpul intocmirii actelor de procedura. Actele de procedura nu se pot intocmi oricand, ci numai in termenele prevazute de le e, iar in unele cazuri doar in anumite faze ale procesului civil. Actele de procedura se intocmesc de re ula la sediul instantei de #udecata si in cadrul unei sedinte publice. 2erespectarea acestor conditii atra e nulitatea actelor. Actele de procedura indeplinite de un #udecator necompetent sunt nule. Actele indeplinite cu neobservarea formelor le ale sau de un functionar necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin 2

anularea lor. !n cazul nulitatilor prevazute anume de le e, vatamarea se presupune pana la dovada contrarie. Anularea unui act de procedura atra e si nulitatea actelor urmatoare, in masura in care acestea nu pot avea o existenta de sine statatoare. 3udecatorul va putea sa dispuna indreptarea nere ularitatilor savarsite cu privire la actele de procedura. $resedintele va amana #udecarea pricinii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de le e sub pedeapsa nulitatii. 2ulitatile de ordine publica pot fi ridicate de parte sau de #udecator in orice stare a pricinii. Celelalte nulitati se declara numai dupa cererea partii care are interes sa o invoce. 2ere ularitatea actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi de infatisare ce a urmat dupa aceasta nere ularitate si inainte de a pune concluzii in fond. 2imeni nu poate invoca nere ularitatea pricinuita prin propriul sau fapt. 4) Ac/iunea civil.. Clasificarea ac/iunilor civile )upa scopul material urmarit de reclamant: actiune in realizarea dreptului* actiuni in executare, in condamnare, in ad#udecare prin care reclamantul care se pretinde titularul unui drept subiectiv civil, solicita instantei obli area paratului la respectarea dreptului sau, iar daca acest lucru nu mai este posibil la despa ubiri pentru pre#udiciul cauzat 0actiune in revendicare, in restituirea unor imobile, evacuare, prin care se cere rezolutiunea unei actiuni) actiune in constatarea dreptului -prin care reclamantul cere instantei sa se constate numai existenta unui drept al sau inexistenta unui drept al paratului impotriva sa. Art.111 Codul de $rocedura Civila. pot fi: pozitive ne ative declaratorii, prin care se cere constatarea existentei sau inexistenta unui raport #uridic intero atoriu-reclamantul cheama in mod preventiv in #udecata o persoana care ar putea sa-i conteste dreptul provocatorii, prin care titularul dreptului cheama in mod direct in #udecata pe cel ce-l tulbura in exercitiul dreptului sau actiune in constituire de drepturi prin care se solicita aplicarea le ii la anumite date sau fapte invocate pentru a deduce consecintele ce se impun in vederea creeri unei situatii #uridice noi. )upa natura dreptului ce se valorifica prin actiuni personale-se valorifica un drept personal de creanta, sunt nelimitate ca numar. )in punct de vedere teritorial, in cazul actiunilor personale, re ula este ca cererea se depune la instanta de la domiciliul paratului 1 "eale-se valorifica un drept real. $ot fi mobiliare sau imobiliare, dupa cum dreptul valorificat are ca obiect un bun mobil sau imobil. $ot fi petitorii sau posesorii. % +ixte-se valorifica in acelasi timp un drept real si un drept de creanta. 5e clasifica in actiuni ce urmaresc executarea unui act #uridic si actiuni prin care se solicita anularea sau rezolutiunea unui act #uridic prin care se transmite sau se constata un drept real imobiliar. !n ceea ce priveste calitatea procedurala in cazul actiunilor personale titularul se va indrepta impotriva subiectului pasiv din raportul #uridic obli ational. )upa calea procedurala 3

aleasa de parte: art.1& Cod $rocedura Civila. Cererile accesorii si incidentale sunt in competenta instantei competente sa #udece cererea principala-principale, accesorii, incidentale 6) Ac/iunea 7n constatare. )efini/ie, re lementare, condi/ii de admisibilitate. $artea care are interes poate sa faca cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului. Cereri 7n recunoa8terea dreptului sau 7n confirmare - acelea prin care reclamantul solicit. instan/ei constatarea existen/ei sau inexisten/ei unui raport #uridic concret cu p9r9tul* sediul materiei: art. 111 C. proc. civ.* ac/iunea 7n constatare are un caracter subsidiar fa/. de cererea 7n realizare, urm9nd a se respin e ca inadmisibil. dac. partea poate cere realizarea dreptului, 7n temeiul dispozi/iilor art. 111 C. proc. civ. ac/iunea 7n constatare nu trebuie confundat. cu cererea privitoare la constatarea unor situa/ii de fapt 7n cadrul procedurii de asi urare a dovezilor. Aceasta actiune nu poate fi admisa daca se solicita constatarea unie situatii de fapt. Admiterea actiunii in constatare este conditionata de existenta unui interes le itim, actual si nascut. Cererea de chemare in #udecata se formuleaza in scris, trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute de le e si se adreseaza instantei care este competenta sa #udece cererile avand ca obiect executarea prestatiei. Cererea se timbreaza. ,otararea instantei de #udecata are putere de lucru #udecat, dar nu are efecte executorii. :) Ac/iunile petitorii 8i posesorii 0asem.n.ri 8i deosebiri) ;a randul lor actiunile reale se pot imparti in actiuni petitorii si actiuni posesorii. 5unt actiuni petitorii, acele actiuni reale menite sa apere dreptul de proprietate sau alt drept real, cum ar fi actiunile in revendicare, actiunile confesorii, actiunile in ranituire. 5unt actiuni posesorii acele actiuni reale destinate sa apere posesiunea unui imobil. !ntre cele % cate orii de actiuni exista insa mai multe deosebiri, dintre care cele mai importante sunt % : - spre deosebire de actiunile petitorii care vizeaza fondul dreptului, cele posesorii prote#eaza doar posesia* in vreme ce actiunile petitorii nu pot fi promovate decat de titularul dreptului real incalcat, actiunile posesorii pot fi promovate de catre posesor. Cererile petitorii-Cererile privitoare la bunuri imobile se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla imobilele. Cand imobilul este situat in circumscriptiile mai multor instante, cererea se va face la instanta domiciliului sau resedintei paratului, daca acestea se afla in vreuna din aceste circumscriptii, iar in caz contrar, la oricare din instantele in circumscriptiile carora se afla imobilul. Cererile privitoare la posesiune vor fi admise numai daca: nu a trecut un an de la tulburare sau deposedare* reclamantul dovedeste ca, inainte de aceasta data, el a posedat cel putin un an* posesiunea lui intruneste conditiile cerute. !n cazul cand deposedarea sau tulburarea s-a facut prin violenta, 4

reclamantul este scutit de a face dovada ceruta. Cererile posesorii se #udeca de ur enta si cu precadere. !ntampinarea nu este obli atorie. Asemenea cereri se pot face si pentru ocrotirea servitutilor continue si aparente. Cererile posesorii pot fi facute si de cel care detine lucrul in interesul sau propriu, in temeiul unui contract incheiat cu posesorul, afara numai daca tulburatorul nu este cel pentru care el detine. <) Admiterea 8i administrarea probei cu 7nscrisuri $rin inscris se intele e orice declaratie despre un act sau fapt #uridic, facuta prin scrieri de mana sau dactilo rafiere, lito rafiere sau imprimare, pe hartie sau orice material. !nscrisurile reprezinta unul din cele mai importante mi#loace de proba, usor de pastrat, usor de administrat in fata instantei si reu alterabil prin trecerea timpului, iar uneori constituie chiar conditia de valabilitate a actului #uridic ce urmeaza a fi probat. Ca mi#loc de probatiune #udiciara, inscrisurile se clasifica in: inscrisuri preconstituite, intocmite cu intentia de a fi folosite ca mi#loc de proba in cazul ivirii unui eventual liti iu si, inscrisuri nepreconstituite, acele inscrisuri care nu s-au intocmit in scopul de a fi folosite ca mi#loc de proba intr-un liti iu, dar care in mod accidental si in lipsa de alte mi#loace de proba, sunt totusi utilizate pentru dovedirea raportului #uridic liti ios. !nscrisuri sub semnatura privata-sunt inscrisuri intocmite de parti, fara interventia unui or an de stat si semnate de partile sau partea care le emana. !n principiu, sin ura conditie care se cere pentru valabilitatea inscrisului sub semnatura privata este semnatura partilor, care trebuie executata de mana partilor chiar daca inscrisul poate fi scris de mana, dactilo rafiat, lito rafiat sau imprimat. !n unele cazuri, le ea cere si unele conditii speciale: testamentul olo raf trebuie scris in intre ime, datat si semnat de mana testatorului, 0art. -:= C.civ.)* formalitatea multiplului exemplar, ceruta in cazul inscrisurilor care constata conventii sinala matice pentru ca, fiecare din partile conventiei sa o poata dovedi in caz de eventual liti iu, 0art. 11&= C.civ.)* mentiunea bun si aprobat* ceruta in cazul inscrisului sub semnatura privata care constata conventii din care se nasc obli atii ale uneia din parti fata de alta, 0art. 11-' C.civ.). Alte inscrisuri-!n afara de inscrisurile autentice si inscrisurile sub semnatura privata, Codul civil se refera si la: re istrele comerciantilor 0art. 11-4-11-6), re istrele, caietele sau hartiile casnice 0art. 11-:), mentiunea creditorului pe titlul de creanta 0art. 11-<), facturi acceptate, corespondenta, tele rame si re istrele partilor. Administrarea probei prin inscrisuri-$artile vor anexa la cererea de chemare in #udecata si la intampinare copii certificate de pe inscrisurile folosite ca mi#loace de proba, sau daca nu au procedat astfel, le vor depune la prima zi de infatisare. Administrarea probei prin inscrisuri este re lementata de art. 1&%-1-: Cod procesual civil. Cand partea invedereaza ca partea potrivnica detine un inscris privitor la pricina, instanta poate ordona infatisarea lui. Cererea de infatisare nu poate fi respinsa daca inscrisul este comun partilor sau daca insasi 5

partea potrivnica s-a referit in #udecata la inscris ori daca, dupa le e, ea este obli ata sa infatiseze inscrisul. !nstanta va respin e cererea de infatisare a inscrisului, in intre ime sau in parte, in cazurile: cand cuprinsul inscrisului priveste chestiuni cu totul personale* cand infatisarea inscrisului ar incalca indatorirea de a pastra secretul* cand infatisarea ar atra e urmarirea penala impotriva partii sau a unei alte persoane, ori ar expune-o dispretului public. )aca partea refuza sa raspunda la intero atoriul ce s-a propus in dovedirea detinerii sau existentei inscrisului, daca reiese din dovezile administrate ca l-a ascuns sau l-a distrus sau daca, dupa ce s-a dovedit detinerea inscrisului, nu-l infatiseaza la cererea instantei, aceasta va putea socoti ca dovedite pretentiile partii care a cerut infatisarea, cu privire la cuprinsul acelui inscris. )aca inscrisul se aseste in pastrarea unei autoritati, instanta va lua masuri pentru aducerea lui, putand pronunta impotriva sefului autoritatii, in caz de refuz neintemeiat, despa ubiri pentru fiecare zi de intarziere. )aca inscrisul este detinut de o alta persoana, aceasta va putea fi citata ca martor, punandu-i-se in vedere sa aduca inscrisul in instanta, sub pedeapsa platii de despa ubiri pentru fiecare zi de intarziere. Aceasta este indreptatita sa refuze aducerea inscrisului. "e uli enerale 8i comune privind admisibilitatea probelor-)ovezile nu pot fi folosite 7n dezle area pricinii dec9t dac. 7ndeplinesc cumulativ anumite condi/ii, care nu sunt re lementate ca atare, ci rezult. din interpretarea dispozi/iilor privind probele. 5e re/ineau urm.toarele condi/ii de admisibilitate a probelor: faptele ce trebuie dovedite s. fie contestabile 8i contestate de partea advers., adic. t. .duite, c.ci de ce s. mai dovede8ti un fapt de#a m.rturisit sau recunoscut* faptele a c.ror existen/. trebuie dovedit. s. nu fie socotite de le e ca adev.rate, deoarece proba acestora este inutil.* proba s. nu fie oprit. de le e* proba s. fie verosimil.* proba s. fie pertinent.* proba s. fie concludent.. $rimele dou. condi/ii re/inute se refer. la faptele ce trebuie dovedite, ca obiect al probei, 8i nu la prob., 7n 7n/eles de mi#loc de dovad.. >n doctrina recent., sunt re/inute urm.toarele condi/ii enerale de admisibilitate a probelor : proba s. fie le al. sau proba s. nu fie oprit. de le e* proba s. fie verosimil.* proba s. fie pertinent.* proba s. fie concludent.. $roba s. nu fie oprit. de le e ? se pune at9t din punctul de vedere al dreptului material, c9t 8i din punctul de vedere al dreptului procesual, fie ca mi#loc de prob., fie 7n dovedirea unor 7mpre#ur.ri contrare le ii. 2ici o prob. nu poate fi 7ncuviin/at. de c.tre instan/. dac. nu este admis. de le e. !mpotriva constat.rilor personale ale a entului instrumentator al unui act autentic nu se poate face dovada dec9t prin procedura special. a 7nscrierii 7n fals. $roba s. fie verosimil., adic. s. nu contrazic. le ile naturii, s. nu tind. la dovedirea unor fapte imposibile. @erosimilitatea 7nseamn. ca faptele s. fie cu putin/.. !nstan/a trebuie s. cerceteze 7n concret problema verosimilit./ii probei, examin9nd cu aten/ie faptele ce se tind a fi probate 8i concordan/a lor cu le ile naturii. !nstan/a trebuie s. aprecieze verosimilitatea probei 7n raport cu datele 8tiin/ifice existente 7n momentul administr.rii probei, c.ci 7n timp o prob. de8i ini/ial neverosimil. poate face ulterior credibil 6

faptul pretins. $roba s. fie pertinent.-Este admisibil. proba unui fapt numai 7n m.sura 7n care are le .tur. direct. sau m.car indirect. cu obiectul preten/iilor sau ap.r.rile p.r/ilor 8i poate influen/a 7ntr-un fel sau altul solu/ia liti iului 7n care este invocat.. Orice fapt care nu are le .tur. cu obiectul procesului 8i care deci nu ar fi susceptibil 7n principiu de a crea, modifica sau stin e un raport #uridic nu poate fi invocat cu succes ca obiect al proba/iunii #udiciare. $ertinen/a probei implic. 8i utilitatea ei, adic. faptul verificat prin proba/iune trebuie s. fie persuasiv, de natur. s. conduc. pe #udec.tor la o anumit. convin ere. $ertinen/a presupune: verificarea admisibilit./ii #uridice a probei, a le alit./ii 8i a utilit./ii ei. >n acest sens #udec.torii au 7ndatorirea s. st.ruie, prin toate mi#loacele le ale, pentru a preveni orice re8eal. privind aflarea adev.rului 7n cauz., pe baza stabilirii faptelor 8i prin aplicarea corect. a le ii, 7n scopul pronun/.rii unei hot.r9ri temeinice 8i le ale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consider. necesare, chiar dac. p.r/ile se 7mpotrivesc. )e asemenea, pertinen/a presupune 8i verificarea rela/iei existente 7ntre preten/iile formulate 8i faptul susceptibil de probare, un fapt nemi#locit sau unul vecin 8i conex. )eci, ultima condi/ie de admisibilitate a probei re/inut. 7n doctrina #uridic. este concluden/a probei. $roba este concludent. atunci c9nd poart. asupra unor 7mpre#ur.ri care sunt de natur. s. duc. la rezolvarea, solu/ionarea cauzei respective. )ovezile se pot 7ncuviin/a numai dac. instan/a socote8te c. ele pot s. duc. la dezle area pricinii, 7ns. permite instan/ei s. 7ncuviin/eze proba, f.r. a mai examina concluden/a, dac. este prime#die ca ele s. se piard. prin 7nt9rziere. O prob. concludent. este 7ntotdeauna 8i o prob. pertinent., c.ci dac. a dus la solu/ionarea cauzei 7nseamn. c. proba a avut le .tur. cu acea cauz., 7ns. nu 7ntotdeauna o prob. care este pertinent. duce la solu/ionarea liti iului. &) Apelul. 2o/iune, obiect, subiecte, cauza apelului, termen de declarare ,otararile date in prima instanta de #udecatorie sunt supuse apelului la tribunal, iar hotararile date in prima instanta de catre tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel. !mpotriva incheierilor premer atoare nu se poate face apel decat o data cu fondul, in afara de cazul cand prin ele s-a intrerupt s-au s-a suspendat cursul #udecatii. Apelul impotriva hotararii se socoteste facut si impotriva incheierilor premer atoare. $artea care a renuntat expres la apel cu privire la o hotarare nu mai are dreptul de a face apel. Aermenul de apel este de 1: zile de la comunicarea hotararii, daca le ea nu dispune altfel. Aermenul de apel cur e chiar daca comunicarea hotararii a fost facuta o data cu somatia de executare. )aca o parte face apel inainte de comunicarea hotararii, aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de apel. $entru procuror termenul de apel cur e de la pronuntarea hotararii, in afara de cazurile in care procurorul a participat la #udecarea cauzei, cand termenul cur e de la comunicarea hotararii. Aermenul de apel se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca apel. !n 7

acest caz se face din nou o sin ura comunicare a hotararii, la cel din urma domiciliu al partii, pe numele mostenirii, fara sa se arate numele si calitatea fiecarui mostenitor. $entru mostenitorii incapabili, cei cu capacitate restransa sau disparuti ori in caz de mostenire vacanta, termenul va cur e din ziua in care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu. Apelul nu constituie prin el insusi un act de acceptare a mostenirii. Aermenul de apel se intrerupe si prin moartea mandatarului caruia i s-a facut data. -) Aprecierea probelor 7n procesul civil. Aprecierea probelor consta in operatiunea mentala facuta de instanta pentru a determina puterea probanta si valoarea fiecarei probe in parte, precum si ale tuturor probelor impreuna. Este de remarcat ca toate probele se apreciaza liber. !n cadrul procesului civil, instanta trebuie sa examineze admisibilitatea probelor, apoi sa le administreze pe cele incuviintate, si cu ocazia deliberarii, sa aprecieze probele administrate. !n privinta admisibilitatii probelor, exista anumite conditii care trebuie indeplinite si anume: proba sa fie le ala, adica sa nu fie oprita de le ea materiala sau de cea procesuala* proba sa fie verosimila, adica sa tinda la dovedirea unor fapte reale, posibile, credibile, sa nu contrazica le ile naturii* proba sa fie utila* proba sa fie pertinenta, adica sa aiba le atura cu obiectul procesului* proba sa fie concludenta, sa duca la rezolvarea cauzei respective. Este posibil ca o proba sa fie pertinenta, dar sa nu fie concludenta. !n le atura cu administrarea probelor trebuie examinate trei aspecte: propunerea probelor se face de catre reclamant prin cererea de chemare in #udecata, iar de catre parat prin intampinare* incuviintarea probelor. Asupra probelor impuse de parti instanta se pronunta printro incheiere motivata, atat in caz de admitere cat si in caz de respin ere a acestora* administrarea probei se face in fata instantei de #udecata, in ordinea statornicita de aceasta. Este de remarcat ca toate probele se apreciaza liber. =) Ar.tarea titularului dreptului $aratul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul, daca a fost chemat in #udecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului. Cererea privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o data cu intampinarea, iar, daca aceasta nu este obli atorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Cererea va fi comunicata celui aratat ca titular, impreuna cu citatia, copiile de pe cerere si inscrisurile de la dosar. )aca cel aratat ca titular recunoaste sustinerile paratului si reclamantul consimte, el va 8 comunicarea. !n acest caz se va face o noua comunicare partii, la domiciliul ei, iar termenul de apel va incepe sa cur a din nou de la aceasta

lua locul paratului, care va fi scos din #udecata. 5e poate aplica doar in cazul actiunilor reale. $une in discutie in primul rand posesia bunurilor. Avandu-se in vedere ca bunurile pot fi urmarite in mainile oricui s-ar afla, calitatea de parat revine detinatorului care va putea implica pe cel in numele caruia detine sau exercita dreptul. Arasaturi: este posibil numai in actiuni reale* prin intermediul ei se urmareste substituirea paratului din proces cu persoana care are calitatea de titular al dreptului care face obiectul actiunii. $aratul din momentul in care este chemat in #udecata trebuie sa faca la randul sau o cerere pe care o va depune o data cu intampinarea, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. )ezbaterile ulterioare ale procesului depind de atitudinea pe care o va adopta terta persoana, respectiv daca i se recunoaste sau nea a aceasta calitate. )aca i se recunoaste si reclamantul consimte, tertul va lua locul paratului care va fi scos din proces. )aca nea a se vor aplica dispozitiile le ale. Ea poate fi facuta numai de paratul care, detinand un lucru pentru altul, sau exercitand in numele altuia, un drept asupra lucrului, este chemat in #udecata de o persoane ce pretinde un drept real asupra lucrului. Cu alte cuvinte presupune existenta unui raport #uridic intre parat si titularul dreptului, cu privire la lucrul determinat ce formeaza obiectul cererii, pe de o parte, iar pe de alta parte, prin cerere trebuie sa se valorifice un drept real. Cererea privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o data cu intampinarea, iar daca aceasta nu este obli atorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Aertului i se va comunica cererea de aratare a titularului dreptului, copie de pe cererea de chemare in #udecata, copie de pe inscrisurile aflate la dosar. $entru a se putea admite o asemenea cerere, trebuie cumulativ: reclamantul sa urmareasca valorificarea unui drept real, deci sa fi introdus o cerere reala* paratul sa fie un simplu detentor precar al bunului asupra caruia poarta dreptul real invocat de reclamant* paratul sa afirme ca titularul dreptului este un tert* paratul sa faca cererea de aratare a titularului dreptului* cererea sa fie introdusa cel mai tarziu la prima zi de infatisare. 1') Calitatea procesual. - condi/ie cerut. pentru a fi parte 7n proces. Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati 7ntre persoana reclamantului si cel care este titularul dreptului pretins 0calitate procesuala activa), precum si 7ntre persoana chemata 7n #udecata 0p9r9t) si cel care este subiect pasiv 7n raportul #uridic dedus #udecatii 0calitate procesuala pasiva). "eclamantul fiind cel care porneste actiunea trebuie sa #ustifice at9t calitatea sa procesuala activa c9t si calitatea procesuala pasiva a persoanei pe care a chemato 7n #udecata prin indicarea obiectului cererii si a motivelor de fapt si de drept pe care se 7ntemeiaza pretentia sa. )repturile si obli atiile procedurale pot fi transmise 7n cursul procesului ceea ce echivaleaza cu o transmisiune a calitatii procesuale active sau pasive. Aransmisiunea poate fi le ala sau conventionala. >n cazul persoanelor fizice transmisiunea le ala se realizeaza 9

pe calea mostenirii sau a succesiunii, mostenitorii care accepta succesiunea prelu9nd pozitia procesuala pe care o avea decuius, cu exceptia cazurilor pe care le ea nu permite acestea pentru ca este vorba de drepturi nemi#locit le ate de persoane 0drepturi strict personale). >n cazul persoanelor #uridice transmisiunea le ala are loc pe calea reor anizarii sau transformarii persoanei #uridice care este parte 7n proces. Aransmisiunea conventionala a calitatii procesuale poate avea loc ca urmare a cesiunii de creanta, a v9nzarii sau a donarii bunului liti ios, a preluarii datoriei cu consimtam9ntul creditorului. Exceptia lipsei calitatii procesuale este o exceptie de fond si consta 7n respin erea cererii ca fiind introdusa de catre o persoana fara calitate procesuala sau care da 7n #udecata o persoana fara calitate. Bna din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile, alaturi de capacitatea procesuala si existenta interesului #udiciar.

11) Capacitatea procesual. Condi/ie cerut. pentru a fi parte 7n proces. !n dreptul civil capacitatea civila a fost definita ca fiind acea parte a capacitatii #uridice care consta in aptitudinea subiectului de drept civil de a avea si de a-si exercita drepturi subiective civile si de a avea si de a-si asuma obli atii civile prin incheierea de acte #uridice civile. Ea reprezinta aplicarea pe plan procesual a capacitatii civile. Exista % tipuri de capacitate: capacitatea procesuala de folosinta* capacitatea procesuala de exercitiu. Capacitatea procesuala de folosinta consta 7n aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obli atii pe plan procesual. >n cazul persoanelor fizice capacitatea de folosinta 7ncepe de la nasterea lor si 7nceteaza la decesul lor. 2imeni nu poate fi lipsit total de aceasta capacitate, 7nsa 7n cazurile si conditiile expres prevazute de le e capacitatea procesuala de folosinta poate fi limitata. Capacitatea procesuala de folosinta a persoanelor #uridice se dob9ndeste de la data 7nfiintarii lor 07nre istrare, act de dispozitie, autorizare) si 7nceteaza la data desfiintarii prin dizolvare, faliment. Capacitatea procesuala de exercitiu consta 7n aptitudinea unei persoane de a-si valorifica sin ura drepturile procesuale si de a-si 7ndeplini sin ura obli atiile procedurale, deci de a sta 7n instanta. >n cazul persoanelor fizice capacitatea de exercitiu se dob9ndeste la 1- ani. +inora de 1< ani sau dupa caz 1: ani dob9ndeste prin casatorie capacitate deplina de exercitiu. "eprezentarea le ala intervine 7n cazul persoanelor fizice lipsite de capacitate de exercitiu 0minori sub 16 ani) si interzisii #udecatoresti. Acestia nu stau 7n proces procesual ci prin reprezentantii lor 0parinti, tutore, curatori). Asistarea intervine 7n cazul persoanelor cu capacitate de exercitiu restr9nsa 016-1- ani). Acestia vor fi citati si vor sta personal 7n proces dar vor fi asistati de catre parinti sau tutori care vor semna alaturi de minori cererile adresate instantei. 10

Autorizarea intervine 7n cazul 7n care reprezentantul le al al celui lipsit de capacitate de exercitiu 0minorul cu capacitate restr9nsa) si ocrotitorul care 7l asista efectueaza acte de dispozitie. Capacitatea de exercitiu a persoanelor #uridice se dob9ndeste 7n temeiul le ii de la data 7nfiintarii lor si sf9rseste la data 7ncetarii persoanei #uridice. $ersoana #uridica 7si exercita drepturile si obli atiile prin intermediul or anelor sale 7n limitele puterilor ce le-au fost oferite, aceste acte fiind considerate ca apartin9nd persoanei #uridice 7nsasi. Capacitatea procesuala este aplicatia pe plan procesual a capacitatii civile, respectiv aptitudinea enerala a persoanelor de a dobandi si exercita drepturi si de a-si asuma obli atii in plan procesual. 1%) Cazurile de revizuire. "evizuirea unei hotarari ramase definitiva in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere in urmatoarele cazuri: daca dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice ce nu se pot aduce la indeplinire* daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decat s-a cerut* daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta* daca un #udecator, martor sau expert, care a luat parte la #udecata, a fost condamnat irevocabil pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma #udecatii, sau daca partea care a #urat a fost condamnata irevocabil pentru fals* daca, dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o impre#urare mai presus de vointa partilor, ori daca s-a revizuit hotararea unei instante penale sau administrative pe care ea s-a intemeiat* daca statul ori alte persoane #uridice de drept public sau de utilitate publica, disparutii, incapabilii sau cei pusi sub curatela sau consiliul #udiciar nu au fost aparati de loc sau au fost aparati cu viclenie de cei insarcinati sa-i apere* daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi rad sau de rade deosebite, in una sau aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avand aceeasi calitate. Aceste dispozitii se aplica si in cazul cand hotararile potrivnice sunt date de instante de recurs. !n cazul cand una dintre instante este Curtea 5uprema de #ustitie, cererea de revizuire se va #udeca de aceasta instanta* daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la #udecata si sa instiinteze instanta despre aceasta, dintr-o impre#urare mai presus de vointa sa.

14) C.ile de atac. 2o/iune, clasificare, principii enerale. Caile de atac sunt posibilitati le ale de verificare a hotar9rilor date 7n prima instanta, identific9ndu-se 7n aceasta privinta cu un control ierarhic superior. Caile de atac in procesul civil 11

se clasifica in cai ordinare de atac: apelul si recursul si cai extraordinare de atac: contestatia in anulare, recursul in interesul le ii si revizuirea. $rincipiile procesului civil sunt urm.toarele: principiul liberului acces la #usti/ie* principiul dreptului la un proces echitabil, 7ntr-un termen optim 8i previzibil* principiul le alit./ii* principiul e alit./ii* principiul disponibilit./ii* principiul bunei-credin/e* principiul dreptului la ap.rare* principiul contradictorialit./ii* principiul oralit./ii* principiul nemi#locirii* principiul publicit./ii* principiul respectului cuvenit #usti/iei, principiul continuit./ii* func/ionarea #usti/iei ca serviciu public* principiul rolului activ al #udec.torului, 7n str9ns. interdependen/. cu exercitarea dreptului de dispozi/ie al p.r/ilor 8i cu responsabilizarea acestora 8i a ap.r.torilor lor* principiului le alit./ii c.ilor de atac, 7n sensul c. hot.r9rea este supus. numai c.ilor de atac prev.zute de le e* re ulile ierarhiei 8i unicit./ii c.ilor de atac recunoscute de#a 7n doctrin. 8i #urispruden/., fapt ce va avea drept consecin/. imposibilitatea exercit.rii unei c.i extraordinare de atac 7nainte de exercitarea apelului. >n cazul 7n care p.r/ile vor conveni expres, hot.r9rea susceptibil. de apel va putea fi atacat. cu recurs, dar numai pentru 7nc.lcarea sau aplicarea re8it. a normelor de drept material. 16) Cercetarea procesului 7n cazul administr.rii probelor de c.tre avoca/i. Cercetarea procesului in cazul administrarii probei de catre avocati se aplica numai in cazul liti iilor patrimoniale, afara de acelea ce privesc drepturi asupra carora le ea nu permite a se face tranzactie. ;a prima zi de infatisare partile pot conveni ca avocatii care le asista si le reprezinta sa administreze probele in cauza. Consimtamantul pentru administrarea probelor, se va da de catre parti, personal sau prin mandatar cu imputernicire speciala, in fata instantei, luandu-se act despre aceasta in incheiere, sau prin inscris intocmit in fata avocatului, care este obli at sa certifice consimtamantul si semnatura partii pe care o asista sau o reprezinta. )aca sunt mai multe parti asistate de acelasi avocat, consimtamantul se va da de fiecare dintre ele separat. Aotodata, fiecare parte este obli ata sa declare ca isi ale e domiciliul la avocatul care o reprezinta. )upa constatarea valabilitatii consimtamantului dat instanta: va rezolva exceptiile ce se invoca ori pe care le poate ridica din oficiu* va hotari asupra cererilor de interventie formulate de parti sau de terte persoane, in conditiile le ii* va examina fiecare pretentie si aparare in parte, pe baza cererii de chemare in #udecata, a intampinarii si a explicatiilor avocatilor* va constata care dintre pretentii sunt recunoscute si care sunt contestate* la cerere, va dispune, in conditiile le ii, masuri asi uratorii, masuri pentru asi urarea dovezilor ori pentru constatarea unei situatii de fapt, in cazul in care aceste masuri nu au fost luate, in tot sau in parte* va lua act de renuntarea reclamantului, de achiesarea paratului sau de tranzactia partilor* va incuviinta probele solicitate de parti, pe care le aseste concludente, precum si pe cele pe care, din oficiu, le considera necesare pentru #udecarea procesului* va decide in le atura cu 12

orice alte cereri care se pot formula la prima zi de infatisare. $entru administrarea probelor de catre avocati instanta va stabili un termen de pana la < luni, tinand seama de volumul si complexitatea acestora. Aermenul va putea fi prelun it daca in cursul administrarii probelor: se invoca o exceptie sau un incident procedural asupra caruia, potrivit le ii, instanta trebuie sa se pronunte* in acest caz, termenul se prelun este cu timpul necesar solutionarii exceptiei sau incidentului* a incetat, din orice cauza, contractul de asistenta #uridica dintre una din parti si avocatul sau* in acest caz, termenul se prelun este cu cel mult o luna pentru an a#area altui avocat* una dintre parti a decedat* in acest caz, termenul se prelun este cu timpul in care procesul este suspendat sau cu termenul acordat partii interesate pentru introducerea in proces a mostenitorilor* in orice alte cazuri in care le ea prevede suspendarea procesului, termenul se prelun este cu perioada suspendarii.!n cel mult 1: zile de la incuviintarea probelor avocatii partilor vor prezenta instantei pro ramul de administrare a acestora, purtand semnatura avocatilor, in care se vor arata locul si data administrarii fiecarei probe. $ro ramul se incuviinteaza de instanta, in camera de consiliu, si este obli atoriu pentru parti si avocatii lor. $robele pot fi administrate in cabinetul unuia dintre avocati sau in orice alt loc convenit, daca natura probei impune aceasta. $artile, prin avocati, sunt obli ate sa-si comunice inscrisurile si orice alte acte, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau in mod direct, sub luare de semnatura. )aca in cursul administrarii probelor una dintre parti formuleaza o cerere, invoca o exceptie, inadmisibilitatea vreunei probe sau orice alt incident privind administrarea probelor, ea va sesiza instanta care, cu citarea celeilalte parti, prin incheiere data in camera de consiliu, se va pronunta de indata, iar cand este necesar, in cel mult 4' de zile de la data la care a fost sesizata. !ncheierea poate fi atacata numai o data cu fondul procesului.

1:) Cererea de apel 8i motivarea ei. 1elurile apelului. Ce trebuie s cuprind. cererea de apel:- numele, domiciliul sau re8edin/a p.r/ilor, ori, pentru persoanele #uridice, denumirea 8i sediul, precum 8i, dup. caz, num.rul de 7nmatriculare 7n re istrul comer/ului sau de 7nscriere 7n re istrul persoanelor #uridice, codul fiscal 8i codul bancar. )ac. persoana locuieste 7n str.in.tate trebuie indicat 8i domiciliul ales 7n "om9nia, unde urmeaz. s. se fac. comunic.rile privind procesul* hot.r9rea care se atac. 0 num.rul, data pronun/.rii, instan/a 8i dosarul 7n care s-a pronun/at)* motivele pentru care se apreciaza c. hot.r9rea apelata este nele al. 8i netemeinic. 0motivele de fapt 8i de drept)* dovezile invocate 7n solu/ionarea apelului* semn.tura. +otivarea apelului se poate face p9n. la prima zi de 13

7nf./i8are, respectiv c9nd procedura de citare este le al 7ndeplinit. iar p.r/ile pot pune concluzii 7n fond. 5e poate motiva apelul fie odat. cu declara/ia de apel, fie separat, p9n. la prima zi de 7nf./i8are. )ac. nu se arata care sunt motivele pentru care se apreciaza c. hot.r9rea primei instan/e este nele al. 8i netemeinic., instan/a de apel va analiza apelul declarat 7n raport de mi#loacele de ap.rare 8i dovezile de la prima instan/. f.r. a lua 7n considerare alte motive noi, ce nu au fost avute 7n vedere de prima instan/.. >n cererea de apel trebuie s. se arate care sunt dovezile de administrat, iar dac. se face referire la 7nscrisuri trebuie al.turate cererii de apel 7n at9tea exemplare c9te p.r/i sunt, inclusiv pentru instan/.. )ac. sunt 7n limb. str.in., sau cu litere vechi, trebuie s. se depuna traduceri sau copii cu litere latine, certificate. )ac. se solicita proba cu martori trebuie s. se indice numele 8i adresele martorilor, iar dac. se solicita proba cu intero atoriul p.r/ii, trebuie s. se solicite 7nf./i8area acesteia 7n persoan.. Aceast. cerin/. poate fi 7mplinit. p9n. la prima zi de 7nf./i8are. !nstan/a de apel poate administra probele noi doar dac. au fost propuse prin motivele de apel. Altfel, administrarea de probe noi se poate face de c.tre instan/a de apel doar dac. necesitatea acestora rezult. din dezbateri. C9t prive8te semn.tura cererii de apel, lipsa acesteia poate fi 7mplinit. la prima zi de 7nf./i8are urm.toare termenului la care s-a invocat excep/ia, dac. nu persoana nu a fost prezenta la termenul la care s-a invocat lipsa semn.turii de pe cererea de apel. Cererea de apel se depune la instan/a a c.rei hot.r9re se atac., sub sanc/iunea nulitatii. Aceast. prevedere le al. se refer. numai la declara/ia de apel, deoarece motivele de apel formulate separat se depun p9n. la prima zi de 7nf./i8are 8i se depun direct la instan/a de apel . )e asemenea, apelul incident sau apelul provocat se depun direct la instan/a de apel. Cererea de apel se depune 7n at9tea exemplare c9/i intima/i sunt. ;a cererea de apel trebuie anexata dovada achit.rii taxei #udiciare de timbru 8i timbru #udiciar. 5e poate depune cererea de apel direct sau prin po8t.. )ac. se depune personal cererea de apel, la cerere, se poate elibera dovad. scris.. Cererea de apel formulat. de 7nveste8te instan/a de apel 8i suspend. executarea hot.r9rii atacate. Apelul poate 7mbr.ca mai multe forme: )aca o persoana e reclamant 8i, prin hot.r9rea pronun/at. 7n cauza 7n care are calitate de parte, s-a respins ac/iunea, 7mpotriva hot.r9ri ise poate formula apel. Aceast. form. a apelului este apelul principal. )aca o persoana e intimat 7n cauza 7n care partea advers. a declarat apel 8i vrea schimbarea hot.r9rii primei instan/e, se poate, prin cerere proprie, s. se adere la apelul principal. Aceast. form. a apelului este apelul incident. )ac., 7ntr-o cauz. 7n care, la #udecata 7n prim. instan/., au fost doi p9r9/i, iar prin hot.r9re doar fa/. de un p9r9t au fost admise preten/iile reclamantului, acest p9r9t poate declara apel principal, pentru schimbarea hot.r9rii. ;a r9ndul s.u, reclamantul, 7n apelul p9r9tului, poate avea interes s. declare apel 7mpotriva celuilalt intimat-p9r9t, care s. fie obli at la plata sumei solicitate, dac. se va admite apelul principal. Aceast. form. a apelului este apelul provocat. 14

1<) Cererea de chemare 7n aran/ie. $artea poate sa cheme in arantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte, in cazul cand ar cadea in pretentiuni cu o cerere in conditii, cel chemat in arantie sau in despa ubire. !n aceleasi arantie o alta persoana. arantie poate, la randul sau, sa cheme in

Cererea va fi facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in #udecata. Cererea facuta de parat se va depune o data cu intampinarea* cand intampinarea nu este obli atorie, cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Cererea de chemare in arantie facuta de reclamant se poate depune, pana la inchiderea dezbaterilor, inaintea primei instante. !nstanta va dispune ca cererea sa fie comunicata celui chemat in arantie si, daca intampinarea este obli atorie, va soroci termenul in care aceasta urmeaza sa fie depusa de cel chemat in arantie. Cererea de chemare in arantie se #udeca o data cu cererea principala. Cand #udecarea cererii principale ar fi intarziata prin chemarea in arantie, instanta poate dispune despartirea ei spre a fi #udecate deosebit. Aceast. form. de interven/ie for/at. este posibil. ori de c9te ori partea care ar putea pierde procesul poate s. cheme 7n aran/ie o alt. persoan. 7mpotriva c.reia ar putea s. se 7ndrepte cu o cerere de aran/ie sau 7n desp. ubire. ;e ea permite ca ter/ul chemat 7n aran/ie s. cheme 7n #udecat., la r9ndul lui, o alt. persoan.. aran/ie. Chemarea 7n $osibilitatea chem.rilor 7n aran/ie este limitat. la dou., adic. prima chemare f.cut. de unele dintre p.r/ile ini/iale 8i a doua cerere f.cut. de cel astfel chemat 7n asemenea, 7ntre cererea principal. 8i cererea de chemare 7n solu/ia ce se va pronun/a asupra cererii de chemare 7n aran/ie trebuie s. #udecat.. 1&) Cererea de chemare 7n #udecat. aran/ie presupune existen/a unui proces civil aflat 7n faza #udec./ii 7n prim. instan/.. )e aran/ie trebuie s. existe o le .tur. de dependen/. astfel 7nc9t solu/ia ce se va da 7n cererea principal. s. poat. influen/a aran/ie. Cererea de chemare 7n fie 7ntocmit. cu respectarea cerin/elor pentru cererea de chemare 7n

Cererea trebuie s. cuprind. datele personale 8i de identificare ale reclamantului 8i ale persoanei chemate 7n #udecat. cara se refer. la: nume, prenume, domiciliu sau re8edin/., iar pentru persoanele #uridice, num.rul de 7nmatriculare la "e istrul Comer/ului, codul fiscal 8i contul bancar. >n situa/ia 7n care persoana locuieste 7n str.in.tate, are obli a/ia s. men/ioneze domiciliul ales din "om9nia unde urmeaz. s. primeasca toate comunic.rile privind procesul. Cererea va cuprinde numele 8i sediul profesional al avocatului, respectiv numele 8i calitatea celui care o reprezint.. )ac. nu se cunoaste domiciliul persoanei chemate 7n #udecat., va trebui s. se mentioneze 7n cerere
15

aceast. 7mpre#urare 8i s. se prezinte dovezi instan/ei unde se depune cererea, 7n sensul c. s-au facut demersuri pentru aflarea domiciliului p.r/ii adverse. >n momentul depunerii cererii la instan/., 7n procedurile ce vor urma pentru #udecarea pricinii, va fi citat 7n calitate de reclamant, iar persoana chemat. 7n #udecat. vor fi citate 7n calitate de p9r9t. )up. men/ionarea datelor personale 8i de identificare ale reclamantului 8i ale persoanei chemat. 7n #udecat., trebuie s. se arate ce drept solicita/i s. v. fie recunoscut de c.tre p9r9t. Atunci c9nd preten/iile formulate 7n cerere sunt evaluabile se va indica valoarea. )up. prezentarea pe scurt a faptelor care au determinat s. introduce/i cererea, este recomandat s. se indice textul de le e pe care se intemeiaza cererea, 7ns. aceast. precizare nu este obli atorie 7ntruc9t calificarea ac/iunii se va face de instan/a sesizat. cu #udecarea procesului. )e asemenea, trebuie s. se arate dovezile pe care se spri#ina dreptul pretins, iar dac. exista 7nscrisuri, trebuie anexate la cererea depus.. >n situa/ia 7n care se cheama 7n #udecat., mai multe persoane, at9t cererea c9t 8i actele anexate trebuie depuse 7n at9tea exemplare c9/i p9r9/i sunt 7n cauz. plus un exemplar pentru instan/.. )ac. 7nscrisurile depuse sunt 7ntr-o limb. str.in. sau cu litere vechi, trebuie traduse. >n cuprinsul cererii se poate solicita, 8i proba cu martori, indic9nd numele 8i domiciliul acestora sau prezen/a 7n instan/. a p9r9tului pentru a fi supus la intero atoriu. )up. 7ntocmirea cererii, se va proceda la semnarea ei, iar 7n situa/ia 7n care cererea nu a fost formulata personal, aceasta va fi semnat. de persoana care a 7ntocmit-o. Cererea de chemare 7n #udecat. se depune fie personal sau prin reprezentant, fie prin post.. Excep/ie de la aceast. re ul. o reprezint. cererea de divor/ care trebuie depus. personal de c.tre reclamant. ;a primirea cererii de chemare 7n #udecat. de c.tre pre8edintele instan/ei sau de c.tre #udec.torul care 7l 7nlocuie8te, dac. aceasta nu 7ntrune8te cerin/ele prev.zute de le e, se pune 7n vedere s. se completeze cererea de 7ndat.. Atunci c9nd completarea nu este posibil., cererea se va 7nre istra 8i se acord. un termen scurt. >n cazul 7n care se depune cererea de chemare 7n #udecat. prin po8t., se vor comunica 7n scris lipsurile ei, av9nd obli a/ia ca p9n. la termenul acordat s. se faca complet.rile sau modific.rile necesare. >n toate cazurile, ne7ndeplinirea 7n termen a obli a/iilor privind completarea sau modificarea cererii poate atra e suspendarea #udec./ii. )ac. se constat. 7ndeplinirea condi/iilor prev.zute de le e pentru cererea de chemare 7n #udecat., procesul 78i urmeaz. cursul firesc. $aratul are posibilitatea sa se apere fa/. de preten/iile reclamantului prin depunerea unei cereri denumit.
16

C7nt9mpinareD. >nt9mpinarea trebuie s. cuprins. acelea8i elemente ca 8i o cerere de

chemare 7n #udecat., excep/iile de procedur. care se ridica la cererea reclamantului, r.spunsul la preten/iile 7n fapt 8i 7n drept formulate de acesta, dovezile prin care se ap.ra 7mpotriva acestora 8i semn.tura. Ca 8i 7n cazul cererii de chemare 7n #udecat., 7nt9mpinarea trebuie depus. 7n at9tea exemplare c9/i reclaman/i sunt 7n cauz., plus un exemplar pentru instan/.. )ac. 7n cauz. o persoana are calitatea de p9r9t al.turi de alte persoane, se poate depune o sin ur. 7nt9mpinare pentru to/i p9r9/ii sau numai pentru cei care doresc s. o formuleze. >nt9mpinarea poate fi depus. cel mai t9rziu cu : zile 7nainte de termenul stabilit pentru #udecat.. >n situa/ia 7n care nu se depune 7nt9mpinare, la prima zi de 7nf./i8are, instan/a va pune 7n vedere s. se arate excep/iile, dovezile 8i mi#loacele de ap.rare la cererea formulat. de reclamant. ;a solicitarea, instan/a poate acorda un termen pentru pre .tirea ap.r.rii 8i depunerea 7nt9mpin.rii. Atunci c9nd o persoana a fost chemata 7n #udecat. de o alta persoan. 8i se apreciaza c. este 7ndrept./it s. solicite preten/ii de la persoana respectiv., are posibilitatea le al. s. formuleze o cerere denumit. Ccerere reconven/ional.D. ;a fel ca cererea de chemare 7n #udecat. 8i 7nt9mpinarea, cererea reconven/ional. trebuie 7ntocmit. /in9nd cont de elementele prezentate anterior. Cererea reconven/ional. o depune/i o dat. cu 7nt9mpinarea, iar dac. nu sunte/i obli at la 7nt9mpinare, o pute/i depune cel mai t9rziu la prima zi de 7nf./i8are. >n situa/ia c9nd reclamantul 78i modific. cererea de chemare 7n #udecat., se poate depune cererea reconven/ional. cel mai t9rziu p9n. la termenul 7ncuviin/at de instan/.. )e re ul., cererea reconven/ional. se #udec. o dat. cu cererea principal., iar 7n cazul 7n care cererea reclamantului este 7n stare de #udecat., cererea reconven/ional. se poate #udeca separat.

1-) Cererea de chemare 7n #udecat. a altor persoane. Aceast. form. de atra ere a ter/ilor 7n #udecat. presupune chemarea 7n #udecat. a altor persoane prin care una dintre p.r/ile ini/iale solicit. introducerea 7n proces a unei ter/e persoane ce ar putea s. pretind. acelea8i drepturi ca 8i reclamantul. )e re ul., interesul de a formula o cerere de chemare 7n #udecat. a altor persoane, care pot pretinde acelea8i drepturi ca 8i reclamantul apar/ine p9r9tului. Ei reclamantul are posibilitatea s. formuleze o astfel de cerere 7ntruc9t este posibil ca acesta s. afle de existen/a unui ter/ care ar fi 7n m.sur. s. pretind. acelea8i drepturi ca 8i el, dup. declan8area procesului, fie 7n sus/inerile p9r9tului, fie din probele administrate 7n cauz.. !ndiferent dac. ter/ul este chemat 7n #udecat. de reclamant sau de p9r9t acesta dob9nde8te calitate de intervenient 7n interes propriu, iar hot.r9rea 7i va fi 17

opozabil.. Cererea prin care se dore8te ca un ter/ s. fie atras 7n proces trebuie f.cut. 7n condi/iile de form. prev.zute de le e pentru cererea de chemare 7n #udecat. iar, 7n plus, trebuie s. ofere date 8i cu privire la procesul care de#a s. afl. pe rol. >ntruc9t p9r9tul este 7n m.sur. s. cunoasc. persoanele care pot pretinde acelea8i drepturi ca 8i reclamantul doar dup. ce i s-a comunicat cererea de chemare 7n #udecat., le ea a stabilit ca acesta s. depun. o asemenea cerere de chemare 7n #udecat. a altor persoane o dat. cu 7nt9mpinarea sau, c9nd 7nt9mpinarea nu este obli atorie, cel mai t9rziu prima zi de la 7nf./i8are. $entru reclamant, le ea nu a stabilit ca termen limit. pentru introducerea acesteia prima zi de 7nf./i8are 7ntruc9t, 7n primul r9nd, dac. ar fi cunoscut c. exist. vreo persoan. care ar fi reclamat acelea8i drepturi ca 8i el l-ar fi chemat 7n #udecat. ca p9r9t, iar 7n al doilea r9nd, el ia cuno8tin/. de aceast. 7mpre#urare abia 7n cursul #udec./ii. Bn efect specific al cererii de interven/ie for/at. const. 7n scoaterea din proces a p9r9tului 7n cazul 7n care acesta este chemat pentru o datorie b.neasc. 8i recunoa8te preten/iile b.ne8ti formulate 7mpotriva sa. )ac. acesta declar. c. dore8te s.-8i achite datoria fa/. de cel care 78i va stabili #udec.tore8te dreptul 8i va depune suma respectiv., #udecata va continua 7ntre reclamant 8i ter/ul chemat 7n #udecat.. 1=) Cererea de recurs 8i motivarea ei. Cuprins. Cererea de recurs va cuprinde, sub sanc/iunea nulit./ii, urm.toarele men/iuni: numele, domiciliul sau re8edin/a p.r/ilor ori, pentru persoanele #uridice, denumirea 8i sediul lor, precum 8i, dup. caz, num.rul de 7nmatriculare 7n re istrul comer/ului sau de 7nscriere 7n re istrul persoanelor #uridice, codul unic de 7nre istrare sau, dup. caz, codul fiscal 8i contul bancar. )ac. recurentul locuie8te 7n str.in.tate, va ar.ta 8i domiciliul ales 7n "om9nia, unde urmeaz. s. i se fac. toate comunic.rile privind procesul* indicarea hot.r9rii care se atac.* motivele de nele alitate pe care se 7ntemeiaz. recursul 8i dezvoltarea lor sau, dup. caz, men/iunea c. motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat* semn.tura. >n lipsa acestor elemente, cererea de recurs va fi anulat.. +otivele de recurs trebuie s. exprime nemul/umirea cu privire la hot.r9rea atacat., adic. trebuie s. se determine re8elile imputate instan/ei, cu precizarea c., critica formulat. trebuie s. se 7ncadreze 7n unul sau mai multe dintre motivele de nele alitate: instan/a nu a fost alc.tuit. potrivit dispozi/iilor le ale* hot.r9rea s-a dat de al/i #udec.tori dec9t cei care au luat parte la dezbaterea 7n fond a pricinii* hot.r9rea s-a dat cu 7nc.lcarea competen/ei altei instan/e* instan/a a dep.8it atribu/iie puterii #udec.tore8ti* instan/a a 7nc.lcat formele de procedur. prev.zute sub sanc/iunea nulit./ii, prin hot.r9rea dat.* instan/a a acordat mai mult dec9t s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut* hot.r9rea nu cuprinde motivele pe care se spri#in. sau c9nd cuprinde motive contradictorii ori str.ine de natura pricinii* instan/a, interpret9nd re8it actul #uridic dedus #udec./ii, a schimbat natura ori 7n/elesul l.murit 8i v.dit 18

ne7ndoelnic al acestuia* hot.r9rea pronun/at. este lipsit. de temei le al ori a fost dat. cu 7nc.lcarea sau aplicarea re8it. a le ii* )ac. se indica re8it motivele de recurs, instan/a nu va dispune nulitatea recursului, dac. criticile formulate pot fi 7ncadrate 7ntr-unul din motivele de nele alitate. )e asemenea, dac. se indica re8it textele de le e, instan/a nu va dispune nulitatea recursului, important este ca, criticile pe care le formulate s. se 7ncadreze 7n motivele de nele alitate prev.zute de le e. )eci cererea de recurs nu trebuie s. fac. referire doar la motivele de nele alitate, ci trebuie, 7n parte, fiecare motiv de nele alitate. Aceast. ar umentare a motivelor de recurs poate fi depus. 8i printr-un memoriu separat, 7ns. trebuie s. precizate 7n cererea de recurs c. expunerea pe lar a motivelor de recurs se vor depune printr-un memoriu separat. )ac. recursul este declarat 7mpotriva unei hot.r9ri #udec.tore8ti care nu este supus. apelului acesta nu este limitat la motivele de nele alitate prev.zute de le e, instan/a av9nd obli a/ia s. examineze cauza sub toate aspectele. +otivarea cererii de recurs se face prin cererea de recurs sau 7n.untrul termenului de recurs. Aermenul pentru depunerea motivelor de recurs se socote8te de la comunicarea hot.r9rii, chiar dac. recursul s-a f.cut mai 7nainte. >n cazul 7n care nu se conforma acestor dispozi/ii le ale, sanc/iunea care intervine este nulitatea recursului. Cererea de recurs se depune la instan/a a c.rei hot.r9re se atac., sub sanc/iunea nulit./ii. )ac. motivele de recurs se formuleaza separat de cererea de recurs, acestea nu trebuie depuse neap.rat la instan/a a c.rei hot.r9re se atac., ci se pot depune direct la instan/a de recurs. Cererea de recurs se depune 7n at9tea exemplare c9/i intima/i sunt. Este 7n interesul p.r/ii s. se conformeze acestei cerin/e deoarece, 7n caz contrar, instan/a va fi nevoit. s. acorde un alt termen de #udecat. pentru a comunica tuturor p.r/ilor cererea depus.. Al.turat cererii de recurs trebuie anexata dovada achit.rii taxei #udiciare de timbru. )ac. le ea prevede c. cererea de recurs se timbreaz., atunci se aplic., 7n mod obli atoriu, 8i timbru #udiciar. )ac. nu se conforma dispozi/iilor le ale privitoare la timbra#, sanc/iunea care intervine este anularea cererii de recurs. 5e poate depune cererea de recurs personal sau prin po8t.. Cererea de recurs formulat. 7nveste8te instan/a cu solu/ionarea recursului. 5pre deosebire de apel, cererea de recurs nu suspend., de drept, executarea hot.r9rii recurate, dec9t 7n cazurile expres prev.zute de le e. >ns., pentru a beneficia de acest efect al recursului, exista posibilitatea solicitarii instan/ei de recurs s. dispun. suspendarea execut.rii hot.r9rii recurate. Condi/ia esen/ial. pentru a formula cerere de suspendare a execut.rii hot.r9rii recurate este aceea a exercit.rii recursului. Cererea de suspendare se poate formula prin cererea de recurs sau separat pe cale principal., 7n condi/iile dreptului comun sau pe cale de ordonan/. pre8edin/ial.. $entru solu/ionarea cererii trebuie s. depusa cau/iunea, 7n cuantumul fixat de instan/., dup. ascultarea p.r/ilor, care vor fi citate 7n acest sens. >ncheierea prin care s-a fixat cau/iunea nu este supus. nici unei c.i de atac. >ncheierea prin care instan/a a dispus suspendarea execut.rii este supus. separat recursului, 7n termen de 1: zile de la data comunic.rii. 19

%') Cererea reconven/ional. )aca paratul are pretentii in le atura cu cererea sau cu mi#loacele de aparare ale reclamantului, el poate sa faca cerere reconventionala. Cererea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in #udecata. Cererea reconventionala se depune o data cu intampinarea sau, daca paratul nu este obli at la intampinare, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Cand reclamantul si-a modificat cererea de chemare in #udecata, cererea reconventionala se va depune cel mai tarziu pana la termenul ce se va incuviinta paratului, spre acest sfarsit. Cererea reconventionala se #udeca o data cu cererea principala. Cand insa numai cererea principala este in stare de a fi #udecata, instanta o poate #udeca deosebit. Cererea reconven/ional. reprezint. actul procedural prin intermediul c.ruia p9r9tul urm.re8te valorificarea unui drept propriu fa/. de reclamant. Cererea reconven/ional. se 7nf./i8eaz. ca o facultate procesual. pentru p9r9t, acesta av9nd dreptul de a ale e 7ntre valorificarea preten/iilor sale pe cale incident. sau printr-o ac/iune civil. separat.. @alorificarea preten/iilor p9r9tului prin intermediul cererii reconven/ionale ofer. 7ns. o serie de avanta#e dintre care pot fi amintite: asi ur. solu/ionarea a dou. liti ii 7ntr-un sin ur cadru procesual* determin. realizarea unei economii de timp 8i cheltuieli* ofer. condi/ii pentru o mai bun. #udecat., #udec.torii fiind pu8i 7n situa/ia de a cu noaste 7n toat. complexitatea lor raporturile #uridice dintre p.r/i* constituie o aran/ie 7mpotriva insolvabilit./ii reclamantului 8i evit. posibilitatea pronun/.rii unor hot.r9ri #udec.tore8ti definitive. )in punct de vedere al naturii sale #uridice cererea reconven/ional. are o fizionomie proprie determinat. at9t de caracterul s.u de ac/iune civil., c9t 8i de condi/iile particulare de exercitare. Cererea reconven/ional. este mai mult dec9t o simpl. ap.rare* ea este o contra-ac/iune, un contra atacD sau o contraofensiv., 7ntruc9t prin intermediul acesteia p9r9tul 78i poate valorifica un drept propriu fat. de reclamant. $rin scopul pe care-l urm.re8te valorificarea unui drept propriu ? cererea reconven/ional. trebuie considerat. ca o veritabil. ac/iune civil.. )in punct de vedere al condi/iilor de exerci/iu cererea reconven/ional. trebuie s. 7ndeplineasc. toate cerin/ele unei ac/iuni civile obi8nuite. )in punct de vedere al formei cererea reconven/ional. este asimilat. cu o cerere de chemare 7n #udecat., C. proc. civ. statu9nd c.: Fcererea trebuie s. 7ndeplineasc. condi/iile prev.zute pentru cererea de chemare 7n #udecat.D. $e l9n . aceste condi/ii enerale C. proc. civ. impune ca 8i condi/ie suplimentar., aceea ca ac/iunea reconven/ional. s. aib. le .tur. cu cererea reclamantului. Cererea reconven/ional. este admisibil., astfel cum precizeaz. C. proc. civ., numai dac. este 7n le .tur. cu cererea principal.. Aceast. condi/ie decur e 7n mod necesar din caracterul incident al cererii reconven/ionale. Cererea reconven/ional. se #udec., 7n principiu, de instan/a sesizat. cu cererea principal.. $otrivit C. proc. civ. cererea reconven/ional. se depune o dat. cu 7nt9mpinarea sau dac. p9r9tul nu este obli at la 7nt9mpinare, cel mai t9rziu la prima zi de 20

7nf./i8are. 2erespectarea termenului men/ionat mai sus atra e dup. sine solu/ionarea separat. a cererii p9r9tului de ac/iunea principal.. Cu toate acestea, cererea reconven/ional. se poate solu/iona 7n continuare 7mpreun. cu ac/iunea principal. dac. reclamantul consimte la aceasta. O situa/ie special. 7nt9lnim 7n materia divor/ului. Astfel, so/ul p9r9t poate s. fac. 8i el cerere de desp.r/enie, p9n. la prima zi de 7nf./i8are, dar numai pentru fapte petrecute 7nainte de aceast. dat.. Cererea reconven/ional. se redacteaz., 7n mod obi8nuit, 7ntr-un 7nscris separat, procedeu care este recomandabil. Ea poate fi inserat. 7ns. 8i 7n cuprinsul 7nt9mpin.rii. Cererea reconven/ional. se #udec. o dat. cu cererea principal.. )ac., 7ns., numai cererea principal. este 7n stare de #udecat., instan/a o poate #udeca separat. )is#un erea este 8i trebuie s. fie o situa/ie de excep/ie. +.sura dis#un erii trebuie s. fie luat. 7ns. cu mult. precau/iune spre a nu se 7mpieta asupra operei de administrare a #usti/iei prin dispozi/ii ce ar putea determina pronun/area inevitabil. a unor hot.r9ri #udec.tore8ti contradictorii. >n procesul civil cererea reconven/ional. poate fi formulat. de c.tre p.r/i 8i 7mpotriva unei interven/ii principale, c.ci 8i aceasta din urm. se 7nf./i8eaz. ca o veritabil. ac/iune civil.. )ispozi/iile procedurale potrivit c.rora ac/iunea reconven/ional. se depune odat. cu 7nt9mpinarea sau cel mai t9rziu la prima zi de 7nf./i8are nu constituie un impediment le al pentru admiterea cererii reconven/ionale, 7ntruc9t 7nt9mpinarea poate fi depus. p9n. la termenul stabilit de instan/., adic. 8i dup. prima zi de 7nf./i8are. Asupra ac/iunii principale 8i asupra cererii reconven/ionale formulate de p9r9t instan/a trebuie s. se pronun/e printr-o sin ur. hot.r9re, care va cuprinde solu/ii cu privire la toate preten/iile. %1) Cheltuielile de #udecat.. $artea care cade in pretentiuni va fi obli ata la cerere, sa plateasca cheltuielile de #udecata. 3udecatorii nu pot micsora cheltuielile de timbru, taxe de procedura si impozit proportional, plata expertilor, despa ubirea martorilor, precum si orice alte cheltuieli pe care partea care a casti at va dovedi ca le-a facut. 3udecatorii au insa dreptul sa mareasca sau sa micsoreze onorariile avocatilor, potrivit cu cele prevazute in tabloul onorariilor minimale, ori de cate ori vor constata motivat ca sunt nepotrivite de mici sau de mari, fata de valoarea pricinii sau munca indeplinita de avocat. $aratul care a recunoscut la prima zi de infatisare pretentiile reclamantului nu va putea fi obli at la plata cheltuielilor de #udecata, afara numai daca a fost pus in intarziere inainte de chemarea in #udecata. Cand pretentiile fiecarei parti au fost incuviintate numai in parte, instanta va aprecia in ce masura fiecare din ele poate fi obli ata la plata cheltuielilor de #udecata, putand face compensarea lor. )aca sunt mai multi reclamanti sau mai multi parati, ei vor fi obli ati sa plateasca cheltuielile de #udecata in mod e al, proportional sau solidar, potrivit cu interesul ce are fiecare sau dupa felul raportului de drept 21

dintre ei. Conform art. %&6, C.pr.civ. partea care cade in pretentii va fi obli at la plata cheltuielilor de #udecata. ;a fundamentul acestei obli atii se afla culpa procesuala a partii. Art. %&:, C.pr.civ. arata ca, daca paratul recunoaste pretentiile reclamantului la primul termen, el va fi absolvit de plata cheltuielilor de #udecata. Chiar facand o asemenea recunoastere, el va fi obli at la plata cheltuielilor de #udecata in urmatoarele situatii: atunci cand instanta nu poate pronunta hotararea #udecatoreasca numai pe baza recunoasterii facuta de parat, ea trebuind sa administreze si alte probe* in cazul in care recunoasterea pretentiilor s-a facut de catre parat in apel, recurs sau in faza re#udecarii in urma casarii cu trimitere* cand recunoasterea pretentiilor nu este efectiva, ea rezultand doar implict, din anumite acte sau fapte procesuale* atunci cand paratul a fost pus in intarziere de reclamant, inainte de a introduce cererea de chemare in #udecata* in situatia in care paratul trebuie considerat de drept in intarziere, pe temeiul unor dispozitii ale le ii, precum si in cazul pensiei de intretinere sau a alocatiei de stat pentru copii* in situatia in care, prin natura liti iului si a hotararii instantei, nu era necesar sa se procedeze la punerea in intarziere. %%) Competen/a eneral. a instan/elor #udec.tore8ti Competenta enerala reprezinta acea institutie procesuala prin intermediul careia se

delimiteaza activitatea instantelor #udecatoresti de atributiile altor autoritati statale sau nestatale. )upa ce se stabileste ca o anumita cauza civila intra in sfera de activitate a autoritatii #udecatoresti, este necesar apoi sa se stabileasca care anume dintre diferitele instante #udecatoresti are caderea de a solutiona cauza respectiva. Competenta instantelor #udecatoresti-reprezinta distribuirea diverselor liti ii spre solutionare diferitelor instante. Aceasta se face prin re uli de competenta. !ncalcarea acestor re uli de competenta enerala semnifica un exces de putere 0incalcarea principiului separatiei puterilor) si #ustifica, dupa caz, exercitarea recursului impotriva hotararii sau exercitarea recursului in anulare, daca hotararea a devenit de#a irevocabila. $rincipiile cu privire la competenta instantelor #udecatoresti. Competenta instantelor #udecatoresti este aceeasi pentru toti. 2u este admisa nici o discriminare intre #ustitiabili in ceea ce priveste competenta instantelor. 2ici un #ustitiabil nu poate fi sustras competentei instantelor determinata prin le e. Competenta instantei este le ala. Este prevazuta prin le e, in art. 1-1<, C.pr.civ. !nstanta nu-si poate dele a competenta. Acest principiu are in vedere doua aspecte: numai in situatiile expres prevazute de le e unele atributii #urisdictionale pot fi realizate de catre o alta instanta decat aceea la care s-a introdus cererea de chemare in #udecata. )aca le ea nu prevede altfel, atributiile #urisdictionale se realizeaza de catre intre ul complet de #udecata 0le ea prevede ca tranzactia poate fi privita si de un sin ur #udecator). !nstanta este competenta in circumscriptia ei teritoriala. 5in ura exceptie admisa in acest caz 22

este competenta conventionala. Competenta instantelor este subiectivata, adica determinata prin cererea de chemare in #udecata. !n acest caz instanta isi va verifica competenta in raport cu re ulile de procedura in vi oare la momentul introducerii cererii, tot atunci verificand si daca exista vreo dispozitie privind ultraactivitatea unor norme in materie de competenta. !nstantele #udecatoresti se bucura de plenitudine de #urisdictie. )aca le ea nu prevede expres altfel, toate diferendele #uridice se rezolva de catre instante. 3udecatorul actiunii este si #udecatorul exceptiilor si a oricaror alte incidente in #udecata. Astfel se asi ura unitatea liti iului si celeritatea #udecatii. )oar in doua cazuri o alta instanta se pronunta asupra incidentelor in #udecata: "ezolvarea unor chestiuni pre#udiciale, adica dezle area de catre o alta instanta a unei chestiuni liti ioase, dezle are de care depinde solutia ce o va da instanta investita cu cererea de chemare in #udecata. Exceptia de neconstitutionalitate, care se rezolva numai de catre instanta de #urisdictie constitutionala 0Curtea Constitutionala). !n acest caz, la invocarea exceptiei, se suspenda #udecata. Conflictele de competenta intre instantele #udecatoresti se rezolva in interiorul acestor instante. Acestea se rezolva de catre instanta ierarhic superioara celor aflate in conflict 0art. %%, C.pr.civ.). $rincipiul forum re-reprezinta re ula conform careia cererea se introduce la instanta in circumscriptia careia se afla domiciliul paratului. ;e ea are in vedere domiciliul real, efectiv, nu cel mentionat in actele de evidenta a populatiei. )aca instantele savarsesc un exces de putere, incalca normele enerale de competenta, hotararea este lovita de nulitate. 2ulitatea poate fi invocata prin recurs sau recurs in anulare %4) Competen/a material. a instan/elor #udec.tore8ti Este vorba despre competenta instantelor pe varticala. Criteriile competentei materiale sunt: natura obiectului liti iului* valoarea obiectului liti iului* calitatea partilor* ur enta* natura obiectului material-este criteriul principal de determinare, obiectiv si determinat prin le e. Competenta materiala a tribunalelor este instituita la art. %, C.pr.civ. Bneori, acest simplu criteriu nu este suficient pentru delimitarea competentei materiale, motiv pentru care opereaza, in subsidiar, celelalte trei criterii. @aloarea obiectului liti iului-liti iile civile dintre #udecatorie si tribunal sunt distribuite dupa valoare. Aot dupa valoare se distribuie liti iile comerciale dintre tribunal si Curtea de Apel. @aloarea obiectului liti iului este determinata de reclamant prin cererea sa de chemare in #udecata 0le ea dispune ca acest lucru se face Fdupa pretuirea reclamantului, in virtutea principiului disponibilitatiiD). 5e considera ca desi valoarea se determina dupa Fpretuirea reclamantuluiD, instanta poate si trebuie sa controleze determinarea valorii facute de reclamant din urmatoarele motive: re ulile cu privire la competenta materiala 0art. 1:=, C.pr.civ.) sunt re uli de ordine publica, ele neputand fi i norate nici de instanta si nici de parti* daca instanta nu ar avea posibilitatea sa verifice valoarea, reclamantul ar putea 23

exercita abuziv dreptul sau de a pretui valoarea* daca instanta nu ar avea posibilitatea sa verifice valoarea, paratul ar fi pus in imposibilitatea de a-si formula mi#loacele sale de aparare, inclusiv in ceea ce priveste pretuirea valorii facute de reclamant* daca instanta nu ar avea posibilitatea sa verifice valoarea, paratul ar fi impiedicat, de la inceput, sa puna in opera 0sa intrebuinteze) una din exceptiile esentiale de procedura: exceptia de necompetenta. Astfel cum rezulta din dispozitiile le ii, pe parcursul #udecatii, reclamantul poate sa mareasca sau sa micsoreze valoarea obiectului liti iului fara ca astfel cererea sa se considere modificata 0art. 14%, C.pr.civ.). Art. 1-1, C.pr.civ. prevede ca, daca pe parcursul procesului se modifica valoarea liti iului, instanta nu se dezinvesteste, ci continua sa solutioneze acel liti iu. !n valoarea liti iului se cuprinde nu numai pre#udiciul propriu-zis, dar si, dupa caz, dobanzile, penalitatile si orice alte cheltuieli facute de catre parte anterior deschiderii liti iului, dar in le atura cu liti iul. 2u se cuprind insa in valoarea obiectului liti iului penalitatile, dobanzile ulterioare recuzarii instantei si nici cheltuielile de #udecata care nu se pot determina decat la sfarsitul procesului si care oricum au un re im #uridic diferit 0art. %&6, C.pr.civ.). )aca reclamantul face mai multe cereri evaluabile in bani nu se cumuleaza valoarea acestora, afara doar de situatia in care obli atia este indivizibila sau solidara. !n principiu, reclamantul poate sa solicite numai o parte din creanta, nu valoarea intrea a a creantei, si anume doar acea parte care a devenit exi ibila 0a a#uns la termen). )aca intrea a creanta a devenit exi ibila, reclamantul nu o poate fra menta pentru a schimba competenta instantei le al investite. Aoate modificarile ce intervin in proces prin renuntarea reclamantului la o parte din pretentii, prin achiesarea la pretentii din partea paratului, ori prin compensare #udecatoreasca, nu afecteaza competenta instantei in raport cu valoarea creantei initial determinata. Calitatea partilor-in le atura cu unele liti ii, competenta instantelor e determinata uneori si in raport cu subiectele procesuale, astfel: in materie de contencios administrativ, competenta este distribuita intre tribunal si Curtea de Apel in raport cu autorul actului administrativ incalcat in #ustitie Br entaintervine doar in mod exceptional. 3udecatoriile #udeca:. in prima instanta, toate procesele si cererile in afara de cele date de le e in competenta altor instante* plan erile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate #urisdictionala si ale altor or ane cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de le e* in orice alte materii date prin le e in competenta lor. Aribunalele #udeca: in prima instanta: procesele si cererile in materie comerciala cu exceptia celor al caror obiect are o valoare de pana la 1' milioane lei inclusiv* procesele si cererile privind drepturi si obli atii rezultand din raporturi #uridice civile, al caror obiect are o valoare de peste 1:' milioane lei* procesele si cererile in materie de contencios administrativ, in afara de cele date in competenta curtilor de apel* procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala* procesele si cererile in materie de expropriere* cererile pentru incuviintarea adoptiilor* cererile privind punerea sub interdictie, 24

declararea disparitiei si declararea mortii* cererile privitoare la nulitatea casatoriei, nulitatea sau desfacerea adoptiei si cele pentru decaderea din drepturile parintesti* cererile pentru repararea pre#udiciilor cauzate prin erori #udiciare savarsite in procesele penale* cererile pentru recunoasterea, precum si cele pentru incuviintarea executarii silite a hotararilor date in tari straine* ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de #udecatorii in prima instanta* ca instante de recurs, recursurile impotriva hotararilor pronuntate de #udecatorii in ultima instanta* in orice alte materii date prin le e in competenta lor. Curtile de apel #udeca: in prima instanta, procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind actele de competenta autoritatilor administratiei publice centrale, ale prefecturilor, ale serviciilor publice descentralizate la nivel #udetean, ale ministerelor si ale celorlalte or ane centrale, ale autoritatilor publice #udetene a municipiului Gucuresti* ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in prima instanta* ca instanta de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel, precum si in alte cauze prevazute de le e* in alte materii date prin le e in competenta lor. Curtea 5uprema de 3ustitie #udeca: recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de le e* recursurile in interesul le ii* recursurile in anulare* in orice alte materii date prin le e in competenta.

%6) Competen/a teritorial. a instan/elor #udec.tore8ti Este competenta comuna, dau obisnuita, fiind determinata potrivit principiului Fforum reD, adica cererea de chemare in #udecata se introduce la instanta in circumscriptia careia isi are domiciliul sau sediul paratul. "e ulile astfel stabilite de competenta teritoriala au un caracter dispozitiv, astfel incat partile pot sa dero e de la aceste re uli daca astfel nu incalca normele #uridice imperative de competenta. $entru determinarea competentei teritoriale se ia in considerare domiciliul efectiv sau real, nu cel care fi ureaza in actele de evidenta a populatiei. Art. 1=, C.pr.civ. re lementeaza asa zisa ale ere de domiciliu, in realitate fiind vorba despre ale erea instantei, partile putand conveni ca liti iul lor sa fie rezolvat de o alta instanta decat cea determinata prin le e, daca sunt indeplinite conditiile: intele erea sa se faca in scris* intele erea sa mentioneze instanta aleasa* astfel sa nu se incalce normele #uridice imperative de competenta* daca intele erea este facuta exclusiv in favoarea reclamantului, el are astfel o competenta alternativa, putand introduce cererea si la instanta de la domiciliul paratului* daca intele erea e facuta in favoarea ambelor parti, reclamantul este obli at sa introduca cererea la instanta aleasa. Art. =, C.pr.civ re lementeaza competenta instantei in cazul pluralitatii de parati: cererea poate fi introdusa la instanta de la domiciliul oricaruia dintre parati* intre parti 25

trebuie sa existe o le atura cat priveste obiectul liti iului* toti paratii trebuie sa aiba calitatea de debitori principali* instanta sa fie competenta in raport cu toti paratii instanta sa fie competenta fata de oricare dintre parati, in raport cu domiciliul acestora. Competenta teritoriala alternativare lementata prin dispozitiile art. <, &, -, 1', C.pr.civ., in sensul ca in ipotezele aratate de aceste articole, reclamantul are posibilitate sa alea a intre doua sau mai multe instante, dar odata aleasa o anumita instanta, ale erea este irevocabila. Competenta teritoriala exclusiva 0exceptionala)-re lementata in sensul ca, in ipotezele expres si limitativ prevazute de le e, cererea de chemare in #udecata trebuie introdusa numai la o anumita instanta. Astfel, in cazul in care liti iul are ca obiect un imobil, cererea se introduce la instanta in circumscriptia careia se afla imobilul. !n caz de mostenire, cererea se introduce la instanta in circumscriptia careia de cu#us si-a avut ultimul domiciliu. !n caz de reor anizare #udecatoreasca si faliment, cererea se introduce la instanta in circumscriptia careia debitorul in cauza si-a avut sediul principal al activitatii sale comerciale. !n caz de divort, cererea se introduce la instanta in circumscriptia careia sotii au avut ultimul domiciliu. !n caz de declarare a disparitiei sau a mortii, cererea se introduce la instanta in circumscriptia careia cel disparut sau decedat a avut ultimul domiciliu. Cererea se face la instanta domiciliului paratului. )aca paratul are domiciliul in strainatate sau nu are domiciliu cunoscut, cererea se face la instanta resedintei sale din tara, iar daca nu are nici resedinta cunoscuta, la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului. Cand paratul, in afara de domiciliul sau, are in chip statornic o indeletnicire profesionala ori una sau mai multe asezari a ricole, comerciale sau industriale, cererea se poate face si la instanta locului acelor asezari sau indeletniciri, pentru obli atiile patrimoniale si care sunt nascute sau care urmeaza sa se execute in acel loc. Cererea impotriva unei persoane #uridice de drept privat se face la instanta sediului ei principal. Cererea se poate face si la instanta locului unde ea are reprezentanta, pentru obli atiile ce urmeaza a fi executate in acel loc sau care izvorasc din acte incheiate prin reprezentant sau din fapte savarsite de acesta. Cererea impotriva unei asociatii sau societati fara personalitate #uridica se face la instanta domiciliului persoanei careia, potrivit intele erii dintre asociati, i s-a incredintat presedintia sau directia asociatiei ori societatii, iar, in lipsa unei asemenea persoane, la instanta domiciliului oricaruia dintre asociati. !n acest din urma caz, reclamantul va putea cere instantei numirea unui curator, care sa reprezinte interesele asociatilor. Cererile indreptate impotriva statului, directiilor enerale, re iilor publice, caselor autonome si administratiilor comerciale, se pot face la instantele din capitala tarii sau la cele din resedinta #udetului unde isi are domiciliul reclamantul. %:) Condi/iile de admisibilitate a probelor

26

!n cadrul procesului civil, instanta trebuie sa examineze admisibilitatea probelor, apoi sa le administreze pe cele incuviintate, si cu ocazia deliberarii, sa aprecieze probele administrate. !n privinta admisibilitatii probelor, exista anumite conditii care trebuie indeplinite si anume: proba sa fie le ala, adica sa nu fie oprita de le ea materiala sau de cea procesuala 0exemplu, art <1%, alin. final C.pr.civ). proba sa fie verosimila, adica sa tinda la dovedirea unor fapte reale, posibile, credibile, sa nu contrazica le ile naturii. proba sa fie utila 0proba este inutila cand tinde la dovedirea unor fapte incontestabile). proba sa fie pertinenta, adica sa aiba le atura cu obiectul procesului. proba sa fie concludenta, sa duca la rezolvarea cauzei respective. Este posibil ca o proba sa fie pertinenta, dar sa nu fie concludenta. "e uli enerale 8i comune privind admisibilitatea probelor )ovezile nu pot fi folosite 7n dezle area pricinii dec9t dac. 7ndeplinesc cumulativ anumite condi/ii, care nu sunt re lementate ca atare, ci rezult. din interpretarea dispozi/iilor privind probele. 5e re/ineau urm.toarele condi/ii de admisibilitate a probelor:- faptele ce trebuie dovedite s. fie contestabile 8i contestate de partea advers., adic. t. .duite, c.ci de ce s. mai dovede8ti un fapt de#a m.rturisit sau recunoscut*- faptele a c.ror existen/. trebuie dovedit. s. nu fie socotite de le e ca adev.rate, deoarece proba acestora este inutil.*- proba s. nu fie oprit. de le e*- proba s. fie verosimil.*- proba s. fie pertinent.*proba s. fie concludent.. $rimele dou. condi/ii re/inute se refer. la faptele ce trebuie dovedite, ca obiect al probei, 8i nu la prob., 7n 7n/eles de mi#loc de dovad.. >n doctrina recent. , sunt re/inute urm.toarele condi/ii enerale de admisibilitate a probelor :- proba s. fie le al. sau proba s. nu fie oprit. de le e*- proba s. fie verosimil.*- proba s. fie pertinent.*- proba s. fie concludent. . $roba s. nu fie oprit. de le e ? se pune at9t din punctul de vedere al dreptului material, c9t 8i din punctul de vedere al dreptului procesual, fie ca mi#loc de prob., fie 7n dovedirea unor 7mpre#ur.ri contrare le ii. 2ici o prob. nu poate fi 7ncuviin/at. de c.tre instan/. dac. nu este admis. de le e. !mpotriva constat.rilor personale ale a entului instrumentator al unui act autentic nu se poate face dovada dec9t prin procedura special. a 7nscrierii 7n fals. $roba s. fie verosimil., adic. s. nu contrazic. le ile naturii, s. nu tind. la dovedirea unor fapte imposibile. @erosimilitatea 7nseamn. ca faptele s. fie cu putin/.. !nstan/a trebuie s. cerceteze 7n concret problema verosimilit./ii probei, examin9nd cu aten/ie faptele ce se tind a fi probate 8i concordan/a lor cu le ile naturii . !nstan/a trebuie s. aprecieze verosimilitatea probei 7n raport cu datele 8tiin/ifice existente 7n momentul administr.rii probei, c.ci 7n timp o prob. de8i ini/ial neverosimil. poate face ulterior credibil faptul pretins . $roba s. fie pertinent. Este admisibil. proba unui fapt numai 7n m.sura 7n care are le .tur. direct. sau m.car indirect. cu obiectul preten/iilor sau ap.r.rile p.r/ilor 8i poate influen/a 7ntr-un fel sau altul solu/ia liti iului 7n care este invocat. .Orice fapt care nu are le .tur. cu obiectul procesului 8i care deci nu ar fi susceptibil 7n principiu de a crea, modifica sau stin e un raport #uridic nu poate fi invocat cu succes ca obiect al proba/iunii #udiciare . $ertinen/a probei implic. 8i utilitatea ei, adic. faptul 27

verificat prin proba/iune trebuie s. fie persuasiv ,de natur. s. conduc. pe #udec.tor la o anumit. convin ere .$ertinen/a presupune: verificarea admisibilit./ii #uridice a probei, a le alit./ii 8i a utilit./ii ei .>n acest sens #udec.torii au 7ndatorirea s. st.ruie, prin toate mi#loacele le ale, pentru a preveni orice re8eal. privind aflarea adev.rului 7n cauz., pe baza stabilirii faptelor 8i prin aplicarea corect. a le ii, 7n scopul pronun/.rii unei hot.r9ri temeinice 8i le ale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consider. necesare, chiar dac. p.r/ile se 7mpotrivesc. )e asemenea, pertinen/a presupune 8i verificarea rela/iei existente 7ntre preten/iile formulate 8i faptul susceptibil de probare, un fapt nemi#locit sau unul vecin 8i conex . )eci, ultima condi/ie de admisibilitate a probei re/inut. 7n doctrina #uridic. este concluden/a probei. $roba este concludent. atunci c9nd poart. asupra unor 7mpre#ur.ri care sunt de natur. s. duc. la rezolvarea, solu/ionarea cauzei respective )ovezile se pot 7ncuviin/a numai dac. instan/a socote8te c. ele pot s. duc. la dezle area pricinii, 7ns. permite instan/ei s. 7ncuviin/eze proba, f.r. a mai examina concluden/a, dac. este prime#die ca ele s. se piard. prin 7nt9rziere. O prob. concludent. este 7ntotdeauna 8i o prob. pertinent. , c.ci dac. a dus la solu/ionarea cauzei 7nseamn. c. proba a avut le .tur. cu acea cauz., 7ns. nu 7ntotdeauna o prob. care este pertinent. duce la solu/ionarea liti iului. %<) Conflictele de competen/. 8i re ulatorul de competen/. Exista conflict de competenta:1. cand doua sau mai multe instante se declara deopotriva competente sa #udece aceeasi pricina*%. cand doua sau mai multe instante, prin hotarari irevocabile s-au declarat necompetente de a #udeca aceeasi pricina. !nstanta, inaintea careia sa ivit conflictul de competenta, va suspenda din oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul instantei in drept sa hotarasca asupra conflictului. Conflictul ivit intre doua #udecatorii din circumscriptia aceluiasi tribunal se #udeca de acel tribunal. )aca cele doua #udecatorii nu tin de acelasi tribunal sau daca conflictul s-a nascut intre o #udecatorie si un tribunal, sau intre doua tribunale, competenta este Curtea respectiva. )aca cele doua instante in conflict nu se asesc in circumscriptia aceleiasi Curti, precum si conflictul intre doua Curti, se #udeca de Curtea 5uprema de 3ustitie. Exista conflict de competenta, si in cazul in care el se iveste intre instante #udecatoresti si alte or ane cu activitate #urisdictionala. !n acest caz, conflictul de competenta se rezolva de instanta #udecatoreasca ierarhic superioara instantei in conflict. Instanta competenta sa judece conflictul va hotari in camera de consiliu, fara citarea partilor, cu drept de recurs in termen de 5 zile de la pronuntare. Cand, din pricina unor imprejurari exceptionale, instanta competenta este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze, Curtea uprema de !ustitie, la cererea partii interesate, va desemna o alta instanta de acelasi grad care sa judece pricina. !ndiferent de forma conflictului, el se rezolva printr-un re ulator de competenta, 28

care, sub aspectul re imului sau procedural se caracterizeaza prin urmatoarele: a) "e ulatorul de competenta e cerut in fata instantei unde s-a ivit conflictul. b) Odata solicitat re ulatorul de competenta, se suspenda orice act de procedura in acel liti iu. c) "e ulatorul de competenta e dat de instanta ierarhic superioara celor aflate in conflict. d) "e ulatorul de competenta e dat in Camera de Consiliu, fara citarea partilor. e) !mpotriva re ulatorului de competenta se poate exercita recurs in : zile de la comunicarea lui. f) "ecursul se sloutioneaza totdeauna cu citarea partilor. ) ,otararea data in recurs se impune instantei desemnata ca fiind competenta sa solutioneze acel liti iu. %&) Contesta/ia 7n anulare. 2o/iune 8i cazuri. 5e caracterizeaza prin atributele rezultate din re lementarile cuprinse in art. 41&-4%1, C.pr.civ. Este o cale extraordinara de atac pentru ca poate fi exercitata numai impotriva anumitor hotarari si numai pentru motive expres si limitativ prevazute de le e. )e asemenea, este o cale de atac comuna, pentru ca se afla la dispozitia partilor si este o cale de atac de retractare, pentru ca se adreseaza chiar instantei care a pronuntat hotararea atacata. !n principiu, e o cale de atac nesuspensiva de executare, instanta putand totusi sa dispuna suspendarea hotararii atacate la cererea partii si cu plata unei cautiuni.;e ea re lementeaza doua forme de contestatie in anulare: a) Obisnuita 0de drept comun) b) 5peciala 5ituatiile 0motivele) exercitarii caii de atac a contestatiei in anulare obisnuite sunt:1. Cand partea nu a fost citata sau nu a fost citata le al pentru ziua cand s-a #udecat pricina. %. Cand instanta a incalcat re ulile cu privire la competenta, indiferent daca ar fi vorba de competenta enerala, materiala sau de cea teritoriala exceptionala. Contestatia in anulare speciala priveste numai hotararile instantei de recurs si poate fi exercitata pentru unul dintre urmatoarele motive: 1. Cand instanta de recurs care a pronuntat hotararea a savarsit o reseala materiala %. Cand instanta de recurs, respin and recursul sau admitandu-l numai in parte a omis sa cerceteze unul dintre motivele de recurs care ar fi fost determinante pentru solutionarea cauzei, cu conditia ca acest motiv sa fi fost invocat de parte si el sa fi avut relevanta pentru solutionarea recursului. Obiectul contestatiei in anulare il constituie hotararea irevocabila, adica cele aratate expres de art. 44& 0%), C.pr.civ. )aca partea are la dispozitie mai multe motive pentru contestatia in anulare, ea trebuie sa le invoce deodata, nefiind posibil exercitarea contestatiei in anulare in mod repetat, pentru diverse motive. Aermenul in care poate fi exercitata contestatia in anulare este, dupa caz: 1. !n cazul hotararilor #udecatoresti susceptibile de executare silita, contestatia poate fi exercitata inaintea de inceperea executiei, pe toata durata executiei, pana la ultimul act de executare. %. !n cazul hotararii #udecatoresti nesusceptibile de executare silita, contestatia in anulare poate fi exercitata in 1: zile de la data cand partea a cunoscut hotararea, 29

dar sa nu fi trecut mai mult de 1 an de la data cand a devenit irevocabila.!ntampinarea la contestatie este obli atorie. !n raport cu motivele contestatiei solutia instantei poate fi urmatoarea:- $entru lipsa de citare sau citare defectuoasa se re#udeca fondul liti iului si se pronunta o alta hotarare.- $entru incalcarea re lementarilor cu privire la competenta, admitandu-se contestatia, cauza se trimite la instanta competenta. - $entru savarsirea unei reseli materiale, admitandu-se contestatia, se re#udeca calea de atac a recursului. $entru omiterea unui motiv de recurs, se completeaza hotararea in urma examinarii si a acestui motiv. !n cazul contestatiei in anulare, partii care a recurs la aceasta cale nu i se poate a rava situatia in urma rezolvarii contestatiei. ,otararea data in urma rezolvarii contestatiei in anulare poate fi atacata prin aceleasi cai de atac prin care a fost atacata si hotararea care a facut obiectul contestatiei. %-) Contesta/ia la executarea silit. ? competen/a 8i efectele hot.r9rii. Contestatia prin care dobanditorul se opune la scoaterea la vanzare se va putea face numai in termen de 1' zile de la comunicarea incheierii biroului de carte funciara prin care s-a dispus notarea in cartea funciara a somatiei de incepere a urmaririi silite. Contestatia se introduce la instanta de executare. Contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se introduce la instanta care a pronuntat hotararea ce se executa. )aca o asemenea contestatie vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la un or an de #urisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de executare.!mpartirea bunurilor proprietate comuna poate fi hotarata, la cererea partii interesate, si in cadrul #udecarii contestatiei la executare.Contestatia la executare se #udeca cu procedura prevazuta pentru #udecata in prima instanta, care se aplica in mod corespunzator. !nstanta sesizata va solicita de indata or anului de executare sa-i transmita, in termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare in cauza,. $artile vor fi citate in termen scurt, iar #udecarea contestatiei se face de ur enta si cu precadere.,otararea prin care s-a solutionat contestatia privind intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea ce se executa.$ana la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silita, instanta competenta poate suspenda executarea, daca se depune o cautiune in cuantumul fixat de instanta, in afara de cazul in care le ea dispune altfel.)aca bunurile urmarite sunt supuse stricaciunii, pieirii sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea pretului. )aca admite contestatia la executare, instanta, dupa caz, anuleaza actul de executare contestat sau dispune indreptarea acestuia, anularea ori incetarea executarii insesi, anularea ori lamurirea titlului executoriu sau efectuarea actului de executare a carui indeplinire a fost refuzata. 30

%=) Coparticiparea procesual.. +ai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obli atiune comuna ori daca drepturile sau obli atiile lor au aceeasi cauza. Actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu pot folosi nici pa ubi celorlalti.Cu toate acestea, daca prin natura raportului #uridic sau in temeiul unei dispozitii a le ii, efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii din ei sau termenele incuviintate numai unora din ei pentru indeplinirea actelor de procedura folosesc si celorlalti. Cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti, se va tine seama de actele cele mai favorabile. "eclamantii sau paratii care nu s-au infatisat sau nu au indeplinit un act de procedura in termen vor continua totusi sa fie citati. 4') Excep/ia de necompeten/. Este mi#locul tehnic procedural prin care, dupa caz, instanta, din oficiu, sau procurorul, daca participa la dezbateri, ori oricare dintre parti sau numai paratul, pot sa invoce nerespectarea re ulilor de competenta. "e imul #uridic procedural al exceptiei de necompetenta: se caracterizeaza prin: 1) Exceptia de necompetenta trebuie invocata inaintea altor exceptii. %) !n raport cu natura normei #uridice de competenta incalcate, exceptia poate fi invocata oricand in cursul procesului sau numai intr-un anumit stadiu al procesului. )aca instanta admite exceptia pentru incalcarea normei #uridice enerale de competenta, atunci ea va respin e cererea de chemare in #udecata ca inadmisibila. )aca va respin e exceptia de necompetenta, incheierea ei va putea fi atacata numai odata cu fondul. !n cazul admiterii exceptiei de necompetenta, decur urmatoarele consecinte: a) !nstanta se dezinvesteste de solutionarea acelui liti iu. b) Aoate actele de procedura facute in acel proces devin nule in baza art. 1':, C.pr.civ. c) )ovezile administrate in cauza se pastreaza, ele apartinand cauzei si nu par-tilor, pentru a fi valorificate la instanta competenta. d) !mpotriva hotararilor de admitere a exceptiei, partea poate declara recurs 0numai recurs) in : zile de la pronuntarea hotararii atacate. e) )upa ramanerea irevocabila a hotararii de admitere a exceptiei, dosarul se trimite la instanta considerata competenta 0aceasta instanta poate sa se considere si ea necompetenta, rezultand un conflict de competenta). )osarul va fi trimis instantei competente sau, dupa caz, altui or an cu activitate #urisdictionala competent, de indata ce hotararea de declinare a competentei a devenit irevocabila. Arimiterea dosarului, dupa caz, instantei competente sau altui or an cu activitate #urisdictionala competent, nu este impiedicata de exercitarea caii de atac de catre partea care a obtinut declararea necompetentei. )aca necompetenta nu este de ordine publica, partea care a facut cererea la o instanta necompetenta nu va putea cere declararea 31

necompetentei. 2ecompetenta este de ordine publica:1. cand pricina nu este de competenta instantelor #udecatoresti*%. cand pricina este de competenta unei instante de alt rad* 4. cand pricina este de competenta unei alte instante de acelasi rad si partile nu o pot inlatura*!n cazul declararii necompetentei, dovezile administrate in instanta necompetenta raman casti ate #udecatii si instanta competenta nu va dispune refacerea lor decat pentru motive temeinice. 41) )esistarea. !n materie civila, desistarea este renuntarea reclamantului fie la #udecata, fie renuntarea la insusi dreptului pretins. "enuntarea la #udecata poate fi facuta oricand in cursul #udecatii 0verbal, sau prin cerere scrisa) si are ca efect inchiderea procesului. )e asemenea, renuntarea la dreptul pretins poate fi facuta oricand in fata primei instante si chiar in fata instanti de apel si duce la stin erea procesului si o data cu aceasta, se stin e si posibilitatea formarii unui nou proces pentru valorificarea dreptului la care s-a renuntat. !n prima situatie, instana da incheiere fara drept de apel, iar in a doua, da hotarare fara drept de apel. "enuntarea la #udecata se constata prin incheiere data fara drept de apel. )aca renuntarea s-a facut dupa comunicarea cererii de chemare in #udecata, instanta, la cererea paratului, va obli a pe reclamant la cheltuieli. Cand partile au intrat in dezbaterea fondului, renuntarea nu se poate face decat cu invoirea celeilalte parti.!n caz de renuntare la insusi dreptul pretins, instanta da o hotarare prin care va respin e cererea in fond si va hotari asupra cheltuielilor."enuntarea la drept se poate face si fara invoirea celeilalte parti, atat in prima instanta cat si in apel."enuntarea se poate face in sedinta sau prin inscris autentic.,otararea se da fara drept de apel. Cand renuntarea este facuta in instanta de apel, hotararea primei instante va fi anulata in totul sau in parte, in masura renuntarii. 4%) )ivor/ul prin acordul p.r/ilor. 3udecata, probele, m.suri provizorii, hot.r9rea, c.i de atac !n cazul in care cererea de divort se intemeiaza pe acordul partilor, ea va fi semnata de ambii soti. Atunci cand este cazul, in actiunea de divort, sotii vor stabili si modalitatile in care au convenit sa fie solutionate cererile accesorii divortului. $rimind cererea de divort formulata presedintele instantei va verifica existenta consimtamantului sotilor, dupa care, va fixa un termen de doua luni in sedinta publica. ;a termenul de #udecata, instanta va verifica daca sotii staruie in desfacerea casatoriei pe baza acordului lor si, in caz afirmativ, va trece la #udecarea cererii, fara a administra probe cu privire la motivele de divort. $entru solutionarea cererilor accesorii privind numele pe care sotii il vor purta dupa divort, pensia de intretinere si atribuirea locuintei, instanta va putea dispune, atunci cand considera necesar, administrarea probelor prevazute de le e. ,otararea care se pronunta este definitiva si irevocabila in ce priveste 32

divortul. $entru a putea solicita divor/ul prin acordul p.r/ilor, trebuie s. 7ndeplini/i urm.toarele condi/ii: s. fi trecut cel pu/in un an de la 7ncheierea c.s.toriei* s. nu existe copii minori rezulta/i din aceast. c.s.torie. 44) )repturile 8i obli a/iile procesuale ale p.r/ilor. Abuzul de drept procesual. Abuzul de drept procedural presupune dou. elemente, deduse din dispozi/iile 7nscrise 7n art. &%4 alin. 0%) C. proc. civ. 8i anume: un element subiectiv: const. 7n exercitarea cu rea-credin/. a dreptului procedural, 7n scop de 8ican. H h.r/uire, f.r. #ustificarea unui interes special 8i le itim, ci numai cu inten/ia de a-l v.t.ma pe adversar, pentru a diminua sau 7nt9rzia posibilit./ile de ap.rare ori de valorificare a drepturilor acestuia, pentru a-l constr9n e la abandonarea sus/inerilor sale ori la concesiuni*un element obiectiv: care const. 7n deturnarea dreptului procedural de la scopul pentru care a fost recunoscut, de la finalitatea sa le al., actul s.v9r8it neput9nd fi explicat printr-un motiv le itim. )repul este considerat ca abuziv: autorul actului s. fie titularul dreptului procedural 7n cauz. 8i s. fie capabil s. 7l exercite* dreptul procedural s. fie utilizat 7n limitele sale externe, fixate de le e, s. respecte dispozi/iile le ale referitoare la condi/iile 7n care se exercit. dreptul procedural, la forma actului 8i la termenul 7n care trebuie efectuat acesta* dreptul procedural s. fie diri#at spre realizarea unui alt scop dec9t acela pentru care a fost acordat de le e* dreptul procedural s. fie exercitat cu rea-credin/.: art. &%4 alin. 0%) C. proc. civ. dispune c. partea care folose8te drepturile procedurale 7n chip abuziv r.spunde pentru pa ubele suferite* pentru a nu se 7nc.lca principiul disponibilit./ii, desp. ubirile nu pot fi acordate din oficiu de c.tre #udec.torul cauzei, ci numai la cererea expres. a p.r/ii interesate* conform principiului de drept accesorium seIuitur principale, instan/a competent. a se pronun/a asupra cererii de desp. ubiri va fi instan/a sesizat. cu rezolvarea liti iului 7n care s-a s.v9r8it acel abuz. 46) Efectele apelului. !n apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in #udecata si nici nu se potalte cereri noi. Exceptiile de procedura si alte asemenea mi#loace de aparare nu sunt considerate cereri noi. 5e vor putea cere insa dobanzi, rate, venituri a#unse la termen si orice alte despa ubiri ivite dupa darea hotararii primei instante. )e asemenea,va putea solicita compensatia le ala. !nstanta de apel va putea incuviinta refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanta, precum si administrarea altor probe, daca le considera necesare pentru solutionarea cauzei. !nstanta de apel poate pastra ori schimba in tot sau in parte hotararea atacata. !n cazul in care se constata ca, in mod resit, prima instanta a rezolvat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori #udecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost 33

le al citata, instanta de apel va desfiinta hotararea atacata si va trimite cauza spre re#udecare primei instante. )aca hotararea a fost desfiintata pentru lipsa de competenta, cauza se trimite spre #udecare instantei competente sau altui or an cu activitate #urisdictionala competent. )ispozitiile de procedura privind #udecata in prima instanta se aplica si in instanta de apel, in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in prezentul capitol. )ezinvestirea instantei care a pronuntat hotararea atacata si investirea instantei de apel. Aceasta operatiune este necesara intrucat instanta de apel nu se poate investi din oficiu, spre deosebire de instanta de fond. Atat termenul de apel, cat si apelul propriu-zis suspenda executarea hotararii atacate, exceptand hotararea #udecatoreasca cu executie vremelnica, deoarece apelul are caracter devolutiv, astfel incat reabordandu-se fondul, ar fi posibil sa se dea o cu totul alta solutie. Efectul devolutiv se refera la posibilitatea instantei de apel de a reaborda fondul liti iului. !n apel, daca apelul este admis, instanta va putea proceda la re#udecarea fondului liti iului. !n apel nu sunt admise cereri noi. Aotusi, art. %=6, C.pr.civ. prevede ca nu se considera a fi cereri noi si, prin urmare, sunt admise in apel urmatoarele: invocarea unor exceptii de procedura* invocarea unor mi#loace de aparare* solicitarea de rate, dobanzi si alte datorii a#unse la termen pana la #udecarea apelului* compensatia le ala de drepturi* !n conditiile unor re lementari speciale sunt admisibile in apel urmatoarele: cererea de interventie voluntara principala a unui tert, dar numai cu acordul partilor* cererea de interventie voluntara accesorie a unui tert, pentru ca ea este o simpla cerere in aparare. !n conditiile actualelor re lementari, intampinarea in apel este obli atorie si trebuie depusa cu cel putin : zile inaintea termenului de #udecata. 5olutiile la care se poate opri instanta de apel sunt: 1) "espin erea apelului ca nefondat. !n aceasta situatie, hotararea primei instante devine definitiva si este susceptibila de atac cu recurs. %) Evocarea fondului de catre instanta de apel. Aceasta s-ar putea opri atunci cand prima instanta a respins sau a anulat cererea de chemare in #udecata si instanta de apel considera apelul intemeiat. 4) Admiterea apelului, dar cu trimiterea cauzei spre re#udecare la prima instanta, atunci cand aceasta nu a abordat fondul pentru ca nu s-a considerat competenta, iar instanta de apel nu se considera nici ea competenta. 6) Admiterea apelului si retinerea cauzei pentru #udecare, daca instanta de apel este competenta sa rezolve liti iul. !nstanta de apel va putea da si alte solutii: nulitatea apelului 0pentru ca nu a fost timbrat, motivat etc.)* tardivitatea apelului 0daca a fost exercitat dupa implinirea termenului de apel)* constatarea perimarii #udecatii in apel* inadmisibilitatea apelului, pentru ca acea hotarare nu putea fi atacata decat direct cu recurs. ,otararea instantei de apel este supusa urmatoarelor cai de atac: a) "ecursul* b) Contestatia in anulare obisnuita sau de drept comun* c) "evizuirea* d) Contestatia la titlu, daca s-a a#uns de#a in faza executarii silite* 4:) Efectele primirii cererii de chemare 7n #udecat.. 34

5esizarea instantei se face prin intermediul cererii de chemare in #udecata. $rin intermediul acesteia de pune in miscare actiunea civila investindu-se instanta cu a#utorul unei cauze.$resedintele instantei sau #udecatorul de serviciu verifica daca s-au stabilit conditiile le ale in ceea ce rpiveste continutul cererii si numarul de exemplare.!n caz contrar, reclamantului i se pune in vedere sa completeze sau sa modifice cerere, sa depuna copii certificate de pe toate inscrisurile pe care isi intemeiaza cererea. )aca cererea este trimisa prin posta reclamantului i se va comunica lipsurile ei, cu mentiunea ca pana la termenul acordat sa faca modificarile necesare. !n caz contrar poate interveni suspendarea #udecatii. $resedintele instantei indata ce constata ca sunt indeplinite conditiile le ale pentru cererea de chemare in #udecata fixeaza termenul de #udecata, pe care sub semnatura il da in cunostinta reclamantului prezent sau reprezentantului acestuia. 5e dispune in acelasi timp sa se comunica paratului odata cu citatia copii de pe cerere si inscrisuri punandu-i-se in vedere sa depuna la dosar intampinarea cel mai tarziu cu : zile inainte de termenul stabilit. Aermenul de #udecata va fi stabilit astfel incat de la data primirii citatiei, paratul sa aiba la dispozitie cel putin 1: zile pentru a-si pre ati apararea, iar in cauzele ur ente : zile. )aca paratul locuieste in strainatate, presedintele instantei poate stabili un termen mai indelun at. $rin citatie paratul va fi informat ca are obli atia sa isi alea a un domiciliu in "omania unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul. !n caz contrar orice comunicare i se va face prin scrisoare recomandata. $rin primirea cererii, instanta se investeste cu #udecarea ei. ;ucrari pre atitoare pentru #udecarea cauzei :- se verifica plata taxei de timbru *-se fixeaza primul termen de #udecata *-se dispune citarea partilor. !n urma depunerii si primirii cererii se produc urmatoarele efecte :-investirea instantei cu #udecarea cauzei *-se fixeaza natura si obiectul procesului *-se stabileste cadrul procesual cu privire la partile liti ante *-se determina competenta teritoriala a instantei * -intreruperea cursului prescriptiei dreptului la actiune chiar daca cererea a fost introdusa la o instanta sau alt or an necompetent. Cererea se considera depusa in ziua in care a fost primita si inre istrata la instanta. )aca a fost trimisa prin posta, ziua in care a fost trimisa recomandat. )epunerea cererii de chemare in #udecata prezinta si efectul punerii in intarziere care se prezinta de la caz la caz :-pentru posesorul de buna-credinta inceteaza dreptul de a mai cule e fructele *-daca paratul e chemat pentru predarea unui bun cert, riscurile trec asupra sa din mometul chemarii in #udecata *-daca pretentiile reclamantului se refera la o obli atie de a face sau de a da, din ziua chemarii in #udecata, paratul va fi tinut sa plateasca daune-interese. )aca este vorba de o suma de bani din ziua chemarii in #udecata vor incepe sa cur a dobanzile *-in materie de pensie de intretinere data depunerii cererii va fi considerata data la care urmeaza sa se plateasca pensia. Cand este cazul, reclamantului i se pune in vedere sa completeze sau sa modifice cererea si sa depuna cererea si copii certificate de pe toate inscrisurile pe care isi intemeiaza cererea. "eclamantul va completa cererea de indata. Atunci 35

cand completarea nu este posibila, cererea se va inre istra si i se va acorda reclamantului un termen scurt. !n cazul in care cererea a fost primita prin posta, reclamantului i se vor comunica in scris lipsurile ei, cu mentiunea ca, pana la termenul acordat, urmeaza sa faca completarile sau modificarile necesare. Acordarea termenului, se face, in toate cazurile, cu mentiunea ca neindeplinirea in acest termen a obli atiilor privind completarea sau modificarea cererii poate atra e suspendarea #udecatii.!n procesele in care, sunt mai multi reclamanti sau parati, presedintele instantei, tinand cont de numarul foarte mare al acestora, de necesitatea de a asi ura desfasurarea normala a activitatii de #udecata, cu respectarea drepturilor si intereselor le itime ale partilor, va putea dispune reprezentarea lor prin mandatar si indeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia. 4<) Excep/iile procesuale. 2o/iune, clasificare 8i procedura de solu/ionare Exceptiile sunt diferite incidente care pot aparea in cursul procesului, iar mi#locul tehnic de invocare a acestor incidente il constituie exceptiile procesuale. Exceptiile procesuale nu apartin in exclusivitate paratului, ele putand fi invocate si de reclamant, dar, de re ula, ele sunt invocate de catre parat, in sens lar vorbind, ca mi#loace de aparare de catre acesta in procesul civil. Exceptiile pot fi numeroase si foarte variate: 1) Exceptiile cu privire la partile din proces: lipsa de capacitate procesuala a partii* lipsa de calitate procesuala* lipsa calitatii de reprezentant, de mandatar* %) Exceptiile cu privire la instanta de #udecata: depasirea de catre instanta a atributiilor puterii #udecatoresti, adica incalcarea de catre instanta a normelor de competenta enerala* incalcarea normelor de competenta materiala sau teritoriala* resita alcatuire a completului de #udecata sau resita alcatuire a instantei. !n unele procese prezenta procurorului este obli atorie. )aca el nu este prezent se poate invoca aceasta exceptie* incompatibilitatea #udecatorului* recuzarea #udecatorului* stramutarea pricinii 4) Exceptiile in le atura cu actele de procedura si cu termenele procedurale: prematuritatea cererii de chemare in #udecata* lipsa unui interes in exercitarea actului de procedura* nulitatea actului de procedura* decaderea partilor, prin implinirea termenului, din dreptul de a mai face un act de procedura* 6) Exceptiile in le atura cu #udecata, cu modul de derulare a procesului: neindeplinirea de catre reclamant a procedurii prealabile, atunci cand le ea instituie o asemenea procedura* neindeplinirea de catre reclamant a procedurii de conciliere* litispendenta -consta in sesizarea a doua sau mai multe instante concomitent cu rezolvarea aceluiasi liti iu. +ai exista si alte exceptii: conexitatea* perimarea #udecatii* prescriptia extinctiva* autoritatea de lucru #udecat* suspendarea #udecatii sau intreruperea #udecatii. $utem distin e doua mari cate orii de exceptii: a) Exceptii de fond -* Cele cu privire la conditia de exercitare a actiunii 36

civile si cu privire la dreptul dedus #udecatii. b) Exceptii de procedura propriu-zisa -* Cele referitoare la desfiintarea procesului civil, precum exceptia de necompetenta, de perimare a #udecatii, lipsa de calitate procesuala. 5e pot retine doua re uli: a) 5e va invoca cu prioritate acea exceptie procesuala care face de prisos abordarea fondului indiciului. b) 5e va invoca mai intai acea exceptie procesuala care face de prisos invocarea altor exceptii. Exceptiile se rezolva de catre instanta printr-o incheiere interlocutorie daca e respinsa exceptia si instanta retine cauza spre #udecata, aceasta incheiere putand fi atacata odata cu fondul. Aot printr-o incheiere interlocutorie se rezolva exceptiile daca ea este admisa de instanta, dar totusi retine cauza spre #udecare in fond. )e asemenea, o astfel de incheiere va putea fi atacata odata cu fondul liti iului. Exceptia se rezolva printr-o hotarare daca o instanta o admite, iar prin admitere se dezinvesteste de acea cauza. ,otararea de admitere va putea fi atacata prin caile de atac prevazute de le e. Cand in fata instantei de #udecata se pune in discutie competenta acesteia, ea este obli ata sa stabileasca instanta competenta ori, daca este cazul, un alt or an cu activitate #urisdictionala competent. )aca instanta se declara competenta, va trece la #udecarea pricinii, cel nemultumit putand sa faca, potrivit le ii, apel sau recurs dupa darea hotararii asupra fondului. )aca instanta se declara necompetenta, ea va trimite dosarul instantei competente, sau, dupa caz, altui or an cu activitate #urisdictionala competent, de indata ce hotararea a devenit irevocabila. Aermenul pentru exercitarea caii de atac cur e de la pronuntare.Arimiterea dosarului, dupa caz, instantei competente sau altui or an cu activitate #urisdictionala competent, nu este impiedicata de exercitarea caii de atac de catre partea care a obtinut declararea necompetentei. )aca necompetenta nu este de ordine publica, partea care a facut cererea la o instanta necompetenta nu va putea cere declararea necompetentei.2ecompetenta este de ordine publica: 1. cand pricina nu este de competenta instantelor #udecatoresti* %. cand pricina este de competenta unei instante de alt rad* 4. cand pricina este de competenta unei alte instante de acelasi rad si partile nu o pot inlatura. !n cazul declararii necompetentei, dovezile administrate in instanta necompetenta raman casti ate #udecatii si instanta competenta nu va dispune refacerea lor decat pentru motive temeinice. Cand instanta constata lipsa capacitatii de exercitiu al drepturilor procedurale a partii sau cand reprezentantul partii nu face dovada calitatii sale, se poate da un termen pentru implinirea acestor lipsuri.)aca lipsurile nu se implinesc, instanta va anula cererea. Exceptiile de procedura de ordine publica pot fi ridicate inaintea instantei de recurs numai cand nu este nevoie de o verificare a impre#urarilor de fapt in afara dosarului. 2imeni nu poate fi chemat in #udecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante.Aceasta exceptie se va putea ridica de parti sau de #udecator in orice stare a pricinii in fata instantelor de fond. )aca exceptia este primita, dosarul se va trimite instantei care a fost mai intai investita, iar in cazul cand pricinile se afla in #udecata unor instante de rade deosebite, la instanta cu rad mai inalt. $artile vor putea 37

cere intrunirea mai multor pricini ce se afla inaintea aceleiasi instante sau instante deosebite, de acelasi rad, in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au intre dansele o stransa le atura. !ntrunirea poate fi facuta de #udecator chiar daca partile nu au cerut-o. )osarul va fi trimis instantei mai intai investita, afara numai daca amandoua partile cer trimiterea lui la una din celelalte instante. Cand una din pricini este de competenta unei instante, si partile nu o pot inlatura, intrunirea se va face la acea instanta.

4&) Executarea silit. direct.. Executarea silit. 0urm.rirea silit.) este procedura prin mi#locirea c.reia creditorul, titular al dreptului recunoscut printr-o hot.r9re #udec.toreasc. sau printr-un alt titlu executoriu, constr9n e cu concursul or anelor de stat competente pe debitorul s.u, care nu-8i execut. de bun. voie obli a/iile decur 9nd dintr-un asemenea titlu, de a 8i le aduce la 7ndeplinire, 7n mod silit.;e isla/ia execu/ional. re lementeaz. dou. modalit./i diferite de executare: executarea silit direct 8i executarea silit indirect. Executarea silit. este direct. atunci c9nd creditorul tinde s. ob/in. realizarea 7n natur. a presta/iei care formeaz. obiectul obli a/iei debitorului, astfel cum aceasta este 7nscris. 7n titlul executoriu, obli a/ie de a face. Aceast. modalitate de executare mai este cunoscut. 8i sub denumirea de executare silit. 7n natur.. )ac. obiectul obli a/iei debitorului 7l constituie un bun determinat, dup. natura bunului, mobil sau imobil, executarea silit. direct. va fi mobiliar. sau imobiliar.. >n cazul execut.rii silite directe imobiliare, executorul #udec.toresc este cel de la locul a8ez.rii bunului. Aot 7n cadrul aceleia8i modalit./i exist. 8i executarea silit. direct. a obli a/iilor de a face sau a nu face ceva care implic. faptul personal al debitorului. Aceast. obli a/ie nu poate fi realizat. pe calea constr9n erii fizice. 5in ura cale de constr9n ere pentru a determina pe debitor s.-8i execute obli a/ia 7n natur. const. 7n aplicarea daunelor cominatorii, ca o sanc/iune const9nd 7n plata unei sume de bani pentru fiecare zi de 7nt9rziere p9n. la executarea obli a/iei 7n natura sa specific., sau 7ncuviin/area de a executa creditorul obli a/ia debitorului, dar pe cheltuiala acestuia. Executarea silit. direct. sau 7n natur. se realizeaz. sub trei forme: a predrii "unurilor mo"ile# a predrii "unurilor imo"ile 8i a executrii altor o"liga$ii de a face sau a o"liga$iei de a nu face. a. predarea silit. a bunurilor mobile. $rocedura pred.rii silite a bunurilor debuteaz. printr-o soma/ie transmis. prin executorul #udec.toresc debitorului, pentru a i se oferi acestuia posibilitatea de a se conforma obli a/iei stabilite prin titlul executoriu. )ac. partea obli at. s. predea un bun mobil, determinat prin cantitate 8i calitate, nu-8i 7ndepline8te obli a/ia 7n termen de o zi de la primirea soma/iei, predarea lui se va face prin executare silit. 0art. :&: C. proc. civ.). >n scopul realiz.rii execut.rii, 38

executorul #udec.toresc va ridica bunul urm.rit de la debitor sau de la persoana la care se afl., pun9ndu-l pe creditor 7n drepturile sale, stabilite prin titlul executoriu. )espre aceste opera/ii executorul #udec.toresc va 7ncheia un proces-verbal, stabilind totodat. cheltuielile de executare pe care urmeaz. s. le pl.teasc. debitorul. $rocesul-verbal men/ionat constituie titlu executoriu 7n privin/a cheltuielilor de executare stabilite 7n sarcina debitorului. b. predarea silit. a bunurilor imobile. $rocedura pred.rii silite a bunurilor imobile constituie o form. de urm.rire direct. a obli a/iei care formeaz. obiectul raportului #uridic recunoscut printr-un titlu executoriu. Aceast. form. de executare se poate realiza 7n cazul admiterii unei ac/iuni 7n revendicare, a unei ac/iuni 7n evacuare 8i 7n cazul oric.rei hot.r9ri prin care s-a dispus restituirea sau predarea unui bun imobil. Aceast. procedur. cuprinde, 7n principiu, acelea8i etape ca 8i 7n cazul pred.rii silite a bunurilor mobile. Astfel, dac. partea obli at. s. p.r.seasc. ori s. predea un imobil nu-8i 7ndepline8te aceast. obli a/ie 7n termen de : zile de la primirea soma/iei, ea va fi 7ndep.rtat. prin executare silit., iar imobilul va fi predat celui 7ndrept./it. >n vederea execut.rii silite a obli a/iei, executorul #udec.toresc va soma pe debitor s. p.r.seasc. de 7ndat. imobilul, iar 7n caz de 7mpotrivire, va elibera imobilul cu a#utorul for/ei publice, pun9nd pe creditor 7n drepturile sale. )ac. executarea prive8te un imobil 7n care se .sesc bunuri mobile ce nu formeaz. obiectul execut.rii 8i pe care debitorul nu le ridic. sin ur, executorul va 7ncredin/a aceste bunuri 7n p.strarea unui custode, pe cheltuiala debitorului. )espre 7ndeplinirea execut.rii potrivit prevederilor prezentei sec/iuni executorul #udec.toresc va 7ntocmi un proces-verbal. c. executarea silit. a altor obli a/ii de a face sau de a nu face. 2ecesitatea execut.rii silite se poate ivi nu doar 7n cazul 7n care urm.ritul a fost obli at printr-un titlu executoriu s. predea un bun mobil sau imobil determinat, ci 8i atunci c9nd el a fost obli at s. fac. ceva sau s. se ab/in. de la o anumit. ac/iune. Astfel, dac. debitorul refuz. s. 7ndeplineasc. o obli a/ie de a face, cuprins. 7ntrun titlu executoriu, 7n termen de 1' zile de la primirea soma/iei, creditorul poate fi autorizat de instan/a de executare, prin 7ncheiere irevocabil., dat. cu citarea p.r/ilor, s. o 7ndeplineasc. el 7nsu8i sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului. )ac. obli a/ia de a face nu poate fi 7ndeplinit. prin alt. persoan. dec9t debitorul, acesta poate fi constr9ns la 7ndeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile. !nstan/a sesizat. de creditor poate obli a pe debitor, prin 7ncheiere irevocabil., dat. cu citarea p.r/ilor, s. pl.teasc., 7n favoarea statului, o amend. civil., stabilit. pe zi de 7nt9rziere p9n. la executarea obli a/iei prev.zute 7n titlul executoriu. $entru acoperirea pre#udiciilor cauzate prin ne7ndeplinirea obli a/iei creditorul poate cere obli area debitorului la daune-interese. Aceste dispozi/iile sunt aplicabile 7n mod corespunz.tor 8i 7n cazul c9nd titlul executoriu cuprinde o obli a/ie de a nu face. Creditorul va putea cere instan/ei de executare s. fie autorizat, prin 7ncheiere irevocabil., dat. cu citarea p.r/ilor, s. desfiin/eze el 7nsu8i sau prin alte persoane, dac. este cazul, pe socoteala debitorului, lucr.rile f.cute de acesta 7mpotriva obli a/iei de a nu face. )ac. debitorul se opune 39

la executarea obli a/iei de c.tre creditor, acesta va putea ob/ine, prin intermediul executorului #udec.toresc, concursul or anelor de poli/ie, #andarmerie sau al altor a en/i ai for/ei publice, dup. caz.Obli atia stabilita prin hotararea unei instante sau printr-un alt titlu se aduce la indeplinire de bunavoie.!n cazul in care debitorul nu executa de bunavoie obli atia sa, aceasta se aduce la indeplinire prin executare silita, daca le ea nu prevede altfel. Executarea silita are loc in oricare dintre formele prevazute de le e, simultan sau succesiv, pana la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu, achitarea dobanzilor, penalitatilor sau a altor sume, acordate potrivit le ii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare. $ot fi executate silit obli atiile al caror obiect consta in plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosintei acestuia, desfiintarea unei constructii, plantatii ori altei lucrari sau in luarea unei alte masuri admise de le e. !n cazul in care prin titlul executoriu au fost acordate dobanzi, penalitati sau alte sume, fara sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de or anul de executare, potrivit le ii. )aca titlul executoriu contine suficiente criterii in functie de care or anul de executare poate actualiza valoarea obli atiei principale stabilite in bani, indiferent de izvorul ei, se va proceda, la cererea creditorului, si la actualizarea acestei sume. !n cazul in care titlul executoriu nu contine niciun asemenea criteriu, or anul de executare va proceda la actualizare in functie de rata inflatiei, calculata de la data cand hotararea #udecatoreasca a devenit executorie sau, in cazul celorlalte titluri executorii, de la data cand creanta a devenit exi ibila si pana la data platii efective a obli atiei cuprinse in oricare dintre aceste titluri.@eniturile si bunurile debitorului pot fi supuse executarii silite daca, potrivit le ii, sunt urmaribile si numai in masura necesara pentru realizarea drepturilor creditorilor. Gunurile supuse unui re im special de circulatie pot fi urmarite numai cu respectarea conditiilor prevazute de le e.!n tot cursul executarii silite, sub suprave herea or anului de executare, creditorul si debitorul pot conveni ca aceasta sa se efectueze, in total sau in parte, numai asupra veniturilor banesti ale debitorului, ca vanzarea bunurilor supuse urmaririi sa se faca prin buna invoiala sau ca plata obli atiei sa se faca in alt mod admis de le e. 4-) Executarea silit. indirect. ? imobiliar.. Brmarirea bunurilor imobiliare este una din cele mai importante forme de executare silita indirecta, ea fiind folosita cu precadere pt valorificarea creantelor insemnate. !n eneral, aceasta valorificare constituie o vanzare a bunurilor urmarite, creditorii fiind indestulati din pretul realizat, in anumite cazuri ei fiind indreptatiti a prelua bunul in contul creantei. $rin executarea sau urmarirea silita imobiliara- procedura executionala indirecta- se valorifica bunurile imobile ale debitorului, in vederea realizarii drepturilor creditorului. $ot forma obiectul urmaririi silite imobiliare si dreptul de uzufruct asupra unui imobil, precum si dreptul de superficie, iar dreptul de servitute poate fi urmarit silit numai odata cu fondul dominant caruia ii profita. Brmarirea 40

silita imobiliara se intinde de plin drept si asupra bunurilor accesorii imobilului. !mobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdictie nu poate fi urmarit silit inaintea urmaririi mobilelor sale. Contestatia prin care dobinditorul se opune la scoaterea la vanzare se va putea face numai in termen de 1' zile de la comunicarea incheierii biroului de carte funciara prin care s-a dispus notarea in cartea funciara a somatiei de de incepere a urmaririi silite. 2u orice bun imobiliar poate fi urmarit. $rintre bunurile imobile ce nu pot fi urmarite fi ureaza, in principal, bunurile proprietate publica, inalienabile. !mobilele urmarite silit se valorifica prin vanzarea la licitatie publica, vanzarea directa si prin alte modalitati admise de le e. !n vederea identificarii imobilului urmarit, executorul #udecatoresc se va deplasa la locul unde este situat acesta si va incheia un proces verbal de situatie. $rocesul-verbal va cuprinde si descrierea cat mai amanuntita a imobilului urmarit. )reptul de servitute poate fi urmarit silit numai o data cu fondul dominant caruia ii profita. Brmarirea imobilelor inscrise in cartea funciara se face pe corpuri de proprietate in intre imea lor. 5e pot urmari in mod separat constructiile ce formeaza o proprietate distincta de sol, drepturile privitoare la proprietatea pe eta#e sau pe apartamente, precum si orice alte drepturi privitoare la bunuri pe care le ea le declara imobile. Brmarirea silita imobiliara se intinde de plin drept si asupra bunurilor accesorii imobilului. Gunurile accesorii nu pot fi urmarite decat o data cu imobilul. !mobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdictie nu poate fi urmarit silit inaintea urmaririi mobilelor sale. Creditorul ipotecar poate urmari in acelasi timp si imobilele neipotecate ale debitorului sau. !n cazul in care se urmareste un imobil ipotecat instrainat, dobanditorul acestui bun, care nu este personal obli at pentru creanta ipotecara, poate sa ceara instantei de executare urmarirea altor imobile ipotecate pentru aceeasi obli atie, aflate in posesiunea debitorului principal. $ana la solutionarea cererii urmarirea imobilului ipotecat este suspendata.Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevalmas nu vor putea sa urmareasca partea acestuia din imobilele aflate in proprietate comuna, ci vor trebui sa ceara mai intai imparteala acestora.Creditorii personali pot urmari insa cota-parte determinata a debitorului lor din imobilul aflat in coproprietate, fara a mai fi necesar sa ceara imparteala. 4=) Executarea silit. indirect. ? mobiliar.. )aca in termen de o zi de la primirea somatiei debitorul nu plateste suma datorata, executorul #udecatoresc de pe lan a instanta de executare va proceda la sechestrarea bunurilor mobile urmaribile ale debitorului, chiar daca acestea sunt detinute de un tert. !n cazul in care exista pericol evident de sustra ere a bunurilor de la urmarire, la cererea creditorului sau a executorului #udecatoresc, presedintele instantei de executare va putea dispune, prin incheiere irevocabila, data fara citarea partilor, ca o data cu inmanarea somatiei sa se aplice si 41

sechestrul. Executorul #udecatoresc este obli at sa identifice si sa evalueze cu acordul partilor bunurile sechestrate, iar in caz contrar va solicita efectuarea unei expertize. Gunurile vor fi evaluate la valoarea lor de circulatie. O copie de pe raportul de expertiza se comunica si debitorului. $entru bunurile sechestrate asi urator nu este necesara o noua sechestrare, executorul #udecatoresc fiind insa obli at sa verifice daca bunurile respective se asesc la locul aplicarii sechestrului si daca nu au fost substituite sau de radate, precum si sa sechestreze alte bunuri ale debitorului, in cazul in care cele asite la verificare nu sunt suficiente pentru realizarea creantei. Executorul depune la instanta ori inalul procesul-verbal al listei, iar instanta dispune ziua si locul unde se va face vanzarea la licitatie 0nu in mai putin de % saptamani de la ridicarea bunurilor ? nulitatea vanzarii ? timp pentru debitor sa isi achite totusi obli atia* dar nu in mai mult de 1 luna de la ridicare)* locul licitatiei poate fi: in fata #udecatoriei, la locul unde se afla bunurile sau in alte locuri destinate licitatiilor). !nstanta instiinteaza debitorul de data si locul vanzarii cu 4 zile inainte, iar executorul lipeste afise pentru publicitatea vanzarii: pe strazi, la usa #udecatoriei, la $rimarie, la locul vanzarii. !n ziua licitatiei, executorul se duce la locul unde se afla bunurile ? ii da custodelui o chitanta de eliberare, ia bunurile si le duce la locul vanzarii. ;a licitatie: executorul stri a pretul minim ? le ad#udeca cel care ofera pretul cel mai mare* dupa ce a vandut toate bunurile care acopereau creanta intocmeste proces-verbal despre modul in care s-a desfasurat licitatia, iar restul bunurilor le preda debitorului* executorul depune banii la CEC iar recipisa si procesul-verbal la instanta. $retul se distribuie astfel 01) sumele pentru executor* 0%) suma ce reprezinta creanta creditorului si sumele pe care acesta le-a cheltuit cu executarea. !nstanta finalizeaza executarea, dand ultimul act de executare. 6') Executarea silit. indirect. ? prin poprire. $oprirea este acea form. a execut.rii silite indirecte prin care se valorific. sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urm.ribile datorate debitorului de o a treia persoan. sau pe care aceasta i le va datora 7n viitor 7n temeiul unor raporturi #uridice existente. $oprirea poate fi folosit. nu numai 7n cazul 7n care debitorul este o persoan. fizic., ci 8i 7n cazul 7n care acesta are calitatea de persoan. #uridic.. @oca/ia de a deveni parte 7ntr-un raport #uridic de poprire are un caracter eneral, c.ci nimeni nu se poate sustra e, 7n principiu, de la aceast. procedur.. $e de alt. parte, poprirea se realizeaz. prin intermediul unei proceduri ce confer. suple/e 8i rapiditate 7n recuperarea creditului, elemente de natur. a o face preferabil. altor proceduri execu/ionale. >n cadrul unei popriri particip., de re ul., trei subiec/i de drept: creditorul urm.ritor, denumit 8i creditor popritor, debitorul urm.rit, denumit 8i debitor poprit 8i o ter/. persoan., denumit. ter/ poprit, care datoreaz. o sum. de bani debitorului urm.rit, 7ntre aceste trei subiecte de drept se stabilesc tot at9tea raporturi #uridice. )intre aceste raporturi 42

#uridice dou. preced 7nfiin/area popririi. Este vorba de raportul de crean/. dintre creditorul urm.ritor 8i debitorul urm.rit, precum 8i de raportul de crean/. dintre debitorul poprit 8i ter/ul poprit, acesta din urm. caracteriz9ndu-se prin aceea c. ter/ul este dator fa/. de debitorul urm.rit. Cele dou. raporturi #uridice men/ionate sunt raporturi de drept substan/ial, raporturi de crean/., care-8i au izvorul, cel mai adesea, 7n raporturile contractuale dintre p.r/i. Al treilea raport #uridic implicat 7ntr-o poprire are un caracter cu totul particular, c.ci el nu precede raportul execu/ional, ci ia na8tere tocmai 7n cadrul procedurii de urm.rire silit.. Cel de-al treilea raport #uridic este tot un raport de crean/., un raport de la creditor la debitor, 7n sensul c. debitorul poprit este creditor al ter/ului. )ar acest raport #uridic se creeaz. prin adresa de 7nfiin/are sau, dup. caz, de validare a popririi. $rin adresa de 7nfiin/are sau, dup. caz, prin sentin/a de validare ia na8tere raportul de crean/. dintre creditorul urm.ritor 8i ter/ul poprit, 7n sensul c. acesta din urm. va trebui s. pl.teasc. sumele datorate debitorului - 7n limitele necesare pentru acoperirea crean/ei - direct 7n m9inile creditorului urm.ritor. Obiectul popririi 7l constituie sumele de bani pe care ter/ul poprit le datoreaz. debitorului urm.rit. $otrivit le ii, sunt supuse execut.rii silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urm.ribile. $oprirea se 7nfiin/eaz. la cererea creditorului, de executorul #udec.toresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul ter/ului poprit. $entru sumele datorate cu titlu de obli a/ie de 7ntre/inere sau de aloca/ie pentru copii, precum 8i 7n cazul sumelor datorate cu titlu de desp. ubiri pentru repararea pa ubelor cauzate prin moarte, v.t.marea inte rit./ii corporale sau a s.n.t./ii, c9nd executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor, 7nfiin/area popririi se dispune de instan/a de fond, din oficiu, de 7ndat. ce hot.r9rea este executorie potrivit le ii. $oprirea se 7nfiin/eaz. f.r. soma/ie, prin adres. 7nso/it. de o copie certificat. de pe titlul executoriu, comunicat. celei de-a treia persoane, 7n8tiin/9ndu-se totodat. 8i debitorul despre m.sura luat.. >n adresa de poprire se va pune 7n vedere celei de-a treia persoane, care devine ter/ poprit, interdic/ia de a pl.ti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datoreaz. ori pe care i le va datora, declar9ndu-le poprite 7n m.sura necesar. pentru realizarea obli a/iei ce se execut. silit. >n cazul 7n care poprirea a fost 7nfiin/at. ca m.sur. asi ur.torie 8i nu a fost desfiin/at. p9n. la ob/inerea titlului executoriu, se va comunica ter/ului poprit copie certificat. de pe titlul executoriu 7n vederea 7ndeplinirii obli a/iilor pe care le are. !ndisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale poprite va 7nceta dac. debitorul consemneaz., cu afecta/iune special., 7ntrea a valoare a crean/ei la dispozi/ia creditorului urm.ritor. )ebitorul va 7nm9na recipisa de consemnare executorului #udec.toresc, care va 7n8tiin/a de 7ndat. pe ter/ul poprit. $oprirea r.m9ne 7n fiin/. 8i atunci c9nd debitorul 78i schimb. locul de munc. la o alt. unitate sau este pensionat. >n aceste cazuri, unitatea de la care pleac. debitorul va trimite actele prin care s-a 7nfiin/at poprirea unit./ii la care se afl. noul 43

loc de munc. al debitorului sau or anului competent de ocrotire social. care, de la data primirii acestor acte, devine ter/ poprit. )ac. debitorul p.r.se8te unitatea f.r. ca aceasta s. cunoasc. noul loc de munc., ea 7l va 7ncuno8tin/a pe creditor despre aceast. 7mpre#urare. )up. aflarea noului loc de munc. al debitorului, creditorul 7l va aduce la cuno8tin/. unit./ii de la care debitorul a plecat. >n termen de 1: zile de la comunicarea popririi, iar 7n cazul sumelor de bani datorate 7n viitor, de la scaden/a acestora, ter/ul poprit este obli at: a) s. consemneze suma de bani sau, dup. caz, s. indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite 8i s. trimit. dovada executorului* b) s. pl.teasc. direct creditorului suma re/inut. 8i cuvenit. acestuia, 7n cazul popririlor pentru sumele datorate cu titlu de obli a/ie de 7ntre/inere sau de aloca/ie pentru copii, precum 8i 7n cazul sumelor datorate cu titlu de desp. ubiri pentru repararea pa ubelor cauzate prin moarte, v.t.marea inte rit./ii corporale sau a s.n.t./ii, c9nd executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. ;a cererea creditorului suma 7i va fi trimis. la domiciliul indicat sau, dac. este cazul, la re8edin/a indicat., cheltuielile de trimitere fiind 7n sarcina debitorului. )ac. sunt 7nfiin/ate mai multe popriri, ter/ul poprit va comunica, dup. caz, executorului ori creditorilor numele 8i adresa celorlal/i creditori, precum 8i sumele poprite de fiecare 7n parte. >n cazul debitorului titular de conturi bancare, la data sesiz.rii b.ncii, sumele existente, precum 8i cele provenite din 7ncas.rile viitoare sunt indisponibilizate 7n m.sura necesar. realiz.rii crean/ei. )in momentul indisponibiliz.rii 8i p9n. la achitarea inte ral. a obli a/iilor prev.zute 7n titlul executoriu ter/ul poprit nu va face nici o alt. plat. sau alt. opera/iune care ar putea diminua suma indisponibilizat., dac. le ea nu prevede altfel. Aceste dispozi/ii sunt aplicabile 8i 7n cazurile 7n care poprirea se 7nfiin/eaz. asupra titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urm.ribile ce se afl. 7n p.strare la unit./i specializate. Executorul #udec.toresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate, numai dup. 7mplinirea termenului de 1: zile de la primirea dovezii de consemnare a acestei sume. Creditorilor care nu locuiesc sau nu-8i au sediul 7n localitatea unde func/ioneaz. executorul, acesta le va trimite sumele pl.tite de ter/ul poprit pe cheltuiala debitorului. >n cazul 7n care sunt 7nfiin/ate mai multe popriri 8i sumele cuvenite creditorilor dep.8esc suma urm.ribil. din veniturile debitorului, ter/ul poprit, va re/ine 8i va consemna suma urm.ribil. 8i va depune dovada consemn.rii la executorul #udec.toresc. )ac. ter/ul poprit nu-8i mai 7ndepline8te obli a/iile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv 7n cazul 7n care, 7n loc s. consemneze suma urm.ribil. a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau or anul de executare, 7n termen de 4 luni de la data c9nd ter/ul poprit trebuia s. consemneze sau s. pl.teasc. suma urm.ribil., poate sesiza instan/a de executare, 7n vederea valid.rii popririi. !nstan/a va cita creditorul urm.ritor, debitorul 8i ter/ul poprit 8i, dac. din probele administrate rezult. c. ter/ul poprit datoreaz. sume de bani debitorului, va da o hot.r9re de validare a popririi prin care va obli a ter/ul poprit s. pl.teasc. creditorului, 7n limita crean/ei, suma 44

datorat. debitorului, iar 7n caz contrar, va hot.r7 desfiin/area popririi. Aer/ul poprit, care, cu reacredin/., a refuzat s.-8i 7ndeplineasc. obli a/iile privind efectuarea popririi, va putea fi amendat, prin aceea8i hot.r9re. )ac. sumele sunt datorate periodic, poprirea se valideaz. at9t pentru sumele a#unse la scaden/., c9t 8i pentru cele care vor fi scadente 7n viitor, validarea produc9ndu-8i efectele numai la data c9nd sumele devin scadente. )up. validarea popririi ter/ul poprit va proceda, dup. caz, la consemnarea sau plat.. >n caz de nerespectare a acestor obli a/ii, executarea silit. se va face 7mpotriva ter/ului poprit, pe baza hot.r9rii de validare care constituie titlu executoriu. )ac. poprirea a fost 7nfiin/at. asupra unor titluri de valoare sau asupra altor bunuri mobile incorporale, executorul va proceda la valorificarea lor /in9nd seama 8i de re lement.rile speciale referitoare la aceste bunuri, precum 8i la eliberarea sau distribuirea sumelor ob/inute. 2u sunt supuse executarii silite prin poprire a) sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de le e si asupra carora debitorul este lipsit de dreptul de dispozitie* b) sumele reprezentand credite nerambursabile sau finantari primite de la institutii sau or anizatii internationale pentru derularea unor pro rame ori proiecte* c) sumele necesare platii drepturilor salariale, dar nu mai mult de < luni de la data infiintarii popririi. $oprirea se infiinteaza la cererea creditorului, de executorul #udecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit.$entru sumele datorate cu titlu de obli atie de intretinere sau de alocatie pentru copii, precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despa ubiri pentru repararea pa ubelor cauzate prin moarte, vatamarea inte ritatii corporale sau a sanatatii, cand executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor, infiintarea popririi se dispune de instanta de fond, din oficiu, de indata ce hotararea este executorie potrivit le ii. 61) Executarea vremelnic. a hot.r9rii #udec.tore8ti ,otararile primei instante sunt executorii de drept cand au ca obiect: 1. plata salariilor %. despa ubiri pentru accidente de munca* 4. rente sau pensii alimentare* 6. reparatii rabnice* :. punerea sau ridicarea pecetilor ori facerea inventarului* <. pricini privitoare la posesiune, numai in ce priveste posesiunea* &. in orice alte cazuri in care le ea prevede ca hotararea este executorie. !nstanta poate incuviinta executia vremelnica a hotararilor privitoare la bunuri ori de cate ori va asi de cuviinta ca masura este de trebuinta fata cu temeinicia vadita a dreptului, cu starea de insolvabilitate a debitorului sau ca exista prime#die vadita in intarziere* in acest caz instana va putea obli a la darea unei cautiuni.Executia vremelnica nu se poate incuviinta: 1. in materie de stramutare de hotare, desfiintare de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa* %. cand prin hotarare se dispune intabularea unui drept sau radierea lui din cartea funciara. Cererea de executie vremelnica se va putea face si verbal in instanta pana la 45

inchiderea dezbaterilor. )aca cererea a fost respinsa de prima instanta, ea poate fi facuta din nou in apel. Cererea pentru suspendarea executiei vremelnice se va putea face fie o data cu apelul fie deosebit in tot cursul instantei de apel. Cererea se va depune la prima instanta sau instanta de apel, in care caz se va alatura in copie le alizata dispozitivul hotararii. Cererea de suspendare se va #udeca de instanta de apel.5uspendarea va putea fi incuviintata cu sau fara cautiune. $ana la dezle area cererii de suspendare, suspendarea va putea fi incuviintata vremelnic, prin ordonanta presedintiala, chiar inainte de sosirea dosarului. 6%) Expertiza #udiciar.. +i#loc le al de proba, constand in efectuarea de investi atii, lucrari, analize, calcule, aprecieri si concluzii, de catre un specialist intr-un anumit domeniu, din dispozitia or anului de urmarire penala sau #urisdictie, in scopul elicidarii unor fapte sau impre#urari care formeaza ori ar urma sa formeze obiectul unui proces. )upa domeniul in care se executa, expertizele #udiciare pot fi de mai multe feluri: contabile, balistice, biolo ice, enetice, medico-le ale, rafolo ice, tehnice. Cand pentru lamurirea unor impre#urari de fapt instanta considera necesar sa cunoasca parerea unor specialisti, va numi, la cererea partilor ori din oficiu, unul sau trei experti, stabilind prin incheiere punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte si termenul in care trebuie sa efectueze expertiza. Aermenul va fi stabilit astfel incat depunerea expertizei la instanta sa aiba loc. Cand este necesar, instanta va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate. !n domeniile strict specializate, in care nu exista experti autorizati, din oficiu sau la cererea oricareia dintre parti #udecatorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalitati ori specialisti din domeniul respectiv. $unctul de vedere va fi prezentat in camera de consiliu sau in sedinta publica, partile fiind indreptatite sa puna si ele intrebari. )aca partile nu se invoiesc asupra numirii expertilor, ei se vor numi de catre instanta, prin tra ere la sorti, in sedinta publica, de pe lista intocmita si comunicata de catre biroul local de expertiza, cuprinzand persoanele inscrise in evidenta celor autorizate, potrivit le ii, sa efectueze expertize #udiciare.!ncheierea de numire va stabili si plata expertilor. 64) ,ot.r9rea de parta# ,ot.r9rea #udec.toreasc. de parta# imobiliar, declarativ. de drepturi, constituie titlu valabil 7n baza c.ruia, se 7nscrie 7n cartea funciar. dreptul de proprietate imobiliar.. $arta#ul este operatiunea #uridica prin care se pune capat starii de indiviziune prin transformarea drepturilor la cote-parti abstracte de proprietate din mostenire in drepturi de proprietate individuale asupra bunurilor facand parte din masa parta#abila, prin atribuirea efectiva a acestora mostenitorilor defunctului. $arta#ul bunurilor comune dupa desfacerea casatoriei se poate face: pe cale 46

conventionala pe cale #udiciara !n cazul parta#ului in timpul casatoriei, acesta se poate realiza numai pe cale #udiciara. $entru efectuarea parta#ului conventional, trebuie sa existe acordul unanim si valabil exprimat al sotilor. El poate fi solicitat oricand de oricare dintre coindivizari, cu exceptia cazului cand intre coindivizari exista o intele ere de suspendare temporara a dreptului de a cere parta#ul. $arta#ul definitiv sau de proprietate se deosebeste de parta#ul de folosinta sau provizoriu care se refera doar la posesia si folosinta bunurilor succesorale pe timpul starii de indiviziune, fiecare copartas folosind individual bunurile ce i-au fost atribuite, avand dreptul la fructele si veniturile produse de acestea, fara obli atia de a da socoteala celorlalti coindivizari. 5pre deosebire de parta#ul definitiv, care produce efecte retroactive de la data deschiderii succesiunii, parta#ul de folosinta nu produce efecte decat de la data realizarii sale prin buna intele ere sau pe cale #udecatoreasca. $arta#ul poate fi total, in privinta intre ului patrimoniu succesoral si in privinta tuturor coindivizarilor, dar poate fi si partial, fie doar in privinta unor anumite bunuri, restul ramanand in indiviziune, fie doar in privinta unuia sau unora dintre coindivizari, restul ramanand in indiviziune. $arta#ul poate fi realizat amiabil sau pe cale #udecatoreasca. $arta#ul amiabil-!n conformitate cu dispozitiile art. &4' alin. 1 C. civ., parta#ul amiabil se poate realiza atunci cand toti coindivizarii sunt de acord si acestia au capacitate deplina de exercitiu, adica drept de dispozitie asupra drepturilor lor. Acest parta# se poate realiza atat in forma scrisa cat si consensual, situatie in care insa pentru a putea fi invocat cu succes trebuie sa poata fi probat in conditiile dreptului comun. !n orice caz, parta#ul verbal trebuie sa fie dovedit neindoilenic, neputand fi dedus din stari de fapt echivoce. Avand in vedere dispozitiile art. =<: alin. % C. civ. care opresc pactele asupra succesiunilor nedeschise, parta#ul voluntar nu se poate realiza in mod valabil decat dupa deschiderea mostenirii . $arta#ul amiabil poate fi realizat nu numai extra#udiciar, ci si printr-o tranzactie facuta printr-o hotarare de expedient in fata instantei de #udecata , chiar daca printre coindivizari se afla si minori sau interzisi #udecatoresti, daca exista incuviintarea prealabila a instantei tutelare, precum si, atunci cind este cazul, a ocrotitorului le al.$arta#ul amiabil realizat fara respectarea normelor le ale referitoare la ocrotirea minorilor nu este nul absolut, ci doar anulabil, putand fi ratificat de acestia dupa a#un erea la ma#orat. )aca intre coindivizari s-a realizat un parta# amiabil, nici unul dintre ei nu poate cere ulterior un alt parta#. $arta#ul #udiciar-are loc atunci cand: coindivizarii nu se intele in privinta realizarii unui parta# amiabil* exista coindivizari care nu pot fi prezenti la parta#* precum si in cazul in care printre coindivizari exista minori sau interzisi #udecatoresti, iar autoritatea tutelara nu si-a dat acordul la impartirea amiabila. $rimii indreptatiti sa ceara parta#ul sunt coindivizarii. 2imeni nu poate fi obli at sa ramana in indiviziune, motiv pentru care oricare dintre coindivizari poate cere parta#ul. 2u pot cere parta#ul mostenitorii lipsiti de drepturi asupra masei indivize, cum este cazul le atarilor sau instituitilor contractuali cu titlu particular, ori a mostenitorilor anomali, toti acestia primind individual direct de la defunct 47

anumite bunuri. )e asemenea, cumparatorul unui bun succesoral individual determinat de la unul dintre coindivizari este un avand-cauza particular, care nu dobandeste prin aceasta calitatea de coindivizar, astfel incat nu poate cere parta#ul in nume propriu . )at fiind faptul ca indiviziunea nu poate exista decat intre persoane care au drepturi de aceeasi natura, nudul proprietar nu poate cere Cparta#ulD contra uzufructuarului, dar daca exista mai multi nuziproprietari sau mai multi uzufructuari, asadar doua indiviziuni diferite asupra aceleiasi succesiuni oricare dintre nuzii-proprietari poate cere parta#ul in privinta indiviziunii de nudaproprietate, in timp ce oricare dintre uzufructuari poate cere parta#ul in privinta indiviziunii de uzufruct* dar daca unul dintre coindivizari are drepturi in ambele indiviziuni, acesta poate cere parta#ul in oricare dintre acestea. $arta#ul se diferentiaza de alte actiuni in #ustitie prin aceea ca oricine ar introduce actiunea, exista un #udicium duplex, adica dubla calitate, fiecare coindivizar fiind reclamant in ceea ce priveste cota sa parte si parat in ceea ce priveste cota-parte revenind din succesiune fiecaruia dintre ceilalti coindivizari, motiv pentru care conditiile de capacitate cerute pentru a initia actiunea in parta# sunt cerute si pentru a sta in #ustitie ca parat . Creditorii personali ai coindivizarilor pot actiona pe cale oblica. !ntrucat creditoruii coindivizarilor nu actioneaza in nume propriu, ci pe cale oblica, ei nu pot cere parta#ul decat in cazul in care si debitorul lor ar fi putut sa-l ceara, nu si atunci cand, de pilda, ar exista o conventie valabila de mentinere temporara a indiviziunii. )in momentul in care creditorii sunt dezinteresati prin plata creantelor lor, actiunea de parta# pornita de acestia nu mai poate fi continuata, fiind lipsita de interes. )esi parta#ul produce efecte declarative, iar nu translative de drepturi, actiunea pentru realizarea acestuia nu este una obisnuita intrucat prin intermediul ei se realizeaza o transformare profunda a dreptului de proprietate, drepturile indivize asupra masei parta#abile fiind substituite prin drepturi individuale asupra unor bunuri determinate, participarea la parta# necesita deplina capacitate de exercitiu a tuturor coindivizarilor, reclamanti si parati in acelasi timp. )e aceea, in timp ce ma#orii, avand capacitate deplina de execitiu, participa sin uri la parta#, minorii sub 16 ani si interzisii #udecatoresti participa prin reprezentantii lor le ali, iar persoanele cu capacitate de exercitiu restransa participa fiind asistate de ocrotitorii le ali. !ntroducerea actiunii de parta# de catre un minor sub 16 ani prin reprezentantul sau le al poate fi realizata fara incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare, drepturile sale fiind suficient ocrotite prin realizarea parta#ului de catre instanta de #udecata Cererea de parta# trebuie sa arate persoanele intre care urmeaza a avea loc imparteala, titlul de mostenire al fiecareia dintre acestea, bunurile supuse impartelii, evaluarea acestora dupa aprecierea reclamantului, locul unde se afla si persoanele care le detin sau le administreaza. )aca exista trei sau mai multi coindivizari, parta#ul poate fi realizat si partial, doar fata de unul sau unii dintre coindivizari, restul, la cererea lor, ramanand in indiviziune. $arta#ul partial este insa inadmisibil atunci cand toti coindivizarii solicita iesirea din indiviziune. Aoate pretentiile reciproce dintre succesori care 48

au le atura cu mostenirea vor fi rezolvate in cadrul procesului de parta#. Cand obiectul parta#ului il formeaza o mostenire care nu ridica probleme deosebite de evaluare a bunurilor succesorale si de atribuire a acestora, instanta de #udecata va proceda direct prin hotararea pe care o pronunta, mai intai, la stabilirea bunurilor supuse impartelii, a persoanelor cu vocatie la acestea, a cotelor-parti ce se cuvin fiecarui mostenitor, a creantelor pe care mostenitorii le au unii fata de altii, precum si a pasivului mostenirii, dupa care se va proceda la atribuirea in natura a loturilor si la stabilirea eventualelor sulte pentru echilibrarea valorica a acestora intre fostii coindivizari. )aca mostenirea nu poate fi impartita direct de instanta intrucat sunt necesare masuratori sau evaluari ale bunurilor care compun masa de impartit, instanta de #udecata va proceda mai intai la stabilirea printr-o incheiere de admitere in principiu a cererii de parta# a bunurilor supuse impartelii, a persoanelor care au vocatie la mostenire, a cotelor-parti ce revin acestora din mostenire, a creantelor pe care coindivizarii le au unii fata de altii, precum si a pasivului succesiunii, dupa care, prin aceeasi incheiere, se va desemna un expert pentru evaluarea bunurilor si propuneri de formare a loturilor ce urmeaza a fi atribuite coindivizarilor. E alitatea in drepturi a coindivizarilor si echitatea parta#ului impun stabilirea valorii de circulatie a bunurilor indivize la data impartelii, dar avandu-se in vedere starea acestora din momentul deschiderii mostenirii * diminuarea sau sporul de valoare trebuie sa fie suportata, respectiv sa profite, tuturor coindivizarilor in proportia cotei-parti ce revine fiecaruia din mostenire. Efectele hotararii de parta#. Afara de cazul in care instanta decide inchiderea dosarului de parta# intrucat nici una din modalitatile prevazute de le e pentru aceasta nu s-a putut realiza imparteala propriu-zisa se realizeaza printr-o hotarare #udecatoreasca. Efectele aceste hotarari #udecatoresti sunt diferite. Astfel, in timp ce partea din hotarare prin care se constata calitatea de coindivizari, masa parta#abila, cotele ce revin fiecarui mostenitor si impartirea in natura sau atribuirea bunurilor succesorale unuia sau altuia dintre coindivizari nu este susceptibila de executare silita, fiind imprescriptibila sub aspectul autoritatii lucrului #udecat, partea din hotarare prin care se dispune predarea bunurilor celor carora li s-au atribuit si nu le detin este supusa prescriptiei extictive in privinta dreptului de a cere executarea silita* dat fiind insa faptul ca dreptul sau de proprietate recunoscut prin parta# ramane intact, nefiind supus prescriptiei extinctive, coindivizarul atributar poate revendica bunurile respective de la cei care le detin, aceasta actiune fiind imprescriptibila. $redarea bunurilor atribuite prin parta# se poate cere de catre coindivizari chiar daca nu au solicitat aceasta prin actiunea de parta# si instanta nu s-a pronuntat in acest sens, problemele le ate de realitatea detinerii bunurilor si a identitatii acestora urmand a fi solutionate, daca este cazul, pe calea contestatiei la executare .!n cazul in care prin hotararea de parta# un coindivizar a fost obli at sa predea altui coindivizar o serie de bunuri mobile sau contravaloarea acestora calculata in raport cu data parta#ului, iar ulterior instraineaza aceste lucruri si ofera reclamantului contravaloarea stabilita prin hotarare, dar 49

aceasta este diminuata in termeni reali prin inflatie, reclamantul este in drept sa introduca o actiune in despa ubire pentru a obtine echivalentul actual al bunurilor instrainate de parat fara drept, neputandu-i-se opune autoritatea lucrului #udecat intrucat obiectul si cauza celor doua actiuni sunt diferite. "eclamantul trebuie sa mentioneze in cererea de parta# urmatoarele aspecte: persoanele intre care urmeaza a avea loc imparteala* titlul pe baza caruia se cere imparteala* toate bunurile supuse impartelii si evaluarea lor* locul unde se afla bunurile supuse impartelii precum si persoana care le detine sau le administreaza. )aca partile sunt prezente, instanta le va cere declaratii cu privire la fiecare dintre bunurile supuse impartelii si va lua act daca este cazul, de recunoasterile si acordul lor cu privire la existenta bunurilor, locul unde se afla si valoarea acestora. )aca partile nu se invoiesc, instanta va stabili: bunurile supuse impartelii* calitatea de coproprietar si cota parte ce se cuvine fiecaruia* creantele nascute din starea de proprietate comuna pe care coproprietarii le au unuii fata de altii* datoriile transmise prin mostenire, datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct, precum si sarcinilie mostenirii 0in situatia parta#ului unei mosteniri).!ncheierea poate sa fie atacata cu apel sau, dupa caz cu recurs, odata cu fondul, fiind supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea data asupra fondului procesului. )e asemenea, se poate ataca si incheierea prin care mai inainte de pronuntarea hotararii de imparteala se constata ca exista si alti coproprietari sau ca au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse impartelii, fara ca, privitor la acesti coproprietari sau la acele bunuri, sa fi avut loc o dezbatere contradictorie. !nstanta va tine cont pentru formarea si atribuirea loturilor de urmatorele aspecte: de acordul partilor* marimea cotei-parti cuvenita* natura bunului* domiciliul si ocupatia partilor* imbunatatirile sau constructiile facute cu acordul celorlati coproprietari. ;a cererea unuia dintre coproprietari instanta poate sa ii atribuie prin incheiere intre ul bun in urmatoarele cazuri: cand imparteala in natura a bunului nu este posibila* cand s-ar cauza prin imparteala o scadere importanta a valorii bunului* cand s-ar modifica in mod pa ubitor distinatia economica a bunului. Ainand seama de impre#urarile cauzei, instanta de #udecata poate sa atribuie bunul unui coproprietar in mod direct dand in acest sens o hotarare asupra fondului procesului. !n cazul in care nici unul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului ori, desi acesta a fost atribuit provizoriu, nu s-au dispus, in termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta, va dispune prin incheiere vanzarea bunului. Incheierea poate fi atacata separata cu apel. %aca nu s&a recurs la aceasta cale de atac, incheierea nu mai poate sa fie atacata odata cu hotararea asupra fondului. @anzarea se poate face fie de catre parti prin buna invoiala, fie de catre executorul #udecatoresc. )aca s-a dispus ca vanzarea sa fie facuta de parti trebuie sa se respecte un termen de < luni. )aca bunul nu a fost vandut pana la implinirea acestui termen, instanta, prin incheiere, va dispune ca vanzarea sa fie efectuata de catre executorul #udecatoresc. !n toate cazurile, asupra cererii de 50

imparteala instanta se va pronunta prin hotarare. !n situatia in care imparteala nu se poate realiza in niciuna dintre modalitatile prevazute de le e, instanta va hotari inchiderea dosarului. 66) ,ot.r9rea #udec.toreasc.. Cuprinsul hot.r9rii #udec.tore8ti. Efectele hot.r9rii #udec.tore8ti. ,otararea #udecatoreasca este actul culminativ al #udecatii, act #urisdictional prin care instanta transeaza diferendul dintre parti. Ea trebuie data si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: ,otararea trebuie adoptata de o instanta #udecatoreasca* ,otararea trebuie data cu respectarea principiului continuitatii, adica de catre acei #udecatori care au participat la punerea concluziilor in fond* ,otararea trebuie data cu respectarea principiului secretului deliberarii, adica fara participarea partilor sau a altor persoane. !n cazul unui complet alcatuit din mai multi #udecatori, hotararea trebuie adoptata cu ma#oritate, iar daca nu se realizeaza ma#oritatea se constituie un complet de diver enta, prin intrarea in complet si a presedintelui instantei sau a unui #udecator desemnat de presedinte. !ndata dupa deliberare se redacteaza minuta, adica dispozitivul hotararii ce va fi comunicata partilor. 5ub sanctiunea nulitatii, minuta trebuie semnata de #udecatorii, care au participat la deliberare si de refier. +inuta trebuie pronuntata in sedinta publica pentru a se respecta principiul publicitatii. Ea trebuie sa cuprinda urmatoarele: 5olutia data de instanta cererii principale, cererilor incidentale si accesorii* +entiunea ca a fost pronuntata in sedinta publica* Eventuala mentiune ca partea, ascultand minuta, a declarat calea de atac sau ca a renuntat la exercitarea caii de atac* ;a sfarsitul minutei se va mentiona calea de atac impotriva hotararii si termenul in care aceasta poate fi exercitata, cu mentiunea ca partea beneficiaza de caile de atac conferite prin le e* Odata pronuntata hotararea, instanta se dezinvesteste. 3udecatorii nu mai pot reveni asupra hotararii pronuntate. Exista exceptii de la aceasta re ula, dar ele sunt numai aparente: a) !ndreptarea hotararii b) ;amurirea hotararii c) Completarea hotararii. !ndreptarea hotararii-5e realizeaza in conditiile prevazute de art. %-1, C.pr.civ. )aca hotararea cuprinde erori materiale, nu de #udecata in fond, ea poate fi indreptata. !ndreptarea se face de catre aceeasi instanta si in acelasi complet. Ea poate fi realizata din oficiu sau la cererea uneia dintre parti. Cererea partii poate fi facuta oricand, ea nefiind circumscrisa intr-un termen determinat. !ndreptarea se face in camera de consiliu, cu sau fara citarea partilor. $artile nu vor putea fi obli ate la cheltuieli de #udecata suplimentare. ;amurirea hotararii-5e realizeaza in conditiile prevazute de art. %-11, C.pr.civ. $oate interveni atunci cand intelesul sau intinderea dispozitivului nu sunt suficient de clare ori atunci cand dispozitivul curpinde elemente potrivnice care fac imposibila punerea lui in executare silita. ;amurirea nu poate interveni decat la cererea partii* Cererea trebuie facuta inlauntrul termenului prevazut de le e pentru eventuala exercitare a caii de atac* ;amurirea se realizeaza de catre aceeasi instanta si in aceeasi compunere* ;amurirea dispozitivului hotararii 51

se va face printr-o incheiere data in camera de consiliu, cu citarea partilor* !ncheierea poate fi atacata prin aceleasi cai prin care poate fi atacata si hotararea lamurita* $artile nu pot fi obli ate la plata unor cheltuieli de #udecata suplimentare* Completarea hotararii-5e realizeaza in conditiile prevazute de art. %-1%, C.pr.civ. Completarea poate interveni atunci cand instanta s-a pronuntat minus petita, adica daca ea nu a rezolvat un capat de cerere. Completarea se va face la cererea partii. Cererea poate fi facuta inlauntrul termenului prevazut pentru exercitarea caii de atac. Asupra cererii de completare se pronunta aceeasi instanta si in acelasi com-plet. !nstanta se pronunta printr-o hotarare, rezolvand si capatul de cerere indicat. ,otararea este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea completata 0initiala). $artile nu pot fi obli ate la plata unor cheltuieli de #udecata suplimentare. 6:) !ncompatibilitatea. Ab/inerea 8i recuzarea 3udecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la #udecata aceleiasi pricini in apel sau in recurs si nici in caz de re#udecare dupa casare. )e asemenea nu poate lua parte la #udecata cel care a fost martor, expert sau arbitru in aceeasi pricina. 3udecatorul care stie ca exista un motiv de recuzare in privinta sa este dator sa instiinteze pe seful lui si sa se abtina de la #udecarea pricinii. Abtinerea se propune de #udecator. 3udecatorul poate fi recuzat:1. cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor, au vreun interes in #udecarea pricinii sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea rad inclusiv, cu vreuna din parti* %. cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea rad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane* 4. cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea rad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii* 6. daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea rad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se #udeca sau daca au o #udecata la instanta unde una din parti este #udecator* :. daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o #udecata penala in timp de : ani inaintea recuzarii* <. daca este tutor, curator sau consiliu #udiciar al uneia din parti* &. daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se #udeca* -. daca a primit de la una din parti daruri sau fa aduieli de daruri ori altfel de indatoriri* =. daca este vra#masie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea rad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la radul al treilea inclusiv. 2u se pot recuza #udecatorii, rude sau afini ai acelora care stau in #udecata ca tutor, curator, consiliu #udiciar sau director al unei institutii publice sau societati comerciale, cand acestia nu au interes personal in #udecarea pricinii. $ropunerea de recuzare se va face verbal sau in scris pentru fiecare #udecator in parte 52

si inainte de inceperea oricarei dezbateri.Cand motivele de recuzare s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor, partea va trebui sa propuna recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute. 3udecatorul impotriva caruia e propusa recuzarea poate declara ca se abtine. "ecuzarea #udecatorului se hotaraste de instanta respectiva, in alcatuirea careia nu poate sa intre cel recuzat. !n cazul cand din pricina recuzarii nu se poate alcatui completul de #udecata, precum si in cazul cand recuzarea priveste pe toti #udecatorii unei instante, aceasta se #udeca de instanta la care se indreapta calea de atac respectiva. "ecuzarea tuturor membrilor nei sectiuni a Curtii 5upreme de 3ustitie se #udeca de cealalta sectiune a Curtii 5upreme de 3ustitie. !nstanta decide asupra recuzarii, in camera de consiliu, fara prezenta partilor si ascultand pe #udecatorul recuzat numai daca aseste de cuviinta. 2u se admite intero atoriul sau #uramantul ca mi#loc de dovada a motivelor de recuzare. !n cursul #udecarii cererii de recuzare nu se va face nici un act de procedura. !ncheierea asupra recuzarii se citeste in sedinta publica. )aca recuzarea s-a primit, #udecatorul se retra e si nu poate sa stea fata la chibzuirea asupra pricinii. !ncheierea prin care s-a hotarat recuzarea va arata in ce masura actele indeplinite de #udecatorul recuzat urmeaza sa fie pastrate. !nstanta superioara investita cu #udecarea cererii de recuzare va dispune trimiterea pricinii la o instanta de acelasi rad, in cazul cand aseste ca cererea de recuzare este intemeiata. )aca cererea este respinsa, pricina se inapoiaza spre #udecare instantei inferioare. !ncheierea prin care s-a incuviintat sau respins abtinerea, ca si aceea prin care s-a incuviintat recuzarea, nu este supusa la nici o cale de atac. !ncheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o data cu fondul. Cand instanta superioara de fond constata ca recuzarea a fost pe nedrept respinsa, reface toate actele si dovezile administrate la prima instanta. Cand cererea de recuzare a fost facuta cu rea-credinta, instanta va condamna pe cel care a facut-o la o amenda si la despa ubirea partii vatamate. 6<) >ncheierea de 8edin/.. Este hotararea pronuntata de instanta de #udecata in cursul #udecatii care nu rezolva fondul cauzei, ci se pronunta asupra diverselor cereri, probleme sau exceptii ori masuri procesuale care se ivesc in timpul #udecatii. )ezbaterile urmate in sedinta se vor trece in incheierea de sedinta, care va fi semnata de #udecatori si de refier. ;a cerere, refa va elibera copii de pe incheierea de sedinta, de pe hotarare sau dispozitiv sau de pe celelalte inscrisuri aflate la dosar. Copiile de pe incheieri, dispozitiv sau hotarari se vor putea elibera numai dupa ce acestea au fost semnate de toti #udecatorii, sub pedeapsa pentru refieri de a fi urmariti ca falsificatori.!n cazul cand dezbaterile s-au urmat in sedinta secreta, alte persoane decat partile nu pot dobandi copii de pe incheieri, expertize sau declaratii de martori decat cu incuviintarea presedintelui. Elementele incheierii de sedinta sunt aceleasi oricarei hotarari #udecatoresti: 53

preambulul in care se consemneaza compunerea instantei, obiectul cauzei, rezumatul sustinerii partilor* considerentele sau motivarea masurilor luate de instanta dispozitivul- se consemneaza masura ordonata de catre instanta. 5e semneaza sub sanctiunea nulitatii de catre membrii completului si refierului de sedinta. Cu a#utorul incheierii se poate reconstitui intre ul parcurs al procesului, asi urandu-se posibilitatea efectuarii efectuarii controlului #udiciar. )octrina si practica #udiciara numesc prima cate orie incheieri interlocutorii si cea de a doua cate orie incheieri preparatorii 0instanta ia unele masuri in vederea cercetarii si solutionarii cauzei fara a anticipa asupra solutiilor viitoare si definitive). !nstanta nu rezolva aspecte sau impre#urari le ate de fondul cauzei. +asura luat de instanta prin astfel de incheieri nu are putere de lucru #udecat, deci instanta poate reveni asupra masurii luate daca se impune pentru solutionarea cauzei. !ncheierile interlocutorii- instanta rezolvand fondul unor impre#urari de fapt sau drept lasa sa se intrezareasca solutia finala a procesului. 5e caracterizeaza prin faptul ca pre#udiciaza fondul si au autoritate de lucru #udecat. 3udecatorul nu este strans le at prin incheierile interlocutorii, in sensul ca autoritatea de lucru #udecat nu are valoare decat pentru faptul sau impre#urarea care a facut obiectul masurii luate si pentru stadiul in care se afla procesul in acel moment. 6&) >ndreptarea, completarea 8i l.murirea hot.r9rii #udec.tore8ti >ndreptarea hot.r9rii $otrivit art.%-1 alin.1 C.proc.civ., erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea 8i sus/inerile p.r/ilor sau cele de calcul, precum 8i orice alte erori materiale din hot.r9ri sau 7ncheieri pot fi 7ndreptate din oficiu sau la cerere. Cererea de 7ndreptare poate fi formulat. oric9nd 8i nu doar 7n termenul de prescrip/ie a dreptului de a solicita executarea silit., 7ntruc9t le iuitorul nu prevede nici o limitare 7n timp. >ndreptarea poate fi dispus. 8i din oficiu. 5olu/ionarea cererii se face de c.tre instan/a care a dat hot.r9rea sau 7ncheierea ce formeaz. obiectul 7ndrept.rii, 7n aceea8i compunere, nefiind obli atoriu s. participe la #udecat. aceia8i #udec.tori. Asupra cererii, instan/a se pronun/. prin 7ncheiere dat. 7n camera de consiliu. $.r/ile vor fi citate numai dac. instan/a socote8te c. este necesar s. dea anumite l.muriri 0art.%-1 alin.% C.proc.civ.). $e baza 7ncheierii, 7ndreptarea se va face 7n ambele exemplare ori inale ale hot.r9rii 0art.%-1 alin. ultim C.proc.civ.). !ncheierea pronun/at. 7n temeiul art. %-1 C.proc.civ. este supus. acelora8i c.i de atac ca 8i hot.r9rea 7n le .tur. cu care s-a solicitat 7ndreptarea. ;.murirea hot.r9rii-in cazul 7n care sunt necesare l.muriri cu privire la 7n/elesul, 7ntinderea sau aplicarea dispozitivului hot.r9rii ori acesta cuprinde dispozi/ii potrivnice, p.r/ile pot cere instan/ei care a pronun/at hot.r9rea s. l.mureasc. dispozitivul sau s. 7nl.ture dispozi/iile potrivnice. !nstan/a va rezolva cererea de ur en/., prin 7ncheiere dat. 7n camera de consiliu, cu citarea p.r/ilor. >ncheierea se va ata8a la hot.r9re, at9t 7n dosarul 54

cauzei, c9t 8i 7n dosarul de hot.r9ri al instan/ei. >ncheierea este supus. acelora8i c.i de atac ca 8i hot.r9rea 7n le .tur. cu care s-a solicitat l.murirea sau 7ndreptarea dispozi/iilor potrivnice $.r/ile nu pot fi obli ate la plata cheltuielilor de #udecat.. Completarea hot.r9rii-)ac. prin hot.r9rea dat. instan/a a omis s. se pronun/e asupra unui cap.t de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hot.r9rii 7n acela8i termen 7n care se poate declara, dup. caz, apel sau recurs 7mpotriva acelei hot.r9ri, iar 7n cazul hot.r9rilor date 7n fond dup. casarea cu re/inere, 7n termen de 1: zile de la pronun/are. Cererea de completare a hot.r9rii poate fi formulat. de partea interesat. 7n acela8i termen 7n care se poate declara, dup. caz, apel sau recurs 7mpotriva acelei hot.r9ri, iar 7n cazul hot.r9rii date 7n fond dup. casarea cu re/inere, 7n termen de 1: zile de la pronun/are. Cererea se solu/ioneaz. de ur en/., cu citarea p.r/ilor, de c.tre instan/a care a pronun/at hot.r9rea a c.rei completare se solicit.. !nstan/a se va pronun/a 7n aceea8i compunere, prin hot.r9re separat., care se va ata8a at9t 7n dosarul cauzei, c9t 8i 7n dosarul de hot.r9ri al instan/ei. ,ot.r9rea pronun/at. este supus. acelora8i c.i de atac ca 8i hot.r9rea 7n le .tur. cu care s-a solicitat completarea, iar p.r/ile nu pot fi obli ate la plata cheltuielilor le ate de completare. 6-) >nt9mpinarea !ntampinarea este actul de procedura prin care paratul raspunde la cererea de chemare in #udecata, urmarind sa se apere fata de pretentiile reclamantului. !ntampinarea nu se timbreaza si va fi depusa cu cel putin : zile inainte de termenul fixat pentru #udecata. !ntampinarea va cuprinde:1. exceptiile de procedura ce paratul ridica la cererea reclamantului* %. raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii* 4. dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat din cerere* cand va cere dovada cu martori, paratul va arata numele si locuinta lor* ;a intampinare se vor alatura atatea copii de pe intampinare cati reclamanti sunt* de asemenea se va alatura acelasi numar de copii certificate de pe inscrisurile pe care se spri#ina, mai mult un rand de copii pentru instanta. )aca mai multi reclamanti au un sin ur reprezentant, sau un reclamant sta in #udecata in mai multe calitati #uridice, se va depune la dosar pentru aceste parti cate o sin ura copie. Cand sunt mai multi parati, ei pot raspunde toti impreuna sau numai o parte din ei, printr-o sin ura intampinare. )epunerea intampinarii nu este obli atorie. !n cazul in care nu s-a depus intampinare, presedintele ii va pune in vedere paratului, la prima zi de infatisare, sa arate exceptiile, dovezile si toate mi#loacele sale de aparare, despre care se va face vorbire in incheierea de sedinta. 6=) ;itispenden/a 8i conexitatea.

55

;itispendenta 0art. 1<4, C.pr.civ.)-"eprezinta situatia creata ca urmare a sesizarii a doua sau mai multe instante, chiar de rade diferite, cu solutionarea aceleiasi cauze. Conditiile si re imul #uridic procedural al litispendentei se caracterizeaza prin: !ntre cele doua sau mai multe cauze cu care au fost sesizate diferite instante trebuie sa existe deplina identitate sub aspectul obiectului, partilor si al fundamen-tului #uridic astfel incat, intrunite fiind conditiile autoritatii de lucru #udecat, daca una din instante ar pronunta de#a o hotarare, s-ar putea invoca exceptia autoritatii de lucru #udecat in fata celorlalte instante. Cauzele cu care au fost investite diferitele instante trebuie sa fie pendinte 0pe rol). Astfel, daca intr-una din cauze s-a pronuntat de#a o hotarare se va invoca excep-tia autoritatii de lucru #udecat. !nstantele sesizate cu rezolvarea aceleiasi cauze trebuie sa fie competente, alt-minteri, incidentul rezultat din sesizarea a doua instante cu aceeasi cauza s-ar putea eventual rezolva prin ridicarea exceptiei de necompetenta.Exceptia litispendentei se invoca in fata instantei cea din urma sesizata. Exceptia poate fi invocata atat de catre parti, cat si de catre instanta, din oficiu, care nu o va putea rezolva decat dupa punerea ei in dezbaterea contradictorie a partilor. Exceptia se poate invoca in orice etapa procesuala dar, in orice caz, numai in fata instantei de fond, nu si in fata instantei de control #udiciar 0apel sau recurs). )aca instanta admite exceptia de litispendenta, ea va trimite cauza la instanta mai intai sesizata, iar daca una din instantele sesizate e de un rad superior, cauza se va trimite acesteia. )aca exceptia de litispendenta este respinsa, solutia instantei va putea fi atacata, dar numai odata cu fondul pricinii. Conexitatea reprezintJ o institutie destinatJ a servi, alJturi de litispendentJ, la o mai bunJ administrare a #ustitiei prin evitarea posibilitJtilor virtuale de pronuntare a unor hotJr9ri #udecJtoresti contradictorii. Cu toate asemJnJrile si finalitJtile comune ale celor douJ institutii deosebirile sunt si ele semnificative sub multiple aspecte. $Jrtile vor putea cere 7ntrunirea mai multor pricini ce se aflJ 7naintea aceleiasi instante sau instante deosebite, de aceiasi rad, 7n care sunt aceleasi pJrti sau chiar 7mpreunJ cu alte pJrti si al cJror obiect si cauzJ au 7ntre d9nsele o str9nsJ le JturJ. Conexitatea presupune existenta unor liti ii diferite. Aceasta constituie si nota distinctivJ a conexitJtii 7n raport cu situatia de litispendentJ. Altfel spus, 7n cazul conexitJtii ne aflJm 7n prezenta unor actiuni diferite, dar care pentru o administrare mai eficientJ a #ustitiei se impune sJ fie reunite. >n schimb, 7n cazul litispendentei, #onctiunea cauzelor se impune spre a se evita, 7n esentJ, o dubla #udecatJ 7n una si aceeasi cauzJ. $entru a fi aplicabilJ conexitatea trebuie sJ fie 7ndeplinite anumite conditii. $rima conditie se referJ la existenta a douJ sau mai multe cauze aflate pe rolul aceleiasi instante, sau 7n instante diferite de acelasi rad, 7n care sJ existe cel putin o parte comunJ. >n le JturJ cu aceastJ conditie esentialJ a conexitJtii remarcJm ca ea vizeazJ 7ndeosebi aspectul subiectiv al institutiei, respectiv pJrtile din cele douJ sau mai multe actiuni. )in acest punct de vedere, le ea impune cerinta ca cel putin una dinpJrti sa fie comuna 7n cele douJ sau mai multe actiuni pendinte 7n fata instantelor #udecJtoresti. Cerinta enuntatJ 56

este statornicitJ printr-o exprimare neechivoca a le iuitorului, art. 1<6 alin 01) din Codul de procedurJ civilJ referindu-se la posibilitatea conexJrii pricinilor 7n care sunt aceleasi pJrti sau chiar 7mpreunJ cu alte pJrti. $rin urmare, dacJ 7ntr-o cauzJ civilJ nu fi ureazJ cel putin una dintre pJrtile dintr-un alt proces conexitatea este inoperantJ. A doua conditie se referJ la existenta unei str9nse le Jturi de obiect si cauzJ 7ntre cele douJ sau mai multe procese. Aripla identitate de pJrti, obiect si cauzJ 7ntre cele douJ actiuni nu este cerutJ 7n cazul conexitJtii, asa cum ea este impusJ de le e 7n cazul litispendentei sau al autoritJtii lucrului #udecat, fapt pentru care prin conexare actiunile 7si pJstreazJ 7ntrea a lor individualitate si nu se realizeazJ o contopire a acestora 7ntr-un sin ur proces. $rin conexare actiunile sunt si rJm9n distincte, doar #udecata lor se face de aceeasi instantJ. Ca atare, pretentiile formulate 7n cele douJ actiuni nu trebuie sJ fie spri#inite cu necesitate pe aceleasi motive de fapt si de drept, fiind suficient un izvor comun #uridic sau numai acelasi obiect ori numai aceeasi cauzJ. 5ituatiile care pot #ustifica conexarea pricinilor civile pot fi dintre cele mai diverse. Cu titlu exemplificativ, mentionJm c9teva asemenea situatii: cazul unei actiuni pentru executarea prestatiei stabilite de pJrti 7ntr-un contract si al celeilalte pJrti pentru anularea sau rezilierea acelui contract* cazul a douJ actiuni exercitate de victimele unui accident de circulatie 7mpotriva aceluiasi p9r9t* actiunea de parta# succesoral si actiunea promovatJ de unii dintre mostenitori pentru reductiunea donatiilor excesive etc. Aotusi, 7ntre cele douJ sau mai multe cauze trebuie sJ existe o asemenea le JturJ 7nc9t conexarea cauzelor sJ se impunJ spre a se asi ura o mai bunJ #udecatJ, anume 7n sensul de a se evita posibilitatea pronuntJrii unor hotJr9ri #udecJtoresti contradictorii si pentru a se realiza economie de timp si de cheltuieli. Conexarea pricinilor revine 7n exclusivitate instantei 7n fata cJreia s-a ridicat exceptia de conexitate. $entru a se pronunta asupra exceptiei, instanta va trebui sJ aprecieze dacJ reunirea cauzelor este de naturJ sJ conducJ la o mai bunJ administrare a #ustitiei. Acest drept de apreciere nu are un caracter nelimitat. O primJ limitare decur e din faptul cJ proro area de competentJ nu poate opera, 7n principiu, 7mpotriva re ulilor imperative cu privire la atributiile instantelor #udecJtoresti si nici 7ntre or ane de #urisdictie care fac parte din sisteme diferite. >n al doilea r9nd, conexitatea este limitatJ la acele cazuri 7n care 7ntre obiectul si cauza celor douJ actiuni existJ o str9nsJ le JturJ. $e de altJ parte, trebuie sJ recunoastem si instantelor de control, 7n anumite circumstante, dreptul de a verifica le alitatea reunirii 7ntr-un sin ur proces a douJ sau mai multe actiuni. Exceptia de conexitate are un re im #uridic aparte 7n raport cu alte exceptii de procedurJ. >nainte de a analiza acest re im #uridic al conexitJtii este necesar sJ facem precizarea cJ normele care o re lementeazJ nu au un caracter imperativ. AceastJ concluzie este dedusJ de doctrinJ si #urisprudentJ din 7mpre#urarea cJ le ea 7i conferJ #udecJtorului un drept de apreciere asupra necesitJtii reunirii cauzelor conexe. Cu toate acestea, trebuie sJ remarcJm cJ exceptia de conexitate are unele trJsJturi care o apropie de exceptiile absolute. 57

$e de altJ parte, nu se poate i nora faptul cJ institutia conexitJtii a fost re lementatJ ca atare de le iuitor spre a servi unui interes eneral, acela al unei bune administrJri a #ustitiei. $rima problemJ care trebuie analizatJ 7n le JturJ cu re imul #uridic al exceptiei de conexitate este aceea a persoanelor care o pot invoca. >n acest sens art. 1<6 alin. 0%) din Codul de procedurJ civilJ precizeazJ cJ 7ntrunirea poate fi fJcutJ de #udecJtor chiar dacJ pJrtile nu au cerut-o. Ca urmare, exceptia de conexitate poate fi invocatJ nu numai de pJrti, ci si de instanta din oficiu. Exceptia de conexitate poate fi invocatJ numai dacJ actiunile vizate de aceastJ situatie procesualJ se aflJ 7n fata unor instante de acelasi rad. AceastJ cerintJ rezultJ 7n mod explicit din prevederile art. 1<6 alin. 01) din Codul de procedurJ civilJ. $rin urmare, conexitatea nu este admisibilJ dacJ una din pricini se aflJ pe rolul unei instante de fond iar alta formeazJ obiectul apelului sau recursului, 7n schimb, este posibilJ conexarea a douJ apeluri sau recursuri. O problemJ importantJ este si aceea determinJrii momentului procesual p9nJ la care este posibilJ invocarea exceptiei de conexitate. )ispozitiile procedurale care re lementeazJ exceptia de conexitate sunt clare, art. 1<6 din Codul de procedurJ civilJ nu cuprinde nici o limitare 7n privinta momentului procesual 7n care poate fi invocatJ exceptia de conexitate si prin urmare, aceastJ exceptie poate fi invocatJ 7n tot cursul dezbaterilor 7n fata primei instantei Exceptia de conexitate are ca efect, 7n caz de admitere a acesteia, trimiterea cauzei spre solutionare la instanta mai 7nt9i 7nvestitJ. >n aceste conditii, se realizeazJ practic o proro are le alJ de competentJ. !nstanta la care s-a trimis cauza spre conexare nu este tinutJ de aprecierea fJcutJ de cealaltJ instanta* ea poate aprecia asupra oportunitJtii conexJrii cauzelor. !n cazul 7n care instanta de trimitere respin e conexarea, ea va retrimite cauza instantei desesizate, iar 7n acest mod se poate crea un conflict ne ativ de competentJ. )e re ulJ, 7n caz de admitere a exceptiei de conexitate, cauza se trimite la instanta mai 7nt9i 7nvestitJ cu exceptia situatiei 7n care am9ndouJ pJrtile cer trimiterea lui la una din celelalte instante. O asemenea 7ntele ere 7ntre pJrti nu este totusi posibilJ, atunci c9nd una din pricini este de competenta unei instante si pJrtile nu o pot 7nlJtura. $entru o asemenea situatie conexarea cauzelor se va face la instanta competentJ 7n mod absolut. Aceste dispozitii procedurale confirmJ inadmisibilitatea proro Jrii de competentJ 7mpotriva re ulilor de ordine publicJ privitoare la atributiile instantelor #udecJtoresti. Este de mentionat faptul cJ 7n cazul respin erii exceptiei de conexitate instanta se pronuntJ printr-o 7ncheiere si procedeazJ la solutionarea 7n continuare a cauzei. >ncheierea prin care se respin e exceptia de conexitate poate fi atacatJ cu apel sau dupJ caz cu recurs dar numai odatJ cu fondul cauzei. Opusul conexJrii este dis#un erea. Art. 1<: din Codul de procedurJ civilJ prevede cJ: >n orice stare a #udecJtii se pot despJrti pricinile 7ntrunite, dacJ instanta socoteste cJ numai una din ele este 7n stare de a fi #udecatJ. )ispozitiile privitoare la conexare si dis#un ere desi nu sunt imperative, ci lJsate la aprecierea instantelor, trebuie sJ fie 58

aplicate 7n asa fel 7nc9t sJ a#ute mai bine si mai repede la realizarea drepturilor ce formeazJ obiectul #udecJtii, ca scop final al procesului civil. :') +.surile asi uratorii. 5echestrul #udiciar. 5echestrul asi urator. $oprirea asi uratorie. Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a carui creanta este constatata prin act scris si este exi ibila, poate solicita infiintarea unui sechestru asi urator asupra bunurilor mobile si imobile ale debitorului, daca dovedeste ca a intentat actiune. El poate fi obli at la plata unei cautiuni in cuantumul fixat de catre instanta. Acelasi drept il are si creditorul a carui creanta nu este constatata in scris, daca dovedeste ca a intentat actiune si depune, o data cu cererea de sechestru, o cautiune de #umatate din valoarea reclamata.!nstanta poate incuviinta sechestrul asi urator chiar daca creanta nu este exi ibila, in cazurile in care debitorul a micsorat prin fapta sa asi urarile date creditorului sau nu a dat asi urarile promise ori atunci cand este pericol ca debitorul sa se sustra a de la urmarire sau sa-si ascunda ori sa-si risipeasca averea.!nstanta va decide de ur enta, in camera de consiliu, fara citarea partilor, prin incheiere executorie, fixand totodata, daca este cazul, cuantumul cautiunii si termenul inauntrul caruia urmeaza sa fie depusa aceasta. !ncheierea este supusa numai recursului, in termen de : zile de la comunicare. "ecursul se #udeca de ur enta si cu precadere, cu citarea in termen scurt a partilor. 5echestrul #udiciar poate fi definit drept acea masura asi uratorie prin care sunt indisponibilizate bunuri mobile sau imobile care fac obiectul unui proces privind proprietatea sau un alt drept real, posesia, folosinta ori administrarea bunului proprietate comuna, atunci cand acest lucru este necesar pentru conservarea bunului respectiv. +asura sechestrului #udiciar priveste bunuri mobile sau imobile in le atura cu care exista un proces. Obiectul procesului trebuie sa poarte asupra proprietatii sau altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosintei sau administrarii bunului proprietate comuna. Cu toate acestea sechestrul va putea fi instituit fara conditia existentei procesului in anumite situatii expres si limitativ enumerate de le e. O conditie necesara pentru instituirea sechestrului #udiciar este depunerea unei cautiuni, in cuantumul fixat de instanta, atunci cand aceasta va considera necesar. Cererea se solutioneaza de ur enta si cu precadere, dar cu citarea partilor, fiind o procedura de natura contencioasa. $ersoana careia i se incredinteaza paza bunului pus sub sechestru poarta denumirea de administrator-sechestru. !n cazul sechestrului aplicat unor bunuri imobile, incheierea va fi inscrisa de indata in cartea funciara, pentru a face opozabil sechestrul tuturor acelora care dupa inscriere vor dobandi vreun drept asupra imobilului respectiv. 5echestru #udiciar ia sfarsit odata cu ramanerea definitiva a hotararii date asupra fondului, moment la care bunul conservat va fi predat partii care a casti at procesul. Ori de cate ori exista un proces asupra proprietatii sau altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosintei sau administrarii unui bun proprietate comuna, instanta 59

competenta pentru #udecarea cererii principale va putea sa incuviinteze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru #udiciar a bunului, daca aceasta masura este necesara pentru conservarea dreptului respectiv.5e va putea, de asemenea, incuviinta sechestrul #udiciar, chiar fara a exista proces:1. asupra unui bun pe care debitorul il ofera pentru liberarea sa*%. asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeinice sa se teama ca va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul sau actual*4. asupra unor bunuri mobile care alcatuiesc arantia creditorului, cand acesta invedereaza insolvabilitatea debitorului sau ori cand are motive temeinice sa banuiasca ca debitorul va fu i ori sa se teama de sustra eri sau deteriorari. !n aceste cazuri, competenta este instanta in circumscriptia careia se afla bunul. +asura sechestrului asi urator se aduce la indeplinire de catre executorul #udecatoresc, potrivit re ulilor privitoare la executarea silita, care se aplica in mod corespunzator.!n cazul bunurilor mobile, executorul va aplica sechestrul asupra bunurilor urmaribile numai in masura necesara realizarii creantei.5echestrul asi urator pus asupra unui imobil se va inscrie de indata in cartea funciara. !nscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, dupa inscriere, vor dobandi vreun drept asupra imobilului respectiv.!mpotriva modului de aducere la indeplinire a masurii sechestrului cel interesat va putea face contestatie. )aca debitorul va da, in toate cazurile, arantie indestulatoare, instanta va putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul asi urator. Cererea se solutioneaza in camera de consiliu, de ur enta si cu citarea in termen scurt a partilor, prin incheiere supusa numai recursului in termen de : zile de la pronuntare. "ecursul se #udeca de ur enta si cu precadere. !n cazul in care cererea principala, in temeiul careia a fost incuviintata masura asi uratorie, a fost anulata, respinsa sau perimata prin hotarare irevocabila, ori daca cel care a facut-o a renuntat la #udecarea acesteia, debitorul poate cere ridicarea masurii de catre instanta care a incuviintat-o. Asupra cererii instanta se pronunta prin incheiere irevocabila, data fara citarea partilor. @alorificarea bunurilor sechestrate nu se va putea face decat dupa ce creditorul a obtinut titlul executoriu. $oprirea asi uratorie se poate infiinta asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi #uridice existente. 51) +i#loacele enerale de ap.rare ale p9r9tului. 2o/iune. Clasificare. Analiza lor . "enuntarea de catre parat la invocarea decaderii. )ecaderea este sanctiunea care intervine in cazul in care un act de procedura nu a fost facut in termenul prevazut de le e sau pana la etapa procesuala stabilita prin le e 0Ex: Apelul exercitat in 1: zile de la darea hotararii).5e pune problema in ce conditii, operand decaderea, paratul poate renunta la in-vocarea decaderii. )aca e vorba de o norma #uridica imperativa, paratul nu poate sa renunta la executarea 60

dreptului decazut. $entru a renunta la invocarea acestei sanctiuni trebuie indeplinite urmatoarele cinci conditii: a) 2orma care stabileste termenul sa fie dispozitiva, nu una imperativa sau de ordine publica. b) Aermenul de decadere sa se fi implinit 02u se renunta anticipat la invocarea incalcarii unor termene, ci doar dupa implinirea termenului). c) "enuntarea la invocarea decaderii trebuie sa se faca personal si numai pentru el, nu si pentru alti participanti in proces, iar daca se face prin mandatar trebuie sa aiba o procura speciala. d) "enuntarea la invocarea decaderii trebuie sa se faca conditii si fara rezerve. e) "enuntarea, facandu-se prin manifestare unilaterala de vointa, trebuie sa fie neindoielnica si neviciata.2einvocarea nulitatii unui act de procedura sau confirmarea 0acoperirea) nulitatii unui act de proceduraAcest lucru se face in urmatoarele conditii: a) 2ulitatea actului sa rezulte din incalcarea unei norme #uridice dispozitive, adica sa fie vorba despre o nulitate relativa, nu absoluta. b) 2ulitatea sa se fi produs, paratul neputand sa renunte anticipat la invocarea nulitatii actelor de procedura din proces. c) "enuntarea sa se faca expres sau, daca ea rezulta tacit, vointa de a renunta sa fie reala, neindoielnica si neviciata. d) $aratul sa aiba capacitatea #uridica de a renunta sau de a confirma nulitatea relativa. e) "enuntarea sau confirmarea sa se faca personal, iar daca se realizeaza prin mandatar, acesta sa aiba procura speciala. $rin aceasta se intele e luarea in discutie a insusi dreptului dedus #udecatii sau a fundamentului #uridic al dreptului ele at 0dedus in #udecata). Apararile in fond se caracterizeaza prin urmatoarele: a) Apartin in exclusivitate paratului. b) $ot fi facute numai ulterior rezolvarii tuturor exceptiilor de procedura. )oar in mod exceptional, instanta poate sa uneasca o exceptie de procedura cu apararile in fond daca este necesara administrarea de probe comune atat exceptiei, cat si rezolva-rii fondului liti iului. c) Apararile in fond, spre deosebire de exceptiile de fond, pot fi facute uneori chiar in afara unui proces civil 0Ex: !nainte de deschiderea procesului, partea poate invoca exceptia de neexecutare a contractului, iar apararile in fond pot fi facute chiar in afara unui proces civil).Cerere reconventionala-"eprezinta cererea prin care paratul insusi formuleaza contrapretentii fata de reclamant si totodata isi formuleaza apararile fata de cele invocate de reclamant prin cererea de chemare in #udecata. )e re ula, paratul poate face cerere reconventionala pentru a se a#un e la compensatia #udecatoreasca a datoriei.Cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) 5a fie o cerere conexa celei principale, sa fie in le atura cu aceasta, pentru a putea fi #udecate impreuna. )e exemplu, daca reclamanta face o cerere de divort pentru vina exclusiva a paratului, iar paratul face cerere reconventionala pentru vina exclusiva a reclamantei. !n lipsa acestei cereri instanta nu ar putea pronunta desfacerea casatoriei din vina exclusiva a reclamantei, potrivit principiului Fnimeni nu poate sa-si invoce propria culpaD. b) 5a fie facuta deodata cu intampinarea, la termenul stabilit de instanta sau pana cel mai tarziu la prima zi de infatisare 0prima zi de infatisare este o institutie procesuala definita in Codul de procedura civila ca fiind ziua in care partile, fiind le al 61

citate, pot pune concluzii in fond). c) Cererea reconventionala, in principiu, nu e obli atorie, paratul putand sa o faca separat intr-un cu totul alt proces, exceptand situatia in care aceasta este indiso-ciabila de cererea principala. :%) Obiectul execut.rii silite. Executarea silita este procedura prin mi#locirea careia creditorul, titular al dreptului recunoscut printr-o hotarare #udecatoreasca sau prin alt titlu executoriu, constran e ? cu concursul or anelor competente ? pe debitorul sau care nu isi executa de buna voie obli atiile decur and dintr-un asemenea titlu, de a si le aduce la indeplinire in mod silit. $ot fi executate silit obli atiile al caror obiect consta in plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosintei acestuia, desfiintarea unei constructii, plantatii ori altei lucrari sau in luarea unei alte masuri admise de le e.!n cazul in care prin titlul executoriu au fost acordate dobanzi, penalitati sau alte sume, fara sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de or anul de executare, potrivit le ii. )aca titlul executoriu contine suficiente criterii in functie de care or anul de executare poate actualiza valoarea obli atiei principale stabilite in bani, indiferent de izvorul ei, se va proceda, la cererea creditorului, si la actualizarea acestei sume. !n cazul in care titlul executoriu nu contine niciun asemenea criteriu, or anul de executare va proceda la actualizare in functie de rata inflatiei, calculata de la data cand hotararea #udecatoreasca a devenit executorie sau, in cazul celorlalte titluri executorii, de la data cand creanta a devenit exi ibila si pana la data platii efective a obli atiei cuprinse in oricare dintre aceste titluri. @eniturile si bunurile debitorului pot fi supuse executarii silite daca, potrivit le ii, sunt urmaribile si numai in masura necesara pentru realizarea drepturilor creditorilor. Gunurile supuse unui re im special de circulatie pot fi urmarite numai cu respectarea conditiilor prevazute de le e.!n tot cursul executarii silite, sub suprave herea or anului de executare, creditorul si debitorul pot conveni ca aceasta sa se efectueze, in total sau in parte, numai asupra veniturilor banesti ale debitorului, ca vanzarea bunurilor supuse urmaririi sa se faca prin buna invoiala sau ca plata obli atiei sa se faca in alt mod admis de le e.

:4) Ordonan/a pre8edin/ial.. Condi/ii de admisibilitate, procedur. de #udecat. 8i c.ile de atac. )esemneaza procedura speciala contencioasa in cadrul careia se urmareste obtinerea rapida, in cazuri ur ente, a unei hotarari #udecatoresti provizorii sau desemneaza chiar hotararea pe care o da instanta in cadrul unei asemenea proceduri. Exista doua conditii minime ale existentei ordonantei presedintiale: Br enta ? de exemplu pericolul pierderii unui drept* prevenirea unui pre#udiciu care nu s-ar mai putea repara* inlaturarea unor piedici din procedura executarii silite* $ot opera si orice alte situatii de ur enta, daca sunt aratate si daca instanta le va retine. 62

2eabordarea fondului -* $e aceasta cale nu se trateaza liti iul in fond, ci doar sunt adoptate unele masuri provizorii si ur ente +asurile provizorii pot fi schimbate si inainte sa inceapa fondul daca se schimba conditiile de fapt. Aceste masuri, luate printr-o ordonanta presedintiala, pot deveni masuri defi-nitive, atunci cand partea a introdus cererea, iar apoi nu a mai introdus cererea prin-cipala si nici adversarul nu face nici o cerere. Arasaturile ordonantei presedintiale: Este o procedura contencioasa si speciala, care poate fi deschisa anterior unei cereri de chemare in #udecata sau concomitent cu rezolvarea unei cereri principale de chemare in #udecata. Este o procedura rapida, fapt care rezulta din urmatoarele: instanta poate da ordonanta cu sau fara citarea partilor* in principiu, ordonanta trebuie pronuntata deindata, iar daca se amana pro-nuntarea, amanarea nu poate fi mai mare de %6 de ore* ordonanta trebuie sa fie motivata in cel mult 6- de ore* ordonanta este executorie prin ea insasi, fara cerinta unei somatii prealabile, ca in cazul punerii in executare a hotararii #udecatoresti* ordonanta este susceptibila de atac direct cu recurs intr-un termen de maxim : zile, termen ce incepe sa cur a, dupa caz, de la pronuntarea hotararii si de la comunicarea hotararii. Ordonanta cuprinde masuri vremelnice, adica atata timp cat impre#urarile avute in vedere la emiterea ei au ramas neschimbate. )aca aceste impre#urari se schimba, partea poate cere o noua ordonanta presedintiala prin care sa se modifice prima ordonanta presedintiala sau, daca prima data a fost respin-sa emiterea ordonantei presedintiale, se poate cere din nou emiterea acesteia. Ordonanta nu e inzestrata cu autoritate de lucru #udecat, pentru ca prin ordonanta nu se transeaza fondul liti iului, dar ordonanta se bucura de stabilitate cat timp impre#urarile care au #ustificat emiterea ei au ramas neschimbate. !n principiu, ordonanta presedintiala e admisibila in orice domeniu, in orice raport #uridic. Ea nu este, totusi, admisibila in unele situatii din contencios administrativ, se da dreptul partii sa solicite instantei suspendarea executarii pedepsei. Are ca elemente definitorii urmatoarele caracteristici: $artea care solicita ordonanta presedintiala trebuie sa faca o cerere in care sa arate si sa motiveze cel putin urmatoarele: ur enta, apatenta dreptului, masurile concrete pe care le solicita* competenta in materie de ordonante presedintiale revine, dupa caz, fie ins-tantei care a fost de#a investita cu o cerere principala de chemare in #udecata, fie ins-tantei care ar fi putut sa fie investita cu o asemenea cerere si era competenta sa o rezolve* intrucat in procedura ordonantei presedintiale nu se abordeaza fondul liti- iului, nu sunt admisibile urmatoarele cereri de interventie fortata a unui tert in pro-cesul civil: chemarea in #udecata a unei alte persoane* chemarea in arantie* aratarea titularului dreptului. !n schimb, sunt posibile formele de interventie voluntara a unui tert, princi-pala sau accesorie, insa in limitele unei ordonante presedintiale, fara abordarea fondului. "espectarea limitelor ordonantei presedintiale -se poate face si o cerere reconventionala. !nstanta va aprecia ur enta si oportunitatea masurilor la momentul statuarii, cand cererea de ordonanta a fost facuta, pentru ca este posibil ca intre timp impre-#urarile sa se fi schimbat. 63

Ordonanta presedintiala poate fi data si fara citarea partilor, daca instanta apreciaza strin enta luarii immediate a unor masuri. $entru ca nu se abordeaza fondul liti iului nu este posibil retractul liti ios in cadrul ordonantei presedintiale. Este posibila incheierea unei tranzactii intre parti cu privire la ceea ce s-a cerut prin cererea de ordonanta presedintiala. Este posibila transformarea unei cereri de ordonanta presedintiala intr-o cerere de chemare in #udecata, sa invers, transformarea unei cereri de chemare in #udecata intr-o simpla cerere de ordonanta presedintiala. Caile de atac impotriva ordonantei presedintiale: "ecursul -* $oate fi exercitat in termen de : zile. Contestatia in anulare obisnuita. 2u este posibila revizuirea, pentru ca o cerere in revizuire nu poate avea ca obiect decat o hotarare prin care s-a transat fondul liti iului. "ecursul in anulare -)aca vor exista unul dintre motivele ale recursului in anulare. $entru ca ordonanta presedintiala e executorie, fara o somatie prealabila, e posibila o contestatie la executare silita, daca s-a trecut de#a la punerea in executare a ordonantei presedintiale. :6) $arta#ul #udiciar ? no/iune, domenii de aplicabilitate, cererea de ie8ire din indiviziune, competen/a instan/ei. Cazurile in care survine. $arta#ul #udiciar are loc atunci cand: coindivizarii nu se intele in

privinta realizarii unui parta# amiabil* exista coindivizari care nu pot fi prezenti la parta#* precum si in cazul in care printre coindivizari exista minori sau interzisi #udecatoresti, iar autoritatea tutelara nu si-a dat acordul la impartirea amiabila. $rimii indreptatiti sa ceara parta#ul sunt coindivizarii. 2imeni nu poate fi obli at sa ramana in indiviziune, motiv pentru care oricare dintre coindivizari poate cere parta#ul. Aitlul de mostenitor este indiferent. +ostenitorii le ali, le atarii universali sau cu titlu universal, ori instituitii contractuali universali sau cu titlu universal pot solicita deopotriva parta#ul. 2u pot cere parta#ul mostenitorii lipsiti de drepturi asupra masei indivize, cum este cazul le atarilor sau instituitilor contractuali cu titlu particular, ori a mostenitorilor anomali, toti acestia primind individual direct de la defunct anumite bunuri. )e asemenea, cumparatorul unui bun succesoral individual determinat de la unul dintre coindivizari este un avand-cauza particular, care nu dobandeste prin aceasta calitatea de coindivizar, astfel incat nu poate cere parta#ul in nume propriu. $arta#ul se diferentiaza de alte actiuni in #ustitie prin aceea ca oricine ar introduce actiunea, exista un #udicium duplex, adica dubla calitate, fiecare coindivizar fiind reclamant in ceea ce priveste cota sa parte si parat in ceea ce priveste cota-parte revenind din succesiune fiecaruia dintre ceilalti coindivizari, motiv pentru care conditiile de capacitate cerute pentru a initia actiunea in parta# sunt cerute si pentru a sta in #ustitie ca parat . Creditorii personali ai coindivizarilor pot actiona pe cale oblica. )esi parta#ul produce efecte declarative, iar nu translative de drepturi, actiunea pentru realizarea acestuia nu 64

este una obisnuita intrucat prin intermediul ei se realizeaza o transformare profunda a dreptului de proprietate, drepturile indivize asupra masei parta#abile fiind substituite prin drepturi individuale asupra unor bunuri determinate , participarea la parta# necesita deplina capacitate de exercitiu a tuturor coindivizarilor, reclamanti si parati in acelasi timp. )e aceea, in timp ce ma#orii, avand capacitate deplina de execitiu, participa sin uri 0in nume propriu sau prin mandatar) la parta#, minorii sub 16 ani si interzisii #udecatoresti participa prin reprezentantii lor le ali 0parinti sau tutori), iar persoanele cu capacitate de exercitiu restransa 0minorii intre 16-1ani) participa fiind asistate de ocrotitorii le ali 0parinti sau tutori). !ntroducerea actiunii de parta# de catre un minor sub 16 ani prin reprezentantul sau le al poate fi realizata fara incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare, drepturile sale fiind suficient ocrotite prin realizarea parta#ului de catre instanta de #udecata . )aca minorul vine la parta# in concurs cu unul sau ambii parinti este necesara numirea unui curator care, dupa caz, sa-l reprezinte sau sa-l asiste pe acesta, existand contrarietate de interese .Cererea de parta# trebuie sa arate persoanele intre care urmeaza a avea loc imparteala, titlul de mostenire al fiecareia dintre acestea, bunurile supuse impartelii, evaluarea acestora dupa aprecierea reclamantului, locul unde se afla si persoanele care le detin sau le administreaza. )aca exista trei sau mai multi coindivizari, parta#ul poate fi realizat si partial, doar fata de unul sau unii dintre coindivizari, restul, la cererea lor, ramanand in indiviziune. $arta#ul partial este insa inadmisibil atunci cand toti coindivizarii solicita iesirea din indiviziune . Aoate pretentiile reciproce dintre succesori care au le atura cu mostenirea vor fi rezolvate in cadrul procesului de parta# . Este vorba, de pida, de plata echivalentului lipsei de folosinta a unui bun succesoral de catre un sin ur coindivizar in afara unui parta# de folosinta, de indemnizarea coindivizarilor care au facut cheltuieli necesare si utile cu unul sau altul din bunurile succesorale, de aducrea la parta# a fructelor produse de bunurile succesorale de la data deschiderii mostenirii si pana la pata# etc. Cand masa succesorala supusa parta#ului este compusa din doua sau mai multe mosteniri succesive, se va proceda la parta# in ordinea deschiderii acestora . Cand obiectul parta#ului il formeaza o mostenire care nu ridica probleme deosebite de evaluare a bunurilor succesorale si de atribuire a acestora, instanta de #udecata va proceda direct prin hotararea pe care o pronunta, mai intai, la stabilirea bunurilor supuse impartelii, a persoanelor cu vocatie la acestea, a cotelor-parti ce se cuvin fiecarui mostenitor, a creantelor pe care mostenitorii le au unii fata de altii, precum si a pasivului mostenirii, dupa care se va proceda la atribuirea in natura a loturilor si la stabilirea eventualelor sulte pentru echilibrarea valorica a acestora intre fostii coindivizari. )aca mostenirea nu poate fi impartita direct de instanta intrucat sunt necesare masuratori sau evaluari ale bunurilor care compun masa de impartit, instanta de #udecata va proceda mai intai la stabilirea printr-o incheiere de admitere in principiu a cererii de parta# a bunurilor supuse impartelii, a persoanelor care au vocatie la mostenire, a cotelor-parti ce revin acestora din mostenire, a creantelor pe care 65

coindivizarii le au unii fata de altii, precum si a pasivului succesiunii, dupa care, prin aceeasi incheiere, se va desemna un expert pentru evaluarea bunurilor si propuneri de formare a loturilor ce urmeaza a fi atribuite coindivizarilor. Aceasta incheiere este interlocutorie, fiind obli atorie pentru #udecatorii fondului. !ncheierea de admitere in principiu poate fi completata printr-o noua incheiere daca dupa .pronuntarea celei dintai, dar inainte de pronuntarea hotararii de imparteala se constata ca exista si alti coindivizari sau alte bunuri supuse impartelii despre care nu s-a discutat. )e asemenea, conform aceluiasi text de le e, cu acordul tuturor coindivizarilor, instanta de #udecata poate scoate un bun care a fost cuprins din eroare in masa de impartit. E alitatea in drepturi a coindivizarilor si echitatea parta#ului impun stabilirea valorii de circulatie a bunurilor indivize la data impartelii, dar avandu-se in vedere starea acestora din momentul deschiderii mostenirii * diminuarea sau sporul de valoare trebuie sa fie suportata, respectiv sa profite, tuturor coindivizarilor in proportia cotei-parti ce revine fiecaruia din mostenire Evaluarea propriu-zisa se va face dupa criterii specifice fiecarei cate orii de bunuri. $rincipiul atribuirii bunurilor succesorale in natura. ;oturile formate de expert -pe cat este posibil corespunzand valorii cotei-parti ce revine fiecarui coindivizar din mostenire -* vor fi atribuite in principiu in natura de instanta, $entru formarea si atribuirea loturilor instanta de #udecata va tine seama, daca este cazul, de acordul partilor, iar in lipsa acestuia de criterii cum ar fi: marimea cotei-parti ce revine fiecaruia din masa bunurilor de impartit* natura bunurilor* domiciliul si ocupatia partilor* faptul ca unii dintre coindivizari au adus imbunatatiri bunurilor succesorale cu acordul celorlalti. 2ici unul din aceste criterii nu poate fi absolutizat in dauna celorlalte, impunandu-se corelarea lor. Eventuala diferenta valorica intre loturi va fi compensata prin plata unor sume de bani 0sulte) in favoarea coindivizarilor ale caror loturi au valoare mai mica decat cota lor parte. Obli atia de plata a sultei stabilite in sarcina mai multor coindivizari este divizibila, iar nu solidara, fiecare fiind tinut la plata doar pentru partea sa, iar nu pentru intre . 2eplata sultei la termen nu poate atra e rezolutiunea parta#ului 0acesta nu este o vanzare), ceilalti coindivizari neavand alta solutie decat aceeea de a urmari silit bunurile debitorului. Atribuirea provizorie sau definitiva a bunurilor succesorale unui sin ur coindivizar. )aca imparteala in natura a unui bun nu este posibila sau daca aceasta ar cauza o diminuare sau o modificare pa ubitoare a valorii sale economice, la cererea unuia sau mai multora dintre coindivizari, instanta de #udecata va proceda, printr-o incheiere, la atribuirea provizorie a intre ului bun celui care a solicitat acest lucru. )aca cel in favoarea caruia s-a facut atribuirea provizorie achita la termenul stabilit sumele cuvenite celorlalti coindivzari, instanta ii va atribui definitiv bunul prin hotarare pronuntata asupra fondului cauzei. )aca plata nu este facuta la termen, bunul poate fi atribuit altui coindivizar in aceleasi conditii. @anzarea bunurilor succesorale si impartirea pretului intre condivizari. Cand nici parta#ul in natura, nici parta#ul prin atribuire nu sunt posibile sau cand toti coindivizarii solicita acest lucru, se va proceda la 66

vanzarea bunurilor succesorale fie prin buna invoiala, fie prin intermediul executorului #udecatoresc, prin licitatie, in vederea lichidarii acestora, adica a transformarii lor in bani, care sa fie impartiti apoi prin hotarare #udecatoreasca intre coindivizari conform cotelor ce le revin fiecaruia din mostenire. Aceasta modalitate de parta# este una extrema, neputamd fi impusa de instanta daca partile cer impartirea in natura sau prin atribuire . Efectele hotararii de parta#. Afara de cazul in care instanta decide inchiderea dosarului de parta# intrucat nici una din modalitatile prevazute de le e pentru aceasta nu s-a putut realiza, imparteala propriu-zisa se realizeaza printr-o hotarare #udecatoreasca. Efectele aceste hotarari #udecatoresti sunt diferite. Astfel, in timp ce partea din hotarare prin care se constata calitatea de coindivizari, masa parta#abila, cotele ce revin fiecarui mostenitor si impartirea in natura sau atribuirea bunurilor succesorale unuia sau altuia dintre coindivizari nu este susceptibila de executare silita, fiind imprescriptibila sub aspectul autoritatii lucrului #udecat, partea din hotarare prin care se dispune predarea bunurilor celor carora li s-au atribuit si nu le detin este supusa prescriptiei extictive in privinta dreptului de a cere executarea silita* dat fiind insa faptul ca dreptul sau de proprietate recunoscut prin parta# ramane intact, nefiind supus prescriptiei extinctive, coindivizarul atributar poate revendica bunurile respective de la cei care le detin, aceasta actiune fiind imprescriptibila . $redarea bunurilor atribuite prin parta# se poate cere de catre coindivizari chiar daca nu au solicitat aceasta prin actiunea de parta# si instanta nu s-a pronuntat in acest sens, problemele le ate de realitatea detinerii bunurilor si a identitatii acestora urmand a fi solutionate, daca este cazul, pe calea contestatiei la executare !n cazul in care prin hotararea de parta# un coindivizar a fost obli at sa predea altui coindivizar o serie de bunuri mobile sau contravaloarea acestora calculata in raport cu data parta#ului, iar ulterior instraineaza aceste lucruri si ofera reclamantului contravaloarea stabilita prin hotarare, dar aceasta este diminuata in termeni reali prin inflatie, reclamantul este in drept sa introduca o actiune in despa ubire pentru a obtine echivalentul actual al bunurilor instrainate de parat fara drept, neputandu-i-se opune autoritatea lucrului #udecat intrucat obiectul si cauza celor doua actiuni sunt diferite. Caracterul declarativ si retroactivitatea parta#ului. 5e consacra re ula caracterului declarativ al parta#ului, ceea ce inseamna ca, in scopul asi urarii e alitatii coindivizarilor, fiecare dintre acestia suporta doar consecintele propriilor sale acte facute in timpul starii de indiviziune asupra bunurilor succesorale, nu si ale actelor facute de ceilalti coindivizari. )e pilda, daca un coindivizar constituie sin ur, fara acordul celorlalti, o ipoteca asupra unui imobil succesoral, ipoteca este inopozabila coindivizarilor care nu au consimtit la aceasta, iar daca la parta# imobilul ipotecat va cadea in lotul unui asemenea coindivizar, ipoteca este lipsita de efecte. !n acest caz, coindivizarul atributar fiind considerat ca a dobandit imobilul direct de la defunct, de la data deschiderii mostenirii, ipoteca se dovedeste a fi facuta de un neproprietar si ca atare este lipsita de efecte. Caracterul declarativ al parta#ului face ca efectele sale sa urce pana la data 67

deschiderii mostenirii, ceea ce inseamna ca retroactiveaza. !ntre declarativitate si retroactivitate exista asadar o le atura. Aceasta nu este insa indisolubila, caci, pe de o parte, exista acte declarative care nu sunt retroactive, iar pe de alta parte exista retroactivitate fara a exista un act declarativ 0cazul unui contract sub conditie) . !n timp ce declarativitatea tine de natura parta#ului, neputand fi inlaturata, retroactivitatea nu tine de aceasta, astfel incat poate ceda fie in privinta actelor de administrare sau de dispozitie indeplinite de coindivizari in timpul indiviziunii cu respecatrea re ulii unanimitatii, care, fiind le al indeplinite, trebuie respectate de coindivizarul atributar , fie in fata conventei partilor, cum se intampla atunci cand, de exemplu, coindivizarii cad de acord ca o ipoteca constituita de unul dintre ei in timpul indiviziunii cu incalcarea re ulii unanimitatii sa ramana valabila chiar daca bunul ipotecat este atribuit altui coindivizar decat cel care a constituit-o. 2erespectarea re ulilor privitoare la forma #udiciara a parta#ului in cazul persoanelor absente, a minorilor si interzisilor #udecatoresti este sanctionata cu nulitatea relativa a parta#ului, fiind vorba de dispozitii referitoare la protectia incapabililor . Ea nu poate fi ceruta decat de persoana prote#ata sau de reprezentantii sai le ali, confirmarea parta#ului de catre acestia inlaturand sanctiunea . Actiunea se prescrie in termenul eneral de prescritie de trei ani. Anularea pentru violenta sau dol-le ea prevede in mod expres anularea parta#ului pentru viciile de consimtamant ale violentei sau dolului . Anularea pentru violenta sau dol urmeaza re imul de drept comun. )olul trebuie sa emane de la un coindivizar, caci in caz contrar el ramane fara incidenta asupra parta#ului, dand dreptul doar la o actiune in dauneinterese contra tertului vinovat de acesta . Coindivizarul care in urma descoperirii dolului sau incetarii violentei instraineaza in tot sau in parte bunurile ce i-au fost atribuite la parta# nu mai poate cere anularea parta#ului. !n asemenea situatii se prezuma irefra abil confirmarea actului anulabil, proba contrara fiind inadmisibila . !n principiu, eroarea nu constituie in sine cauza de anulare a parta#ului. Cu toate acestea, pratcica #udiciara si doctrina nu exclud cu totul anularea parta#ului pentru eroare, dar numai in acele cazuri exceptionale care nu intra in cate oriile mentionate mai sus. Astfel, pot duce la anularea parta#ului includerea din eroare -* lucru care trebuie probat - in masa parta#abila a unui bun propriu al unui coindivizar, care nu poate sa-l evin a pe atributar conform principiului ca acela care datoreaza arantia nu poate sa evin a, sau falsa apreciere a drepturilor coindivizarilor in masa indiviza datorita i norarii existentei unui testament in favoarea unuia dintre acestia, cazuri in care se considera ca este vorba de erori asupra cauzei parta#ului. 2ulitatea absoluta pentru omiterea unui coindivizar la parta#. Omiterea unui coindivizar la parta# constituie o cauza de nulitate absoluta, intrucat Ceste un viciu profund care afecteaza parta#ul si, lasandu-l sub amenintarea unei petitii de ereditate iminente, ii rapeste orice re ularitate si stabilitateD. Ca efect al nulitatii, parta#ul este desfiintat cu efecte retroactive, ca si cand nu ar fi existat, coindivizarii fiind considerati ca nu au iesit niciodaa din indiviziune. )repturile dobandite de terti ulterior parta#ului asupra bunurilor atribuite in 68

proprietate individuala fiecarui coindivizar nu se desfiinteaza automat, dar vor fi supuse elementului aleatoriu pe care il reprezinta un nou parta#* daca vor cadea din nou in lotul coindivizarului care le-a constituit, se vor consolida definitiv, iar daca vor cadea in lotul altui coindivizar se vor rezolutiona cu efecte retroactive . 1ructele bunurilor atribuite individual vor fi pastrate de coindivizarul de buna-credinta care le-a perceput pe intervalul de timp de la data parta#ului pana la data anularii, in timp ce coindivizarul de rea-credita va fi obli at la restituirea acestora masei indivize fara nici o exceptie. $arta#ul bunurilor comune dupa desfacerea casatoriei se poate face: pe cale conventionala pe cale #udiciara !n cazul parta#ului in timpul casatoriei, acesta se poate realiza numai pe cale #udiciara. $entru efectuarea parta#ului conventional, trebuie sa existe acordul unanim si valabil exprimat al sotilor. $arta#ul #udiciar este realizat de instanta de #udecata. )reptul de a cere parta#ul este imprescriptibil, cu alte cuvinte, parta#ul poate fi cerut oricand, indiferent de intervalul scurs de la data nasterii starii de indiviziune. !n calea parta#ului pot exista doua obstacole: uzucapiunea de 4' de ani si existenta unui act de imparteala. !nstanta competenta sa #udece procesul de parta# al bunurilor comune, in cazul in care bunurile sotilor se impart o data cu solutionarea actiunii de divort, cererea de parta# avand caracter accesoriu acesteia, este #udecatoria in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor. !n cazul impartirii bunurilor comune ale sotilor cerute pe cale principala, in timpul casatoriei sau dupa desfacerea casatoriei, competenta se stabileste potrivit re ulilor comune: cand bunurile a caror impartire se cere sunt toate mobile, este competenta instanta de la domiciliul paratului 0art. : C. proc. civ.) atunci cand exista si bunuri imobile in masa parta#abila, este competenta instanta in a carei raza se afla imobilul 0art. 14 C. proc. civ.)cand fiecare din parti sesizeaza o alta instanta, ambele fiind competente si daca exista identitate de parti, de obiect si de cauza, instanta cea din urma investita trimite cauza instantei mai intai sesizate 0daca sunt de acelasi rad) sau instantei de rad mai inalt 0daca sunt de rade diferite) 0art. 1<4 C. proc. civ.) ::) $articiparea procurorului 7n procesul civil. $rocurorul nu este pur si simplu o parte in procesul civil, el avand si atribute specifice in acest proces, din urmatoarele motive: a) )aca partile propriu-zise pot avea aceasta calitate procesuala in orice proces civil, procurorul dobandeste calitatea de parte numai in anumite procese. b) $rocurorul nu a fost parte in raportul civil dedus #udecatii si pe care se muleaza, de fapt, raportul procesual, el nu are in procesul civil toate dreprturile si obli atiile specifice unui pati oarecare din proces. c) Chiar atunci cand procurorul exercita actiunea civila, fiind astfel Fparte principalaD, cel in numele caruia s-a exercitat actiunea este introdus in proces si dispune de soarta procesului, procurorul devenind astfel, din Fparte principalaD, Fparte alaturataD. d) )esi 69

nu a participat in procesul civil, procurorul poate sa exercite caile de atac impotriva hotararii #udecatoresti, cu toate ca, de re ula, caile de atac stau doar la dispozitia persoanelor care au participat in #udecata, dobandind astfel calitatea de parte in proces. e) Efectele hotararii #udecatoresti, chiar atunci cand procurorul a exercitat actiunea civila, nu se rasfran asupra procurorului, ci asupra titularilor de drepturi si obli atii la care se refera actiunea si hotararea #udecatoreasca. f) $rocurorul isi exercita atributiile sale si in procesul civil, si numai in subsidiar el isi exercita drepturile si obli atiile procesuale. $otrivit art. 6:, c.pr.civ. formele de participare a procurorului in procesul civil sunt urmatoarele: $rocurorul exercita actiunea civila in cauzele ce-i privesc pe minori, persoane puse sub interdictie sau disparuti. !n textul actual, spre deosebire de cel trecut, nu se mai face mentiune cu privire la imposibilitatea procurorului de a exercita si sanctiunile strict personale. $ractica #udiciara considera ca actiunea strict personala este o actiune intim le ata de persoana. $rocurorul, exercitand actiunea, este Fparte principalaD in proces. $artea poate renunta la #udecata, la dreptul dedus #udecatii si poate incheia o tranzactie. $rocurorul poate pune concluzii in orice proces civil, chiar daca nu el este acela care a exercitat actiunea civila, daca considera necesar pentru apararea drepturilor si libertatilor participantilor in proces. $rocurorul poate exercita orice cale de atac impotriva hotararii #udecato-resti, chiar daca nu a participat la #udecata. !n cazul in care procurorul a participat la #udecata termenul pentru exercitarea caii de atac cur e pentru el de la comunicarea hotararii. !n cazul in care nu a partcipat la #udecata termenul pentru exercitarea caii de atac cur e de la pronuntarea hotararii. $rocurorul suprave heaza respectarea le ii in actiunea in punere in execu-tare a hotararii #udecatoresti ori a altor titluri executorii. El ve heaza la respectarea le ii numai daca aceasta vizeaza interesele minorilor, persoanelor puse sub interdic-tie sau disparutilor. )esi din formularea art. 6: ar rezulta ca procurorul urmareste doar punerea in executare a titlurilor executorii, trebuie sa intele em ca el, de fapt, suprave heaza, sub aspectul le alitatii, intrea a activitate de executare silita astfel incat va putea sa faca contestatie la titlu, contestatie la o operatiune de executare silita ori va putea sa ceara intoarcerea executarii. :<) $erimarea. ;asarea in nelucrare a unei cauze timp indelun at, atra e consecinta perimarii procesului. Este o sanctiune procesuala ce consta in stin erea procesului in faza in care se aseste si se bazeaza pe prezumtia de desistare a partii de la cererea facuta dedusa din faptul inactivitatii in #udecata. !nstitutia perimarii are la baza doua idei: ideea de renuntare tacita dedusa din nestaruinta partii vreme indelun ata in #udecata si ideea de sanctiune pentru lasarea in nelucrare a procesului. Orice cerere de chemare in #udecata apel, recurs, revizuire si orice alta 70

cerere de reformare sau revocare se perima de drept, chiar impotriva incapabililor, daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de 1 an. Cererile care nu obli a instanta la #udecarea lor in fond nu sunt supuse perimarii : luarea masurilor asi uratorii. Opereaza impotriva tuturor partilor din proces. Ori de cate ori in proces mai multi reclamanti sau parati perimarea isi produce efectele fata de toate partile deopotriva. Conditiile in care opereaza perimarea : cererea trebuie sa fi dat nastere unei activitati #udiciare de fond prin aplicarea re ulilor comune de procedura* cererea trebuie sa fi ramas in nelucrare timp de 1 an in materie civila si < luni in materie comerciala. Oricare dintre parti poate solicita intreruperea perimarii sau instantei din oficiu. !n cazul coparticiparii procesuale actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlati. 5unt trei cazuri in care cur erea termenului de perimare este suspendata : opereaza o cauza de suspendare facultativa a #udecatii, termenul de perimare nu cur e pe perioada cat tine suspendarea* cand opereaza o cauza de suspendare a #udecatii le ala de plin drept, termenul de perimare nu cur e timp de 4 luni de la data cand s-a petrecut faptul care a determinat suspendarea* partea este impiedicata a sta in #udecata dintr-o impre#urare mai presus de vointa sa, cursul perimarii este suspendat pe intrea a perioada cat dureaza acea impiedicare. 'entru ca perimarea sa opereze, procesul tre"uie sa fi ramas in nelucrare din vina partii. $artea nu se considera a fi in culpa in urmatoarele cazuri :cand actul de procedura urma sa fie indeplinit din oficiu* fara vina partii cererea nu a a#uns la instanta competenta* cererii nu i se poate fixa termen de #udecata. Aermenul de perimare cur e de la data ultimului act de procedura indeplinit in cauza :timbrarea actiunii, data la care cererea a a#uns la instanta competenta sa o #udece. $erimarea opereaza de drept prin implinirea termenului de 1 an in materie civila si de < luni in materie comerciala. 5e constata din oficiu sau la cererea partii interesate. $artile interesate pot invoca perimarea printr-o cerere directa sau pe cale de exceptie. $resedintele instantei va repune cauza pe rol fixandu-i termen de #udecata. 5e va dispune citarea partilor. 5e va asculta mai intai darea de seama sau concluziile partilor asupra motivelor care au determinat lasarea in nelucrare a cauzei. )aca se constata ca perimarea a operat se pronunta printr-o hotarare ce poate fi atacata cu recurs in : zile de la pronuntare. $erimarea stin e procesul impreuna cu toate actele de procedura efectuate pana in momentul ramanerii in nelucrare a cauzei. 2u stin e nici dreptul pretins de reclamant si nici dreptul la actiune.

:&) $rescrip/ia dreptului de a cere executarea silit.. )reptul de a cere executarea silita se prescrie in termen de 4 ani, daca le ea nu prevede altfel. !n cazul titlurilor emise in materia actiunilor reale imobiliare, termenul de prescriptie este de 1' 71

ani. Aermenul de prescriptie incepe sa cur a de la data cand se naste dreptul de a cere executarea silita. $rin implinirea termenului de prescriptie orice titlu executoriu isi pierde puterea executorie. Cursul prescriptiei se suspenda:a) in cazurile stabilite de le e pentru suspendarea termenului de prescriptie a dreptului material la actiune* b) pe timpul cat suspendarea executarii silite este prevazuta de le e ori a fost stabilita de instanta sau de alt or an #urisdictional competent* c) atata timp cat debitorul isi sustra e veniturile si bunurile de la urmarire* d) in alte cazuri prevazute de le e. )upa incetarea suspendarii, prescriptia isi reia cursul, socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare.$rescriptia nu se suspenda pe timpul cat executarea silita este suspendata la cererea creditorului urmaritor. Cursul prescriptiei se intrerupe:a) pe data indeplinirii de catre debitor, inainte de inceperea executarii silite sau in cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obli atiei prevazute in titlul executoriu ori a recunoasterii, in orice alt mod, a datoriei* b) pe data depunerii cererii de executare, insotita de titlul executoriu, chiar daca a fost adresata unui or an de executare necompetent* c) pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu* d) pe data indeplinirii in cursul executarii silite a unui act de executare* e) pe data depunerii cererii de reluare a executarii, f) in alte cazuri prevazute de le e. )upa intrerupere incepe sa cur a un nou termen de prescriptie. $rescriptia nu este intrerupta daca cererea de executare a fost respinsa, anulata sau daca s-a perimat ori daca cel care a facut-o a renuntat la ea. )upa implinirea termenului de prescriptie creditorul poate cere repunerea in acest termen, numai daca a fost impiedicat sa ceara executarea datorita unor motive temeinice.Cererea de repunere in termen se introduce la instanta de executare competenta, in termen de 1: zile de la incetarea impiedicarii. :-) $rima zi de 7nf./i8are. Este socotita ca prima zi de infatisare aceea in care partile, le al citate, pot pune concluzii. Cel dintai termen intr-un liti iu civil la care, partile fiind le al citate, pot pune concluzii. ;a prima zi de infatisare reclamantul isi poate modifica actiunea in ceea ce priveste obiectul ei sau chemarea in #udecata a altor persoane, iar paratul poate formula cererea reconventionala si poate introduce terte persoane in proces, de exemplu, chemarea in arantie. )e asemenea, partile au posibilitatea de a ridica exceptiile si de a cere probe si contraprobe. $entru identificarea momentului numit prima zi de infatisare se cer a fi indeplinite % conditii : partile sa fi fost le al citate si partile sa poata puna concluzii. Acest moment reprezinta inceputul fazei publice si contradictoriu a procesului. 2u trebuie confundata cu primul termen de #udecata. )in acest moment se lea a posibilitatea efectuarii unor acte procesuale menite a intrebi cadrul procesual al procesului si de a complini anumite deficiente semnalate pana la acea data. 2eefectuarea acestor acte pana la termenul considerat prima zi de infatisare atra e sanctiunea 72

decaderii din dreptul de a le mai putea indeplini ulterior. "eclamantul are dreptul de a cere instantei un nou termen pana la prima zi de infatisare pentru intre irea sau modificarea cererii de chemare in #udecata sau pentru a propune noi probe. !ntre irea cererii se refera la complinirea unor lipsuri precum : aratarea motivelor de fapt si de drept, indicarea domiciliului partilor, calitatea procesuala. +odificarea vizeaza schimbarea unor elemente indicate resit : temeiul de drept al actiunii, obiectul cererii. !ntre irea sau modificarea cererii poate fi ceruta numai daca cererea se #udeca pentru prima data in fond. Cererea de chemare in #udecata nu se considera modificata si nu se vada termen, luandu-se act de declaratiile verbale ale reclamantului in incheierea de sedinta in urmatoarele cazuri:cand se indreapta reselile materiale din cuprinsul cererii* cand se mareste H micsoreaza catemea sau obiectul cererii* cand se solutioneaza valoarea obiectului pierdutH pierit* cand se inlocuieste cererea in constatare printr-o cerere in realizarea dreptului sau dimpotriva, in cazul in care cererea in constatare poate fi primita. $aratul care nu a depus intampinarea la prima zi de infatisare trebuie sa-si anunte verbal, probele, apararile de care urmeaza sa se foloseasca. Chemarea in #udecata a altor persoane, chemarea in arantie, cand sunt facute de catre parat, precum si aratarea titularului dreptului trebuie facute pana la prima zi de infatisare. !n caz contrar de sanctioneaza cu #udecarea lor separata. )ovezile, probele care nu au fost cerute pana la prima zi de infatisare sub sanctiunea decaderii nu vor mai putea fi invocate in cursul dezbaterilor decat cu exceptia urmatoarelor cazuri: cand nevoia administarrii dovezii ar reiesi din dezbateri si partea nu o poate prevedea* cand administrarea dovezii nu impune amanarea #udecatii* cand dovada nu a fost propusa in conditiile le ii din cauza nestiintei sau lipsei de pre atire a partii ce nu a fost asistata sau reprezentata de avocat. :=) $roba prin audierea martorilor. $ropunere. Admisibilitate. Obli a/ia de a depune m.rturie. $rezentarea 8i ascultarea martorilor. Aprecierea probei. (arturia este o relatare orala facuta de o persoana, in fata instantei de #udecata, cu privire la acte sau fapte liti ioase savarsite in trecut si despre care are cunostinta personal. (artorii sunt persoane straine de procesul civil, care relateaza in fata instantei de #udecata despre actele sau faptele privitoare la pricina care se #udeca, ce pot servi la #udecarea ei. "e ula enerala in materie de administrare a probei cu martori este ca faptele #uridice pot fi dovedite nein radit cu martori. $roblema admisibilitatii probei cu martori este re lementata in art. 11=1-11=- Cod civil. $rin art. 11=1 se instituie doua interdictii in le atura cu dovada prin martori a actelor #uridice: interdictia de a dovedi cu martori actele #uridice a caror valoare depaseste %:' lei, pecum si,interdictia de a dovedi cu martori impotriva si peste masura unui inscris. Aceste re uli nu au caracter imperativ. $roba cu martori devine admisibila in cazurile expres prevazute de le e, 73

analizate ca exceptii de la re ulile prevazute de art. 11=1 Cod civil: inceputul de dovada scrisa, imposibilitatea preconstruirii probei scrise, imposibilitatea conservarii probei scrise. (artori pot fi numai persoanele fizice care au cunostinta despre faptele ce formeaza obiectul #udecatii, fara conditie de varsta, dar, la aprecierea depozitiei minorului de sub 16 ani ca si la persoanele vremelnic lipsite de discernamant, instanta va tine seama de situatia speciala a martorului. Exceptie de la aceasta re ula fac: rudele si afinii pana la radul trei inclusiv* sotul sau fostul sot* interzisii #udecatoresti* cei condamnati pentru marturie mincinoasa. )upa incuviintarea probei, instanta dispune citarea martorilor, ei urmand a fi ascultati in instanta sau la locuinta lor, atunci cand sunt impiedicati sa vina in instanta. 1iecare martor va fi ascultat deosebit, cei neascultati neputand fi de fata. Ascultarea martorilor va fi realizata de catre instanta cu respectarea stricta a prevederilor codului de procedura, care re lementeaza aceasta materie. !n aprecierea probei cu martori exista anumite practici #udecatoresti avand de rezolvat succesiv doua probleme: daca martorul este sincer, iar apoi,presupunand ca martorul este de buna credinta, daca declaratia lui corespunde realitatii. +arturisirea prezinta urmatoarele caractere: este un act unilateral de vointa, constituie un mi#loc de proba, este un act personal, este un act expres. +arturisirea extra#udiciara poate fi scrisa sau verbala si este facuta in afara #udecatii procesului in care se foloseste aceasta proba. +arturisirea #udiciara se obtine in cursul #udecatii inaintea #udecatorului, prin intermediul intero atoriului, dar ea poate fi si spontana, inscriindu-se in incheierea de sedinta. )upa modul de exprimare, marturisirea poate fi: marturisire expresa, sau marturisire tacita. )upa structura: marturisirea simpla sau fara rezerve* marturisirea calificata* marturisirea complexa, prin care, se recunoaste de catre parat a faptului pretins de reclamant, dar si a un alt fapt, ulterior, care anihileaza pe primul. !n principiu, marturisirea este admisibila in toate materiile. !nsa art. <1% alin. final, C.pr. civ., interzice folosirea intero atoriului pentru dovedirea motivelor de divort, iar art. 41 alin. % C. pr. Civ. nu permite utilizarea intero atoriului ca mi#loc de dovada a motivelor de recuzare. )e asemenea, marturisirea nu este admisibila nici atunci cand: prin admiterea ei s-ar eluda dispozitii imperative ale le ii, ori s-ar putera a#un e la pierderea unui drept la care nu se poate renunta, sau care nu poate face obiectul unei tranzactii, si nici cand le ea cere ca unele fapte #udiciare sa fie dovedite prin anumite mi#loace de proba, prevazute in mod expres. +arturisirea nu poate fi luata decat in intre ime impotriva celui care a marturisitK.D, consacrandu-se astfel re ula indivizibilitatii marturisirii #udiciare.$otrivit art. %1- Cod civil, intero atorul se va incuviinta numai cand este vorba de chestiuni de fapt si cu respectarea urmatoarelor cerinte: faptele sa fie personale ale partii chemate in instanta, faptele sa fie in le atura cu pricina, putand duce la rezolvarea ei 0deci faptele pertinente si concludente). )in punct de vedere al efectelor, se pot distin e trei situatii: cand partea chemata la intero ator ta aduieste faptele aratate de partea adversa, aceasta din urma trebuie sa-si dovedeasca sustinerile cu alte mi#loace de proba, atitudinea de 74

nerecunoastere neavand nici un efect probatoriu* cand partea chemata la intero ator refuza ne#ustificat sa se prezinte in fata instantei sau, desi se prezinta, refuza fara motive temeinice sa raspunda la intero atoriu, instanta poate socoti aceste impre#urari ca o marturisire deplina sau doar ca un inceput de dovada in folosul partii potrivnice* cand partea chemata la intero atoriu se prezinta si recunoaste sustinerile adversarului, ne aflam in prezenta unei marturisiri simple, calificata sau complexa. <') $roba prin 7nscrisuri. )efini/ie, clasificare, aspecte enerale. $rin inscris se intele e orice declaratie despre un act sau fapt #uridic, facuta prin scrieri de mana sau dactilo rafiere, lito rafiere sau imprimare, pe hartie sau orice material 0panza, lemn, metal, etc.). !nscrisurile reprezinta unul din cele mai importante mi#loace de proba, usor de pastrat, usor de administrat in fata instantei si reu alterabil prin trecerea timpului, iar uneori constituie chiar conditia de valabilitate a actului #uridic ce urmeaza a fi probat.Ca mi#loc de probatiune #udiciara, inscrisurile se clasifica in: inscrisuri preconstituite, intocmite cu intentia de a fi folosite ca mi#loc de proba in cazul ivirii unui eventual liti iu si, inscrisuri nepreconstituite, acele inscrisuri care nu s-au intocmit in scopul de a fi folosite ca mi#loc de proba intr-un liti iu, dar care in mod accidental si in lipsa de alte mi#loace de proba, sunt totusi utilizate pentru dovedirea raportului #uridic liti ios. !nscrisurile sub semnatura privata sunt inscrisuri intocmite de parti, fara interventia unui or an de stat si semnate de partile sau partea care le emana. !n principiu, sin ura conditie care se cere pentru valabilitatea inscrisului sub semnatura privata este semnatura partilor, care trebuie executata de mana partilor 0manuscrisa), chiar daca inscrisul poate fi scris de mana 0de una din parti, de ambele parti sau de un tert), dactilo rafiat, lito rafiat sau imprimat. !n unele cazuri, le ea cere si unele conditii speciale: testamentul olograf trebuie scris in intre ime, datat si semnat de mana testatorului, formalitatea multiplului exemplar, ceruta in cazul inscrisurilor care constata conventii sinala matice pentru ca, fiecare din partile conventiei sa o poata dovedi in caz de eventual liti iu, mentiunea "un si apro"at* ceruta in cazul inscrisului sub semnatura privata care constata conventii din care se nasc obli atii ale uneia din parti fata de alta. !n afara de inscrisurile autentice si inscrisurile sub semnatura privata, Codul civil se refera si la: re istrele comerciantilor, re istrele, caietele sau hartiile casnice, mentiunea creditorului pe titlul de creanta, facturi acceptate, corespondenta, tele rame si re istrele partilor. $artile vor anexa la cererea de chemare in #udecata si la intampinare copii certificate de pe inscrisurile folosite ca mi#loace de proba, sau daca nu au procedat astfel, le vor depune la prima zi de infatisare. <1) $roba prin prezum/ii. 75

'rezumtiile sunt consecintele pe care ma istratul sau le ea le tra dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut 0art. 11== C. civ.). $rezumtiile sunt probe indirecte, reprezentand concluziile trase de le e sau #udecata, de la un fapt cunoscut la un fapt necunoscut, pentru stabilirea raportului #uridic dintre parti, este necesar sa se apeleze la inductia sau deductia realitatilor impre#urarilor cazului, pe calea rationamentelor de la cunoscut la necunoscut.!n esenta, prezumtia este o presupunere facuta de le iuitor sau de catre #udecator, in cursul #udecarii procesului civil.)in art. 11== Cod civil rezulta ca prezumtiile pot fi: le ale ? Fdeterminate special prin le eD- si simple ? Fcare nu sunt stabilite de le eD, ci Flasate la luminile si intelepciunea ma istratuluiD. Art. 1%'% al. 1 Cod civil precizeaza ca nici o dovada nu este primita impotriva prezumtiilor le ale, cand le ea, in temeiul unei astfel de prezumtii, anuleaza un act oarecare, ori nu da drept a se reclama in #udecata, cu exceptia cazurilor in care le ea permite dovada contrara si afara de ceea ce se va zice in privinta marturisirii ce ar face o parte in #udecata. )e aici rezulta ca prezumtiile le ale sunt de doua feluri: absolute, iuris et de iure, impotriva carora nu este permisa dovada contrara, si relative, iuris tantum, impotriva carora se poate face dovada contrara* ma#oritatea prezumtiilor le ale este formata din prezumtii relative. ;e ea determina expres, limitativ prezumtiile le ale. !n art. 1%'' Cod civil sunt date ca exemplu patru cazuri: declararea ca nule a unor acte pe motiv ca sunt facute in frauda le ii, dobandirea dreptului de proprietate sau liberatiunea unui debitor, atunci cand acestea rezulta din anumite impre#urari determinate, liberatiunea rezultata din anumite impre#urari de fapt, puterea de luuru #udecat, care prezuma ca hotararea #udecatoreasca ramasa irevocabila corespunde adevarului. Exista si o cate orie intermediara sau mixta de prezumtii le ale, prezentata uneori ca o subdiviziune a prezumtiilor le ale relative, care pot fi combatute, dar numai de anumite persoane sau numai prin anumite mi#loace de proba. Concluziile lo ice pe care #udecatorul le poate tra e de la un fapt cunoscut la unul necunoscut si care nu sunt determinate prin le e se numesc prezumtii simple. $rezumtiile simple se pot baza pe anumite mi#loace de proba directe sau pe anumite impre#urari ce permit #udecatorului sa tra a concluzia existentei sau inexistentei faptului care trebuie probat. $rezumtiile simple pot fi: deductive ? cand se desprinde o concluzie practica dintr-una enerala ? si inductive ? daca se desprinde o concluzie enerala din mai multe concluzii practice. $rezumtiile simple se pot baza pe anumite mi#loace de proba directe sau pe anumite impre#urari ce permit #udecatorului sa tra a concluzia existentei sau inexistentei faptului care trebuie probat. $entru admisibilitatea prezumtiilor simple se cer doua conditii: prezumtia sa aiba o reutate si Fputerea de a naste probabilitateaD, si sa fie admisibila proba cu martori, Fafara numai daca un act nu este atacat ca s-a facut prin frauda, dol sau violentaD.

76

<%) $rocedura asi ur.rii dovezilor. Oricine are interes sa constate de ur enta marturia unei persoane, parerea unui expert, starea unor lucruri, mobile sau imobile, sau sa dobandeasca recunoasterea unui inscris, a unui fapt ori a unui drept, va putea cere administrarea acestor dovezi daca este prime#die ca ele sa dispara sau sa fie reu de administrat in viitor. Cererea poate fi facuta chiar daca nu este prime#die in intarziere, in cazul cand paratul isi da invoirea.Cererea se va indrepta, inainte de #udecata, la #udecatoria in circumscriptia careia se afla martorul sau obiectul cercetarii, iar in timpul #udecatii, la instanta care #udeca pricina. $artea va arata in cerere dovezile a caror administrare o pretinde, faptele ce voieste sa dovedeasca, precum si prime#dia intarzierii sau invoirea paratului. $aratul nu este obli at sa depuna intampinare. !nstanta va hotari prin incheiere data in camera de consiliu. !n caz de prime#die in intarziere, instanta va putea incuviinta cererea si fara citarea partilor. Administrarea dovezii va putea fi facuta de indata sau la termenul ce se va fixa. !ncheierea instantei este executorie si poate fi atacata cu recurs in termen de : zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor.!ncheierea data in timpul #udecarii unei pricini nu poate fi atacata decat o data cu fondul. Orice persoana care are interes sa constate de ur enta o anumita stare de fapt care ar putea sa inceteze ori sa se schimbe pana la administrarea dovezilor va putea cere instantei in circumscriptia careia urmeaza sa se faca constatarea sa dele e un executor #udecatoresc din aceeasi circumscriptie sa constate la fata locului aceasta stare de fapt. $resedintele poate incuviinta facerea constatarii fara instiintarea aceluia impotriva caruia se cere. $rocesul-verbal de constatare va fi comunicat in copie celui impotriva caruia s-a facut constatarea, daca nu a fost de fata. El va face dovada pana la dovada contrarie. !n caz de prime#die in intarziere, administrarea dovezii si constatarea prin executori #udecatoresti se vor putea face si in zilele de sarbatoare si chiar in afara orelor le ale, cu incuviintarea anume a ma istratului. )ovezile administrate in conditiile mai sus prevazute pot sa fie folosite si de partea care nu a cerut administrarea lor. Cheltuielile facute cu administrarea dovezilor vor fi tinute in seama de instanta care #udeca pricina in fond.

<4) $rocedura de #udecat. a apelului. Atributele apelului sunt urmatoarele: a) Cale de atac ordinara -* $oate fi exercitat pentru orice motive de drept sau de fapt. b) Cale de atac comuna -* 5e afla la dispozitia oricareia dintre 77

partile din proces. c) Cale de atac de reformare -* 5olutionarea lui apartine instantei ierarhic superioare aceleia care a pronuntat hotararea atacata. d) Cale de atac devolutiva -* !n cadrul solutionarii apelului, instanta de control #udiciar poate sa reabordeze fondul liti iului sub toate aspectele acestuia. Aotusi, caracterul devolutiv al apelului e mar init de doua re uli: Atat cat sa #udecat in fond se #udeca si in apel si atat devolueaza #udecata in apel, cat s-a cerut de catre partea apelanta. $e temeiul principiului disponibilitatii, partea poate sa atace doar anumite chestiuni pe care o intereseaza. e) Atat termenul de apel, cat si #udecata in apel sunt suspensive de executarea hotararii atacate, exceptand situatia cand hotararea a fost data de instanta de fond cu executie vremelnica, provizorie, fie in temeiul le ii, fie la cererea partii.5-au consacrat doua noi forme de apel: aderarea la apel si declararea apelului. Orice cerere ulterioara alteia principale este incidentala. Asadar, avem trei forme de apel: un apel principal si doua forme de apel incidentale. !ntre apelul principal si cel incidental pot fi stabilite urmatoarele deosebiri: a) Apelul principal poate fi exercitat de oricare parte din proces, in timp ce apelul incidental poate fi exercitat numai de catre intimat 0adica de acea parte din proces care a dobandit calitatea de intimat in urma exercitarii apelului principal). b) Apelul principal poate fi exercitat impotriva oricareia dintre partile la #udecata in fond. Aderarea la apel se exercita impotriva apelantului principal. )ecla-rarea apelului poate fi exercitata si impotriva altui intimat sau a altei persoane care a participat la #udecata in fond. c) Apelul principal se exercita independent de existenta unui alt apel, in timp ce apelul incidental se exercita numai daca exista de#a un apel principal. d) )aca le ea nu prevede altfel in mod expres, apelul principal se exercita in termen de 1: zile de la comunicarea hotararii date, in timp ce apelul incidental, spune le ea, poate fi exercitat chiar si dupa implinirea termenului de apel 0pana la prima zi de infatisare). e) Apelul principal nu poate fi exercitat daca respectiva parte a achiesat la hotararea pronuntata in fond, in timp ce apelul incidental poate fi exercitat chiar daca partea a achiesat la hotararea pronuntata in fond, putandu-se considera ca achiesarea ei expresa sau tacita s-a facut sub conditia neexercitarii apelului nici de catre cealalta parte. f) $otrivit art. %--, c.pr.civ., apelul principal, sub sanctiunea nulitatii acestuia, trebuie depus la instanta a carei hotarare se ataca. !n schimb, apelul incidental se depune direct la instanta de apel 0de control #udiciar). Obiectul apelului il constituie hotararea pronuntata in fond de #udecatorii si tribunale, daca le ea nu prevede direct calea de atac a recursului. O data cu exercitarea apelului impotriva hotararii pronuntate in fond se consi-dera atacate si toate incheierile date in acea #udecata, exceptand situatiile cand unele incheieri pot fi atacate separat de fond, inaintea acestuia. 2u fac obiectul apelului: hotararile date in materie de pensie alimentara si intretinere* hotararile date in materie civila, privind pretentii de pana la %'' mil. lei* hotararile date in actiuni posesorii* hotararile date in actiuni privind inre istrari in re istrele de stare civila* hotarararile date pentru rezolvarea conflictului de competenta in materie de perimare*!n toate aceste situatii avem calea de atac a 78

recursului. 5ubiectele apelului: partile* +inisterul $ublic* alte autoritati 0Ex: autoritatea tutelara), in conditiile unor le i speciale. Este, de re ula, de 1: zile de la momentul comunicarii hotararii. Efectele apelului: )ezinvestirea 0)esesizarea) instantei care a pronuntat hotararea atacata si investirea instantei de apel. Aceasta operatiune este necesara intrucat instanta de apel nu se poate investi din oficiu, spre deosebire de instanta de fond. Atat termenul de apel, cat si apelul propriu-zis suspenda executarea hota-rarii atacate, exceptand hotararea #udecatoreasca cu executie vremelnica 0Ex: hota-rarea pentru despa ubire in caz de accident de munca, pentru plata salariilor sau a alocatiilor), deoarece apelul are caracter devolutiv, astfel incat reabordandu-se fondul, ar fi posibil sa se dea o cu totul alta solutie. Efectul devolutiv se refera la posibilitatea instantei de apel de a reaborda fondul liti iului. !n apel, daca apelul este admis, instanta va putea proceda la re#udecarea fon-dului liti iului. Aceasta insa sub uvernamantul a doua limite 0restrictii) exprimate prin ada iile tantum devolutum cuantum indicati 0Atat devolueaza in apel, cat s-a #udecat de#a in prima instanta) si tantum devolutum cuantum apelatum. !ntampinarea in apel este obli atorie si trebuie depusa cu cel putin : zile inaintea termenului de #udecata. 5olutiile la care se poate opri instanta de apel sunt:respin erea apelului ca nefondat. !n aceasta situatie, hotararea primei ins-tante devine definitiva si este susceptibila de atac cu recurs* evocarea fondului de catre instanta de apel. Aceasta s-ar putea opri atunci cand prima instanta a respins sau a anulat cererea de chemare in #udecata si instanta de apel considera apelul intemeiat. 2u mai opereaza ada iul tantum devolutum cuantum apelatum, dar ramane operabil ada iul tantum devolutum cuantum indicati, #udecata in apel neputand fi o noua #udecata decat cea care s-a dorit a se realiza la nivelul primei instante* admiterea apelului, dar cu trimiterea cauzei spre re#udecare la prima instanta, atunci cand aceasta nu a abordat fondul pentru ca nu s-a considerat compe-tenta, iar instanta de apel nu se considera nici ea competenta* admiterea apelului si retinerea cauzei pentru #udecare 0reprezinta re ula), daca instanta de apel este competenta sa rezolve liti iul.!n apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in #udecata si nici nu se potalte cereri noi. Exceptiile de procedura si alte asemenea mi#loace de aparare nu sunt considerate cereri noi. 5e vor putea cere insa dobanzi, rate, venituri a#unse la termen si orice alte despa ubiri ivite dupa darea hotararii primei instante. )e asemenea,va putea solicita compensatia le ala.!nstanta de apel va putea incuviinta refacerea sau completarea probelor administrate laprima instanta, precum si administrarea altor probe, daca le considera necesare pentru solutionarea cauzei. !nstanta de apel poate pastra ori schimba in tot sau in parte hotararea atacata. !n cazul in care se constata ca, in mod resit, prima instanta a rezolvat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori #udecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost le al citata, instanta de apel va desfiinta hotararea atacata si va trimite cauza spre re#udecare 79

primei instante. )aca hotararea a fost desfiintata pentru lipsa de competenta, cauza se trimite spre #udecare instantei competente sau altui or an cu activitate #urisdictionala competent. <6) $rocedura de #udecat. a cererii de parta# #udiciar ? faze 0etape) Acte necesare pentru introducerea actiunii de parta#: cerere de chemare in #udecata* acte

doveditoare privind proprietatea bunurilor*dovada achitare taxa de timbru #udiciar L timbru #udiciar Cererea de chemare in #udecata trebuie sa contina: nume, domiciliu sau resedinta partilor numele, calitatea, sediul profesional in cazul reprezentarii prin avocat obiectul cererii motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea aratarea dovezilor pe care se spri#ina fiecare capat de cerere. !nstanta competenta sa #udece procesul de parta# al bunurilor comune, in cazul in care bunurile sotilor se impart o data cu solutionarea actiunii de divort, cererea de parta# avand caracter accesoriu acesteia, este #udecatoria in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor. !n cazul impartirii bunurilor comune ale sotilor cerute pe cale principala, in timpul casatoriei sau dupa desfacerea casatoriei, competenta se stabileste potrivit re ulilor comune: cand bunurile a caror impartire se cere sunt toate mobile, este competenta instanta de la domiciliul paratului 0art. : C. proc. civ.) atunci cand exista si bunuri imobile in masa parta#abila, este competenta instanta in a carei raza se afla imobilul 0art. 14 C. proc. civ.) cand fiecare din parti sesizeaza o alta instanta, ambele fiind competente si daca exista identitate de parti, de obiect si de cauza, instanta cea din urma investita trimite cauza instantei mai intai sesizate 0daca sunt de acelasi rad) sau instantei de rad mai inalt 0daca sunt de rade diferite) 0art. 1<4 C. proc. civ.) Conform dispozitiilor art. <&4% C. pr. civ., cererea de parta# trebuie sa arate persoanele intre care urmeaza a avea loc imparteala, titlul de mostenire al fiecareia dintre acestea, bunurile supuse impartelii, evaluarea acestora dupa aprecierea reclamantului, locul unde se afla si persoanele care le detin sau le administreaza. )aca exista trei sau mai multi coindivizari, parta#ul poate fi realizat si partial, doar fata de unul sau unii dintre coindivizari, restul, la cererea lor, ramanand in indiviziune. $arta#ul partial este insa inadmisibil atunci cand toti coindivizarii solicita iesirea din indiviziune. Aoate pretentiile reciproce dintre succesori care au le atura cu mostenirea vor fi rezolvate in cadrul procesului de parta# . Este vorba, de pida, de plata echivalentului lipsei de folosinta a unui bun succesoral de catre un sin ur coindivizar in afara unui parta# de folosinta, de indemnizarea coindivizarilor care au facut cheltuieli necesare si utile cu unul sau altul din bunurile succesorale, de aducrea la parta# a fructelor produse de bunurile succesorale de la data deschiderii mostenirii si pana la pata# etc. Cand masa succesorala supusa parta#ului este compusa din doua sau mai multe mosteniri succesive 0de pilda, copiii impart mostenirile ramase dupa tatal si mama lor care au decedat unul dupa altul la un anumit interval de timp), se va proceda la parta# in ordinea 80

deschiderii acestora .Cand obiectul parta#ului il formeaza o mostenire care nu ridica probleme deosebite de evaluare a bunurilor succesorale si de atribuire a acestora, instanta de #udecata va proceda direct prin hotararea pe care o pronunta, mai intai, la stabilirea bunurilor supuse impartelii, a persoanelor cu vocatie la acestea, a cotelor-parti ce se cuvin fiecarui mostenitor, a creantelor pe care mostenitorii le au unii fata de altii, precum si a pasivului mostenirii, dupa care se va proceda la atribuirea in natura a loturilor si la stabilirea eventualelor sulte pentru echilibrarea valorica a acestora intre fostii coindivizari. )aca mostenirea nu poate fi impartita direct de instanta intrucat sunt necesare masuratori sau evaluari ale bunurilor care compun masa de impartit, instanta de #udecata va proceda mai intai la stabilirea printr-o incheiere de admitere in principiu a cererii de parta# a bunurilor supuse impartelii, a persoanelor care au vocatie la mostenire, a cotelor-parti ce revin acestora din mostenire, a creantelor pe care coindivizarii le au unii fata de altii, precum si a pasivului succesiunii, dupa care, prin aceeasi incheiere, se va desemna un expert pentru evaluarea bunurilor si propuneri de formare a loturilor ce urmeaza a fi atribuite coindivizarilor Aceasta incheiere este interlocutorie, fiind obli atorie pentru #udecatorii fondului. !ncheierea de admitere in principiu poate fi completata printr-o noua incheiere daca dupa .pronuntarea celei dintai, dar inainte de pronuntarea hotararii de imparteala se constata ca exista si alti coindivizari sau alte bunuri supuse impartelii despre care nu s-a discutat. )e asemenea, conform aceluiasi text de le e, cu acordul tuturor coindivizarilor, instanta de #udecata poate scoate un bun care a fost cuprins din eroare in masa de impartit. E alitatea in drepturi a coindivizarilor si echitatea parta#ului impun stabilirea valorii de circulatie a bunurilor indivize la data impartelii, dar avandu-se in vedere starea acestora din momentul deschiderii mostenirii * diminuarea sau sporul de valoare trebuie sa fie suportata, respectiv sa profite, tuturor coindivizarilor in proportia cotei-parti ce revine fiecaruia din mostenire . $rincipiul atribuirii bunurilor succesorale in natura. ;oturile formate de expert -pe cat este posibil corespunzand valorii cotei-parti ce revine fiecarui coindivizar din mostenire -* vor fi atribuite in principiu in natura de instanta, respectandu-se in masura posibilului dispozitiile art. &61 alin. 1 C. civ. conform carora Cla formarea loturilor si compunerea partilor, trebuie sa se dea in fiecare parte, pe cat se poate, aceeasi cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoareD. )e aceea, fara consimtamantul coindivizarilor, este nele ala atribuirea tuturor bunurilor succesorale unuia 0unora) dintre coindivizari iar celorlati numai a cotravalorii in bani, atata timp cat atribuirea in natura este posibila . Cu toate acestea, pentru evitarea diminuarii valorii economice a bunurilor succesorale 0mai ales a imobilelor), se va evita Cimbucatatirea peste masuraD a mostenirilor si Cdiviziunea exploatatiilorD 0art. &61 alin. % C. civ.) , ceea ce inseamna ca, in cele din urma, componenta lorturilor este o chestiune de apreciere de fapt, iar nu de drept. $entru formarea si atribuirea loturilor instanta de #udecata va tine seama, daca este cazul, de acordul partilor, iar in lipsa acestuia de criterii cum ar fi: 81

marimea cotei-parti ce revine fiecaruia din masa bunurilor de impartit* natura bunurilor* domiciliul si ocupatia partilor* faptul ca unii dintre coindivizari au adus imbunatatiri bunurilor succesorale cu acordul celorlalti etc. 0art. <&4= C. pr. civ.) . 2ici unul din aceste criterii nu poate fi absolutizat in dauna celorlalte, impunandu-se corelarea lor . Eventuala diferenta valorica intre loturi 0unii coindivizari primind loturi care depasesc valoarea cotei-parti ce le revine din mostenire) va fi compensata prin plata unor sume de bani 0sulte) in favoarea coindivizarilor ale caror loturi au valoare mai mica decat cota lor parte 0art. &6% C. civ. si art. <&4: alin. % C. pr. civ.). Obli atia de plata a sultei stabilite in sarcina mai multor coindivizari este divizibila, iar nu solidara, fiecare fiind tinut la plata doar pentru partea sa, iar nu pentru intre . 2eplata sultei la termen nu poate atra e rezolutiunea parta#ului 0acesta nu este o vanzare), ceilalti coindivizari neavand alta solutie decat aceeea de a urmari silit bunurile debitorului . Atribuirea provizorie sau definitiva a bunurilor succesorale unui sin ur coindivizar. !n conformitate cu dispozitiile art. <&41' alin. 1 C. pr. civ., daca imparteala in natura a unui bun 0sau chiar a intre ii succesiuni) nu este posibila sau daca aceasta ar cauza o diminuare sau o modificare pa ubitoare a valorii sale economice, la cererea unuia sau mai multora dintre coindivizari, instanta de #udecata va proceda, printr-o incheiere, la atribuirea provizorie a intre ului bun celui care a solicitat acest lucru sau, daca mai multi coindivizari au solicitat aceasta, celui desemnat de instanta conform criteriilor de atribuire mentionate mai sus 0supra nr. &1&), stabilindu-se termenul in care trebuie varsate sultele cuvenite celorlalti coindivizari.)aca cel in favoarea caruia s-a facut atribuirea provizorie achita la termenul stabilit sumele cuvenite celorlalti coindivzari, instanta ii va atribui definitiv bunul prin hotarare pronuntata asupra fondului cauzei 0art. <&41' alin. % C. pr. civ.). )aca plata nu este facuta la termen, bunul poate fi atribuit altui coindivizar in aceleasi conditii 0art. <&41' alin. 4 C. pr. civ.).@anzarea bunurilor succesorale si impartirea pretului intre condivizari. Cand nici parta#ul in natura, nici parta#ul prin atribuire nu sunt posibile sau cand toti coindivizarii solicita acest lucru, se va proceda la vanzarea bunurilor succesorale fie prin buna invoiala, fie prin intermediul executorului #udecatoresc, prin licitatie 0art. <&411 si <&4 1% C. pr. civ.) , in vederea lichidarii acestora, adica a transformarii lor in bani, care sa fie impartiti apoi prin hotarare #udecatoreasca intre coindivizari conform cotelor ce le revin fiecaruia din mostenire 0art. <&416 alin. 1 si % C. pr. civ.). Aceasta modalitate de parta# este una extrema, neputamd fi impusa de instanta daca partile cer impartirea in natura sau prin atribuire.

<:) $rocedura de #udecat. a cererii de revizuire. 82

Cererea de revizuire se #udeca potrivit dispozitiilor prevazute pentru cererea de chemare in #udecata. !ntampinarea este obli atorie si se depune la dosar cu cel putin : zile inaintea termenului de #udecata. )ezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii si la faptele pe care se intemeiaza. )aca instanta incuviinteaza cererea de revizuire, ea va schimba, in tot sau in parte, hotararea atacata, iar in cazul hotararilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urma hotarare. 5e va face aratare de hotararea data in revizuire, in #osul ori inalului hotararii revizuite. ,otararea asupra revizuirii este supusa cailor de atac prevazute de le e pentru hotararea revizuita. )aca revizuirea s-a cerut pentru hotarari potrivnice calea de atac este recursul, cu exceptia cazului in care instanta de revizuire este !nalta Curte de Casatie si 3ustitie, a carei hotarare este irevocabila <<) $rocedura de #udecat. a recursului. 5olu/ii 7n recurs. $resedintele va da cuvantul partilor dupa citirea raportului. $rocurorul vorbeste cel din urma, afara de cazul cand este parte principala sau recurent. )aca nu se dovedeste, la prima zi de infatisare, ca recursul a fost depus peste termen sau daca aceasta dovada nu reiese din dosar, el se va socoti facut in termen. ,otararea casata nu are nici o putere. Actele de executare sau de asi urare facute in puterea unei asemenea hotarari sunt desfiintate de drept, daca instanta de recurs nu dispune altfel. !nstanta poate admite recursul, il poate respin e sau anula ori poate constata perimarea lui. !n caz de admitere a recursului, hotararea atacata poate fi modificata sau casata, in tot sau in parte. )aca sunt asite intemeiate mai multe motive, dintre care unele atra modificarea, iar altele casarea, instanta de recurs va casa in intre ime hotararea atacata pentru a se asi ura o #udecata unitara. !n caz de casare, curtile de apel si tribunalele vor re#udeca pricina in fond, fie la termenul cand a avut loc admiterea recursului, situatie in care se pronunta o sin ura decizie, fie la un alt termen stabilit in acest scop. Cu toate acestea, in cazul in care instanta a carei hotarare este recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori #udecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost re ulat citata atat la administrarea probelor, cat si la dezbaterea fondului, instanta de recurs, dupa casare, trimite cauza spre re#udecare instantei care a pronuntat hotararea casata sau altei instante de acelasi rad.!n caz de casare a hotararii atacate. )aca instanta de recurs constata ca ea insasi era competenta sa solutioneze pricina in prima instanta sau in apel, va casa hotararea recurata si va solutiona cauza potrivit competentei sale. unt supuse recursului: hot.r9rile #udec.tore8ti date f.r. drept de apel* 7ncheieri prin care s-a finalizat #udecata unei cereri, cum ar fi:7ncheierea asupra sechestrului asi urator, 7ncheierea dat. asupra popririi asi ur.torii, 7ncheierea pronun/at. 7n rezolvarea unei cereri de 7ndreptare sau de l.murire a hot.r9rii dac. 8i hot.r9rea 7n le .tur. cu care s-a f.cut cererea este susceptibil. de recurs etc* hot.r9rile pronun/ate 7n 83

apel, indiferent dac. au solu/ionat cauza pe fond sau prin excep/ie 0exemplu: nu a/i introdus 7n termen apelul, nu a/i timbrat corespunz.tor cererea de apel, etc.)* 7ncheierile date pe parcursul #udec.rii cauzei, de re ul., ca 8i la apel, pot fi atacate cu recurs doar odat. cu fondul. "ecursul declarat 7mpotriva hot.r9rilor se socote8te f.cut 8i 7mpotriva 7ncheierilor premer .toare* exist. 7ncheieri care pot fi atacate separat cu recurs, cum ar fi:7ncheierea prin care s-a suspendat #udecata cauzei, 7ncheierea prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului etc* exist. 8i 7ncheieri care nu pot fi atacate cu recurs, nici m.car odat. cu hot.r9rea de fond, cum ar fi: 7ncheierea prin care s-a admis sau s-a respins ab/inerea ori s-a admis recuzarea, 7ncheierea cu privire la cererea de asisten/. #udiciar. sau prin care s-a revenit asupra asisten/ei 7ncuviin/ate etc* $ot declara recurs p.r/ile din liti iu care au avut calitate de reclamant sau p9r9t la #udecata 7n fond 8i, eventual, apelant 8i intimat 7n apel. $rocurorul ? indiferent dac. a participat sau nu la #udecat. 7n prim. instan/., poate s. declare recurs 7mpotriva oric.ror hot.r9ri, 7n condi/iile le ii. 5unt 8i cazuri 7n care persoane care nu au participat la #udecat. 7n prim. instan/., nici personal nici prin reprezentare, pot declara recurs. Aermenul de recurs este de 1: zile de la comunicarea hot.r9rii, dac. le ea nu dispune altfel. Exist. situa/ii 7n care le ea prevede un alt termen de recurs dec9t cel de 1: zile. pre deose"ire de apel, legea prevede c dac la prima zi de )nf$i*are nu se dovede*te c recursul a fost depus tardiv sau dac aceast dovad nu reiese din dosar, instan$a va socoate recursul declarat )n termen. Cererea de recurs va cuprinde, sub sanc/iunea nulit./ii, urm.toarele men/iuni: numele, domiciliul sau re8edin/a p.r/ilor ori, pentru persoanele #uridice, denumirea 8i sediul lor, precum 8i, dup. caz, num.rul de 7nmatriculare 7n re istrul comer/ului sau de 7nscriere 7n re istrul persoanelor #uridice, codul unic de 7nre istrare sau, dup. caz, codul fiscal 8i contul bancar. )ac. recurentul locuie8te 7n str.in.tate, va ar.ta 8i domiciliul ales 7n rom9nia, unde urmeaz. s. i se fac. toate comunic.rile privind procesul* indicarea hot.r9rii care se atac.* motivele de nele alitate pe care se 7ntemeiaz. recursul 8i dezvoltarea lor sau, dup. caz, men/iunea c. motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. semn.tura. >n lipsa acestor elemente, cererea de recurs va fi anulat.. +otivele de recurs trebuie s. exprime nemul/umirea cu privire la hot.r9rea atacat., adic. trebuie s. determina/i re8elile pe care le imputa/i instan/ei, cu precizarea c., critica formulat. trebuie s. se 7ncadreze 7n unul sau mai multe dintre motivele de nele alitate mai #os prezentate: 1. instan/a nu a fost alc.tuit. potrivit dispozi/iilor le ale* %.hot.r9rea s-a dat de al/i #udec.tori dec9t cei care au luat parte la dezbaterea 7n fond a pricinii* 4. hot.r9rea s-a dat cu 7nc.lcarea competen/ei altei instan/e* 6.instan/a a dep.8it atribu/iie puterii #udec.tore8ti* :. instan/a a 7nc.lcat formele de procedur. prev.zute sub sanc/iunea nulit./ii, prin hot.r9rea dat.* <. instan/a a acordat mai mult dec9t s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut* &. hot.r9rea nu cuprinde motivele pe care se spri#in. sau c9nd cuprinde motive contradictorii ori str.ine de natura pricinii* -. instan/a, interpret9nd re8it actul #uridic dedus #udec./ii, a schimbat natura ori 84

7n/elesul l.murit 8i v.dit ne7ndoelnic al acestuia* =. hot.r9rea pronun/at. este lipsit. de temei le al ori a fost dat. cu 7nc.lcarea sau aplicarea re8it. a le ii. %ac recursul este declarat )mpotriva unei hotr+ri judectore*ti care nu este supus apelului acesta nu este limitat la motivele de nelegalitate prevzute de lege, instan$a av+nd o"liga$ia s examineze cauza su" toate aspectele. +otivarea cererii de recurs se face prin cererea de recurs sau 7n.untrul termenului de recurs. Aermenul pentru depunerea motivelor de recurs se socote8te de la comunicarea hot.r9rii, chiar dac. recursul s-a f.cut mai 7nainte. 5anc/iunea care intervine este nulitatea recursului. Cererea de recurs se depune la instan/a a c.rei hot.r9re se atac., sub sanc/iunea nulit./ii. Al.turat cererii de recurs trebuie anexata dovada achit.rii taxei #udiciare de timbru. )ac. le ea prevede c. cererea de recurs se timbreaz., atunci se aplic., 7n mod obli atoriu, 8i timbru #udiciar. )ac. nu v. conforma/i dispozi/iilor le ale privitoare la timbra#, sanc/iunea care intervine este anularea cererii de recurs.5e poate depune cererea de recurs personal sau prin po8t.. )ac. depune/i cererea personal, la cerere, vi se poate elibera dovad. scris.. Cererea de recurs formulat. 7nveste8te instan/a cu solu/ionarea recursului. pre deose"ire de apel, cererea de recurs nu suspend, de drept, executarea hotr+rii recurate, dec+t )n cazurile expres prevzute de lege. >ns., pentru a beneficia de acest efect al recursului, se poate cere suspendarea hotararii recurate. Condi/ia esen/ial. pentru a formula cerere de suspendare a execut.rii hot.r9rii recurate este aceea a exercit.rii recursului. Cererea de suspendare se poate formula prin cererea de recurs sau separat pe cale principal.,7n condi/iile dreptului comun sau pe cale de ordonan/. pre8edin/ial.. $entru solu/ionarea cererii trebuie depusa cau/iunea, 7n cuantumul fixat de instan/., dup. ascultarea p.r/ilor, care vor fi citate 7n acest sens. >ncheierea prin care s-a fixat cau/iunea nu este supus. nici unei c.i de atac. >ncheierea prin care instan/a a dispus suspendarea execut.rii este supus. separat recursului, 7n termen de 1: zile de la data comunic.rii. $entru motive temeinice, instan/a poate reveni asupra suspend.rii execut.rii hot.r9rii, 7n condi/iile le ii. Aceast. cerere se #udec. 7n camera de consiliu, cu ascultarea p.r/ilor. >n cazul 7n care a fost admis. cererea intimatului 8i instan/a a revenit asupra suspend.rii dispuse, recurentul poate solicita instan/ei restituirea cau/iunii, 7n condi/iile le ii. ,a fel ca la sta"ilirea cau$iunii *i la restituirea acesteia, instan$a tre"uie s citeze pr$ile. <&) $rocedura ofertei reale. Cand debitorul va voi sa plateasca aceea ce e dator si creditorul nu va voi sa primeasca plata, debitorul e in drept a face oferta reala si a consemna ce e dator. $rocedura pe care o poate folosi debitorul in cazul cand creditorul refuza sa primesca plata sumei ce i se cuvine. Oferta reala se realizeaza prin executorul #udecatoresc, care constata, dupa invitarea creditorului intr85

un anumit loc, intr-o anumita zi si la o anumita ora, fie prezentarea acestuia si efectuarea platii, fie refuzul acestuia de a primi plata, fie neprezentarea lui. $e baza procesului verbal incheiat de executorul #udecatoresc, debitorul poate consemna suma la C.E.C., la dispozitia creditorului si se poate adresa #udecatoriei cu o cerere distincta solicitand validarea platii. ;e ea re lementeaza corespunzator procedura ofertei reale si cu privire la predarea unui obiect , corp cert, datorat. <-) $ropunerea 8i 7ncuviin/area probelor 7n procesul civil. 'ropunerea pro"elor se face de catre reclamant prin cererea de chemare in #udecata, iar de catre parat prin intampinare. Incuviintarea pro"elor. Asupra probelor impuse de parti instanta se pronunta printr-o incheiere motivata, atat in caz de admitere cat si in caz de respin ere a acestora. )e re ul., propunerea probelor se face 7n etapa scris. a procesului civil, etap. care are rolul de informare reciproc. a p.r/ilor privind preten/iile lor, probele folosite 7n sus/inerea preten/iilor, precum 8i rolul de informare a instan/ei privind cauza ce urmeaz. a fi solu/ionat. 8i dovezile pe baza c.rora se va pronun/a.Conform dispozi/iilor le ale, propunerea probelor se face prin cererea de chemare 7n #udecat., prin 7nt9mpinare, prin cererea reconven/ional.. )e asemenea, probele se propun prin cererea de interven/ie 7n cazurile 7n care se formuleaz. o astfel de cerere."eclamantul trebuie s. arate 7n cererea de chemare 7n #udecat. dovezile pe care se spri#in. fiecare cap.t de cerere, p9r9tul trebuie s. arate 7n 7nt9mpinare dovezile cu care se ap.r. 7mpotriva fiec.rui cap.t din cerere. )ac. p9r9tul formuleaz. cerere reconven/ional., el va ar.ta dovezile pe care 78i 7ntemeiaz. preten/iile. >n cazul 7n care se va formula o cerere de interven/ie, aceasta, av9nd natura #uridic. a unei cereri introductive , trebuie s. cuprind. elementele prev.zute de le e pentru cererea de chemare 7n #udecat., adic. intervenientul va ar.ta 8i probele pe care se spri#in.. ;a prima zi de 7nf./i8are , instan/a poate acorda reclamantului un termen pentru 7ntre irea sau modificarea ac/iunii, precum 8i pentru a propune noi dovezi, 7n care caz instan/a dispune am9narea cauzei 8i comunicarea cererii de 7ntre ire sau modificare p9r9tului 7n vederea 7ntocmirii 7nt9mpin.rii, 7n care va ar.ta dovezile cu care se ap.r. fa/. de noile preten/ii ale reclamantului. $e de alt. parte, c9nd se formuleaz. cerere reconven/ional., reclamantul poate cere un termen pentru a depune 7nt9mpinare la aceasta 8i a propune dovezile 7n ap.rare. >n cazul 7n care p9r9tul, care nu este reprezentat sau asistat de avocat, nu a depus 7nt9mpinare, pre8edintele completului 7i va pune 7n vedere, la prima zi de 7nf./i8are, s. arate excep/iile, dovezile 8i toate mi#loacele sale de ap.rare, despre care se va face vorbire 7n 7ncheierea de 8edin/.. ;a cerere, instan/a poate acorda p9r9tului un termen pentru pre .tirea ap.r.rii 8i depunerea 7nt9mpin.rii. >n situa/iile expres prev.zute de le e 7n care 7nt9mpinarea 86

nu este obli atorie, p9r9tul poate propune probele la prima zi de 7nf./i8are. $9n. la modificarea Codului de procedur. civil., 7nt9mpinarea nefiind obli atorie , probele se puteau propune de c.tre p9r9t la prima zi de 7nf./i8are. $robele care nu au fost propuse nu mai pot fi invocate 7n tot cursul instan/ei respective. 5anc/iunea care intervine 7n caz de nesocotire a acestor dispozi/ii este dec.derea p.r/ilor din dreptul de a propune probele cu care doresc s.-8i dovedeasc. preten/iile 8i ap.r.rile. >ns., instan/a nu poate refuza administrarea unei dovezi, propus. tardiv, dac. partea advers. nu a invocat sanc/iunea dec.derii. Exist. trei excep/ii 7n care nu va opera sanc/iunea dec.derii, de8i probele nu au fost propuse 7n condi/iile cerute de le e. Astfel: c9nd nevoia dovezii ar reie8i din dezbateri 8i partea nu o putea prevedea* c9nd administrarea dovezii nu pricinuie8te am9narea #udec./ii* c9nd dovada nu a fost cerut. 7n condi/iile le ii, din pricina ne8tiin/ei sau lipsei de pre .tire a p.r/ii, care nu a fost asistat. sau reprezentat. de avocat . $rima excep/ie se #ustific. pe deplin, c.ci proba, trebuind s. se refere la fapte pertinente 8i concludente, nu poate fi cerut. de la 7nceput cu privire la fapte 8i 7mpre#ur.ri a c.ror le .tur. cu liti iul p.r/ilor n-a ap.rut dec9t 7n cursul dezbaterilor . Astfel c., instan/a va aprecia 7mpre#ur.rile care 7ndrept./esc partea de a cere noi probe, pe care nu le-a putut solicita prin cerere sau 7nt9mpinare ori la prima zi de 7nf./i8are, f.r. a se presupune vreo vin. 7n seama 0sarcina) acesteia . >n situa/ia celei de-a doua excep/ii, dec.derea nu trebuie s. opereze dec9t 7n cazurile 7n care solicitarea dovezilor ar putea fi folosit. ca un mi#loc de ter iversare a solu/ion.rii procesului. )ac. proba se poate efectua chiar 7n 8edin/a 7n care este propus. sau dac. #udecata se am9n. oricum, pentru alte motive, nu este indicat ca proba s. fie respins., de8i este concludent., numai pentru motivul nepropunerii ei 7n termenul prev.zut de le e. Bltima excep/ie, este l.sat. la aprecierea #udec.torului 8i reflect. ri#a le iuitorului rom9n de a ocroti partea care nu are cuno8tin/e #uridice 8i care nu este asistat. sau reprezentat. de avocat. 5anc/iunea dec.derii este prev.zut. 7n mod expres 8i 7n cazul 7ncuviin/.rii probei prin 7nscrisuri propuse 7n condi/iile de excep/ie. Astfel, art.14- alin.4 C.proc.civ. prevede c. dac. #udecata se am9n., partea este obli at., sub sanc/iunea dec.derii, s. depun., cu cel pu/in : zile 7nainte de termenul fixat pentru #udecat., copii certificate de pe 7nscrisurile invocate. )e asemenea, 7n cazul admiterii probei cu martori, lista cu numele 8i locuin/a acestora se va depune, sub pedeapsa dec.derii, 7n termen de : zile de la 7ncuviin/are .;a cele trei excep/ii prezentate mai sus trebuie s. ad.u .m rolul activ al #udec.torului, adic. dreptul 8i 7n acela8i timp obli a/ia de a ordona din oficiu probele neadministrate de p.r/i, pe care el le apreciaz. ca fiind necesare 7n rezolvarea liti iului, chiar dac. p.r/ile se 7mpotrivesc, precum 8i conven/ia expres. a p.r/ilor . )e asemenea, principiul afl.rii adev.rului 7n cauz. 8i 7ndatorirea #udec.torilor de a st.rui prin toate mi#loacele le ale pentru a preveni orice re8eal. 8i pentru a pronun/a o hot.r9re temeinic. 8i le al., vor determina instan/ele s. admit. probele propuse tardiv de c.tre p.r/i 8i 7n alte cazuri dec9t cele prev.zute de art.14- C.proc.civ., atunci c9nd 87

partea potrivnic. celei care a propus proba nu ridic. excep/ia dec.derii la primul termen. >ncuviin/area probelor$robele propuse 7n condi/iile ar.tate vor fi 7ncuviin/ate de c.tre instan/., dup. ce aceasta a cercetat dac. probele sunt admisibile 8i dup. ce le-a pus 7n discu/ia contradictorie a p.r/ilor. !nstan/a va aprecia dac. probele propuse pot fi utile cauzei. $artea trebuie s. arate instan/ei faptele pe care vrea s. le dovedeasc. prin proba solicitat.. )ac. este vorba de dovedirea faptului enerator de drepturi care face obiectul liti iului, proba apare ca folositoare de vreme ce se refer. la 7nsu8i acest fapt. )ac. este vorba de un fapt vecin 8i conex cu faptul enerator de drepturi, instan/a trebuie s. aprecieze dac. le .tura dintre cele dou. fapte este suficient de str9ns. 7nc9t s. fac. util. cunoa8terea faptului vecin 8i conex 7n vederea solu/ion.rii cauzei . !nstan/a trebuie s. aprecieze cu mult. aten/ie utilitatea probelor cu ocazia 7ncuviin/.rii, 7ntruc9t numai dup. administrarea probelor le ale 8i concludente ea poate s. pronun/e o hot.r9re #ust. 8i 7n cuno8tin/. de cauz. . )e la re ula c. probele se pot 7ncuviin/a numai dac. instan/a socote8te c. ele pot s. aduc. dezle area pricinii avem o excep/ie, caz 7n care instan/a va 7ncuviin/a proba f.r. a mai analiza concluden/a acesteia dac. exist. pericolul ca proba Cs. se piard. prin 7nt9rziereD. Cu privire la aceast. excep/ie, 7n doctrin. se consider. c. 7n/elesul dispozi/iei nu poate fi acela de a se 7ncuviin/a o prob. inutil., ci acela c. pertinen/a probei nu este evident. 7n momentul 7n care a fost solicitat., dar sunt semne c. administrarea ei ar putea fi util. 7n viitor, 7n cursul instan/ei . Asupra 7ncuviin/.rii sau respin erii probei instan/a se pronun/. printr-o 7ncheiere motivat.. Este de principiu c. admiterea sau respin erea probelor va fi l.sat. la aprecierea instan/ei, care este 7ns. obli at. s. motiveze m.sura luat.. >n practic. s-a statuat c. respin erea nemotivat. a cererii pentru efectuarea unei expertize contabile face ca hot.r9rea pronun/at. 7n aceste condi/ii s. fie netemeinic. 8i nele al., deoarece nu se poate verifica ra/iunea pentru care proba sau probele solicitate nu au fost admise. !ncheierea prin care se 7ncuviin/eaz. dovezile va ar.ta faptele ce vor trebui dovedite 8i mi#loacele de dovad. 7ncuviin/ate pentru dovedirea lor. >ncheierea de 7ncuviin/are a probelor este o 7ncheiere preparatorie, care nu lea . instan/a, astfel c. aceasta poate reveni asupra unei probe 7ncuviin/ate care a devenit neconcludent., dar are obli a/ia s. arate de ce administrarea probei a devenit inutil.. )ac. proba a fost 7ncuviin/at. 8i nu s-a revenit asupra ei, instan/a este datoare s. o administreze chiar 7n lipsa p.r/ii care a propus-o. C9nd o parte s-a opus la o prob. solicitat. de cealalt. parte, 7ncheierea va cuprinde 8i temeiurile pentru care proba a fost 7ncuviin/at. sau respins., pentru c. aceast. 7ncheiere, form9nd corp comun cu hot.r9rea ce se va da pe fond, este supus. controlului #udiciar o dat. cu hot.r9rea ce se va pronun/a 7n cauz., iar instan/a superioar. trebuie s. aib. posibilitatea de a aprecia temeinicia 8i le alitatea 7ncheierii pronun/ate. C9nd s-au 7ncuviin/at dovezi a c.ror administrare implic. unele cheltuieli, partea care a propus proba este obli at. s. consemneze suma fixat. de instan/. 7n termen de : zile de la 7ncuviin/area probei 8i s. depun. recipisa la refa instan/ei. 88

)ac. proba a fost dispus. din oficiu sau la cererea procurorului 7n procesul pornit de acesta, instan/a va stabili, prin 7ncheiere, cheltuielile de administrare a probei 8i partea care trebuie s. le pl.teasc., put9ndu-le pune 8i 7n sarcina ambelor p.r/i. Aermenul de : zile poate fi prelun it p9n. la 1: zile, c9nd s-au 7ncuviin/at p.r/ilor dovezi. 2e7ndeplinirea 7n termen a acestei obli a/ii atra e dec.derea p.r/ii vinovate din dreptul de a mai administra proba 7ncuviin/at. 7n instan/a respectiv., afar. de cazul 7n care 7nt9rzierea nu provoac. am9narea #udec./ii. >n doctrin. se consider. c. sanc/iunea poate fi 7nl.turat. dac. cealalt. parte nu invoc. excep/ia dec.derii, 7ntruc9t normele care consacr. termenele men/ionate au caracter dispozitiv .

<=) $roro area de competen/. $roro area de competen/. const. 7n extinderea competen/ei unui or an #udiciar 8i asupra unor infrac/iuni sau persoane care nu 7i sunt date 7n competen/.. Bn or an #udiciar nu va putea, prin proro are de competen/., s. preia 7n competen/a sa cauze care revin or anelor superioare ci numai celor inferioare sau e ale 7n rad. Cazurile de proro are de competen/. sunt prev.zute de le e, nefiind posibil. proro are conven/ional.. $roro area de competenta este re lementata in interesul unei bune administrari a #ustitiei si poate fi: le ala, cand este prevazuta expres in le e, de exemplu, cererile accesorii si incidentale se rezolva de catre instanta care este competenta sa #udece cererea principala* #udiciara, cand este stabilita pe cale #udecatoresca, de exemplu, in caz de stramutare* conventionala, cand rezulta din acordul partilor, de exemplu, cand paratul accepta sa fie #udecat de catre o alta instanta decat a domiciliului sau. &') "ecunoa8terea ? mi#loc de prob.. "ecunoasterea de catre una dintre parti a anumitor acte sau fapte, pe care partea adversa isi intemeiaza exceptiile, recunoasterea care este de natura sa produca efecte impotriva autorului ei. Ca mi#loc de proba, recunoasterea are ca obiect actele si faptele pe care partea adversa isi intemeiaza pretentiile, nu drepturile pe care partea adversa le invoca. "ecunoasterea dreptului 0drepturilor) nu este un simplu mi#loc de proba, ci este un act procesual de dispozitie si are ca efect incetarea procesului, deoarece acesta ramane fara obiect. "ecunoasterea nu este o simpla explicatie data, ci este, in cele din urma, si ea un act unilateral care poate sa produca efecte impotriva autorului ei. +ai mult, in calitate de act unilateral, recunoasterea este un act de dispozitie si ca urmare ea poate sa fie facuta doar in cazul in care este vorba de drepturile de care partile pot sa dispuna, poate sa fie facuta numai personal de catre partile aflate in liti iu ori de catre un reprezentant al lor, imputernicit cu procura speciala* poate sa fie facuta de catre o persoana care are deplina capacitate de exercitiu si este irevocabila, putand fi retractata doar 89

daca cel care a facut-o va dovedi ca recunoasterea a fost rezultatul unei erori de fapt. )ispozitiile Codului civil privitoare la marturisire ca mi#loc de proba, fac distinctie intre marturisirea #udiciara si cea extra#udiciara. +arturisirea #udiciara este cea care se face in fata instantei de #udecata, in cursul procesului in care ea este folosita si cu privire la obiectul acelui proces. Orice recunoastere facuta in alte conditii, deci inclusiv in fata unei instante de #udecata, dar cu prile#ul unui alt proces este o marturisire extra#udiciara. !n masura in care a fost consacrata intr-un inscris, aceasta marturisire va avea valoare probatorie specifica inscrisurilor. !n masura in care marturia extra#udiciara s-a facut verbal, , ea nu poate servi ca dovada cand obiectul cererii nu poate fi dovedit prin martori, ceea ce inseamna ca marturia extra#udiciara verbala va putea fi folosita, in principal, neconditionat in materie de fapte #uridice, iar in privinta actelor #uridice va putea fi folosita doar in cazurile de exceptie, in care poate fi folosita proba cu martori. +arturisirea este individuala, ceea ce inseamna ca instanta trebuie sa si-o insuseasca asa cum autorul ei a facut-o, fara sa o poata fractiona pentru a retine doar anumite parti. !n practica marturisirea imbraca forma calificata, caracterizata prin aceea ca la faptul pretins de partea adversa autorul adau a impre#urarile anterioare care schimba calificarea acelor fapte, au forma complexa, caracterizata prin aceea ca autorul recunoasterii adau a niste fapte anterioare, care fie inlatura pretentiile celeilalte parti, fie le diminueaza. !n cazul acestor doua forme ale recunoasterii posibilitatea divizarii marturisirii nu trebuie exclusa. "ecunoasterile privitoare la drepturile in #udecata, renuntarile, cum si propunerile de tranzactie nu se pot face decat in temeiul unei procuri speciale. Avocatul care a asistat pe o parte la #udecarea pricinii, chiar fara mandat, poate face orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate sa exercite de asemenea orice cale de atac impotriva hotararii date* in acest caz insa, toate actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea. )aca paratul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului, instanta, la cererea acestuia, va da o hotarare partiala in masura recunoasterii &1) "ecursul ? no/iune, obiect, subiecte, motive, termenul de declarare. Care sunt hot.r9rile #udec.tore8ti supuse recursului: hot.r9rile #udec.tore8ti date f.r. drept de apel* 7ncheieri prin care s-a finalizat #udecata unei cereri, cum ar fi:7ncheierea asupra sechestrului asi urator, 7ncheierea dat. asupra popririi asi ur.torii, 7ncheierea pronun/at. 7n rezolvarea unei cereri de 7ndreptare sau de l.murire a hot.r9rii dac. 8i hot.r9rea 7n le .tur. cu care s-a f.cut cererea este susceptibil. de recurs etc* hot.r9rile pronun/ate 7n apel, indiferent dac. au solu/ionat cauza pe fond sau prin excep/ie 0exemplu: nu a/i introdus 7n termen apelul, nu a/i timbrat corespunz.tor cererea de apel, etc.)* 7ncheierile date pe parcursul #udec.rii cauzei, de re ul., ca 8i la apel, pot fi atacate cu recurs doar odat. cu fondul. "ecursul declarat 90

7mpotriva hot.r9rilor se socote8te f.cut 8i 7mpotriva 7ncheierilor premer .toare* exist. 7ncheieri care pot fi atacate separat cu recurs, cum ar fi:7ncheierea prin care s-a suspendat #udecata cauzei, 7ncheierea prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului etc* exist. 8i 7ncheieri care nu pot fi atacate cu recurs, nici m.car odat. cu hot.r9rea de fond, cum ar fi: 7ncheierea prin care s-a admis sau s-a respins ab/inerea ori s-a admis recuzarea, 7ncheierea cu privire la cererea de asisten/. #udiciar. sau prin care s-a revenit asupra asisten/ei 7ncuviin/ate etc* Ca 8i la apel, 7n principal, p.r/ile din liti iu care au avut calitate de reclamant sau p9r9t la #udecata 7n fond 8i, eventual, apelant 8i intimat 7n apel. 2u numai reclamantul 8i p9r9tul au dreptul s. declare recurs, ci 8i persoanele care ai intervenit din voia lor sau for/at 7n proces 0exemplu: intervenientul principal, chematul 7n aran/ie, etc.). Avocatul care a asistat la #udecarea pricinii, chiar dac. nu a fost 7mputernicit 7n acest sens, poate s. declare recurs 7mpotriva hot.r9rii. >ns., pentru sus/inerea recursului, trebuie incheiata o nou. 7mputernicire avoca/ial. cu acesta. )ac. recursul este declarat de un avocat care nu a asistat 7n prim. instan/. 8i nici nu a fost an a#at 7n acest sens, trebuie s. confirma/i 7n instan/. c. v. 7nsu8i/i recursul 0confirmarea poate fi f.cut. 8i dup. 7mplinirea termenului de recurs). $rocurorul ? indiferent dac. a participat sau nu la #udecat. 7n prim. instan/., poate s. declare recurs 7mpotriva oric.ror hot.r9ri, 7n condi/iile le ii. 5unt 8i cazuri 7n care persoane care nu au participat la #udecat. 7n prim. instan/., nici personal nici prin reprezentare, pot declara recurs. Aermenul de recurs este de 1: zile de la comunicarea hot.r9rii, dac. le ea nu dispune altfel. Exist. situa/ii 7n care le ea prevede un alt termen de recurs dec9t cel de 1: zile. Aermenul de recurs poate fi prelun it cu : zile de c.tre pre8edintele instan/ei, care prime8te cererea de recurs, c9nd constat. c. aceasta nu 7ndepline8te condi/iile prev.zute de le e. Aceast. prelun ire a termenului de recurs se face de c.tre pre8edintele instan/ei unde trebuie depusa cererea de recurs 8i numai dac. este depusa personal. 5pre deosebire de apel, le ea prevede c. dac. la prima zi de 7nf./i8are nu se dovede8te c. recursul a fost depus tardiv sau dac. aceast. dovad. nu reiese din dosar, instan/a va socoate recursul declarat 7n termen. Cererea de recurs va cuprinde, sub sanc/iunea nulit./ii, urm.toarele men/iuni* numele, domiciliul sau re8edin/a p.r/ilor ori, pentru persoanele #uridice, denumirea 8i sediul lor, precum 8i, dup. caz, num.rul de 7nmatriculare 7n re istrul comer/ului sau de 7nscriere 7n re istrul persoanelor #uridice, codul unic de 7nre istrare sau, dup. caz, codul fiscal 8i contul bancar. )ac. recurentul locuie8te 7n str.in.tate, va ar.ta 8i domiciliul ales 7n rom9nia, unde urmeaz. s. i se fac. toate comunic.rile privind procesul* indicarea hot.r9rii care se atac* motivele de nele alitate pe care se 7ntemeiaz. recursul 8i dezvoltarea lor sau, dup. caz, men/iunea c. motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat* semn.tura. >n lipsa acestor elemente, cererea de recurs va fi anulat.. +otivele de recurs trebuie s. exprime nemul/umirea cu privire la hot.r9rea atacat., adic. trebuie determinate re8elile care sunt imputate instan/ei, cu precizarea c., critica 91

formulat. trebuie s. se 7ncadreze 7n unul sau mai multe dintre motivele de nele alitate mai #os prezentate:1. instan/a nu a fost alc.tuit. potrivit dispozi/iilor le ale* %.hot.r9rea s-a dat de al/i #udec.tori dec9t cei care au luat parte la dezbaterea 7n fond a pricinii* 4. hot.r9rea s-a dat cu 7nc.lcarea competen/ei altei instan/e* 6.instan/a a dep.8it atribu/iie puterii #udec.tore8ti* :. instan/a a 7nc.lcat formele de procedur. prev.zute sub sanc/iunea nulit./ii, prin hot.r9rea dat.* <. instan/a a acordat mai mult dec9t s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut* &. hot.r9rea nu cuprinde motivele pe care se spri#in. sau c9nd cuprinde motive contradictorii ori str.ine de natura pricinii* -. instan/a, interpret9nd re8it actul #uridic dedus #udec./ii, a schimbat natura ori 7n/elesul l.murit 8i v.dit ne7ndoelnic al acestuia* =. hot.r9rea pronun/at. este lipsit. de temei le al ori a fost dat. cu 7nc.lcarea sau aplicarea re8it. a le ii* )eci cererea de recurs nu trebuie s. fac. referire doar la motivele de nele alitate, ci trebuie dezvoltate 7n parte, fiecare motiv de nele alitate. Aceast. ar umentare a motivelor de recurs poate fi depus. 8i printr-un memoriu separat, 7ns. trebuie precizat 7n cererea de recurs c. expunerea pe lar a motivelor de recurs le ve/i depune printr-un memoriu separat. )ac. recursul este declarat 7mpotriva unei hot.r9ri #udec.tore8ti care nu este supus. apelului acesta nu este limitat la motivele de nele alitate prev.zute de le e, instan/a av9nd obli a/ia s. examineze cauza sub toate aspectele. +otivarea cererii de recurs se face prin cererea de recurs sau 7n.untrul termenului de recurs. Aermenul pentru depunerea motivelor de recurs se socote8te de la comunicarea hot.r9rii, chiar dac. recursul s-a f.cut mai 7nainte. 5anc/iunea care intervine este nulitatea recursului. Exista posibilitatea, dac. nu e motivat recursul, s. fie invocate oral motive de ordine public. 0exemplu: 7nc.lcarea normelor de competen/. material., adic. hot.r9rea nu a fost pronun/at. de 7nstan/a competent. material) iar instan/a are obli a/ia s. le analizeze, chiar 7n lipsa motiv.rii recursului 0aceste motive de ordine public. pot fi invocate 8i de instan/. din oficiu). Cererea de recurs se depune la instan/a a c.rei hot.r9re se atac., sub sanc/iunea nulit./ii. )ac. motivele de recurs sunt formulate separat de cererea de recurs, acestea nu trebuie depuse neap.rat la instan/a a c.rei hot.r9re se atac., ci pot fi depune direct la instan/a de recurs. Cererea de recurs se depune 7n at9tea exemplare c9/i intima/i sunt. )ac. cererea de recurs este depusa personal 8i nu sunt copiile necesare, se va cere s. fie depuse 7n termen de %6 de ore, 7n vederea comunic.rii 8i se va semna pe exemplarul care r.m9ne la instan/. c. a luat la cuno8tin/. despre aceast. obli a/ie. Este 7n interesul p.r/ii s. se conformeze acestei cerin/e deoarece, 7n caz contrar, instan/a va fi nevoit. s. acorde un alt termen de #udecat. pentru a comunica tuturor p.r/ilor cererea depus.. Al.turat cererii de recurs trebuie s. anexata dovada achit.rii taxei #udiciare de timbru. )ac. le ea prevede c. cererea de recurs se timbreaz., atunci se aplic., 7n mod obli atoriu, 8i timbru #udiciar. )ac. nu se conforma dispozi/iilor le ale privitoare la timbra#, sanc/iunea care intervine este anularea cererii de recurs. 5e poate depune cererea de recurs personal sau prin po8t.. Cererea de recurs formulat. 92

7nveste8te instan/a cu solu/ionarea recursului. 5pre deosebire de apel, cererea de recurs nu suspend., de drept, executarea hot.r9rii recurate, dec9t 7n cazurile expres prev.zute de le e. >ns., pentru a beneficia de acest efect al recursului, exista posibilitatea de a solicita instan/ei de recurs s. dispun. suspendarea execut.rii hot.r9rii recurate. Condi/ia esen/ial. pentru a formula cerere de suspendare a execut.rii hot.r9rii recurate este aceea a exercit.rii recursului. Cererea de suspendare se poate formula prin cererea de recurs sau separat pe cale principal.,7n condi/iile dreptului comun sau pe cale de ordonan/. pre8edin/ial.. $entru solu/ionarea cererii trebuie depusa cau/iunea, 7n cuantumul fixat de instan/., dup. ascultarea p.r/ilor, care vor fi citate 7n acest sens. >ncheierea prin care s-a fixat cau/iunea nu este supus. nici unei c.i de atac. >ncheierea prin care instan/a a dispus suspendarea execut.rii este supus. separat recursului, 7n termen de 1: zile de la data comunic.rii. $entru motive temeinice, instan/a poate reveni asupra suspend.rii execut.rii hot.r9rii, 7n condi/iile le ii. Aceast. cerere se #udec. 7n camera de consiliu, cu ascultarea p.r/ilor. >n cazul 7n care a fost admis. cererea intimatului 8i instan/a a revenit asupra suspend.rii dispuse, recurent, poate solicita instan/ei restituirea cau/iunii, 7n condi/iile le ii. ;a fel ca la stabilirea cau/iunii 8i la restituirea acesteia, instan/a trebuie s. citeze p.r/ile. &%) "eprezentarea p.r/ilor 7n procesul civil. $ersoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in #udecata decat daca sunt reprezentate, asistate ori autorizate in chipul aratat in le ile sau statutele care randuiesc capacitatea sau or anizarea lor. "eprezentarea conven/ional. este reprezentarea 7n temeiul c.reia o persoan., parte 7ntr-un proces civil, d. unei alte persoane alese 7mputernicirea de a o reprezenta 7n acel proces. Aemeiul #uridic al reprezent.rii conven/ionale 7l .sim 7nscris 7n art. <& alin. 1 c.proc.civ. care prevede: C$.r/ile pot s. exercite drepturile procesuale personal sau prin mandatarD. Ca urmare, p.r/ile au posibilitatea de a decide dac. vor sta personal 7n proces sau printr-un mandatar. "eprezentarea conven/ional. #udiciar. 7n cazul persoanelor fizice ia na8tere prin acordul p.r/ilor, 7n baza unui contract de mandat. )eoarece are caracterul unui contract de mandat, reprezentarea conven/ional. a persoanelor fizice este re lementat. 7n principiu de dispozi/iile codului civil privitoare la contractul de mandat, fa/. de care le ea procesual. civil. a stabilit re uli speciale cerute de specificul acestei reprezent.ri. $.r/ile pot fi reprezentate 8i printr-un mandatar. >n principiu, orice persoan. capabil. poate reprezenta 7n instan/. pe o alt. persoan. care este parte 7ntr-un proces civil. +andatul poate fi dat unei persoane fizice care nu are calitatea de avocat sau unui avocat. )ac. mandatul este dat unui neavocat, mandatarul nu poate pune concluzii dec9t prin avocat, cu excep/ia consilierului #uridic care, potrivit le ii, reprezint. partea ? este vorba despre persoane #uridice. Aceast. cerin/. a 93

le ii are drept scop de a se realiza o mai bun. ap.rare a intereselor p.r/ilor prin reprezentarea lor de c.tre persoane cu pre .tire special., precum 8i de a 7nl.tura exercitarea clandestin. a profesiei de avocat de c.tre ter/e persoane. $rin urmare, se poate da mandat unei persoane sa reprezinte interesele altei persoane intr-un liti iu civil. &4) "evizuirea ? no/iune, caracteristici, obiect, subiecte. Este re lementata de art. 4%%-4%-, C.pr.civ. Atributele acesteia sunt: este o cale de atac de retractare, indreptandu-se impotriva instantei a carei hotarare se ataca* este o cale de atac comuna, pentru ca sta la dispozitia partilor* este o cale de atac extraordinara, pentru ca poate fi exercitata numai pentru unul dintre cele opt motive prevazute expres si limitativ prin le e. !n principiu, este nesuspensiva de executare, dar executarea poate fi suspen-data la cererea partii si cu plata unei cautiuni. $oate fi exercitata impotriva unei hotarari irevocabile sau definitive, daca prin aceasta hotarare s-a solutionat fondul sau s-a trasat un diferend #uridic intre parti. ;e ea prevede aici o sin ura exceptie, si anume ca nu pot face obiectul revizuirii hotararile de divort sub aspectul desfacerii casatoriei, @or putea face insa, obiectul revizuirii hotararile pronuntate in le atura cu cererile accesorii sau hotararile prin care se rezolva parta#ul bunurilor. +otivele revizuirii pot fi invocate separat, prin cereri succesive, atunci cand competenta de rezolvare a acestora apartine unor instante diferite. Cele opt motive de revizuire ar putea fi rupate in urmatoarele cate orii:1. Bnele motive sunt intrinseci hotararii atacate. )ispozitivul hotararii cu-prinde elemente potrivnice, instanta s-a pronuntat plus si ultra petita in una si aceeasi cauza sau s-au pronuntat doua hotarari potrivnice. %. Alte motive sunt extrinseci hotararii atacate. Astfel, putem intalni situatii in care obiectul pricinii nu se mai afla in fiinta si, prin urmare, nu se poate executa silit hotararea. )e asemenea, se poate ca un #udecator, un martor sau un expert sa fi fost condamnat pentru o infractiune in le atura cu pricina sau ca partea sa fi fost impiedicata, dintr-un motiv de forta ma#ora, sa se prezinte la dezbateri si sa instiinteze despre aceasta instanta de #udecata. 4. Bnele motive sunt de ordin procesual -* ;ipsa de aparare a statului, a altor persoane de drept public sau utilitate publica, a minorilor, a interzisilor #udecatoresti ori a absentilor sau apararea lor cu viclenie. 6. +otive de fond -* 1aptul ca hotararea cuprinde dispozitii potrivnice. Aermenul de revizuire este, dupa caz: a) )e re ula, termenul este de o luna, care incepe sa cur a de la data comunicarii sau pronuntarii hotararii, de la ultima hotarare, in cazul pronuntarii a doua hotarari cu acelasi obiect, de la data descoperirii unui inscris nou 0in inteles restrictiv, nu o alta proba, cum ar fi un martor), decisiv pentru solutionarea cauzei. b) Aermenul este de < luni de la data dobandirii capacitatii in cazul lipsei de aparare sau daca apararea incapabilului sau a absentului s-a facut cu viclenie. c) Aermenul este de 1: zile, cand partea a fost impiedicata sa se prezinte la instanta si sa 94

instiinteze despre aceasta instanta. Cele 1: zile cur de la incetarea cazului de forta de ma#ora. $rocedura revizuirii se caracterizeaza prin: competenta rezolvarii cererii de revizuire apartine, de re ula, instantei careia a pronuntat hotararea atacata. Aotusi, pentru motivul de revizuire constand in existenta a doua hotarari #udecatoresti contradictorii, competenta apartine instantei ierarhic superioare acelora care au pronuntat hotararea* partea trebuie sa faca o cerere de revizuire, aratand si motivele de revizuire* partea poate sa solicite repunerea in termen de revizuire* intampinarea este obli atorie* in principiu, daca nu se face o cerere, #udecata unei cereri de revizuire, nu suspenda executarea hotararii #udecatoresti atacate. Cererea de revizuire va fi rezolvata de aceeasi instanta care a pronuntat hotararea atacata si in aceeasi compunere a completului de #udecata. 5olutia instantei de revizuire in raport de motivele de revizuire va fi, dupa caz: 1. $entru situatii de minus petita se completeaza hotararea. %. $entru situatii de plus sau ultra petita se modifica hotararea. 4. )aca obiectul pricinii nu mai exista, va fi obli ata partea la plata contrava-lorii acestuia. 6. $entru motiv de condamnare a #udecatorului cu privire la o infractiune ce are le atura cu pricina, se va pronunta o noua hotarare. :. 5e pronunta o noua hotarare in cazul descoperirii unui inscris, in cazul im-piedicarii partii sa se prezinte la instanta sau in cazul lipsei de aparare sau de aparare cu viclenie. <. !n cazul in care exista doua hotarari potrivnice, instanta ierarhic superioara va anula cea de-a doua hotarare pronuntata. ,otararea instantei de revizuire va putea fi atacata prin aceleasi cai de atac prin care poate fi atacata si hotararea care face obiectul revizuirii. "evizuirea unei hotarari ramase definitiva in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere in urmatoarele cazuri: 1. daca dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice ce nu se pot aduce la indeplinire* %. daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decat s-a cerut* 4. daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta*6. daca un #udecator, martor sau expert, care a luat parte la #udecata, a fost condamnat definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma #udecatii ori daca un ma istrat a fost sanctionat disciplinar pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau rava ne li#enta in acea cauza*:. daca, dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o impre#urare mai presus de vointa partilor, ori daca s-a desfiintat sau s-a modificat hotararea unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere* <. daca statul ori alte persoane #uridice de drept public sau de utilitate publica, disparutii, incapabilii sau cei pusi sub curatela nu au fost aparati deloc sau au fost aparati cu viclenie de cei insarcinati sa-i apere*&. daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi rad sau de rade deosebite, in una si aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avand aceeasi calitate.-.sa se infatiseze la #udecata si sa instiinteze instanta despre aceasta, dintr-o impre#urare mai presus 95

de vointa sa. =. daca Curtea Europeana a )repturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarari #udecatoresti, iar consecintele rave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate.Cererea de revizuire se indreapta la instanta care a dat hotararea ramasa definitiva si a carei revizuire se cere. &6) 5arcina probei 7n procesul civil. 5arcina probei revine celui care face o propunere 0afirmatie) inaintea #udecatii, deoarece trebuie sa o dovedeasca. )eci, in procesul civil, sarcina probei este impartita intre reclamant 0pentru a-si dovedi pretentiile) si parat 0pentru a dovedi netemeinicia pretentiilor reclamantului), la care se adau a si rolul activ al instantei 0care poate ordona probe din oficiu, chiar daca partile se impotrivesc). >ntr-un proces exist. trei persona#e : reclamantul, care intenteaz. ac/iunea, p9r9tul contra c.ruia aceasta este introdus. 8i #udec.torul, care are misiunea de a spune dac. cererea este fondat., 7ntemeiat.. 5arcina probei const. 7n a 8ti care dintre aceste persona#e trebuie s. caute 8i s. aduc. proba preten/iilor. Cronolo ic, reclamantul este primul care are sarcina probei, 7ntruc9t procesul civil este pornit de c.tre acesta prin introducerea cererii de chemare 7n #udecat.. $9r9tul nu are de f.cut nici o dovad., at9ta timp c9t nu face nici o propunere instan/ei de #udecat., ci doar nea . dreptul pretins de reclamant. 2umai dup. ce reclamantul a f.cut dovada faptelor pe care-8i 7ntemeiaz. preten/ia, p9r9tul trebuie s. ias. din pasivitate 8i s. se apere, critic9nd probele aduse de reclamant 8i solicit9nd respin erea ac/iunii ca ne7ntemeiat. sau nefondat.. >n aceast. ultim. situa/ie sarcina probei o are p9r9tul, deoarece el este cel care face o afirma/ie 7naintea #udec./ii. 5unt situa/ii 7n care p9r9tul are mai 7nt9i sarcina probei. Este cazul excep/iilor invocate de c.tre p9r9t pentru a paraliza preten/iile reclamantului. )e exemplu, prescrip/ia, puterea lucrului #udecat, litispenden/a. >n aceste 7mpre#ur.ri, sarcina probei revine mai 7nt9i p9r9tului, deoarece el este cel care face o propunere 7naintea #udec.torului, transform9ndu-se astfel 7n reclamant 7n raportul probatoriu. C9nd p9r9tul introduce o cerere reconven/ional. sau o cerere de chemare 7n aran/ie a unui ter/, el se transform. 7n reclamant at9t 7n instan/. c9t 8i 7n raportul probatoriu, aplic9ndu-i-se 7n 7ntre ime re ula comun. privind sarcina probei. >n aceast. situa/ie, reclamantul din cererea de chemare 7n #udecat. va avea sarcina probei dup. ce p9r9tul 8i-a dovedit afirma/iile. "e ula privind sarcina probei rezult., at9t din re lement.rile le ale, c9t 8i din lo ic. 8i echitate. >ntre reclamantul care dore8te s. schimbe o situa/ie ce exist. 8i p9r9tul care beneficiaz. de aceasta, mai demn de protec/ia le ii, p9n. la efectuarea proba/iunii, este p9r9tul care are 7n favoarea sa situa/ia de fapt ? ce corespunde 7n eneral situa/iei de drept ? dec9t reclamantul care formuleaz. doar preten/ii . Cel care introduce o cerere 7n #usti/ie solicit. s. se constate c. 96

actuala stare de fapt este neconcordant. cu cea de drept 8i, ca urmare, cere s. modifice 7n favoarea sa situa/ia respectiv.. >ns. aceast. preten/ie nu poate fi acceptat. de instan/. dec9t dac. este dovedit., adic. reclamantul trebuie s.-l convin . pe #udec.tor c. el are dreptate. !ndiferent c. se pretinde un drept real sau un drept de crean/., se va presupune c. actuala stare de lucruri de care beneficiaz. p9r9tul, dar a c.rei schimbare o solicit. reclamantul, corespunde adev.rului. Odat. ce preten/ia reclamantului pare a corespunde realit./ii, prin mi#loacele de prob. produse, situa/ia prezumat. la declan8area liti iului 8i favorabil. p9r9tului este 7nlocuit. cu o alt. situa/ie, favorabil. de data aceasta reclamantului, care va avea c98ti de cauz., dac. p9r9tul nu va dovedi c. noua situa/ie nu este real.. $rin urmare, fiecare parte, atunci c9nd invoc. un fapt nou 7n spri#inul preten/iei sau ap.r.rii sale, trebuie s.-i dovedeasc. existen/a. )e re ul., 7ntr-un proces obi8nuit, sarcina probei se 7mparte 7ntre reclamant 8i p9r9t . +ai exact, aceast. sarcin. revine 7nt9i reclamantului, apoi p9r9tului. 5e 7nt9lnesc, 7ns., cazuri 7n care p.r/ile au o situa/ie e al. cu privire la sarcina probei. )e exemplu, 7ntr-o cerere 7n r.ni/uire, 7n care fiecare dintre p.r/i are 7ndoitul rol de reclamant 8i p9r9t. Aot la o #udecat. dubl. d. na8tere 8i parta#ul #udiciar. $9r9tul fiind 8i el considerat ca reclamant, deoarece poate ob/ine CcondamnareaD reclamantului ini/ial, chiar f.r. s. se fi 7ndreptat cu o cerere 7mpotriva lui. C9t prive8te repartizarea sarcinii probei 7ntre reclamant 8i p9r9t, 7n doctrin. s-a pus problema 7ntinderii obli a/iei fiec.reia dintre p.r/i, adic. ce elemente trebuie s. dovedeasc. unul 8i ce elemente cel.lalt, desprinz9ndu-se urm.toarele formule: reclamantul va face proba cre.rii raportului #uridic dintre el 8i p9r9t* p9r9tul va invoca 8i va dovedi, dup. caz, fie faptele care au dus la ineficacitatea faptului enerator de raport #uridic, fie faptele care au modificat raportul #uridic dintre p.r/i, fie faptele care au stins raportul #uridic dintre ele ori faptele-obstacol care au 7mpiedicat crearea acestui raport sau care au stins dreptul la ac/iune 7n sens material. )ac. din aceste formule nu reiese cui revine sarcina probei, precum 8i atunci c9nd se pune din oficiu 7n discu/ia p.r/ilor o 7mpre#urare de fapt, #udec.torul poate hot.r7 care dintre p.r/i s. fac. proba. >n anumite cazuri, #udec.torul poate dispune ca reclamantul s. fac. o prob. care, 7n mod normal, revine p9r9tului sau invers. >n aceste situa/ii, #udec.torul trebuie s. aib. 7n vedere dup. cum una sau alta dintre p.r/i poate face proba mai u8or 8i mai bine, precum 8i respectarea re ulii 7nscrise 7n C.civ. Ca urmare, re ula statornicit. 7n C.civ. trebuie completat. cu 7ndatorirea #udec.torului de a st.rui prin toate mi#loacele le ale 7n vederea descoperirii adev.rului 8i cu dreptul acestuia de a ordona probele pe care le consider. necesare, chiar dac. p.r/ile se 7mpotrivesc. 3udec.torul caut. probe al.turi de p.r/i, dar nu se substituie lor . Obli a/ia #udec.torului de a colabora la aflarea adev.rului este independent. de sarcina probei. ".sturnarea sarcinii probei-$9r9tul 7n aceast. calitate are primul sarcina probei, spre deosebire de excep/ii 8i cererea reconven/ional., unde are mai 7nt9i sarcina de a proba pentru c. dob9nde8te calitatea de reclamant. )octrina opineaz. c. sarcina probei este r.sturnat. ca 97

urmare a stabilirii unor prezum/ii le ale, trec9nd de la cel care trebuia s-o fac. la partea advers.. C$rezum/ia le al. dispens. de orice dovad. pe acela 7n favoarea c.ruia este f.cut.D. Cu alte cuvinte, dispens9nd de dovad. pe beneficiarul prezum/iei, oricare ar fi pozi/ia sa 7n proces, 8i d9nd celeilalte p.r/i posibilitatea s. r.stoarne prezum/ia, le ea 7n realitate opereaz. o r.sturnare a sarcinii probei . >ns. aceasta este strict exact numai 7n cazul prezum/iilor relative, care permit proba contrar., a prezum/iilor absolute ce pot fi r.sturnate prin m.rturisire, precum 8i 7n cazul prezum/iilor calificate ca intermediare sau mixte, deoarece 7mpotriva prezum/iilor absolute irefra abile le ea interzice dovada contrar.. Astfel, 7n cazul prezum/iilor le ale relative, c9nd le ea presupune c. st.rii de fapt 7i corespunde o anumit. stare de drept, beneficiarul prezum/iei trebuie s. dovedeasc. numai faptul din care decur e prezum/ia, iar partea potrivnic., dac. dore8te s. r.stoarne aceast. stare, este obli at. s. administreze proba contrar. . >n cazul prezum/iilor le ale absolute ce pot fi r.sturnate prin m.rturisire, beneficiarul prezum/iei va proba faptul vecin 8i conex pe care se spri#in. prezum/ia, iar partea advers. va administra intero atoriul pentru a 7ncerca s. ob/in. recunoa8terea faptului contrar . Ei 7n cazul prezum/iilor le ale intermediare sau mixte, beneficiarul prezum/iei nu are de f.cut dec9t proba faptului vecin 8i conex pe care se bazeaz. prezum/ia, iar partea dovedeasc. c. prezum/ia nu corespunde realit./ii, 7n cazul respectiv. &:) 5tr.mutarea 8i dele area pricinilor Cand una din parti are doua rude sau afini pana la radul al patrulea inclusiv printre ma istratii instantei, cealalta parte poate cere stramutarea pricinii la o alta instanta de acelasi rad. 5tramutarea pricinii se mai poate cere pentru motive de banuiala le itima sau de si uranta publica. Ganuiala se socoteste le itima de cate ori se poate presupune ca nepartinirea #udecatorilor ar putea fi stirbita datorita impre#urarilor pricinii, calitatii partilor ori vra#masiilor locale. 5tramutarea pentru motiv de rudenie sau de afinitate trebuie ceruta mai inainte de inceperea oricarei dezbateri* cea intemeiata pe banuiala le itima sau si uranta publica se poate cere in orice stare a pricinii. 5tramutarea pentru si uranta publica se poate cere numai de procurorul de pe lan a Curtea 5uprema de 3ustitie. Cererea de stramutare intemeiata pe motive de rudenie sau de afinitate se depune la instanta imediat superioara. Cererea de stramutare intemeiata pe motive de banuiala le itima sau de si uranta publica se depune la Curtea 5uprema de 3ustitie. Cererea de stramutare se #udeca in camera de consiliu. $resedintele instantei va putea cere dosarul pricinii si sa ordone, fara citarea partilor, suspendarea #udecarii pricinii, comunicand de ur enta aceasta masura instantei respective. !n caz de admitere, pricina se trimite spre #udecata unei alte instante de acelasi rad.,otararea potrivnic. trebuie s.

98

asupra stramutarii se da fara motivare si nu este supusa nici unei cai de atac. Ea va arata in ce masura actele indeplinite de instanta inainte de stramutare urmeaza sa fie pastrate. &<) 5uspendarea procesului civil. !nstanta va suspenda #udecata:1. cand amandoua partile o cer*%. daca nici una din parti nu se infatiseaza la stri area pricinii.Cu toate acestea pricina se #udeca daca reclamantul sau paratul au cerut in scris #udecarea in lipsa. 3udecata pricinilor se suspenda de drept:1. prin moartea uneia din parti, afara de cazul cand partea interesata cere termen pentru introducerea in #udecata a mostenitorilor* %. prin interdictie sau punere sub curatela a unei parti pana la numirea tutorelui sau curatorului* 4. prin moartea mandatarului uneia din parti, intamplata cu mai putin de 1: zile inainte de ziua infatisarii*6. prin incetarea functiei tutorelui sau curatorului* :. prin deschiderea procedurii reor anizarii #udiciare si a falimentului asupra reclamantului, in temeiul unei hotarari #udecatoresti irevocabile. 1aptele aratate mai sus nu impiedica pronuntarea hotararii, daca ele s-au ivit dupa inchiderea dezbaterilor.!nstanta poate suspenda #udecata:1. cand dezle area pricinii atarna, in totul sau in parte, de existenta sau neexistenta unui drept care face obiectul unei alte #udecati*%. cand s-a inceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea. 5uspendarea va dainui pana cand hotararea pronuntata in pricina care a motivat suspendarea a devenit irevocabila. Asupra suspendarii #udecarii procesului, instanta se va pronunta prin incheiere care poate fi atacata cu recurs in mod separat, cu exceptia celor pronuntate in recurs. "ecursul se poate declara cat timp dureaza suspendarea cursului #udecarii procesului, atat impotriva incheierii prin care s-a dispus suspendarea, cat si impotriva incheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului.3udecata reincepe: 1. prin cererea de redeschidere facuta de una din parti, cand ea s-a suspendat prin invoirea partilor sau prin lipsa lor*%. prin cererea de redeschidere, facuta cu aratarea mostenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar sau, dupa caz, a partii interesate, a administratorului #udiciar sau a lichidatorului #udiciar. &&) Aermenele procedurale. 2o/iune, clasific.ri, mod de calcul, caracterele termenelor, sanc/iuni specifice, repunerea 7n termen Aermenul procedural este intervalul de timp 7n.untrul c.ruia trebuie 7ndeplinit sau, dup. caz, este oprit s. se s.v9r8easc. un anumit act de procedur.. Aermenele procedurale pot fi clasificate 7n func/ie de mai multe criterii, astfel: a. 7n func/ie de caracterul lor, termenele sunt: imperative 0peremptorii), 7n.untrul c.rora trebuie 7ndeplinit un act de procedur. sau prohibitive 0dilatorii), 7n.untrul c.rora nu poate fi s.v9r8it actul de procedur.. b. 7n func/ie de modul 7n care 99

sunt stabilite, termenele sunt: le ale, atunci c9nd sunt stabilite prin le e* #udec.tore8ti, stabilite de instan/. 7n cursul procesului sau conven/ionale, stabilite de p.r/i 0ex: termenul arbitra#ului). c. 7n func/ie de sanc/iunea ce intervine 7n caz de nerespectare, termenele sunt: absolute, a c.ror nerespectare afecteaz. valabilitatea actelor de procedur. sau relative, care 7n caz de nerespectare nu afecteaz. valabilitatea actului de procedur. ci atra , cel mult, sanc/iuni disciplinare sau pecuniare pentru cei vinova/i de nerespectarea lor. +od de calcul. C. proc. civ. 5e stabile8te modul de calcul al termenelor procedurale pe ore, zile, s.pt.m9ni, luni 8i ani. Aermenul pe ore 7ncepe s. cur . de la miezul nop/ii zilei urm.toare. Aermenul se 7n/ele e pe zile libere, neintr9nd 7n calcul nici ziua 7n care a 7nceput, nici ziua c9nd s-a 7mplinit. Aermenele statornicite pe ani, luni sau s.pt.m9ni se 7mplinesc 7n ziua anului, lunii sau s.pt.m9nii corespunz.toare zilei de plecare. Aermenul care, 7ncep9nd la %=, 4' sau 41 ale lunii, se sf9r8e8te 7ntr-o lun. care nu are o asemenea zi, se va socoti 7mplinit 7n ultima zi a lunii. Aermenul care se sf9r8e8te 7ntr-o zi de s.rb.toare le al., sau c9nd serviciul este suspendat, se va prelun i p9n. la sf9r8itul primei zile de lucru urm.toare. Caracterele termenului. Aermenele #oac. un rol particular 7n cadrul procedurii #udiciare. )e altfel, procedura #udiciar. nici nu poate fi conceput. f.r. existen/a unor termene 7n cadrul c.rora le ea impune anumite obli a/ii sau 7ndrept./e8te p.r/ile s.-8i exercite drepturile lor. Astfel, se poate spune c. termene sunt menite s. disciplineze activitatea procesual.. Bn alt caracter al termenelor este dat de faptul c. ele au menirea de a impulsiona desf.8urarea procesului civil 8i de a limita toate acele situa/ii care ar putea conduce la 7nt9rzierea #udec./ii. >n aceast. ordine de idei se poate afirma c. cel mai adesea termenele sunt statornicite pentru a /.rmuri 7n timp exerci/iul unui drept sau pentru a restr9n e limitele de timp 7n care se pot 7ndeplini anumite formalit./i procedurale. Aermenele procedurale trebuie s. /in. seama, 7ns., 8i de interesele p.r/ilor liti ante, care trebuie s. aib. un timp rezonabil pentru a reflecta asupra exerci/iului drepturilor lor 8i pentru realizarea efectiv. a formelor de procedur. impuse sau admise de le e. Aermenele 7ncep s. cur . de la data comunic.rii actelor de procedur. dac. le ea nu dispune altfel. Aermenele 7ncep s. cur . 8i 7mpotriva p.r/ii care a cerut comunicarea, de la data c9nd a cerut-o. 5anc/iuni specifice 0)ec.derea). $otrivit C. proc. civ., neexercitarea oric.rei c.i de atac 8i ne7ndeplinirea oric.rui alt act de procedur. 7n termenul le al atra e dec.derea, afar. de cazul c9nd le ea dispune altfel sau c9nd partea dovede8te c. a fost 7mpiedicat. printr-o 7mpre#urare mai presus de voin/a ei. >n acest din urm. caz, actul de procedur. se va 7ndeplini 7n termen de 1: zile de la 7ncetarea 7mpiedic.rii* 7n acela8i termen vor fi ar.tate 8i motivele 7mpiedic.rii. )ec.derea intervine numai 7n caz de nerespectare a termenelor le ale, imperative 8i absolute. Aceasta deoarece: nerespectarea termenului prohibitiv duce la nulitatea actului de procedur.* dac. nu este respectat un termen #udec.toresc, sanc/iunea const. 7n posibilitatea #udec.torului de a nu mai acorda un nou termen pentru 7ndeplinirea actului de procedur. care nu a fost 7ndeplinit 7n 100

termenul ini/ial. )ec.derea intervine 7n urm.toarele cazuri: c9nd prin le e este stabilit un termen fix pentru s.v9r8irea unui act de procedur. sau pentru exercitarea unui drept, iar partea a l.sat s. expire acel termen f.r. s. beneficieze de el* c9nd le ea procesual. a stabilit c. exercitarea unui drept trebuie s. se fac. 7ntr-o anumit. etap. a procesului sau 7ntr-un anumit moment procesual, iar partea nu a respectat aceast. cerin/.* c9nd le ea procesual. stabile8te o anumit. ordine 7n efectuarea actelor de procedur., pe care partea nu a respectat-o. 5anc/iunea dec.derii nu intervine dac.: nu a fost constatat. de instan/.* partea care putea s. invoce sanc/iunea, renun/. la acest drept* dec.derea prive8te pe una din p.r/ile le ate printr-un raport de solidaritate sau de indivizibilitate, cu condi/ia ca cel pu/in una dintre celelalte p.r/i s. fi s.v9r8it actul de procedur. 7n termen* dec.derea se acoper., potrivit le ii* partea interesat. a fost 7mpiedicat. de o 7mpre#urare mai presus de voin/a ei s. efectueze actul de procedur. 7n termen 8i s-a admis cererea de repunere 7n termen. Ca efect al dec.derii, se pierde dreptul procedural care nu a fost exercitat 7n termen. "epunerea 7n termen. >n condi/iile C. proc. civ., dec.derea nu opereaz. atunci c9nd partea dovede8te c. a fost 7mpiedicat. printr-o 7mpre#urare mai presus de voin/a ei s. s.v9r8easc. actul de procedur. 7n termen. 7n acest caz, actul de procedur. &-) Aitlurile executorii. Executarea silita se va efectua numai in temeiul unei hotarari #udecatoresti ori al unui alt inscris care, potrivit le ii, constituie titlu executoriu. ,otararea #udecatoreasca sau alt titlu se executa numai daca este investit cu formula executorie afara de incheierile executorii, de hotararile executorii provizoriu si de alte hotarari sau inscrisuri prevazute de le e, care se executa fara formula executorie. !nvestirea hotararilor cu formula executorie se face de prima instanta. !ncuviintarea executarii silite in "omania a hotararilor date in tari straine se face potrivit le ii speciale. 5e investesc cu formula executorie hotararile care au ramas definitive ori au devenit irevocabile, precum si orice alte hotarari sau inscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii, in cazurile anume prevazute de le e. Actele autentificate de o reprezentanta diplomatica sau consulara a "omaniei se vor putea investi cu formula executorie de #udecatoria domiciliului unei din partile partase la actul autentic. )aca nici una din parti nu are domiciliul cunoscut in tara, investirea cu formula executorie se face de 3udecatoria sectorului !!! din Capitala "omaniei. &=) Aranzac/ia. Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce. Aranzactia este un act de dispozitie, implicand deci capacitatea de exercitiu deplina, iar in cazul celor lipsiti de capacitate, autorizatia prevazuta de 101

le e. Aranzactia trebuie sa aiba un caracter licit, instantele #udecatoresti fiind obli ate sa verifice le alitatea ei. )e exemplu, este inadmisibila tranzactia care are ca obiect drepturile persoanei incadrate in munca, tranzactia intre institutii etc. $otrivit le ii, tranzactia trebuie sa fie constanta prin act scris* daca intervine in cursul unui process, continutul ei este inserat in hotararea #udecatoreasca. !n toate cazurile tranzactia produce efectele unei hotarari definitive. Ca orice alt contract, tranzactia poate fi anulata pentru vicii de consimtamant, eroare, dol, violenta. "eciprocitatea concesiilor deosebeste tranzacita de achiesare, care constituie recunoasterea neconditionata de catre o parte a drepturilor ori pretentiilor celeilalte parti. $artile se pot infatisa oricand in cursul #udecatii, chiar fara sa fi fost citate, pentru a cere sa se dea hotarare care sa consfinteasca invoiala lor. )aca partile se infatiseaza la ziua fixata pentru #udecata, cererea pentru darea hotararii va putea fi primita, chiar de un sin ur #udecator, urmand ca hotararea sa fie data de instanta in sedinta. )aca ele se infatiseaza intr-o alta zi, instanta va da hotararea in camera de consiliu. !nvoiala va fi infatisata in scris si va alcatui dispozitivul hotararii. ,otararea care consfinteste invoiala partilor se da fara drept de apel.

102