Obiectul de studiu al sociologiei 1. Determinati obioctulde studiu al sociologiei 2. Argumentati rolul si locul sociologiei in sistemult stiintelor generale 3.

explicati functiile sociologiei in baza unui exemplu concret -1- Sociologia este o stiinta relativ tinara. Ca demers stiintific al socialului,ea sa nascut in a 2 jumatate a sec, 19. Termenul de sociologie a fost utilizat pentru prima data de filozoful francez Auguste Comte in anul 1939. In functi de o iectul de studiu, sociologia se deose estede celelalte stiinte intrucut ea studiaza societatea, deci materia organica, in timp ce stiintele naturale studiaza materia organica. Sociologia este o desciplina stiintifica care are ca o iect de studiu societatea umana in ansam lul si in diversitatea ei concreta. !a realizeaza un studiu sc"ematic al comple#ului social $, o cercetare a relatiilor sociale in dinamica si unitatea lor, reflectate in actiune reciproca a partilor si a elementelor componente a sistemului social cercetate su aspect analitic%empiric, descriptiv%e#plicativa in acelasi timp. &eci sociologia este in mod esential studiul e#plicativ si compre"ensiv al realitatii sociale in totalitatea ei, adica a unei realitati sui% generis, precum si a unor parti, fenomene si procese a acestor realitati in legaturile lor multiple, variate si comple#e cu intregul. -2- 'ocatia sociologiei de a viza totalitatea sectoarelor si a laturilor socialului,de a realiza sinteze pornind de la fapte, procese, relatii concrete% de a fi o stiinta a societatii in general% i%a determinat pe unii ginditori sa o aprecieze considerindo (regina stiintelor), (enciclopedia), (sinteza) a stiintelor sociale particulare. Alti ginditori din potriva ii contesta locul in cadrul stiintelor pentru ca nu este singura stiinta despre societate si pentru ca unele stiinte au o vec"ime mult mai mare decit ea. In literatura de specialitate se folosesc trei denumiri principale pentru a e#prima anumite grupuri de stiinte sociale *antropologie, economia, sociologia etc.+, disciplinele umanistice *filozofia, teologia,arta etc.+, stiintele comportamentale *sociologia, psi"ologia si antropologia+. &eci sociologia in esenta are desc"ise caile de legatura cu toate stiintele fie ale naturii sau sociale si umanistice. , sc"ema a acestei situatii o ofera S.-onas. antropologie culturala psi"analiza semantica antropologia rurala psi"ologia rurala antropologie psi"ologie istorica economie sociala istorie sociala urma iza te"nologie demografie -3- /unctiile sociologiei sunt. functia critica% apare in urma unor situatii de criza. , iectul criticii ec"ivaleaza cu fi#area unor alternative ale sc"im arii pozitive, in ultima instanta% cu instituirea ordinii sociale functia e#plicativ%interpretativa 0 soiologia incearca sa surprinda conditiile si cauzele fenomenelor sociale, sa e#plice dimensiunile e#istetnte si repeta ile ale acestora, sa formuleze legile sincroniei si ale diacroniei si sa confere semnificatie unor dintre ele.

/unctia de diagnoza sociala% orice studiu sociologic asupra unei pro leme sau fenomen social urmareste sa puna in diagnostic realitatii investigate fara de care nu pot fi formulate orientarile, concluziile si propunerile practice /unctia predictiva% aceasta se contureaza gratiei capacitatii sociologiei de a cerceta fenomenele si procesele sociale, nu doar in sensul cunoasterii, intelegerii si e#plicarii lor, ci si pentru formularea unei previziunii, prognoze referitoare la evolutia lor /unctia e#plicativ constructiva 0se manifesta prin insusirea acestei discipline stiintifice de a avea un statut activ si implicant, o vocatie transformatoare si constructiva EXEM !"# In urma crizei economice aparute, multe fa rici, uzine au dat faliment, oamenii siau pierdut locurile de munca din cauza ca multi proprietari siau redus personalul. Aceasta duce treptat la cresterea somajului *o pro lema foarte actuala mai ales in rindul tinerilor+. Aceasta pro lema duce la rindul ei la multe altele, una din cele mai acute fiind saracia. 1na din cele mai rezolva ile recomandari desigur ar tre ui sa vina din partea statului care ar tre ui sa asigure toti cetatenii cu locuri de munca, in provincii sa se prelucreze pamintul. Asata ar asigura multe persoane cu locuri de munca, interzicerea anumitor persoane dupa anumite criterii sa plece peste "otare.

Obiectul si problematica sociologiei 1. dinstingeti problematica de studiu al sociologiei 2. analizati limitele sociologiei spontane 3. argumentati importanta constituirii sociologiei ca stiinte -1- 2rincipala sarcina al sociologiei ca stiinta despre societate este sa sta ileasca unde si su ce forma se gaseste societatea. !m. &ur3"eim sustineca societatea este formata prin asocierea indivizilor si vede intotdeauna mai deprate si mai ine de cit indivizii. !a reprezinta un intreg ce poarta o realitate diferita de cea a partilor datorita carui fapt este greu cognosci ila. 4a prima vedere o iectul sociologiei%societatea% pare a fi un simplu de desemnat5 mai dificil este sa indentificam varietatea infatisarilor si alternativele o iectulu, adica pro lematica. &aca nu e#ista a ilitatea si metodologia de a anticipa producerea unui fenomen social inainte ca el sa devina o pro lema pentru societate, se impune forta evidentei si el devine astfel o pro lema pentru stiinta sociologica. 2ro lematica a ordata de sociologie revendica participari interdisciplinare. , sc"ita generala a o iectului sociologiei, ec"ivalent cu model de organizare a pro lematicii fundamentale in acest domeniu este reprzentata de multe ori prin referinta la palnurile principale ale analizei dimensiunei sau componentei vietii sociale. &upa Ale# In3eles, sociolog american, principalele pro lematici in prezentarea sociologiei sunt urmatoarele. cultura si societatea umana in perspectiva sociologica unitatile primare ale vietii sociale *acte si relatii sociale+ institutiile sociale fundamentale * familia si relatiile de rudenie+ procesele fundamentale sociale *diferentierea si stratificarea, cooperarea etc.+ -2- Sociologia spontana se refera la acele credinte, cunostinta, e#plicatii, o tinute in mod spontan fara o cercetare sistematica, fara utilizarea unor metode stiintifice, ci prin intermediul unor mijloace naturele*simt, intuitie s.a+ %Su iectivitatea agentului% su iectul este puternic influentat de cultura o tinuta prin socializare %Caracter individual si personal% desi cunoasterea comuna are un caracter enciclopedic ea este limitata la e#pirienta personala a individului si doar preia opinii si e#plicatii.Individul este limitat doar la e#perienta de viata circumscrisa la mediu social in care traieste*grup restrins de oameni+. %Caracter iluzoriu%autoinselarea Caracter contradictoriu%sc"im area parerilor %Caracterul superficial% delegvanta juvenila, infractiunicomise de tineri. &eseori caracterul superficial inregistreaza legaturi aparente si intimplatoare ale vietii sociale %6eprezentarile ce tin de simtul comun sunt lipsite de e#actitate% ele sunt formulate pe termeni vagi nu pe aza masurarii si numararii. &at fiind faptul ca o cunoastere comuna este influentata de zastrea culturala, este limitata la e#perienta individului sau neajunsuri ale ei,in procesul de cercetare sociala se pune pro lema depasirii acestui tip de cunoasteredeoarece nu furnizeaza informatii suficiente si corecte pentru intelegere si e#plicare a fenomenului dat, cercetat. -3- Sociologia a aparut inca din timpurile stravec"i cind oamenii au acumulat treptat un volum de cunostinte despre viata sociala constituinduse o verita ila sociologie spontana. Insa numai printro activitate supusa controlului, verificarii continue, se poate aspira la formularea unor e#plicatii adecvate. Astfel in 1937 A. Comte a pus azele sociologiei ca stiinta. ,rice fenomen de viata sociala este o iect de studiu pentru sociologie si fiecare stiinta sociala poate adopta un punc de vedere sociologic. /iind definita ca studiu stiintific al societatii, al proceselor sociale, al fenomenelor sociale, al organizarii si sc"im arii sociale sociologia ca stiinta constitue un o iect

important deoarece prin intermediu ei omul poate sta ili neajunsurile societatii in general si deci poate lua masuri de ameliorare a situatiei sociale si de lic"idare a neajunsurilor date. $istem social 1. Definiti conceptul de sistem socila 2. Explicati caracteristicele sistemului social 3. Analizati si proiectati sc%ematic un ex. caractecteristicele acestuia

De

sistem

social

e&identiind

-1- , multime de o iecte actioneaza intre ele atit de intent incit modificarea uneiea produce modificarea celorlalte elemente. ,rice fenomen, o iect indiferent de natura sa poate fi considerat drept un sistem social, lumea este o unitate alcatuita din diverse siteme care sunt dispuse ierar"ic si se afla in permanenta sc"im are. Societatea este un sistem desc"is si dinamic cu capacitati de autoreglare. Continutulsistemului poate fi inteles doar in totatlitatea sa si nu poate fi rezumat la insusirile partilor componente. -2-Caracteristicele sistemului social sunt. Interactiunea%nu e#ista fenomene izolate si ele tre uie analizate in interactiune cu celelate fenomene Totalitatea% nu are sens sa fie analizata o interactiune singulara, ea tre uie privita in totalitate Cauzalitatea circulara% modificarea unui element produce modificari in toate celelate elemente /unctionare "omeostatica% capacitatea de autoreglaj a sistemului in aza unor principii de reguli de functionare 2arado#% fiecare fenomen este in acelasi timp independent si constrins, informator si informat, organizator si organizat etc., aceasta caracteristica cele doua tipuri de relatie.1. relatie de coordonare, ce analizeaza raporturile dintre elementele sistemului sau dintre sisteme diferite 2. relatii de su ordonare, care analizeaza raportul dintre intreg si parte, sistem si element. -3- !#empli

$istemul social 1. 'dentificati caracteristicele sistemului social 2. Explicati interdependenta dintre subsistemele sistemului social global 3. Analizati in baza unui exemplu concret mecanismul structurarii si functionarii unui sistem social -1- Caracteristicele sistemului social sunt. Interactiunea%nu e#ista fenomene izolate si ele tre uie analizate in interactiune cu celelate fenomene Totalitatea% nu are sens sa fie analizata o interactiune singulara, ea tre uie privita in totalitate Cauzalitatea circulara% modificarea unui element produce modificari in toate celelate elemente /unctionare "omeostatica% capacitatea de autoreglaj a sistemului in aza unor principii de reguli de functionare 2arado#% fiecare fenomen este in acelasi timp independent si constrins, informator si informat, organizator si organizat etc., aceasta caracteristica cele doua tipuri de relatie.1. relatie de coordonare, ce analizeaza raporturile dintre elementele sistemului sau dintre sisteme diferite 2. relatii de su ordonare, care analizeaza raportul dintre intreg si parte, sistem si element. -2- Societatea in calitatea sa de sistem este alcatuita dintrun sir de su sisteme ordonate ierar"ic si care interactioneaza permanent. Su sistemele societatii sunt. Su sistemul conditiilor material naturale,include factori demografici si naturali,cu un rol fundamental in crearea si mentinerea ec"ili rului social Su sistemul economic, cuprinde manifesterile societatii care vizeaza satisfacerea tre uintelor vitale ale indivizelor. Activitatea economica se realizeaza prin multiple actiuni intreprinse de agentii economici, orientate spre sfera productiei, consumatorului, circulatiei de unuri s.a. Su sistemul administrarii si conducerii sociale, cuprinde institutii administrative, statale, integrate intrun ansam lu de activitati al carui scop este mentinerea ordenii sociale Su sistemul normativ, alcatuit din totalitatea normelor, valorilor principiilor eticojuridice in scopul reglementarii comportamentului indivizilor Su sistemul cultural al activitatilor de creatie, se refera la multitudinea valorilor stiintifice, artistice, religioase etc. In configurarea sistemului social glo al e#ista 2 tipuri de relatie. 1.de su ordonare 2. de coordonare. 8ecesita a fi mentionat faptul ca fiecare element poate fi analizat ca un sistem pentru sistemele sale de referinta si invers.Sistemul social glo al se caracterizeaza printro stare de ec"ili ru intern care poate fi stati9 sau d:namic,caracterizate prin faptul ca sc"im arile interne sunt continue fara a se ajunge la un ec"ili ru inalt, sta il. &eci intreaga societate este un comple# de su sisteme de natura economica, politica,administrativa,dispuse ierar"ic si in corelatie de ordin functional, a caror dinamica este influentata de actiunea umana care depinde de structura din care face parte. -3Identificam cerinta functionala a sistemului analizat producerea te"nicii samsung. tot ce se petrece are o anumita functie si finalitate glo ala !lementul functional. Identificam functia fiecarui element funtia fizica *producerea aparatajului te"nic+ functia psi"ologica *autovalorizarea si prestigiul prin detinerea

te"nicii+ functia sociala *facilitarea modului de trai a societatii si modernizarea+. Subfunctia. economie de timp, ani, rapiditate5 li ertate, estetica, tendinta permanenta de modernizare5 varietatea, ajutor, facilitarea muncii umane. Proprietati. posi ilitatea de o tinere a informatiei, a serviciilor ce inlocuiesc munca manuala automatizata5 designul produselor, calitatea servicilor si nivelul acestora5 transmiterea informatiilor intre mem rii societatii Alternative*propuneri+ functionale ameliorarea capacitatii de rezistenta Consecinte negative pozitive neutre Conte#tul social

$tructura sociala 1. Definiti notiunea de structura sociala 2. Analizati elementele structurale fundamentale# status Exemplificatile 3. Dati exemple de conflicte de rol.

si rol socila.

-1- ;odalitatea cea mai simpla de definire a structurii sociale consta in definirea ansam lului de relatii si de interactiuni dintre indivizi ca elemente componente ale unui sistem. 'ointa si activitatea oamenilo presupun dezvoltarea de interactiuni multiple fara de care nu poate fi posi ila a#istenta omului ca fiinta sociala, astfel constituinduse diferite sisteme sociale. /ondul uman al societatii este alcatuit din comunitati umane, colectivitati, clase,grupe etc.aflate in diferite interactiuni dependente de multiple su sisteme sociale. Ansam lul relatiilor dintre si in interiorul acestor forme de asociere umana care asigura convietuirea si activitatea mem rilor, reprezinta structura sociala. 8otiunea de structura este un intrument cu ajutorul caruia pot fi e#primate trasaturile grupului. -2- Statusul reprezinta pozitia pe care indivizii o ocupa in cadrul unei structuri sociale,pozitia care este asociata cu o suma de reguli privitoare la comportament *drepturi si o ligatii+. ;aria 'oinea defineste statusul social ca pozitia de aza a uneia persoane in cadrul grupului, precum si comportamentele asteptate in mod legitim de acei in raport cu care se defineste persoana in cauza. &eose im doua tipuri de status. Status prescris, care este detinut de individ independent de calitatilesi eforturile acestora, cu aceasta individul se naste si nu poate renunta la el Status do indit, spre care individul accede prin propriele eforturi si care presupune initiativa, creativitate si competitie. invatam pentru a do indi o sluj a 6olul spre deose ire de status e#prima ceea ce tre uie sa faca un individ atunci cind detine un anumit status, cu alte cuvinte e#prima comportamentele concrete ale persoanei care detine un status si la care alte persoane se asteapta la mod legitim. Comportamentul de rol poate fi concordat cu 9<= >< status sau nu. Conflictele de rol se pot manifesta in doua forme. 1. intre doua sau mai multe roluri e#ecitate de aceeasi persoana 2. intre cerintele ce configureaza acelasi rol principale *profesii+ secundare *familii, prieteni+. -3- Conflictele de rol se pot manifesta in doua forme.intre doua sau mai multe roluri e#ercitate de o persoana5 intre cerintele care configureaza acelasi rol. In primul caz, de e#emplu, pot e#ista conflicte intre rolul de manager de companie si cel de sot, intre rolul de studenta si cel de mama, intre rolul de politist si de adept al unei religii. In al doilea caz, conflictele apar intre componentele aceluiasi rol, percepute drept contradictorii de persoana care e#ercita rolul. &e e#emplu, in cazul rolului de profesor pot sa apara conflicte intre e#igentele de moralitate, corectitudine si dorinta de cinstiguri suplimentare. /oarte multe roluri reunesc e#igente percepute drept conflictuale si foarte putine seturi de roluri sunt complet neconflictuale. &epasirea conflictelor de rol la nivel individual se face pe trei cai. rationalizarea, compartimentarea si adjudecarea.

Mobilitatea sociala 1. 'nterpretati notiunea de mobilitate sociala 2. (lasificati formele de mobilitate sociala 3. roiectati sc%ematic si analizati trecerea unui indi&id prin di&erse forme de mobilitate. -1- ;iscarea indivizilor in spatiul social ca urmare a dinamicii structurale a sistemului social glo al sau a redistri uirii statusurilor rolurilor in vederea unei rediminsionari a fondului socializant la nivel grupal si individual, constituie continutul procesului de mo ilitate sociala. ;o ilitatea sociala este cea mai simpla forma a structurii sociale. !a reprezinta definirea ansam lului de relatii si de actiuni dintre indivizi. ;o ilitatea e#prima fenomenul de deplasare a indivizilor in spatiu social, deasemenea este procesul de sc"im are a pozitiei persoanei pe scala unui spatiu social dat. -2mo ilitatea orizontaladeplasarea de la un status la alt status de acelasi nivel verticala de la un status la alt status de nivel superior sau inferior 1. ascendenta*structurala+ 2. descendenta 3. intergenerationala*sc"im area de status in raport cu 9el al parintilor+ ?. intragenerationala*ca sc"im are de status in raport cu pozitiile ocupate anterior de aceeasi pers+ instructionala si educationalatrecerea adolescentului de la studiul liceal la 9el univ ocupationala miscarea individului intrun spatiu social format dintrun nr oarecare de categorii socio%profesionale teritoriala sau geograficainclude fenomenul de migratie rural%ur an sau invers individuala si colectivasc"im area locului de munca, familiei, e#ilul5 e#odul , migartia si ur anizarea -3- !#emplu. ,rizontala%sc"im area locului de munca dar de aceeasi functie si cu conditii similare 'erticala%gruparea unei functii de conducere sau parasirea ei, trecerea de la situatia de functionare a statului la cea de intreprinzator particular Instructionala si educationala%trecerea adolescentului de la studiul liceal la 9el univ ,cupationala %miscarea individului intrun spatiu social format dintrun nr oarecare de categorii socio%profesionale Teritoriala sau geografica%include fenomenul de migratie rural%ur an sau invers Individuala si colectiva%sc"im area locului de munca, familiei, e#ilul5 e#odul , migartia si ur anizarea

)aptul social 1. *elatati conceptia socoilogica cu pri&ire la faptul social dupa Em+Dur,%eim 2. Analizati regulile de aur ale faptelor sociale 3. Dati ex de fapte sociale si argumentatile -1-&ur3"eim caract faptele sociale ca fiind lucruri e#terioare individului care e#ercita o presiune asupra acestuia avind un rol coercitiv. !l este preocupat in special de @realitatea) societatii redata sintetic prin conceptual de fapt social si e#primata sugestiv prin ceea ce el considera a fi morfologia sociala.&upa &ur3"eim faptul social este orice fel de a face fi#at sau nu , capa il sa e#ercite asupra individului o constringere e#terioara care este generate in intinderea unei societati date avind o e#istenta proprie, indeprndenta de ma ifestarile sale individuale. -2a. admiterea e#istentei faptelor sociale./aptele sociale dupa &ur3"eim sunt moduri de a actiona de a gindi si de a simti, e#terioare individului care sunt dotate cu o putere de coercitie si care impugn respect. Se impune un comentariu.geneza faptelor sociale tre uie cautata in structura materiala si sim olica a societatii si mai putin in gindirea sau conduita individuala*e#.im racamintea reflecta in felul sau o constringere e#terna, care poate sa varieze de la civilizatie la alta + . /aptele sociale tre uie sa fie considerate o iecte. /iind detasate de su iectele constiente,faptele sociale savirsesc prin constituirea unui material autonom asupra carora se va concentra munca interpretata a sociologului. -3- Ca fapte sociale pot fi considerate lim ajul, familia, sistemul economic, normele morale, legile juridice. Acestea se impugn individului de la nastere, e#istind deci, inaintea lui si inafara costiintei sale si el nu le poate neglija daca vrea sa traiasca in societate. A posi il ca el san u simta constringerea lor daca li se supune enevol insa o simte destul de ine in caz de opunere, rezistenta. Beneza faptului social tre uie cautata in structura materiala si sim olica a societatii si mai putin in gindirea sau conduita individuala*e#. im racamintea reflecta in felul sau o constringere e#terna, care poate sa varieze de la civilizatie la alta +.

)aptul social 1.Expuneti conceptia sociologica cu pri&ire la faptul social dupa - .arde 2./alidati caract gen ale faptului social in conceptia lui .arde 3.Aratati deosebirea dintre fapt social si process social -1- Tarde considera drept fapt social orice actiune savirsita de un individ avind drept model pe altcineva, prin urmare orice actiune individuala devine social imediat ce este imitate de altii, in concluzie faptul social repr generalizarea unui fapt individual. -2,rice actiune individuala devine social imediat ce este imitate de altii /aptul social este rezultatul contactului a 2 sau mai multor constiinte care se afla in raport de imitatie -3-8otiunea de process < utilizata in forte multe domenii intelegindude de o icei o serie de fenomene legate intre ele care produc un anumit effect, insa aparitia simultana a mai multor fenomene nu repr intotdeauna un process social Spre deose ire de faptele sociale procesele sociale. Sint relative omogene Intre ele e#ista relatii de dependenta social &urata lunga, persistenta mare in timp 4egatura lor de devenire sociala, de d:namism social Inscrierea lor intro anumita tendinta de sc"im are

roces social 1.Def notiunea de process social 2. (lasificati procesele sociale 3. demonstrate rolul proceselor associate in functionarea si dez&oltarea societatii -1- 2rocesele sociale sint compuse dintro serie de fenomene sociale.8umim procese social< acelea care sint compuse dintro serie de fenomene sociale. In societate au loc multiple procese in care fenomenele te"nice, economice se impletesc cu fenomenele sociale. 8ot de process social este utilizata in foarte multe domenii, inteleginduse de o icei o serie de fenomene legate intre ele care produc un anumit effect. -2- &upa gradul de comple#itate si profunzime . 2rocese simple*fapte si fenomene sociale omogene+ 2rocese care e#prima sc"im ari si transformari sociale 2rocese care e#prima mutatii semnificative in cadrul societatii% care se refera la insasi dezv sistemelor si su sistemelor sociale 2rocese de cea mai mare comple#itate si semnificatia valorica prin care se realizeaza procesele in dif sfere ale vietii sociale sau in dif su sisteme ale sist social glo al &upa criteriul intensitatii si profunzimii. Cele ce e#prima transformari sociale de tipul evolutiilor Cele care e#prima transformari sociale de tipul revolutiilor &upa sens. !volutive Involutive &upa gradul si natura implicarii agentului uman Spontane 2lanificate &upa criteruil lor comple#. &e modernizare &e ur anizare &upa cadrul de desfasurare. 4a nivelul individual uman 6eltiilor interindividuale in cadrul grupurilor si colectivitatilor umane &upa semnificatia. de cola orare de concurenta de conflict de organizare de dezorganizare &upa sfera de cuprindere. 6egionale Societale -3-2rocesele sociale sint compuse dintro serie de fenomene sicio$ale.In societate au loc multiple procese in care fenomenele te"nice, economice se impletesc cu fenomenele sociale. 1n e# ar fi procesul de socializare a individului la noile conditii social%economice, apariti relatiilor de dif tipuri ca de e# adaptarea , cola orarea, prietenia si conflictul. 2rocesele sociale pot fi intrapersonale, intre 2 indivizi, intre individ si grup, intre grupuri. !le pot sc"im a organizarea si structura grupurilor.

*elatiile sociale a. 'nterpretati not de relatii sociale b. rezentati tipurile de relatii sociale c. Dati ex de relatii sociale amnifestate intre 1 grup social si societate si interpretatile -1- 6elatia soc este sist interactiunii reciproce dintre indivizi*parteneri sau grupuri+ avind la aza o anumita platforma*prietenie,dusmanie+. -2-&upa natura. &e productie*de consum si repartite etc+ !ducationale 2olitice &upa cadrul de desfasurare. Interindividuale*intre 2 indivizi%relatii de prietenie,cola orare,dusmanie+ Intre individ si grup*apare ca un tot unitar: cu valorile,interesele si normele sale%relatii de conducere comunicare,affective+ Intergrupale*se sta ilesc intre grupuri ca totalitati+ &upa modul de afectare a coeziunii sociale. &e cooperare*intre mem rii unui grup &e su ordonare sau supraordonare*un grup este dominat de alt grup+ &e compromis si toleranta*2 grupuri sau indivizi au scopuri si interese diferite dar se accepta reciproc+ &e marginalitate*cind indivizii participain grupuri+ &e competitie*cind resursele%prestigiu,putere, sunt limitate+ Conflictuale*un partener incearca sal elimine pe altul &upa o iectul relatiilor. &e munca &e vecinatate familiale de petrecere a timpului li er &upa gradul lor de reglementare. formale*sunt definite social%reglementate prin norme si coduri+ neformale*reglementate prin norme sociale difuze+ -3- Intre un grup social si societate au loc astfel de relatii ca relatiile de cooperare in luarea unor decizii. &e e#. un grup professional de productie va coopera cu societatea in luarea deciziei de producere. &e su ordonare%societatea se su ordoneaza producatorului si capacitatilor lor de producere. Intre grupurile sociale si societate se pot sta ili deasemenea o retea de relatii formale si neformale de care depinde asigurarea coeziunii sociale sifunctionalitatii acestora.

-rupul social 1 'dentificati sensul conceptului de grup social si deosebirile lui fata de alte reuniuni sociale 2 Analizati principalele tipuri de grupuri sociale 3 ropuneti argumente in fa&oarea necesitatii cunoasterii grupului social -1-2lecind de la e#istenta si manifestarea in practica a acceptiunii conform careia o multime de indivizi reunesc su denumirea de grupuri umane o serie de alte concepte sociale si din necesitatea de a face o delimitare intre conceptual de grup social si alte concepte,vom prezenta citeva dintre acestea. multimease refera la un nr de pers care se reunesc mai mult sau mai putin intimplator, care sunt pentru o perioada de timp impreuna, si care cauta o satisfacere a tre uintelor, dorintelor individuale. &e e#.pu licul unui spectacol, nr de pers adunate in jurul unei masini accidentate. In cadrul multimii,gradul de organizare interna si diferentierea rolurilor este foarte sla a, relatiile ce se sta ilesc intre indivizi fiind rezultatul contagiunii emotionale ceatapresupune reuniunea voluntara a unor indivizi ce se aseamana intre ei din punc de vedere al preocuparilor, preferintelor, idealurilor sau pur si simplu pentru placerea de a fi impreuna. &e o icei acestea cuprind un nr mic de mem ri, putind e#ista o perioada de timp de la citeva ore pina la citeva luni, avind un grad de organizare si structurare relative redus. !#.cetele de copii, adolescenti, delicventi. 2utem spune ca multimea este o)singuratate in comun), iar ceata o @asemanare in comun). Brupul socialsemnifica acea reuniune de pers in nr mic, mijlociu sau mare ce se intilnesc din cind in cind, in intervalele dintre intilniri manifestinduse o relative permanenta a scopurilor. Intrucit in cadrul grupului scopurile fiecarui mem ru corespund intereselor commune a tuturor mem rilor, se poate vor i de o oarecare structurare si organizare interna , precum si de o relative diferentiere a rolurilor mem rilor sai. &e e# grup de elevi, studenti, sportive. -2Brup primara fost analizat de Coole: in cadrul Scolii Sociologice . in conceptia lor grupurile primare reprezinta)solul fertile al dezvoltarii naturii umane) si actioneaza primordial asupra individului identificindul cu grupul. Brupul primar este un grup mic, mem rii au relatii personale, dura ile, cu o imortanta majora in societatea primara a indivizilor*cei D ani de acasa+prototopulEfamilia Brup secundarsunt constituite cu un anumit scop, relatiile sunt impersonale*formale+ele reprezinta o forta de coeziune mai mica decit in gr. 2rimare, iar interactiunea mem rilor se concentreaza asupra activitatilor ce au dus la formarea acestui grup sin u sunt determinate de nevoile si dorintele personale. Brup interndin care facem parte sio avem un sentiment de identitate cu grupul si loialitate fata de mem rii grupului Brup e#terngrup din care facem parte insa nu avem nici un sentiment de loialitate sau identitate cu acesta Brup formalfunctioneaza in conformitate cu norme din regulamente sau legi juridice ce apartin de regula unei organizatii. In cadrul unei organizatii grupurule sunt formate intentionat de manageri si au ca o iectiv realizarea unor sarcini specifice pentru a ajuta organizatia sasi realizeze scopurile Brup neformal ele apar si evolueaza natural, in sensul ca se formeaza ca urmare a cerintelor, starilor de spirit, preferintelor, intereselor commune ale oamenilor, atrasi reciproc de aceste conditii @naturale) ale indivizilor. Brupurile neformale apar intotdeauna cind oamenii sunt reunite si interactioneaza intotdeauna in mod o isnuit

Brup de apartenentagrup din care indivizii fac parte efectiv, in care acestia sunt prezenti in cea mai mare parte a timpului si in care relatiile ce se sta ilesc sunt de tipul @fata%in%fata) Brup de referintagrup din care indivizii nu fac parte direct si fizic la un moment dat, dar ale caror opinii, norme, valori si comportamente adera Brup de presiunese pot distinge o alta serie de grupuri din e#teriorul unui grup, care e#ercita presiune asupra sa incercind sa%l domine, dupa cum si grupul in cauza e#ercita presiuni asupra altor grupuri incercind sa se apere, sa le su ordoneze -3- ! ste necesar de a cunoaste grupul social deoarece acesta are o mare importanta in mentinerea ec"ili rului social. Brupul social primar este grupul care transfera individual iologic in individ social, punind a azele procesului de socializare a carui dezvoltare este esentiala pentru mentinerea ec"ili rului social. /amilia care esta un grup social primar demonstreaza faptul ca anume in cadrul ei individual o tine primele deprinderi necesare pentru a efectu ulterior contactul cu societatea. Anume de educatia si socializarea individului in cadrul grupului primar depinde evoluarea in viitor a acestuia, derularea relatiilor cu mem rii societatii si utilitatea activitatilor sale pentru mentinerea ec"ili rului social. In cadrul grupului social secundar individual o tine deprinderi in urma unei cola orari mai avansate cu societatea, creindusi astfel un s:stem vast de cunostinte si credinte pe care le va aplica in activitatea sa perfectionindule in permanent ape aza o servarilor effectuate asupra semenilor sai.

Metodologia de cercetare a &ietii sociale %1%Identificam metodele calitative de cercetare a vietii de familie %2%Argumentati avantajele si dezavantajele metodelor calitative*in special al interviului+in cercetarea vietii sociale %3%/ormulati citeva reguli fundamentale in vederea realizarii unui interviu efficient -1Cunoasterea la nivelul simtului comun si cunoasterea stiintifica a vietii social Cercetari teoretice si empirice in sociologie , servatia !#perimental Anc"eta Studiul documentelor sociale A ordarea calitativa in cunoasterea vietii sociale -2Avantaje. %relatia directa tip fata%in fata intre cercetator si su iect %evitarea raspunsurilor incompleter % e#istenta la su iect a capacitatii de autoanaliza, evaluare si autodezvaluire % e#istenta la cercetator a a ilitatii de a o tine motivarea su iectilor, angajarea lor in convor ire %elimina greseala %dezvaluie sursele motivatiilor &ezavantaje. %mai putin productive pentru producerea de idei decit interviul individual %impactul distructiv al moderatorului Adoptarea formulei celei mai potrivite cu profilul interlocutorului Trecerea de la general la particular 1tilizarea intre arilor simple pentru a plasa printer ele pe cele dificile de ale caror raspunsuri este realmente interesat cercetatorul Intre ari conditionate de logica si continutul raspunsurilor.

-3-

$ocializarea-proces social fundamental %1%&efiniti procesul de so9ializare %2%Analizati formele socializarii %3%!valuati rolul principalelor mecanisme*factori+care contri uie la socializar< -1-2roces de interactiune prin care individual o tine cunostinte, comportamente, atitudini si isi formaeza un s:stem de valori care ii sunt necesare pentru a fi incadrate in reteaua sociala -2Socializare primarade uteaza odata cu nasterea si are functia de a transforma individual iologic in unul social si unde familia detine locul principal Socialiozare secundaraproces prin care persoana isi modifica comportamentele, isi asuma noi modele de valori, atitudini si roluri Socializare pozitivaconformarea individului la normele, valorile promovate la nivel de societate Socializare negativecontrarulF. 6esocializareaproces de invatare a unor roluri noi si de a andonare a unor roluri anterioare -3-Socializarea este realizata de numerosi agenti dintre care cei mai importanti sunt.familia, grupul de prieteni, scoala, mass%media. In orice siocietate familia constitue factorul primordial al formarii si socializarii copilului. /amilia reprezinta cadrul principal in interiorul caruia se modeleaza Gpersonalitatea copilului. In cadrul acesteia se sta ilesc primele si cele mai importante si mai dura ile relatii interne. /unctia de socializare a familiei se realizeaza in ? stadii specifice. Situatiile de @educatie morala) avind la aza relatiile de autoritate Situatiile de invatare cognitive prin care copilul invata sistemul de cunostinte, aptitudini, deprinderi necesare convietuirii in societate Situatiile care angajeaza inventia si imaginatia prin intermediul carora se dezvolta capacitatile creatoare ale copilului si gindirea participative Situatiile de comunicare psi"ologica care dezvolta afectivitatea copilului Scoala reprezintaun alt agent social comple# care ofera atit informatii, deprinderi cit si un intreg climat valoric si normative, diferit de 9el al familiei. In scoala elevii iau cunostinta cu sisteme formale de evaluari.note si caracteristici periodice primate dec elev si transmise parintilor, constituind o e#perienta noua, dificila uneori pentru copii. In scoala copilul invata ce inseamna sa imparti cu altii, sa faca un lucru cu rindul, sa se compare cu egalii sai. Aceasta lume sociala noua contri uie la socializarea copilului Brupurile de prieteni se manifesta ca agenti puternici de socializare, in special in perioada copilariei si adolescentii. Brupul de prieteni ofera copilului posi ilitatea de a se manifesta independent, in afara controlului parintilor, ofera posi ilitatea de a interactiona intre cei egali, ca parteneri de cooperare si competitie cu acelasi statut. ;ass%media influenteaza la constructia propriei noastre realitati, contri uie la cresterea gradului de informare.

(ontroul social si de&ianta 1. definiti not de control social si devianta 2. argumentati importanta dimensiunilor controlului social in stimularea conformitatii indiviozilor 3. analizati cauzalitatea deviantei in societatea moldoveneasca %1% 8otiunea de control social repr ansam lul de forme,mijloace si mecanisme de constringere si presiune sociala dr si de recunoastere si recompensare a unor comportamente si actiuni dezira ile. &evianta reflecta incalcarea normelor sociale care sunt standarte principale de adecvare a conduitei la cerintele sociale. %2% /iecare individ devine constient pe parcursul e#istentei sale de rolurile pe care este c"emat sa la indeplineasca si sa le respecte fie voluntar sau silit. Astfel dimensiunea interna a controlului se refera la acceptarea voluntara si constienta a individului fata de normele invatate si interiorizate facind parte din @eul lor). &imensiunea e#terna se refera la conformarea indivizilor fata de norme datorita presiunilor si influentelor e#ercitate asupra lor de societate. %3% Cauzalitatea deviantei se e#plica in 3 directii. In societatea moldoveneasca una din directii sustine ca la azacomportamentului delicvent sta. 1. starea iologica si personalitatea individului. punctul de vedere iologic constitutional potrivit caruia factorii iologici si genetici sint "otaritori orientarea neuropsi"ica la aza carora stau personalitatile patologice cu dereglari psi"ice orientarea psi"ico%individuala in conformitate cu care caract personalitatii genereaza frustrari si agresivitate orientarea psi"o%sociala sustine ca individul nu se naste criminal ci este socializat negativ 2. considera delicventa ca fenomen de inadaptare si neintegrare sociala generind un conflict dintre idealurile indivizilor si ceea ce este oferit din cadrul societatii 3. teoria cauzalitatii multiple sustine ca fenomenul de delicventa are determinare atit de natura interna * iologica,psi"ologica+cit si de natura e#terna.

)amilia-grup social fundamental 1. &ef conceptul de familie 2. elatii despre a ordarea sociologica si juridica a familiei 3. argumentati avantajele monogamiei comparativ cu celelalte forme istoice de organizare familiala %1% /amilia ca grup social fundamental este formata din persoane unite prin casatorie, singe, ado tie ci locuiesc de regula su acelasi acoperis ce presupune un sistem de drepturi si o ligatii reciproce %2% Incercarile de a defini familia sau delimitat in doua apordari. una sociala si alta juridica. &in perspectiva sociologica familia reprezinta grupul primar cu cea mai mare responsa ilitate normativa. &in prespectiva juridica familia este un grup de persoane intre care sau sta ilit un set de drepturi si o ligatii reglementate prin lege si acte normative. Cele doua perspective se suprapun partial in unele situatii, sensul sociologic al notiunii de familie este mult mai larg de cit sensul juridic si invers. %3% !#ista mai multe forme de organizare familiala. poliginiandria, poliandria, poligenia, dar cea mai raspindita forma specifica in majoritatea tarilor europene este monogamia ce reprezinta uniunea dintre o femeie si un ar at. !#ista o cooperare a mem rilor mai adecvata, o relatie afectiva mai strinsa spre deose ire de poliandrie care este uniunea dintrun ar at si mai multe femei, monogamia refera o mai mare prioritate femeiei, prezinta alte atitudini ale ar atului asupra femeiei. In cazurile poligeniandriei, poliganiei, respectarea igienei este mai neglijata previzind im olnavirea mem relor deoarece familia prezinta unnumar mare mem rilor. ;onogamia este impusa de iserica pentru a fi respectata. In cazul monogamiei legatura dintre mem ri este azata pe egalitate, sinceritate,mem rii sunt comuni si interactioneaza in cadrul rolurilor de mama%tata5 sot%sotie.

Metodologia de cercetare a &ietii sociale 1. &escrieti metodele sociologice de cercetare a vietii sociale 2. Argumentati in ce cazuri este utila aplicarea metodelor cantitative special a c"estionarului privind cercetarile vietii sociale 3. /ormulati un mini%c"estionar in aza caruia veti cerceta o pro lema sociala in societatea moldoveneasca %1% metodele sociologice de cercetare a vietii sociale sunt metodele cantitatvice si cele calitative. ;etodele cantitative presupun ca cercetatorul nu se intereseaza de fiecare individ in parte, atenti asa fiin orientata spre un ansam lu de indivizi sau unitati sociale ce formeaza o populatie in sens statistic. Astfle cercetatorul nu este interesat de varia ilitatea cazurilor imparte, ci de analiza unor tendite centrale. ;etodele calitative ivedentiaza limetele metodelor cantitative si propun drept metoda fundamentala intelegerea prin intermediul caruia se cauza sa se ofere posi ilitatea interpretarii o iective a semnificvatiilor su iective ve"iculante de indivizii cercetati. %2%Aplicarea metodelor cantitative sunt utile in cazul cercetarii a unor pro leme sociale sau care tin de viata sociala. C"estionarul reprezinta un ansam lu de intre ari, imagini grafice, ordonate logic si psi"ologic care determina raspunsuri ce urmeaza a fi inregistrate in scris. Aplicarea acestor metode este utila in vederea rezolvarii unor pro leme de interes stiintific. 4a fel aceste metode se mai amplica in cazul cercetarii calitatii produsului sau pur si simplu in cazul aflarii opinii pu lice in urma unui eveniment. %3% , pro lema sociala in societatea moldoveneasca ar fi. trafic de fiinte umane *T/1+ Ce cunoasteti despre HT/1I J Cunoasteti cazuri concrete despre persoane traficateJ &in ce cauza au nimeri prada traficantilorJ Care au fost consecintele in urma traficuluiJ Ce propuneri ati da pentru solutionarea acestor pro lemeJ

*elatii sociale 1. e#plicati metoda sociometrica ca forma de studiu a relatiilor sociale 2. estimati avantajele si dezavantajele in implicarea metodei sociometrice 3. dati e#emple de tipuri de intre ari care pot sta la aza constituirii matricei sociale %1% 2otrivit conceptiei sociometrice, in formarea si organizarea unor grupuri de munca sta ile si inalt productive, cele mai importante sunt relatiile afective ce se sta ilesc intre mem ri. Astfel relatiile, preferintele de asociere a acestora constitue fundamentul relatiilor sociale care confera grupurilor identitatea functionala si coeziunea interna. Aspectele metodologice ale sociometriei. Se incepe cu un test sociometric, mem rii unui grup mic fiind rugati a preciza atitudinea lor fata de toti ceilalti mem ri. Aceasta atitudine poate fi analizata in aza diferitelor criterii. increderea in cunostintele profesionale, in calitati morale, in aptitudine de conducator, in capacitatea de a primi un ajutor la nevoie, un rezolvarea impreuna a sarcinilor profesionale etc. %2% In viziunea sociometristilor, formarea grupurilor de munca in aza preferintelor are o serie de efecte pozitive. *A'A8TA-!+ in grupul astfel constituit e#ista o atmosfera calda, umana, apropiata, relatiile fiind azate pe simpatie, incredere si ajutor reciproc, generind conditii favorizante si stimulatoare pentru desfasurarea cu succes a muncii se creaza o puternica unitate afectiva si de cunoastere intre mem rii si iau nastere o serie de fenomene psi"osociale, ca. atitudinele si opiniile colective, spiritul de grup si motivatia de grup care are o influenta asupra modificarii comportamentelor individuale. Coeziunea grupului este foarte mare, ceea ce face sa nu se eli ereze o mare cantitate de energie fizica, dar mai ales psi"ologica care poate contri ui la cresterea performantei grupului &!KA'A8TA-!. &esi in unele cazuri aceste efecte sunt posi ile totusi dupa caracterul preferintial grupurile constituite prezinta si o serie de neajunsuri. Se constata ca tocmai din cauza unelor relatii dintre mem rii grupului apar o serie de fenomene negative cum ar fi. stagnarea in munca, diminuarea controlului reciproc si a responsa ilitatii individuale, preluarea de catre unii mem ri ai grupului a sarcinilor altora, a caror prezenta in gru devine nejustificata. Toate acestea duc la scaderea randamentului si a performatilor grupului in raport cu alte grupe. Se poate ca relatiile de natura simpatetica, dominate in cadrul grupului, sa determina ca criteriul competentii profesionale sa fie su ordonat sau c"iar inlocuit de criteriul relatiilor simpatetice, preferentiale, ducind la eliminarea din grup sau la neacceptarea in cadrul sau a oamenilor valorosi din punct de vedere profesional, dar care nu sunt considerati simpatici. %3% 6elatiile preferentiale pot fi. atractia, respingerea si indiferenta. Aceste relatii genereaza matricea sociometrice *masurarea sociala pe aza de teste+. I8T6!LA6I In ce masura ati dori sau nu sa lucrati cu colegii dumneavoastra de grupJ

(ultura si ci&ilizatia 1. &elimitati conceptual notiunile de cultura si civilizatie 2. analizati elementele componente ale culturii 3. Argumentati aportul culturii in limitarea si e#tinderea li ertatii umane %1% In acceptiunea sociologica, prin cultura intelegem ansam lul metodelor de gindire, atitudine si actiune care caracterizeaza o populatie sau o societate, inclusiv materializarea acestor modele in lucruri. Cultura cuprinde componente idiale*credinte,norme, valori, modele de actiune, sim oluri+ si componente materiale *lucruri, mijloace de transport, locuinte, unelte etc.+. cultura reprezinta pentru mem rii unei societati ceva firesc de care nu isi dau seama decit atunci cind intra in contact cu culturi deose ite. Conceptul de cultura cuprinde in sfera sa atitudini, actele, operele limitate*de geneza, intentie, motivare si finalitate+ la domeniul spiritului si intelectului. ,pera, actul si omul de cultura urmaresc satisfacerea nevoilor spirituale, e#plicarea misterului, placerea frumosului. Sferei culturii apartin.datenilie si o iceiurile, credintele si practicele religioase, ornamentele, operele de stiinta, literatura si muzica, ar"itectura, sculptura, pictura si artele decorative aplicate. Conceptul de civilizatie desemneaza totalitatea mijloacelor cu ajutorul caruia omul se adapteaza mediului *fizic sau social+5 pe care il supune, il organizeaza si il transforma pentru a se putea integra in el5 to ceea ce tine de satisfacerea nevoilor materiale, a confortului si a securitatii reprezinta civilizatia. In functiile civilizatiei figureaza elementele de natura utilitara dispune in urmatoarele capitole. alimentatie, locuinta, im racaminte, constructii pu lice si mijloace de comunicatie, te"nologii, activitati economice si administrative,organizatie sociala, politica, militara si juridica, educatie si ivatamin etc. %2% In sensul 9<= mai larg, cultura reprezinta un ansam lu foarte comple# * la prima a ordare 0 eterogen+ de o iecte credinte, prejudecati, moduri de comportare, creatii artistice etc. In acest ansam lu pot fi identificate citeva elemente principale. Sim olurilesunt semne ar itrare utilizate la nivel social pentru a desemna ceva*o iect, actiune, atitudine+. !le sunt depozitare culturii care poate fi definita, intr%un anumit sens, ca si un sistem de sim oluri.*modul in care ne im racam, mincam, ne adresam, iu im, ne dusmanim+ 6itupoate fi definit ca o secventa formalizata si stereotipa de acte savirsite intrun conte#t religios sau magic *M.;endras+ 4im ajul este principalul depozit al sim olurilor. !l este un sistem, structurat la nivel social, de modele sonorecu semnificatii specifice si ar itrare. Insusirea lim ajului inseamna nasterea omului ca fiinta sociala, ca om. 4im aju permite oamenilor sa se e#prime, sa creeze cultura, sa o acumuleze si sa o transmita etc. 8ormele sunt reguli speciale care specifica comportamentele de adaptat in situatii date. !le sunt conventii sociala sta ilite mai mult sau mai putin ar itrare. 8ormele au un caracter constringator, nerespectarea lor fiind sanctionata, pedepsita. Traditiile, sau cutumele, sunt modalitati comportamentale o isnuite si practicate de multa vreme de un grup. Traditiile se transmit partial, in mod deli erat, prin invatare, iar cele mai multe sunt insusite prin convietuirea sociala. Cutumele nu sunt identice pentru toti mem ii unei societati, ele pot lua forme diferite de la un grup social la altul. ;oravurile au un caracter mai accentuat. !le sunt idei, afirmatii puternice cu privire la ceea ce este drept si gresit si, in raport cu aceasta, permis si interzis in situatii anumite. 'alorile sunt idei a stracte despre ceea ce este dezira il, corect si ine sa urmeze majoritatea mem rilor unei societati. 'aloarea reprezinta ceea ce este demn sa fie dorit, ceea ce merita in sine sa fie apreciat sau cautat.Astfel pot fi deose ite valori economice, logice, estetice si practice.

%3% Cultura constituie toatlitate valorilor materiale si spirituale create de omenire si transmise din generatie in generatie. &eci ea are o mare aport in limitarea si e#tinderea li ertatii umane. /aptul ca cultura limiteaza li ertatea idivizilor poate fi argumentat astfel. Suntem impusi la inmormintari sa im racam numai "aine negre *norma+ 4a nunti mireasa tre uie numaidecit numai in roc"ie al a *norma+ /emeia care a nascut nu tre uie sa intre in iserica ?7 de zile *rit+ Lar atii tre uie sa ofere locul femeilor *valoare+ Cultura deasemenea e#tinde li ertatea umana. cultura eli ereaza individul de comportamentul predeterminat si conditionat, dictat de instinct. Cultura ne eli ereaza de nevoia de a reinventa mereu comportamentele vietii sociale. 8enumaratele fapte o isnuite pe care le facem zi de zi si unurile materiale de care avem nevoie sunt asigurate prin cultura astfel, eli erindule timp pentru creatie I e#plorare. 8u tre uie spre e#emplu sa creem neintrerupt o lim a cu care sa comunicam.

)amilia grup social fundamental 3.!valuati rolul familiei in socializarea si integrarea tinerii generatii %3% /amilia ca grup relativ inc"is poseda o structura social psi"ologica aparte a relatiilor interpersonale. Socializarea contri uie la formarea si cultivarea socia ilitatii, adica capacitatea individului de a fi comunicativ, de a cola ora, de a interactiona in grup. Socializarea are rpofunde influente formative la nivelul tuturor componentelor structurale ale personalitatii, ale individualitatii, modelind disponi ilitati individului de a participa la modificarile sociale, si de a se autorealiza in orice societate. /amilia constitue factorul premordial al formarii si socializarii tinerii generatii. !a reprezinta cadrul principal in interiorul caruia se modeleaza personalitatea. &esi familia realizeaza functii socializatoare comune, in realitate intervin numeroase diferente in ceea ce priveste stilurile si modurile in care fiecare familie isi socializeaza copii. Socializarea intro familie de intelectuali este diferita de cea de o familie de muncitori, ea cea dintro familie ur ana difera de cea dintro familie rurala. /amilia constitue factorul principal si fundamental al socializarii tinerilor. Cercetarile sociologice in domeniu socializarii familiei pun in evidenta faptul ca in societate moderna funcia socializatoare a familiei se e#ercita mai diferit si mai superficial, o parte din elementele ei fiind preluate de alti agenti socia ilizatori *prietenii si scoala+ 2rivind atitudinea parintilor pot avea loc si aumite e#cese de socializare. Suprasocializarile si atitudinea li era duce la aparitia anumitor consecinte negative. egoism si comportament anormal.