Anatomia clinica a sistemului genital masculin

Palparea orificiilor canalului inghinal Canalul inghinal prezinta doua orificii: -cel superficial se palpeaza deasupra si lat de tub pubian, putandu-se introduce indexul, care patrunde cu usurinta daca este mai largit sau poate fi usor dureros; daca pac sta in picioare si il punem sa tuseasca se poate simti la vf degetului daca este sau nu o hernie inghinala -orificiul profund se poate palpa mergand cu pulpa degetului lateral si deasupra tub pubian, pe peretele abd, pe o dist cupr inre 2 si 4 cm simtindu-se o depresiune Distensia scrotului -scrotul se destinde usor, marindu-se ca vol in cazul unei hernii inghinale, in cazul unui hematom, sau in cazul unei inf testiculare (o orhita urliana) -scrotul poate fi atins de un proces canceros; transmiterea metastazica se realiz prin nodulii inghinali superficiali. -1/3 ant a scrotului se anesteziaza prin anestezia n. ilioinghinal, infectia fiind mentinuta prin influenta seg medular L1 -2/3 post ale scrotului se anesteziaza prin anestezia n. pudendal extern si cutanati post ai coapsei Kyiptorhidie Orchis=testicul Krypto=ascuns -scrotul se gas situat oriude pe distant dintre reg lombara-scort -este o afectiune care se intalneste relativ frecvent, 3% la nn iar la nn prematuri 30% -evoleaza asimptomatic dar mentinerea acestei afectiuni poate sa duca la aparitia unei tumori si de aceea se intervine chirurgical; testiculul poate fi retractabil dar urca si se ascunde din nou. Palparea testiculului si a epididimului -se pot palpa gratie pielii suple si flexibile ale scrotului -ne dam seama de consistenta, de marime si trb sa tinem cont de faptul ca testiculul stg este mai jos situat ca cel drept

Hidrocel -consta in prezenta de lichid la nivelul procesului vaginal persistent. -este de regula o afectiune congenitala care poate fi localizata la nivelu testiculului si intinderea sa depinde de intinderea procesului vaginal; poate fi un hidrocel al cordonului spermatic. Ambele pot comunica cu cavitatea peritoneala -se exploreaza prin transiluminare: intr-o camera intunecata se proiecteaza un fascicul luminos iar la nivelul invelisurilor apare o lumina slaba rosietica. Prin transiluminare se face si un diagnostic diferential cu un hematom la niv scrotului care nu este strabatut de fasciculul luminos -poate fi consecinta unui traumatism sau unei inflamatii a epididimului -poate coexista cu o hernie inghinala indirecta Hematocel -consta in acumulare de singe la nivelul tunicii seroase a invelisurilor testiculare ca urmare a rupturii unui ram din a. testiculara -trebuie facut diagosticul diferential cu un hematom prin transiluminare Epididimita si orhita -o inflamatie a epididimului -inf a testiculuilui - pot fi complicatii ale unei oreion, purtand numele de orhita urliana care duce la impotenta de procreere Spermatocel -este un chist de retentie ce consta in acumulare de lichid in apropierea capului epididimului -lichidul este laptos si devine dureros at cand depaseste un anumit volum, pana atunci evoluand asimptomatic -chistii epididimari constau in colectii lichidiene la niv epididimului, de la coapa pana la cap

Varicocel -consta in dilatatiile venoase la niv plexurilor de la niv testicululi si epididimului -acestea se remarca at cand individul sta in picioare, sau la effort si dispare cand sta culcat -aceste dilatatii venoase, care se palpeaza cu usurinta si da senzatia unui pachet de viermi, apar datorita unui defect al valvulelor venelor testiculare -se intervine chirurgical Reflexul cremasterian -consta in stimularea tegumentului pe f supero-mediala a coapsei, stimuland n. ilioinginal si are drept urmare ascensionarea testiculului. Are sediul la niv seg medulare L4-S3 -acest reflex este hiperactiv la copil si pt a nu-l confunda cu o criptorhidie, cand se ia la copil, acesta trb asezat pe un scaun cu membrele inf incrucisate si palpam scrotal; daca il gasim, nu este criptorhidie Cancerul testicular -este destul de frecvent si afecteaza si varstele tinere dar nu evolueaza bilateral -tratamentul este chirurgical, rezultatele fiind f bune, promitatoare daca este luat din timp, altfel metastazeaza prin itermediul nod limf lombari latero-aortici Vestigii ale conducetelor embrionare: Hidatida sesila si pediculata -hidatida testiculara sau sesila este un canalul paramezonefrotic al lui Muller -cea pediculata este rest din portiunea craniala din canalaul mezonefrotic al lui Wolff Fimoza -preputul este strans la nivelul glandului, el poate fi retractat f greu sau deloc -in afara de tulburalle organice pe care le da, vasculare in special, se produc si iritatii, datorita acumularii intre preput si gland, a smegmei -sunt situatii in care orificiul ant al preputului comprima glandul cu compresiunea vaselor, afectand astfel drenajul sangelui dand nastere parafimozei; se o dilatatie a glandului in portiunea in care nu este acoperit de preput -atat fimoza cat si parafimoza trb sa beneficieze de circumcizie, adica rezectia chirurgicala a preputului, care se practica la popoarele din orient si orientul milociu, atat in scop religios dar si in scop igienic.

Hipospadiasul -este o malformatie congenitala care apare destul de frecv la nn, cam 1 la 500 de cazuri -cel mai frecv este forma balanica, in care ostiumul extern al uretrei se deschide pe f vrentala a glandului penian -se poate deschide si pe f uretrala a penisului, situatie in care uretra spongioasa comunica cu exteriorul; -s-a datorat unui def de fuzionare a pliurilor genitale la inceputul perioadei fetale Cateterismul uretral -se practica pt mai multe scopuri: in caz de glob vezical, pt evacuarea continutului vezical; pt prevalare de urina necontaminata, sau pt spalaturi vezicale; pt dilatarea uretrei in caz de stricture. -trb sa se tina seama de curburile uretrei, la niv uretrei membranoase dar mai ales la niv celei spongioase, catetereismul putand produce o ruptura a acesteia iar la nivelul celei membranose, o desirare. Retractia/strictura uretrala - apare ca urmare unui traumatism al penisului sau a unei infectii -se face prin dilatare cu o sonda speciala -partea cea mai dificila in introducerea sondei este la niv meatului uretral; dupa ce trecem de acesta, putandu-se merge mai usor. Ruptura uretrei -accidentele cateterismului si sondajului uretral, in afara de sangerari si uretrari, mai sunt ruptura si extravazarea urinii -se poate rupe si in fracturi ale bazinului cand se prod separarea simf pubiene sau prin ruptura lig inf al simf sau ale lig pubo prostatice -rupt uretrei membranoase este urmata de extravazarea de urina si sg in spatiul prof perineal, de unde progreseaza in tesutul extraperitoneal din jurul prostatei si v.u. -insa cele mai frecv rupturi sunt la nivelul uretrei spongioase, ureta se gas la niv bulbului penian, fiind mai apropiata de supraf si avand un seg in care nu este acop de nici un invelis protector, adaugandu-se faptul ca are peretele subtire si mai putin extensibil, daca se patrunde cu sonda hotarat, se trece prin peretele uretral -ruptura uretrei spongioase se poate face si prin lov violenta la niv perineului sau cadere de la inaltime pe un corp dur

-ruptura uretrei si a corpului spongios face ca urina sa traca in spatiul perineal superficial, de unde trece progresiv in tes conjuncit lax al scrotului si din jurul penisului si urca In partea anteroinf a peretelui abd. Ea nu se propaga la coapsa pt ca stratul membranos al fasciei superficiale adera la fascia lata sub lig inghinal. Nu trece nici in triunghiul anal pt ca straturile superf si prof ale fasciei perineale sunt in continuare unul cu celalt la niv m. transvers al perineului si ele fuzioneaza.. pe marginea post a.. Vasectomie -sterlizarea la barbat -sn si deferenttectomie -se face prin incizie chirurgicaa a scrotului in part ant a acestuia, se descopera canalul deferent, se izoleaza din cordonul spermatic, se fac doua ligaturi si se sectioneaza intre ligaturi; bineinteles interventia se face bilateral. -spermatozoizii degenereaza la niv can epididimar si a can deferent restant; nu mai ajung in v.s. si nici in uretra -se poate relua traiectul can deferent, cu niste conditii: pana la 30 d ani si sa nu fi trecut mai mult d 7 ani de la efectuarea vasectomiei Abces al veziculei seminale -colectie purulenta la niv v.s., care se poate palpa f usor prin tuseu rectal; -in gonoree se ef tuseu rectal pt a investiga lichidul seminal pt gonococ Hipertrofia de prostata -prostata creste in volum dupa varsta mijlocie, cu tulburari ale mictiunii, cu deformarea uretrei prostatice, hipertrofia atingand in special lobul mij al prostatei care comprima uretra, prod o obstructie atat la niv uretrei cat si la niv ostiomului -apar o serie de simptomatologii caracteristice: nicturie, disurie (mictiune dureroasa), jetul urinar nu mai are putere (faci pipi pe vf pantofului sau pe genunchi) Cancerul de prostata -apare de regula dupa 55 d ani si este destul de grav pt ca metastazeaza usor -el cuprinde nodulii iliaci interni si sacrali mai intai, apoi se extinde si la ceilalti noduli limf, in final metastazand in sistemul osos -daca nu este diagnosticat la timp evolutia este rapida

Palparea prostatei -prin tuseu rectal -atat in hipertrofie cat si in cancer de prostata, se practica prostatectomia; in hipertrofie partial iar in cancer totala; -se extirpa si v.s. si protiunea terminala a canalului deferent; se poate conserva erectia si posibiliatea pastrarii rap sexuale -mult timp prostatectomia se facea transuretral, azi se face cu ajutorul laserului si fara probleme deosebite Erectie, emisie si ejaculare -erectia se obt printr-o stimulare erotica care are drept consecinta o relaxare ale fibrelor musc netede din traveele fibroase si a sfincterelor a.helicin, care se face prin influenta parasimpatica prin n.cavernosi ai plexului prostatic. Aceste relaxari au ca urmare afluxul sangelui in spatiile cavernoase ale corpilor cavernosi care, in felul acesta se dilata. In acelasi timp se prod o contractie a m. bulbospongiosi si ischiocavernosi care mentin sangele in caverenele corpilor erectieli. -emisia consta in ejectarea spermei si a lichidelor glandulare in uretra prostatica prin contractia musculaturii din peretii canaluli deferent si ai veziculelor seminale. Este un reflex simpatic cordonat de seg medulare L1-L2. Se prod si contactia musculaturii netede a prostatei -ejacularea, evacuarea prin uretra a spermei si a lich spermatic, se face prin inchiderea sfincterului extern striat al v.u., de natura simpatica, prin contractia musculaturii uretrei, de natura parasimpatica S2-S4 si contractia muschilor bulbocavernosi sub influenta n. pudendali. Dupa ejaculare penisul intra in stare de flaciditate, care este de natura simpatica, producand contractia musc netede a a.helicine si relaxarea musculaturii bulbospongioase si ischiocavernoase ce permit refluxul venos Herniile inghinale -peretele posterior al canalului inghinal este tapetat de peritoneul parietal care vine in rap cu fascia transversalis de care este separat prin tesut interparietovisceral in care se afla uracul, cordonul a.ombilicale si vasele epigasttrice inferioare profunde. Aceste trei elemente determina formarea a trei plici, numite plici ombilicale: mediana, mijlocie si laterala. Plica ombilicala mediala se datoreste ridicarii peritoneului de catre urac si se intinde de la vf v.u. pana la ombilic si se proiecteaza in dreptul liniei albe subombilicale Plica ombilicala mijlocie sau mediala este determinata de catre ridicarea peritoneului de cordoanele fibroase rezultate prin obliterarea a.ombilicare,. se intinde de la partea lat a v.u. la ombilic

Plica ombilicala laterala este determinata de catre ridicarea peritoneului prin vasele epigastrice inf. profunde, intinzandu-se pe o linie oblica ce leaga ombilicul cu orif subcutanat superficial al canalului inghinal. Aceste trei plici determina trei fosete: -foseta supravezicala, care este situala intre plica ombilicala mediala si cea mediana. Corespunde orif inghinal superficial, pe la niv caruia se produc herniile oblice interne ale lui Velpeau; acestea au o frecv mai redusa datorita grosimii per post al canalului inghinal si pe la ac nivel, herniaza v.u. -foseta inghinala mediala este situata intre plica omb mediala si cea laterala. Pe la ac nivel producandu-se herniile inghinale directe, sau herniile lui Scarpa -foseta inghinala laterala, este situata lateral de vasele epigastrice inferioare profunde, de ductul deferent si a.spermatica si coresp orif inghinal profund, mai precis partii superolatarale a acestuia. Centrul sau se continua cu un cordon fibros care reprezinta vestigul vechiului duct peritoneovaginal obstruat. Cand acest canal nu este obstruat, formandu-se asa numita palnie a lui Ramonede, sunt antrenate herniile congenitale, peritoneo-vaginale sau herniile inghinale, oblice externe, congenitale sau castigate. Hernia inghinala reprez protruzia peritoneului sau viscerelor, cel mai frecv o ansa intestinala, printr-un orificiu normal sau anormal. Cele mai frecv sunt herniile abd indirecte, aprox 90%: -dintre cele indirecte, cea mai frecv se produce lateral de vasele epigastrice inferioare, deci prin orif ing profund, cu un sac herniat ce prez un proc vezical persistent -sacul herniat, traverseaza canalul inghinal pe toata lungimea acestuia si iese prin orif inghinal superficial patrunzand in scrot -aceste hernii inghinale indirecte se produc si la sexul feminin, la sexul masc fiind mai frecv cu aprox 20% -la sexul feminin travers canalul lui Nuck si ajung la niv labiilor mari Herniile directe - constau in protruzia elem din cav abd, medial de artera epigastrica inf -are un sac herniat cu peretele format de fascia transversalis, fiind independent de proc vaginal obliterate -sacul herniat este paralel cu cordonul spermatic, parcurge numai partea inf a canalului inghinal, adiacent orif inghinal superficial -protruzia se prod prin triunghiul de slaba rezistenta a lui Hesselbach care este delimitat:

-superolat de artera epigastrica inf -medial m drept abdominal -inf de lig inghinal -organul herniat iese prin orificiul inghinal superficial, fiind inconjurat de tendonul conjunct dar nu patrunde in scrot -sunt situatii in care intereseaza si scrotul dar nu patrunde in punga scrotala ci sub piele si dartos