http://cresterea-prepelitelor.info/forum/ http://www.pprepelite.ro/cati-bani-iti-trebuiesc-sa-incepi-o-afacere-cu-prepelite/ http://www.pprepelite.

ro/prepelite-cresterea-furajarea-si-incubatia-la-prepelite/
Am facut o mini-documentatie cu informatiile gasite pe net, pentru crescatorul de rand. Sper sa-ti foloseasca De asemenea, ii astept pe cei cu experienta sa ma corecteze. Informatii generale Prepelitele au fost urmarite din cele mai vechi timpuri pentru carnea lor deosebita. Cu mii de ani, ca pasari salbatice, erau prinse cu plase in China si Egipt. Astazi insa, se cunosc soiuri domesticite, ceea ce permite cresterea lor in sisteme intensive. Ele fac parte din familia Phasianoideea, ordinul aliforme, clasa Aves, la fel ca si gainile si porumbeii. Cea mai intalnita specie este Coturnix coturnix !prepelita comuna", cu subspeciile Coturnix coturnix coturnix !prepelita europeana" si Coturnix coturnix #aponica !prepelita #aponeza" care a fost domesticita in $aponia si care este cea mai raspandita specie crescuta. Este o specie care si-a pierdut aptitudinile de zbor si de clocit, insa troneaza de departe in ceea ce priveste productia de oua. De ce crestem prepelite Prepelitele sunt crescute in special pentru ouale lor, care au calitati extraordinare, si care sunt recomandate pentru multe afectiuni. Exista chiar si tratamente speciale cu oua de prepelita. %ici carnea lor nu este de lepadat, fiind al doilea motiv pentru care sunt crescute. Sunt si persoane care le tin doar pe post de pasari de ornament. Exista mai multi hibrizi, cei mai multi crescuti pentru oua !care nu a#ung decat la o greutate de &'(-&)( de grame pentru femele si ceva mai putin pentru masculi", dar exista si cei de carne care pot a#unge la *'(-+(( de grame. Despre acest soi nu am gasit multe informatii pe ,nternet Binefacerile oului Dupa cum spuneam, calitatea pricipala a acestor pasari este ca se oua mult si repede. - prepelita #aponeza produce .'(-*(( de oua pe an, insa sunt si cazuri exceptionale cand s-a a#uns la +/( de oua. -uale sunt mici, cu o greutate intre /-&. grame, cu o medie de &( grame. Calitatile terapeutice se datoreaza numarului mare de vitamine si minerale care le contine0 vitaminele A,1, 1& !de sase ori mai multa decat oul de gaina", 1. !de &' ori mai multa decat oul de gaina", D*, E, si mineralele fosfor !de cinci ori mai mult decat oul de gaina", fier ! de 2 ori mai mult decat oul de gaina", calciu, zinc, sulf si potasiu. Continutul de colesterol este mai mic !de &,+3, fata de +3 la oul de gaina". Datorita continutului ridicat de vitamine si minerale, se folosesc in afectiuni precum 41C, afectiuni hepatice, renale, diabet zaharat, alergii, astm bronsic, anemie, impotenta, guta, migrene, neurastenie, obezitate. 5n un efect benefic asupra sistemului circulator, imbunatatesc digestia, regleaza aciditatea gastrica, imbunatatesc memoria, a#uta la cresterea si dezvoltarea copiilor. Curele bazate pe oua de prepelita sunt de mai multe tipuri, in functie de afectiunile care trebuie tratate. -uale se administreaza dimineata, pe stomacul gol, inainte de micul de#un. Este recomandabil sa fie inghitite crude si cu galbenusul intreg. De asemenea sunt recomandate ouale de la pasari reproducatoare !cele pentru incubator, fecundate", dar nu stiu sa va argumentez acesta teorie. Pentru ca e mic, se poate sparge intr-o lingura, si se lasa sa alunece pe gat. Daca nu puteti sa sa suportati oul crud in gura, se poate freca cu o lingurita de miere sau putina pulpa de fructe. 6icul de#un de serveste dupa aproximativ &-.ore, si e recomandat sa fie compus din hrana rece. Persoanele cu ulcer sau anemie pot sa ia micul de#un in #umatate de ora. %u se consuma cafea, alcool pe perioada regimului. 4ratamentu se poate relua dupa trei saptamani in cazul adultilor si dupa trei luni la copii. Curele de baza0 Pentru copii intre un an si trei ani0 Cura de 2( de oua in *( de zile0 Se pot administra cate doua oua zilnic. Pentru copii intre + si ) ani0 Cura de 2( de oua in .( de zile0 Se adminsitreaza cate trei oua zilnic. Pentru copii intre / si &( ani0 Cura de 7( de oua in *( de zile0 Se pot administra cate trei oua zilnic. Pentru copii8adolescenti intre && si &' ani0 Cura de &.( de oua in *. de zile0 ,n primele patru zile - cate trei oua pe zi9 ,ntre a '-a si a *(-a zi - cate patru oua pe zi9 ,n a *&-a zi - trei oua, iar in a *.-a zi - un ou. Pentru adulti si adolescenti intre &2 si &/ ani0 Cura de &.( de oua in .2 de zile0 ,n primele doua zile - cate trei oua pe zi9 ,n a treia zi - patru oua pe zi9 ,ncepand cu ziua a patra, .+ - cate cinci oua pe zi9 ,n a .'-a si a .2-a zi se iau trei, respectiv doua oua pe zi9 %umai pentru adulti0 Cura de .+( de oua in '( de zile0 ,n primele doua zile - cate trei oua pe zi9 ,n a treia zi - patru oua pe zi9 ,ncepand cu ziua a patra, pana in a +/-a zi inclusiv - cate cinci oua pe zi9 ,n a +7-a zi - trei oua pe zi9 ,n a '(-a zi - doua oua pe zi. ,n functie de afectiune, se racomanda curele0 - ulcer &.( bucati - tulburari digestive &.( buc - arteroscleroza .+( buc - astm bronsic .+( buc - anemie .+( buc - scleroza coronanina .+( buc - colesterol .+( buc - hipertensiune &.( buc - rinichi .+( buc - diabet .+( buc - tbc .+( buc - migrene .+( buc - nevroze .+( buc - boli de ficat .+( buc - potenta .+( buc

Cresterea si exploatarea Avanta#ele cersterii prepelitelor fata de alte pasari sunt multiple0 spatiul mic de exploatare, cresterea rapida !atinge maturilaltea la '-2 saptamani", cheltuieli minime pentru echipamente, procurarea usoara a puilor si tineretului, consumul mic de hrana, cantinatea mare si continua de oua !chiar *'( de oua pe an", rezistenta la boli !daca este ingri#ita corespunzator nu are nevoie de nici un vaccin toata viata". Carnea si ouale sunt deosebit de valoroase, avand un continut scazut de grasimi si colesterol.

Pentru a creste prepelite avem nevoie de foatre putin spatiu, pe un metru patrat pot incape pana la &.( de pasari. ,nsa nu este bine sa depasim &(( sau chiar mai putine. Daca spatiul va permite, lasati-le mai libere, )(-/( de bucati pe metru patrat !o baterie de &'(x'(cm, adica (.)' metri patrati tine le#er '(-2( de bucati". Daca faceti un sistem cu patru sau cinci asemenea custi suprapuse, puteti creste .((-.'( de prepelite, pe un spatiu foarte mic, intr-o magazie sau gara#. Custile trebuie sa aiba atasate adapatori si hranitori suficient de lungi cat sa permita hranirea si adaparea unui numar maxim de pasari. De preferat pe laturile mai scurte sa fie adapatori pe toata lungimea custii, iar in fata, ca sa fie usor de umplut, o hranitoare tip #gheab pe toata lungimea. 4oate in exteriorul custii. ratiile trebuie sa aiba ochiuri suficiente de mari cat sa incpa capul pasarilor. Aceste parti trebuie sa fie detasabile, pentru a putea fi curatate regulat !la . zile". :undul custilor se faca din plasa de sarma sudata, cu ochirile mici !latime de &cm". Aceasta plasa trebuie sa aiba un unghi de inclinatie suficient de mare cat sa permita oualor sa se rostogoleasca in fata. - diferenta de ' cm este suficienta!la o latime a custii '(cm". De asemenea, podeaua trebuie sa fie mai lunga decat lungimea custii cu &(-&' cm !sa se prelungeasca sub hranitoare" si ridicata putin la margine, pentru a colecta ouale. Evident, peretele din fata va avea #os o deschidere de .,'-*cm pe toata lungimea !nu lasati mai mult pentru ca pot evada prepelitele, dar nici mai putin pentru ca riscati ca nu incapa ouale" . Deci0 plasa sudata in patratele, cu sarmele de deasupra perpendiculare pe cusca, ca sa permita rostogolirea oualor, prelungita in afata custii pentru a forma colectorul de oua. De asemenea, sub grila# se pune o placa !osb, tabla", ce poate fi trasa asemenea unui sertar, pe care sa se stranga de#ectiile. Puneti-o orizontal, nu inclinata precum fundul custii. Aceasta trebuie curatata la fiecare .-* zile. ,naltimea custii in punctul minim !in spate" sa fie minim &' cm, dar puteti sa lasati .(-.'. Deci inaltimea totala a unei baterii !inaltimea maxima a custii, cu suportul de de#ectii la '-&( cm dedesupt" ar fi *'-+(cm. Deci un ansamblu de patru custi suprapuse ar avea maxim . metri inaltime, daca prima cusca este situata la +( cm de sol !ca sa nu ne cocosam adunand ouale". Cat un dulap de bucatarie. 4emperatura corpului unei prepelite este de +(-+& de grade. ,n anotimpul rece este indicat sa mariti numarul pasarilor din parea de #os !unde este mai frig". ;ara trebuie sa rariti numarul la toate nivelele. Prepelitele sunt in general pasari rezistente, nu se imbolnavesc usor daca sunt indeplinite cateva conditii. 4emperatura si umezeala sunt doua lucruri importante. 4rebuie asigurata o temperatura de &2-.. de grade constant. ,nclusiv in sezonul rece si cald. !Deoarece multi nu pot asigura iarna temperatura minima, procedeaza in felul urmator0 primavara cumpara pui de o zi pe care-i tin la caldura pana la *-+ saptamani, apoi odata cu incalzirea vremii ii muta in baterii. Profita de perioada calda pentru oua, iar toamna cand vine frigul, ii sacrifica. Si au carne de calitate pentru mult timp in congelator - &((-.(( de prepelite, numai bune pentru friptura". %u trebuie sa va fie mila de ele deoarece viata lor este scurta oricum, dupa un an sunt de#a batrane. Daca cresteti suficient de multe, de exemplu ' ansambluri de cate + baterii !inseamna &((( de pasari" intr-o camera mica de &. metri patrati izolata bine !sau cu perte comun cu o camera incalzita", este posibil sa-si asigure singure caldura necesara si in timpul iernii, datorita caldurii emanate de corpurile lor. 5miditatea trebuie mentinuta in #urul valorii de )(3. Deci o ventilatie este necesara, mai ales vara cand temperaturile sunt foarte ridicate. Dar trebuie sa fiti atenti sa nu se creeze curenti de aer, deorece sunt forte sensibile la curent. Se poate monta un ventilator de de perete, care scoate afara aerul cald. Daca sunt supuse mult timp temperaturilor ridicate, scade randamentul. Prepelitele nu vor mai manca, deci vor scade in greutate, si de asemenea se vor oua rar. De asemenea exista riscul de inbolnavire datorita inmultirii germenilor si bacteriilor la cald. <umina este factor necesar pentru optimizarea productiei. Prepelitele au nevoie de &2-&/ ore de lumina pe zi, altfel va scadea mult procesul de ouare. De asemenea stresul are o influenta foarte mare. Asezati custile intr-un loc linistit, sa nu fie zgomote dese si puternice. De asemenea, nu faceti muzeu din camera lor, unde sa primiti vizite ce zeci de ori pe zi. 6ai ales copii care exclama, tipa si se bucura, spre disperarea bietelor pasari. Este suficient sa mergeti o data dimineata, sa le puneti apa si mancare, si o data seara, cand faceti acelasi lucru si adunati ouale. %u faceti miscari bruste si rapide spre ele, pentru ca se sperie foarte usor. Dupa fiecare serie ce prepelite !care dureaza cam un an", desfaceti custile si le spalati bine, apoi le dezinfectati cu solutie de la farmaciile veterianare !cu dezinfectant universal, Ecocid S de exemplu". %u aduceti prepelite din alte locuri despre care nu stiti nimic. Sau cel putin, nu le amestecati imediat cu restul de pasari. Puneti-le in carantina, in alta cusca, unde le observati .-* saptamani comportamentul. Chiar daca par sanatoase la prima vedere, pot purta boli si virusi care se manifesta mai tarziu. Puneti la fiecare baterie un carnetel in care scrieti varsta prepelitelor, numarul de masculi si femele, numarul de oua produse in fiecare zi.

Ouatul Prepelitele ating maturitatea la '-2 saptamani. Asta inseamna ca atunci pot depune primul ou. ,n functie de hrana, temperatura si alte conditii, pot incepe ouatul mai tarziu, la 2-/ saptamani. Dupa aceea, incep da produca in mod constant, timp de /-&. luni cate un ou la &2-.+ de ore. - prepelita poate produce si doua oua in .+ de ore, intrucat ovulatia se produce cu circa. o ora inainte de producerea unui ou, iar formarea unui ou dureaza .( - .+ ore. Deci, intervalul dintre doua oua poate sa fie la prepelita de .& ore, pe cand la gaina nu poate fi mai mic de .+ ore. Atentie= Puteti sa aveti surpriza ca unele sa moara la ouare, din cauza ca nu pot scoata oul, ca este prea mare. Dupa aproximativ & an, inceteaza procesul de ouare !nu complet, dar scade foarte mult", si asa zisele pasari reformate trebuie sacrificate, deoarece nu sunt profitabile !manaca la fel, dar nu mai cresc si nu fac oua". Primele oua sunt de regula mai mici. reutatea unui ou este de /-&. grame. Deci '-2 oua de prepelita inlocuiesc un ou de gaina. Dar spre deosebire de gaini unde oul cantareste '-23 din greutatea gainii, la prepelita oul reprezinta un procent de /-&(3 din greutatea pasarii. Prepelitele se oua de obicei seara. ,n bateriile de oua pentru consum, puneti un mascul la 7-&( femele. Deci intr-o baterie de '(, avem +' de prepelite si ' prepelitoi. Daca cresteti prepelite pentru uzul familiei, un numar de '( de prepelite este suficient pentru productia de oua !veti avea in fiecare zi cam +( de oua ceea ce echivaleaza cu )-/ oua de gaina zilnic, adica circa '( pe saptamana. 6ult mai mult decat suficient, mai dati si prin vecini". -uale se pot tine la firgider, la fel ca si cele de gaina, pana la o luna. Incubarea oualor Daca vrem sa crestem prepelite intensiv, avem nevoie de pui care sa inlocuiasca pasarile batrane. Pentru asta avem nevoie de oua fertile. Pentru a obtine oua fertile, se folosesc baterii speciale, in care raportul de fete8baieti este diferit fata de cele pentru consum. Cel mai indicat raport este de un baiat la trei fete. Deci intr-o baterie de '( de pasari reproducatoare avem &. baieti si *2 fete. 6ai bagam un baiat si o fata, ca sa fie '(. Deci &* baieti si *) fete. %u folositi ouale de la primele ouari !de la prepelitele de '-2 saptamani", si nici de la cele batrane un an. De asemenea, cocoseii sa aiba minim +( de zile !> 2 saptamani" Selectati oule. <e folositi numai pe cele cu coa#a intreaga, fara defecte si curate. %u trebuie spalate. Daca sunt murdare, stergeti-le usor cu o carpa uscata. %u alegeti ouale mici, alegeti-le pe cele mai mari!&. grame" dar nu extraordinar de mari. Este posibil prezinte malformatii. -uale se pastreaza intr-o camera racoroasa !nu le bagati la frigider=", si de intorc in fiecare zi de depozitare. Perioada maxima cat pot fi pastrate este de ) zile, dpa care devin nefertile. %u este recomandat sa le folositi nici pe cele ouate in aceeasi zi. Deci ideal e sa va faceti un stoc cu oua de ' zile. De la o baterie de '( de pasari !*) fete", daca luam *( pe zi, avem &'( de oua, pe care le punem la incubat a sasea zi. Perioada de incubatie este de &28&) zile, iar temperatura optima este de *),'-*),) grade. 5miditatea din incubatortrebuie sa fie 2(3 in primele &+ zile. Apoi se mentine aceeasi temperatura, dar se creste umiditatea la /(3 !se inmoaie coa#a oului si o pot sparge cu ciocul". Daca umiditatea nu este suficienta dupa ziua a &+-a, sterge-ti ousoarele cu un burete caldut si ud. ,ncepandu cu a doua zi, intoarceti ouale de doua ori pe zi, o data dimineata si o data seara, ca sa nu se lipeasca puii de coa#a. ,n ultimele .-* zile !&'-&2-&)" nu le mai intoarceti. ;erificati nivelul apei in fiecare zi, si completati daca este necesar.

Cresterea Puilor Puii se iau din incubator cand sunt uscati !nu va faceti gri#i de infometare, deoarece au rezerve pentru .+ de ore" si se pun intr-o ?maternitate?, o cutie de carton, sau acvariu de sticla, care se aseaza intr-un loc uscat, fara curenti de aer !cel mai bine este sa-l acoperiti". Asternutul din cusca trebuie sa fie uscat, bun absorbant al umiditatii, nu prea grosier, asezat in strat uniform. 4emperatura in primele trei zile este de *)-*/ de grade, care se scade treptat cu doua grade pe zi, pana la .& de grade, cand puii au && zile si sunt de#a acoperiti cu pene. Daca vi se pare ca sufera de frig, se strang toti gramada sub sursa de caldura, prelungiti perioada cu tempreatura mai ridicata !& saptamanta cu *) grade, dupa care scadeti". 4emperatura trebuie sa fie uniforma si suficienta in toata maternitatea, alftel puii se aduna sub sursa de caldura, se suie unul peste altul, iar cei de #os pot muri sufocati. Ca procente, ies cam '(3 baieti si '(3 fete. Puii au nevoie de lumina, care poate sa functioneze non-stop pe toata perioasa cresterii. Puteti insa sa o lasati .+ de ore in primele doua saptamani, apoi o scadeti treptat cate o ora pe zi, pana a#ungeti la valoarea de &2-&/ ore. 4rebuie asigurata apa la o temperatura medie, imediat ce sunt adusi din incubator. Daca e prea rece provoaca indigestii. ,n apa se pot dizolva antibiotice sau vitamine pentru inratirea puilor si prevenirea bolilor !-xivit S". Puii trebuie dusi cu ciocul la apa pentru a se hidrata, si pentru a invata unde este situata. Atentie cu apa in maternitate. Puii nu trebuie sa se ude pentru ca sunt foarte sensibili. Puneti o adapatoare cu gratar deasupra, sa nu le intre picioarele in apa. Cresterea puilor se face in doi pasi0 - demara#ul !iarna dureaza &( zile, vara ) zile", in care se hranesc cu un fura# special tip Starter9 - cresterea propriu-zisa, pana la ' saptamani, dupa care sunt transferati in baterii. Pot fi transferati chiar mai repede, la + saptamani.

4rebuie sa avem gri#a cu . luni inainte de iesirea unei generatii din productia de oua, sa pregatim alta. Deci cand au implinit / luni, de#a trebuie sa avem in incubator inlocuitori pentru ele. <a *(-*' de zile !maxim ' saptamani" puii se muta in baterii, deoarece a#ung la maturitate.

Cei crescuti pentru carne, care nu necesita selectare dupa sex. Se cresc in sase loturi cu diferenta de varsta de o saptamana. Primul lot care implineste 2 septamani se sacrifica, fiind inlocuit cu un nou lot. Asa o sa avem tot timpul prepelite in varsta de &,.,*,+,' si 2 saptamani, cu productie saptamanala. Cele mai frecvente greseli la incubare0 -uale prea vechi - rata foarte proasta de scoatere, si foarte intarziata !pana la &7 zile" 4emperatura prea mare0 puii ies cu malformatii -uale nu sunt intoarse la timp 0 puii mor in ou 4emperatura prea mica0 puii mor in ou si se lipesc de coa#a 5miditatea prea mica0 puii nu pot sparge coa#a oului si mor.

Dupa circa * saptamani de la se pot diferentia masculi de femele in proportie de 773. Se poate si la &2-&) zile, dupa pena#, dar procentul este undeva la /'3. 6asculul are pieptul roscat iar cloaca prezinta o excrescenta de culoare roz fara pena#. :emela are pieptul si gatul maro-roscat cu pete inchise si cloaca alungita transversal. De altfel, prepelitele de sex feminin au la baza ciocului inferior pene culoare alba,iar la masculi sunt de culoare neagra sau maro inchis. Cei neexperimentati le pot sorta in perioada +-' saptamani, cand semnele sunt mult mai vizibile.

Hranirea prepelitelor Cel mai important si cel mai complicat capitol din aceasta indeletnicire este fura#area. - nutritie gresita scade randamentul de crestere si productia de oua. Exista mai multe tipuri de hrana, in @omania fiind cel mai folosit fura#ul uscat, cumparat direct de la producatori. 5nele chiar asa se si numesc0 ?:ura# pentru prepelite?. Dar pot fi folosite si fura#ele universale, daca respecta procentele de nutrienti specifice rasei. Adica puteti adauga un surplus de proteine !srot de soia" fura#ului de gaini ouatoare si il folositi. :ura#ul contituie principala investitie in crescutul prepelitelor !considerand ca spatiul il avem de#a" si se ridica undeva la 2(-)(3 din cheltuielile totale ! restul fiind lumina, caldura, pui de o zi, vitamine, etc." - prepelita adulta consuma .(-.' de grame de hrana, dar cantitatea poate scadea in zilele calduroase de vara. :ura#ul trebuie sa fie unul bogat in proteine, atat pentru pui de carne cat si pentru pasarile ouatoare. Pentru cele din urma trebuie asigurat un procent de *.'3 de calciu, necesar producerii co#ii oului. ,n zilele calde, cand cantitatea mancata este mai mica !deci si aportul de calciu este mai mic", se suplimenteaza calciul din fura#, pana la o valoare de +3. Pentru puii crescuti pentru carne, trebuie asigurat un porcent mai mare de proteine. Se poate inlocui calciul !deoarece nu au nevoie, fiind sacrificati inainte de ouare" cu supliment de proteine !faina de peste, srot de soia". 5n fura# bun trebuie sa asigure necesarul de vitamine, minerale, proteine in functie de obiectivul urmarit !oua,carne". 5n exemplu de fura# combinat pentru prepelitele ouatoare folosit in industrie contine 0 Porumb '.3 rau &&3 Srot soia &2,'/3 Srot floarea soarelui 23 :aina de peste .,7 3 Carbonat de calciu !creta fura#eara" /3 :osfat dicalcic &,.3 Sare (..3 Premix A2 <azer-,1%A .3 D<-metionia pulbere (.&.3

,n gospodarie, multi nu vor sa foloseasca faina de peste, premixuri de vitamine si minerale, pentru a produce oua mai ?naturale?. Puteti inlocui faina de peste !proteina" cu o cantitate mai mare de srot de soia. Sau premixurile de vitamine si minerale !P;6" cu vegetale !lucerna, morcovi rasi" care aduc un aport de vitamine, dar nu atat cat premixurile. De aceea sa va asteptati la o eficienta mai scazuta, dar va puteti mandri ca sunt crescute mai ecologic. ;itaminele se pot asministra si in apa, unde se dizolva conform peorpectului de la farmacie !de exemplu ;itamino 4race -ral, -xivit S", de regula cateva zile pe luna.

Tips: Pentru a vinde ouale la prieteni si vecini nu aveti nevoie de firma, sau sa platiti impozite. Este suficient sa luati un certificat de producator de la primarie si aviz de la medicul veterinar din localitate. Pentru a vinde catre magazine, trebuie sa fiti persoana #uridica inregistrata, si sa respectati mult mai multe conditii, care sa asigure sanatatea si calitatea produselor. Daca vreti sa cumparati puicute de 2 saptamani, la intrarea in productia de oua, trebuie sa fiti atenti cand le cumparati. Deoarece la noi in tara sunt multi ?binevoitori? care vor incerca sa vanda prepelitele batrane ca tineret. - prepelita batrana are penele de pe spate mult mai rare, culorile sunt mai sterse, spre deosebire de tineret care are culorile bine delimitate. Ciocul este curat, omogen si nu prezinta urme de crapaturi la cele tinere. Pielea picioarelor este uniforma, nu au ghearele zgariate sau rupte !spre deosebire de cele care au stat un an intr-o baterie cu picioarele pe gratii, si pot prezenta neregulatritati". %u porniti cu un numar mare de prepelite de-o data !'(( de exemplu" daca nu aveti o retea de distributie !la magazine sau cunostinte". anditi-va da vor intra toate in perioada de ouat, si veti aduna *((-+(( de oua pe zi. ,ntr-o saptamana puteti chiar sa obtineti *((( de oua. Ce faceti cu eleA 5n numar de '(-&(( pentru inceput este suficient. %u cumparati mult fura# combinat deodata, ci in cantitati care sa va a#unga maxim . luni. Daca il tineti mai mult, isi pierde din valoarea nutritiva sau se poate strica. 8888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888 Dai cautare la Esaplax (,' m. E produsa de Cavatorta ,talia si importata de ?1arbatilalucru? !in engleza". Costa *(( lei si are .' m lungime. Are ochiuri patrate de &.,) mm, electrosudata, zincata, plastificata. ,n .((. m-am dus la ei degeaba. %u lucrau decat cu dealeri, acum sunt si mai mari. Suna-i si afla dealerul cel mai apropiat. :iind tot la inceput am gresit si eu facand custile din lemn. 4u hotarasti pe banii tai, dar sunt rafturi vopsite in camp electrostatic &'(x*(x)' cm la +' lei. :aci ' custi !in &'( cm" cu latimea plasei !'( cm" si lungime maxim &(( cm. ?Pardoseala? !plasa" va fi inclinata din spate spre fata ' cm !&(3" ca sa vina ouale sub #gheabul hranitor. Sub plasa pui cartoane !absorbante" sau tavi tabla pt de#ectii. 4ot perimetrul !peretii" va fi din rabitz. E cea mai practica, ieftina, curata si comoda cusca. Agati de rabitz hranitori metalice pe lungimi si adapatori plastic pe laterale. ,ntri la ele doar o data pe zi. Ce vezi pe net la tipuri de custi costa mult, sunt grele, le manevrezi greu, etc. Dar nu vei gasi nimic din lemn. De ce oareA ,ntr-o astfel de cusca intra .'( ouatoare si nu costa mai mult de &/( lei si are ' Bg nepopulata. Poti spala, dezinfecta, etc totul cu apa fara probleme de umiditate !lemn", rugina !metal". Ai gasit ceva mai bun A %u cauta= Pierzi timp. 1afta=