UNIVERSITATEA BABE$-BOLYAI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE $I ASISTEN| SOCIAL

SCOALA DOCTORAL SOCIOLOGIE
Efectele statutului socio-economic asupra
performanjelor ycolare
Rezumatul tezei de doctorat
Coordonator ytiinific
Prof. Univ. Dr. Livia Popescu
Doctorand
Szcs A. Levente
Cluj-Napoca
2013
1
CONTINUT
ACRONIME ................................................................................................................................................................ 4
CUVINTE CHEIE......................................................................................................................................................... 6
INTRODUCERE......................................................................................................................................................... 7
CAPITOLUL 1.
SCOALA SI EDUCATIA PRIN PRISMA TEORIILOR SOCIALE..................................................................... 9
1.1. PLASAREA TEMEI N CONTEXTUL SOCIOLOGIC.................................................................................................... 9
1.2. TEORII LEGATE DE FUNCTIA SCOLII N SOCIETATE............................................................................................ 11
1.3. FUNCTIILE SOCIALE ALE SCOLII........................................................................................................................ 24
Re:umat/Conclu:ii ............................................................................................................................................. 27
Bibliografie........................................................................................................................................................ 32
CAPITOLUL 2.
ROLUL SCOLII N MENTINEREA SAU AMELIORAREA INEGALITTILOR SOCIALE...................... 35
2.1. COMUNICAREA PEDAGOGIC CU ROL DE REPRODUCERE A INEGALITTILOR SOCIALE...................................... 35
2.2. DILEMA DESEGREGRII SCOLARE..................................................................................................................... 37
2.3. EXAMENELE SCOLARE CA FACTOR AL SELECTIEI SOCIALE ............................................................................... 48
2.4. EFECTUL REFLEXIILOR LINGVISTICE ALE CONTEXTULUI SOCIAL ASUPRA PERFORMANTELOR SCOLARE ........... 53
Re:umat/Conclu:ii ............................................................................................................................................. 57
Bibliografie........................................................................................................................................................ 60
CAPITOLUL 3.
POLITICILE EDUCATIONALE DIN PERSPECTIVA INEGALITTILOR SOCIALE............................... 61
3.1. POLITICILE EDUCA|IONALE CARE VIZEAZ DEZVOLTAREA SOCIAL ............................................................... 61
3.2. EGALITATEA SANSELOR SI PERFORMANTA SCOLAR N SISTEMUL EDUCATIONAL ROMN............................... 63
Re:umat/Conclu:ii ............................................................................................................................................. 77
Bibliografie........................................................................................................................................................ 78
CAPITOLUL 4.
ANALIZA INTERNATIONAL A REZULTATELOR PISA............................................................................ 80
4.1. COMPARAREA REZULTATELOR LA TESTELE PISAN CADRUL |RILOR OECD................................................ 80
4.2. ANALIZA COMPARATIV A VIZIUNILOR LEGATE DE ROLUL SCOLII N SOCIETTILE CONTEMPORANE ............... 82
Re:umat/Conclu:ii ............................................................................................................................................. 84
Bibliografie........................................................................................................................................................ 85
CAPITOLUL 5.
PREZENTAREA METODELOR DE CERCETARE........................................................................................... 87
5.1. OBIECTIVELE CERCETRII ................................................................................................................................ 87
5.2. IPOTEZE............................................................................................................................................................ 88
5.3. DESCRIEREA INSTRUMENTELOR DE MSURARE................................................................................................ 90
5.3.1. Pre:entarea chestionarului...................................................................................................................... 90
5.3.2. Pre:entarea testelor................................................................................................................................. 99
5.3.3. Modalitatea de completare a chestionarului i a testelor...................................................................... 100
5.3.4. Testarea chestionarului si a testelor...................................................................................................... 100
5.4. GRUPUL |INT SI METODA DE ESANTIONARE ................................................................................................. 102
Conclu:ii.......................................................................................................................................................... 103
Bibliografie...................................................................................................................................................... 104
CAPITOLUL 6.
ANALIZA DE FIDELITATE $I VALIDITATE A INSTRUMENTULUI DE MSURARE......................... 105
6.1. ANALIZA DE FIDELITATE A DIMENSIUNILOR................................................................................................... 107
6.2. ANALIZA DE VALIDITATE A DIMENSIUNILOR .................................................................................................. 110
6.2.1. Anali:a de validitate a dimensiunilor din cadrul chestionarului ........................................................... 110
6.2.2. Anali:a de validitate a dimensiunilor din cadrul testelor...................................................................... 113
6.3. ANALIZA FACTORIAL PENTRU VALIDITATEA DIVERGENT A VARIABILELOR ............................................... 114
6.3.1. Anali:a factorial a profilului mediului socio-economic ...................................................................... 114
2
6.3.2. Anali:a factorial a profilului adaptrii individuale............................................................................. 118
6.3.3. Anali:a factorial a performantelor scolare ......................................................................................... 120
6.3.4. Anali:a factorial a succesului scolar................................................................................................... 120
Conclu:ii.......................................................................................................................................................... 122
Bibliografie...................................................................................................................................................... 124
CAPITOLUL 7.
PREZENTAREA VARIABILELOR INDEPENDENTE SI DEPENDENTE................................................... 125
7.1. VARIABILELE INDEPENDENTE ALE ELEVILOR ................................................................................................. 125
7.2. VARIABILELE DEPENDENTE DIN AFARA DIMENSIUNILOR................................................................................ 132
7.2.1. Frecventarea anumitor meditatii ........................................................................................................... 132
7.2.2. Numrul crjilor din familie.................................................................................................................. 135
7.2.3. Obiceiurile de citire/lectur .................................................................................................................. 136
Conclu:ii.......................................................................................................................................................... 139
Bibliografie...................................................................................................................................................... 140
CAPITOLUL 8.
PREZENTAREA DIMENSIUNILOR.................................................................................................................. 141
8.1. PROFILUL MEDIULUI SOCIAL........................................................................................................................... 141
8.1.1. Climatul familial.................................................................................................................................... 141
a) Armonia din Iamilie ..................................................................................................................................................141
b) Sprijinul primit de la prin|i ......................................................................................................................................142
c) Mediul de nvtare de acas.......................................................................................................................................144
d) Sprijinul printilor pentru activittile scolare............................................................................................................146
e) Asteptrile printilor reIeritoare la comportamentul scolar .......................................................................................147
8.1.2. Mediul scolar......................................................................................................................................... 149
a) Climatul educational din scoal.................................................................................................................................149
b) Suportul proIesorilor .................................................................................................................................................151
c) Climatul scolar ..........................................................................................................................................................152
8.1.3. Situatia cultural-economic a familiei .................................................................................................. 154
a) Activittile culturale..................................................................................................................................................154
b) Bunstarea Iamiliilor .................................................................................................................................................155
c) Resursele educationale de acas................................................................................................................................157
d) Posesia culturii ,clasice din Iamilie.........................................................................................................................159
e) Valoarea adus ..........................................................................................................................................................160
8.2. PROFILUL ADAPTRII INDIVIDUALE................................................................................................................ 161
a) Stima de sine .............................................................................................................................................................161
b) Adaptarea ..................................................................................................................................................................163
c) Optimismul................................................................................................................................................................164
d) Angajamentul scolar..................................................................................................................................................166
e) Evitarea problemelor la scoal/responsabilitate scolar ............................................................................................168
I) Autoevaluarea pe baza notelor...................................................................................................................................169
8.3. PERFORMANTA SCOLAR............................................................................................................................... 170
Conclu:ii.......................................................................................................................................................... 172
Bibliografie...................................................................................................................................................... 176
CAPITOLUL 9.
PREDICTORII PERFORMANTEI SCOLARE.................................................................................................. 178
Conclu:ii.......................................................................................................................................................... 193
Bibliografie...................................................................................................................................................... 196
CAPITOLUL 10.
PREDICTORII SUCCESULUI SCOLAR ........................................................................................................... 197
Conclu:ii.......................................................................................................................................................... 206
Bibliografie...................................................................................................................................................... 208
CAPITOLUL 11.
PERFORMANTA SCOLAR VERSUS SUCCESUL SCOLAR (ASEMNRI SI DIFERENTE) ............. 209
Conclu:ii.......................................................................................................................................................... 215
Bibliografie...................................................................................................................................................... 216
3
CAPITOLUL 12.
PREDICTORII ESECULUI SCOLAR................................................................................................................. 217
Conclu:ii.......................................................................................................................................................... 224
Bibliografie...................................................................................................................................................... 226
CAPITOLUL 13.
VALOAREA PEDAGOGIC ADUGAT DE SCOLI.................................................................................... 227
Conclu:ii.......................................................................................................................................................... 235
Bibliografie...................................................................................................................................................... 236
CONCLUZIILE CERCETRII............................................................................................................................ 237
RECOMANDRI PENTRU APLICABILITATEA REZULTATELOR.......................................................... 247
NTREBRI EPISTEMOLOGICE (RETORICE) ............................................................................................. 248
LISTA CU TABELE.................................................................................................................................................. 251
LISTA CU FIGURI.................................................................................................................................................... 253
ANEXA 1
Chestionar individual ...................................................................................................................................... 254
ANEXA 2
Test de matematic (tip PISA) ......................................................................................................................... 260
ANEXA 3
Test de citire/lectur (tip PISA)....................................................................................................................... 264
ANEXA 4
TABEL NOMINAL........................................................................................................................................... 267
cu scolile si numrul elevilor care au completat chestionarele si testele PISA............................................... 267
ANEXA 5
Schimbarea performantei trilor OECD la testele PISA................................................................................. 269
ANEXA 6
Comparatia performantei trilor la testele PISA 2009 ................................................................................... 270
ANEXA 7
Ocupatia printilor/performanta scolar comparatia multipl (ANOJA, testul post hoc LSD) ..................... 271
ANEXA 8
Ocupatia printilor/succesul scolar - comparatia multipl (ANOJA, testul post hoc LSD) ........................... 272
ANEXA 9
Performanta scolar a elevilor in functie de valoarea adus ......................................................................... 273
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................................................... 274

Cuvinte cheie
performanja colar,
succesul colar,
eecul colar formal,
abandonul colar
valoarea adus,
valoarea pedagogic adugat
climatul familial,
mediul colar,
statutul economic i cultural al familiei,
adaptarea individual
5
Introducere
Obiectivul primordial al tezei de Ia| l constituie examinarea, respectiv anali:a fondului
social, economic i cultural al performanjelor colare ale elevilor din coala medie (invjmant
gimna:ial) din fudejul Covasna. ConIorm ipotezei mele, diIeren|ele sociale provenite din mediul
Iamilial, respectiv din ,snul Iamiliei inIluen|eaz n mare msur perIorman|ele scolare ale
elevilor. Ipoteza enun|at nu se bazeaz strict pe deduc|iile si concluziile cr|ilor de specialitate
relevante n acest sens, ci si pe rapoartele si comentariile unor studii interna|ionale concrete, cum
ar Ii ,OECD PISA 2000, 2003, 2006, 2009 (Barbara I., 2008).
Alegerea temei discutate este, justiIicat si de Iaptul c n Romnia, ca si n celelalte |ri
central si est-europene, se pune tot mai mult accent nu doar n mass-media ci si pe plan
proIesional pe tranzi|ia spre o educajie ba:at pe competenje
Pentru prima dat, Romnia a participat la studii de tip PISA n anul 2006, ob|innd
rezultate Ioarte slabe. Cauza nu trebuie cutat la nivelul capacit|ilor slabe ale elevilor, ci n
sistemul de nv|mnt care prezint un puternic caracter teoretic.
Actualitatea temei de disertatie este sustinut si de Iaptul c n ianuarie 2011 a aprut
noua Lege a educatiei (Legea Educatiei nr. 1/2011), care deja pune accentul pe nsusirea unor
competente n cadrul scolilor, dar din pcate nici pn n prezent (1 septembrie 2013) nu s-a
conturat o viziune concret si unic n aceast privint.
La motivarea alegerii temei de disertatie as putea aminti si o motiva|ie personal, si
anume Iaptul c, pe parcursul exercitrii activit|ii si atribu|iilor care mi revin la locul de munc,
n scolile din jude|ul Covasna am ntlnit Irecvent copii care sunt multiplu dezavantaja|i din
punct de vedere social, iar acest Iapt are un eIect att de nsemnat asupra perIorman|elor scolare,
nct n cazul lor de multe ori trebuie s vorbim despre copii cu cerin|e educa|ionale speciale.
Capitolul 1. Scoala si educa(ia prin prisma teoriilor sociale
1.1. Plasarea temei n contextul sociologic
Lucrarea de Iat urmreste n primul rnd studierea eIectelor statutului socio-economic
asupra perIorman|elor scolare. Aceast problem poate Ii tratat din mai multe perspective, cum
ar Ii cea pedagogic, didactic, psihologic, economic sau cea sociologic.
Ramura sociologic, care se ocup cu studierea sistemelor educationale, al rolului scolii
si al educatiei n societate este sociologia educa(iei. Din acest punct de vedere putem aIirma
Iaptul c tema disertatiei se ncadreaz n domeniul sociologiei educatiei.
Deoarece sociologia educa|iei nu este nici unitar, nici omogen, este riscant s Iormulm
o deIinitie cu valoare normativ, totusi n prezenta disertatie am prezentat cteva deIinitii, de la
autorii: Florian Znaniecki si Mohamed Cherkaoui, (apud Hatos 2006
b
, 21).
6
Pe baza acestor deIinitii am concluzionat c sociologia educatiei nu se mai poate limita la
sociologia scolii, dar nici la studierea modurilor si proceselor de socializare, aceasta Iiind mai
mult dect cunoastere cu privire la principiul nsusi al constituirii socialului ca realitate ontic si
ca obiect al stiintei.
Analiznd temele abordate n aceast lucrare putem concluziona si Iaptul c acestea sunt
tratate att din perspectiva sistemelor educationale ct si din perspectiva Iamiliilor, astIel
problematica prezentei lucrri poate fi situat exact n punctul n care se intersecteaz
problematica educa(iei familiale cu problematica sistemelor educa(ionale.
1.2. Teorii legate de func(ia scolii n societate
Cercettorii analizeaz de mult timp eIectul mediului Iamilial asupra scolarizrii si
perIorman|elor scolare. Pe baza experien|elor acumulate au Iost Iormulate multiple abordri
teoretice. Dintre care am tratat urmtoarele:
Teoria de baz al diserta(iei
Punctul de plecare n acest studiu l-a constituit teoria stratiIicrii sociale a sociologului
Irancez, Pierre Bourdieu. ConIorm opiniei autorului, exist o concuren| ascuns, practic o
lupt ntre diIeritele straturi ale societ|ii. Mijlocul esen|ial n aceast concuren| perpetu ntre
diIeritele clase l constituie capitalul.
Pierre Bourdieu, n studiul su ntitulat ,Capital economic, capital cultural, capital
social` (Bourdieu, 1998, 155-176) prezint, pe lng capitalul economic, nc dou tipuri de
capital: capitalul cultural i social. Diversele Iorme de capital sunt convertibile n mod reciproc
ntre anumite limite. ConIorm lui Bourdieu (2008), prin intermediul capitalului economic poate
Ii procurat si un alt tip de capital, prin anumite activitti de transIormare, mai mult sau mai putin
costisitoare.
Un alt punct teoretic de plecare n studiul meu Iace reIerire la echitatea n alegerii ycolii.
Dup cum aIirm si Bourdieu, scoala elaboreaz un sistem de selec|ie care exclude, prin natura
sa, tinerii proveni|i din ,clasele populare, n asa Iel nct acestia de multe ori nici ajung s se
nscrie ntr-o scoal care atribuie o Iormare proIesional superioar (Bourdieu 1978).
Tot n acest capitol am tratat si problematica habitusului si al ethosului.
Teoriile Est-europene
nainte de schimbrile din anii '90, din cauza cenzurii din vremea respectiv, studiile din
Europa de Est nu au putut trata deschis problematica desegregatoare sau reproducionalist a
sistemului de nvtmnt. Chiar dac au men|ionat acest aspect al sistemului de nvtmnt,
aceasta trebuia prezentat obligatoriu ca Iiind o particularitate speciIic a trilor occidentale.
7
Dup cderea blocului sovietic, teoriile legate de rolul si eIectul scolii si a sistemului
educational puteau Ii tratate deschis si n trile Est-europene.
Teorii reproduc(ionaliste
Denis Lawton (1968, 66-77) sustine c exist diIeren|e semniIicative ntre elevii proveni|i
din diIerite subculturi si ceilal|i colegi ai lor, din punctul de vedere al motiva|iei pentru nv|are,
al perIorman|ei scolare si al abandonului scolar. El concluzioneaz c ar Ii bine ca diIeritele
caracteristici culturale ale elevilor proveni|i din subculturi s apar n mod constient n strategiile
atitudinale ale cadrelor didactice care le predau.
Basil Bernstein (1979, 78-94) atrage aten|ia asupra Iaptului c comunicarea existent
ntre pedagog si elev, n cadrul scolii, poate Ii deIinitorie pentru reproducerea inegalit|ilor
sociale.
Klaus Mollenhauer (2003, 129-164) consider c principala cauz a inegalit|ilor sociale
nu trebuie cutat n scoal, ci n mediul Iamilial. n opinia sa, impactul de socializare al unei
Iamilii produce diverse strategii de colari:are, al cror rezultat l reprezint ntocmai
reproducerea inegalit|ilor sociale.
ConIorm opiniei lui J. W. B. Douglas (2003, 147-159), scoala regenereaz inegalit|ile
sociale din momentul scolarizrii prin aplicarea strategiilor de selec|ie si Iiltrare care iau n
considerare, n primul rnd, capacit|ile elevilor. Douglas demonstreaz ns c exist o rela|ie
evident ntre capacit|ile elevilor si mediul lor Iamilial, socio-cultural, astIel nct selec|ia si
Iiltrarea care intervine n momentul scolarizrii se transIorm n selec|ie social.
J. S. Coleman (1959, 330-351) n opera sa, prezint prin prisma culturii adolescen|ilor,
interac|iunile dintre cerin|ele institu|ionale si grupurile scolare organizate conIorm unor norme.
n opinia sa, scoala si pedagogii care o reprezint nu cunosc cultura genera|iei tinere si codurile
lingvistice ale acestora, astIel nct n strategiile lor de selec|ie, aplicate n mod autoritar, le
ignor pur si simplu.
Teorii moderniste
ConIorm acestei abordri teoretice, sistemul de nv|mnt joac un rol Iunc|ional
semniIicativ att n dobndirea statusului, ct si a unei caliIicri proIesionale (Treiman 1970,
Parsons 1977, citat de BlosIeld-Shavit 1993). Reprezentan|ii acestei teorii sus|in Iaptul c
selec|ia scolar se repozi|ioneaz pe Ionduri meritocratice, astIel nct impactul provenienjei
sociale se reduce in determinarea anselor, respectiv a oportunit|ilor n plan educa|ional.
Teorii neomarxiste
Exist si o abordare neomarxist n explicarea inegalit|ilor scolare/educa|ionale,
men|ionate si ca teorii ale unei ,noi clase` (apud. Szelenyi si AschaIennburg 1993). ConIorm
acestora, n societ|ile postindustriale puterea se aIl n mna elitei care de|ine propriet|ile
8
comune sau capitalul cultural la scar larg, care monopolizeaz cele mai importante institu|ii
din sistemul educa|ional, acestea avnd un rol primordial n repartizarea pozi|iilor si privilegiilor
sociale.
Teoria alegerii raionale
Boudon percepe traseul scolar, educa|ional ca pe o serie de tranzi|ii, cnd la Iinalul
anumitor etape sau cicluri de scolarizare elevul si Iamilia sa trebuie s ia decizii n ceea ce
priveste continuarea studiilor si alegerea scolii. nv|area si Iormarea continu la un nivel mai
ridicat, sau Iinalizarea studiilor reprezint rezultatul unei alegeri ra|ionale, care ia nastere prin
modelul cost-beneIiciu (Iactor secundar) deIinit prin situa|ia material si rezultatul scontat.
ConIorm lui Boudon, pe msur ce ne ndreptm spre niveluri superioare de educa|ie, accentul se
transIer asupra eIectelor secundare n explicarea inegalit|ilor scolare.
Teoria poziional a aspiraiilor
AproIundarea modelului speciIic teoriei alegerii ra|ionale a lui Boudon o gsim la
Goldthorpe (1996).
Concluzia lui Golthorpe este aceea c inegalittile privind sansele educationale pot Ii
ntelese nu att prin prisma culturii clasei sociale sau a termenilor capitalului cultural, ci pe baza
modelului actiunilor rationale propus de Boudon. Criticii teoriei sustin, n schimb, Iaptul c n
alegerea scolii nu exist neaprat o contradictie ntre deciziile rationale si urmarea modelelor
sociale speciIice clasei (Scott 1996). Faptul c oamenii urmeaz valori si norme de care se
,ataseaz n plan emotional nu semniIic implicit Iaptul c vor actiona, n mod irational, pe
baza acestora.
1.3. Func(iile sociale ale scolii
transmitere a culturii
transformare a personalittii indivi:ilor
economic
pregtirea fortei de munc
legitimare a puterii politice dintotdeauna
social (plas social)
prestare, respectiv furni:are a unor servicii.
Lund n considerare aceste probleme, putem lansa ntrebarea dac scoala reproduce sau
transIorm inegalittile existente dintr-o anumit societate? Sub aspect sociologic, denumim
aceast Iunctie a scolii func(ia de reproducere sau transformare a structurii sociale.
9
Capitolul 2. Rolul scolii n men(inerea sau ameliorarea inegalit(ilor sociale
2.1. Comunicarea pedagogic cu rol de reproducere a inegalit(ilor sociale
Cadrul principal al comunicrii dintre proIesor si elev l constituie scoala si inclusiv orele
destinate cursurilor. ntreaga semniIicatie a modului de a vorbi a proIesorului este deIinit de
situatia n care se deruleaz comunicarea pedagogic, n urma crora activitatea pedagogic se
transIorm ntr-o activitate de impunere si ntiprire a culturii legitime.
Utilizarea n acest sens a limbii nu Iavorizeaz acele eIorturi care doresc s msoare
eIicienta inIormational a comunicrii.
2.2. Dilema desegregrii scolare
Acest capitol porneste de la idea c desegregarea poate Ii deIinit ca o problem social,
deoarece n aceast problem sunt implica|i Ioarte mul|i copii care sunt leza|i n valorile si
interesele lor de ctre acest Ienomen.
Pentru n|elegerea Ienomenului desegregrii, n primul rnd am analizat istoria si
mprejurrile n care a aprut aceast concep|ie, att la nivel mondial, ct si la noi n tar.
n cadrul teoretic am conceptualizat, am deIinit am identiIicat nivelurile si tipurile
segregrii, dup ce am prezentat teorii legate de dilema desegregrii: teoriile segregajioniste,
teoriile desegregajioniste si teoriile neo-segregajioniste, urmate de Viziunea proprie legat de
problematica segregrii ar putea Ii pozi|ionat undeva ntre desegregarea responsabil si neo-
segrega|ionalism.
n Iinal am tras concluzia c desi desegregarea scolilor este o actualitate constant, din
pcate, majoritatea ac|iunilor care vizeaz aceast problem preiau Ir modiIicare si critic niste
,modele europene, (teoria formelor fr fond) Ir a lua n considerare Iaptul c nici mcar n
cadrul |rii nu putem vorbi despre o societate si inegalit|i uniIorme. AstIel, rmn scolile
aparent desegregate sau desegregate ,pe hrtie care vor adnci si mai mult diIeren|ele sociale.
2.3. Examenele scolare ca factor al selec(iei sociale
Dobndirea culturii legitime, respectiv a raportului legitim aIerent culturii nu este
reglementat exclusiv de programa obligatorie, ci si de cutumele concretizate n cadrul legal al
examenelor. SpeciIicul acestui mod comunicational scris const n aceea c a Iost scris la adresa
unui singur cititor, respectiv a proIesorului examinator.
n acest mod, cultul scolar aparent clar al ierarhiilor contribuie ntotdeauna la ntrirea
ierarhiilor sociale, prelund sau adoptnd mereu aspecte din cadrul ierarhiilor sociale pe care le
reproduc (n sensul dual al cuvntului).
Pe baza acestor constatri, P. Bourdieu ajunge la concluzia c ,scoala maschea: selectia
10
social prin aparenta selectiei tehnice, legitimand reproducerea ierarhiei sociale prin
transformarea ierarhiilor sociale in ierarhii scolare` (Bourdieu, 2008, 39). AstIel clasele
privilegiate si transIer ntr-o msur tot mai mare puterea lor de selectie asupra institutiilor
scolare.
2.4. Efectul reflexiilor lingvistice ale contextului social asupra performan(elor scolare
Limba, ca baz a contactului si comunicrii sociale, dispune de o Iunctie social
important. Drept urmare, reIlexia lingvistic a contextului social ilustreaz una dintre cele mai
importante arii de studiu ale sociologiei. n opinia lui William Labov (1973, 520), ,limba poate
aduce un beneficiu deosebit de mare, ca indicator sensibil al numeroase alte procese sociale`.
n opinia lui Bourdieu (2008, 14-30), desi limba de predare propagat n mod oIicial nu
reprezint limba matern a nimnui, nici mcar a copiilor proveniti din clasele privilegiate, nu se
aIl nicidecum la aceeasi distant de limbile vorbite de diIeritele clase sociale. ntruct eIectul
inIormativ al comunicrii pedagogice depinde ntotdeauna de competentele lingvistice ale
receptorilor, distributia inegal ntre diIeritele clase sociale a capitalului valoriIicabil sub
aspectul scolii, constituie n realitate unul dintre cele mai ascunse medieri conIorm crora se
contureaz relatia dintre originea social si succesul scolar, Iapt relieIat si cu ajutorul unor studii
(apud. Bourdieu, 2008).
n acest mod, trucul mentalittii scolare ndeplineste Iinalmente Iunctia de conservare a
societtii. Aceast Iunctie, n schimb, nu doar c nu este cunoscut de mentalitatea speciIic a
scolii, dar aceasta nici nu este dispus s o recunoasc.
Capitolul 3. Politicile educa(ionale din perspectiva inegalit(ilor sociale
3.1. Politicile educaionale care vizeaz dezvoltarea social
Politicile educa|ionale cu eIect asupra dezvoltrii sociale pot Ii deIinite dup cum
urmeaz (Hatos, 2006
b
): educa|ia ca mijloc de reducere a inegalit|ilor structurale, educa|ia ca
mijloc de capacitare a cet|eniei active, scoala si integrarea pe pia|a muncii, scoala ca institu|ie
de dezvoltare.
n cadrul politicilor educa|ionale, care trateaz posibilit|ile integrrii pe pia|a muncii,
trebuie s men|ionm si calitatea programelor colare. Aceste programe scolare trebuie s Iie
orientate spre eIicientizarea succesului pe pia|a muncii, de aceea cunostin|ele si strategiile
didactice trebuie s Iie concepute n asa Iel nct s Iie ct mai utilizabile n economia local.
11
3.2. Egalitatea sanselor si performan(a scolar n sistemul educa(ional romn
Dac analizm sistemul educational din perspectiva ultimilor 23 de ani din Romnia,
probabil speciIicul cel mai accentuat al acestui sistem o constituie schimbarea continu, si
totodat inertia si rezisten|a acestuia Ia| de schimbri. Un alt aspect speciIic al sistemului o
constituie si oscilarea inert a sistemului ntre centralizare si descentralizare.
Sistemul educational din Romnia a implementat n ultimii 20 de ani mai multe actiuni
care vizeaz egalizarea sanselor, tinnd cont de diIerentele datorate mediului de scolarizare,
apartenentei la o etnie minoritar, a diIeritelor tipuri de deIiciente, etc. Dintre multitudinea
programelor si msurilor care vizeaz egalizarea sanselor n cadrul institutiilor de nvtmnt,
putem identiIica urmtoarele tendinte majore care par s se maniIeste sub Iorma unor politici
educationale:
Egalizarea sanselor si incluziunea social a copiilor romi,
Msuri si programe privind combaterea analIabetismului si scolarizarea Iiecrui elev,
Msuri si programe privind egalizarea sanselor ntre mediul rural si urban,
Msuri si programe privind educatia elevilor cu deIicient sau aIlate n situatie de risc.
n concluzie, putem mentiona Iaptul c pentru implementarea unei reIorme prin aplicarea
unor politici educationale, care s maniIeste eIecte pe termen lung, este nevoie mai mult de patru
ani, iar astIel ciclurile de guvernare si schimbrile Irecvente din cadrul politicii interne
obstructioneaz evolutia pozitiv a sistemului educational din Romnia.
O alt observatie o constituie Iaptul c Ia| de strategiile si programele care vizeaz
egalizarea sanselor n nvtmnt, numrul actelor legislative, respectiv a strategiilor si a
programelor care vizeaz mentinerea si cresterea perIormantei scolare n rndul elevilor este
destul de redus.
Capitolul 4. Analiza interna(ional a rezultatelor PISA
4.1. Compararea rezultatelor la testele PISA n cadrul rilor OECD
n acest capitol, prin compararea datelor obtinute n studiile PISA n anii 2000, 2003,
2006 si 2009 am ncercat identiIicarea unor tendin|e interna|ionale, reIeritoare la perIorman|a
elevilor n domeniul citirii si al matematicii.
n cazul diIeren|elor la mediile ob|inute la citire si la matematic, de ctre |rile OECD
putem identiIica o tendin| de nrut|ire a rezultatelor, deoarece diIeren|a ntre anul 2009 si anul
2000 este de -10/-5 puncte, ntre anul 2009 si anul 2003 este de -4/-6 puncte iar ntre anul 2009 si
anul 2006 este de 1/-2 puncte.
Fa| de anul 2000, numai cteva |ri au realizat schimbri spectaculoase n anul 2009, de
exemplu Letonia, Polonia, Chile sau Ungaria la testele de citire si Italia, Mexic, Portugalia,
12
Grecia la testele de matematic. Analiznd situa|ia Ungariei si Poloniei, putem conIirma Iaptul
c aceste |ri, lund n seam deIicien|ele sistemului de propriu nv|mnt, semnalate de studiile
PISA, au nIiin|at niste politici educa|ionale si sociale care au vizat ameliorarea acestor
probleme.
Pe baza analizelor eIectuate (Paried Sample t Test), am concluzionat c statistic nu putem
identiIica diIeren|e semniIicative n perIorman|ele elevilor n cele trei teste realizate ntre 2000 si
2009. Totusi schimbrile intervenite ntre 2003 si 2006 par a Ii pu|in mai semniIicative, mai ales
n cazul testelor de matematic si citire, ceea ce poate Ii pus n seama schimbrii nivelului de
greutate a testelor sau Iaptului c mai multe |ri au devenit n anul 2006 membre OECD.
4.2. Analiza comparativ a viziunilor legate de rolul ycolii n societ(ile contemporane
Chiar dac beneIiciile individuale ale educa|iei sunt greu de contestat, eIectul de
dezvoltare la nivel societal al investi|iei n educa|ie este un subiect controversat. Mergnd pe
aceast idee, putem identiIica mai multe politici educa|ionale, care chiar dac au acelasi scop
mrirea beneIiciilor individuale aplic totusi diIerite demersuri.
Politicile educa|ionale care au la baz concep|ia Iunc|ionalist/structuralist a lui Talcot
Parsons sus|in c scoala trebuie s rspund cerin|elor pie|ei. ConIorm acestei viziuni, un sistem
educativ bine dezvoltat trebuie s aib n vedere n primul rnd dezvoltarea resurselor umane,
selec|ia si alocarea just a acestor resurse si realizarea coeziunii sociale prin transmiterea ctre
noile genera|ii a valorilor centrale ale respectivei societ|i.
O alt abordare a rolului scolii n societate pune accentul pe capitalul uman. ,Economitii
colii capitalului uman, precum Becker (1997) i Denison (1964) au vi:at s demonstre:e c
investijia in coal este o investijie productiv, ea producand nu numai beneficii individuale ci i
sociale` (Hatos, 2006
b
, 2).
n concluzie, scolaritatea nu are aceeasi eIicien| n toate |rile, astIel nct si noi putem
enun|a Iaptul c ,teoriile care atribuie sporirii capitalului uman virtutea de a produce direct
bunstare aparjin unui curent de gandire invechit.` (Hatos, 2006
b
p. 2)
Reprezentan|ii scolii acreditrilor au lansat primele critici asupra acestor utopii
Iunc|ionaliste (Collins 1979). Dup prerea acestor autori, diplomele nu arat competen|ele
proIesionale sau educative ale individului, ci sugereaz n termeni Ioarte generali niste calit|i
ale persoanei.
O alt modalitate de percepere a rolului educa|iei este viziunea comunitarian. Aceast
viziune pune accentul pe coeziunea social si incluziunea social, si totodat subliniaz
importan|a colectivit|ilor, dependen|a bunstrii individuale de apartenen|a si rela|ionarea cu
comunit|ile, care se maniIest n asocia|ii si re|ele.
13
Capitolul 5. Prezentarea metodelor de cercetare
5.1. Obiectivele cercetrii
Obiectul principal al lucrri l constituie ncercarea de a gsi rspunsul la ntrebarea:
exist sau nu o relaie ntre performanele ycolare ale elevilor yi situaia social a acestora?
Prezenta lucrare propune evaluarea nivelului de inIluentare ai Iactorilor sociali asupra
perIormantelor si a succesului scolar n cadrul elevilor din judetul Covasna.
Urmnd obiectivului principal, obiectivele cercetrii pot Ii ncadrate n urmtoarele categorii:
I. Obiective referitoare la evaluarea/studiul situajiei socioculturale si economice a familiei.
Mediul familial
Situatia economic a familiei
Situatia cultural al familiei
II. Obiective referitoare la evaluarea/studiul mediului educajional.
Mediul colar
Relajia existent intre coal i familie
Climatul favorabil invjrii
III. Obiective referitoare la evaluarea/studiul profilului adaptrii individuale ale elevilor.
Stima de sine
Adaptare
Optimism
Angajament scolar
Evitarea problemelor la scoal
IJ. Obiective privind evaluarea performanjelor colare.
Media ob|inut la disciplinele studiate n anul scolar precedent
Evaluarea notelor, Iat colegii de clas
Autoevaluarea pe baza notelor
Aplicarea unor teste: testul de matematic, tip PISA si testul de citire/lectur, tip PISA
Rezultatele obtinute la evaluarea national: notele la matematic si limba matern
5.2. Ipoteze
Ipoteza aIerent obiectivului principal al cercetrii de Ia| Iace reIerire la influenta
anturafului socio-economic asupra performantei si succesului scolar in fudejul Covasna.
Dintre ipotezele cele mai importante aici men(ionez urmtoarele:
Pe lng asemnrile evidente, putem identiIica si diIerente ntre perIormanta si succesul
scolar.
14
Factorii care inIluenteaz cel mai mult perIormanta si succesul scolar tin de situatia
social si economic a Iamiliei.
Bazndu-m pe cele trei tipuri de capitaluri, enumerate de Bourdieu (1998) presupun c
elevii care au un capital cultural mai mare, obtin rezultate mai bune la testele implicate n
prezenta cercetare.
n chestionar Iiind introdus si o ntrebare reIeritoare la Irecventarea anumitor meditatii
n aIara programului scolar, presupun c elevii care Irecventeaz aceste meditatii obtin
rezultate mai bune la testele PISA si la evalurile nationale.
Dup ipotezele mele, abandonul scolii dup terminarea clasei a VIII-a este un Ienomen
destul de rspndit. Categoriile de elevi cele mai expuse acestui Ienomen provin din
Iamilii care au o situatie economic precar si unde nivelul de studii al printilor este
Ioarte redus.
PerIorman|ele scolare ale elevilor care provin din Iamilii dezavantajate si disIunc|ionale
sunt mult mai sczute dect n rndul celorlal|i colegi. Presupun c din aceast
perspectiv nu putem identiIica o diIerent major ntre aceste scoli.
5.3. Descrierea instrumentelor de msurare
Primul instrument de msurare l constituie un chestionar, aplicat prin auto-
administrare supravegheat n rndul elevilor. n al doilea pas al cercetrii am aplicat dou
teste preluate din studiile PISA-OECD (2006). Desi initial nu am inclus n proiectul de cercetare,
ulterior am decis introducerea n baza de date si a rezultatelor evalurii na(ionale 2013.
Baza primului instrument de msurare aplicat n prezenta lucrare o constituie chestionarul
Profilului Succesului Scolar (PPS) elaborat si dezvoltat de proIesorii Gray Browen si Jack
Richman de la School oI Social Work, North Carolina University din Chapel Hill (UNC-CH);
adaptat si aplicat n Romnia n limba romn si maghiar de grupul de cercettori condusi de
proIesorul universitar Maria Roth (2009).
n chestionarul aplicat am introdus si cteva ntrebri, pe care le-am preluat din
chestionarul aplicat n cadrul studiilor PISA (Student Questionnaire For PISA, 29
n chestionar apar si cteva ntrebri Iormulate de mine, care nu se compun ntr-o
dimensiune sau index, dar prin natura lor, completeaz restul datelor.
Prin acest chestionar am intentionat s realizez un instrument de msurare care s oIere
un cadru de interpretare si de ntelegere a perIormantei si a succesului scolar n contextul
mediului de provenient.
Chestionarul prezentat mai sus a Iost completat cu cte un test de matematic si de
citire/lectur aplicat n studiile PISA-OECD 2009 (Take the Test, 2009).
15
Despre testele aplicate putem s aIirmm Iaptul c acestea msoar n realitate
competen|ele practice, aplicative ale elevilor. Esen|a acestor exerci|ii const n necesitatea unei
gndiri pragmatice din partea elevilor.
Modalitatea de aplicare a chestionarului s-a realizat prin auto-administrare
supravegheat. Am realizat colectarea datelor si cu ajutorul internetului, realiznd varianta on-
line a chestionarului. La teste nu am realizat varianta on/line din considerente metodologice.
Chestionarul ini|ial si testele de matematic si citire/lectur au Iost testate n trei scoli din
mediul rural si au Iost completate 70 de elevi n total.
n concluzie, chestionarul con(ine urmtoarele dimensiuni yi indexuri:
Profilul mediului social:
1. Climatul educational din scoal (dimensiune)
2. Suportul proIesorilor (index)
3. Climatul scolar (index)
4. Armonia din Iamilie (dimensiune)
5. Sprijinul primit de la printi (dimensiune)
6. Mediul de nvtare de acas (dimensiune)
7. Sprijinul printilor pentru activittile scolare(dimensiune)
8. Asteptrile printilor reIeritoare la comportamentul scolar (dimensiune)
9. Activittile culturale (index)
10. Bunstarea Iamiliilor (index)
11. Resursele educationale de acas (index)
12. Posesia culturii ,clasice din Iamilie (index)
Profilul adaptrii individuale
1. Stima de sine
2. Adaptarea
3. Optimismul
4. Angajamentul scolar
5. Evitarea problemelor la scoal
6. Autoevaluarea pe baza notelor
7. Optiunea elevilor legat de continuarea studiilor
Grupul |int al studiului de Ia| l constituie elevii din clasele a JIII-a din fudejul
Covasna.
Numrul elevilor din clasele a VIII-a din judetul Covasna n anul scolar 2012-2013 a Iost
de 1902, astIel am decis s trimit cte un chestionar si un pachet de teste pentru Iiecare elev n
parte. n Iinal am primit napoi 1598 de chestionare si teste ceea ce reprezint un procent de
84,02 din totalul chestionarelor.
16
Capitolul 6. Analiza de fidelitate yi validitate a instrumentului de msurare
6.1. Analiza de fidelitate a dimensiunilor
Am analizat Iidelitatea instrumentului de msurare, prin calcularea coeIicientului alIa a
lui Cronbach (Cronbachs Alpha), eroarea standard al msurrii (standard error of
measurement) si procentul de scoruri ce se poate datora erorilor.
Pe baza valorilor Cronbach`s Alpha am constatat c majoritatea variabilelor se situeaz n
zona ,bun sau ,acceptabil si am constatat valori Cronbach Alpha sub minimul acceptat
numai la trei dimensiuni, care au Iost preluate din chestionarul PISA.
Comparnd valorile Cronbach`s Alpha n cazul variabilelor care apar si n studiul
national, am constatat c nu exist diIerent semniIicative ntre consistenta acestora.
n concluzie, Iidelitatea variabilelor din cadrul dimensiunilor este ,bun sau
,acceptabil, ceea ce totusi ne sugereaz c instrumentul de msurare elaborat dispune de
dimensiuni destul de consistente.
6.2. Analiza de validitate a dimensiunilor
Am analizat validitatea instrumentului de msurare calculnd coeIicientul de corela|ie
Pearson pentru testarea ipotezei care aIirm c variabilele care Iac parte din aceeasi dimensiune
trebuie s aib o corelatie mai mare de 0,30.
Am constatat Iaptul c exist o legtur Ioarte slab ntre itemii preluati din chestionarul
PPS si chestionarul PISA, singura exceptie Iiind corelatia puternic ntre ,climatul scolar si
,climatul educational din scoal (r-0,341, p0,01).
Dimensiunea climatului Iamilial are cea mai mare validitate. Am gsit corelatie
semniIicativ si ntre variabilele care compun dimensiunea mediului scolar. Rezultatele au
conIirmat si validitatea dimensiunii ,situatia cultural-economic a familiei`, deoarece
variabilele din cadrul dimensiunii se grupeaz n constructul teoretizat. n cazul dimensiunii
profilului adaptrii individuale, datele au conIirmat numai partial validitatea dimensiunii.
La nivelul dimensiunilor prezentate putem identiIica corelatii semniIicative ntre
variabilele proIilului adaptrii individuale si mediul Iamilial respectiv climatul scolar.
Comparnd coeIicientii de corelatie cu cei obtinuti din esantionul national, am constatat
c nu exist diIerente Ioarte mari ntre rezultate, ceea ce conIirm nc o dat validitatea
instrumentului de msurare.
ntre variabilele perIormantei scolare am identiIicat corelatii Ioarte puternice, Iiecare
coeIicient avnd o valoare peste 0,47 astIel s-a conIirmat si validitatea de convergent a acestui
dimensiune.
17
6.3. Analiza factorial pentru validitatea divergent a variabilelor
Pentru studierea validittii constructului am realizat o analiz Iactorial conIirmatorie,
unde mi-am concentrat atentia asupra ntrebrii dac itemi inclusi n diIerite dimensiuni se vor
nchega n Iactori identici cu dimensiunile teoretizate.
Analizele au conIirmat c cele treisprezece variabile ale proIilului socio-economic
satureaz patru Iactori, care contribuie la explicarea variantei totale a proIilului adaptrii
individuale ntr-o proportie de 61. La mediul Iamilial cei cinci Iactori alesi contribuie la
explicarea variantei totale ntr-o proportie de 54,5. La climatul scolar cei trei Iactori alesi
contribuie la explicarea variantei totale ntr-o proportie de 60. La situatia cultural-economic a
Iamiliei cei cinci Iactori alesi contribuie la explicarea variantei totale ntr-o proportie de 48,3.
La proIilul adaptrii individuale cei cinci Iactori luati n analiz contribuie la explicarea variantei
totale ntr-o proportie de 40,62. La Iiecare caz enumerat Iactorii alesi satureaz un singur
Iactor.
n concluzie, numai la dimensiunea bunstrii putem identiIica probleme mai serioase, de
aceea am decis pstrarea acestor Iactori construiti dup teoria initial.
n cazul perIormantei scolare Iactorii luati n analiz au contribuit la explicarea variantei
totale ntr-o proportie de 61,7. Excluznd Iactorul din aceast analiz variabila autoevaluarea
pe baza notelor, am constatat c explicarea variantei totale creste la 70,66, ceea ce m-a
determinat la excluderea acestui variabil din constructia Iactorului.
n cazul succesului scolar Iactorii luati n analiz au contribuit la explicarea variantei
totale al succesului scolar ntr-o proportie de 49,5. Valoarea explicativ a Iactorului ,Evitarea
necazurilor la scoal Iiind cea mai mare, urmat de ,autoevaluare pe baza notelor primite la
scoal si ,angajamentul scolar.
Capitolul 7. Prezentarea variabilelor independente si dependente
Variabilele independente a elevilor din judetul Covasna pot Ii regsite n primele ntrebri
ale chestionarului.
n acest capitol am prezentat urmtoarele variabile independente: Numele scolii, Sexul,
Nationalitatea, Vrsta, Mediul de resedint, Tipul Iamilial, Dac printii sunt plecati la munc n
strintate si dac da, atunci de ct timp a/au plecat, Ocupatia mamei, Ocupatia tatlui, Studiile
mamei, Studiile tatlui, Frecventarea anumitor meditatii n aIara programului scolar si obiceiurile
de citire a elevilor.
Datele au conIormat c majoritatea elevilor din judetul Covasna provin din Iamilii n care
exist ambii printi.
18
Procentul cazurilor n care vreunul dintre membrii Iamiliei este plecat la munc n
strintate este de 11,8, ceea ce pe baza studiilor din domeniu (ex. Salvati copii, 2013) poate Ii
considerat un procent destul de redus, Iat de judetele unde acest procent poate ajunge si pn la
25 sau 27. Nu putem s aIirmm aceleasi lucru despre ocupatia printilor, deoarece n mod
surprinztor 35,34 dintre mamele elevilor chestionati nu au un loc de munc, ceea ce nseamn
un procent Ioarte ridicat, chiar si la nivelul judetului Covasna.
Datele statistice ne arat c 31 dintre elevi Irecventeaz anumite meditatii n aIara
orelor de curs. Acest procent este mai mare n rndul elevilor din mediul urban si mai mic n
cadrul elevilor din mediul rural. Datele statistice din prezenta lucrare sustin Iaptul c
Irecventarea anumitor tipuri de meditatii sunt ntr-o legtur strns cu perIormanta scolar.
Rezultatele studiului conIirm Iaptul c Ietele citesc mai mult dect bietii, deoarece 73,5
dintre ele obisnuiesc s citeasc si alte crti n aIara lecturilor obligatorii, Iat de bieti, dintre
care numai 54,3 au declarat aceleasi lucru.
Putem concluziona si Iaptul c majoritatea elevilor ,Iolosesc biblioteca, ns si procentul
elevilor care nu mprumut deloc crti din bibliotec este destul de mare (26,8).
Capitolul 8. Prezentarea dimensiunilor
n acest subcapitol sunt prezentate cele 13 variabile din cadrul dimensiunii proIilului
mediului social. Aceste variabile sunt ncadrate n urmtoarele dimensiuni: mediul Iamilial,
climatul scolar, si situatia cultural-economic al Iamiliei. n al doilea subcapitol sunt prezentate
variabilele din cele 5 dimensiuni ale adaptrii individuale. n al treilea subcapitol este prezentat
si Iactorului perIormantei scolare. Am analizat Iidelitatea si distributia univariabil a Iiecrei
variabile, veriIicnd separat oblicitatea si boltirea acestor distributii.
Capitolul 9. Predictorii performan(ei scolare
Factorul perIormantei am compus din urmtoarele variabile:
a) Notele testelor de matematic, tip PISA;
b) Notele testelor de citire/lectur, tip PISA;
c) Notele la matematic la evaluarea national 2013;
d) Notele la limba matern la evaluarea national 2013.
Am decis Iolosirea acestui Iactor, deoarece analizele de corelatie si regresie au dovedit
Iaptul c are o valoare explicativ mai mare dect variabilele n mod separat.
Cu ajutorul analizelor de regresie, am putut identiIica zece variabile care inIluenteaz
perIormanta scolar ntr-un mod semniIicativ. Valoarea ceea mai ridicat n explicarea
19
perIormantei scolare o au Iactorii valorii aduse (0,250) si resursele educationale de acas
(0,201).
Din perspectiva perIormantei scolare, variabilele care tind s msoare activitatea,
respectiv ,dotarea cultural a elevilor si a Iamiliilor nu au o valoare explicativ, desi exist o
corelatie destul de semniIicativ ntre acesti Iactori si perIormanta scolar (r,245; r101,
p0,01).
Pe baza datelor, tind s aib o perIormant scolar mai mare elevii care sunt optimisti,
evit problemele la scoal, au un angajament pozitiv Iat de normele scolii si se adapteaz mai
usor la mediului exterior, deci sunt mai sociabili.
Din perspectiva mediului Iamilial, perIormanta elevilor depinde de armonia care exist n
Iamiliile lor, de sprijinul pe care l primesc de la printi pentru activittile scolare si de asteptrile
printilor reIeritoare la comportamentul scolar; ns nu inIluenteaz perIormanta scolar a
elevilor dac printii lor i laud, i ncurajeaz sau nu, si nici dac vorbesc mai Irecvent sau mai
rar cu ei despre planurile lor de viitor sau despre evenimentele actuale sau despre cele petrecute
n scoal.
Din cadrul mediului scolar n primul rnd climatul scolar inIluenteaz perIormanta
scolar a elevilor si ntr-o msur mai redus climatul educational din scoal, deci dac elevii se
simt bine la scoal, nu sunt marginalizati si au prieteni. Ca Iapt divers, suportul proIesorilor, n
sensul interesului pentru procesul de nvtare, ajutorul acordat elevilor n activitatea de nvtare,
etc. nu inIluenteaz perIormanta scolar.
Pe baza Iactorilor demograIici am constatat c au o mai mare perIormant scolar Ietele
nerome din mediul urban care au printi cu studii superioare si au cea mai slab perIormant
scolar bietii romi din mediul rural ai cror printi nu au studii superioare.
Analiza de variant (ANOVA Iactorial) a conIirmat c dintre studiile si ocupatia
printilor, studiile mamei si ocupatia tatlui inIluenteaz cel mai mult Iactorul perIormantei
scolare.
Elevii din esantion au obtinut la Iiecare categorie, dar si n total, rezultate mai slabe la
testele PISA dect la evaluarea national la aceleasi materie. Aceste rezultate sustin ipoteza de
cercetare, conIorm creia elevii nu dispun de capacitatea de a aplica integral n practic
competen|ele dobndite n scoal, ntruct acestea prezint un preponderent caracter teoretic.
n Iinal, putem s tragem concluzia c predictorii perIormantei scolare pot Ii regsiti n
primul rnd n mediul socio-economic si aIectiv al Iamiliei, n proIilul individual al copilului si
n Iactorii demograIici. Realiznd mai multe analize de regresie, Iactorii care inIluenteaz cel
mai mult perIormanta scolar s-au dovedit a Ii de Iiecare dat valoarea adus si resursele
educa(ionale/bunstarea familiilor, urmate de evitarea problemelor la scoal si optimismul
20
elevilor. Dintre Iactorii demograIici putem evidentia inIluenta Iactorilor: sexul, mediul de
resedin(, naionalitatea (rom sau nu este rom), studiile mamei.
Din cadrul climatului Iamilial s-au dovedit s aib o valoare explicativ n Iiecare model
de regresie variabilele armonia din familie si asteptrile prin(ilor referitoare la
comportamentul scolar. Din cei trei Iactori care compun mediul scolar numai Iactorul climatul
scolar s-a dovedit s aib valoare explicativ n Iiecare model de regresie.
Urmtoarele Iactorii n niciun model de regresie nu au primit valoare explicativ privind
perIormanta scolar:
Sprijinul primit de la printi
Mediul de nvtare de acas
Activitatea cultural
Suportul proIesorilor
Stima de sine
Capitolul 10. Predictorii succesului scolar
Am separat Iactorului perIormantei scolare de Iactorul succesului scolar deoarece, la
analiza Iactorial a perIormantei scolare, am observat c prin excluderea Iactorului
,autoevalurii pe baza notelor primite la scoal dintre Iactorii perIorman|ei scolare, a rezultat o
crestere a valorii explicative a variantei totale a perIormantei scolare, de la 61,7 la 70,66.
Acest lucru m-a determinat s Iormulez o ipotez, conIorm creia exist diIerent ntre succesul
scolar si perIormanta scolar.
Pe baza parcurgerii literaturii de specialitate am ajuns la concluzia, c n deIinirea
succesului scolar sunt implicati mai multi Iactori dect n deIinirea perIormantelor scolare care
se concentreaz numai asupra notelor. Pornind de la aceste constatri, am concluzionat c, desi
exist o legtur Ioarte strns ntre perIormanta si succesul scolar (r0,316, p0,001), cu o mare
probabilitate putem identiIica si discrepante ntre acesti termeni.
Analizele de regresie si de variant au conIirmat Iaptul c succesul scolar se aIl ntr-o
legtur mult mai strns cu majoritatea variabilelor din cadrul mediului Iamilial, climatul
Iamilial, situatia socio-economic a Iamiliei si proIilul adaptrii individuale, dect perIormanta
scolar, ceea ce nseamn c mediul proximal al elevilor si caracteristicile lor de personalitate
sunt ntr-o legtur mai strns cu succesul scolar.
Tind s aib mai mare succes scolar elevii care sunt optimisti, evalueaz pozitiv climatul
scolar de unde provin, au o valoare adus ridicat, au mai multe resurse educationale acas,
asteptrile printilor reIeritoare la comportamentul scolar sunt mai mari, sunt consecventi si se
adapteaz mai usor mediului nconjurtor.
21
Variabilele care nu inIluenteaz succesul scolar sunt:
Armonia din Iamilie
Sprijinul primit de la printi
Climatul scolar
Activittile culturale a elevilor
Stima de sine
Variabila suportul proIesorilor nu are valoare explicativ n privinta Iactorului succesului
scolar, asa cum nu a avut nici n cazul perIormantei scolare. Comparnd acest rezultat cu
rezultatele cercetrii realizat pe esantionul national (Hrgus et al., 2009, 35-37), am ajuns la
concluzia c suportul proIesorilor are valoare explicativ numai n cazul cnd variabila
dependent este evitarea problemelor la scoal, ceea ce dintr-un anumit punct de vedere poate Ii
considerat un rezultat scontat.
Cu privire la Iactorii demograIici, pe baza rezultatelor am constatat c au mai mare
succes scolar Ietele nerome care au mame cu studii superioare si nu provin din Iamilii
monoparentale. Succesul scolar este cel mai sczut la bie|ii romi care au prin|i cu studii medii
sau generale si provin din Iamilii monoparentale sau nu au prin|i naturali.
n mod interesant mediul de resedin| a elevilor nu inIluen|eaz succesul scolar chiar
dac inIluen|eaz perIorman|a scolar.
Rezultatele au conIirmat Iaptul c succesul scolar al elevilor care provin din Iamiliile
monoparentale sau nu au printi naturali este mai redus Iat de elevii care provin din celelalte
tipuri Iamiliale.
Comparnd rezultatele primite cu cele din cazul perIormantei scolare, putem constata c
n cazul perIormantei scolare studiile printilor induc o diIerentiere mai evident dect n cazul
succesului scolar.
Capitolul 11. Performan(a scolar versus succesul scolar (asemnri si
diferen(e)
Chiar dac exist o Ioarte mare asemnare si suprapunere ntre perIormanta scolar si
succesul scolar, n acest capitol am ncercat, pe lng prezentarea acelor variabile si Iactori care
n ambele cazuri exercit o inIluent identiIicabil si semniIicativ asupra Ienomenelor n cauz,
si identiIicarea acelor variabile si Iactori prin care se diIeren|iaz perIormanta si succesul scolar.
DeIinitia succesului scolar este Ioarte cuprinztoare si nu se concentreaz numai pe
obtinerea unor rezultate bune la scoal, deoarece implic mai multe domenii n descrierea acestui
termen. PerIormanta scolar descrie n schimb reusita elevului la nvttur si este exprimat n
primul rnd prin notele primite la diIerite discipline, examene, concursuri, olimpiade, etc.
22
n mod general putem concluziona Iaptul c exist Ioarte multe asemnri ntre
perIormanta si succesul scolar, deoarece majoritatea variabilelor inIluenteaz (sau nu) ambii
dintre acesti Iactori, dar am reusit s identiIicm si variabile care inIluenteaz numai una din cele
dou notiuni.
Din cadrul analizelor de variant a reiesit Iaptul c nivelul de studii ale mamei si ocupatia
tatlui inIluenteaz cel mai mult perIormanta si succesul scolar, dar nivelul de studii al mamelor
si ocupatia tatilor sunt predictori mai buni n cazul perIormantei scolare dect n cazul succesului
scolar.
Asemnrile identificate ntre performan(a si succesul scolar:
Urmtoarele variabile inIluenteaz n mod semniIicativ perIormanta si succesul scolar:
valoarea adus, resursele educationale de acas, bunstarea Iamiliilor, optimismul, adaptarea,
sexul, nationalitatea (dac s-a declarat rom sau nu), studiile mamei si ocupatia tatlui.
Urmtoarele variabile nu inIluenteaz nici perIormanta scolar si nici succesul scolar:
sprijinul primit de la printi, suportul proIesorilor, activittile culturale a elevilor, stima de sine si
dac este plecat() sau nu careva dintre printi la munc n strintate.
Diferen(ele identificate ntre performan(a si succesul scolar:
n cazul succesului scolar, Iactorii mai importanti tin de trsturile de personalitate
individual si de asteptrile mediului proximal, iar n cazul perIormantei scolare Iactorii
cei mai inIluenti tin de statutul si de resursele economice ale Iamiliei.
Sprijinul printilor pentru activittile scolare are valoare explicativ numai n cazul
Iactorului perIorman|ei scolare.
Posesia culturii ,clasice din Iamilie are valoare explicativ n cazul succesului scolar si
nu are valoare explicativ n cazul perIormantei scolare.
Mediul de resedin| al elevilor exercit o inIluen| asupra perIorman|ei scolare, dar nu
inIluen|eaz succesul scolar.
PerIormanta scolar preconizeaz mai mult nivelul succesului scolar, dect invers. Cu
alte cuvinte elevii cu o perIormant scolar mai mare vor avea cu o mare probabilitate un
succes scolar mai mare, dar invers deja nu putem enunta acelasi lucru cu aceeasi
probabilitate.
Am comparat perIormanta si succesul scolar si pe baza nivelului de studii al mamei si a
ocupatiei tatlui. AstIel am primit urmtoarele patru categorii de rezultate:
1. Elevi cu perIormant scolar sczut si cu succes scolar ridicat (273/21,55)
2. Elevi cu perIormant scolar ridicat si cu succes scolar ridicat (495/39,07)
3. Elevi cu perIormant scolar ridicat si cu succes scolar sczut (189/14,92)
4. Elevi cu perIormant scolar sczut si cu succes scolar sczut (310/24,47)
23
Capitolul 12. Predictorii esecului scolar
Dac vrem s deIinim succesul scolar atunci nu putem omite problematica insuccesului
scolar. DeIinitia succesului si a insuccesului implic mai multi termeni relativi, Iapt care conduce
la diversitatea interpretrilor, n Iunc|ie de tradi|iile culturale si educative ale |rilor, ceea ce
apare n mod concret si n sistemele de evaluare si selectie. Aceast relativitate a no|iunilor
necesit identiIicarea unor categorii distincte n cadrul insuccesului scolar, iar pe baza teoriilor
existente n domeniu ar trebui s armonizm deIinitiile existente, mcar la nivelul MEC, totodat
pe baza acestor deIinitii ar trebui s elaborm instrumentele de colectare a datelor privind
abandonul scolar. Instrumentul de msurare din aceast lucrare poate constitui o baz de pornire
pentru elaborarea acestui indicator al riscului de esec scolar Iormal.
Pe baza categoriilor insuccesului scolar, prezentate n acest capitol, am decis Iolosirea
termenului de esec scolar formal.
n prezenta lucrare n grupul elevilor cu esec scolar Iormal Iac parte 216 de elevi, care nu
s-au nscris sau nu s-au prezentat (n numai 5 cazuri) la evaluarea national, ceea ce reprezint un
procent de 13,78 din esantion. Acesti elevi, Ir s aib not la evaluarea national, nu pot s
se nscrie la nici o scoal pentru continuarea studiilor.
n realizarea comparatiei ntre elevii din esantion si grupul elevilor cu esec scolar Iormal,
m-am bazat n primul rnd pe metodologia de validare aplicat de cercettorii Rose si Bowen.
Aceast metod este numit n literatura de specialitate validitatea discriminant inter-grupuri
(known-groups validitv).
n concluzie, asemntor celor cinci situatii de risc n procesul educa|ional din Statele
Unite, identiIicate de Rose si Bowen (2005), am identiIicat urmtoarele situatii, care pot provoca
esecul scolar Iormal la nivelul judetului Covasna:
Etnia: rom
Statutul pe piata muncii a printilor: Ir loc de munc
Nivelul de studii al printilor: 1-8 clase
Srcia (vezi autoevaluarea elevilor sau dimensiunea bunstrii)
Comparnd media scorurilor elevilor din esantion (testul t), cu media scorurilor elevilor
din grupa cu esec scolar Iormal am gsit diIerente semniIicative la 13 din cele 19 variabile.
Nu am constatat diIerente semniIicative la urmtoarele variabile: armonia din Iamilie,
sprijinul primit de la printi, sprijinul printilor n activittile scolare, climatul educational din
scoal, suportul proIesorilor si angajamentul scolar.
24
Am identiIicat cea mai mare diIerent la variabila autoevalurii pe baza notelor si Iactorul
succesului scolar, astIel am concluzionat c elevii cu esec scolar Iormal au cele mai mari
diIerente Iat de colegii lor n privinta succesul scolar.
Rezultatele au conIirmat c n cazul elevilor cu esec scolar Iormal activittile culturale
sunt mult mai reduse si Iamiliile lor cu o mare probabilitate nu au n posesie literatur clasic,
crti de poezii sau opere de art.
n concluzie, variabilele care inIluenteaz cel mai mult esecul scolar Iormal tin n primul
rnd de Iactorii economici ai Iamiliei (bunstarea Iamiliei si resursele educationale de acas). Pe
baza rezultatelor (vezi optimismul, adaptarea, stima de sine, etc.), putem presupune c insuccesul
scolar si pune amprenta si asupra proIilului individual al elevilor, care astIel devin mai putin
optimisti, nu au ncredere n sine si se adapteaz mai greu anturajului proximal.
n concluzia Iinal putem aIirma c instrumentul de msurare prezentat msoar eIicient
att succesul ct si insuccesul scolar. Aplicnd acest instrument de msurare, pe lng Iaptul c
putem evalua predispozitia unui elev pentru perIormanta si succesul scolar, am reusit s identiIic
si acele criterii care prevestesc posibilitatea repetentiei sau a abandonului scolar.
Capitolul 13. Valoarea pedagogic adugat de scoli
n cadrul stiin|elor pedagogice, asemntor cu valoarea adugat, Iolosit n economie, ne
ntlnim tot mai Irecvent cu diIerite ncercri prin care oamenii de stiint sau diIeritele institutii
vor s msoare valoarea pedagogic adugat de proIesori sau de institu|iile de nv|mnt.
Premisa acestor ncercri o constituie observatia conIirmat si n prezenta lucrare conIorm
creia nu putem trata elevii intrati la un anumit nivel de nvtmnt ca pe un grup omogen, dar
nici pe cei nscrisi la diIerite unitti de nvtmnt. Compararea scolilor numai pe baza
rezultatelor obtinute de elevii si este o modalitate slab de a evalua rolul scolii si eIicienta
proIesorilor din scoala respectiv.
n acest capitol am repetat analizele statistice, descrise de autorii Balazsi si Zempleni
(2004), pentru a vedea care sunt acele variabile prin care putem descrie cel mai bine situatia
socio-economic a Iamiliei de provenient a elevilor din judetul Covasna.
Am realizat identiIicarea modelului optim n primul rnd cu ajutorul analizei de regresie
multivariabil, alegnd dintre modelele posibile pe cele care au cea mai mare valoare explicativ.
n a doua Iaz, am realizat si o analiz Iactorial exploratorie si astIel am reusit identiIicarea
variabile care descriu cel mai bine valoarea adus:
Ocupatia mamei
Ocupatia tatlui
Nivelul de studii al mamei
25
Nivelul de studii al tatlui
Aproximativ cte cr|i ave|i acas?
Cte calculatoare/laptopuri de|ine Iamilia ta?
Cte bi ave|i n cas?
Consider c evaluarea perIormantei elevilor si a scolilor din perspectiva Iactorului astIel
creat constituie o idee nou n sistemul educational romn.
Pe baza valorii aduse, printr-o analiz de regresie linear putem s deIinim valoarea
pedagogic adugat ca Iiind diferenta intre performanta estimat si reali:at de scoli pe ba:a
indexului valorii aduse. Deviatia de la perIormanta estimat nseamn c elevii scolii respective
au obtinut rezultate mai bune sau mai slabe, dect la o scoal ,tipic din judet si care are elevi
din acelasi anturaj socio-economic si cultural.
Analizele au conIirmat n cazul Iiecrui test c cresterea valorii aduse provoac o crestere
si n perIormanta elevilor. Cea mai mare diIerent existnd la testele de matematic, si cea mai
mic la testele de citire/lectur, tip PISA.
Rezultatele de mai sus dovedesc Iaptul c scolile din judetul Covasna reusesc s
echilibreze aceste dezavantajele provocate de anturajul socio-economic numai partial, deoarece
valoarea adus de elevi inIluenteaz n mod semniIicativ perIormanta scolar.
Analiznd eIectul valorii aduse asupra perIormantei scolare am constatat o diferent
destul de mare intre valoarea adus a elevilor din mediul urban si rural. Scolile din mediul
urban transmit elevilor o valoare pedagogic adugat mai ridicat si diIerenta provocat de tipul
localit|ii cu privire la perIormanta elevilor din perspectiva valorii aduse este constant.
Concluziile cercetrii
Concluzii legate de performan(a scolar
Predictorii performantei scolare pot fi regsiti in primul rand in mediul socio-economic
si afectiv al familiei, in profilul individual al copilului si in factorii demografici. Am constatat c
Iactorii care inIluenteaz cel mai mult perIormanta scolar sunt valoarea adus si resursele
educationale/bunstarea Iamiliilor, urmate de evitarea problemelor la scoal si de optimismul
elevilor. Pe baza Iactorilor demograIici am constatat c cea mai mare perIormant scolar o au
elevele din mediul urban care nu sunt de etnie rom, au mame cu studii superioare iar tatii sunt
ntreprinztori particulari sau angajati cu studii superioare. PerIormanta cea mai sczut o au
bietii romi din mediul rural a cror mame au Iinalizat numai 1-8 clase a cror tati nu au un loc
stabil de munc.
Factorii care nu inIluenteaz perIormanta scolar sunt: sprijinul primit de la printi,
mediul de nvtare de acas, activitatea cultural, suportul proIesorilor, stima de sine.
26
Concluzii legate de succesul scolar
Rezultatele au conIirmat Iaptul c succesul scolar sa aIl ntr-o legtur mult mai strns
cu majoritatea variabilelor din cadrul mediului Iamilial, climatul Iamilial, situatia socio-
economic a Iamiliei si proIilul adaptrii individuale, dect perIormanta scolar. AstIel tind s
aib succes scolar elevii care sunt optimisti, evalueaz pozitiv climatul scolar de unde nvat, , au
mai multe resurse educationale acas, asteptrile printilor reIeritoare la comportamentul scolar
sunt mai mari, sunt consecventi si se adapteaz mai usor mediului nconjurtor.
Variabilele care nu inIluenteaz succesul scolar sunt: armonia din Iamilie, sprijinul primit
de la printi, climatul scolar, activittile culturale a elevilor, stima de sine.
Pe baza Iactorilor demograIici am constatat c au succes scolar elevele a cror mame
de|in studii superioare si nu provin din Iamilii monoparentale. Succesul scolar este cel mai sczut
la bie|ii romi, ai cror prin|i au studii medii sau generale si provin din Iamilii monoparentale
sau nu au prin|i naturali.
Asemnri si diferen(e ntre performan(a si succesul scolar. Analizele au conIirmat
Iaptul c majoritatea variabilelor inIluenteaz ambii dintre acesti Iactori, dar exist si variabile
care inIluenteaz numai una dintre cele dou notiuni.
Analizele de variant au conIirmat c nivelul de studii si ocupa|ia prin|ilor sunt
predictori mai buni n cazul perIormantei scolare dect n cazul succesului scolar.
PerIormanta si succesul scolar sunt inIluentate de urmtoarele variabile: valoarea adus,
resursele educationale de acas, bunstarea Iamiliilor, optimismul, adaptarea, sexul,
nationalitatea (dac s-a declarat rom sau de alt na|ionalitate), studiile mamei si ocupatia tatlui.
PerIormanta si succesul scolar nu sunt inIluentate de urmtoarele variabile: sprijinul
primit de la printi, suportul proIesorilor, activittile culturale a elevilor, stima de sine si dac
este plecat() sau nu careva dintre printi la munc n strintate.
n concluzie am identiIicat urmtoarele diIerente ntre perIormanta si succesul scolar:
n cazul succesului scolar, Iactorii mai importanti tin de variabilele adaptrii
individuale ale elevilor si de asteptrile mediului Iamilial
n cazul perIormantei scolare, Iactorii cei mai inIluenti tin de statutul si resursele
economice ale Iamiliei.
Sprijinul printilor pentru activittile scolare are valoare explicativ numai n cazul
Iactorului perIorman|ei scolare.
Posesia culturii ,clasice din Iamilie are valoare explicativ n cazul succesului
scolar, dar nu are valoare explicativ n cazul perIormantei scolare.
Mediul de resedin| al elevilor inIluen|eaz perIorman|a scolar, dar nu inIluen|eaz
succesul scolar.
27
n cazul perIormantei scolare exist o diIerent semniIicativ ntre elevii Ir printi
naturali si restul elevilor. n cazul succesului scolar, pe lng elevii Ir printi
naturali, si elevii din Iamiliile monoparentale se diIerentiaz de restul colegilor
Elevii cu o perIormant scolar mai mare vor avea cu o mare probabilitate un succes
scolar mai mare, dar nu se poate aIirma si inversa.
Concluzii legate de esecul scolar formal:
Asemntor celor cinci situatii de risc n procesul educa|ional din Statele Unite,
identiIicate de Rose si Bowen (2005), am identiIicat urmtoarele situatii de risc n jud. Covasna:
etnia rom, statutul pe piata muncii a printilor Ir loc de munc, nivelul de studii al printilor:
1-8 clase, srcia (vezi autoevaluarea elevilor sau dimensiunea bunstrii).
Comparnd media scorurilor elevilor din esantion (testul t), cu media scorurilor elevilor
din grupa cu esec scolar Iormal am gsit diIerente semniIicative la 13 din cele 19 variabile.
Nu am constatat diIerente semniIicative la urmtoarele variabile: armonia din Iamilie,
sprijinul primit de la printi, sprijinul printilor n activittile scolare, climatul educational din
scoal, suportul proIesorilor si angajamentul scolar.
Pe baza rezultatelor am concluzionat c elevii cu esec scolar Iormal au cele mai mari
diIerente Iat de colegii lor n privinta succesul scolar.
n concluzie, variabilele care inIluenteaz cel mai mult esecul scolar Iormal tin n primul
rnd de Iactorii economici ai Iamiliei (bunstarea Iamiliei si resursele educationale de acas), dar
putem presupune c insuccesul scolar si pune amprenta si asupra proIilului individual al
elevilor, care astIel devin mai putin optimisti, nu au ncredere n sine, etc.
n concluzia Iinal putem aIirma c instrumentul de msurare prezentat msoar eIicient
att succesul ct si insuccesul scolar.
Concluzii privind valoarea adus si valoarea pedagogic adugat
Urmtoarele variabile descriu cel mai bine valoarea adus: ocupatia mamei, ocupatia
tatlui, nivelul de studii al mamei, nivelul de studii al tatlui, numrul crtilor din Iamilie,
numrul de calculatoare/laptopuri din Iamilie, numrul bilor.
Analizele au conIirmat n cazul Iiecrui test c cresterea valorii aduse provoac o crestere
si n perIormanta elevilor. Cea mai mare diIerent existnd la testele de matematic, si cea mai
mic la testele de citire/lectur, tip PISA.
Analiznd eIectul valorii aduse asupra perIormantei scolare am constatat o diferent
destul de mare intre valoarea adus a elevilor din mediul urban si rural. Scolile din mediul
urban transmit elevilor o valoare pedagogic adugat mai ridicat si diIerenta provocat de tipul
localit|ii cu privire la perIormanta elevilor din perspectiva valorii aduse este constant.
28
Am constatat c modalittile de evaluare sunt acceptate n primul rnd de ctre institutiile
publice si numai institutiile independente sau ONG-urile vorbesc ntr-un mod explicit despre
inIluenta situatiei socio-culturale si economice asupra perIormantei scolare a elevilor.
n concluzia final putem enunta Iaptul c scolile din judetul Covasna amelioreaz
numai partial inegalittile sociale, cu care ajung elevii n scoal, persistnd natura segregatoare a
sistemului educational.
Concluzii legate de variabilele din afara dimensiunilor:
Elevii care Irecventeaz n aIara programului anumite meditatii obtin rezultate mai
bune la scoal si la evalurile nationale.
Fetele citesc mai mult dect bietii.
Majoritatea elevilor ,Iolosesc biblioteca, ns si procentul elevilor care nu mprumut
crti de la bibliotec este destul de mare (26,8).
Alte concluzii:
Mediul Iamilial inIluenteaz adaptarea individual a elevilor, mai ales stima de sine,
adaptarea si optimismul acestora.
Mediul Iamilial inIluenteaz mai mult perIormanta si succesul scolar dect mediul
scolar, dar pe baza valorilor coeIicientilor beta, putem concluziona si Iaptul c
dimensiunea mediului scolar inIluenteaz destul de slab perIormanta si succesul
scolar.
Elevii care au un capital cultural mai mare, obtin rezultate mai bune la testele
implicate n prezenta cercetare.
PerIormanta si succesul scolar al elevilor care nu au printi naturali este mai redus
Iat de elevii care provin din celelalte tipuri Iamiliale, iar n cazul elevilor care provin
din Iamiliile monoparentale si succesul scolar este mai redus. Rezultatele ns nu au
conIirmat Iaptul c numrul copiilor dintr-o Iamilie ar aIecta perIormanta sau succesul
scolar al elevilor, ceea ce conIirm constatrile autorilor Andor si Lisko.
Elevii din esantion au obtinut la Iiecare categorie, dar si n total, rezultate mai slabe la
testele PISA, Iat de evaluarea national din aceleasi materie, ceea ce sustine ipoteza,
conIorm creia elevii nu dispun de capacitatea de a aplica integral n practic
competen|ele dobndite n scoal, ntruct acestea prezint un preponderent caracter
teoretic.
29
Recomandri pentru aplicabilitatea rezultatelor
Aplicarea chestionarului n rndul elevilor poate ajuta munca consilierilor scolari,
deoarece comparnd rspunsurile unui elev putem preconiza predispozitia lui pentru
perIormanta, succesul sau esecul scolar.
Pornind din practicile de evaluare a perIormantei, utilizate n SUA, consider c evaluarea
perIormantei elevilor si a scolilor din perspectiva valorii aduse si a valorii pedagogice adugate
constituie o idee nou n sistemul educational romn, care ar putea constitui n viitor baza altor
evaluri asemntoare. Acest model poate identiIica scolile cele mai eIiciente, care pot obtine
progrese si cu elevii care provin dintr-un mediu socio-economic dezavantajat, cea ce ar putea
Iurniza inIormatii si date importante pentru elaborarea unor politici educationale.
ntrebri epistemologice (retorice)
1) Se pune ntrebarea, dac procedm corect atunci cnd descriem perIormanta
scolar cu testele de matematic si limba matern.
2) O alt problem constituie dilema educatiei globalizate si Iidelitatea, respectiv
validitatea acelor instrumente de msurare standardizate, care ncerc s evalueze perIormanta
scolar, tratnd sistemele educationale din lume ca pe o piat omogen.
3) Cum putem distinge perIormanta si succesul scolar? Cum apar aceste notiuni n
literatura de specialitate si oare cum sunt interpretate de autori si cititori? Sunt oare sinonime,
sau nu?
Care este cea mai bun metod de a surprinde Iactorii care inIluenteaz abandonul
scolar? Unde si cum putem identiIica elevii care au abandonat scoala? Putem s ne bazm pe
statisticile institutiilor de educatie?
30
Bibliografie
Albu M. (2009). Relajii intre optimism, contiincio:itate, stabilitate emojional i
performanj colar la adolescenji, IN. Anuarul institutului de istorie "George Barij" din
Cluf-Napoca - Series Humanistica - JII 2009, http.//www.historv-
cluf.ro/SU/anuare/2009/Continut/art09Albu.pdf (iunie 2013)
Andor M.Lisko I. (1999). Iskolavalas:tas es mobilitas, Iskolakultura, Iskolakultura-
knyvek/3, Budapest.
Andorka R. (1997). Beve:etes a s:ociologiaba. Budapest, Osiris.
Andruszkiewicz, M. Prenton, P. (2006). Educajia inclusiv, Concepte, politici i practici
in activitatea colar, Bucuresti, Centrul Step by Step.
Baba, C. (2003). Politici publice educationale. Cluj-Napoca, Ed. Dacia
Balazsi I. Zempleni A. (2004). A ho:ottertek-index es a ho::aadott pedagogiai ertek
s:amitasa a 2003-as kompetenciameresben. Uj Pedagogiai Szemle 2004/2,
http://www.oki.hu/oldal.php?tipuscikk&kod2004-12-ko-tobbek-hozottertek-index
(octombrie 2012).
Barabasi A.L. (2008). Behalozva. Budapest, Helikon Kiado.
Brzea, C. (1977). Domenii i procedee de evaluare, n vol. Analiza procesului de
nv|mnt. Componente si perspective, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti.
Bernstein, B. (1979). Studii de sociologie a educatiei. Bucuresti, Editura Didactic si
Pedagogic.
Blau, P. M. Duncan, D. (1967). The American Occupational Structure. New York:
Wiley.
Blndul, V.C. (2009). Esecul scolar - premis a prsirii timpurii a scolii, IN. Roth M.,
Dmean D., Iovu M.-B.(2009). Succesul scolar la intersectia factorilor sociali, Cluj-
Napoca, Presa Universitar Clujean, 305-316.
BlosIeld, H. P. Shavit, Y. (Eds.) (1993). Persistent Inequalitv. Changing Educational
Attainment in Thirteen Countries. Boulder, Colo: Westwiew Press.
Boudon, R. (1973). Linegalite de chances. La mobilite sociale dans les societes
industrielles. Paris, Hachette.
Bourdieu, P. Passeron, J. C. (1977). Reproduction in Education, Societv and Culture,
Beverly Hills, Sage.
Bourdieu, P. (1978). A tarsadalmi egvenlotlensegek ufratermelodese. Budapest, Gondolat.
31
Bourdieu, P. (1998). Ga:dasagi toke, kulturalis toke, tarsadalmi toke. In: Lengyel, Gy.
Szanto, Z. (coord.) (2008). Tokefaftak. A tarsadalmi es kulturalis eroforrasok
s:ociologiafa Budapest. Aula Kiado. 155-176.
Bourdieu, P. (2008). A tarsadalmi egvenlotlensegek ufratermelodese. General Press Kiado.
Bowen, G. L. Richman J. M, (2010). The School Success Profile. Assessing the Social
Environment and the Individual Adaptation of Middleand High School Students, IN. Studia
Universitatis Babes Bolyai Sociologia, 1/2010.
Bowen, G. L. Rose, R. A., Bowen, N. K. (2005). The reliabilitv and validitv of the
School Success Profile. Philadelphia, PA: Xlibris Press.
Braun, H. I. (2005). Using Student Progress To Evaluate Teachers. A Primer on Jalue-
Added Models, Policy InIormation Perspective.
Buck, S. H. (2010). Acting white, the ironic legacv of desegregation, Yale University.
Cerghit, I. Neacsu, I. Negre|-Dobridor, I. Pnisoar, I.O.(2001). Prelegeri
pedagogice. Iasi, Ed. Polirom.
Cherkaoi, M. (1986). Sociologie de leducation. Paris, PUF.
Coleman, J. S. (1959). Academic achievement and the structure of competition. Harvard
Educational Review No. 29, 330-351.
Coleman, J.-S.(1966). Equalitv of Educational Opportunitv,
http://www.scribd.com/doc/89990298/Coleman-Report-Equality-oI-Educational-
Opportunity-1966 (august 2013).
Collins, R. (1979). The Credential Society: An Historical Sociology oI Education and
StratiIication. New York, Academic Press.
Corbett, J. & Norwich, B. (1999) Learners with Special Educational Needs (chapter 6) in
Mortimore, P. (ed) (1999) Understanding Pedagogv and its impact on Learning London,
Paul Chapman Publishing
Csanadi, G. Ladanyi, J. Ger, Zs. (2006). Mobilitasi eselvek es a kisegito iskola.
Budapesta, Ed. UMK.
Culic, I. (2004). Metode avansate in cercetarea social. Anali:a multivariat de
interdependent, Iasi, Polirom
Douglas, J.W.B. (2003). A tanulok kepessegek s:erinti elos:lasa. IN. Meleg, Cs. (editor)
(2003). Iskola es Tarsadalom, s:veggvftemenv. Budapest-Pecs, Dialog Campus Kiado,
147-158.
Drugas, M. (2010). Metode de cercetare in psihologia educajiei,
http://socioumane.ro/blog/mariusdrugas/ (iunie, 2013)
32
Drummond, R.J. (1996). Appraisal procedures for counselors and helping professionals,
Englewood CliIIs: PrenticeHall
Durkheim, E. (1956). Education and Sociologv. New York, Free Press.
Erikson, R. Goldthorpe, J. H. (1992). The Constant Flux. A Studv of Class Mobilitv in
Industrial Societies. OxIord: Clarendon Press.
Ferge, Zs. (1972). A tarsadalmi struktura es a: iskolarends:er k:tti nehanv ss:efgges.
Szociologia, 1972/1, 1035.
Giddesn, A.(2008). S:ociologia, Budapest, Osiris.
Hatos, A. (2006
a
). Sociologia educatiei, Iasi, Ed. Polirom.
Hatos, A. (2006
b
). Politicile educajionale i de:voltarea social.
www.ahatos.rdsor.ro/cursuri/politicieducationalehatos5.doc.
Hrgus, P. T . Roth, M. Mezei, E. (2012). Fidelitatea si validitatea profilului
succesului scolar in Romania. (manuscris)
Hrgus, P.T. Dmean, D. Roth, M. (2009). Proprietti psihometrice ale unui nou
intsrument de evaluare a performantelor scolare. Profilul Succesului Scolar. IN. Roth M.
Dmean, D. Iovu M.-B. (2009). Succesul Scolar la intersectia factorilor sociali, Cluj-
Napoca, Presa Universitar Clujean.
Imre, A. (2009). S:lok es iskola. Kutatas Kzben nr. 476, p. 498-503.
Ischinger, B. coord. (2008.): Education at a Glance, OECD indicators.
http://books.google.ro/books?idX5ppmbMnSrgC&pgPA13&lpgPA13&dqE280
A209BarbaraIschinger:EducationataGlance,OECDindicators,2008&source
bl&otsDorCDNoazT&sigVp6EebDRXIuMWXuPLQ2UsHcsJa8&hlro&saX&ei2
VnYUeGSBJHPsgb64D4DA&ved0CC8Q6AEwAA#vonepage&qE280A209
Barbara20Ischinger3A20Education20at20a20Glance2C20OECD20indic
ators2C202008&IIalse (iulie, 2010).
Jigu, M. Fartusnic, C. (coord.) (2011). Estimarea dimensiunii fenomenului de abandon
colar folosind metodologia anali:ei pe cohort, http://nou2.ise.ro/wp-
content/uploads/2012/08/Studiu-abandon-cohorte.pdI (august, 2013).
Jigu, M. Surdu, M. (2002). Participarea la educatie a copiilor romi. Bucuresti MECTS
si UNICEF. http://www.ardor.org.ro/content/ro/participareaeducatiecopiiromi.pdI (10
iunie 2013).
Kirk, R.E. (2008). Statistics. An Introduction. Belmont: Thomson Wadsworth.
Kozma, T. (2003). S:abadsag vagv iga:sag? In. Meleg Csilla (coord.): Iskola es
tarsadalom II, szveggyjtemeny, Pecs, Ed. Dialog Campus.
33
Labov, W. (1973). A tarsadalmi folvamatok tkr:odese nvelvi s:erke:etekben. In: Szepe
Gy. (szerk.) (1973). A nvelvtudomanv ma. Budapest, Gondolat Kiado, Bp. 509-527,
http://mnytud.arts.unideb.hu/tananyag/tortszocl/labovtarsIoly.pdI, (2012, octombrie).
Lawton, D. (1968). Social Class, Language and Education. London, Routledge and Kegan
Paul.
Leadbeat C. (2010): Education innovation in the slums (Inovarea educajiei in mahalalele),
http://www.ted.com/talks/charlesleadbeateroneducation.html
Lipset, S.M. Bendix R. (1959): Social Mobilitv in Industrial Societv,
http://books.google.ro/books?id2YjIi4JIC0YC&printsecIrontcover&hlro&sourcegbs
gesummaryr&cad0#vonepage&q&IIalse (2012 decembrie).
Locke, A. (1940). The dilema of Segregation, 406-411.
http://www.negroartist.com/writings/The20Dilemma20oI20Segregation.pdI (2011
Iebruarie)
Lungu, O. (2001). Ghid introductiv pentru SPSS 10.0. Iasi, Seria psihologie experimental
si aplicat.
Malhotra, N.K. Hall, J. Shaw, M. Oppenheim, P. (2001): Market Research. An
Applied Orientation (2 ed). Australia, Pearson Education
Mare, R. (1980). Social Background and School Continuation Decisions. Journal oI the
American Statistical Association 75, 295-305.
Martin, Michael O. Gregory, Kelvin D. Stemler, Steven E. (2000). TIMSS 1999
Technical Report. (ed.). IEA, http://sling11.bc.edu/timss1999i/pdI/T99TR.book.pdI
(august, 2013).
Meyer H. D. Benavot A. (2013). PISA, Power and Policy, the emergence oI global
educational governance, Symposium Books, OxIord Studies in Comparative Education.
Mezei, E. Dmean, D. Degi, Cs. (2010). The school succes Profile-confirmatorv factor
analvsis on a representative Romanian sample. IN. Roth, M. Dmean, D. Degi, Cs.
Vetis, L. (2010). The Social Ecology oI School Success: Implications Ior Policy and
Practice, Cluj-Napoca, Presa Universitar Clujean.
Mihaly, I.(2004): Tanulas ,arnvekban`, avagv a tangvi masodik ga:dasag mkdese, Uj
Pedagogiai Szemle 2004 aprilis-majus.
Mollenhauer, K. (2003). S:ociali:acio es iskolai eredmenv. IN. Meleg, Cs. (editor) (2003).
Iskola es Tarsadalom, s:veggvftemenv. Budapest-Pecs, Dialog Campus Kiado, 129-146.
Nagy, A. (2003). Hattal a fvonek? K:episkolasok olvasas- es mvelodess:ociologiai
vi:sgalata. OSZK Gondolat Kiado, Budapest, 2003.
34
Neagu, G. (2012). Impactul programelor najionale menite s stimuleve participarea i
performanja colaar, Bucuresti, RCR Editorial.
Neamtu, C. (2003). Devianta scolar, Iasi, Editura Polirom
Negrea, A. Kuitunen, M. Vuolasranta, M. (2007). Procesul desegregrii colare,
Bucuresti, Editura Didactic si Pedagogic.
Piaget, J. (1965). Psihologia inteligentei, Bucuresti, Editura StiintiIic
PISA 2000 Technical Report PISA-OECD:
http://books.google.ro/books?idIVdo5jhkgx4C&pgRA1-PA64&lpgRA1-
PA64&dqWarmestimatesdeltatau&sourcebl&otsUX6heWvgPw&sigZnQniHNN
TV3Iugx0THLlqqgTT0I&hlen&saX&eiPoF2UIioM9DAtAa484CwBw&ved0CB0Q
6AEwAQ#vonepage&qWarm20estimates20delta20tau&IIalse, (octombrie,
2012).
Popa M. (2012): Aplicajii SPSS, http://www.scribd.com/doc/97271214/Aplicatii-SPSS
(iunie, 2013).
Popescu, L. Rebeleanu, A. Ra|, C. (2009). Probleme i Politici Sociale,
http://www.Ireewebs.com/polsoc/IDD20Probleme20si20Politici20Sociale20Cur
s201202009.pdI (2011, Iebruarie).
Popescu, V. V. (1991). Succesul i insuccesul colar preci:ri terminologice, forme de
manifestare, cau:e, IN. Revista de pedagogie, nr.12, 1991.
Pritchett, L. (2001). Where Has All the Education Gone?. In. The World Bank Economic
Review, vol. 15, nr. 3, 367-392. (2012 noiembrie).
Raymond, J. A. Margaret, W. (2000). PISA 2000 Technical Report, PISA, OECD.
Renan, E. (1848). L instruction publique en France fugee par les Allemands, IN.
Questions contemporaines.
Richman, J.M. Bowen, G.L. (1997). School Failure: An Ecological-International
Developmental Perspective, IN. Fraser, M.W. (ed.): Risk and Resilience in Childhood. An
Ecological Perspective, Washington DC, NASW Press.
Robert P. (2004). Iskolai telfesitmenv es tarsadalmi hatter nem:etk:i ss:ehasonlitasban.
Tarsadalmi riport 2004
Robert, P. (2001). Egvenlotlen eselvek a: iskolai kep:esben. IN. Tarsadalmi mobilitas a
tenyek es velemenyek tkreben. Budapest, Andorka RudolI Tarsadalomtudomanyi
Tarsasag Szazadveg Kiado.
Rosenberg, M. (1965). Societv and the adolescent self-image. Princeton, NJ, Princeton
University Press.
35
Rotariu, T. Ilut, P. (2006). Ancheta sociologic si sondaful de opinie, Iasi, Ed. Polirom
Rotariu, T. Ilu|, P. (coord.) (1996). Sociologie. Cluj-Napoca. Ed. Mesagerul.
Rotariu, T. (1980). Scoala i mobilitatea social in jrile capitaliste de:voltate. Bucuresti:
Ed. stiin|iIic si enciclopedic.
Sajtos, L. Mitiev, A. (2007). SPSS Kutatasi es adatelem:esi ke:iknvv. Budapes, Alinea
kiado.
Sava, F. (2004). Anali:a datelor in cercetarea psihologic. Metode statistice
complementare, Cluj-Napoca, Editura ASCR.
Slvstru, D. (2004). Psihologia educatiei, Iasi, Editura Polirom
Scott, J. (1996). Comment on Goldthorpe. IN. British Journal oI Sociology, 1996/47, 507-
512.
Seligman M. E. P. (2004). Optimismul se invaj. Stiinja controlului personal, Bucuresti,
Editura Humanitas
Stnciulescu, E. (1996). Teorii sociologice ale educajiei. Iasi, Polirom.
Stewart, B. E. (2006). Jalue-Added Modeling. The Challenge of Measuring Educational
Outcomes, Carnegie Corporation oI New York.
Stoica. M. (2001). Pedagogie i psihologie. Craiova, Editura Gheorghe Alexandru.
Szabo, M. (2004): A: oros: neveles trtenete (988-1917). Uj Pedagogiai Szemle, p. 125-
126.
Szekely, M. Barna, I. (2005). Tulelokes:let a: SPSS-he:, Budapest. Typotex Elektronikus
Kiado KIt.
Szekeres E. (2001). A fiuk es a lanvok eltero olvasasi s:okasairol. Iskolakultura 2001/5
Szelenyi Sz. AschaIIenburg K. (1993). Inequalities in Educational Opportunitv in
Hungarv. IN. BlosIeld, H. P. Shavit, Y. (Eds.) (1993). Persistent Inequalitv. Changing
Educational Attainment in Thirteen Countries. Boulder, Colo: Westwiew Press.
Szcs, L. (2010). A s:ociokulturalis es ga:dasagi helv:et hatasa a: iskolai telfesitmenvre,
Lucrare de grad didactic I. n nvtmntul preuniversitar.
Veres V. (1998). Pen: vagv tudas? A kolo:svari roman es magvar egvetemistak tarsadalmi
hattere es a: ertelmisegi utanpotlas safatossagai. IN. Korunk, 1998/06.
Vrsmas, T. Daunt, P. Musu, I. (1996). Integrarea in comunitate a copiilor cu cerinje
educative speciale, Bucuresti, Editura UNICEF-Romnia.
Weber, M. (2002). Etica protestant si spiritul capitalismului, Bucuresti, Editura ANTET
36
Znaniecki, Florian (1975). Obiectul sociologiei educatiei, IN. Freud Mahler (coord.),
Sociologia educatiei si invtmantului. Antologie de texte contemporane de peste hotare.
Bucuresti, Editura Didactic si Pedagogic, 53-62.
WEB
Chestionarul Profilului Succesului Scolar (2009). http://www.pro-soIt.ro/chestionar
(decembrie 2011)
DeIinition oI Value Added: http://www.investopedia.com/terms/v/valueadded.asp.
(noiembrie, 2012).
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statisticsexplained/index.php?titleFile:Publicexpenditu
reoneducation,2009281292825oIGDP29.png&Iiletimestamp20121001
110035 (16 iunie 2013).
http://www.edu.ro (mai, 2013)
http://www.insse.ro/cms/Iiles/statistici/Statisticateritoriala2008/rom/Tabel35.htm
(octombrie, 2012)
Legea Educatiei nr. 1/2011
Meta-analysis: http://en.wikipedia.org/wiki/Meta-analysis (septembrie 2011)
OECD (2010). PISA 2009 Results. Overcoming Social Background Equitv in Learning
Opportunities and Outcomes (Jolume II), http://dx.doi.org/10.1787/9789264091504-en
(noiembrie, 2012).
OECD (2010). PISA 2009 Results. What Students Know and Can Do Student
Performance in Reading, Mathematics and Science, (Jolume I),
http://dx.doi.org/10.1787/9789264091450-en (noiembrie, 2012).
OECD-PISA Student Questionnaire 2000:
http://nces.ed.gov/surveys/pisa/pdI/questpisa2000student.pdI (octombrie, 2012).
PISA 2006 Technical Report PISA-
OECD,http://www.oecd.org/pisa/pisaproducts/pisa2006/42025182.pdI (mai, 2013).
PISA in Focus (2011): http://www.oecd.org/pisa/49264831.pdI (iulie, 2013)
PISA in Focus nr. 13 (2012). http://www.oecd.org/pisa/49685503.pdI, (16 iunie 2013)
PISA RELEASED ITEMS MATHEMATICS: OECD, PISA, 2006 december, p.3-5., p.8-
11, p.29-32, p.51-53., p.100-102., http://www.oecd.org/pisa/38709418.pdI, (septembrie,
2011)
PISA RELEASED ITEMS READING: OECD, PISA, 2006 december, p.7-15,
http.//www.oecd.org/pisa/38709396.pdf, (septembrie, 2011)
Re:ultatele Evalurilor Nationale 2013. https://isj.educv.ro/RezEvNat/ (iulie, 2013)
Situajia copiilor ai cror prinji sunt plecaji la munc in strintate: studiu realizat de
asociatia Salvati copii Save the children, http://www.salvaticopiii.ro/upload/ (iulie, 2013)
Student Questionnaire For PISA, (2009).
http://nces.ed.gov/surveys/pisa/pdI/questpisa2009student.pdI (decembrie,2011)
TAKE THE TEST: Sample Questions Irom OECD`s PISA Assessments, OECD 2009,
http://browse.oecdbookshop.org/oecd/pdIs/Iree/9809051e.pdI (septembrie, 2011)