Sunteți pe pagina 1din 6

Politica de concurenta a U.E.

Termenul de concuren desemneaz relatiile dintre toti cei care actioneaza pe aceeasi piata pentru realizarea propriilor interese in conditii de libertate economica.In acelasi timp concurenta reflecta rivalitatea , disputa, dintre entitatile economice respective care urmaresc acelasi scop si de aceea interesele lor devin contradictorii. Concurenta este o conditie fundamntala a economieie de piata ea fiind considerata cea mai importanta cauza a progresului economic si tehnico-stiintific. Una din cheile succesului integrrii europene o constituie existena, nc de la nceputurile construciei comunitare, a unei politici concureniale comune. Pina in prezent, aceast politic continu s fie o condiie necesar att unei economii de pia viabile, ct i unei piee comune ce asigur libera micare a bunurilor, serviciilor, capitalului i persoanelor. Libera concurenta intre firme favorizeaza inovatia, reduce costurile de productie, creste eficienta economica si in consecinta, ridica nivelul de competitivitate al economiei europene.Stimulate de mediul concurential, firmele ofera, astfel produse si servicii competitive din punct de vedere al calitatii si pretului. Esena pieei unice este posibilitatea ntreprinderilor de a concura n condiii egale pe pieele din toate statele membre . Prin urmare , politica comun n domeniul concurenei este esenial pentru realizarea i meninerea pieei unice . Acesta asigur comportamentul concurenial al ntreprinderilor i protejeaz interesele consumatorilor , permindu-le s achiziioneze bunuri i servicii n cele mai bune condiii . Ea promoveaz eficiena economic prin crearea unui climat favorabil pentru inovaie i progres tehnic. Regulile comune de concuren, sunt necesare pentru pstrarea unor condiii de concuren echitabile pentru toate ntreprinderile de pe piaa intern , care ar putea merge mpotriva intereselor naionale i trebuie s fie respectate de ctre toate guvernele nainte de deschiderea frontierelor pentru liberalizarea comertului , preurile n unele sectoare , n cele mai multe ri au fost meninute n mod artificial la un nivel care a permis ntreprinderilor neprofitabile sa supravieuiasca. Cel care a suportat costul pentru protejarea afacerilor neprofitabile a fost consumatorul , iar in alte sectoare , ntreprinderile nerentabile au fost susinute de ajutoare de toate tipurile , i a fost , prin urmare, contribuabilul care le -a inut n via . Astfel , att consumatorii, ct i contribuabilii au avut un rol mare n disparitia ntreprinderile nerentabile de pe piata datorita concurentei cinstite . Acest interes comun a cetenilor statelor membre a condus la inceperea procesului de integrare multinaionala. Eliminarea obstacolelor n calea concurenei de pe Piaa Unic a fost un avantaj pentru consumatori i pentru crearea noilor locuri de munc . Preurile de telecomunicaii au sczut cu aproximativ 35 la suta de la liberalizare . Schimburile comerciale ntre tarile UE au crescut ca
1

urmare a dezvoltrii pieei unice , sa estimat c piaa unic a adugat mai mul t de 800 de miliarde pentru prosperitatea UE i a creat 2,5 milioane de locuri de munc . Comisia European i-a demonstrat hotrrea de a menine aceste realizri prin aplicarea msurilor dure mpotriva 17 state membre n 2006 , referitoare la acuzaii de politici protecioniste n nclcare a Tratatului, n special n domeniul energiei. Astfel, principalul beneficiar al unei politici a liberei concurene este ceteanul, n tripla sa calitate: de consumator (concurena liber conduce la o palet mai larg a ofertei, cu scderea corespunztoare a preului de vnzare); de participant pe piaa forei de munc (concurena liber oblig la inovaie continu, att a produselor, ct i a procesului de producie); i de acionar (concurena liber conduce la eficien crescut, i deci i la profituri ridicate). Politica n domeniul concurenei interzice practicile de: - acordare de ajutoare publice care creaz distorsiuni n relaiile de concuren dintre agenii economici - stabilire a preurilor prin nelegeri prealabile ntre productori sau furnizori; - creare de carteluri care s-i mpart piaa, astfel nct s nu se concureze ntre ele; - abuz al poziiei dominante pe pia; realizare de fuziuni care distorsioneaz libera concuren Politica de concurenta in UE, la fel ca si in celelalte mari puteri economice mondiale, se bazeaza pe conceptia ca pietele unei concurente pure si perfecte sunt cele mai potrivite, in stare sa asigure bunastarea populatiei. Procesul de dezvoltare i modernizare a legislaiei i a politicii concurenei a nregistrat o dinamic deosebit n anii 90 n contextul desvririi Pieei Unice i a progresului n realizarea Uniunii Economice i Monetare, al pregtirii lrgirii Comunitii spre estul Europei dar i al globalizrii pieelor. Procesul de dezvoltare i modernizare a politicii concurenei a fost stimulat de necesitatea de a realiza 2 obiective majore: existena unor piee concureniale funcionarea optim a pieei interne a UE condiie fundamental pentru competitivitatea economiei europene Motivaii aflate la baza dezvoltrii i aplicrii politicii de concuren n U.E. Generale : in de sistemul economiei de pia; alocarea adecvat a resurselor, creterea posibilitilor de alegere ale consumatorilor, etc.
2

Specifice rolul i importana acestei politici n cadrul sistemului constituional economic al CEE. Politica de concurenta in UE are urmatoarele caracteristici esentiale: marile principii ale politicii de concurenta sunt fixate prin tratate; in Tratatul de la Roma se arata ca in domeniul concurentei comunitatea trebuie sa stabileasca un regim care sa asigure ca in Piata comuna concurenta sa nu fie denaturata; exista numeroase reglementari care precizeaza punerea in aplicare a principiilor politicii de concurenta; Comisia Europeana este insarcinata cu aplicarea corecta a dreptului si dispozitiilor comunitare; Curtea de Justitie arbitreaza litigiile si fixeaza jurisprudenta. Politica concurenial are principii ce stau la baza crearii cadrului legislativ insituit prin Tratatul asupra Uniunii Europene: transparena n privina deciziilor adoptate referitor la comportamentele anticoncureniale; nediscriminarea nici unui agent economic participant la schimburile economice internaionale; stabilitatea unui cadru competitiv internaional; cooperarea ntre diferitele autoriti ale concurenei naionale i internaionale n privina aplicrii legislaiei n domeniu. Actorii: Instituia responsabil la nivel comunitar de implementarea politicii in domeniul concurentei este Comisia European. Rolul Comisiei Europene este acela de promovarea politicii concureniale n baza mputernicirilor; examinarea reclamaiilor depuse de unul din Statele Membre, de un productor sau de particulari. Aceasta administreaz Piaa Comun pentru a asigura protecia consumatorilor europeni. Ea deine mputerniciri vaste n aplicarea legislaiei concureniale i, ncepnd cu 1989, a fost autorizat s examineze i s blocheze fuziunile de proporii mari. Supravegherea activitii Comisiei este efectuat de Curtea European de Justiie i Curtea de Prim Instan.. Comisia dispune de Directoratul General IV (DG IV), care se preocup de promovarea politicii concureniale. Misiunea de baz a Directoratului general pentru Concurenta (DG IV) este de a stabili i implementa o politic concurenial coerent n cadrul Uniunii Europene
3

Rolul COMISIEI EUROPENE n POLITICA DE CONCUREN : Pentru atingerea celor doua obiective ale politicii de concurenta, functionarea economiei de piata si a Pietei Unice, trebuie indeplinite doua conditii: - regulile de concurenta trebuie aplicate in mod universal, atat intreprinderilor publice cat si celor private; - autoritatea de implementare a regulilor concurentiale trebuie sa aiba capacitatea de a impune penalitati, constand in amenzi suficient de mari pentru a descuraja incalcarea legii. Comisia poate impiedica autoritatile nationale sa subventioneze in mod abuziv industiile nationale prin incalcarea regulilor de concurenta comunitara. O pia unic nu poate funciona n mod eficient n cazul n care ntreprinderile n diferite pri ale ei primesc subvenii din fonduri publice . Ajutorul de stat le va oferi un avantaj fa de concurenii lor din alte pri ale pieei. Ajutorul de stat poate fi justificat , de exemplu, , n sprijinul dezvoltrii regionale, sau n cazul cind o nou investiie ar putea fi pierduta, dar numai cu conditia n care este autorizat de ctre Comisie, n conformitate cu Tratatul . Controlul ajutoarelor de stat este efectuat de catre Comisia Europeana , fr participarea statelor membre. Acest lucru vizeaza asigurarea existentei un organism independent, cu scopul de a supraveghea activitatea statelor membre ,pentru a identifica orice incalcare de reguli, si de a solicita rambursarea oricror sume de bani pe care un stat a pltit n mod eronat unei ntreprinderi. Beneficiile nu sunt neaprat subvenii n numerar , ele pot fi sub form de scutiri fiscale sau credite false. n cazul n care Comisia decide c beneficiile acordate de un stat nu sunt compatibile cu regulile pieei interne , acesta poate solicita statului n cauz s modifice sau s elimine subvenia . De asemenea , Comisia se ocupa de concentrarile de mari dimensiuni care isi desfasoara o parte semnificativa a activitatii pe teritoriul mai multor state membre ale UE. In 1994, Comisia Europeana a spart si sanctionat trei mari carteluri europene, dupa ce a descoperit acorduri secrete incheiate intre societati pentru fixarea preturilor sau impartirea pietelor Comunitatii, care aveau drept consecinte minimizarea concurentei, cresterea preturilor si reducerea posibilitatilor de alegere pentru consumatori. De exemplu , s-a constatat existenta unui cartel in domeniul stalpilor de otel. In functiune din 1984 acest cartel implica 17 societati si era administrat prin intermediul Eurofer, Asociatia europeana a siderurgiei. Au fost aplicate amenzi in valoare totala de 104.4 milioane ecu. Un alt exemplu: 23 de producatori de ciment, 8 asociatii nationale ale producatorilor de ciment si omologii lor europeni au fost amendati global cu 248 milioane ecu, deoarece s-a descoperit ca se pusesera de acord de a nu vinde pe pietele lor interne. Comisia are puteri largi de investigare, putand face vizite la firmele suspectate de incalcarea liberei concurente si avand acces la toate documentele acestora.Intreprinderile gasite vinovate
4

de practici concurentiale ilegale ( practici concertate sau abuzul de pozitie dominanta ) pot fi amendate cu pana la 10% din cifra de afceri din anul anterior. In cazul in care se descopera intelegeri intre firme, suspectate de incalcarea liberei concurente si care intra in competenta ei, Comisia Europeana are urmatoarele posibilitati de actiune: sa o declare legala printr-o decizie formala, daca in urma investigatiilor rezulta ca intelegerea nu distorsioneaza libera concurenta; sa dea o scrisoare administrativa informala care sa permita operarea pe piata comunitara deoarece sunt operatii fara un impact semnificativ; sa accepte operatiunea numai cu indeplinirea anumitor conditii care sa garanteze respectarea liberei concurente; sa o declare ilegala. Obiectivul i instrumentele politicii concureniale : Obiectivul politicii concureniale europene const n garantarea unitii Peei Comune i evitarea monopolizrii unor sectoare ale peii. Monopolizarea pieei poate avea loc prin acord sau fuziune. n afar de aceasta, ea supravegheaz aciunile guvernelor Statelor Membre ce ar putea distorsiona regulile de joc prin aplicarea msurilor discriminatorii fa de unele ntreprinderi, favoriznd ntreprinderile publice sau prin acordarea asistenei ntreprinderilor din sectorul privat. n unele cazuri, incidentele n domeniul concurenei sunt soluionate prin modificarea politicii concureniale a statelor sau a companiilor implicate. n alte cazuri, Comisia pledeaz pentru aplicarea unei amenzi, ce poate depi suma de 75 milione Euro Punctate succint, obiectivele vizate de politica n domeniul concurenei sunt creterea bunastarii i protecia consumatorilor, redistribuirea veniturilor, protejarea ntreprinderilor mici i mijlocii, integrarea pieelor, dar avnd i consideratii regionale sociale sau sectoriale Instrumentele legislative sunt reprezentate de: legislaia primar, cu caracter obligatoriu prevederile Tratatului CE legislaia secundar regulamente, directive iniiat de Comisia european, adoptat de Consiliul de Minitri i Parlamentul European legislaia adoptat de comisie comunicri, notificri, opinii, decizii, Cri Albe, Cri Verzi. Instrumentele administrative constituite de procedurile sau investigaiile realizate de Comisie, declanate n urma unor notificri, reclamaii, sesizri ale unor persoane juridice sau fizice
5

Instrumentele juridice utilizate, de regul, de CEJ, care ia decizii n privina cazurilor investigate, stabilete principii orientative i creeaz jurispruden Instrumentele instituionale un rol important are Directoratul General al Concurenei care colaboreaz cu alte directorate generale responsabile cu politicile sectoriale.

Cadrul legal-instituional al mediului concurenial Legislaia UE privind concurena include patru domenii care constituie i cele patru direcii de aciune ale politicii concurenei la nivel comunitar: Reglementrile antitrust care interzic acordurile anticoncureniale, practicile concertate i abuzul de poziie dominant Regulamentul fuziunilor se refer la controlul operaiunilor de concentrare economic, n scopul prevenirii crerii sau ntririi poziiilor dominante Reglementrile privind liberalizarea unor sectoare economice n care unele ntreprinderi beneficiaz de drepturi exclusive i speciale acordate de stat, prin care este exclus sau limitat concurena Reglementrile referitoare la controlul ajutoarelor de stat

CONCLUZII: Politica in domeniul concurentei este esentiala in realizarea pietei interne a U.E. Ratiunea de a fi a acesteia fiind tocmai aceea de a permite tuturor firmelor sa concureze in conditii egale pe pietele oricarui stat membru.De aceea este importanta buna implicare a consumatorilor , cresterea transparentei in adoptarea deciziilor, precum si intarirea cooperarii internationale. Crearea unei piee interne unice n cadrul UE a determinat necesitatea asigurarii conditiilor propice unei concurente functionale la nivel comunitar, un sistem care s asigure o concuren nedistorsionata pe pia interna.