CUPRINS CAPITOLUL I Descrierea sintetici a modului de rezolvare pentra fiecare etap3 a proiectului...4 11. Stabitirea gi/sou analiza roluiui fimotional al piesei. CAPITOLUL IE ‘Alegerea materialulul optim pentru confecfionarea plesel.. 6 CAPITOLUL Ti Stabilirea si analiza procedeclor tehnologice posibile de realizare a plesel- semifabricat si stabilirea procedeelor tehnologice acceptabil. 10 3.1. Clasificarea pieselor in constructia de masini. 3.2, Tehnologicitatea constructici pieselor (produselo)... 3.2.1. Tehnologicitatea pieselor-semifabrica tuna... 3.2.2. Tehnologicitatea pieselor-semifabricat forjate gi matriate. 3.2.3. Tehnologicitatea pieselor-semifubricat sudate. 3.2.4. Tehnologicitatea pieselor-semifabricat agchiate. 3.3. Tipuri de producti in constructia de masini si caracterizaea lo... CAPITOLULIV btneren pltsentabrieat prntron procden thmclgle de tarnas, print ‘un proceden tehnologie de deformare plastici sau combina...» 36 CAPITOLUL V Analiza tehnico-economici = cel pusin dou variante de proces tehnologic determinarea variantel optime de objinere a plesel-semlfabricat. 37 CAPITOLUL VI ‘Succesiunea logici a tufuror operafillor necesare objineril plcsei-semifabricat Pita precede tetnlegic opti oleae lgiel « furor eperailor wl fer necesare objinerii plese fait (CAPITOLUL VIL Mitcink wit te crectreci nleacorprpriciit erste: empedte chimicé si tratamente..7.1. Fontele.. - - vse seeese 7.2, Ofelunte. : 38 7.3. Bronze gi alam... a os toL 7.4. Materiale nemetatice 130 CAPITOLUL VII _Exemplu de proces tehnologie de realizare a unor piese din casa arbort......143 8.1. Stabilirea si/smu analiza rolului fimetional al piesei folosind analiza ‘morfofinctionalA a suprafetelor. nase avivesnaal CS 8.2. Alegerea materinlului optim pentru congectionarea piesei 146 8.3. Stabilirea si analiza procedeclor tehnlogice posibile de realizare a piesei- semifabricat. cel AB 8.4, Obtinesea piese-semifabricat prini-un procedeu tehnologic de tumare 151 8.5. Obfinerea piesei-semilabricat print-un provedeu de deformare plastie’.......161 8.6, Anal hei onomicl dul variant de ross tetnologie i dteminen variantei optime de objinere a piesei-semifubricat... . - 8.7. Succasiunea logic a tuturor _operapilor Piesei-semifabricat prin procedeul tehnologie optim... 8.8 Suceinen lopet @ tutor open * fiaeloe necesare objinerii piesei finite. 75 CAPITOLUL IX Exemplu de proces tehnologic de realizare a unor plese din clasa bucge........183, 9.1. Stabitirea sau analiza rolului funefionsl al piesei folosind analiza ‘morfofunctionala a suprafejelor. 183 ‘9.2. Alegerea materialului optim pentru confeetionarea pies... 188 93. Stabilirca si analiza procedecior tehnologice posibile de vealizare piesei semifabricat gi stabilirea procedeelortehnologice acceptable... vee 190 ‘9.4. Objinerea piel semifbricat printr-am provedeu tchnologic de tumare... 193, 9.5. Objinerea piesei semifabricat printr-un procedeu de deformare plastic8.......210 9.6. Analiza tehnico-economic8 a cel putin dous variante de proces tehnologic si “Ringiea aE i a z 5 0 Reaiiears KOU, Ly Ulem) 2 3 i Racine al, 1] — Seton cont > ([daN/enen} 2 ‘vemperanir Ta] Propecia tacos 0] Decarece ea valor (umublinies, deforaabliates, 1] pea “a ‘edits, clibsates) 2 fetwologce notre ne ‘Foarte bun 3 cu calificative a Frsplde cont FC, 300 3 Deve} 30,100 L 1000) doeller 5° Stabilirea ponderii importanjei fiecdrui factor primar — se face anolizind fiecare proprietate k, acordéndu-i o pondere di, tinfnd cont de emultatele obfinute in etapele de mai sus. La stablirea ponderii trebuie indeplinita condifia Sa, =10 ey 1 de factori primaxi. importanfei factorilor este 0, problemi deosebit de ificia. revolvarea ci presupundnd imbinarea mai muttor cunostinje de specialitate, precum si rezolvarea corecti a etapei 1°. De ‘regull, pentru orice pies’ cea mai mare importan{ o prezinta rezstenta la coroziune, deci valoaree vem mai mare a ponderii se ia pentru dy, Se ia apoi in ordine proprietatea tmecanica de rezistenta la solicitarea cea mai putemic& d; gi la aceeasi valoare se ia ponderea prejului de cost dis. Urmeazi apoi ponderile proprietiilor Tehnologice care se ix egale deoarece este foarte importants posibiltatea obtinerii piesei prin oricare dintre procedeele tehmologice clasice, “6 Alegerea solufiei optime la momentul dat se face intoemind um graf materiale ~proprietifi si pundind condifia +d, = maxim (2.2) 7° Analiza soluliilor din punct de vedere al utlitait lor si stabilirea posibilitgjlor de inlocuire economic8 a unui material cu un alt material ~ 5° Pace in situajia in care, Ia momentul dat, material optim rezultat in etape 6°, nu se afl la dispozifia executantului. Observatie! Toate aceste etape vor fi rezolvate concret, in cazul fiectrei clase de piese analizate gi folosind toate datele oferite de capitolul 71= PX 4 og i %» *. ap up = meee ee eee eee fl —see| aS |__| or ss eo Ta war [a 5 wooepmiig | roman | _mmemgoms | eompannzy | sommgsmesa | wremenms TDINOROD UYyLanidowd AMO TONHAL ILYTATadOwd » » ca © cs » peonpnng Te LE Ww 1 Thee eet zat ape a a — at one aaaey [Piet | omen | emits fowpanengwen| et a 4 a 7 TOMI eww} Uesayedoad-opm soy nfs CT PTL20 heologia materiaelor STABILIREA $I ANALIZA PROCEDEELOR TEHNOLOGICE * POSIBILE DE REALIZARE A PIESEI-SEMIFABRICAT SE STABILIREA PROCEDEELOR TEHNOLOGICE ACCEPTABILE in general, 0 piesi-semifabricat poate fi obfinutt prin mai muke precedee tehnologice de transformare a materialului intr- succesiunes logick $f Cepiats, piesa finita find obfinutt doar in urma prelucrasilor prin agchiere. Pentru a se putea alege procedeele tehnologice acceptable de realizare a piesei-semifebricat este necesari a nalizi succint& a procedeelor tehnologice posibile care permit objinerea acesteia Aceasti analizi se face uand in considerare urmitoarele: ~ clasa din care face parte piesa: ~ tehnologicitatea constructiei: greutatea si dimensiunite de gabarit; “= tipol productiei. 3:1. Clasificarea pieselor in constructia de masini Modul de clasificare al piesetor influenfeazi in mod hotirdtor procesul tehnologic ce urmeazit a fi proiectat in continuare. La baza clasificiii pieselor slau trei factori determinafi: forma, dimensiunile si procesu! de prelucrare, De aceea, in tabelul 3.7. se prezint& clasificare a pieselor luind in considerare ‘tei factori intr-o analiza corelativa. 3.2, Tehnologicitates constractiei pieselor (produselor) Este nofiunes ce condifioneazs proiectarea functionela de proiectarea ‘tehnologicd si invers. Tehnologicitatea unei piese este capacitatea acestein de a permite obfinerea ei, la volumul de productie stabilit, cu un consum minim de materiale si utilaje tnnologice, asigurindu-se prelucratea, controlul, protectia ‘mediului $i a operatorului si asamblarea prin cele mai simple mijloace gi avéind cficienga si siguranja in exploatare cea proiectat2,tndranar de prosectare ul Teabelut 3.1. Clasificarea pleselor tn constractio de megint [Catova exemple do piece 5 [Batwile, ocurle Ge nd, catovcte de vedacioar] |i de cani de viteze, corpurile de pompe, corpurie de |compresoare, corpurile de aparate.carteree ponflr| jdin spate do le automobile, carterele de motoare| lcapacele de ngire, compute de pps five si mobile [Arbork pancipal: i maginloranelte, tbinelor 9] lsclectoarclor, artoni cardanici. tole cocanclor| Franti, coleanele, anttenamele rounde $i in trepte| laborii cot. fesle, buloanele mari de iatindere ssbont cu came, ervcte cardaice, arbor cu corsete| Idngate, camncte de fiinire, fizetele de automebil | planctarcle,furcite crdaaice ee Pistoancle cave, wrabuil, ciindri eax, buiucit el roti, racordurite de dferte sper, bacyee, ype, jouzinei, chase de cilndr ete. [Role de cares, wlan, roles Foie, rope de ralare jiscurile, Ganyele, divevrile de ambreij tanburi rina, inelele de rimenj, corpurle mangesaclor de| jambresj, diseurile urbinelor, ropile dinate clindsce| si cones, role de lant, discuile cu pert subi laacuclewantate din tabla. segmeni de pstonne ete [Geizile de citer Tipu, Toneroanele atomobileor li avioanelor, wavertele, tatele profile, bielie| Jpenclo drepic si prismatice, plrghille de orice ft [urile pentrw schimbatren vitezelor, sabohi de fr pluie cu pereli subi, plnshile cu ena te, \Capul drectet, camele, sabloanelecapeteie fchimbare a vitezoor, colarele,teuile, gure ici lracordurile. cfu ee, {Caen erage ipa iL aa | Pies tomate eorper Pies ste feomplexe™ -Pese forte | Piss de comple itt rica, apace: | Pic profile te. [Tae I~ Arb pi wee froma focite | Atbori co gout anginal (lar) | Arbor conti arton ca nme, arr exch | Arbor cu flange, cof lstat, eu auprfee prolate icy | deforma spit (ini = de form complexs (cu i) larafle inericare lexterioare complicate) pore sabi car F simple [Paaa Kee wer} jmae) ai orm complex ices Ir liware [ste ulomc parle, ple pore} frabuie pent ten eu crest tn crn] Jorzcan>, plete inde, pel die, piesa arnt praia in aprecierea tehnologicitstii urmatoarele: tunei piese trebuie Iuate in considerare = unificarea diverselor elemente constructive (filete, diametre de ghuri, canale de pani, caneluri, raze de racordare etc.) precum si a preciziei ‘geometrice sia gradului de netezime ale suprafejelor, - rajionalitatea schemelor ichnologice, += refionalitatea schemelor cinematice; sabe seminar2 Tebnologia ~ concordanfa forme constructive a piesei cu particularitatile diferitelor metode gi procedee tebnologice de fabricare, : ~ masa piesei gi consumul de materiale necesare fabrictrii acesteia, De aceea, pentns a stabili procedeele tehnologice posibile de fabricare a net piese se va face in continuare o analizi sintetica a tehnologitatii pieselor- semifabricat in func{ie de procedeul tehnologic de fabricare, 3.2.1. Tehnologicitatea pieselor-semifabricat turnate r Piesele-semifabricat turmate trebuie s& aibA o astfel de form’ incl s& preintimpine posibilitatea aparitiei diferitetor defecte in tinipul tumbrii care ar face imposibili prelucrarea prin aschiere sau, oricdte precaufii ar fi luate la prelucrarea prin agchiere, s& rezulte in final piese finite care si nu-gi post ‘indeplini rolul functional pentru care au fost proiectate (de exemplu, un arbore obtinut prin tunare cu defecte interioare de genul suflurilor sau porozitifilor agecate asimettic fath de ax&, este imposibil a fi echilibrat in timpul rotafiei chiar dact din punct de vedere al preciziei dimensionale, de forms si calitate a suprafefei este carect executat). Pentru piesele-semifabricat tumate se recomand’ urmatoarele: \. « planul de separatie este economic s4 fie un plan drept, cu un contur simplu si pe cat posibil plan de simetrie. Un plan de separafie in trepte miireste costul manoperei gi complicit sculele iar uneori poate conduce Ia dezaxarea piesei-semifabricat; 1 = adaosurile de inclinare, tehnologice si de pielucrare sa fie cat mai miei posibile deoarece ele vor fi indepartate in uima prelucrtsii prin agchiere si vor ‘constitui degeuri sub form de eschii conducdnd la costuri suplimentare; rf - maselotele si fie armplasate in zoneie cele mai groase ale piesei pentru | a evita apaifia golurilor de contractie si pentra a permite o solidificare dirijats [ae Aefecte de umplere a piesei-semifsbrict (ig. 3.1) spe in, 5 Bie Fig3.1. Modul de amplasare a maselotelor: a gress; b corects; 1 — piese-cemifabricat turnats; 2—rofeaua de allmentare; 3 —golul de ‘outta; 4~ anal, ©. mfrimea adaosurilor tehnologice ce apar la amplasarea masefotelor siIndrumer de protectare 3B fie ct mai-mict dar si asigure 0 solidificare golurilor de contractie si a nodurilor termice (fig. 3.2) jati si sh evite apariia 1 pena; 2~ mascots; 3~ adaontlfebnologic; 4 — gol de contract. + colfurile si muchiile pieselor-semifabricat trebuie s& fie rotunjite pe ambele fefe deoarece partea exterioari a colfurilor si muchiilor se raceste mai repede decat zona interioara corespondent putind conduce la apartia golurilor de contractie interioare (fig. 3.3); Rf Fig3.3. Constructia colturilor sta muchilor: 4 resitt; b- conecth; »~ grosimea peretehi; K,— raza de racordare; G,— golul de contractie, = unghiurile si inclinafille perefilor s& fie cét mai mari deoarece efectul nodurilor termice creste cu micsorarea unghiurilor (fig. 3.4);. 1 lg. 34. Creseren ici glu de contrat cu mlcyorarea wnghiurflor de intersectare ere «s~conatrucie grit; b~comstructe corel. « intersecfiile de perefi trebuie s& se fact dupti unghiuri drepte pentru a se evita ingrosarea si aparifia de noduri termice, respectiv goluri de contracfie fig. 3.5): Fig. 35. Constructiaintersectilor de pret: a_i Be corect G,~ pad de contrac. . ~in zona de racordare a nervurilor sau a perejilor interiori nu trebuie si rezulte o acumulare de material deoarece aceasta constituie nod termic si poste ‘conduce la aparifia golurilor de contractie (fg. 3.6): numirul de nervuri sau de perefiinteriori care se intersecteazi intr-un singur punct trebuie sit fie ct mai mic, pentru a se evita intarzierea solidificdri si aparifiaretasurilor inteme (fig.3.7);Fig. 36. Construct nervurilor: ‘2 grestt; b— corectd; 1 — piesa-semifabricat, 2~ nervura; 3— goel de contractie | O00 HHH [loo b Fig 47. Prolectares nelor de Intersect a nervurilor: ‘¢~ greity b— corects ~ grosimea peretelui piesei trebuie si fie cat mai uniform’, raportul sectinilor nu trebuie sa depaseasca valoarea 1:2, trecerile si se fact progresiv si nu brusc (fig. 3.8); - gturile cu diametrul @ <20 mm, nu se vor realiza prin tumarea cu miezuri (fig. 3.9) deoarece este mai economic’ prelucrarea ulterioar§ prin giurire , iar zonele cu ghuri stripunse trebuie intarite folosind bosajele, deoarece ele constituie concentratori de tensiune (fig. 3.10):Fig38, Trecerea itre perefi de grosimi deri: ‘o—gregitd; B- acceptabila: ¢~ foarte buna. Fig 39. Constrctiazonelor eu giuride $< 20mm: Flg-3.10, Coustractia gaurlor: a gresita; b—corecti. “a~ greqitis b— corect ~ zonele cu bosaje sau proeminenje si mu constituie factori favorizangi pentru aparitia nodurilor termice respectiv a golurilor de contractie (fg. 3.11);dedemerdeprotecte dis | 7 1 b ‘Fig. 2.11. Constructia bosajelor: a eet; bcorecth. - optimizarea formei piesci-semifabricat objinuti prin tumare se face findod cont ci trebuie realizate: usurarea modului de formare si dezbatere; solidificarea dinjatd in forma de tumare; adaosurile de prelucrare, tehnologice side inclinare c&t mai mici si reducerea efectelor contracjei de solidificare, in special tensiunile inteme (fig. 3.12); LIbIOt a > Fig 3.12, Modificares formel plse-semifabricat turaatein vederes reduceri tesiunior interne ‘datorate contractilor: a preyits b— corects. ~ modificarea formei constructive a piesei-s-mifabricat objinut prin tumare in asa fel incdt si permit usurarea prelucrarilor ulterioare ale piese (fig. 3.13);Fig. 3.13. Constructin pierslor-semifabricat fn vederes upuritll prelucrdrilor ulterioare: «a~gresltis B~ corectd; A, adeos tchnologic; P,— pinten de fizare, 3.2.2. Tehnologicitatea pieselor-semifabricat forjate si matrifate Proieetarea formei constructive a pieselor-semifabricat obtinute prin forjare liber sau matrijare trebuie s8 fini cont de o serie de cerinfe specifice acestor procedee de prelucrare i volurmul de productie considerat aga fel incat adaosurile de prelucrare, tehnologice si de inclinare si fie eft mai mici si si fie redusi la minim aparifia diferitelor defecte posibile. Pentru proiectarea construcpei formei pieselor-semifabricat forjate gi ‘atrijate se recomand’ urmatoarele: - planul de separatie, la piesele-semifabricat matritate trebuie si fie pe cat posibil drept si nu in trepte (fig. 3.74, a), s& fie pe cat posibil plan de simetrie (fig. 3.14, d) s& aib& o pozitie care si permiti o matritare usoar’ gi produetiva, si asigure o curgere plastic usoarii a materialului in vederea obfinerii de piese firt defecte de umplere (jig. 3.14, /) s& asigure reducerea la minim a degeurilor de material rezultate din adaosurile de prelucrare, tehnologice si de inclinare, si asigure 0 debavurare simplA' si prelucrarea ulterioar’ usoard prin agchiere, s& asigure objinerea snumitor caracteristici functionale in diferitele zone ale piesei-semifubricat (fig. 3.14., g yi):Fig. 3.14, Poritia planului de separatie Ia piescle —semifabrieat matritate: ace~ grevth bf ~ core. = mirimea adaosului tehnologic depinde de configuratia piesei, de metoda de matrijare aleas’ si de utiljul folosit. De exemplu, piesa din figura 3.15,, poate fi matriat pe ciocan sau presi diferenta constind doar in mirimea adaosurilor de prelucrare si 2 razelor de racordare care sunt mai mari la matrifarea pe ciocan, iar piesa din figura 3.16, poate fi matrijat& pe ciocan sau pe presi (fig. 3.16,a) dar si pe masina orizontala de forjat (ig.3.16, o) unde adaosurile tehnologice sunt mai mici; = marimea adaosurilor de prelucrare depinde de: calitatea suprafejei piesei finite; calitatea suprafefei semifabricatuluiinifial; compozifia chimict a materialului; condifile de incdlzire a semifabricatului supus matripirii; precizia pe care o poate asigura utilajul pe care se face matritarea etc.; Fig. 3.15, Pia semifabrieat matrifats pe clocan sau presi.20 lg. 3.16, Vartante de matrifare ale unel qe gut: (2— pleen dea; ~ bacya matrfath pe clocan sat press; cacy matiats pe magna orkontala de forjat orzonta - modificarea configuratiei geometrice a unei piese-semifabricat objinuti prin forjare liberi trebuie ficuté in asa fel inet adaosurile de prelucrare, tehnologice si de debitare si fie minime (fig. 3.17); Fig2.17. Modul de amplasare a adsocurllr de preucrare yy ehnologce dq de ebitare nln arbore cont in rep obina pin forare liber. - prefucrarea suprafefei de bazare pentru prima operafie de prelucrare prin aschiere trebuie realizati la dimensiunile necesare deoarece trebuie si asigure o buni asezare sau prindere a piesei-semifabricat in vederea prelucriii ulterioare a ei prin agchiere. De exemplu, dac& la piesa din figura 3.18, nu trebuie si rman’ tn final glurile de centrare, piesa semifabricat se va matrija la dimensiunea Z,, care fine cont de lungimea giurilor de centrare; Lm (ee ernie geet ea | ce“ +t Fig, 3.18, Piese-semifebricat matrifata cu porfunlsuplimentare necesare parlor de -langimen plese semifabreat matefate; Ly —hanglnen plese fie.Indrumar de proiectare a - piesele complicate s& se obfin’ din mai multe piese simple care apoi 8 fie asamblate prin sudare sau prin alte metode de asamblare (de exemplu, piesa cu configurafie complexa la un cap&t si tije lungi la celelate capete, cain figura 3.19) fScdndu-se in acest fel insemnate economii de material care ar fi ‘indepartat prin aschiere; Fig3.19. Plese-semifabrleat obyinutt prin matifare sl sudare: 1 = less semfabriat mati; 2 jy 3 cuaturs ena, = piesele perechi dreapte-stinga trebuie si aibi forma astfel incat piesele-semifabricat ale lor si fie matritate cu aceeasi matrifi si si poati fi prelucrate prin aschiere cu aceleasi dispozitive, De exemplu, piesele din figura 3.20,a, necesiti matrifi diferita pentru executarea pieselor-semifabricat si dispozitive diferite pentru prelucrarea lor prin aschiere, in timp ce, piesele din ‘Agura 3.20,b, necesité o singuri matrif& si un singur dispozitiv pentru ;prelucrarea prin aschiere; A 4 AA BB 2 b a Fig, 420. Constrcia pleselor perecht stings-dreapt: 4 ~ necesita matrife diferite; 5- se pot executa cu aceeasi matrifa.Tehnologia materialelor ~ piesele perechi sau complementare (care urmeazi a fi asamblate ulterior dup o prelucrare de finisare prin aschiere) este bine sa fie objinute pe aceeasi matrifa: ~ si fie prelucrate prin agchiere impreuntt urménd a fi separate in final (fig.3.21) in acest fel crescind productivitatea si micgoréndu-se pierderile de material; Fig. 321. Pes complementere ce urmenrS «fi prelocrate prin aychler em precise ‘iiieaae «4 bili b= ruc de asamblars ~ forma constructivi aleasi trebuie s& permiti executarea piesei- semifabricat prin procedeul care asigur’ obfinerea gradului maxim de apropiere de piesa finitd, in acest fel reducdndu-se adaosurile de prelucrare prin agchiere si manopera la aschiere. De exemplu, piesa din figura 3.22, a, mi poate fi ‘obfinuti pe masina de forjat orizontala (cu cele mai mici adaosuri) decat dact are forma constructiva din figura 3.22, b, Fig. 322, Modificarea formel constructive astfel neat si poat fi obtinuti tn condiil economice ‘cu prevluctvitate mare: ‘4 plesa-semifabricat imposibil af obtinutd pe masina de forjat orizontali; b plesa-semifabricat ‘ce ponte f obfimatt pe mayina de forjat orizontal.Indrumar de protectare 2B - razele de racordare ale muchiilor exterioare $i interioare ale pieselor- semifebricat'matrifate si fie cét mai mici pentru ca pierderile de material Indeplirtate prin agchiere si manopera la agchiere si fie ct mai mici (fg. 3.23) Fig: 323, Schema plas razclor do racordare: ape contur exterior Rg b pe contur interior rj 4,—adaoe de prekucrare XX planul de separatie. Trebuie finut cont insti ci cu cét razele de racordare sunt mai mari cu atit pericolul de fisurare la colfuri al matrifei este mai mic. = mirimea membranei si fie stabilité in functie de diametrul d al gauri si de raportul dintre lungimea gfurii si diametrul d al acesteia astfel incat pierderile de material ce trebuie indepartat prin agchiere si fie cit mai mici (fig. 3.24) si inclzrea exageratt a proemineatelor matrieisfieevitat p a a » Fig. 324. Forme de membrane funcfe de dlametral ghurilor: (acanil clnd Ud> 1; cazal clind Vd =1; e— cama cind Vd <1; d—diametral giurt, 1 langimea gSuril raza de racordare.Indramar de protectore : 2s fo, %P %Mo %Cr | %Mn Cu %Ni C, [6] = %E + Dy tg tg tag tag 1.00245 (1.9) {n care: s este grosimea materialului de sudat, exprimata in mm, Daci C, < 0,5 % sudabilitatea este bund neconditionalai iar dact Ce > 0,5 % atunci sunt necesare condifii speciale pentru sudare (preincalzirea, folosirea unor materiale de adaos si a unor procedee de sudare adecvate, pretensionare, tratamente termice ulterioare etc.); ~ pregitirea rostului imbinarii prin prelucrarea marginilor pieselor de sudat s& permits patrunderea complet a sudurii pe intreaga grosime a piesei, s& evite diferenfele de secfiune si si reducd la minimum adaosurile de prelucrare prin aschiere (fig. 3.25); Fig 325, Forme constructive pentru diferite tpurt de nbindrisudate: afcapla cap de setiuni diferte; 6 cap Ia cap cu marginle réafrante; cde colt cu sectiunitubulare; d~ de colt cu secjunt diferit Ia cap e*“ecfiud tubulare; g~ de calcu ‘seu diferite; &— pe eontar eu sectiuni cure: J constructie nerecomandata; 11 varianth cconstructivs recomandati.Tanologia materialelor = conceperea variantei constructive in asa fel incdt si se evite aparijia tensiunilor interme si a deformapiilor dupa sudare sau in timpul exploatati Pentru reducerea tensiunilor i a deformajiilor datorita sudurii trebuie luate urmatoarele masuri: folosirea unui regim de sudare si aplicarea unei ordini de sudare bine derminati (fig. 3.26); folosirea creerii deformafiilor mecanice inverse (fig. 3.27); proiectarea rajionala a constructiilor sudate gi a imbinarilor sudate in asa fel incdt s4 nu fie suduri suprapuse si pe cat posibil, s& fie agezate simetric in sec{iunea transversal a elementelor sudate (fig. 3.28); folosirea dispozitivelor de sudare, care fie ajuti la aplicarea unor tehnologii ragionale de sudare, fie impiedica deformarea elementelor sudate; aplicarea unor tratamente termice inainte si dupa sudare, mai ales la elementele sudate de secfiune mare; 2 b Fig, 3.26, Ordioea de sudare Ia o grindina cheson: ‘a presitas Bcoreeta Fig. 327, Deformatile ce apar datoritt tensiunilorintorne dupa ricires cordonslul de ‘sudura lao imbinare cap Is cap: 2 cfd plesele sunt ayerate in prelangire; bind piesele sunt speratefnctnate ta ‘unghie a.7 b Fig. 328 Diferite scent de lementeeudate sl model de evliare a aparifeltensunitor internet 4 ~varianttnerecomandat; 5 variant recomandat = evitarea pe cit posibil a aparifiei defectelor in imbinaile sudate (crapaturil, fisurile, pori, suflurile, incluziunile, lipsa de patrdere, lipsa de topire, suprainealzirea, arderea, formarea unor compusi cu fragilitate ridicatd gi rezistenfi mica la coroziune, litimea neregulata a cusdturii, suprainaltarea gi convexitatea excesiva, abateri ale povifiei relative, crestéturi, retasuri, deformatii etc.) printr-o proiectare corecta a formei constructive, o tehnologie corespunzatoare, o alegere corecti a materialului de adaos si evitarea total a greselilor de executie; = proiectarea si execufia construcfiilor sudate necesiti Iuarea in considerare a particularitajilor caracteristice ale imbindirii sudate gi acordarea unei atenfii deosebite problemelor tehnologice de realizare a preciziei cerute de (adaosurilor de prelucrare mintme $i micsordrli cantitayii de material ce trebuie turnat sau deformat plastic, forjat, marijat, laminar erc.; rezistenyét mai ‘mare) rolul funcfional: O proiectare corect a unei constructii sudate prezinta ‘numeroase avantaje: insemnate economit de material st energie in exploatare deoarece sunt mai simple, mai precise si au o greutate proprie mai redusdi; pret de cost mult mai scitzut si fiabilitate ridicati mai ales la produsele de unicat $i productie de serie mica. CAteva astfel de piese realizate in construcfie sudati cu avantajele de mai sus se prezint& in figura 3.29. In cazul realizirit unor constructii sudate rezistente atit la solicita “ie statice cit i la cele dinamice trebuie si se find cont si de urmatoarele indicafi:Fig. 3.29, Realizares in construct mudatt unor plese din casa: tj fare de actlonare; 5 plrghil de stlonare; ¢- arborl cot; d~—bwtacl de roa aft ¢— @rup de pinioane; f—lagire; g—reciplenti; h —coturi de jevi; é—bathuri. = conceperea unor structuri sudate ct mai flexibile, astfel incat efectul negativ al tensiunulor remanente generate de citre deformatile termice formate si fie cft mai mic posibil sau complet inlaturat, - evitarea aglomertirii sau intersectirii de cordoane de sudura gi «trons bag de ao secfuinn I a (concentrator dawns) fo anale Plemicsoicitate ale construc’ suda = numarul de treceri pentru formarea cordoanelor de sudurt gi mai ales a acelora executate pe gantier $8 fie cfit mai mic posibil;Ircrnar de protector 2» - orientarea elementelor in construfin sudata sa fic astfel aleast fincat directia tone de solicitare si coincida cu direcsia liniilor de curgere de ta! deformarea plastic3 a pieselor-semifabricat ce compun constructia sudalz, ~ realizarea imbinitilor, sudate, pe cit posibil, oumai eu cordoane continue de sudura, chiar daca condifile de rezisten{S nu impun acest ura; «= evitarea imbindsilor sudate en concentratori putemici de tensiuni_prin folosirea unor raze de racordare mari sau prin prelucrarea corespunczatoare a zonei adiacente cordonutui de sudurt, ~ evitarea imbinisilor realizate cu cordoane convexe de suduré, deoarece acestea favorizeazk formarea unor concentrator: putemnici de tensiuni reianente, 2. » “Se va alege ordinea optim’ de realizare a cosdonului de sudurd Ja clementele componente ale constructici sudate pentru ca deformatile termice si terisiunile remmanente si fie minime, evitindu-se folosirea ullerioar’ a lunor tralamente temtice de detensionare sau normalizare care conduc la cresterea prefului de cost ila aparitia ator categorii de defecte; in cazul unor solicitiri perpendiculare pe cordonul de sudura se vor alege numai imbindrile cap fa cap; = adoptarea unor forme geometrice pentru elementele constructiei sudate si 2 calitijii materialului astfel incat si se anihileze efectul negativ al cocentatorului de eforturt maxime asupra recistenter Ia solicitiile din exploatarea constructiei sudate proiectate (se vor alege materiale ou tenacitate ridicata), 3.2.4, Tehnologicitatea pieselor-semifabricat aschiate % Prin tehmologicitatea unei piese prelucrabild prin agchiere se intelege acea forme ragionalet a suprafetelor ce compun piesa prin care se asigurd realizarea cét mai usoaré a lor prin aplicarea procedector de agchiere cunoscute, de inaltaé productivitate $i care ugureazit mecanizarea 31 automatizarea procesului de aschiere, in condiille respectarit rolului funcional al piesel $1 al unet eftctense sporite. Proiectarea formei constructive a piesclor-semifabricat ce urmeaza a fi preluerate prin agchiere trebuie s8 finl seama de 0 serie de prescrip specifice procedeelor de prelucrare prin agchiere si volurmulai de runcA considerat asa fal incat s& fic posibila realizarea cat mai ugoar’ a suprafejelor respective, £8r% aparifia diferitelor defecte posible, in condifile unei productivitii crescute gi 8 nei eficienje maxime. Pentru o proiectare tehnologic& a formei su, afefelor prelucrabile prin aschiere se recomands urmitoarele:0 ce nr en ea a ee Taaglambeii: = numfrul de aseziri si prinderi ale piesei-semifabricat, in vederea prelucrarii unor suprafefe s& fie cat mai mic posibil. De aceea, pentru micsorarea numarului de prinderi si de pozifii, suprafefele trebuie dispuse pe c&t posibil in acelasi plan sau in plane care, in funcfie de procedeele de prelucrare, si permit’ prelucrarea unui numiir mai mare de suprafeje dintr- singura asezare si prindere a piesei-semifabricat pe masina-unealti. De exemplu, la piesa din figura 3.30, a, suprafefele ; si Sy pot fi prelucrate dintr-o singura agezare si prindere dar pentru a prelucra suprafefele S; si Ss este necesar fie un dispovitiv rotitor fie alte dou’ agez3ri gi prinderi corespunzatoare. Toate dezavantajele sunt indepariate dact se foloseste forma constructiva din figura 3.30, b, Aceleasi probleme se pun pentru realizarea giurilor G;,..,G¢ din figura 3.31. Fig, 3.30, Posbiitatcn realzati prin agchlere(Feezare) 2 suprafefelor plane S,...84: odin mi crari sl peinder! sau eu disparity rotitor; b—dintr-o singurd ajezare gf Fig331. Postitates reatzarl prin agchlere (gturre) « supeaffelorcindrlee G62 «an ma me to nde scum dpe oer, Ba gsr pee = evitarea pe cat posibil a glurilor cu conturul incomplet pe toatt lungimea lor, a celor cu axele inclinate fat de suprafetele plane sau a celor care incep sau se termina pe suprafe(e cilindrice deoarece burghiul se va opri foarte repede sau se va rupe in timpul prelucrarii. De exemplu, realizareaFig. 332. Realizaren unel gurl en conturul incomplet: ‘¢—varianth constructiva gresita; 6—varianta constroctiva corect8. ‘ghurilor din figurile 3.32, a; 3.33,a $i3.34,a, este imposibil& in timp ce varianta Fig. 335. Reallarea unei guuri eu axa Ininati faj8 de suprafata de atac: a—Varlanta necorespunsitoare; b— varianta constructiva corespunzitoare. constructiva din figurile 3.32,b, 3.33,b si3.34,b le permite executia acestora in condifii extrem de usoare. Fig- 334, Realizres nel gauri cu axa perpendicalara pe o supra clindrek: “¢varantscostractva grey B-variantaconstructva coreet. - alegerea cit mai corect& a unor suprafefe tehnologice care si fack posibil& prelucrarea anumitor suprafefe, s4 permitd iesirea sculelor din agchie si si asigure o intrare si iegire usoari a sculelor :vlosite la prelucrare. De exemplu, prelucrarea de finisare prin rectificare a suprafejelor S; si S, este posibilé numai dact pe piesd apar suprafefele tehnologice S;, si Siz care si32. Tehnologia materialelor 4. oa f oy & & , aA a b Fig. 335, Realisren prin recilare anor soprafeeclindrceexterioare ; 3: {¢—varlanta constractiva grest; b variants conatractivdcorectt cu aparifile suprafejelor tehnologice St, gi Sty asigure iesirea pietrei de rectificat (fig. 3.35). Acalasi Iueru se poate spune despre realizarea canelurii C; din figura 3.36, care necesit’ suprafata tebnologica S., sau realizarea suprafefei filetate F; din figura 3.37 care necesits de asemenea, suprafata tehnologic& S,, bl Fig. 36, Realuarea prin mortezare a canal Ci: «© variants constructiva gresitas 5 varianta constuctva corets cu apariia suprafeet tehnologioe St = dimensionarea si alegerea suprafelelor ce delimiteaz& piesa in spafiu ‘n aa fel incdt si permit’ o prelucrare usoari folosind scule standardizate gi dispozitive universal. sau modulare pe cat posibil. De exemplu, prelucraea gturii din figura 3.38, a, poate fi facut’ cu un burghiu nestandardizat in timp ce prelucrarea ghurii din figura 3.38,b se poate face cu un burghiu standardizat.a ee ! 1 t \ b a a Fig. 337, Realizarea unul filet exterior pein strunji a~ varianth constructivl gresit, 6 — variant constructivi cozecti cu apaitia supra tehnologice 5, BX cH TE Ae ( @ Zz g TEN a b Fig 338, Prluraren pia gure a or sprafete ca barghu nestor Brg anert - realizarea unei accesibilitiji ugoare a sculelor la suprafejele de prelucrat deoarece acestea influenjeazi asupra alegerii procedeului de prelucrare, productivitatea acestuia, construcfia sculelor si dispozitivelor. De exemplu, prelucrarea suprafetelor 5), ‘Sz, Sx S« din figura 3.39, presupune frezarea fiecdreia separat cu freze cilindro-frontale diferite consuménd un mare volum de munca gi de scule. Dezavantatjele sunt indepartate daci se alege construcfia tehnologic& din figura 3.39,b care permite prelucrarea simultan’ a suprafejelor cu un joc de doua freze,3 Fig. 339. Prelucrarea prin fresare a-unor suprafefe: 2 fiscare separat, cit rere elindro-rontale diferite; B—simultand, eu Joc de dou freee, Observatie: Din cele prezentate mai sus, fri a mai aborda si tehnologicitatea pieselor obtinute si prin alte procedee (extrudarea, tragerea, stanfarea, ambutisarea, indoirea etc), rezulté necesitatea ca, obligatoriu, la proiecterea pieselor, subansamblurilor si ansamblurilor si se find seama de concordanfa construcfiei impusi de rolul funcfional cu particularitifile care permit aplicarea celor mai productive si eficiente tehnologii de fabricafie a acestorala volumul de productie stabilit. 3.3. Tipuri de productie in constructia de masini si caracterizarea lor Modul in care este organizati activitatea de producfie, ca rezultat al procesului tehnologic proiectat depinde de volumul productiei (numarul de piese identice sau asemindtoare, care trebuie relizate intr-un anumit interval de timp, de mirimea (masa, dimensiunilor) piess!or gi de complexitatea lor (configuratia geometric’, tipuri de suprafefe etc.). Caracteristicile tipurilor de producfie se prezint& in tabelul 3.2.Indrumar de protectare 35 Tabelul 3.2. Caracteristilletipurilor de produetie [Productia individual [Productia de serie. sau de unicate, [Producjia de mas [Cantitate mica de produse _|Cantitats medie de produse| lrepetarea fobricdri produsufui. fabricar seriei de produse, [Nomenclator mare de produse gi |Nomenclator de produse |Nomenclator de produse reds, variabil in decursul unui an. medi eu repetare fmeninut perioade mari de timp. ic. jase provede anticipat [Repetarea periodich a [Filricarea neinreraptia | [prod sului intr-un interval mare imp. incirearea mayinilor-unelte fad |Repetarea periodical @ lncarcarea netntrerapia a |nici un fel deregularitate, ——_finctrcirii masiniloraunette masinilcr-rmelte eu aceleasi : nn aceloasi pice, fe 2 jilaje universle, [Utila universale Win |Utilaje specialize $1 9p [paste specializate lale (lini automatearrepate). | |Scule $i dispovitive universele. |Fotosives pe seach Tah @ |ssulelor gi dispovitivelor speciale IS.5.V un speciale, simpbificate [Repiarea ia diametra dupa trasaj JLucri la mayunelie i Iuarea de aschii de probl [Mina de luers eu ealficare alt |Lvera dupa mstoda ajustin a imbatiitai totale fob mise dap [Aranjerea masinilor-uneltein lorupe dupa tipuri si dimensiuni Salted Cention eo astrumente universe, Lire folosirea cont dn controll automat iBlaborsrea rosesslor [Blevorarea prososiat [Elaborarea Gcaliat a procosuli jchrologice digi cele mai ehmologiccu ge lhootogis cu planuri de operat |simple fore. Procese ltehnologice gi cu planuri delinsoite de scite. Celcule \ehnologice dupa fise lperai nsojite de schife. emiani- lehnologise. hale procivioi de prelusrare. ormarea Tver pe baz | Normaren ehniel g stinifod foarte lttistcd. lcronometrarea Jacana [Exemple: IExemple: [Exemple: tumarea fa forme din amestee jumazea in forme din _fturarca in forme perma -nente {de formare obisnuit si modele /amestec de fomare special; {la presiuni inalte; matritarea, lain lem; frjaea liberé;—_forarea ta mati; sudarea fsudarca automat sub stat de [sudarea mmanualA etc. |semiautomnatl etc. [flux ete. In urma acestei analize se stabilesc procedeele tehnologice acceptabile prin care se poate realiza piesa-semifabricat.2 oF * OBTINEREA PIFSEL-SEMIFABRICAT PRINTR-UN 7 PROCEDEU TEHNOLOGIC DE TURNARE, PRINTR-UN PROCEDEU TEHNOLOGIC DE DEFORMARE PLASTICA SAU COMBINAT ot Rezolvarea punctelor 4° si 5° din tema de proiectaare presupune 0 analiza detaliait a operaflor necesare obfineri piese-semifabrioat prints soeicu de tunareaccepabl st pnun procedes de deformare acpi Ean printr-un procedeu combinat acceptabil. Aceste jee acceptabile vor 5a Pr ma analiza! fucute odath cu tezolvazea puncelor 1°, 2 si din tema de proiect. “Todal de rezolvare a punctelor 4° si 5° se vede po exemplele concrete prezentate in capitlele 8,9,10,11,12 de aceea nu imine decdt aplicarea gi Partigulasizarea datolor la pesa-semilabricat ce se wrearealizai Lo ware!Indramar de protectare 37. ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA A CEL PUTIN DOUA. VARIANTE DE PROCES TEHNOLOGIC $I DETERMINAREA VARIANTEI OPTIME DE OBTINERE A PIESEI-SEMIFABRICAT Rezolvarea acestei probleme se face Iudnd in considerare principiul eficienfei si principalii indicatori de eficientS (costul, productivitatea, fiabilitatea, protecfia: muncii, protectia mediului, consumul de materiale si ‘energie, protectia operatorului etc.). Deoarece costul este un indicator de bazi al eficienfei se face 0 analiz4 comparativa a mai multor procedee tehnologice ddin care se alege cel optim, Pentru analiza costului C;se foloseste 0 expresie de forma: G,=F +n-V{lei/iot) 61) care devine pentru procedeal tehnologic PT, de forma Cy =F +n-Vilei/lot] (2) iar pentru procedeul tehnologic P72, de forma Ca =F +n-V,llet lor] (63) in care: F; si Fs reprezinti cheltuielile fixe fticute folosind procedeul tehnologic PT; si respectiv PT3: ¥i;¥2 ~ cheltuielile variable facute folosind procedeul tehnologic PT; si respectiv P73; n - numarul de bucifi ce trebuie realizat. Se reprezintA grafic relajille (5,2) si (5.3) respectind o diagrama ca in figura 5.1 din care rezulth procedeul tehnologic optim funcfie de numirul de bbucifi critic n., care rezulta din egalarea celor douli costuri: Cn =n (6.4) si rezultan> Ny ka caw n optimPR, | oo nit ni? = optimPT, Lolgolowdst ckasvey amie (5g) TR Qe eg? PT) guceaq ai PT, ~ tok volee wayababen | > : ee Per Ror vig 52. Apes vr opted proce log nr vara sortie,Indrumar de protectare 39. Trebuie finut cont si ficut’ o analizi si a cheltuielilor de stocaj. fn acest cax pretul de cost total Cyr se calculeaza cu relafia: 6, =H ar tsn 69) a {n care: sreprezint& cheltuielile de stocaj Derivand relatia (5.9) si amulnd derivata se obfine numfrul de bucifi og Care fine cont si de cheltuilile de stocaj, deci: = lag -£ 6.10) Compardnd programa de productie dati prin tema de proiect —n- cu cele dou valori nc $i Mow Se aloge varianta optim’ a procedeului tehnologic de obfinere a piesei-semifabricat in urma analizei a dou sau mai multe variante acceptabile.te . a pat SUCCESIUNEA LOGICA A TUTUROR OPERATULOR NECESARE OBTINERII PIESEI-SEMIFABRICAT PRIN ‘$ROCEDEUL TEHNOLOGIC OPTIM SI SUCCESIUNEA LOGICA A TUTUROR OPERATHLOR $1 FAZELOR NECESARE OBTINERU pe PIESEL FINITE Revolvarea etapei 7° din tema de proiect presupune dezvoltarea variantei optime rezultate in urma analizei tehnico-economice ficute la etapa 6, lund tn considerare variantele de procedee tehnologice acceptabile, analizate la etapele 4° si 5°. Dacd va rezulta procedeul tehnologic de tumare sau procedeut tchnologic de deformare plastca se va face dezvoltarea acestuia aga ‘cum este prezentat in exemplele tratate in capitolele 8, 9, 10, 11, 12 Rezolvarea etapei 8 din tema de protect presupune stabilirea a cel pugin dou8 variante de proces tehnologic de prelucrare prin aychiere cu traseele tehnologice corespunzatoare asa cum sunt analizate pe exemplele concrete prezentate in capitolele 8, 9, 10, 11, 12. Se poate alege apoi varianta optim’ de traseu tehnologic folosind analiza costului fiecirui traseu C, cu o relatie de forma: C= +2 fi sbue) . # 6) care devine - rae : Ce = A+ Ape /bu0) “ an) in cazul traseului tehnologic Vi, gi at Cys Ay Bhs ue] . . (63) ‘in cazul traseului tehnologic ¥, « oeIncrumar de protectare Al in care : A; si Az sunt cheltuielile curente, care se repetd cu prelucrarea fiectrei piese (cheltuieli independente de lot) in cazul traseului V; si respectiv V3; By si Bz ~ cheltuielile care se fac pentru fnireg lotul de piese (cheltuieli dependente de lot) in cazul traseului V7 si respectiv V2; —numérul de buctti. Reprezentand grafic reletile (6.2) si (6.3) se obfine diagrama din flgura 6.1, din care rezulti numarul de buciti critic n dat de relat: n, = 24 (64) A-A, Fig 6.1 Detorminarea trescult tehnologle optim din analiza 2 doua variate de traseetehnologice de prelucrare prin agchiere. Din compararea programei de produofie date prin tema de proiect ~n- cu numarul de buctfi critic 2, rezult& varianta optima de traseu tehnologic care se va trata ca in exemplele prezentate in capitolele 8, 9, 10, 11, 12.a2 Tehnologia materialelor MATERIALE UTILIZATE IN CONSTRUCTIA PIESELOR- PROPRIETATI; CARACTERISTICI; COMPOZITIE CHIMICA ST TRATAMENTE Capitolul cuprinde cele mai des utilizate materiale pentru confecfionarea celor mai variate piese sau produse. Sunt prezentate tabelar cu principalele lor caracteristici, cu metodele de imbunititire a acestor caracteristici, cu compozitia chimic’, atét materiale metalice feroase si neferoase cat si cele mai des intrebuinfate materiale nemetalice. T.A. Fontele Sunt materiale metalice utilizate eu preponderenf’ in obfinerea de piese -tumate datorit® avantajelor pe care le prevint& (80-85% din productia de piese tumate este realizat din fonte): la solidificare mict (0,...,1,9%) faji de 4,0.......6,0% pentru ofelui si aliaje neferoase ~ capaitatex mare de amortizare a vibrafilor, rezisteng foarte bund la uuzurd si gripere; sensibilitate redust la crestitur; rezistenl la compresiune de 3...4 ori mai mare decdt rezistenja la tracjiune; se trateaz’ termic bine, rezistenji relat ridicata in medii cu agresivitate mijlocie (apa, sol, atmosfera), rezistenta la soc termic etc. ~ costurile generale mai scdzute in tumatori, Sunt prezentate si fonte cu plasticitate bun’ ce permit deformarea blast precum font ce pot uilizae fn realizarea de ansemblur sda. tabelele 7.1....7.7 sunt prezentale cele mai utilizate fonte cenusii. Cateva domenii de utilizare a acestora se prezinti mai jos, cu caracter informativ: = Fe 100 sunt utilizate la confecjionarea de piese tumate mecanic, care Iucreaz’ firs recare si 11 solicitirii reduse (cutii, plicile de baz, suporti capace etc.), lingotiere mari; ~ Fe 150 se utilizeaza la tumarea unor organe de magini care lucreazA inIncramar de protctre “ solu de solictare medie gi la frcare cu o inctrare species mich sub SdaN/cm? (cirucioare, suporti etc.); piese tumate cu perefi subjiri (pentru ‘magini agricole, textile, de calcul, de cusut ete,); piese tumate cu compactitate ridicatt (Jevi, vase, ventile, fitinguri ete.); piese rezistente In temperaturs Cingotere marti mils ‘cochile pentru piese tumate si pentru prelucrarea sticl . - Fe 200 au aceeasi utilizare ca si Fe 150, in plus pot fi utilizate si la realizarea unor lingotiere mici, piese cu compactitate cidicata si rezistenfa Ia ‘unit mare (blocuri motor, tamburi de fran, discuri de ambreaj, citindrit pentru locomotive, pistoane etc.); piese tumate cu tenacitate ridicatl (segmenti de piston pentru motoarele cu aprindere prin scinteie si Diesel mici), piese refractare si anticorezive (Jevi de esepament pentru autocamioane si autobuze, tuburi si fitingarie in industria petrolutui) etc. Fe 250 se utilizeaza la obfinerea unor piese tumate de mare importan{a (cilindrii, batiuti, compuri, axe etc.); piese cu compactitate ridicat’ gi revistente Ja wzurd ridicatt (blocuri motoare, chiuloase, pistoane, segmenti etc.); piese tumate cu rezisteri{i la coroziune ridicatt (cilindrii compresoaretor gi pompelor), volanti; piese cu tenacitate ridicaté (segmenticame eic.). piese refractare gi anticorozive (creuzele pentru topirea motalelor neferoase, cosur pent evacuarea fumului, cochile) ete: ~ Fe 3000 se utilizeazi in reelizarea unor piese de mare importants; piese tumate cu compactitate si razistenfa la uzuri ridicate; piese tumale cu compactitate si rezister{a la coroziune sidicare (corput pompelor din industria petroliers, corpul pompelor din presele hidreulice); piese tumate cu tenacitate ridicatl (segmanfi de pistoane pentru motoare, axe cu came, mufe gi organe de Jegitura, matrite, arbori cotifi); piese cu configuratie complicatt cu grosimea minima a peretelui de 8,0 mm; ~ Fe 350. si Fe 400 se utitizeaza ia objinerea unor piese de mare important (corpuri de pompe hidrauluce, arbori cotifi, rofi de dimensiuni mari, blocuri motor etc); PGE In tabelele 7,8...7.12 sunt prezentate cel mai des utilizate fomie cu sgrafit nodular care au o comportare diferitt, ta cald, fafa de fontele conus, fn tabelele 7.8...7.42 sunt prezentate principalele fonte cu grafit nodular, Cateva indicafii de utilizare ¢ fontelor cu grafit nodular se dau mai jos: ~ Fan 420-12 se recomanda la realizarea de piese sub presiune, corpuri de vane si de pompe, piese solicitate Ia goe, piese pentru constructii navale etc. ~ Fgn 600-2 se recomanda la realizarea unor piese de masini puternic solicitate, rofi dinate, matrfe, cilindrii de laminor cu reziten{& la uzurk si la tractiune ridicata; = Fgn 700-2 so recomandat ia reslizarea de pinioane, rofi dingate, arbori ‘cotifi, came, ghidaje etc.; youib e:Tehnologta materiatelor {n tabetele 7.13... 7.17 sunt prezentate cateva din fontele malesbile eu larga utiizare. CAteva recomandaii privind utilizarea fontetor maleabite: - fonta maleabili neagra se distinge prin plasticitate bund si o excelent prelucrabilitate prin agchiere si se folosegte [a realizarea pieselor de tegitur’ dintre organele de masini aflate in migcare, In realizarea coturilor, vanelor, fevilor, robinefilor etc.; = fonta maleabili peritica este nai durd si mai rezistenta dectt cea negra, dar cu plasticifate mai redusé, Are o bund prefucrabilitate gi se preteaza bine a cAlirea superficial’ si chiar la c&lirea pitruns’. Se foloseste pentru realizarea angrengjelor, bielelor, lanfurilor gi rofilor de lanfuri, pistoanelor si supapelor de mostoare Diesel, axelor cu came, arborilor cotii, arborilor de transinisie ete Fontele maleabile negre au o plasticitate bund gio prelucrabilitate foarte buna si se foloseste pentru piese de legiturt intre organe in migcare, vane, coturi ete. Fontele maleabite perlitice sunt mai dure decat cele negre dar au plasticitatea mai scizutt $1 se folosesc Ia realizarea bielelor, angrenajelor, lanfurilor de antrenare, rotilor de lanfuri, pistoanclor si supapelor de motoare Diesel, axelor cu came, arborilor cot, arborilor de transmisie etc. ‘ In tabelele 7.18.....7.25 sunt prezentate pricipalele fonte aliate standardizate in Roménia. CAteva recomandiri privind utilizarea acestor categosii de fonte se dau in continuare: ~ Fr Cr J,3 se utilizeaz’t la realizarea unor piese turnate care lucreazi in ‘cr si gaze la temperaturi de pind Ia 650°C (piesele regeneratoarelor de gaze, ‘gritare, piepteni si dinfi la cuptoarele de ars pisit,fovi recuperatoare, rame de ricire la cuptoarcle Siemens-Martin etc.), = FrCr 2,5 piese care lucreazi in aer si gaze ta temperaturi de pénd la 750°C (lingatiere, jevi recuperatoate, gritare, rame de ricire, piepteni la cazanele de abut etc.); Sls. -FrSi 5,5 piese care Iucreaz in aer $i gaze la temperaturi de pind la * 850°C(jevi recuperatoare, gritare armituri, rame de ricire cuptoare, plici de eflexie pentru cuptoare, elemento de incdlzire etc.), - FrSi 5,5Mg piese care lucreaza in aer si gaze la temperaturi de pind la 1000°C(evi recuperatoare, cuptoare, tuburi si rame de golire la cuptoarele de ciment etc). in rabelul 7.24. se prezint’ cele mai utilizate fonte antifrictiune, Fontele antifricfiune au urmatvarea destinaie: ~ FeAl; FcA-2; FcA-4 piese care lucreazi in contact cu alte piese confectionate din ofeluri tratate termic (cilire sau revenire);Indrumar de proiectare a - FcA-3 piese care lucreazii in contact cu alte piese confecfionate din ofeluri netfatate termic; ~ FgnAcI piese care hucreaz in contact cu arbori tratafi termic (cAlifi sau normalizati, ~ FgnA-2 piese care lucreaza in contact cu arbori netratafi termic; ~ FmA-Ipiese care lucreazi in contact cu arbori tratafi termic (califi sau normalizati); ~ FmA-2 piese care lucreazsi tn contact cu arbori netratafi termic. © largi aplicatibilitate o au fontele inalt aliate, de tip Ni-Rezistent: distilatoare, pentru stpunuri si detergenti, pompe caustice, supape pentru instalafii chimice, tobe de filtrare in industria strurilor, pale pentru amestecitoare de substante chimice, distribuitoare pentru motoarele Diesel ‘mari, rotoare de pompe, filtre pentru apa de mare, carcase pentru compresoare, pompe pentru cargouri, compresoare de etilen8, pompe de petrol, cilindrii hidraulici, role de uscare etc. Fontele aliate cu aluminiu se recomands la: plici pentru cuptoare si tratament termic, gritare pentru vetre de cocs, inele de prindere de la ‘cuptoarele rotative, creuzete pentru topirea aluminiului, elemente de rezisten{ electric’, repere din ansablarile cazanelor de abur, coloane de distilare pentru rafiniii etc,Tle naeeictetor TABELUL 7.1. Carncteristicle mecanice standardizate ale fontelor cemusil cx ‘refit lamelar (STAS 568-67 $l STAS 8541-70) Wars Toot | Diawetnt | Revista le | Rediseajala | —Sigeatala probe tumate | racfune min. |fcovoiere mi. | fncovoiere min, |Duritatea Brine {mm} fier) {datv/men?) {om} {at/mon?] Ie 100 B 4 : ‘ 120.187 2 2 30 10 9 25 z z B B 34 2 Fe1so| 20 8 32 2s 143.229 30 13 30 4 as un 2 ‘ 13 28 ar 2 5 2» 2B ” 3 3 Fe200 30 20 36 45 156-285 4s 16 3 | 6s 2 B 33 2 z é 20 8 w | 3 Fe2so | 30 25 3 3 170302 45 21 38 a 30 35 5 : Fea | 30 30 s 33 187-321 45, 26, 45 73. 2 3 7 = Feo] 30 35 4 33 207321 | 45 34 51 z. | eo a oo 35 Fea] 45 36 7 73 | 20n63 2 RR] 30 w w ¥ TOD 2S [Rex 250 30 23 4s 8 180-240 3% | FeX 300 30 30 ‘30 9 190-240 3 lrexaco| 30 33 sj __10 200.260, Fontele cu simbolul FeX 200,..FoX 400 sunt fonte pentra magini-unelie ‘Tabelul 7.2. Caracteristiile mecanlce nestandardizate ale fontclor cenngi! cx graft lamelar (area a [Reaistnja la] Modul de [Obamas [Capocitatcn do otet |eompresine [forfour lanortizare (seNmm} ead?) [damm (cis Ta [Costco Psa ld eonvenrare|eeromental, ey Hogar (8x 10° eior TR, Tr 15 Fe 150 105 a 00 1200 113 ko ht peo e280 wosi2 fet h: bso Fe 300 ivi bas bao le 350 214s fee 30 Ire 400 25143 [bio 28Indrumar de protectare 7 ‘TABELUL 7.3. Parametril tratamentelor termice aplicate pleselor turmate din font conusie cu grafit lamelar ‘ram —] Tepes [Din] Vins | Viera termic de |mentinerii,| incilzire, | ricire, Observatii jimoaiizire,{ °C} fh) rem) | pevny Tasso pain | ap. 300-600 | 3.8 | 70.100 | 20.80 ‘| Reswerenterit| 80-750 | 1.4 | 30.00 | 20.c0 | DrmsarCriae ‘Recoacere oa 3 an exert ove meio cmcs rset | ao. | 1.5 | 90,00 | 2.5 [steel nom _jurul punotutui Ay “Normalizare 350-950, 30,,.100_| Trae. - Cilire obigauit | 850-900 50,..100_| Ta ulei = —ieee tot sa | ae I a oar : 0.549 0.00 | emt TABELUL 7.4. Modulal de uzurd pentra diferite fonte $ofelurt Volumnal gata, | ——Ex10" | Dantas | Modulal de uzua Maceiaul | Strvotura (6) [deNvmms*) | (HB) Font cenusie | — Pelicl 10 34 200 Be Fontk maleabla| Perlick 10 182. 200 109 (Ojelsemidur } Pesnick ° 203 200 38 Fonth edit | Martonsitica 10 126 590 468 Opelenit | Martnsitea 0 203 610 ai TABELUL 75. Resistenta la rupere la tractiune gl daritate Brinell pentra clnet dipurt de fonte ta temperauurt sub zero °C “Tipe fait H z z z 3 ‘Conporitachinicl[ 7] Cont 3s | 342 | aoe | 378 | 342 ©, 30s | 235 | 294 | 326 | 2a = aso | ize | tar | 203 | 217 Ma 0 | 036 | oss | oss | o49 $ oss | 033 | ost | ooo | 108 P oos_| 010 | 007 | oo7 | 009 “Recisienfa ia tracjiune, [daN/mm"] 1s #2C us | ag | usa | ize | 153 1a-20°C ws | 23 | 37 | 132 | 156 ia-0ec - 2 wo | - | 169 in 100% s : m3 | we | 12 Daaates Bria 1a +24°C 136 ist | 2 | ass Ja-20°C 140 3 mm Ia-30°C 140 : : noare 17 | aa9 151 | ieee > 195 2 jas |:s materialelor TABELUL 7.6. Caracteristicile fitice ale fontelor cenusit cu graft lamelar “Tad Densiica | Cara | Condos] Dias Tian’ | Rea: | Foqa | Penneaito™ foci | fplem"} | macs | Tisea | 10°%mm/marc | tatea | cocrciivt| tea mexiok 1207} termicd [~20--]20- | (Gem) | {00} | ” {6105} (Cal ¢] 1oo(ecy|s00¢} wee | FE oar | Be Fel | 72 2 Fe20 | 72 oa 2 F290 | 735 fosttoss| oz | ost | - | soso0 Fe300 | 735 135 : Fe3so | 738 Fe400 | 733 ou B 0 | 20 ‘TABELUL 7.7. Cresterea resistemfei Ia tractiue a unei fonte cu grafit lamelar ex 5-3,5 %C $1 1,5-2,5%S1, prin aliere cu Mo- Ci, Mo-Ni sau Mo-Cr [17] Elemente de eve Croyvea esinonel Ia Wacione [Os Metheca [ea Nima 03% Moi0,5 %! 0a.70 Nim? 0.75% Mo0.754 £22.90 Nimm? 04% Moi0.25%4| con TO Nim? 075% Mo+0.35% Cr cea ON? TABELUL 7.8. Proprietiite ficice ale fontelor ou grafit nodular ‘Marca Foust] Dosstaica | Caldura[Conductibe] Diltarea inant | Reaia- | Forts ]Permeabi- [vem] | specifica | “Yates |10mm/*C mm | vitstea |eoerciti) fitten @oi0rC) | emia aap “| max (eal’g*C] | (eal’s°Cs] | yooee | soc | {uCem) | (O.] | 16/0) Fen 450-5 008 12 = 30-70 > . ‘Fgn 420-12 O10 - 10 t 2 |1000-2000| Fga$00-7 | 7,1-7,3 | 0,13-0,17 t - t 45-75 t | 300-1000 Fgn 600-2 + - L 4 | 200-350 Fg 7002 oo | = | | + | io | 200350 "TABELUL 7.9 a. Coractrsicile meconic ale fotelr ex graft nodular eaiseaal Angee] Conia de carare | Comino Maca | teem” [SE | “nim Restos | pane | amma inioum _lupere(6) Naat aan mar Ganon] |) | in suctrk aoa? [dar ‘minimum i informativ wuoiT] 370] 38] 7 | 20 | | 16 a0 180 eae Fenaooiz | 400 | 40 | 12° | 20 | 2s | 2 |is0.200\renm a0 | 4 | 5 | 30 | a2 | 1s 160. 210mm 500 50 7 350 36 - 170..,240 Feritt 91 pert] oo | o | 2 | a} 4 | 4s |210.-290peia ro | | 2 | a5 | as | 3 _|230°"300pedia| rs'at] ozroot | ooeotT [ween anes | oct-001 o | o | Sours oo1-s8 | otr-06 or fos | cone uy soe | ottae ze | sy | semputy osroe | oot | a | eraen ity + we. ge {rose wes, sue oso [oragotoman ou sooncoe senian [L2SY: "andes oon homey amy ser) ot _ [ano oj tie | “pet eienseny| eens ny per | seme Seapets a SAE PmbON Mfos3 mo sojerNaf ae sopuesew 2pomL=ROLED 4 6. LNTARVL La CE: Tebmotogia materialelor ‘TABELUL 7.10, Recistenta la oboscall « unor fonte cu graft nodular Tputaneacis | Center ae Resists | Almagica, | “Reson le Wasi in CooBsieatt jia uactiune, ia oboseali, {Ro/Rx}] obosesli, | [Re/Re] ]de sonsibilitate} (eNem') | min Ro Ro fe creat Nam (Nine Br w soar fies a} a 0 3 go fogs | toe | onr | 19 945, 2 343, 0,36 210 0,22 16 ‘Tabelul 7.1L. Parameteitratamenmtelor termice aplicate pleselortarnate din fonte grafitnodalar Tanase | Temperate vermic | dette fe] Resouces pens) 50380 ‘BOSC pik ia 300°C, apo in | Viteca de intare, 70- deteriora apf i0rce Recoacere satu] SIRIS0 Wem gafizee | | __ [Recovcere pear] S009 | "33 TRacive ov aaptonl pnd la 740°C Feviiare ‘menfinere 2-5, cir in euptor | "pla 80-680°C. apo in er Newstin | eas TFT ‘her Ti ovina 36 ape ‘Teconcerea pent je elensiorare Gil rE | BS Wier martes io teei | 60305] 3 Te TABELUL 7.12, Ledleati prvind aillzarea fonselor cx grofit nodular area teil ‘Caracienigle Tires TFan42i-12 ” [Fevied prefeorabiitate foerto Bua, plasicitate| Pees sub presiune, compari de vane W ‘ink és pompe, pese solicit Is 50s, piose penins canstretinavale Fen 600-2 _| Mash de back proponderent perlite, ezistenit| Magni pueraicsoliciate, soi dng ‘dice in stare brut tual we protoazt la | mati, clini de aminor eo . llce superficial eziatena la ward gil actinne gn 700-2 | Dupl normalize gi revenire sau prin adaos do ridicath elemento de alee pelitt fk foarte bunk | Piaivane, roi dinate, acbor cui, combina de rezistcal ln waar i plastica same, hidaje ‘TABELUL 713. Composit chided orteatattet a fontelor maleabile Wares Tian Compoiha ciel, ee Mo | P mex [8 mex [Or max SHOE Test [oate [Osos | ois | ois 7 aoe Fun 320.08 gi Frm 320.10 | 2529 | oa-t2 | 0306 | o18 | ots | 098 Fim380.10 iFma350.12 | 2428 | 9913 | 0305 | ois | 012 | os Pom 370.12 gi Fon 370.16 | 2225 | ost3 | 0303 | os | 013 | 006 teetemicle | 2231 { oF1S | Orig | ow [a [0 aMndrumar de proiectare St ‘TABELUL 7.14, Propricttile fcice ale fontelor maleabile Proprisatea Font maloabii cag | Foul malebTt pera Densitates, glen” 7275 TaS (Clduraspecifiod (29-100*C), cal*C o,i1-0,12 otto Conductititntea termicl, calom*Cs 0.12-0.15, 020.15 Dilatare nia (20-100°C), 10% mm7men*C 12 8 Rezistvitatea, wom 3040 3040 Forfa coereitivl, ©, 1s 10 Permeabiltaa magnetic, max. 9/0, 2500 400 TABELUL 7.15. Clasificarea fontelor maleabile dupl caracteristicle mecanice ‘Reziseaja la | —Linta de cargere[Alungioa la] Darien Diametral Rm pel 2 rine! oom | me || Se” TS "ee fae fmm) | Wim] | pvmar) | pm) | minim | \Fonti ‘Fina 350 a MO * * 7 | 30 Beeps] o tt labs 15 360 all 3 a F ts t| 8 1s a (=e). / 2 |. | g jpeagrt = | Finn 350 330 168 130 =e B |e 2 ae =| 3 s ne 3 | 3 z Diametrad jams] —Linitads | Aluagiea | Durtatea | Tndovrea la Marca fontifeprcti | lateactine | cupere oye | min. | Bena! | roo abun oo}_| féaN/mor] | (denimme] | [%] _|f01Bjmax.| unghi de: Foie maleabile nog Fan 30006 | 15 % - é 10 Fmn 32008 | 15, 32 : 8 160 Fmn 32010 | 15 32 ra 10 160 Fn 350.10 | 15 3 7 10 150 30 Fn 35012 | 15 3 9 2 150 Fm 37012 | 15 37 19 2 150 Fa 370.14 | 15 37 19 6 150 ‘Fonte rialeabile peice Fapas007 | 15 w 26 7 20 Pmp 5000s | 15 50 30 3 240 Fmp 350.04 | 15 55 3 4 260 Fmp 60003 | 15 0 36 3 20 : Fmp 630.03 | 15, 65 » 3 70 Fmp 700.02 | _15, 70. 0 2 2807 2 > we] oe out | ose | ose | ose | ceiver | ot | oot | os | iv wat | Ose | os | oe] SE 05 | oot | oct | ost | sisi vot | 00€ | oor | o0€ | 0€ OH ove | osy | ose | _ 91 sou 06 | ost | oct | ost | sz sou os | ost | oc | ost | st so ox_| ost | oz | ost | 0 x08 E Rae bakeee Iz 2.002) 9.000| 2.006] 0.002 mye rmcy | pe | aiaonome | eimai [Ls svi exymou psvuremonng | enum | oy hose=y | ei iadh op raw wtoy | ey an asoponafes sopoquof eamponays 16 zopoom gqPNS EPO “6T'LINTHAYL Fe Wea | SS] GT | Oe | oct peuyped oF ‘ vere | ovat | ocras | ocrort | oesy | mem cor wove os: rect oe cet |_| om | om _| cone _| meron To | TameirT am TT | Tm eT {or x9) snr a oven mocap jogo ef or xa [oxnoon] epammaduoy| ehayeery | ualpemouuniss |yseyeo9]ehuasreny| assure] fumsouio| sonioen [amezuoure ap eoyeneiiej —¥IP2S090_ DP reunpoya whnarsrzoy joy whuonsezoy| oy wtuarstzon| yrmoy rnd, ‘2490 s0ponf ao 16 (emgyn> wy nfost mo) qygvorrm sepomunf po anypanpunnsM SHEPARD ‘LVL UATARVLIndrumar de proicetare 8 ‘TABELUL 7.18. Compodila chimicd, caracteristcile mecantce gt structure fontelor refractare (STAS 6706-63) Marca Toth Rea [PEGS] FATS | SMG Conrpovita chin] c 2834 2230 | 2430 1727 36 ss 10 10 07 on oz os 03 03 ons ong saa | maxo2 . i : 0.08. Resins icine Bp 0 2 Reiaenstncomire tm taniem) | 32 | 2 a - Dusit Brine FB) zo7-ass | 228-285 | 140285 _| 228-320 Sivetura Perit + | Peri + | Retvman. 50° | Font-erafit czmentis | cement | peda rola TABELUL 7.21. Compocitile chimice ale fontelor inaltaliatecu silica “ipa oni Ea F ¥ “RUSIAY a S17 @USIA) on oor Silex (RUSIA) o4 0.06 Duron SUA) os ot Corrosion SUA) Tron Anglia) o78 095 Tantren (Anglia) | 0.75 1.28, 0.10-0,15 | 095~0,18 Termosld1(Geomasia) | 0.507 | 14-16 005-0.10 |” 00s Termosiid (Germania)| 0.5-0,5 | 16-18 005-010 | 00s ‘Asticid Germania) | 04-06 | 12-18 oo3-o11 | oor ‘TABELUL 7.23. Proprietiile fice ale fontelor inalt aliate cu nichet Tipal foniei | Densitates | Caldora specifica | Conductibilitates |Dilatarea liar] Rezistivitates: tawa0 gore | emit | @0-19re) i twin | fcavgecy | _fatonvcat_| fmminmecy | _[ucem) Fons eu gil anche ‘Ni-Resist I 73 0,11 0,12 0,09 =0,7 137 140 NicRewtt | 73 | on1-o2 | 099-01 187 ™m Ni-Rewtt | 74 | out-02 | 09-01 24 2 NeRewtt | 74 | oto | 000-01 as 160 Mesut | 74 | gu-an | ao wo |e Nome | 74 | Ono. 1 s eles gal ie N-RaaDI] 7A 5 a7 Tor Ni-Rei D3 | 745 7 Ba 26 NicRewa Dt | 245 ‘ os ia ‘Nicwelal | 735 a ons 180 Noloneg | 73 : os 2(wun a o60qe S ‘wmonas op sovey2edeo}o{vluisrzoy] earn {eauunry | fu zane aqua sown spp soeinoona aprsssiouses 3 aonmpyD aod OUL TNTHEVLdndrumar de protectore o¢z— 081 ft - oi wat [avole'z- 01 josz—oct| rt} a's 0s-ob|soro|s's~sv} = oor ont ft - Bb Be feo'|s"e-s} Ps -sansey oz or1 for - 3 ap- ac fevls'z~o') pou ups no Is'b— $1 PrN] £9 \s‘s~$' amy) 6 Is'e- Sz) ws fama] ve |siz~ozt| e-z|sot-s9] ve—oe) (z-st| [ez- oir jwemylaew) ee [src-oei| 2 [eorsel vem [te-s1] _[ez—or| aH aT sig ear pare TAT] Ta ea NH an unspepft am ‘2p [aretogo ngs nym si ws_feam| art wae koSonsys at [ate | a | co | mo | om | om | |'o scons | ede funny] exenct| ny | ap japon ensieny se ome izatnos sen eyes 2 nog goin sopequef ap a2qunseu oppure pee ph om inode) LT TERVE,rs ozeost| ersolecer| oz | ¢'¢-vesorsmes ozerse| ¢rs'olozos| et | e-oeronmos Tehnologia materitelor £02 1OnNvO 0 FOENWO, 9S OTN 9 $1 ONT, et ow si-v0001 Sys om _| {, a a stone [205 SOW oqd uy pura 2oypuann sje oe 22yunoom yppaneie mun mplROdMe SCL TA THEE. ez vw | aegorton | amg | mezumgo? lev] ¥oro 6zz- [szz-o8t|_~ = |¥oro fi 01 0] 0 a sco-oco| sc'ost Iseze| eg po oi) w lw) [ul wm s | | ws | o | sino 56 wo | a : ana — (ea) ous maT sn £22029 SVS) 2umboyfiue so;oqu0f vsmionns 1 voronenp “Po}uNyD YiOdwoD VEL TOTAEYLbrcremar de, . * = ae ty « rae: peo: of ‘BOF a 4 LF . 383 pe 2 - &S oe | ot ove_| 80'0 = orm o'se-a're | st-s'0 west] Fe SE Inu ot as | 20° | soe | goes | o'pe-ortz | Ses") lcorl ot Zeno 50 1 o6e__| go'o | xem | sss’ | oze-o'ee| si-s'0 looo's|_o't | 55 06 sopsseus % owe [oa eect lated secoleced os [anne sO £ out _| $0'0. = veo | coos | sis'o joes] yz | _¢ se sini, z L oie | sro | wmur_| s'est Lozes'ez| sts‘oloes't| 9% | ¢ oe sounmuly sO | os tooo} sim [evorloecone| srso lees] ox | rocconmas Fa £ ose | 80°0 = ses't lozeo's! | stso loest| of £0 1a v 4 OLE | 800 ae sc-0 |oee-oet| stsofoest| oe | cor sone oT ee st Ove | eo’ | “xv = rower] sror [see o2 | yc urunmiy so 0 at 966 300 | yom | sour | o'st-o'¢t | o'4-0'9 Joreoe} ore | Let orNwuey, a} 20 9s L ott - = eu _| gog-o're| s'is‘o ozo tb SE INT 3 ox |= | iw sie Loser leecwoel ere0 load ex | 5's 1mm SamRNOSELBenga materinelor 7.2. Ofeturile Piesele confecjionate din ojeluri prezint& 0 serie de avantaje fafi de piesele confectionate din fonte si anume: +0 unifonmitate reltiv mare a structuri in difeitele pt le piesei, - proprietiti functionale gi tehnologice mai bune; ~ posibilitatea unor prelucrari mecanice simplificate si economice; ~ sudabilitatea mai a eee aeree ceases mnee prin imbinarea elementelor tumate, deformate si sudate; = posibilitatea mecanizArii $i automatiz&rii; Ofelurile tumate in piese prezinth o serie de avantaje fat de fontele turnate in piese fafi de piesele forjate si matrifate de aceea au o larg’ utilizare {in construcjia de masini, Se uilizeaz& la realizarea celor mai diferite piese cu configurajie de la cea mai simpli pani Ia cea mai complex ce lucreazi in medi dferte si ta temperaturi diferte, In tabelele 7.27.. 7.36 se prezinth cateva din ofelurile carbon tumate in Piese. in tabelele 7.36.7.38 sunt prezentate cAteva din ofelurile aliate tumate in piese. Ofelurile aliate si anticorosive urate in piese se recomandst la: - T12Cr130 ~ piese rezistente 1a coroziunea atmosferica, piese cu Plasticitate mare supuse [a solicitari prin soc, palete de turbin’, supape la prese hidrauluice eic.); - 22Cr130 - piese rezistente la coroziunea atmosferic& si cu dura 9 rezistente la coroziunea chimick, 1 2 .. = TI2MnSiNiCr180, TLOMnTiMONiCr170 - piese rezistente ia coroziunea chimic& si coroziunea intereristalins, ~ T35MniNi260 - piese rezistente fa temperaturl si presiune tnalt’ gi la gaze bogate in azot. tabelele 7.39...7.48 se prezinti céteva din otelurile carbon de uz general, ofelurile carbon de calitate si ofelurite aiate cele mai utilizate, Ofelurile carbon de uz general, ojelurile carbon de calitate si ofetusile aliate au cele mai diverse utiliziri tn realizarea de piese ou cea mai variatt snfiguai inno gam extrem de divers do gabarite gi dimensiuni. “in tabelele 7.61... 7.66, se prezint& ofelurile carbon de scule. Céteva informatii privind utilizarea ofelurilor carbon pentru scule se prezintS in continuare: ‘OSC 7 - ciovne de forjare ta cald, ciocane de Wicktugerie, matrife, baroase, c¥puitoare, dalfi, gurubelnife, varfuri de strung, foarfeci de ménk entra tere tabeor, poansoane penis ofe| moal,isrumente chirurgicale teenSndrumar de protectare 59. care nu se ascut, scule de tamplarie, scule de mobild, coase, seceri, clesti, ~ patent, matrife mici pentru materiate plastice; nh OSC 8 - matrite pentr forme simple, scule pneumatice, perforatoare, punctatoare, clesti scule pentru fibricarea suruburilor si euielor etc; OSC 9 - burghie, ciocane perforatoate, dali pentru piatri, matrife penta indreptare; OSC 10 - filiere, burghie pentru roci dure, bacuri matrife pentru moneda, seule pa exudes pent ger ie de anbutsae, dom ‘cafite de thiat cauciuc, fertistrate mecanice ete. iititise, OSC 11 - filiere, freze, burghie, calibre, fertistraie pentru metal ‘OSC 12 - freze, filiere, instrumente chirurgicale ascutite, cul pel pentru ceasomnice, calibre, dalfi pentru t&iat piatr’, stclX sau porfelan ete.; OSC - 13 orice soule de trefilare, sfrederie, dalfi, scule pentru lucrarea pietrei dure etc. in rabelut 7,63, se prezinté ofelurile rapide pentru scule. ” CCiteva indica cu earacter general pentru utilzarea ofelurilor rapide pentru scule se prezint4 in continuare: + Rpl; Rp6 - scule pentru aschiere rapid putemic soliitate la uzura si temperatura (cutite de strunjit si taiere, alezoare, freze, tarozi ete.): Rp2 - scule de ajchiere la viteze foarte mari pentru materiale foarte dure (cufite speciale de strung, freze profilate, tarozi speciali, alezoare etc.), ~ Rp3; Rp; RpS - freze, culite de strung, burghie, tarozi, alezoare, ‘brose, bacuri de filier’, panz& si segmenti de feristri etc); grecitiivAonat = Rp7 - scule pentru prelucrares materialelor foarte rezistente (pesto 100daN/mm?) $i a aliajelor refractare folosind viteze mari de agchiere, freze elicoidale pentru caneluri, bacuri de filetat, fliere etc.); c ~ Rp8 - seule pentru prelucrarea economic’ a materialelor ou rezistent de peste 85daN/mm’, (freze, burghie, alezoare, dinfi de segmengi pentru ferSstraie circulare etc.); in sebelut 7.66 se prezinta ofelurile aliate pentru scule. le aliate pentru scule au o foarte larga utilizare in constructia, celor mai diverse scule ce lucreaza in conditii de putemica solicitare. Ci - CrVW50 - scule pentru viteze mici folosite la prelucrarea materialelor foarte dure (scule manuale pentra finisare,slezoare pentru neferoase, ntateriale plastice, stilt etc.); ~ MnCrW14 - seule pentru prelucrarea Ia rece (tarozi, bacuri pentru filetat, freze, alezoare, scule de tras, scule pentru aparate de masura si precizie ete);oo. _Tebmologia ateralelor “VWCr62 - seule de rulat filete (role si bacuri), seule pentru prelucrarea lemmuli, panze de fertstrau, matrije, poansoane si alte scule pentra deformare Ta rece: = Cr 120 - seule nedeformabile gi foarte rezistente la wzurd (brose, matrife, stane, freze, filiere, mandrine, tarozi, lame de foarfece pentru ‘tabla etc), _-VCEWS5 - scule pentru deformare la cald (matrife si poansoane foarte soliitate bacuri de masini de sudat, domuri i inele de tras ta cald, valu de Taminare, cochilii pentru tumat metale gi aliaje neferoase etc.); e CHNiTS - matrife mari pentru forjare si presare la cald, pentru tat la cald, vatur gi role pentru laminare, nicovale pentru prese st clocane, tanfe pentru presat si thiat etc.); Pr WeeNid0 - matrite mari si mijlocii, poansoane si containere pentru exirudare, matije pentru debavurare si decupare, cujite de foarfece, domur pentru laminat fevi etc; a yeicrW20 - matrife pentru tumarea sub presiune a aliajelor neferoase, seule rezstente la soe (dalfi pneumatice, buterole, cujte de foarfece, stan, atrife pentru prelucrarea 1a rece, bacuri pentru maginile de Incercat 1a tractiune, scule pentru prelucrarea lemnului etc). Ti sebelul 7.75..7.76. Se prezints citeva dintre otelurile rezistente le ‘coroziune gi refractare preluerate la cald (Ofslurile rezstente la coroziune gi refratare preluerate Ia cald au 0 Jarg& utilzare in realizarea de piese din categoria: 40MoSiCr1.00 - supape de motoare, piese de fixare etc.; 7Socr130; 40Cr130 = seule de aschiere, instrumente de masurd, jnstrumente chirurgicale, arcuri, utlaj petrotier, aticole de wz casnic ote; er CrI80-- rulmenfi cu bile de mare duritte pentru util) petrolier, cute de caltate superioar8, bucse,piese de masini supuse la ‘uzuri mare sub aciiunea medillor corozive; + ipTiCr250 - tuburi pentru aparataj de schimbatoare de ctldurs care fanctionearA in medi agresive (cimasi pentru termocupluri, electrozi pentru Tang cabur penta instal de proiz, penta fnfinare in medi de aid azotic gi acizi organici etc.L fectare Indremar de. : Ossi ‘umphog| aor | azo | ure ovort 006 org owo| asco | ico ves #801» td - | ie - pos a : easy] eco} sco | cio ~ RY Soot ses ~ | ofte | szro wee ae oni| siso| seo | eae i8sse 399 exwnry| 2605 | 9.0090 Tea xtra, fversp ats opm onkn op Saal mse oor ee opps [%8012P 2m. emprof eins op-emeealuoy| eine BE powwnonmognaneyensag fog ef pre sou 9 pasa gopsou sznppe2 (8 apdor apqmcne Ponpye> 24d) ap arms aon “opoNO ICL RL2 materiallor ‘Tabelul 7.27. Proprietipile fizice ale opeturilor Propriciaen Marca ofelahal_(STAS 600-74) [oT ojo 45)0T soo ss]or co Dense, gm) Ta ara TE Caldas and fag CT a ompean de |B TOORE Piz fo.uiz| 0412 [0.12 [Oars zo-2oere |o.tt4 0.113] 0118 018 oats go-aoore ]0.123 {0125 01125 )o.2s Jonas go.coore [0136 [0,136 | 0.136037 |o.136 Tondacinta temic Teal oC] | TST war ser aoorc | 574 ap | «78 ore | 408 sos | 308 sorc__| 338 zo | 70 Coetietal de Batre Tad fae TO] | 30-100 | TF = pe tempera de 20-200%¢ | 123 2 jus zo-avore | 136 2 | isa 20-600" | M42 - [ms Enialia,[aaT temperate Tore} Ts aida do opie Fal] : Se enaaa in stare hi, a 1OO-C] gem] [Toot] =] = [= Paae “Tabelul 7.28. Caracterstllle mecanice ale oelerilor carbon la temperatur dleate [%] C | Rezistenta de ruperc la | Limita de curgere, | Alungirea, (%], la fnofel | tractiune, [daN/mm']la | [daN/mm*jla "temperatura, °C}, de: temperatura, [°C de:_ [temperatura [°C de Too] 200] 400 600] 00] 100 200] 400] 600 | 100] S00] 00] 600 34] 40] 26] 10] 6 [i816] 9] - ]30]22| 40] © 46 | 43 | 46 | 20| - | 22/20/17] 13 | 18] 8 | 10] 30 32} 50| 50] 20] = |20/18]17| - |1s]i1| 16] 40 sefor{ss|27fi2l-|-[-|: |-}-]-]- Tabelal 7.30. Trasamentul ‘SbolT eahar | Tratamentl ernie | Temperate, | Dantatea Breil foc] ‘max. [HB] OF Revoacere 920 140 ‘Normalzare 320 oras Recoasere 900 156 Normalizare 300 orso Recoasere 380 170 Nommalizare 880 orss Recoacere 360 179 ‘Nommalizare 360 ore Recoscere 40 Non. sizare 40 197 Revenire $60 $80 ermic al pleselor turnate din ofel carbon6 Inrumar de proiectore Te | x | ge E z «1 2 | wo =~ pots x 5 z o-w | @ [ele fw : t 7 L¥ . | sue) ow fw )w | be tofu «| 2 | Ger 7 1870 size se oii a sone 1 ze-re_|_st_| ot | oe Fo ve70 i O=k ove o|_1 | 10 spanida jj moe snap dor suptinp p cose es oxi = sop, Dot 2p ain awerijoori] we-"1 | ope es sod aod WV op wu pou wns jp nd aampoa masa Tear Tam TAT four) a 104 a apron | oma mins dpions | tony | 2019 wpa Poymer], aprepey [op m|_ee_ Tetnologia materileor Eid 008 sco-seolt ws peg “oslo S¥'0-06'0 |i -055 LO ee “ote ov'0- $7'0 It - 0086. =r Erg oco=s'0 | =0se oF To |Z -00r LO} aor ST] samt on (69 - 009 SVIS) 2quuiay prouwra pdnp ‘asoyd wy anism woqsw> sopantalo apo mIuoseN syonsworseanD 16 wonurye mifrodMo) “LE'L EARL == aa ae. ea a eS 5 ae. : a rT ; z 4 a = WEP a | eee pe 0810. ete 2 87 *ST=P a 1 Vr) (cin oxo} ws . cfo| seep wn [er | ce | z | a 7 Ee ne ee st £_| wao < s|o | s-p a $S~h 9. sz | z Gavinaruas) 8'L HAE,Indrmar de protectore pxpms mmuacasd wy zeal sop somany gpundsasoa FF iso w efpneno (yee nooo ned a ory6 tA no TE ame BOY ‘ammuaaar — yj forezipeutiog — Nt ‘OME — Dy 7 Fo ozje| - | al se_| wa bwseo-srat-o 1-9 [evo|exo)¥'0 m2] eo | o—eo|someoonser oe le) sz aA zy $9 EN 2 5 = _£0'0 po'o|'o eu} ] SORT ozle or oF oot Ud [nO S9'0- FO. oro ole 1 | so | os | an tow e'o-zol - Ft e1-zil evo} evo] “zo wo oe lr ZL og oe | wo. | |s'0- $'0,60'0| ro'o|_ =z. T | ao st ise ZL oS 9 WD. ~_|1'1-8'0) 100] t0'0|_- Zo. 7 zo ot | + ot tr so wo b0'O| vo'o} 70 0 ols ou o6_| wo | v0-z00 /0| nv0]so'0] =Z0 runwontory oe TF ot oF avo oz |e +L 09 — 9'0) r0'0/ Fo'o|_ = To LOWAD'SSEL oe |r or 8 oz zi ft 0] 0100 — 9 sxwooncs HO = x Ss} to’! to'o| - Zo. LVPWAORL sels wt oti ¢ vL 10°} ro'o|s‘0 ~ 9°¢ ZiWYSOEL se ys or zO oz ie 2 10] 10%] ~z0. rose sey s ca 0 st | s 81 bo'0} ro'o] = 70. PsWOZL ‘Soe [ZO tal Hawa repr wu ce 0c -fiany N sla|_s |w]| 9 ar SOUT oD re FES wat snmp er 9 ose sin (ate seaanma nana$00 soo seo'o seo seo seoo | evo | = | Ons ro | soo} - = seo | s0'0 - soo | coo | - | 905 seoo | coo | - | 905 a}/siu N ow 0 om 8 2 SC Pomp eee, 1 yato wane 69-5589 S¥.1S) 259d 1 apruanyaxysos0opyun 6 semsn4fos myn opMeIO 2po 29HINYD BMAIPOG MED "SEL HAELor Indrumar de proiectare ‘ 3 6 Lt e ca a " te 8 + ss 6s [os ORNONISUNEEE ‘OSDIOINOLL anasog) (avi eewng = Te onde SETHE) fms i] ox8ar0 elvassry op wT reas | vovehunry so om tntecho mosey 9- $599 SHAS) aman yrrcutonsy pin asd uy spot ayss02pen amar toysple oe sopms20 sppimsasnary SEL THRAEL, +a Tehmologia materialeor Tabelul 7.32. Compositia chimict si caracteristicile mecanice ale ofeturilor ‘austenitice manganoase (STAS 3718-76) * Waica —] Cima de] Reaistcna a | Atmgives [Glnee Reniions | Ramatoaa cieulai | carpore | tractnne Ry |) fla KCU_ | tooovoiere | Brine ea [Nid Irupere | [al/cm?) Rag (8B) Vm} (4 peme) "Toate nieie 'stas3718-76 [243-300 [780-260 [40.85 __|35-40 [20-30 _ [245.295 [190-220 * Compezijia chimic& a mlicilor de ojeturi manganoase austenitice din STAS 7318- 76 se caracterizeazh prin prezen}a Mn intre 115i 15,5%6, a C ine 0,6-si 1,4% gi a Si sub 1,0% ‘Uncle marei contin Mo (0,9-1,2), Cr (0,6-2,5%) sau Ni (3,0-4.0) ‘Tabelul 7.34. Temperatarile recomandate pentra taratamental termle al ofelurilor dallate turnate pentra constructit de masin! (STAS 1773 - 67) Mares Tnbontie, FO] Cais | Bove TONE a = 135d 50860 | 600 60 | Tosa t70_ae0 | $1000 tassel 70890 | 630670 T40VMal7 : = | 960-870 | 640-660 TaoMoCANiL4 | 860-880 860-870 | 600-680 ToTicmiis | 830-840 | 370-600 ‘T4OMaNiO7 2 | T40C09 ~ = | 880-860 | 600-650 | Ta0cANI2 = | 850-860 | 570-600 | TI2VMcCw_ | 940-960 |520~630] 890-910 | 520-630 TasMocsNive | $4060 |640—680] —- e | Taodoit | g50-360 |70-600| = stad ‘Tabelul 7.37. Tratausentul termic al ofelurlor aliate refractare gl antleorosive surmate ta plese (STAS 6855 - 69) “Marea ojelului— [Recoacere} ‘mbunitifire ‘Sude- | Tratamentul Tempers | Cie Tineaire —| bit | toric dopa turn ds [Teper] Medal | Femperi toa | audero Inellire | do tnctizire [de rcire| dont | do roy_| (ey [°C] | teice TIECHR [900-950 [970 — 1050 | Ap | 650-750 | Aer | 4 | Resouces sa fmbunltjire TERCRISO—]B00=950 | 9701005] Wis SO = 755 | Aer | 3] Reconcore sa Iimbanktire THOSIGrIs0 800-850] > = i = TST Rate ta cupace rssiczs0_|730-850| __- : >| = | 3 |a700~a00°c TESMaSINIGRO_| = [0501100 Ape [ae “T1z¥asiNicri8o [= [10201100] —ape [> | > [1 | Few [FldhdstiNdoNiCei70| —= [10301100] Apa [> [=] 1] Fart PriondaiibMaNiceI75| —- [1050 1150 Apa | T_[ Fave TISMoCr90 50 - 1000] 950-1000] Aer | 680-700 | Aer |~ 3 | Recoscors san ‘shure TROSICPEIO | 8505000501100) Api [ = [Fe [FIzMaSiMeNicrI@o] = |1020—110o{_Apa [= [= [| ritdndrumar de protectare oo ‘Tabetul 7.3% Proprietiflie flsice ale ofeturiion allate refraciare $1 anticoresive area ofa races aan | TEC TNRI] Tr he 79. 73-7A : Tos | —T0s 165 a no | 1p 5 ea-10 | 1597 us | ms ws i. 1686 ns | ous 185 2 int mo | wo igs eo [20 [ 007 |r BSS . ~ . : : - 0042 : : : - 0.051 Coa oi ‘Tabelul 7.39. Proprietitlefcice ale ofeturter carbou Proprieaise Marca feat CFM O45 [ OT 50 [OTSS[ OTH Densities IVEOTT Te | Tt Tat | asia] 7 Tilda epee, 25100 BET OF | O12 |OLia| Oe ‘a @°C la traperatire 20-200 ois | aus | ois [ours] o.116 &: 20-400 0123. | 0.124 | 0,825 40,128) 0.128 20-60 0.136 0.136 0,137] 0,136 Cadence 1 C16 os | 581] SEL eric, kealnb*C]. 200 3T4 35 | 476 | 47s temperature, PC), de: 400 43 ~ | 306 | 306 500, 358 323 {270 | 210. (coctiienad de daar! = 160 9 Tory = | the ini, 20-200 23 =} up 10fmunvmntC), la 20-400 136 wal. | a semperature, °C}, de: 20-600 a2 ws | * | ‘Exalpie, (aly [ta 1 - 7 Pte =p feraperaua (°C), de 300 360 600 : = fata | | ‘Caldara de tops. [eV] = a a Desstatea ta sare iki a 160°C went] [790i [ | - | - [692 ‘Tabetul 7.40, Indicatt privind tutrebuinjarea ofelurilor recstente ta coresiune $i refractare, prelucrate la cad (Marea ical] ——Uiizaea Caractere Gasca, to Mo SiCri00lSepepe de motoare, psn de” Reintent ta medi cS fare ‘Oxidarenfacepe iter la [850°C ucrexzs indo) sub sacint in TS 650°C : TECr TO | Fieve sabia egos Ta | Rezistet la miedi cu S, | hediiens manand la corres ‘medi slab sgreive Is. ©_|Oxidareaiaepe a 750°C.) se oye pin retament terre hemperstrk de max. 300°C Locreazd indeling sub | (i i ps ‘ubuci,pese pea cazane | sarin ln TS 500°C. - .70. Temologia materialelor Tabelul 7.41. Caracterstcte mecanice ale ofelurlor refractare gi anticorocive ‘turnate tn plese, dnp tratamentul termic ‘Marsa ofelot — [Tratarent [mtn de eurgere a wacfinne | ATungies | Daviatex (SIAS 6855-69 | terme Ras Re 18%) | Brine __ inn) [sine 115) FTaORACO 2 2 = Lr2ontoc ox. R+t 410 $40 14_| 170-250 Frisceis0 " Es 5 HTISCRI30x, Ret 390, 350 13__| 190-240 ra0Ce130 : 2 S lna0cr130x R+I 440 640 10__| 190-240 FTa0SiCri30 = é a Hi4osicei3ox | 340 440 4__| 200-300 R 340 440 2 | 250-300 R 230 330 + _| 250-300 TON E = > LT7oMocr280x R z 380 = __| 250-300 TZTMONICTTS = é = lnvznMonicersx | 185 480, 20 _| 140-190 ITISNicrIE0, = 2 ; irisNicer8ox © Bs, 490 20__| 140-190 [TisMonNicri80 = = 5 Iriswowicrisox | 235, 40 20 | 140-190 FrasNicraso 5 = : IrssNicr260x © 2s 490 10__ | 150-220 fraswicaso a : ss lraswicrasox. Ric ns 430 20_| 140-190 [R20CANis<0 = = : [r2ocenis70x. © 390 40 20 : [TSSCINiST0 = 2 = [r3scenis 70x c 195 350 3__| 150-220 ‘R resoecere; [iabasadilj C - clize ‘Tabelul 7.42. Composite chimicd a ofelurilor carbon de calitase superioard elaborate cu acord special (STAS 880-66) a Mi a OLE OF | Calmat [0,05 -0,12 | 035-0,65 0,17 -0,37 | 0,035 | 0,080 [0,10]0,30]0,30] 0,05 ‘OLE O05=O.1T aac O4 0) OLE 10n | Necaimat|0,07-0,14 | 025-0,50] max007 | 0,040 0,040 |0.13]030)0.30|0.08 OLE 158, 0.12-0.19 os| 035-085 0.17 -037 | 0.040 | 0.040 |0,30|0,30|0.30|005 0,50 -0,80 0,30 ~0,80| 0,17 -0,37 | 0.035 | 0,035ra z w_ [1 wo) Sr 3 sr_[1_Ixse o10) 7 3 a1 |xsro10) 9 6 te [1 [xe 910) z or [1 Ixs¢ 910) € ¥ 1 : : te | N | won0 st 5 vr T - : or_|_N | sso10 se 9 oF 1 : x_| x | sro10 $ T eT : : ze_|_n_| seowo 5 7 eft : : z_| n | szo1o 09 : : _| Nx | stow > st feet lea] -N| 01910 | [amined [taney PI |_swenon | ene nox asl roo Tate 1 soymaoi posuere esung| wan Indrumar de proiectare 9-088 SVS) o1=rmpon PBs op povepsndis yonRO ap woxim> aqmole Ap s2HMnsoM aPUDOIRD SPL MORELTe mets to La aoa) semen ar | ue | 9 | ee = ee ee Le w|i * | ft % | ge | ok lo mi >? Ls 210 oe | aes os a fuel [ole ee yt te ee ai? {tts SE Ts feo aa ft wane x | SETS TE TS leo] a a Le | «| |» |sow - ae fe| «| « |x luo os 16h a oe a N_| 90.970, 2 : st thn janwpt | Tanupaepl | Toh (v4) cana NeP] | [UNEP , = ee Seema) S| Se ee i ws ald a asa emmy ms | wont (99 - 988 S¥.LS) pads psao0 no amnsogeza azwopodine 16 seer 2p wogseD coqéngsto Spv SOpENIEM PSP ORD YY'L (MPC,Indrumar de proiectare 5] GFO= 50. 8c0=1E0 9zo~ Hr, ‘6rO= E80, PFO=LE0. ve0= 120. zLINID SP SI MUD SE | siaouiais Sy on i Tec ROR ei (09-164 SYS) rmmononposd mprose n> 2m20que auvoyadns 2xnyo HE ani somo mpfzndiue) SP8 (oxo=oroIy] = = [ost 067 [Oso We eO— Cro gO seo] OID, joc't= 0w'0 M| > TOF F— OOF | S9T—seT]ss0~se 0 LeO-LTo[ sTO~ ICO loc'i-ov'om| = __| or'r-ov'r| sot se] ss'0~s70 | ve'0~ t1'0 | oz'0- wr'0| z = fop't= 01} or = os. (61'0= E10. DEO= STO | SO = STH] oO Or FO (FO) ie0=1Z0 oF0= 20 50-820 oro 10 oro- 080 wo-9r0 O81 OFT | o8'0- os'0 | ce"0~ 21" iN 3 Ca as Teams aay moto wm (99 - 164 S¥.LS) mmmoryonpoad mp10.0 m2 amsoqnja axvoyadns azoqn 1h ax]T0 4oyamato vpipaduo.y Pt, IOMEL, mmm sian ay | On Indrumar de proiectareth 24> Fase: w am a ee 8 w et] wae ” u sot ts Fd » om | olmmose % an fo! sa sr wo 6 a ait se 29 et | Olmos o a 8 6 Ca ‘00 oz | stam 5 a 36 se % a 801 ea se » | stneoonor * 6 wl at mm | ssc [ot nasaws of i) o ‘ ow et | smanalg fomeny} ire | et pest $ oO sot se se w od ” ot cot see st » wt s 3 seh 1s a » cd sh 6 ez wo s ‘99 cod 0 a eit 6 st 90 om % u su 6 st 20 we + a 36 su st w» We sr if i see s 12 ad 05, a seo ze st cay ute o a 36 se % wm ue cg n se 6 s » at oF uw S39 oF st N oe sr 6 sot se s » or sr 1 £6 se % yo ist oF n_| sa £99 st ‘99 ih wal od | tamed figswnerl (ou tex 2 * os to anda | asd} cumfpen |] atin evioooa: am) seuomrens siseumeo [oyeantiny| wpa | opsimurt | sopqand | amor “en Ses soon SAINTE mxoweiq | voor rower sep EW (09-164 SVL) Imtopyonpasd pnpsooe no pounnn pyusace 98 99 acpoqsodins tare ft 2010 soyejalo 290 29pus20M ZIIPEAEOPATD “OWL (MPTELIniromor de proiectore : , llvss-veanan- Wvvrevdrnay L | Rage Benpeeaaaqaaaaeseceeny g ASREEARASE RS Lie jeveee cae ah 3. gs 12 a Sane cope pe | a 3 SS 88 3 eieaabsGeegeZpgesgessee4 Cale : SE SSR ERERISES SSS eEesaSe Rise 870-900] Aer [870-500] a, p (850- 850] au [6H0-630| © 177-820] «a [170-200] eer a Be Po Se z F $55 SENSRES0HR14 8204800058 Aes $03 Fecc5 55-0 555 le aa sat Hata g 88 ee ga | eee GUSEesees Eu guyguyauggugegy j | PRGESERS SSSGeRaaC SR SES SEES (| essgegee seeissansnsiisaad inure 3c | Rii 650-700, ‘Tabelul 7.47, Tratamentele termice $l lermochlmice aplicate ofeturilor allate st allate supertoare de larga uilliare Tenens is Crow ‘Marca oeloat | Recaacore de | \ 30 MoCrAl 09 | 710 — 740 7516 cor ¥ ve cd Losec 1) t Te | z ¥ | 1 ¥ | | 6 4 z ed {FH s[ 61 s) eq Tt sal ols __t6 si 0 2x0 90] pival sta|__ otal “wi “aur oa] Fava] semi yoga (gl) ou“ ‘wop} a (4) wy womyaiseal ean 9p pores {,ojgy] “mw pneow woop] op even s{oquep.tg| nto eH) C9- £29 SW.LS) asvopeqys ago manuod mpmato 20 20;8ojouyer aoyousiou Y,2SLAP EAD “BY'L EMPAELIncramar de proiectare ‘Tabelul 7.49. Comozitia chimica « ofelalai laminat tn table pentra recipiente sub _presiune la temperaturt normald sf joasd (STAS 2883/ 2-70) ‘Mares oto ‘Compania chinick, No] Cmax] Ma Tu | P 3 RT Dis _[O25-O85] 040 [0.045 | 0,045 R2 022 |o75-1,15] 050 | o045 | oss RS 022 | 105-155] 050 | 0045 | 0004s lf Ra 020 0,040 | 0,040 _| At mis ous Tabelul 7.50, Caracteristcile mecanice ale ofelalul lamdnat tn table pentrs reciplente de presiune (STAS 2883/2-7) Marca] Linitadecargere [Reziseaele Tadouca la feu do rpere Ie rece In 180° sia ‘wecfione in ura won| Energia de oper [KV] 5 e ‘dor, cu (advo?) diame sin [daN/tom? {a | Peat able aad gosimea sm a]sB] Ba Ba téex| ‘s4o_| asto | 25 | asi | arc |4oc| -crc RY [2s] 225 | 206 |363-441!~ 24 | d= | 28 T - | - 2 |e4| 274 | 255 |asa-sa9| 23 | d-22 | 40 | - | - R3 [353] 343 |tatofelegore| Si-60,8 | 20 | d-2e | - | 40] - 4 [353] 343 fietnogor| 51-08 | 20 | d=23a | ~ | 0 | 40 ‘Tabelul 7.53. Oflurt pentra jeri de cazane s1 euptoare (STAS 8183-68) eta ‘Comporitia himiet, Pa] re Win & | cr Mo vTFys OSK |_| soa [ors-03s) = [004 fo.045 oLT4sk | soz3_ | 204s |0.15-035 0104 | 0,045 16Mo3_ | 0,12~0,20| 05-08 [015-035] - | 025-04 0.08 | 0,08 WcrMo4 | d.1—o,i8 | 040.7 | 0415-035 ]0.7-10] 04-055 | = | 0.4 | 004 126Mo3 | 0,08 0,15 | 04 0,7 | 0,170.37 9 1,2| 0.25-04 |0.1s-0,3| 003 | 0.03, wonoi|”s” |o4-07| 015-05 20-25] 09-11 | - | 004 | 004 womecrso| —¢ |o3-o6| 305 [40-6oloss-o65] = | 003 | 003Te 3 2 e oD wLI0 aI ss ce ‘sr0'0. $§110 a4 sy % sr0'0 $ri10 4 se et sH0'0. SEL10 (4 zw at sto z170 Toad TNT “ @y Ou eo auodns suman ip Hoy mraextony leacdaspehsmeeylonéin opm] s | a | 1 | ww 2 4 woimnpp wipohwion, spine easy | G9-£818 SV_LS) ossad mm 2p wal nugwod umriC TS'L MPAL ¥ v WEr Ver | WOE EH 8st & 9 ge | vit] LM 9 vIE wie | ve] 9m a] 3 =| 9 va | waz |vec| sx B| 8 : 9 sez | wiz | vec] rx : L gst | soc | vue] ex . 8 se sve | sot) om 2. sé SO si7_| ew] 1m «09 | 005 | oor | oo | oc }2s82-19:0[ moron) | ww an] {91 ruoaimp | Fy x | osseroelorse>sifor 5] vu | "sowop | amin | oomun Avoida| oy fanod soe] wane] arsiuop| —— esoupeiBop | moto purges | sfaarrzoy |x voxopul| sanBunjy | whunsrzay [oyqu nsywod asoBuno op wyar]] wOsO Ox-8/¢98 SV.LS) 7190 my axmUpUNy soysmako apo sopun2eM ays HARDIE “ISL IOPAEL,Undrumar de proiectore 9 Tabelul 7.54. Caracteristicile mecanice ale ofelurilor pentra few de cazane sf ‘cuptoare (STAS 8183-68) Nas prancing Tico] Limit de crave ofelulyi KCU2 Roa daNimm’, L ___|[dasem’} | temperatura do, [°C] de IReaixenqa] Cima de ~ Aang | Gi Ia mactuneleurgereconven-| la ape | rea la ional Ass) |rupere | aN} Rea Com) min. | min. | min aNinn') | _ee)_| 1) oos)oo 950 | 400 so OTK | S35 23 % [= |= efit, | a9] - outasK | 24s 26 a] = | > farfzif2o} a7 faas}ia] = 16Me3 | 45-36 | 29 2 | 2] 2 fasfzalar] a9 | a8 |i7fas weMos| 45-58 | 30 20 | = | 2 |asloa}2s] 22 |a1,s|20| 19 12 cAMoW3) S38 25 | 2icisy |[s5(s0)] (sy f= J25|24] 23 [22 [2a] = 1ocrMot0| 45-60 | 27 20 {= | = {2s}oa}2s] 22 | 21 |20]3 womecrso} “a2 2 2 |: |: [fol [ie] = ls ‘Tabelul 7.55. Temperaturile informative pentru tratamentul termic al ofelurilor pentru fevi de eazane si euptoare Marca och] Recon de ene] Nols L fe] [ Résire | Pe] __[ Racks carbo ourasK [= TT SOI] Aer | : ourasx |= 2 | sro-900 | ‘xer | i Ota 16Mo3_|"GRO=70 | Caplor | 910=990 | Aer 3 = | ssciMtos | 620-720 | teem | 910-940 | Acr | 650-720 | Aer |12CiMoV3} 680-720 | tem | 950-980 | Aor | 730-745 | Aer 10CrM010 | 6g0-720 | idem | 900-960 | ‘Aor | 6a0-780 | Aer romocr so | 60-720 | ace |= 2 a a Tabelul 7.56. Caracteristicile speciale ale ofelurilor pentra jew de cazane si cuptoare Tae Ceca trick [ Realm WC] oes Teper (C) BT aT 300 | 400 [300 OS [ a5 }_a3 | 95] 8 Ts OLTSK] 4 [035] ais] 39 [365 [a [tosies Tas Tans [3931375138 | as | 30 T4Cemod [38 1" 37 33.5 432 29,5 27 ToceMato|-33-[sas [39 | a} 93 | 8 Tocemaso | —3:st—- —[— em ee Coofceaal de Star 10" Faia] Toate “Temperatura, [°C] jstuile [SOTOOROIO| DSO] 20-100] 20-500 oO renrwier Fir yaar | 9 | 338 [139 Ta Toate “Modulul de elasticitate, [daN/min*}, la temperatura, [°C], de oteturile [30] 300] 400 | S00 ‘e00 [peste fr ocala s00) 17 S00 | 16500 15500eT ‘Tabelul 7.57. Caracteristicle mecanice ale ojelurilor aliate laminate in fet (petollere (STAS 8185 - 68) Mars qeuhr | Resiaeaale | Una doce | Ages | Relics KOUE tragiuwe | conentionat |” rupere Ro) (ohnicd) Ros (qa) | Ast) %) [datvime?} [daNimm?} sin, {dal/om?) MID 32 32 es 5 40M 653 32 137 sas 43Movlais | __ 8. 550. 129 55, ‘Tabelul 7.59. Marci echivalente. Ofel pentru fevt Marea [Tipol] GOST | CSN] _MSZ_]_-PN] TGL_] DN rst |ezoore-| ara | eam. [ott ee 10 s a 17175959 | oummer_ [om < ee le OTIS] g-g |G _, (Mime) AvsaT | RIS [sam [Sasa [Tmo — 2/83 lana s3se_| 10306 OuTas 4 Bg (aon) awa Re Sas4— | 18 SORA oreo 8 |82 emg eew eee corres} _|g3 |azosm|—>—Jaewy 1 - ioe OLT asi 2 == ‘OT! |g eg (som Nensar remy |Loss oar | 2/83 [SUPE sic] Ts caoes | 17535-T onde oo care {S 8/2" losmo}——t =} > OATS rode peer ok Se = Tabelul 7.60. Compozitia chimicit « duritisilor ojelaritor carbon de seule (STAS 1700-64 “Maree ‘Compazifia chiniol, [9] HB in stare cons [Cie SE TOTNES] ep ‘OSC7 | 0,65-0,74 | 0,15 -0,35 137 aera % $M 080-090 [035 -0:80 OSC 9 | 0,85 -0,94 | 0,15 -0,35 |0,15 -|0,03 | 0,025 | 0,050 }0,20) 0,28 | 0,25 192, osc 10 {095-104 0113-035] 635 11 Os¢ 11 | 195-116 05-035 201 Osc 12 | 115-125] 018-035 20 086 13 |135—145 | 05-035, a- sl Fore wr XN a soc _| =m “080 590 UN z wy -s¥'0 or Yon oe 09- sh = _| -06'0 oo | oro UN St sy |. -_|_-si'o_| -szo a ss0 UN ot 85-55 -0¥'0 ‘oro N oz 9s sh -sc0 N itd se | sr 3 N st. 4 se se oat_| coe-vie se su voe-vie WN ot 59 8€ i sh_ |. 3 oq __se @ Teal waunep] Taw aT oxo wy wy 1’ mjquoween | 2d ¥f asono of} pu u, Njsk [om] Oo] e Fred mur {_vluosizoy xu eoyuma0M FIHOHOWI¥) 9 retin wnezod io mod nOB-E818 SVIS umIUCD ‘SE170 1 ZE17O sTUMPIO Up 1 sow) jor 8 ayxpus: Mtn sane | ofa axaopsioy FY HON, or #10 oer] ot ig 2 ow | soc | se-05 | mex | 06 so re oro, 2 ow | sy = sw outs09] 6t 60 70 2 u_| vee | see vo Ago} __sHg0ntY} vt sr. u_| vse | rs 1 . 10 cn i se0 $0 UN we =| sro seo] pox a $e0" ‘s¥O / 18 w so ego] sotgeunoel 1 ro or aN uw 6 6 = “90 ovewvoe| v1ai rt a es Tabelal 7.61 Intrebuintrieoftule carbon pentru see (informatiny iit [Scale slice Ta Towel gi poout care noses (online mare w dariiaie de forjare in cald,ciocane de Iteatupcrie, baronse, mate, ckpuitoare, dal, yovuleaie, ‘érfur de string, foarfeci de tnd ponra tore tasto, poanvaane peat ofa! moala, ‘burgh pentru materiale pufn die, instramente cirurgicale caren re ascut, ule do imple, scule de mobi, cease, seoer, ley patent. matte mick ake plstice Sil suse fa ost care nest temeitate mare wd mili, mje Burts | simple, cujte si finefece peru metale rae, seule de témplrc, seule paownatice, perforatare, uctatoare, sule pity fabricstea yurubuilor gi ewolor, bir penta material eu duritatemijlosie, matrije cu dimensiuni miei pens materiale plate, scule de ier gindoire in cld, cles OSCEM | Fevisiie flare sau bez pent len, fi peniryelibane, Gf peat ctplnew pictielor.sirme pent inalidrezistenfS, marie pentrsinjectat materiale plat OST cule care nosesit duriite milocie yo tnacitafe bin, argh, penn ciocane Inerfrntonr, putatoare seule peora prelucrare lem, lj pant pite mate penta indreptac0 ‘DECIT | Seats cro ia sit maps Ta lovin’ polemics yi brie Weare necouTo sic taiguriascuite,filiere, barge penis rod dure, burghie, acari maurfe pears raonode, scule pent fabrcntea gauburilor gi acelor, seule pent exiudare, inl de tras, inl de ambuiizare, dorm cute de tit cavcue, calibre de forme simple, flertstzaio mecanice OSC ‘Seale supase Ia lovin mick care necesitd tiga seu, lire, iezs, burghic, calibro, fieristraie peniea metals ‘OSCE [Seale sapuse fe Towa mall gi cate wo tenactate rare gi i muchie do Weve ascail rez fire, tice, instrumente chirurpicals ascufits, callbre, fielstraie pena meiae, seule pentru ‘ceasorics, cite pentru preluerareaalamei, matrije pentru monede,eufite de tat stil, ortclan, dali pentru Wat piata ‘OSCIS_| Sculacare ma sunt sopuseToviurlor care necesita o duitate deowebii # machi de Were faro asufte, ene pent prelucrarea metalctr,orie seule de tefilae, sfedere, dl, seule pentma prelucrares pictei dure, culite ex viteze mci de sgchiere ‘Tabelul 7.62. Intrebuintarile ofctului carbon pentra seule (informativ) [Denunirea [Dement de] Rosoacere de Cale Ravwaire emperanuri| __ fnmuiere Marca] Simbo-| le care |Tompeal Duniaica | Tempera | Medal | Dart | Tampere] Daria Tal | prelerarea | “ura | HB) | wm {°C} [doricie| ica | twa (*C} | tea weoki | plasicta | [°c] cr) ier] ‘ald [°C] am un Bpi_| = 11 160.5007 | 750-555] Fa.S0 | T5FO-1500| OTe, al 60 —| SOSH | 3-66 TRg2| RRSO_[ 1150-900 [800-830] 260-300 [1270-1310] Bai de | 60| 560-380_| 63-66. R53 | BW180 1150-300" | 300-330) 240-300 ]1250-1300] wl) | 60 |"330-580_|-63-66_| ‘Ro | RW90_|-1 100-500 |760.810| 220.270 1210-1260 Go| 520-540 | 63-66, ps | RM@e_[ 1 100-00 |sooas0| 220-270 1190-1230 60 | HOST | 63-66 Rp | —- | 1 100-900-| 0-830 740-300 120-1260 | 360:380_[-ea-s7 pr [=| 11009007 [7e0-610| 240309 1210-1200 Go [350570 e366 Rs 1106-300 [760-810] 240:300 1210-1240 60 | 380570 | 66 *) Bate oierad in femporaium do 500 - 350°CTe Toa] ome wo (67-1196 S¥.IS) 21n>6 napuod apo soem » equa weaodue *P9L IGE,38s Indrumar de protectare BY T wo-8¢ | oxe-o0t 8 rr | oo01~ ows) ssexmw | ors—cis | ose-os0r | oct oom sv | on oer zy | ous-os0 f-0 | o-oe ~ en | t86-0r6 | cocxem | oie—ors | ose—os0r | oer os | oft ost =v 8-0 | oll tat » ‘err | o001-os6) ecexmm | ose-ose | ose~oort | zoz0ma os wero | one oor w vein | ooe-oee | seexmm | og1~oex | os8—o50r | s1200WA, aia era | 086-056 a « ay in | o9-ors | rex | one oes | ose-osor eo-es | ose-ost » vein | ove-ore | zrex= | o61~op1 | o68-oc01 co-ts | ose-oat » vein | oee-ose | zrexmm | ocx 049 | of8 0001 eo-0 | o2e~ob1 2 sin | ore-o0e | sszme | osc~ous | ost—osot w-ss | osc-ost : sin | ope-oe8 | orem | osz-oce | ost osot 9-0 | ooe-oot v sein | ov8-oee | cee | o6.~onu | ose ~osor 9-9 -on 2 sey | oce-oot | sees | onu-oc1 | ost-osor w-0 | on1-o » soy | ors-oos | orem | osz-ost | 008 oror e-ue | ove-o01 ° soin_| ose-oce | sszxau | ooe-osz | oce—oort Seiemmg |S. fam SRmmG| ow | 5. Yani] Se], sma } Sa aS Sarin op SSSR] newamiog | my ‘aynosmayuod my soya} po soy pmpsoumoay posed vacmnanfo $9 woo a x oro] se00 5 CsecoTser0 [oo. ‘Tabetul 7.63, Utilizares ofelurlor rapide pentru seule [Dewars Taian wiiaren Rel ~ ‘Seale pent epctrcrea rap, pene sole Ta zur tempertard RPS lertucrn fr rice). Cute de srr hice alezore.feze, cule per it filet gi alte seule chor ie cere enacitate ridiald Red | RRSO 1 Seate de apchere a viteze fonate mati peniru mateo foarte doe, cufito Je tng tpi, ee pois, mos pecan cu pointe RPS | RWTG0 | Seale de spehiere mac pent wafeite ev duit Hidicatl (crea 280 HB ‘fie de strung, freze, burghe.sleoere, broge, baci de Mier, plea si segment de Kerdstr TSE] Wa] ~ tocar a pea Fp tans de soit wat fase ew anlamcat] havin peat peter fine TAS | Ree elaine CATR, anarentsueTetor fa Sule verso capo | iru i rabotez. bnghi froze iF TBs peat pclvrare tsteriaeoe foarte rrienl pee 100 laNam>ya alisiloerefactareflonnd vitze man de achieve reve elicadae pentru sancti burgh, baci de ita, Hine oo > ‘Gje econowie cu capaci ical deere preucrarea tateialelor oe wfc trsitens peste 85 daNom'; freze, burghic spirale. slezoare, dr de samen - Ll pent fesse rele ‘Tabelut 7.66. Uilcdrle ofeturtlor aiate pentru scale ae Tag pend wae “VE G6 | “Seale pees prloorarea a eee Tease band, feria Sear, cae Pa _2ichierea metaleloe avec. mae i pounscane penta decor Peviris Pent vive el recente mig burs spac adancitonre. Tek, Aeaoare, mandi (pats sie neers) CVW30 | Baile peti weze mii fost a prelvearea matenalelor four dave see manele perme fiisare, gravar,elezoateporranefercase, materiale plastice tls, or Soule pots aparate do min leroare. fze, valu, poamoane fle S14 | Burge. teoci, bacan de ler, frre, siemultoare mecanie,poanaoane pets ela TIGHT 1F| Sea pete prcTsrarca Te voce tart, baer pot Ava, as, leane, wale Joa | seule pene pera de nds do prsize “Vii —| Site nedefornabie, de posi: iliore, calibre, gbloure, mai a WsCws ‘Bac pew ere circle, Slezone i lie scue spchitcare wwe 50 Seale dertants ta emma cil, fece, feats "WiMoC 15-| Ofe eu Feisenl la uZis i eociao, per seule devnate prolarini fe rece! Sadat feminare la tece [WC | aie aaa poe pies TT ota sue pete perborate Ta pice ein oar arn ct Coe aati ves ltr sn tro ane de rece pet wb Te econude py sae ca Iucreal ca soca lvir pierce: Vitec il ed cr eel Se "i ponngoano foarte seliohats, bacun de magial de peat Tad dora pale ets local her de amine, cchlt poa ura meee ‘aj meferoae,Inddrumar de proiectare 87. ‘WE BO] Mati pl poansomne care luca ta coodilarelo do soli mecanicewiTermise, ‘cochili pent tamares sub presume a aliaelorneferoase, penta prelucrarea meselor _plastion WSCWa5_| —Taloatesie ojala VCW 85 fs condi de solicit mecanioe i temice mal reduce "MoGN 15 |Matrije marl pecra forjaro gi presare ia cid, pena tiatia eal, valu gi role penta laminare ncovale peru prese si ciccane, stale pekra press iat Wiiachir Tieseye feat MoCN 15th cori de sli mai gle io CM Taleuigi offal MOCN 15 oi randamient mal sedzut ‘MosMiCz0 Taloeviesteojeul MOCN 15 ox randamentslisieitor ‘MeSC30 | Ialocaloge Tell MoCN 15 ea randanientrdicat avind caraterstici de Wabiiias Ta call si tenacitae superiore ‘WENO | —Matrifo mar gt mijloe, poansoane gi container pera sxiradae, mals patra oar) “OL, MIPAVS,i ae I) Tabelul 7.73. Compocitia chimict a ofeluritor pentru arcurt, laminate ta cald GTAS 795-65) Ware] Tia Conpasiia intel, =] opel c We] st Gr | [Pi Si ARCT 30= 0,70 ORO T,T0 PA= 0 OSS | ORS ARC ARCS 0801.00 b.17 - 0371901] — ARCH 0:50 0,50 1.30 180) 5 “ARCS 2 IARC Al TIE=OI 150-20] max.0,30 [——] 0.040 | 0,040 ARC : LARC 050-080 .17-03 2 lala ARCT : ARCS DHOOM NAT Ow OHO] —~ ORS ARCS. 0.50= 1,10 130 — 1.80) 3 ARC 10) 930= 0,30 = ARCA 0,60=0,70 1 090= 130.17 -0,37| maxo;30 | > —] 040 | 0,040 ARC IZ, 570.65 | 0,500.90 5 [ARCS 045 = 0,35 | 030= 0,50, 555= TRO] —- [OES TORT ‘Tabelul 7.74. Caracterstcile mecanice ale ofelurlor pentra arcurt laminate ta cald aes ota | Tip Caractere Taree & o Dariaiea max HB sin nin. [| Z| Brot | Recopt 2) | dete om ane? | ft?) 7 ARCT—_[Ce=V | Cais oven] 108 Te ae 5s ‘ARC2—[r—Mal — Idem [17S [iors [3330] “ARGS | Ma Si[ [dem 137 157 —[-6-[-25-| 302 [229 ‘ARCS Tem | 1175 127-6 [30-285 [27 ARGS] Si [Kew ios | 1175-6 _|-30_|285_| 317 ARCS Tem 8. 173 —|-6_[ 30265217 ARCS ‘dem | 78.5 98 [1-35] 58] 197 "ARC 6A | Nealat [idea 38 108 [6 | “30385 | 187 TAROT Tern [18 302 [197 ARCS] C=M| em |S [so 2s 30a] | “ARG 9— [Ma 81] —— Idem. ia wea 6-|-25- | 302 | a9 TARC-10 | Nesfiat | Idee co Tos [9 -30_| 288 [2177 ARCH Ma} em | 785 sw eae ARC | i7s_| 12716 29. ARC 13 | Gr-S | Wom 17s 12 [6 {30 | 302 [285]ntruenar de protectare ot Tadelul 7.75. Tratamentul termic 31 caracterlaticle mecanlce ole ofelurtlor recistente la coroclune 3 refactare pretucrate la cald {STAS 3818 - 69) Regunie detataiont ic recomandate [daNma dani eo_{ [daten? “GD MoBiCr 160 | Chive ta 1010 1050°C, ici insersmvlei, | 93 | 735 | 10 | 38 2 1: revere Ia 720 780°C, : ‘cee ule Tere saa | a [ 20 | oo ° BOCr TO | Calire te 1000 - 1080°C, tlcire in aer sau ule, evenire 1a 660 670°C, Hite in acy, ull sau apd BCH | Cairo 1000 -1050%C, etcico uli, revenite te 200 100°C, racire in er sau let WErTO | Cire Te 1000- 105, ‘Darittea, wi SORE Picite uli, ceveir la 200 = 300C, cir in aor sa vl TOCr 17 jReconcere ts 760 - 780°C | wT us o ob! 3 acct sesa 8 THCETIO Recoaee ls 10-780] Cana ler Tieinacr BCT —| Chie 1000-1050, Dacia es STRE ects reve b 200 ! "SO0-C icc inet sa a cra Recaaare le 150-7] | jreinacrsauin oph veo 44 =] 293 | 20 | 43 . ‘econo erate TORGE#O[Calicen1050-Liowrc.| a] EE | sicire in aer, uleisan apd TOWING THO | Chee 050 ti00%C, | 35] 19S —]_ao fF fae ooze et pd | WSETHO Recoavere in 850-870°C| 73S | a |S |e = ‘ise In ee 0 Fe L ‘Gatament teri [FEr Tad | Cilire ta 1060- 1050°C, | 38.8 | 417 Ea ow 0 |tcre old, revere la 700} + BO0°C, cir a ule TENG T7O | Chi a 975 - 1080°C, | 108 | “HA TW | 3 z iisie whe, revere la 275} = 380°C, ci to aor22 Tetmologia materialetor ‘BE MANIC 130 | Cle la 170- T15PC, | GIS ‘cre aer, vel sau apt sire aor TOAEMAMICHTIO| Cale a 1050 - 1100°C, | ~ 685 | 342] aD | = creer, ole sa {cate SOT i Ey = FTINICr FEO} Care te 1050 - 1100°C, |] theive aot, le say ap a ++ sBsire in acy, lel san ph THOR 180 | Cale a 1080 - 110°C, |S = ‘Hcige ner, lei sau ap o TROT TO] Cale a 1080-11000, | 31 | 355] a0] 7 lite ser, ue sau ap TSSINIGFZOO | Calo le 1050 - 1100°C, | 385] 393] 3 TW T lire oer sau ap TESINICE250_| Cie a 1080 - 1100S, | “388 | “35S |~3S [HD 7 lite ae, vei va ap TSNICFEIO | Cire i 1050 - 1100°C,| 4196 | 35 | 30 + la coredtune $1 refeactare prelucrate la cald Tabelul 7.76, Abaterile de ta conspecitia chimed (pe produs) la ofeturile reciente lemsai | Coan slomeamiat, | — Abate aso, P=] Pd * 5 as ear oor Caton 025-038 002 002 035-048 003, 903 0.60= 030 Tas O05 Silica 20-30 os 0.10 0.60=0,86 a5 005 ‘Manga 10-20 610 008 os 90 010 ‘O10 Cron os ous - 9720, 020 0505 ‘005 Nishel 00 10 : Os : 030 : 035, a8 008 Tin 2.06 2.06 005 095 Molibden 0.10 30 Rake ae oy 38 .txtremar de projectare 93 Tabelul 7.77.Composiia chimict si caracteristicle mecanice ale ofeturilor = senitice manganoase (STAS 3718 - 63) eo max. max | max. roams posi] sas Oat 005 | 05 (Suomonss | 125-4] is 145 =: on. oos_| os aes eR Raa Cia | ae Take Ratan Daa cena | ee S02" | txevre [Boel ‘(Mesnager) | (avn |taaventy| va | | | el sarang |=] Be aa quovass| oo | “to | Ss |“ | 0 | 40 | 20 ‘abil 7.78. Compocita chic a oelarilr de mz general pent contra [Cia ra do Compa SR TT aie lesa (ON oa oor SLT JOara [ang nas ens far Eva cap 19 TOR lan DT _—ar Ean os iT in 130,25 ]0,26-0,85 [50,07 |<0,065|s0,055 [- fois | fe —— lan fenan 2s iad Ear [mass ass F fe [30.20 | j50,19" JAT min 0,020 F ca Las oaraas E-——fanae i fai] oe — ecw i. ——fon arr E arama focar ear ass ati iATaS ORES A {50.20 fii JAI min 0,020 nals a a 030 OARS [oc eo fi —fe Tao. Joana nao ssisnoss cn —e nao Joa-085 [nao fess en0ss [eco fe (26 ek4 Tebmologia materialelor Tabelul 7.79. Daritatea de lisrare a ofelurilor resistente la corociune sl refractare ‘prelucrate la cald in stare recoaptit area ojchat Drier Diameialsirme, mm | Duriatea [HBT 10/3000/15 TC Ts-35 116 — 179 2€ 130 44-54 121-187 20 130 43-53 126- 30¢ 130, 42-52 131-207 40C 130 40-50 143-229, 10¢ 170 43-53 126-197 14NC 170 i max 286 90 180 max 255 ‘Tabetul 7.80. Indicait privind intrebuintarea ofeluritor rezistente la coroziune gt refractare, prelucrate la cald Marea ofc Taree, ‘Caractere, Cesena -40 Mo SCI00 | Supape de motoare, plese da Tare | Razistent in medi S, Oxidaree incepe intens Ia 850°C. LucreacH indelng « sub saci a TS 650°C TEC 13 | Piese soliisie a yoo aes | Reziient la mediv ar | Rezisieaja maxim presive lao temperatura de max. | S, Oxidarea incope la | Ja coreziune se 300°C. tubar, pose pons eazane | 750°C. Lucena objne prin finding ab arcing | tatamenttermic T= 500°C. | (elie + rvenie) — pin laste DCW ‘Gaidaoa Tncope le | "150°C. Lucreat fading sb src | Ja Ts $00°C. BCS —| Seale i ashioe amos Sever ane lsc, istcimente chiregial, revit Ia cr, wie} petrle,ercale de wz temaporai joao. Pin ofr gi dusrize supra OS se chine odartate maith temperatura de max. 300650°C BOCTEO—|Ruea eu bil, do mare darts > Tice ‘eniuila petrol, cite de x2 | soz $037 |0,050| 0050) : K3 | soz £037 [0050 0050) - : Ke 50,28 0,37 | 0,050 | 0. * : KS loi2-o22 0,18 0,42 | 0.050 | 0,050 # bd K6 Jo1s—025 (0380.62 [9.055 | 0,055] = - 7 lont-o2t 0,13-0:37| 04S | 045 K8_[oo9-o19 0.13037 | 048 | 045a EE Tabelul 7.86. Carncteristicile mecanice ale ofelurilor allate laminate tn teri pe-ollere (STAS 8185 - 68) “Marca ofelului | Rezistenta la |Limita de curgere convenfioaali] Alungirea la | Revilienja KCU- races, | ei Rete) | ee 4 (anne) {sasiom) [dade ain, in a 3B2 166 ‘email | 655 32 1g | samobtats | 653 350 127 sas__| ‘Tabelal 7.87. Imbuntiirea proprietor mecanice fancte de tratament Truman! [Retina le] Deiat [Reis [Rexel] Crepes, Pad coring | rinel | aod.” | bowel (éatVan'}] (45) (aatinn? | Rio Rein trate | cbowclt ata Bes LAamsfzare ie 870°, ie inlet, sever la 565°C, ici tnser a | au | 2 | 7 | a9 | 29 antares la 870°C, cle) “aoerm a SIO°C (1h, ici tn ner 445 me | 207 | 123 | 284 o [smzaes a 870°, lr 1 Tzoera In 345°C (16h, | ice nar, so2_| 255 | 291 | isa | as | 26 Riciein fom pala STOPC, apoi cilire tn ser 46,5 248 249 147 308 20,0 liate pentru scale Tienestel | Conia 06] — Abeta, 3) Carien . 3001 Mangan ae 0 2002 pestel,0 20.05 | sii max 3002 | pene 2005 Crom ee 0 3002 | Ts ze | paca : | ‘Nichel max 25 Be | pese,S ae | Wioan 23 au | poses ‘ ain : #0.10 Matien : 2@ oe 0.02 Fosfor : 40,002 0102 ‘Tadelul 7.88. Abaterile admisibile 1a compositla chimict pe produs la ofelurileTe sip. cede a: ates erty att fate tT a 8. fe SSN AS setae. Weary wer ‘MON onHLOOLL ao} so nm et 7 7 . 7 . 7 ¥ - + JoszsonseorL| [am NP) . wo €0 60 © 7 - - 7 7 7 devorserL, 1 feng ap) - = = = £ 2 £1 = 2 a OELOCEL __|womuyer T TF re co farstf ff e be fe pe foe f= | + | oseoissen ] amoes 5] shuaysreay = ~ = ~ [y= > Ta a [oe | Laan | oct soto “WOROL. | ‘em - - fe}. fete} te | oe | ce | se | ce | ocvoret | cpm | Bani _| soar“ oe [aoa [damage Los 00r otf “oae “aot Tool wasn, ne eaeyy_| eorampdong + (69 $599 S¥.ES) 282d 1 pou apsos0rpMn #8 aumonafas arm sojMelO ope pra By OHM AYPISEORPOEED “D6 L TEARS, = Z ores ae : [or't-00't | 0€'1-06'0 | oc'0-09'0| 06 Su |'11 eps s9} a z ~ vL S OLB BS iksa G8'0-06'0 | O2*1-OF'1 | 97°O-OF'0 | OF Sd | $1 MINIS £F ee i 2 iz soot E9e LS ssvror'o | as‘ t-o2't} zz‘o-gi'o' 75 Sd | PI UNG ra ex i - Ea Eg we Sst OCOIN oro'o | oFo'o| sé‘ros‘o| €z'or9r'0| BE AO | tm BE # SEIT re 06040 ‘st00 [Sh0'0. SEoOrO) EOFTO, ‘$£10 ‘OE ORD fae OC OIN ‘ Tees te of01D VALS: 9. 8e8'35 tr, soptipd inpsose a> | o¢o'd | sso’ | Lo'o “xem | Os‘0-sz'0| Si'orso'0} WLS | be IO ag ig [nN] BP SRA wonepo | “was | ommnwvy | a | s | os | mw | o ‘mo Sa REENS Soma ting | ‘ome Sona wap amie 2p opavceM apnoea H epMND ByfoditeD ‘8's PRRJindrumar de protectare Hy aa as as sen ot : S85 SESESESESSSSRERSES BESS gRBRBSSS8SES 3383S 22 22: FERRRRIELERIITY nocd 058-098 | ose ~o¢3 | 008 — 088 0x8 - ove 08 ov8| 08~ ov8| 068-098 068 098 08 oF8} 088 - os oss — os 088 - 0s8 088 — os ous - ove 068 ~ 098 006 ~ 048 026 ~ 006 | 06~ 006| IP {Te 100 7 a Te % +a % w ee 6s a % 56 8 I 9 wot or 6 ow 301 SB st 2 ltt sorvinee 6 6 s se 0 st 0 wot | ormmose er ° se art 86 st ey set 6s ca 301 cf st ee) sz | or NOs 6s: se 0% 86 sa » uz | STINOMEST 6s v sr % se st 5 att 6s 8 % se £9 st 9 uz | stneoenor ee 6 st 36 2 Fa » nz prs @nsod 6s tt sr 5 3 sr Es nt 65 8 55 6 see st "99 ra 65 a % 3 se st » at 6s 7 % 88 6 az <2 ue sr 69 st sot 88 st Ww a 6 69 o 6 se Fa 1 set sr | 69 se i 3 st 23 x oe 6s s al aL . 0 ou 6s wt % 6 see. |mamdg) 109 ue 6s th % 96 ee st » Sst 6 69 sy & se s1 9 at : : se se zoe st N ox 6s ¥L 6” £39 or st ~» ; ~ s9 9 se oN we 6s a3 % 6 et x wo ue st 6s ” 6 se st 3» ut or. 9 sr 9. sr si 99, en Temouor | Taaevrenl | — toad ao | Tow | Te Tan $0 tO z ‘o fo - nox_| nox | avis sonfen | atin (eirosas ore) FY ayeaumgg sero] opera | sopgoad | oquse 7 a semana SPSTRUSEN apaieig | pense, | pes wing | wot eam (9 164 S¥.IS) vay asap 2p soooyseds apo 18 22m somo 2pn pUnooM ZyPOREEROAAY TL OPAL,dadramar de projectors Jo 7.3. Bronzuri si alame Cateva din metalele neferoase utilizate in tehnic’ si aplicarea lor se prezint& in tabelul 7.93, Caracteristicile de baz’ ale unor bronzuri cu larg’ utilizare se prezinti in sabelele 7.94.. 7.97. Cateva recomandari de utilizare a acestor bronzuri se prezint8 mai jos: + CuSnl0ZnT (Bzl0ZaT) - srmaturi de presiune. care Iucreaz’ tn ‘condifii speciale, = CuSn9ZnT (Bz9ZnT) - lagre pentru materialul rulant st armaturi de presiune; ~ Cusn3Zn T (B3ZnT) - armaturi pentru instalait de apa st abur pan’ Ja 25daN/er’ CusnPb25 (BzPb25) - lagire pe earcase de ofel penta motoare ex atdere intern’, lagire pentru turbine, locomotive, pompe etc. ; = CuSnPb22 (BzSnPb22) - laghre pe carcase de otel pentru motoare LDE, lagire pentru incircdri specifice maxi, pompe, biele, piese si armifturi reristente la acizi etc. : = CuSnXPb1S (BzXPbIS) - lagire masive pentru solictéri foarte putemice ‘uSnXPb27 (B2XPb27) — lagire pentru masini-unelte, piese pentru industria chiraica = CuSnAIST (BzAIST) ~ piese tumate pentru industria chimica $i alimentara, armituri ete. ; = CuSnAl9FeNiT (BzAI9FENIT) - piése tomate pentru industria chimic4, alimentara, petroliera, miniers si de construcfii navale, rofi dintate, meici si rofi melcate, arméturi pentru abur supraincazit, piese de uzura, sabofi de alunecare, elice navale etc. ; = CuSnAISMnNiT (BzAI8MnNiT) — piese pentru constructii navale, constructia de masini ¢i industria chinmic& si petrolird, elice de vapoare, palete de turbing, armaturi etc. Céteva alame cu utilizare mai larga se prezint& in tabelul 7.106. iilizarile cele mai frecvente ale alamefor tumate sunt : - CuZn59T (AmT59) colivi pentru rulmenti; + CuzZn66T (AnmiT66) ~armttusi obigmite, peso de omament, piese diverse flirt solicit mecanioe + CuZnXT2 (AmXT2)— "aga, bus i ale pene de fecare; - CuZnXT4(AmXT4) ~ piese simple supuse la eforturi, arméturi pentru constructii navale care lucreaz& pint la 300°C, piese masive, elice etc;102 remologia materialelor - CuZnXT5 (AmXT5) — piulite pentru presiuni mari pe filet, fusuri eu dal, tije filetate etc. ; Caracteristicile de baz ale unor aliaje de aluminiu cu larg’ utilizare se prezint& in fabelul 7.90, iar a unor aliaje de zinc fin turnate in piese, in tabelul 7.120. Caracteristicile mecanice ale unor aliaje antifrictiune pe baz& de plumb, staniu si aluminiu se prezint& in sabelul 7.08. CAteva recomandari pentru utilizarea acestor aliaje antifricfiune sunt date mai jos : ~ Y-Sn83 - cuzinafi la turbinele cu abur, la turbocompresoare, motoare Diesel, la motoare electrice, la vagoane si locomotive cu vitez mare ; ~ Y-PbSn10 — cuzinefi de biele si osii, Ia unele tipuri de locomotive gi vyagoane ; ~ ¥-Pb98 - cuzineti pentru vagonete, vagoane si locomotive de marft gi pentru axe cu 300-400rov'min, ; ~ Y-AlSn6CuNi — cuzinefi si bucse solicitate putemic la uzur’ prin frecare. ‘Tabclul 7.93. Comporiile chimice st utilizarile materialelor neferoase [Metsiol —Sinibolal” [Compaaiia ciaiea, ania Peat [Marcarea [Ozarea metal de baza max. Pontra filet eli fipertt [Afumiais [AIS |99,9Ai; 15k, 0,1SSE OIC —— digh hetnic fudsen 00372 O01 ate (eure lpimac [ATDS,7 — [99,70 025Fo, 028 O1GH | dange (STAs o.dszs;o03Ts: 0,01 alee. lb (7607-56) [AI99;5|99.5Al, OF, 038% 0,02C [I ding 0.072, 0.037%; 0,03 ail bio [ATSSS [S93 0.3Fe, 048% 0,02G%, [1 dang lo0rze: 0,037; 0,03 alice fbasica |ATOBD|99.0Al: 0.6Fe 0.58% 0002Ca, 2 dang loosze: 0.03: 603 aelo. oat FATSEIO—|98.0AI;1,0Fe 0,885 0,02Ca; [2 dang (0.082, 0,0STi,0,05 ahele. —_jalbo TE BSAL OnSForShy 0a, Taina 52a; 0.03 stele. [Bist SBI SoD Br (Ceara \sTas [3615-70 OC; 0,001 [eas 199, sca: 0.03 0.0820, 0,002Fe;0,023ettleIndrvnar de proiectare 103 Tabetul 7.93. (continuare) { eas 199,65Cd; 0,002P6, 0, 10Za; (cd 10,008Cu:; 0,003Fe; 0,039altele: \coE '99,95Cu; 0,002Bi:; 0,0028b; STAS270- lo.cazAs o,00sFe, 0,002, ») |0,00SPb, 0,002Sn, 0,058; 0,005Zn;) | ___|ooozat: 0,005 So) [Cu (99,9Cu; 0,002Bi; 0,028, 0,002As;) |Utifizati clectrice si mecenice. (a00SFe 0,002Ni 0,008Pb; Alin fine [ox02sn: 0,005; 0,64-0.080%; [00st 0,002A 0,005 Soe) [Ga? —Jps,7Cu, o, 002; 0.00256, 0OLAs Seailatvieats pet soap lnosre, 2Ni;onsPb: 0.0580, lsererte la; 00803; 0,005Al; 001 S15) [ExT D idem dentin ODF [Sapa daar wTaloege [Cus _|99,5Cu; 0,003Bi; 0,05Sb; 0.05As, fin special penta piese sudste sre, 0% 0,056, 0035, si pose supa tal tn 10,018: 0,10, ; 0,01AJ; 0,03 (Se*Te)) Jatmosferd reducitoare_ [Gas — idem deannier 048 TAlij destnate lami lcwo —_|s9.0cu: o00sBi, 028%, 02ks, [mati de pcs tat din lo,iF;0,3P 0025; 0,150; expr lo;osat 0,05 (See) MiagaaalsWgT 99,9 Mig [Alnje despues poner Ig? oa5 Me Rijs ae Mangan [M0 5993s ODOT, ope; OATS MO ae sag (MeO SIM OOO OS T 738769) Wein [95M 0885 005P,2,3Fe O10 [Mint iM TAS OAT Stes OSC 7 [Alaje manga tig Ao Na, tet pislene "| Geel NO a Taina [Aj ox op apes rosie TaN 1 dang dem eerie 7 aN dang Ofc Bog alate av ict palo aij cunihel zs .6Ni dung |Ojeluri alieie atest 7 I FT dung den =| age Fan 1/5395; 005g, ODOT cngi— adr Sins, [giases. 10005Cu; .000Fe 0.0008; frog _jacumulatur, pics trate de] 0.00122 spunlere [PZ p9.08P%, 0,ooshg: ODOIAR fF dimgt — industria ciaie OSB; 0,001Cu;0,002Fe; frog —_facuraulatoare ),004Sb; 0,00180; 0,001Zn104 Telmologia materialelor Tabetal 7.93. (continuare) SEES Ts Dae olga Ra 0 SB; 0,005 0,006Fe 0,008Sb, limi, aise de turnttorio Jo. 00280; 0.00520 T9805, 0, 002g: O DORR, 0 TAB [ dgh Tania, Fave ).01ce; 0,008; 0.025% 0002S; laloastre eabluior,alije de pit 0087 {Alsi ipogefice [Pos ——]99.5Pe, ODORAG OIA O,ISBEfraingl —TAcoperin cx pmb, AT 090; O.01Fe: 02S 018m frei ellie 072 SEF |06,sPo, 0 5356, 0 30a, DOE, 3 dang fii 05g, jpeg (STAS 672- [PO SW |93.4Pb. 31-36, 0-3Cu; 003m, H dung 1) 002Au; O05Ag: lneare SOIT [85.9 6,1-128b, OBO ORE dong lo.002Ax: 0,05Ag, Inegre SoD (77.5, 121-2086, TSC O15 fe dungh lo.6025Au: 0,06Ag. neg ‘550 [67 Pe, 20,1-308b, 15 OS | dont [0.003As: O,08Ag, negro Sie 198.0 Si T dung Aline do Al Cu do calito rosie 1 pans 1 dana aba STDS dng albert ikea 5S Sr dang lenge Stan pEss se r ia ease F [Saba [S0 (98 BS Sb din caro 0,7 Pb [Sul [9955 Sb dim caro 1 PO [S953 Bb Gina 2 P [Su3 [SBA Bb Gin caw OF PE [Aliso do bab ca Sa mis [Sua 6H Sb dincaw OF PH Taje do ispandore wick [Zine (STAS ZaRT |, 590a, 0,00SPE; 0,003CE a RT [Talo Bare see a lo.002Fe; 0,001Cu: 0,001S0 |estinai speciale; enact [penta lccrcliz, clement sslvanice, ane pers umarea sub presume [2a Ria[9998Za, O01Pb, 000ICE, TRla |Table, bez, bare, sae, j.002Fe; 0,001Cu, 0.0018 [elementegavamie:sligje Cor [za oa post 65% Cu, inci a calIndramar de protectare 105 Tabelvl 7.93. (continnare) PERE — RD SP ODOT OFS a al Te otssh ootcx oossn cals! [ZaDi (98,SZa, 1,4Pb, 0,2C¢, 0,04Fe, [Za Dr alinje Cu-Za fioencootiskopicngussel" [sume suc ca lab —srsza in, 0aciro fe bolas ZADE [se Coancs Po abou inet ost a eset pat “abel 734 Compedilechinic gf earacerale mecanlce ale Bronatilor et ete pci ini o] | Cans anc Ldweacstas Popo a | Nfl isnt) Sn ei ori Pec Fo ium? a} {HB) leas Ja Kee is a [saxo faa} po 3 bo fo |e bs | {rc__[280_ sis fier} =} fs (eran 3 E fe [3 bo {eas Rafe fo aa) i aa pas {suas i F fo [> bs na Irae a) » PF F Bo [s bs lic fo 3b leas bs sp fone 3 F fo ls bo He fo |&_ bo TS a ha= sf is a Gap ois es fe bm fio es F fo [tbs fic fo $k APT a= fas=] Re io e tas |” Re bo | % bo Sane hox= Bs} poo] a a fic fio [5 Observafii: 1) La rubrica “modul de tumare”, notajile au urmatoarele semnificati ‘N—tumat in forme de amestec, F — tumnat centrifig, C~ tumat in form’ ‘setaliod; TC —tumat continu, 2) STASal ~ cuprinde la rubrica “compovifia chimiea” si impuritiile peescrise.106, Tehmologia materialelor ‘Tabelul 7.95. Propriciitile fice ale unor bronzuri cu Sn $1 Pb acca | Devatinien [CocTicontel de Gntave linia |Condactbiliateatenaiol STAS 1512-76 | {giem’) ax io% [pCatiem , *C] {mum °C) (Gusato [Bz 10p) 838 185 ous (Cus OZa \Bziozer) 85. 183 0.132, (cuPors (Bares) 9s 184 0.0085 (CaPoIsar ((BzSaPb15) 9a 1 2 (CuPR20Sa5, 33 18 ed ‘Tabelal 7.96. Compociile chimice 31 caracteristicile mecanice ale bromcarilor cx lamb Compania chia (Caractorstel mecani minis | Marea isteja [Alungi- [Dariaten |STAS 1512-76) Pb |” sa malo of rea | (HB) tumare fractine, | [6] Nr 5 \ear2s) b3-27)0-0,8| _- | - |res lr so_| os | 2 [cuPs20ss5 ——]I8-23]3;5-6|max mex [Rest 130 [3] 50 25 [3 | ire m_| 7 | 55 [CaPoISSae ——IS- 177-9 [max [ma] 10] 3] 35 \cBzsaPbi5) 2 |3) ke wo | 3 | @ fre. wo | 3 | 60 (CuPbi0saio jax. | 0 | 7 | 6 foamy pen paat | 15 | + fae 20 | 6 | 7 fre. 20 | 6 | 7 [CaPOTSTERS [5-8 (S-O fmax. 2-3 [Rew 3012] 1 Ic. m |u| o frre | 220 | 2 | 0 [CaPESSaIO ——[o-6 B= fame | 0] | 90 joan) 15 mo | 2 | 9% aw | 2 | ‘Obsenio! 1) Ta vabrica™ modal de tamare” notajille an uriitoarole semnificapit F ~ tumare centrifg, C — tumare in forme metalice sau de grafit; N— ‘umare in forme de amastec; TC — tumare continu. ‘ 2) STAS-ul cuprinde la rubrica “compazitia chimic8”si o serie de impurititi,Irae pro wor ‘Tabelul 7.97. Comporiiile chimice s1 caructeristicile mecanice ale bronzurilor eu alu mini Wares ‘Connpaaiia chiaiek, [50] |Modul | Caracterisic mecanioe mine (TAS 198-76) AY [Fe [Ni] Mn Ci [de [Rezistonra fmmarejracjune | |Alungires [Densitatea| Ben | a |B) Top P= | Ree 380 80 400 16 90 Ire | 400 16 90. 2-3] = | Rene 330 10 30 10s 500 2 | 100 rc | $00 12_|_ 100 las— a=] Rent 300 12 [100 in | as Ic 530 4 | no lrre_| 550 _ | uo IS— 6 F— man Rest 330 10 |p 108 6s] 15 600 10 . |__lere | se it eae fis Rea 450 ri 30 in as | lc 330 2 | no ‘Observajio: 1) La rubriea* modul de furnare™,notafile au umndtoarele semniticajit: (N= turnat in forine de amesteo;’ F ~ tumot eentrifug, C ~tumat fn forme metalice; TC ~tumat contin; 2) STAS-ul cuprinde Ja rubrica “compozitia chimies"* si impuritiagile preserise. Tabelul 7.198 Caracteristicile mecanice ale aliajelor antifricyiune pe baci de Sn, Pb si Al (STAS 202 - 64) [Gps | haa Tie Fem | 101500 Pope] tomes | p_|tseNima’y| pc} re eps devin | Yess |24—30| >| fo0=500 [Bin peta] Veesus—2soa2] les] ie aoa ("Gyn | yrosatoste| i618] = S| oto-a30 | Nresnscd |22-31| 20 | 18 | 400-450 | Y-PbSuS- . - - 400-450. “ewoe_|s0239| 163 | _i7_| soome00 Tasjepe ba] Wales —[as=28] JO 6] GI-aE| pes ao esiuniy [Y-AloiCaNi| minds |= a ‘Tabelul 7.199. Proprietit_ile fizice ale bronzurilor ae ars] Deas | Coats de] Constos | Sinaia |" ems ai a" | fuminm’c]_| (Calon se} Bear ata | ETT] Ta ois Bron ou sane tine | Beltzar | 83 13 outa Breaccapimbbnur | Deeas | 944 is iss Broa sophab ima | Exsarels | 3A va . Besateca | 93 ro ou |08 Telwoogia motraelr Tabetut 7.100, Caracteristicile mecanice ale bronzalul laminabll cu stanin (STAS 93-6 Bronz.tn bare, Fora social | Oral de] Sinbolit | Dlametal sa Reivona] Aisigina] —~ Duatow corsa |eoratsi | grosimea | wecfane | min. ‘Briel ‘iit _|$NV a Roan |“Moale—| a a heragoult [Tae | —t | Sia] 30 3 teins | 45 0 2140 | 4 Faint san] Wale | | Panta | 35 dreptnghivlart rere T sas e i6a23_| 40 in obit wm bel iY red SST ]Rerintcts a} Alamgir ] Daas | Tasos Sendo (simbohal) tracrune win. Brinelt in. 1on0003 | Tagital | Diamar] detndoie| dom faaven't |p [Waals |e] 500 P50 a 9 Vaae | va | ass | is | > | oe Tae | 38 7 =| om | tet [Foarte tarel ft 7 6s Ww or reepectiva a ate w= | mo EE TEST ST? TE Geel Tae | ot o Ce ee ee ee pS pe TO] remperives (Groton) 8 : sles Sion & benz ‘Gand do Sinbad [ Diam [Recinsta a tnctn| “beet pale ecmisare | ecruisteti | [mm] ‘min. {Nou Toa areas Tadoie couplet a 10 tat 7 1-25 30 de dimes egal co dll. pene 2.5 © Samer al ste, ik 2 roduck rtp!Indrumar de proiectare 109 ‘Tabelul 7.101. Caracteristicile mecanice ale bronzulat laminabll cu staniu (STAS Mas] Races Re | NR | er | DER Te comme | tracfne | min | Brinell ‘liao saviooas [aaNimm?} | _ (96) sin. | fkpfdm?) AIS [Waals [35-45 30 70 Yrae | 42-84 5 no 82 Tare 30-63 18 140. BeATIO = ‘mints 20 100 78 BeATIORes | a @ To 73) Bi: prate, corpori presate | ‘Tabelol 7.102, Compocitiit chimice ale aiajelor de tip alpaca (STAS 1096 - 60) [Dennatves | Sinbal | Compaaiia cise Taipan ma, BT CaN [al Fo [Fe [we AT-BAT roa fleas GHIR|APOOEI2] 6265 [oF Foe. ]030)0,30)0.05] 0.007] 0:02 [0.07] 0.02)0.80 jaca 5518) APCSS 195,536,911 Sfenqo 10/025] 030| 005 O8G2 | O02 0,07 AF] 0.7 Pena GTTR|ARCGTT| GO @2_ [ge Foe [020/00 005600 | OE [AT [70.30 Tabelul 7.103. Caracteristicile mecanice ale bronzului laminabil cu stantu (STAS 98 62) ‘Warca | Grad de conse | Raaioajala | Alona Daria ‘reetnne, ‘in. (%} | Brinell 10/1000/3 ‘Denumives | Simbolal | _(4aN/mo"y _—— ARE | Mode | m 35 3 0-95 Yamre | U2 6 28 95140 ROT © 7 > 188-2 w 35 B05 50 1s 105-133 ‘Trvalior ARCGLIS | Mole Yate 5ue Te moterialelor Tabelul 7.104. Corespondemicle pentru mircile de allele neferonse laminate st forjate dupa diferte standard (STAS R-6388-68) Bia [ Mae [ OT] oy stasal_| Stas Brenoiai| Bro [BOF] [EWI wanes Saas ‘maa | Bet (e| oscars (g|ezso|®| sama | | eee STAS93-2 ge ig a e a} fy Brora de TAS Bras {| adenine | BuAti0 a) [3] ainsmale | * lemicabit | BzA110Fe3|%] Beajoe |< [423096] ¢ | aiBziore {© | Cuattore STAS 20368) je] 3-118 3 ig [aiasaWicabaet Awe }-| Lae] Sas Jura pra} am 90 | | Loo | fazsa03| | so cuzato “ctmwe'| amas | | cas | [azaame| | Maas Gatats ‘Am 80 L809 }423203|_| Msao | | Cuza20 siasis-or | amm | | L7 | (asaiolg] mono [2 | cua 4 tam || tm |glexnle| "|g | cuca feos [8] Cor [8 lesots| woos |E | cus? AmsO jo] L60-1 |S 4232212] masoye | |euzaasrb1 Anse (| Coot [Blaasczl§| “Mase | fewaores ae TABLES" TE| sonst 2 |sonerea ae : 2 [a fscoaceate|@ |sovteseun Am X3 : : = |S | Somasery fax : axse | | voi | |? | | seams || sone Tobe 1408. Tretenantl ric al boner i alamcor “ipl asia” | Teonce onset | Ronee te Samia Fraps 6] Tiny Ge Fenpeane do] Tipe do fees | iclse | meine ro | wy | ry | Bem t= WO] 1-7 5 : Beeni0-1i%| ato-950 | 1-2 : : a : : 200 ! Beeus-10%86) 7 ‘ : : 200 u Arnie . : : 350 toh Alene resisut Indramar de proiectare “wrung sogonpasd anu 2s8oqat ap Fam od nes ambogonpoxd etn ange op ekogs 9 amu =p MON (E ‘Hoek aunjoqans tiuvavds anced mp oqunioqaas (Z “anda eo ppasueo FEMA, SE WZ WaBON OP NO UC: yeAzINgO TV 9p mnar{aoo meson 25080 TT ay stereo ‘98 yuo yon asad mt ‘nun adaxp winprsuos 96 946"T wf pu [ROHR ‘6'0 "xeur of yesofeus 2p mmudno wansojoy euipe 26 nN “oem EMakep Tela as os ar eI Wwe. arauiear [9] Viti Wan, Teal oye wi zoo. say uy azuns (our) up ~ nado aopofoyo apo a2nuny> syn)odwe.) “9O1°L PAL,12 ev}-]- |=] =| = | cofavo} | - | soi0-v0 }rso0-ro| rsoy limseul 21-20] “ezig | "1? iNmomusty-a| rv2p = wncit-co |Inet~L0 1000 76,18 8172 a9e7) = noo | 8640, 9567! - x200_| sass 90.91 | 676.87 10131} — Tabelul 7.118 Densitatea, cemperotura de elldura masto8 modte a unor metale i aligle N al Tempe] iam ae muna] ‘Mstecialal sitgtee de topire . [bist Bexar) “ two | ees 1o0*¢| scare 1 fanaa 20 | oe 2 [Pump Tao | Se 3 |sucts 300 | 1200 4 [ecm oss | 2 [. Taai| 5 [cope 850 | 1083 } 20730 Jose} 0353 {010 6 [Bron 350 | 900 | 18000 {0377 foe | 1088 7 [Portela 2,30, 1550 : 0,795 | 0,879 | 1,088 & [Ojeten coninutredusdec | 7356 | 1530 | 27209 {01860 oss 0.553 9 \fomtaba 760 | 1200 .| ‘2172 Jo502 | 0.44 |o-s86 10 [eae 738 | 22 ‘| 5860 |o226|0230| “- 11 [Semis ais | 420 | nae |oset 0389 losis 12 [ojton 12% ras | isoo | asiae |0473 04s [0,306 1 large ws- | ss | 1087 Joos} - | 14 ace wos3 | 1003 | 67d fos] = | = 15 [Bier pur 19300 | 1083 | 20a Joss} = | = 16 [Fou omupio 79 | 1200 | 963 | | > | 17 |Mogpeaie am | 650 | 2053 |ros] > pS 18 [Motes 330 | 2600 | =" Joass] 2p 18 [Niebe! 70 | ass | aeaa oass| = | 20 | Wolfs 3s | 330 | 2519 fois] > | 21 [Pinion wao-| as | iso fous} = | = 2 |crom 750 | 1800 | 2929 |o4sa : 3 [Mangan 2igo | 1250 | asia foasi| 2 | > 45-48 ueindramar de protectare rt ‘Tabelul 7.119. Caracteristicile fisice ale unor altaje de aluminla ‘Coeficientul de Titer [emit] Gina aut | Ressvine| ‘compozitia chimiea [a termica exo" clectrich |Densitatea [CelemsC}| fmminm sc} | {uaem) | [gem] gaa Foo | 30 Exe ao Afsana | Meneaae et Aan tas oop amens—[ 63s : abel 7120. Composite chinic careers ecaiz also dene {fn trnatein pee — ca , Moadde | Carsis neion sisist | canons. vo nc | 6925:2-77) — _ os ia er Raa th Atugiea | Daten sete | P| - ifm eee} Tae t 15 |meg09} 002. : zaaet inset lspeene} 250 | as | 70 By PPS ef 48S! | presto — sep a] acu | 33 | 903] 8 lpg ‘amee| i | os | Tncochilt |_200 10 70 i at etalon GUAT ue 35-p5-04f002-lee| 807 Zamak2 | “P's 25-35)" 9.1 |Restal| (505 cg fnamestes | 350 80 100 ose ‘Tabelul 7.121. Caracteristitle mecanice ale aligjelor de aluminta turmate tn plese (STAS 201-67) Caegeia | Marsa | Foal isumer] —@, | & ] HB] Ate] suman fia termic| min. | min | 5/250 | caracterisici aanvmn?| 96) Grupa I Aliaje Rarate ramtee de formare yi eodhil 1 Aije —] ATO = 7 =] 35 poweiteda |ATCoMeI/ Ameteo | 13 | 23 | 2 | @ i feometide! i | Cookin | 13 | 25 | 3 | as seyeuri__| 1Hier | ANG Paasces [1S] 3 OST 00] Reaiaet ar ‘element Mg2Niz | Cochili: lind La 250°C. principal de SEseewpm | atcus | Amesse | - 1 | 05 | 55 | asciere tun, : cookie | is | 80 | comma mick Avcut0 | Amen | - uw] a | 2 | Recs te Th ss - 80 | uzarl, Agchicre: Lok wm) | | too | tank Contacts mck Aligecu [ATSOME = B 0 ‘Rezistenta ‘lemeat Ta | 6 | ts | 6 | ebimes bons so sricipal de . is | 05] 55. | ‘tnicnebine sere cit no] ow [is] 6 ATSiSCut tr | te [OT | 6s | Revineaie | 20 | + | 90 | wan. Seton mw] te [i | os he Arcus " te 11 | oo | Propriets de pb ] is | 1 | 0 | ammegae 5 18 fos | = | epchicr bun. nm | » Jos] 9 atsisces 12S | ab | Resize ta pi] Bb so | “tom i 16} > | 8 | temperenet Th a : 90 joormald yi pam Ia | Bp | 2% |: | i | 200. te | 13 | 1 | 55 | somammbines atsimig | Ameaso |= 1 | 1 | 8. | seapeinst gor Com | | oi |i] @ mw | ow | 2 | @ : i nm |3| pl» |2] 6 mw] on | 2 | ss arsito | cookin | wo |i | % Game | Anenee | 7 | ie | 1 | 6 arsine | Goan | = z |i | % nol om |: | wo 7 wf 2] 5s : mw 13] @ ATSU2 fAmestec si | TL 1 fos | 9% Gumexi [Coat | 73 | as | 05 | 200 te | | a3 | ie 7 a ve nm} i [2] © oe " w 13 | so iow | ATMgS | Amonce | Ts | 1s | 2 | 65 sage Cost |= w | 2 | 3s : w 12] @ amagssi jAmene | 2 | 25 | 8 | 70 I... ne | come | = | os | s | 6s 1 mR 26 a |iniramar de proicctare bs ‘Rajeew | ATEN | Amenies [= BP aw] Rope ae clement Ccochia | 73 17 | 2 | 70 | mare tae nepal de - w | 2 | 60 ies vine B w_| 2 | w ‘Craps Age ab peste Rigjear | ATPSSFS [Sab presine] a er clement Sub presione sumare buns. procipal de | ATPSIS [Sub presime| TL 2 | 2 | 9 | "en ere siicit |“‘Cu3Fo - 15 | 2 | 75 | Seposte prose ATPSi® {Sub presisne] w | 2 | 6s | instce (Gu2Fe [Sub prestne| TH | 1 | 80 | semis. ATP Sl12Fe ‘ 1s | 3 | eo | Propioti de tumare bine. Ate sil2 “ ts | 3 | @ | Recisersala MsFe u 2 | 2 | m0 | coroziuae Propiti do surnre bane Taje ca | ATPGGFe [Sob presine) > a a clement prncipal do ‘lier | msec ‘Aliaje eu “ATPZa10 [Sub presiune|—— Bo TA | 100 | Tndicat pentru” | clement Si8Fe Piese ca pereti sricipal de ror aliens ne ‘Pobelul 7.122, Proprietiilefzic ale allajelor de aluminiu Tae sonaaia Pease] Coen dias [Retin Drea) ‘chica termici | finiord, x10 mm/mm*C] | electric ia Finiard ws [calom 8e°C}]_20- 100% | 20-200 | _[ustem) | fwiem?) TALS 038 a 2 488 Ps ‘atsscs | 041-042 | 229 - - 27 |o9-12 ‘atsiscat “| 035-040 | 22 a | ane. 27 jo9-11| AsSi12CoMeN |” 038 » 7 6 am | 12 12%485:14C 19aMg (226Ni; rest Al 030 19,5 : 6 272 12 ‘ATMs | 023-027 | 245 256 - 235 |o2"14 ATMS3Si 033 24 25 aa | 26 |" ‘Tabelul 7.123, Proprietile fice ale aligjlor pe bazi de magnesia turnate Marsa] Temporatira de [Contac [Deasiaica] Cosfcoan de Gitare [Canducitiiy Reaiaivi= solidificare fia liniard} Tinian cc 10° in intorvalul, tates termicd) — tatea m4 LC} okay Sos {o/om} clfem 3°] te) | re] |20- 100|20 -200|20 300 {oem 104) WES] 650-| es TTS=TS] TIT] aes | 213 | ZT | Ose) oa Mi3| 628 | 361 |ia—i6) 178 | 26 | 27 | ~ | ops 5 Mia| 610 | 400 |x2-14) 124 | 238 | 258 | 302 | oto | 2 mis] ooz | 44s [in-12] ago | 223 | 223 | 29 | ots | at mee} 600 | a0 [ir-12)_is3_| 261 | 261 | 277 | outs 16Tehnologiamaterialetor eos A) somiod one 500 as | s [ronson rh a OL RS] seers] aq oe | s | Homeest sowmaow osu ‘osnnuod eng 6 zis > pio| 56 a ‘501 conor aon 500 go | s | roms ast zo |s ~Pi0) 09 oL [¥o 66 oz | 3 ais go | wo z 2 06e g9 1s sianagt oy zo faa ore zo | 8 | om-90 ae 062 8s | wo] “IO 002 #5. 055 ox [wo 562 oe | s satsy pres au pun oF 9 far. tehuasyens vaso anad) unto oe go fs “asoal out zo | 9 | 900-0 “ammpanos mnsponr srt 3} ez, gs_| 3 | nto St vs sot oe [8 (orsunnye-ognd y wa) uo] st | on | gs js | aco 18 stano}ommod aso! “seman ot | 96 | 79 | $s [xR RIO ‘gar tei so “ase01e ai a: | su | ve ts oF nn Ez i 7 Soins ean jm steondy. antmnyy foienstay felurszont rakes |soxes| wry eopomis sepqeuorous 30 ylsonde f psuonna ‘ylodeD 211, IMPAEL135 Indramar de proiectare awpns aquesey | pez | ooosst | aso | s+ | of | oF tL “pyou prenen ars wept, |= aor | srr | oooast | om [si | ore sanz ojnmmesrzas ounoy sent |__soz__ | _oooast_| aoa_| 9 | 40s (oremoweo y 108) samosoun osans | LET ooorti | aos | 09 | see E g g oonssi | aus | se | ow | ove somaot 25014 oosott | ove | so | 9 | oso ooooti | azo | oz | ove | soz ooossi | oor | oz | oes rus ewes os uy (oman cones: | ass | se | ocr Meyoyos Hoye ap thodns pn coor | ocr | ot | sce 2p admod nsod eveiup coor: | ar | sc | ove Hos) pawn vj omoiseas o5543 oot | ace | so | O95 easoyns ovis ut aps 2 iS le igTehmologia materilelor 126. ca ey wD 0 | oo i a] wo | 0 iu 3 | oD v4 i » seu 10 W we so wet] #1 wow | 5 4 wa | est, [a = Sn em, 2 [| [eg etn Care oop np a a8 OLE SEL. DHE “Mot oy | oe | siz | oo | s | anestrm gmusapr r7oe yeas we oz | o | oz | co) s | teepnom 1 eumzotoo wana 224d no ‘ea | er sO |e [off | OMT 90 os osez_| aos | 1 | os | os | wz |'s wom ‘osezt| oo | so | ose | 069 | ve Ds'0- 0 ose. | ase | st _| sis | oe | ve fwsol wo Pome o wi ots soso at oo | ot | osp | s oF emg 10 a é z z os = Te Tfe | : — xl eal magoeie, Ti GS | Aa OF "Fenipratra | Timpal de] Medial de ricie | Temperatara do [Timpl de] Medial de ‘Vobetul 1.106. Compouilile value gl earavtertttcite allajetor pentru my ‘anacosa [80] to {3301 $9 ‘Tabelul 7.127, Tratamentul terme al allalelor de aluntiniu Ware aces Bese" f ne & 4 fig: } 2 8 leas : Teese g2 3 Hi: a | PereS aivissoa a ceiiabhanancinais MEET ced oT AON ELT ine ae a } wor foo | © | oe : | or | os | s | so : Looe |i | se | ss : Pose pes bk r= Bir | > Fa CI ST tant ww fs facia) ex}eziv] aw] wz | ow fon] eae | mbna | aie a seymuna | sSoury [vlan pp ringoybp our RATT aig pa Sia asa a TERR 9 ino,130. ‘ehmologia materialelor 7.4, Materiale nemetalice fn tabelele 7.129...7.151 sunt prezentate céteva dintre materialele nemetalice cu cea mai largi utilizare.(lemnul, sticla, materialele plastice). ‘Tabelul 7129.Materaleplastce din cauctac matura! (nevulcantgabile) ‘Materia primi [Dennnirea comercial “Tetaclorar de sliciu + clorual de meliimagneriu Uletsiliconie TTeraclorura de sliciu + cloruct de metilmagneziu + ap | TTeraclorurd de sliciu + clorurd de metiimagneziu + apa | Rain silicone Tabelul 7.130. Caracterstcilefisico-mecanice ale ebonitet ‘Caracteraille Rico mecanioe ale ene [Reaistena la trahine, [GaNToar i700 \alunira la rapere, 6} 59% [Modu de lati, [co"} [2500 [Rezistenta la incovoicredinasici, [daNemom"]]25 [Rezisteta la incoveier, [aN em 1000 IRensten a comprestno, [aNen] 500 [Rezistena la c&durk (grad Martns), [°C] 460 lcaiduespecition en] loz0 |Conducttliaten ermict, (tim °C) joas Rezisivtatea £m 0 [Constanta dicicticd inte 0510" Hz in [Reziseafelastipungere,{KViem?]__ [300 Tubelul 7.131. Caracteristicile fiieo-chimice, mecanice gi electrics ale polimetucritatulsi de metil Deians, Rea", Indie de reistin Factor de ransise lami, [9] ‘Abworfa de apd dps 24, (ms) ‘Abworta de apa dpa 76mg) ‘Reisen de rupee la traci dam] lunges ere [9] Rezistenja de rupere la incovoiere static’, [daN/om"} “Modal de elasticitate la ncovoioe(daNox"] ‘Realist, (som) ‘Dera Biot Punctl de inure View, °C] ‘Resnivinte elected de volo, [0 ex, min Rezistivitates electric de suprafayS, [C),min. Rigiiteiea iletck, (RVinn} Contain dclecred 1 vido pense Silecrice Wate pra Taisiaa Eii -ca Sa "Feraclorurh de sliciu + elorars de TTerscloruk de silts + elorurl eaIndrwmar de proiectore 131 ‘Tabelul 7.133. Caracteristiclle fico ~mecanice # elasice ale lbrel Vulcan Deisitten, [kad] _Absoria de spl doph 24h, (6) Reistenja de rere I acon. in nngimes Nem] Recistel de reper la trctone,trnsvera aN] Rezistena la incovoiere, (deN/em?] evict, [ellen] Reristenja ia compresiune, (daN/em’} Modula de elastic, [aN Recinivate (2 —~ st : = ov os ors : of or | gotpor | ost |e o» os ors oo | oe | ors | .or-nor| oct |e « ee | - te =| nm5 oe ort vegan ecomomy é fine sims] = seo | seo : st a oo $60 -um {07691 501 op aeainjpo nad aaron, sz-_| wee [Quy Pande ees WORD wsm9n9 epurdaooe oyowre paaey 2p unseen ony 9p tno 08 yey woo I i I psoav0g riya snati90 edt “animao pmivanysgod ap Punoae-o9ff eppprpeeeT wi —T Tt me wo | se | our | | ow so |_ eo | 1 | ede ose oF oot 7 _ ie oe sy | so} 1 | mn] - | ne z ‘oo | _og gvs| vo | 1 | se ae T : wi_| oot 9 [ye] vo | 1 | wens oo | os | ee |es| oo | 1 | dow $60 se_tvs | so | 1 fom Gromupu02) “OSL IMPEL inIndrumar de prokectare 143 EXEMPLU DE PROCES TEHNOLOGIC DE REALIZARE A UNOR PIESE DIN CLASA ARBORI Si se proiecteze procesul tehnologic optim de realizare a piesei “Ax principal al presei mecanice”, in conditille unui numar necesar de bucati n=2000 buc/an. Desenul de executie cu condifile tehnice impuse se prezintt in figura 8. msg ee ve} Oe as) 6 a8 u wo 1000 Fig. 81. Azul principal al presel mecanics.a6 Tehnologia materialelor Etapele de rezolvare se prezinta sintetic in continuare: 8.1, Stabilirea si/sau analiza rolului functional al piesei folosind analiza morfofunctionali a suprafefelor Cunoasterea rolului functional este prima etapa in proiectarea oric&rui proces tehnologic de realizare a piesei respective, deoarece se face in primul rand 0 proiectare functional care trebuie si se coreleze cu proiectarea tehnologica a piesei. Rolul functional al piesei este dat de rolul functional al fiectrei suprafete ce delimiteaz4 piesa in spaiu de aceea, in primul rind se stabileste rolul functional al fiecdrei suprafefe folosind metoda de analizi ‘morfofuncjionala a suprafefelor, ce presupune parcurgerea urma&toarelor etape (vezi paragraful 1.2.3.3. din Tehnologia Materialelor, vol.1, Ed. Tehnica, 1999, Gh.AMZA si colaboratori, pag.50...54 8.1.1. Descompunerea piesei in suprafete eft mai simple (vezi fig8.2) 8.1.2. Notarea tuturor suprafetelor ce delimiteaz% piesa in spatiu (vezi fig. 8.2) Xi Fig8.2. Impartires in suprafefe simple y!mamerotares lr. 8.1.3, Analiza fiecirei suprafefe in parte S-a analizat fiecare suprafafa in parte din urmatoarele puncte de vedere: forma geometric a suprafefei, dimensiunile de gabarit, precizia dimensionala, precizia de form’, precizia de pozitie rugozitatea si duritatea. Rezultatele analizei sunt trecute in fabelul 8.1. 8.14, Intoemirea unui graf “ suprafefe- caracteristici” intocmirea grafului “suprafefe — caracteristici” tn cazul arborelui studia’, care reprezin.d 0 sintez& a tuturor cond ‘illor tehnice de generare a fiecarei suprafefe a arborelui, este prezentat& in tabelul 8.1.M5. inéramar de protectare isle) bellalslalals Jen ro fas on # LL6 Tebotogia materialelor 8.1.5. Stabilirea tipului si a rolului functional posibil al fiecirei suprafete Analizind suprafefele piesei se observa ci suprafeele S4 si $21 au precizie dimensional ridicaté (-0,03mm), au prevézzute abateri de forma si de pozitie @aailind | ) si cugozitatea mica (Ra-0,8um), deci ele pot indeplini rolul de suprafele funcfionale, la fel si suprafejele S13 si $20. Suprafaja S6 are prev’zuti 0 precizie dimensioala mic& (40,15), prescripfie referitoare la abaterea de pozitic —( ), rugozitate mica (Ra=6,3um), deci poate fi o suprafapi de asamblare. De asemenea, suprafefele S3 si $22 sunt tot suprafefe de asamblare, Suprafafa tronconic’ S2, neavand precizie dimensional’ ridicat&, nici prescripfii referitoare la abaterile de pozifie si folosind 1a prelucrarea suprafefei $4, poate fi suprafafi tehnologic’; la fel si suprafefele $7, $12, S15, S18 gi $25. Suprafejele SI, $8, S10, S11, $14, S16, S17 si $24 neaviind precizate precizia dimensional, de forma sau de pozifie nu pot fi decat suprafefe ausiliare, 8.1.6, Stabilirea rolului functional al piesei in urma analizei de corelajie a diferitelor tipuri de suprafefe conginute in graful “suprafeie- caracteristici” s-a stabilit rolul funcional posibil al piesei studiate, Arborele cotit studiat este un organ de masind avind 0 configurafie complicats si mai ales un rol functional complex, transform’ migcarea de translafie in migcare de rotajie, motiv pentru care, pentru asigurarea unor condifii tehnice indispensabile, are 0 tehnologie pretenfioasa. In plus arborele find supus unor solicitari dinamice variabile complexe, trebuie bine echilibrat ‘si confectionat dintr-un material capabil s& suporte aceste solicitari, Piese de tipul celei studiate se intiinesc curent in industria de automobile, masini agricole, compresoare, prese etc., avind diverse forme si dimensiuni. 8.2. Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei Alegerea materialului optim pentru o anumitd pies este 0 problem’ deosebit de complext ce trebuie rezolvatt de proiectant. Pentru alegerea materialului optim pentru confecjionarea piesei “Axul principal al presei mecanice" s-a utilizat 0 metodi deosebit de eficients denumits metoda de analiz8 a valorilor optime, care propune alegerea acelui material care indeplineste cerinfele minime de rezistenté si de durabilitate ale piesei in condifile unui pref de cost mnim si a unei fabilitti sporite. Conform Mmetodei prezentate in capitolul 2, si in paragraful 2.7. din Tehnologia Materialetor, vol.1, Ed.Tehnict, 1999, Gh.AMZA si colaboratori, pg.226 ... 233, s-a .ntocmit tabelu! 8.2, din care rezulté materialul optim. Materialele confinute in tabel au fost alese folosind tabelele prezectate in capitolul 7a7. indreanar de proiectare i = 7 z ow z [or z a t cs z <7 z sa oe z z “a z ca we 1 (wera Fa RAT By | wo op arg an fpowuaot worm! Isao] te: 02g |e? ee Se lie < fa eiomzounanonpeen) Fass oonARE ig nner: in wrma parcurgerii etapelor necesare alegerii materialului optim a rezultat pentru arborele studiat ofelul de uz general OL60 (STAS 500-88), ofel recomandat pentru confectionarea peiselor pentru mecanisme de transmisie supuse unor solicit&ri ridicate (axe, arbori cotifi, pistoane, piulife), de asemenea pentru piese cu presiune de contact ridicat& ca rofi dinjate, suruburi melcate, pene, stifturi de ghidaj , bandaje etc. 8,3, Stabilirea si analiza procedeclor tehnlogice posibile de realizare a piesei-semifabricat Pentru a putea alege procedeele tehnologice acceptabile de realizare a piesei-semifabricat este necesar& 0 analiz8 a procedeelor tehnologice posibile, avindu-se in vedere clasa din care face parte piesa, tehnologicitatea construcfiei, greutatea si dimensiunile de gabarit si tipul — producfiei Stabilitatea procesului tehnologic depinde de procedeul de elaborare gi alegere a semifabricatului. in funcfie de acesta se stabilesc apoi felul si numdrul operafilor si fazelor, succesiunea lor si masinile pe care se va realiza piesa finita. Piesa studiata face parte din clasa “Tije rotunde”, grupa Il, tipul arbori cotiti (vezi §3.1. din Procese de Operare, autor Gh.AMZA, Ed. Bren, 2000, pg.82). Pentru piesele de tip arbore si axe, in funcfie de scop, important gi dimensiuni, semifabricatele se obfin: prin tumare ( Ia arborit de dimensiuni mari); prin forjare din lingouri (la arborii de dimensiuni mari); prin matrifare, Ja productii de serie si mast. Pentru a stabili procedecle tehnologice posibile de objinere a piesei “Anul principal al presei mecanice”, se va face 0 analizi a tehnologicitSi pieselor-semifabricat tumate, forjate si matrifate. Din studiul tehnologicitifii pentru tumare a arborelui se constati ca piesa respects recomandarile privind tehnologicitatea pieselor-semifabricat ‘tumate (vezi§3.2.1 din Procese de Operare, autor Gh.AMZA, Ed. Bren, 2000, pg.82), cum ar fi: alegerea planului separafie al formei de tumare chiar planul de simetrie al arborelui, dimensiunea maximi a arborelui (lungimea de 1000mm) se va ageza in plan orizontal, uniformitatea racordarilor constructive (R-8mm), adaosuri de inclinare, tehnologice si de pretucrare mic In comparafie cu metoda de obfinere a semifabricatului prin forjare sau matrijare, metoda de tumare prezinti unele avantaje, ca: obfinerea unei forme rationale din punct de vedere al solicitirilor, cu un numar mic de operafi, un utilaj mai simplu gi mai ieftin, ¢:.rata de realizare a semifabricatului fiind scurtat’ Pe lingi aceste avantaje trebuie avut in vedere si unele dezavantaje gi anume, faptul cS rezistenfa este mai mic, iar pericolul rebuturilor crete. 4 Jnrumnar de proiectare A 19 datorita unor defecte de tumare greu de inlaturat, fn scopul reducerii defectelor ae tumave (suflur, retasur, incluziuni) find un arbore de dimensiuni mari, se vatuma in pozitie orizontala, prin mai multe guri de slimentare (g.8.3). ~ sone = é Fig8.3, Obtinecea semifabricatelu prin turmare. Piesa-semifabricat in cazul piesei “Axul principal al presei mecanice” poate G objinuts gi printr-un procedeu de: deformare plasticl, deoarece indeplineste conditille impuse de tehnologicitatea pieselor-semifabricat forjate si matrifate (veri§3.2.2. din Procese de Operare, autor Gh.AMZA, Ed. Bren, 2000, pg.84), cum ar fi: modificarea configuratici geomettice a piesei- semifabricat objinut& prin forjare liber’ poate fi Rout astfel incét adaosurile de prelucrare, tehnologice si de debitare sé fie minime: razale de racordare ale muchiilor exterioare pot fi alese cit mai mici, penimn ca pierderile de material ‘ndepartat prin agchiere gi manopera la aschiere s& fle reduse; forma count a piesi-semitbricrrezutas pemiteobjneea gradul maxim de apropiere de piesa finitd (fig.8.4). Fig. 84. Obineres semifabeicaruul prin forjare Hberd. in realizarea unui semifabricat obtinut prin- deformare plastic, o condific esentiala este repartizarea corespunzatoare a fibrelor de curgere a ‘materialului, de~a lungul acestuia, Atat forjarea liberd cét si mstrijarea raspund acestei necesititi, provenite din solicitirite dinamice si starile de efort la care este supus arborele. in plus matrijarea mai rispunde si unui alt deziderat si anume, acela c& productivitatea mare satisface o producie de serie mare la o precizie mult miritt, fayh de forjarea libera care se aplic& in cazul producfei Je feat. ~130 Tehnologia materalelor unicat si serie mic, cfind precizia si productivitatea sunt mai mici, iar consumul de manopera si material la prelucririle mecanice ridicate, marind costul. in schimb, matrifarea impune un utilaj mai pretenfios, matrifa amortizdindu-se la producfia de serie mare gi mas8. ‘Semifabricatele objinute prin forjare libers se folosesc la fabricarea arborilor grei in productia de unicate si serie micd, adaosurile de pretucrare find mari.Forjarea in matrit& este un procedeu de deformare plasticd avansat, semifabricatul are forma mult mai apropiatti de piesa finitt, economisind metal si manoper, Procedeul se foloseste la fabricarea arborilor in producfia de serie ‘mare $i masa. Piesa studiat mai poate fi obtinuta si direct prin agchiere din bard laminata, ins randamentul de utilizare a materialului in acest caz este foarte sciizut (fig.8.5). RD os Fig8:5. Obfinerea semifabricatului prin agchiere;| Principalii factori care determina alegerea metodei si procedeului de realizare a semifabricatului sunt: natura materialului piesei; forma gi dimensiunile piesei finite; precizia geometrica si rugozitatea piesei finite; tipul producfiei; volumul de munci necesar; costul prelucrarilor mecanice ulterioare. Indicarea unuia sau a altuia dintre procedeele tehnologice de obfinere a semifabricatului este condiionati si de factori economici. Objinerea unor semifabricate cu forma si dimensiuni apropiate de piesa finita este mai scumpa ca cea a semifabricatelor mai pufin precise. Volumul producfiei este si el un factor important in alegerea procedeului de obtinere a semifabricatului. Astfel, cu cat numirul de piese este mai mare cu atat cheltuielile ce revin pe bucati vor fi mai mici, La producfia de serie mare sunt indicate procedee prin care s& ‘se objind semifabricate cu forme si dimensiuni apropiate de cele ale pisei finite, cu toleranfe stranse, deci cu adaosuri de prelucrare mici, iar in producfia de vnicae sere mel acy factor na mal sunt de prim import concluzie, : au ales ca procedee tehnologice acceptabile de realizare piesei-semifabricat pentru piesa “Axul principal al presei mecanice” tumarea in forme temporare din amestec de formare obisnuit, realizati manual, si A,~ adaosal de prelucrare ;Iniramar de projectare 151 forjarea liber’, lund in considerafie dimensiunile de gabarit ale arborelui $147x1000mm, clasa a-V-a de precizie, rugozitatea general’ 12,Sym, natura materialului OL60 si produetie de serie mic’, 2000 bue/an. 8.4, Obtinerea piesei-semifabricat printr-un procedeu tehnologic de turnare Asa cum s-0 stabilit 1a punctul anterior o variant acceptabila de obfinere a piesei-semifabricat pentru piesa “‘Axul principal al preset mecanice” © constituie tumarea in forme temporare din amestec de formare obisnuit, realizat{ manual. Pregitirea formei de turnare, in vederea umplerii cu metal, constituie una din cele mai importante tehnologii din ansamblul procesului de fabricare a piesei tumate, De corecta execufie a formelor de tumare depinde in cea mai mare proportie calitatea piesei tumate, deoarece prin metoda de formare folosita se influenfeazi nemijlocit: calitaiea suprafejelor pieseitumnate; precizia dimensional a piesei; compactitatea masei metalice; structura de cristalizare a aligjului turnat; preful de cost al piesei fabricate. Procesul tehnologic de obfinere a pieselor prin tumare in forme ‘temporare poate fi structurat pe urmatoarele etape distincte: ~ realizarea modelului si a cutiilor de miez, pe baza desenului piesei ‘umate sau a desenului de executie a modelutui sia cutiilor de miez; - realizarea formei de turnare si a miezurilor, asamblarea formelor; ~ elaborarea aliajului, transportul si alimentarea formelor, - tratamentele aplicate la umplerea formei, solidificarea piesei; = dezbaterea formelor, extragerea piesei solidificate si scoaterea miezurilor din piest; ~ separarea retelei de tumare gi a maselotelor; - curafirea, = tratamentele termice gi de suprafaj8, remedierea defectelor; = controlul final al piesei; = marcarea, conservarea, depozitarea, ambalarea si livrarea cltre beneficiar. Preful de cost al pieselor tumate depinde de cantitatea de materiale gi manoperi necesare pentru execufia lor. in cazul formiirii manuale, manopera pentru confectionarea modelului gi a cutilor de miez depageste cu mult pe cea pentru confecfionarea formei, de aceea piesa trebuie si fie astfel proiectati incdt s& permit confecfionarea usoari a modelului gi a miezurilor. Modelul si miezurile determini configuratia exterioard, respectiv interioara a viitoarei piese realizat& prin tumare,132 _Tebmologia maerialelor 8.4.1. intocmirea desenului piesei brut turnate in vederea intocmirii desenului piesei brut tumate trebuie parcurse urmatoarele etape: 1° stabilirea metodel de formare: in cazul producfici de unicate i de serie mic& se recomand ca operajia de formare sa se execute manual; 2° stabilirea pozitie’ de turnare: pozitia piesei in Forma de tumare gi suprafaja de separaie a acesteia trebuie st asigure: calitatea solicitata a piesei tumate, consumuri minime pentru realizare si prelucrare mecanic& La alegerea pozitiei de tumare in forma trebuie s& se find seama de urmatoarele secomandari: fa turnarea pieselor de forma complicatt si de mare rispundere, pirfile cele mai importante trebuie s& fie amplasate tn parte inferioar& a formei, cunoscand faptul ct incluziunile de nisip, zgura si gaze au tendinja de ridicare spre partile superioare ale piesei; dac& suprafee ale piesei tumate ce urmeaziia fi prelucrate, sunt amplasate in partea superioart a formei se vor lua miisuri astfel incat defectele caracteristice de tumnare ( retasuri, sufluri gi incluziuni) si se product in maselote, risuflstori sau in adaosurile de prelucrare prevazute pe suprafefele superioare ale piesei tumate, la tumarea pieselor din aliaje cu contracjie mare in timpul solidific&rii, pozitia piesei in forma va fi aleasd astfel ‘inca si se asigure solidificarea dirijati a metalului de la parile subfiri spre cele ‘groase si de la acestea spre maselote; pozitia piesei tn forma de turnare trebuie aleast astfel inedt s&'se asigure consurn de metal minim gi un cost e&t mai mic. Se are in vedere: refea de tumare simpl& si scurtS, miezuri cét mai puting, consum redus de material de formare. Avand in vedere considerentele de mai sus pozifia de turnare a fost aleasi ca in figura 8.3, suprafefele importante ale piesei fiind plasate in lateral si jos, alimentarea se face prin doua cansle de alimentare, asigurindu-se 0 solidificare dirijatt, 3° alegerea plamului de separafie: Pentru extragerea modelului din form’, acesta se secjioneazi in dows sau mai multe bucifi. In general, la alegerea planului de separafie sunt posibile mai multe solufii, in functie de simetria piesei tumate, de prezenfa suprafejelor care urmeazii si fie prelucrate prin aschiere, de utilajul existent pentru formare si tumare. Dintre solutiile posibile se alege cea care permite: simplificarea la minimum a construcfiei modelului care urmeazi si fie executat din ct mai pufine pirfi componente; extragerea usoara a piesei din forma; suprafafa de separajie a formei irebuie si fie pe cat posibil plana si una singurti dou’ sau mai multe suprafefe de separajie complic& formarea si reduce precizia piesei tumate); objinerea f>-mei cu cele mai pufine miezuri, deoarece miezurile necesiti manoper’ suplimentar, iar amestecul de miez este mai scump; ‘montarea usoara si sigur a miezurilor in forma, umplerea usoart si completaIndrmar de profectare _ formei. In cazul piesei studiate planul de separatie a fost ales planul de simetrie al arborelui, aga cum se poate vedea in figura 8.4 4° stabilirea adaosurilor de prelucrare: adaosurile de prelucrare se prevd pe toate suprafefele piesei ale ciror precizii dimensionale si rugozitayi ‘nu pot fi obfinute prin tumare, Factorii principali de care depinde marimea adsosului de prelucrare sunt: natura aliajului care se toarnd: in general adaosurile de preluccare la piesele turnate din ofel sunt cu circa 50% mai mari deca la cele din font, iar la piesele din font sunt mai mari decat la cele din aligje neferoase Pozitia suprafefet: in timpul tumarii o suprafata se poate gisi jos, lateral sau sus. Suprafefele amplasate jos gi lateral se obfin totdeauna mai curate decat cele de sus, datorith faptului c& incluziunile de nisip si de zgurd se adund la partea superioari a piesei. Din aceasti cauzi, la partea superioara trebuie previzut un adaos de prelucrare mai mare decét pe suprafefele de jos sau laterale, pentru a ajunge la stratul firk defecte. ‘Metoda de formare: poate fi manual%, semimecanizat& sau mecanizat’. La formarea manual modelul se ciocineste, inainte de extragerea din forms, pentru a.se desprinde de amestecul de formare. Din aceasti cauz cavitatea care se obfine in forma are dimensiuni mai mari decat dimensiunile modelului, ceea ce face ca adaosurile de prelucrare mecanica si fie mai mari la piesele formate manual, decat la cele formate mecanizat. Dimensiunea piesel $1 a suprafefei care se prelucreazit: sub actiunea temperatrii aligjului lichid peretii forme’ se pot deforma, iar ca urmare, perefii piesei tumate prezint& ondulajii sau deniveliri; in toate cazurile deformérile sunt mai pronunfate la piesele cu dimensiuni mari; din aceasti cauz& adaosurile de prelucrare cresc cu dimensiunea piesei tumate. Clasa de precizie a pieset turnate: din punct de vedere al preciziei dimensiunilor, STAS 1592-85 imparte piesele formate cu model in cinci clase. Cele mai mici adaosuri de prelucrare se prevad la piesele din clasa I de precizie (cu dimensiunile cele mai precise), iar cele mai mari, la piesele din clasa a V-a de precizie. ‘Adaosurile de prelucrare pentru piesele tumate din ofel cuprinse in clasa a-V-a de precizie, cazul piesei analizate, s-au ales din tabelul de mai jos, extras conform STAS 1592/2-85. 133154 Tabelul 83. creme clase V nade pct confor STAS 192/383 Tebmologia maneraleler Adaosurile de prelucrare pentru piesele twnate din ojel, Peto s00piaa sus fos] 75 [85 | 9.5 100) 800 , hateras_13,5| 5,5 | 55 | 60 | 60 er a 1200 terat_|5.5| 65 | 65 | 25 |7.5|8,5 aio 1200 fous [9.5] 10,0] 11,5) 120 ]1s,0]13,5)745) 101800 fos, ieral_|65| 75 | 75 | 85 [955 |ro9l10,0 esto 1800 95] 10,0 | 14,0 12,0 [13.0]13,5)14,5] 135 102600 fos, | 75] 85 | 95 | 95 |100|1,.0111,01 110 esta 2600 7,0] 11,0 | 12,0 | 13,0 [13,5]14.5115,5] 165 | 165 fant ia 3800 45 | 95 | 9,5 | 100 f11,0}12,0)12,0) 13,0 | 13,5 Peso 3800 is [120] 12,0 [13.0 113.5 [ras |15.5]65| 180 | TRO [20 fpént 1a 5400 fos, 945| 10,0 | 1000 | 11,0 f12,0113,0)13,0| 13,5 | 14, |165} 5400 fous [13,5] 15,5 | 13,5 | 145 |15.5)16,3]180] 20,0 | 21,5 asses, 126300 n1.0} 12.0 | 12.0 | 13,0 f43,s)1455]14,5] 1555 | 1655 |17.9] Amplasarea c¢aosurilor de prelucrare pe desenul piesei finite, in ‘vederea construirii desenului piesei brut tumnate, este prezentata in figura 8.4.Indrancr de prefect 155 3° stabilirea adaosurilor tehnologice: acestea se prevad pe toate suprafetele a c&ror configurafie sau poritie nu poate fi obfinutl direct din tumnare sau in vederea simplificirii formei tehnologice a piesei. Adaosul tehnologic, daca se plaseazA pe o suprafajl care se prelucreaz8 va fi indepairtat, in timp ce, adeseori, cdnd este plasat pe un perete al piesei ce nu se prelucreazh p.in agchiere poate rméne ca atare, adaosul tehnologic servind in general la simplificarea operafiei de formare. Adaosurile tehnologice se justific’ de urmatoarele condifii:ehnologice de tumare: = necesitatea dirijirii solidificarii piesei tumate, in vederea evitarii formarii in piesi a retasurilor, urmarindu-se eliminarea nodurilor termice interioare la piesa brut tunatt; = dificultafi 1a executarea gfurilor, canalelor, adénciturilor sau a perefilor subsiri; ~ asigurarea unui supliment de material in vederea indeptirtarii maselotelor prin thiere; ~ prevederea de nervuri pe piesa tumati pentru a evita aparijia cripiturilor, ~ prevederea de bare de legitur’ care si impiedice deformarea piesei la cicire. Amplasarea adaosurilor tehnologice pe desenul piesei finite, in vederea construirii desenului piesei brut tumate, se poate observa in figura 8.4 6° stabilirea adaosurtlor de inclinare: deoarece modelul trebuie extras din forma, se admite ca perefii perpendiculari pe planul de separatie s& fie construifi cu inclinisi, asa-numite Dnclindri constructive, chiar dac& mu sunt previzute pe desenul piesei finite, Dac’ suprafefele respective se prelucreaz prin aschiere, inclinarile constructive trebuie si fie cat mai mici posibil, pentru ‘anu se mari manopera la prelucrare $i pierderile de metal prin agchii. Din punct de vedere constructiv, inclinarile modelelor si cutilor de miez se pot realiza prin ingrosare (fig.8. 3, a), prin ingrogare si subfiere (fig.8.3, 5), sau prin subfiere (fig.8.3, ). “LZ 7 = Boa 6 © Fig83.Inctinir constructive. ‘Mirimea inclinarilor modelelor gi cutiilor de miez se alege din tabelul BA.pr EE ‘Tabelul 8.4. Marimea inclindrilor modelelor yi cutitlor dle mice Tnelinarea constructiv Inclinare Mirimea suprafejei, a modelului, 6 {emmy fers) sub 20 > Cuingogae | 20. 50 ie 50. 100 ” 100. 200 ee 300-300 wa0" Coinggae | 300... 300 oo sisubiee 500. 300 ra 300... 1600 oar Ccusuiiere | 1600", 2000 Le 2000 "3500 ed peste 2500 aS 7 stabilirea racordarilor constructive: racordérile constructive sunt rotunjiri ale unghiurilor interioare sau exterioare intre doi perefi ai piesei tumate. Scopul racordarilor constructive este multiplu: de a preveni efectul dgunitor al transcristalizisri: 1a solidificare cristalele cresc perpendicular pe suprafafa care se formeazi, de aceea la imbinarea a doi perefi firs racordare se formeazA un plan de rezisten{ minim, dup& linia de intersectare a celor doi perefi, deoarece legitura intre varfurile cristalelor este mai slab: decdt in tungul cristalelor; de a preveni formarea nodurilor termice: la intersecfia a doi perefi se pot produce retasuri ca urmare a formrii nodului termic; retasurile se produc spre muchia interioara a imbinsrii; de a preveni ruperea formei la extragerea modelului: cauza ruperii se datoreste forfei mari de frecare intre amestecul de formare si model, la 0 secfiune mici a formei in apropierea ‘muchiei. Prin racordarea muchiilor se previne acest defect. ‘Marimea razei de racordare interioari r se alege intre 1/5 si 1/3 din media aritmetick @ grosimii perefilor de racordat, iar raza exterioar’ R se ia egali cu raza mici r, plus media aritmetici a grosimii poretilor care se racordeaz3. Dup& STAS 406 — 85, razele de racordare se rotunjesc la una din valorile: 0,2; 0,4; 0,6; 1; 1,6; 2,5; 4; 6; 10; 16; 20; 32; 40; 50; 63; 80; 100; 125; 160; 200mm. {in urma pozifiondrii tuturor elementelor de mai sus pe desenul piesei finite a rezultat desenul piesei brut turnate din figura 8.4.Inirumar de proicetare 137 ries. brat turnateS 4,- aoa de preocrare£) 4, ~adaosul tchnolgic: "rn adaol de iclinare ES raced constrain 8.4.2.intocmirea desenului modelutui Constructia desenului modelului se face pornind de ta desenul piesei brut tumate, care se completeaz’ cu adaosurile de contractie si cu marcile entra susfinerea miezurilor, dac& piesa prezint& goluriinterioare. Modificarea volumului si, implicit, a dimensiunilor, care are loc la incdlzirea sau racirea aligjelor metalice, nu poate fi eliminat®, ea avand loc ca urmare a proprietitilor fizice, specifice fiecirui aliaj. Aceasti modificare de volum poate si trebuie si fie compensata (sau diminuata) in cadrul proiectinit tehnologiei de tumare prin aplicarea adaosului de contractie. Valorile uzuale ale contractiei pentru principalele aliaje utilizate in tumdtorie sunt date in tabelul de mai jos: Tabelul 8.5. Valorile ueuale ale conmractiet liniare ‘Aliajal | Mirimea pieselor | Contrahia, % | Algal Wier O8..12 | Bronzer Font | Mijlocit 06...10 | staniu cconugie | Mari 0.2.08 Fonth | Feritic 0,75... 1,0 | Bromzen maleabila | Perlticd 15.175 | aluminiu Fonti ea | Feritioa O5..10 | Aluminie grat | Perlitica 0.75.11 | aliat cw nodular expe Orel Mit TS..22 | Alisjede earton | Mijloci 15.20 | mognezin Mari 12218 a ‘liaje de ine,138. Telmologia materialelor Contracfia pieselor la solidificare gi ricire depinde de viteza de racire in porfiunea respectivl, de compresibilitatea forme, de existenja anumitor armituri in forma, de frénarea contractiei de citre maselote, de temperatura de tumare a aliajului precum gi de o serie de ali factori Pentru arborele studiat, confectionat din OLG0, s-a ales pentru coeficientul de contractie &; valoarea 1,8%. Fiecare dimensiune a modelului se caleuleaza cu relatia k dy ae) en in care, dy este dimensiunea modelului; d, ~ dimensiunea piesei brut turnate; k~ coeficientul de contract. ‘Valorile rezultate in urma calculelor s-au trecut pe desenul modelului, prezentat in figura 8.5. ‘ RIO poe \ 333408 Modelele nu se pot construi absolut exacte, conform cotelor de pe desen, oricdt’ atenfie s-ar acorda la confectionarea lor. fn plus, urmirirea construirii unui model deosebit de precis miireste preful de cost in mod nejustificat. De aceea, se admite in practic& constructia de modele cu anumite toleranje. Valoarea toleranjelor admisibile este dati in fabelul 8.6. 8.4.3. Executia formel de turnare De corecta execufie a formei de tumare depinde in cea mai mare proporfie calitatea piesei tumate deoarece prin metoda de formare folosit& se influenfeaz nemijloit: calitatea suprafejei piesei turnate; precizia dimensionalt; compactitatea masei metalice; structura de cristalizare a aliajului tumat; preful de cost al piesei fabricate. Folosirea formelor crude este limitataindramar de projectare 19 ‘Tabelul 8.6. Tolerarjele dimensionale adimisibile pentru modele cut de miex 1800... 2600 2600... $400 33400 1200-7 18007 de intitimea pisei tumate deoarece, Ia piesele prea inalte, presiunea ‘metalostaticd din forma poate deforma peretele acesteia, producand defectul de umilitura a piesei. $tiind ci amestecul de formare in stare cruda rezist® cu certitudine la o presiune de 2,5N/cm’, in<imea h a piesei calculat’ la nivelul aligjului din palnie, nu poate deptgi: = p/p- g=0,35m, in cazul formetor crude indesate la presiune normal, Pentru dimensionarea grosimii formelor temporare clasice destinate tumirii la crud se pot folosi nomograme, stabilite pe cale experimental Ansamblul canalelor si cavititilor care serveste la introducerea metalului in cavitatea formei, constituie refeaua de turnare, avand urmstoarele fancfii principale: dirijarea jetului liber de metal care curge din oala de tumare {in receptorul refelei de tumare; refinerea particulelor de zguri sia altor incluziuni nemetalice in scopul impiedictrii patrunderi lor in cavitatea formei;, preintémpinarea formérii turbioanelor, stropilor si oxidirii metalului lichid; asigurarea umplerii cavitifi formei la durate optime de timp si irk distrugerea perefilor acestei; asigurarea obfinerii pieselor tumate de calitate supericars, fra cripituri, aderenje, retasuri etc.; frdnarea minimA a contractiei metalului in timpul solidifictrii acestuia; detasarea ugoar8 de piesa turnatt, fra deteriorarea acesteia. Dupa pozitia secfiunii celei mai reduse a canalelor refelelor se disting: retele convergente, la care secjiunile descresc de la picior la alimentator si refele divergente la care secfiunile cresc de la picior la alimentator. Notnd cu S,.S..IS, aria secfiunii piciorului de tumare, aria secfiunii canalului de distribufie si aria secfiunii alimentatoarelor, refelele convergente se caracterizeaza prin S, > S, > YS, iar cele divergente prin S, <5. 23.5, .100. Tetnotogia materiatelor Pentru piesele tumate din ofel se recomand’ olosiren refelelor convergente, cu urmitoarelerapoarle. | caacteristice generale $,:5,:S,=16:13:1. Realizarea pieselor tumate din ofel ridic’ problema Aeossbite din punctul de vedere al constructiei retelelor de turnare legatd de capacitatea de curgere redust a ofelutui, precum si de tendinja marita a acestvia de a forma retasuri, Retelele de tumare laterale cu alimentatorii in suprafaja de separafie, au cea mai larga aplicabilitate . Refeaue de tumare a piesei analizate a fost astfel proiectata ineft s& permita: ~ uraplerea rapida a formei cn metal; & ~ alimentarea cayitatii formei prin mai multe puncte, = evitarea eroziunilor forme’ prin dirjarea jefului de metal din alimeatatoare, in lungul peretitor forme, In concluzie refeaua de tumare exercit’ o mare influenj& asupra proceselor care au loc in canalele acesteia, precum si in form’, de acesiea depinzind in bund misur’ calitatea metalului lichid care intr in cavitatea forme’ precum si obfinerea de piese fairs defecte. Schema de principiu a formei de turnare pentru piesa “Au! principal al presei mecanice” este prezentatAin figura 8.6. 3 2 4 A j 3 fh Lt ey —l A 7 : ‘Fig 8.6. Porm de turnare tenporard a aula principal sl mel prone: 1 -resullitork, 2 semlforrsa supertara;3-vemlcami tuperoar Delf de cemrare, ‘$~-semirama nferioars; 6~ seniforma tnferionrs; 7 exvilatea de turnare; §— pla de turnare; .PPlsoral pine de eae; 10 ~ canal de distributes 11 ~ canal de amentare; X-X~ pla te de weparatio. * Dupé sofidificarea gi ricirea piesei tumate sub o anumith temperatura, formele se dezbat ( s: distrug) in vederea extragerii piesei. Este de dorit ca timpul de mentinere a pioselor in form’ dupa tumare si fie ct mai scurt pentru a realiza o productivitate ridicai. Timpul de menginereJndrumar de protectare J61 a pieselor tn forma difera de le un aliaj la altul, iar la acelasi aliaj timpul creste ‘eu masa piesei, Pentru o pies din ofel cu masa cuprins’ intre 50 si 100 kg, timpul de menfinere in forma este 1.....2 ore. Dup& dezbaterea formelor, piesa se supune operafiei de indepartare a refelei de tumare. 8.5. Obfinerea piesei-semifabricat printr-un proceden de deformare plastica Deformarea plastici este metoda de prelucrare dimensionali ffrt agchiere prin care, in scopul objinerii unor semifabricate sau produse finite, se realizeaz deformarea permanent a materialelor fir3 fisurare, prin aplicarea forfelor exterioare. Avantajele metodei de prelucrare a metalelor prin deformare sunt: Imbundittjirea proprietifilor din cauza structurii mai omogene sau mai dense care rezulti tn urma acestor prelucrir; ~ consurnul minim de material; ~ precizia mare de prelucrare mai ales la rece; - reduceres duratei prelucrariiulterioare prin agchiere; = posibilitajile de obfinere a unor forme complexe cu un numa minim de operafii $i manopers simpli: ~ mirirea productivitajii muncii, Necesitatea aplicirii unor forfe mari pentru deformare, face ca investifile inifiale s& fie mari, ceea ce poate fi considerat ca un dezavantaj al acestei metode. Progedeul de deformare plastics acceptabil pentru piesa studiata este forjarea liber’, procedeu ce trebuie folosit numai in cazul pieselor foarte mari, ‘care pentru matritare deptigesc puterea utilajului sau a pieselor ce se execula in serie mic& sau sunt unicate, Forjarea permite realizarea celor mai variate forme de piese, de la cele ‘mai simple pan’ la unele complexe, cu mase variind de la céteva sute de grame paint la sute de tone, Pe lang faptul c& permite obfinerea unor piese cu forme si dimensiuni variate, asigur& si imbunBt8firea substaniali a proprictifilor mecanice ale ‘materialului, fapt ce face ca procedeul si se utilizeze gi pentru obfinerea unot piese care fn exploatare vor fi supuse la solicitiri deosebit de mari: arbori in trepte, axe, biele, arbori cotiyi, supape etc. Pentru realizarea piesei “Ax! principal al presei mecanice” prin forjare libera trebuie parcurse urmatoarele etape:162 Tehmologia mateialelor 8.5.1. intocmirea desenului piesei brut forjate Constructia desenului piesei brut forjate se realizeaza pomind de la desenul de execufie al piesei finite, pe care se trec: a) adaosurile de prelucrare, Ay: se prevaé pe toate suprafelele a caror precizie dimensional si rugozitate nu poate fi objimutt direct din forjare liber’. Marimea adaosurilor de prelucrare si abaterile limita la semifabricatele forjate liber se stabilese in functie de dimensiunile transversale si de lungimea maxim’ piesei finite, precum si de tipul piesei. Adaosurile de prelucrare pentru piesa studiatl se aleg din tabelu! 8.7, extras conform STAS 2171/1-84 ‘Tabelul 8.7. Adaosurile de prelucrare peniru plese forjate liber anglines pes! Pete | pist Ie | Tou |iSe os reno | 1600 H19E6 za 1600 | 2500 [212.7 (245 2800 | 4.000 [23:8 i2s. P }izisas-tslas + 1els1+ 1718719) Conform tabelului de msi sus adaosul de prelucrare, 4,. pentru arbore este de 186mm, iar amplasarea lui pe pies se poate vedea in figura 8 7, a Fig8?. brut forjate: ES 4p-adaosul de prelucrare; \d,- adaosul tehnologic; UA, adsosul de debitare;’= R,-racordirile constructive. b) adaosurile iehnologice, A,: se amplaseaza pe toate suprafefele ce nu pot rezulta din forjarea libera sau in vederea cregterii tehnologicitii la forjare.bndrumar de projectare 163. in cazul piesei studiate adaosurile tehnologice care vor fi prevazute sunt cauralele de pant de pe fusuri (vezi figura 8.7): ©) adaosurile de debitare, Ag: se previd la capetele asborelui gi au maxim 15°: 4) racordarile constructive, Re: racordarile constructive sunt rotunjiri 210 unghiurilor interioare sau exterioare intre doi pereji ai piesei forjate. “Modul de amplasare pe pies a acestor adaosuri este prezentat in figura 87. mS 8.5.2. Stabilirea masei semifabricatului initial Masa semifabriatalu inital my fa inept prelucrsi prin forjare se caleuleazi cu relatia: Mg 2 My AIAG + Mg + Dlg + Mag Rg (82) jn care: my—este masa piesei finite; m, ~ masa pierderilor prin ardere, care este cuprinsé intre 1 - 3% din masa piesei finite; mg — masa pierderilor prin debitare; my ~ masa pierdesilor cu capetele de prindere; map - masa pierderilor prin adaosul de prelucrare; ma, - masa pierderilor prin adaosul tehnologic: re ~ masa pierderilor prin racordarile constructive. ‘i Masa piesei finite se calculeaz’ cu relafia: my =p-¥ ~ ea in care p este densitates materialului, iar V este volumul pieseé finite, Volumal se calculeazi dupa imparfirea piesei in corpuri geometrice simple. Cunoscand 4 densitatea ojelului este p=7,85 kg/m? se determina masa pisei finite conform relaiei: > My = 185-%-(365 378438" - 184735 100+44,5 «| 140438°.172+ 6 su oan , B64) Masa pierderilor prin ardere va fi atunci egal cu: m, =0,45kg, iar celelalte mase au urmitoarele valori: -me=O Akg, Mey=0,2KE; Map 27, IKE; Mar=0,6K8; Me “O,ZKB (8.5) ‘Masa semifabricatului inifial va fi dath de relatia: : Ing = 45,02 +0,45 +01 +0.2+ 273+ 06+0,2=73,87kg = 74kg (8.6) 8.5.3, Alegerea semifabricatului initiat Ca semifabricate inifiale pentru forjarea liber se folosesc lingourile tumate, pentru piesele de dimensiuni mari, barele sau placile tumate continuy164 Telmologia materialelor pentru piesele de dimensiuni medii, sau semifabricate laminate pentru piese de dimensiuni miei ‘Semifabricatul initial supus forjariilibere, in cazul arborelui studiat, se alege, pe baza legit votumului constant, ca fiind o bara laminaté cu diametral de 110 mm $i lungimea de 1000 mm. 8.5.4, Debitarea semifabricatului la dimensiuni In sectile sau atelicrele de debitare se utilizeaz mai multe metode de debitare, cele mai raspindite fiind: debitarea prin forfecare, debitarea cn feristiul, debitarea prin rupere si debitarea cu flacars. Forja maxim, Fin functe de care se alege utilajul de debitat, este dati de relafia: F oS en in care: § este suprafaa forfecat8: x, - rezistenfa la forfecare (+, = 08-R,). ‘inlocuind in relafia (8.7), valorile corespunzatoare, pentru S si pentru t,, s¢ obfine: F =08-66-4749.25 = 250760daN (88) Cele mai utilizate magini pentru forfecarea semifabricatelor laminate destinate forjarii sunt presele si foarfecele de diverse tipodimensiuni.Cum in ‘general atelierele de debitare au in dotare utilaje care pot dezvoita, in functie de mirimea lor, forfe diferte, alegeerea celui la care urmeazA si se debiteze un anumit semifabricat, se poate face pe bara diagramei de lueru a utilajului respectiv. resyaert an, 8.5.5. Controtul initial Inaintea inceperii operatiilor de forjare este recomandat si se execute operafia de control defectoscopic nedistructiv, pentru punerea in evidenfi a eventualelor defecte inteme ale semifabricatului (fisuri, crspituri, suprapuneri de material, incluziuni, defecte de tipul fulgilor etc). Alegerea metodei de control se face in funcfie de natura materialului semifabricatului si de echipamentele de control ale intreprinderii. , 8.5.6, Fratamentul termic initial fn scopul imbunstefirii deformabilitafii materialului semifabricatului se poate efectua un tratament termic de recoacere de inmuiere. Recoacerea de inmuiere (globulizare) se poate realiza in mai multe variante-Procedeul cx’ mai simplu de recoacere este fncilzirea pink la 0 temperaturd sub punctul A.1, de pe diagrama de echilibru Fe-C, de obicei 680- 720°C; menfinere 2-10 ore; ricire lent cu cuptorul.cro de proiectare 8.5.7. Stabilirea parametrilor regimului de incdlzire fn vederea forjirii, materialele metalice trebuie si aiba o deformabilitate ridicati. Acest lucru impune ca plasticitatea s& fie maxim, iar ezistenta la deformare minim’, Pentru atingerea acestui deziderat semifabricatele destinate forjirii se incalzesc. Pentru stabilirea rogimului temic Ia forjare trebuie determinafi urmatorii paramettii: cemperatura de Inceput st de sférsit de deformare, viteza de incalzire, durata de menfinere $i medtul de incailzire. Ofelurile cacbon obignuit, cazul materialului piesei studiate, se recomanda a se deforma in domeniu solufiei solide 7. Temperatura de inceput de deformare este determinati de temperatura de topire, iar cea de sfarsit de deformare, de zona transformarii fazei y in a. Ca limits superioara se impune 0 temperatura cu 200 ... 300°C sub linia solidus. In concluzie, pentru materialul pisei studiate, intervalul de temperatura intre care se face deformarea este 1100- 750°C. Temperatura la care se efectueazi forjarea influenteazi tensiumile inteme existente in material. Astfel, daci temperatura de sfarsit de forjare este suficient de mare, tensiunile se echilibreaza prin temperatura proprie din piesa ferjat& Dac&, forjarea se termini la o temperaturé prea sc¥izut’, atunci tensiunile inteme nu se echilibreaz Viteza de incilzire depinde de o serie de factori, cum ar fi: tipul instalatiei de incalzire folositi, proprietifile fizice ale materialului, starea natural inainte de incalzire, temperatura din spafiul de fucru al cuptorului, acfiunea secirpocd dintre mediul de inc&lzire si material etc. Din punct de vedere economic este de dorit ca viteza de ineilzire s& fie eft mai mare, insi cea este limitatA de pericolul aparitiei crapsturilor ca urmare a dilatiri diferte a straturilor de material situate pe direcfia de transmitere a cildurii Viteza de ‘inetlzire trebuie sf fie in concordangi cu compozifia chimica a ofelului gi se poate alege din sabelul 88, ‘Tabelul 8.8 Vitecele admisibile pentru incdilsirea ofeturilor106; Tebmologia materalelor Dorata ine&lzirii este un parametru care depinde de ceilalfi doi enumerafi mai sus. In principal ins& durata incalzirii depinde de forma si dimensiunile semifabricatelor, de modul de asezare a acestora pe vatra cuptorului si de tipul instalafiei de inc&lzire. in practicd, pentru determinarea rapida a duratei inc&lzirii se utilizeaz’ relat: t=h-k,-dld [hl] (8.9) in care: ky este un coeficient ales in functie de masa semifabricatului, = 10 ... 20; kr coeficient in funcfie de modul de amplasare a semifabricatelor pe vatra cuptorului, = 1 ~ grosimea sau diametral semifabricatului, in m. Facénd inlocuirile necesare, (k/=10, kz=2, d-0,11), in relafia (8.9) se obfine durata de incalzire in cazul piesei studiate, dup’ cum urmeazi: 1=10-2-011-J011=0,72 hk (8.10) ine&lzirea se realizeazA in cuptoare de incalzire cu flaciré sau in cuptoare electrice. 8.5.8. Stabilirea succesiunii logice a operatiilor de bazi la forjarea liberd a arborelui Pentru objinerea arborelui cotit prin forjare libera trebuie efectuate 0 serie de operafii simple de forjare liberd in urmitoarea ordine: intinderea capului de manipulare si crestarea pentru dezaxare, dezaxarea, intinderea primului tronson de capt, intinderea celui de al doilea tronson de capit, debitarea capetelor (fig.8.8) == l ‘ A . gS, Seceanes log operator de forjar Mer nr psd pip prom maar 4 ~intinderea capului de manipalare si crestarea pentru dezaxarc; 5 deraxares; c~intinderes ‘rimulal tronson de capi; d -fntinderen celui deal dalle tromon de capit;e-debitarea ‘capetelor.Indrumar de proiectare 8.5.9. Alegerea utilajului de forjare liberi in practic, pentru forjarea liberi se folosesc presele cAnd forta necesara depiseste 500000 daN, respectiy pentrz deformarea semifabricatclor cu diametrul mai mare de 500 mm, Pentru valori mai mici se recomand’ ciocanele, care au de obicei masa pirfii cizAtoare pan’ la 5000 kg, cel mai frecvent pana la 3000 kg. Pentru alegerea utiligjului trebuie calculati forta necesara operapiei de intindere prin forjare liberd, Accasta se determin’ cu relatia: F=Ry-ly-by [dan] (8.1) in care: Ry este rezistenta la deformare, in daN/mm?, Jo ~ lungimea initial’ a portiunii din semifabricat, in mm: bo ~ lajimea inifials a semifabricatului, tn mm. Dupa efectuarea inlocuirilor necesare se giseste valoarea fortei de intindere F-86902 dan. Dac’ iniinderea se efectueaz pe utilaje care lucreaz’ cu lovituri de soe (Giocane) atunci masa piri ctzatoare, G, se determin’ cu relafia 28. Sy 7 RI I= [ke] (8.12) Jn care: g este accelerafia gravitationald; v ~ viteza de impact dintre scula si material ( v = 6 ... 8m/s); 77 ~ randamentul utilajului (0.85 ...0,95); Ry ~ rezistenja la deformare, in daN/mm’, (Ry= 46daN/mm’), V — volumui de ‘material prins intre nicovale la o deformare, in mm; Sp S- raportul sectiunilor transversale ale semifabricatului TIntroduedind datele in relatia (8.12) se objine: 09,7 fkg]} (8.13) ‘Avind in vedere cele de mai sus se alege un ciocan pneumatic cu masa berbecului de 1000 kg. 8.5.10, Forjarea propriu-zist Forjarea liberi se face pe verticald, semifubricatul find asezat pe nicovala ciocanului si lovit de un berbec, direct sau prin intermediul nei scule speciale. Pentru objinerea arborelui cotit studiat se vor efectua operajii de bai de intindere simpl&, crestare, intindere cu dezaxare, intindere profilati, debitare. intinderea realizeaz4 o crestere treptati a lungimii semifabricatului simultan cu micgorarea secjiunii transversale (fig.8.8, ¢, d). Materialul are o miscare de avans, intermitentt, forta este aplicata succesiv, in pauzele migcarit de avans. Pentru semifabricatele cilindrice se executd gi o migcare de rotire= fehnologia materialelor ‘meecmitentt, altemativ cu aplicarea forjei de deformare. Crestarea este operafia ‘prin care se realizeaz3 pregitirea semifabricatelor in vederea gchimbirilor de secfiune sau a unor deplasiri de volume partiale. In figura 8.8, a, se aratt ‘restarea efectuatt pe ambele pirfi ale semifabricatului in vederea dezaxtiii ‘ronsonului intermediar al arborelui. Intinderea cu dezaxare, specifica arborilor cotifi, realizeazA atit intinderea unei porfiuni a semifabricatului cA gi deplasarea ei faj%i de axa initial (fig.8.8, b). Debitarea serveste la detagarea capetelor de prindere a semifabricatului Pentru realizarea corecti a unei operatii de intindere, trebuie avute in vedere urmiltoarele aspecte: prima trecere trebuie realizati cu presiuni mai mici de 50% din gradul de reduce admis la forjare, pentru a evita fisurile si crapiturile; - pentru a evita formarea suprapunerilor de material trebuie ca Iungimea de prindere si fie mai mare decat reducerea pe indlfime; - pentru eviterea fisurtirii se recomanda ca forjarea si se faci cu scule profilate. Vitezele de deplasare a pieselor trebuie si fie destul de mari, fiind necesars 0 corelare bund intre deplasarea piesei gi aplicarea forfei. Forjarea liberd este 0 prelucrare cu productivitate foarte scazuti; se realizeazX prin deplasarea succesiva a semifabricatului cu migcari de avans corelate cu migcArile berbecului, ceea ce face si fie totodata o prelucrare dificil si cu conditii grele pentru operator. 8.5.11. Curiitirea In urma procesului de deformare, dar mai ales in timpul inc&iziri, piesele forjate riman la suprafafi cu arsuri si alte defecte superficiale, motiv penta care se supun operatiei de curijire. Pentru aceasta se folosesc tobe fotative (pentru piese mici si mijlocii), instalatii de curafire cu jet de alice (pentru piese mici si mijloci), instalafi de sablare (pentru orice tip de pies®), instalaji de decapare chimic& etc. 8.5.12. Tratamentul termic final Se poate efectua o recoacere de’ detensionare, pentru micgorarea tensiunilor interme acumulate in timpul forjarii. Pentru piesele din ofel se recomanda incilzirea lent a pieselor pana la temperatura de 650 — 700°C, ‘menginerea 1h/25 mm de grosime maxim’ a sectiunii piesei urmata de ricirea ‘cu cuptorul pana la 200- 300°C, iar apoi ricirea in aer. 8.5.13. Controlul final Se efectueazi controlul dimensional al arborelui si un control nedistructiv. 8.5.14, Ambal: ce si trimitere la sectiile de prelueriri mecanice.‘ uaa de proiectore 189 8.6. Analiza tehnico-econoinic’ a doud variante de proces tehnologic si determinarea variantei optime de obfinere a piesei-semifabricat ° __Alegerea variantei optime de proces tehnologic de obtinere a piesei- semifabricat se face Iuind in considerare principiul eficienfei si principal indicatori de eficienf&: costul, productivitates, fiabilitatea, protectia muncii, Proteclia mediului, consumul de materiate si energie etc. Deoarece costul este un indicator de baz8 al eficiengei, se va face o anali2d comparativa a color dou » procedee tehnologice de realizare a pisei-semifabricat- tumarea in forme temporare din amestec de formate obisauit si forjarea tiber®, si se va determina procedeul optim. In industrie, la nivel de secfie, costul C este dat de relatia: Ca Cy tC, Cy tC (8.14) unde:Ci, sunt cheltuielile cu materialele folosite; Cu - cheltuielile cu manopera; = cheltuielile cu regia (utilgje, clidiri, salari personal auxiliare, etc.); C5 ~ chettuielile de stocare, Deoarece cheltuielile de regie sunt greu de determinat, acestea se calculeaza ca.o cout parte din cheltuelile cu manopera. Calculul prefului semifabricatului tumat in forma temporar& (informativ) + cheltuieli cu materialete; . ~ cheltuieli cu manopera (salarii directe) = CAS (contribupi asiguriri sociale functie 155000 um; . 30000 um; ~ CPS (contributia pentru protectia sociala): + CFSS (contributie fond de solidaritate): - contributie invapimant: .. © astfel de variant de analizs a costului nu este veridics deoarece ascunde cheltuiclile cu pregitirea fabricatiei s. nu permite o analizi comparativa a mai multor procedee tehnologice,170. moteriaelor Se poate efectua si o alt analiza costului care si includa si cheltuielile cu regitirea fabricafiei folosind relayia: C,=F+n-V [um/Jlot de produse] (8.15) unde:C; este costul unui lot de piese; F - cheltuielile fixe (cu utilajele, cu S.D.V.-urile, cu clidirile), V - cheltuielile variabile (salarii, materiale), n= numérul de buetfi din lot. Costul pe produs se poate determina cu ajutorul relotiei de mai jos: 8.16) Utilizind aceasti metoda, costul unui lot de 2000 de buc&i in variant ‘tumath va fi -C, = 2537800004 2000- 689541 = 1632862000..m. 17) G, _ 1632862000 n 2000 Costul pe piesd va fi: C, = 816431 um. (8.18) Catculul prepulul semifabricatulat obpinut prin forjare liberi ~ cheltuieti cu materialele: - 263500um. > tex sionen (aii directe): . 150000 um, -CAS ee i 34995 um. - FASS: 10500 um. = regia secfici: 527000 um, = CPS 7500 um. - CFSS : 4500 um. ~ contributie’ inept 3000 um. = cost sectie: 1000995 wn. = regie societate: 1501490. 345343 um. 10000 um. ‘a 150648 7%Am. ‘Utilizand costul pe lot pentru cele doua variante se objine: = pentru tumare: C, = 253780000+n-689541 (8.19) = pentru forjare liber’:Serer de proiectare wm Cy =1881000000+ n- 565987 (8.20) Reprezentarea graficd a relafiilor (8.19) si (8,20) permite determinare:. smamtzului critic de piese si alegerea procedeului optim de semifabricare, aga eam se poate vedea in figura 8.9. | 92000 Ne my duc. Fig39. Stabiirea varlantel optime de procedeu tehnologle funefie de costal prefuer Sri 1881000000-253780000 689541 656987 Din figura de mai sus se observa ca pentri 2000 buc/an, procedeul optim de semifabricare a arborelui este tumarea. 13170bue (8.21) 8.7. Succesiunea togicS a tuturor operatiilor necesare obtinerii piesei-semifabricat prin procedeul tehnologic optim Procedeul tehnologic optim de objinere a semifabricatului 2 recultat tumarea in forme temporare din amestec de formare obignuit. Procesul tehnologic de obfinere prin turnare in forme temporare a piesei “Axul principal al presei mecanice” cuprinde urmatoarele etape: 8.7.1. intocmirea desenului piesei brut turnate (vedi figura 8.4) {in vederea intocmirii desenului piesei brut tumate au fost pargurse urmitoarele etape: I)stabilirea metodei de formare 2)stabilirea pozitiei de tumare 3)alegerea planului de separatiefo a Tablets, 4)stabilirea adaosurilor de prelucrare 5)stabilirea adaosurilor tehnologice 6) stabilirea adaosurilor de inclinare 7) stabilirea racordarilor constructive Rezolvasea fiecirei etape in objindndu-se desenul piesei brut tumate, prezentat in figura 8.4 8.7.2. intoemirea desenului modelului Construcfia desenului modetului se face pomind de la desenul piesei brut tumate, care se completeazi cu adaosurile de contracfie si cu marcile pentru sustinerea miezurilor, dac& piesa prezint& goluri interioare. Pentru arborele studiat, modelul rezultal, prezentat in figura 8.5 de Ia pagina 154, este realizat din dou semimodele, asamblate de-a lungul planului de separafie. Cele dow’ semimodele, confecfionate din lemn, sunt centrate unul in raport cu altul cu ajutorul stifturilor de centrare previzute in semimodelul superior si a glurilor de centrare efectuate in semimodelul inferior. 8.7.3. Prepararea amestecului de formare Pentru a putea fi folosit in tumatorie amestecul de formare trebuie s& aib& anumite proprietifi Prepararea amestecurilor de formare se realizeaz4 din nisipuri noi, Tianfi gi materiale de adaos, dar mai ales din amestec folosit. Participarea procentuali a acestor materii prime se alege in funcfie de proprietifile cerute amestecului de formare, corespunzitor aligjului $i dimensiunilor piesei ce se toarna. in timpul operafiei de preparare trebuie si se realizeze un amestec omogen, cu apa gi lianfii, Calitatea pieselor tumate depinde in mare misur& de modul cum se realizeazA aceasta preparare. 8.7.4, Execufia cavititii formelor de turnare Pregitirea formei de tumare, in vederea umplerii cu metal, constituie una dintre cele mai importante etape din ansamblul procesului tehnologic de realizare a pisei prin tumare. Indesarea amestecului de formare in jurul unui model se poate face att pe cale manual’ cat si mecanic. Pentru aceast’ operafie muncitorul dispune de batitoare, rame de formare, plici de formare. Execufia semiformelor de tumnare presupune efectuarea urmitoarelor operat: ~.pe placa de formare se aseazX semirama inferioar’, cu ghurile centrare in jos, in interiorul c&reia se introduce semimodelul inferior. semimodelului se pre-=r& pudra de izolatie (fig.8.10, a); ~ se ceme in rami amestecul de model astfel inet s& acopere {ntr-un start uniform de circa 20-30mm. Restul semiramei se umple cubrstrumor de proiectare 19 de umplere, care se Indeas’ cu ajutorul batitoarelor pornind de la marginite semiramei spre cenirul ei, Surplusul de amestec de formase se indeparteaz prin Aizuire cu ajutorul une: aagle, objin’ndu-se 0 suprafat’s plant, necesart agezarii corecte a semiformei pe placa de formare, Cu ajutorul unei vergele se executi canalele de aerisire, par’ la 20-- 30 mm de suprafaja semimodelului (ig.8. 10. b): = se roteste semiforrna inferioara cu 180° gi se ageazi pe plack cu suprafaja de separajie in sus. Se asambleaza semimodelul superior in cel inferior, $i semirama superioara in cea inferioara, cu ajutorul stifturilor de centrare. Se aseaz4 apoi in semniforma superioar’ modelul palniei de tumare si modelele :Asuflitorilor. - se introduce si se indeast amestecul de model si cel de umplere, procedénd la fel ca la semiforma inferioara (fig 8.10, ¢); + cu ajutorul lanfefei se formeazA’ palnia de tumare si palniile risuflgioarelor. Se extrag ajv:\ modetele piciorului plniei si risuflatoarelor ‘(ig.8.10. d): - 8¢ deschid cele dou’ semiforme si in semiforma inferioar& se executd alimensatcarele cu ajutorul lantetei (fig-8.10, ¢); = se umezeste cu pensula amestecul de formare din vecinitatea modelului gi se executa operafia de demulare cu ajutorului unui cArlig de demulare (fig.8.10, €). “rinacorn heres fe leq 8.7.5, Asamblarea formelor *#0~+4 9 4ait Dupi ce au fost executate cavitajie de tunare in cele dout semiforme, acestea se asambleaza de-a hungul suprafejei de separafie, cu ajutorul unor tje de cen‘rare. Pentru ca in timpul tumdni ramele sf nu se deplaseze una faji de alta ele se blochesz’ prin bride sau se ingreunea7A cu greuttfi, jezsie pe rama superioard (ig.8.10, 9.” : “ $.7.6. Turnarea propriw-zisi "2789" atetierul de topire produce metalul lichid necesar tumtii pieselor. ‘Alegerea agregatelor de topire depinde de felul aligjului de topit, tipul combustibililor disponibili, caracterul producfiei, greutatea pieselor de turat. Pentru piesele dia ofel se folosesc cuptoare electrice cu are. Incireatura are tn component pe ng mca cid lbort st wrmltorle element: pve tumate rebut, refete de turnare gi maselote. 8.7.7. Deabaterea piese din formi : ‘Dupi solidificarea si ricirea pieselor tumate sb o anumit8 temperatura, formele se dezbat ( se sparg) in vedorea extragerit pieselor Este de dorit ca timpul de menfinere a pieselur in forms dup& tumare Si fie cAt mai scurt pentrum4 _ Tetmologia matetoleer a realiza 0 productivitate ridicaté pe unitatea de suprafas. Operatia de dezbatere se poate efectua manual sau mecanizat 1 Fig 8.10. Executia cavtatl de turnare pentru piesa “Axal principal al presel mecanice”: ‘2 ayerarea semiramel inferioare pe placa de formare ; 5~ cernerea in semiramd a amestecalu de :—formaren pile de ‘—asamblares 9 semimodelul superior; 10 ~modelelerisulstorilor; ~modelul pctoruut ‘de allmentare; 22~_modelal canalulal de distribute; 13 ~ pila de turnare; 14 clrlig, 8.7.8. Curitirea pieselor turnate Dupa dezbatere se face racirea pieselor, pentru ca piesele s& ajungit la 0 temperatura de 30 -35°C si si poatt fi manipulate de muncitori. ‘inlaturarea refelelor de tumare se face prin.rupere cu ciocanul, prin ttiere cu disc abrariv, cu flactr& oxiacetilenic’, cu ferdstriu mecanic etc. inlaturarea nisipului de pe piese se efectueaz in tobe rotative sau in instalafii de sablar. 8.7.9. Controlul final al pieselor turnate Se realizeaz3 controlul dimensional al piesei tumate si controlul nedistructiv cu ultrasunete sau cu radiafii penetrante pentru a determinatndrumar de proiectare 178 cexistenfa eventualelor defecte de turnare: aderenfe, eripaturi, suflur, incluziuni de zgura sau de amestec de formare etc. 8.7.10, Ambalarea, conservarea, $i trimiterea Ia sectiile de prelucritri mecanice 8.8. Suecesiunea logic a tuturor operatiilor gi fazelor necesare obfinerit Piesel finite Pentru obfinerea piesei finite prin agchiere ge folosesc etapele si clementele de calcul prezentate in Prelucrarea prin aschiere $i microaschiere, autori Gh. AMZA si colaboratorii, Ed. Bren, Bucuresti, 1998 $i 2000 si Procese de Operare, vol si Il, autori , autori Gh.AMZA §i colectivul, Ed. Bren, Bucuresti, 2000 si 2001. uurma efectuirii tuturor calculelor necesare si analizelor corespunzitoare a rezultat urmitoarea fish film a prelucririlor prin agchiere (tab.8.8).176 3 3 4 IN fi lull 5 3 ¢ ° Lal fl _{heb? 32 + | i E J eit it Lu | j I if! HS jo Ensoe! al =e weroieoppanirg |B hed : hal ppsaud po podgouyad pmynxn v 2t2py80 wpad ounsomeud ap 2pfojouyey ns200%g 8 MUEL7. fectare Indrumar de ‘se esa sop axl ve] so =| B somemire | ge |, oa i 3 oe{ val wolfe | af Oe prem | “Se va a Pat cnpamect Sor er wa = ow | em) #0 wl “eoe| ea ore ¢ ed ‘ me | ; clea] wo] ee] mem] Se ors ma sninsepatensts | “AR | epome le sce pons enepy | UNL _repaaes asa anEHEUOL® ed eine , 7 lore |r ont ox | patep F | woodeppommaurt | we mois _ouagejres annry-camwaOK®) U4 AT { od eur | sox | mead £ ont son ¢| 94¢\ oe'stje8t) 7 ytd -|-+ alt - a |g | | id A} end op poorer | yom I = pouggmasampomag| "2 NJ py] of +] el . ]? 2 z tat (Gxomyr002) “88 PELIne de provctare 183 EXEMPLU DE PROCES TEHNOLOGIC DE REALIZARE A ‘INOR PIESE DIN CLASA BUCSE Si se proiecteze procesul tehnologic optim de realizare a pisei “Comp supapé”, in conditiile unui numir necesar de bucdfi n = 20000. Desenul de executie cu condifiile tehnice impuse este prezentat in figura 9.1. Etapele de realizare se prezinta sintetic in continuare, 9.1, Stabilirea si/sau analiza rolului functional al piesei folosind analiza morfofunctionala a suprafefelor Bucgele, in general, sunt organe de masini utilizate Ia rezemarea fusurilor arborilor (osiilor) preluand prin intermediul suprafefelor interioare forte radiale, axiale sau combinate de la arbori si permifindu-le misciri de rotafie sau oscilafie. in aceasta clas’ a bucselor intra o mare varietate de tipodimensiuni de bucse, rolul funcfional al acestora fiind specific fieckrui ansamblu din care acestea fac parte. (O categorie de bucge este aceea destinatt lagiirelor radiale cu alunecare (numite cuzineti sau bucge cu perefi grosi). Rolul functional al acestora este de a micsora frecarea in timpul funcfionarii lagarului, fapt care conduce la marirea duratei de utilizare a acestuia gi la o intrebuinfare mai usoari. Materialul recomandat pentru acest tip de bucse este din categoria materialelor antifrictiune (fonte, aliaje Cu-Pb etc). Bucgele de lagtr sunt standardizate si pot fi: cu guler, fir guler sau bucse speciale cu gaurd si canal de ungere. O alti categorie de bucse utilizate drept cuzinefi cu perefi subjiri sunt cele infagurate (STAS 9474-80) din aliaje de Al-Sn, Al-Pb, Cu-Pb sinterizate sau placate pe suport de ofel, destinate in special pentru organele de masini cu migcare184 Tehmologia materialelor MI8x1,5 Conditil telnice: = Toleranta mS STAS 2300-88 Brunat = Rugoriates R, = 6,3 ym Fig 10.1. Corp supapa rotativaé sau alternativ’s (motoare de autovehicule). in constructia dispozitivelor stafionare sau rotative, elementul caracteristic al mecanismelor de centrare $i fixare il reprezeint& bucsele elastice sau extensibile, Materialele recomandate pentru realizarea lor pot fi ofelurile carbon pentru arcuri sau ofelurile carbon de scule cirora li se aplic&. un tratament temic de imbunttifire. Tot in acest domeniu al construcfiei de dispozitive intrt gi bucgele de ghidare care au rolul de a ghida scula ashietoare (ex. brghiele, alezoarele etc.) in timpul procesului de agchiere. {in cazul aceste: piese, deoarece nu se cunoaste ansamblul din care face parte, pentru 2-i stabili rolul functional se foloseste mietoda de analizi morfofuncfionali a suprafefelor. Aceasti metod’ presupune parcurgereafadramoe de protectare Iss urmatoarelor etape (veri “Tehnologia Materialelor”, prof. dr. ing. Gh. Amza si alti, vol, cap. 1.2.3.3): descompunerea piesei in suprafetele cele mai simple care o delimiteazi in spafiu (plane, cilindrice, conice, elicoidale, evolventice, cicloidale etc. ); - notarea tuturor suprafefelor ce delimiteaz& piesa in spafiu, pomind de fa 0 axd sau o suprafa(S de dimensiuni maxime, intr-o anumit& ordine (vezi fig. 9.2): ~ analizarea fiectrei suprafele in parte din urmatoarele puncte de vedere: forma geometrici, dimensiunile de gabarit, precizia dimensionala, precizia de forma, precizia de pozitie si gradul de netezime (veri tabelul 9.1.) ~ intocmirea unui graf suprafeje-caracteristici, care este o sintezi a tuturor conditilor tehnice de generare a fiecarei suprafeje ce delimiteaz piesa {in spafiu (vezi sabelul 9.1.); - stabifirea tipului de suprafafa gi a rotului functional posibil findnd cont ch pot exista suprafefe de asamblare, suprafe{e functionale, suprafele tehnologice si suprafefe auniliare (vezi fabelul 9.1), @. @® Q ® Fig 9.2. Imparfirea piesl fn suprafete simple yl umerotarea suprafefclor. Cu informafiile din sabelul 9.1. se poate stabili tipul si rolul fiecdrei suprafefe ce delimiteazé piesa in spafiu, De exemplu, suprafaja SS avand precizie dimensionali iaare, prescriptii referitoare la precizia de form’ si rugozitate mic nu poate fi decét suprafafa funcfionala, Suprafejele S4, S13 si $19 desi nu au prescripfii referitoare la precizia de forma si de poritie, nu au precizie dimensional& precizatt pe desen, dar au o configurafie geometric specificd (sunt suprafefe filetate) nu pot fi decat suprafefe de asamblare, Suprafaja $18 neavénd specificate pe desen precizia dimensionala, de forma186, | Tar | vas, | wesoroyes op exouny oyIndrumar de protectare exnpty | pedorouey | comely | emmy sowpty | wogopuypy, __V'a'L_|orqqemse oct oronsty | wooo oq si09 | stas‘o VAL | voBooue, ogy me} e'b1 & a va'L | vrevoroung, | co'or | cexor p |__| semsty | vosormex spammy | go | | = | mogmon | vaso [ropoowont| ots _|st ir tor é a t 5 § * £ zt (2aomuguoe) “V6 WHA,158 Tehnologia materialelor sau de pozifie nu poate fi decét suprafati auxiliars sau tehnologic’. Deoarece se continua cu 0 suprafafS filetaté ea nu poate fi decat suprafafa tehnologict, absolut necesara pentru a putea realiza suprafata filetatt $13. Suprafaja S7 nu are precizie dimensional& precizati pe desen, nu are prescriptii referitoare la precizia de forma, de pozifie, avand rugozitatea cea general, in plus face Teghtura intre suprafafele $10 si $6, nu poate fi dect suprafati auxiliar’ (posibil o gaurd de ungere); ~ stabilirea rolului funcfional posibil al piesei fcdnd analiza sinteticd si corectiva 9 ‘iecirei tip de suprafafi Iuate in ansamblul delimitirii piesei in pai. Analizaind tabelul 9.7. se pot trage urmaitoarele concluzii privind rotul ‘inefional posibil al acestei piese, binefnfeles ludnd in considerare gi denumirea ci: in suprafaja $17 poste funcjiona o supap8; suprafefele filetate $ 13 si $ 4 ar putea realize legitura cu cu alte piese ale ansamblului din care face parte piesa, iar supratata S 7 ar putea fi o gauri de ungere. 9.2, Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei Alegerea optima a unui material pentru o anumita destinafie, este 0 problemi deosebit de complex’ ce trebuie rezolvatd de proiectant, in principiu aceesta insemndnd alegerea acelui material care indeplineste cerinfele minime de rezistenja si durabilitate ale piesei in condifiile unui pref de cost minim si a uunei fiabiliiii sporite Pentru stabilirea materialului optim necesar confecfiontrii piesei “Corp supep&” s-a folosit metoda de analizi a valorilor optime (vezi cap.2.7. dia “Tehnologia Materialelor”, vol I, autori Gh. Amza gi alfi). Pe baza acestei metode, s-a intocmit tabelul 9.2. din care rezulté materialul optim pentru con‘ectionarea piesei “Corp supapa”. Folosind analiza morfofuncionala a suprafejelor s-a determinat rolul functional al fiectrei suprafefe in parte si al piesei, dupa care s-au ales ca factori analitici céfeva din proprietifile funcfionale, c&teva din proprietafile tehnologice si doar preful de cost din proprietajile economice. S-a folosit ca sistem de notare sistermul cu note de la 1 la 3 in funcfie de valoarea proprietiii (vezi cap.2.7. din “Tehnologia Materialelor”, vol I, autori Gh. Amza si alfi). Dupa ce s-a ficut aprecierea cantitativ’ a factorilor s-a procedat la stabilirea ponderii importanfei factorilor. Fiecare material luat in considerare are k proprietafi Ps, incluse in cele m proprietiti analizate. Fiecare proprietate are 0 pondere di ce exprim& importanga ei in raport cu celelalte proprictifi findnd cont de rolul functional si tipul fiectirei suprafefe ce delimiteaza piesa in spafiu. Pentru piesa “Corp supap&” s-a considerat de cea mai mare importanga, rezistenja la coroziune (d3 = 0,15), duritatea (dy = 0,15) si preful de cost189 indrumar de proiectare ro TOP wa [aa we ©) ad a ©) ea ‘a © ad ‘ar eas “a ©) as i © aa &: © ar ©] at ©) a BREESE B= Ee a sore, spann}3¢} runs 9Tehmolxga materia (dio = 0.15). Pentru proprietajile tehnologice s-a considerat aceeasi pondere (doo = 0.1) deoarece s-a considerat foarte important posibilitatea objinerii piesei prin oricare dintre procedeele tehnologice clasice in urma parcurgerii acestor etape necesare alegerii materialului optim, a remultat pentru piesa studiat& ofetul carbon de calitate OLC 45 (STAS 880-88), care are Sra, = 2.85, Avand in vedere c& semifabricatele din ofelurile carbon de calitate se obfin numai prin deformare plastict, pentru objinerea semifabricatului turnat pentra aceasta piesd, se alege un material care si aiba bund tumabilitate si care sA compenseze calitajile acestui ofel. Analizand tabelul 9.2. se observa c& un material care si indeplineasea aceaste condifii este OT 400 (STAS 600-1 2). pentru care Sr,d, = 27 9.3. Stabilirea si analiza procedeetor tehnologice posibite de realizare a piesci-semifabricat si stabilirea procedeelor tehnologice acceptabile in general, 0 piest semifabricat poate fi obfinut® prin mai multe procedee tehnologice de transformare a materialului, intr-o succesiune logic’ si treptata, piesa finit® find obfinuti doar in urma prelucrazilor prin aschiere. Pentru a se putea alege procedeele tehnologice acceptabile de realizare a piesei semifabricat pentru piesa “Corp supapa”, ca si in cazul celorlalte exemple. este necesara o analizA succinta a procedeelor tchnologice posibile care permit objinerea acesieia, Aceasta analiza se face ludind in considerare: clasa din care face parte piesa, tchnologicitatea construcfiei, greutatea gi dimensiunile de gabarit, precum gi tipul productiei Conform tabelulti 3.1. ~ “Clasificarea pieselor in constructia de masini” (vezi cap. 3), piesa “Corp supapa” face parte din clasa “Bacge”, grupa 111, tipul form’ complex’. in ceea ce priveste tehnologicitatea constructiei_pieselor, pentru aprecierea ei trebuie luate in considerare urmstoarele; unificarea diverselor elemente constructive (filete, diametre de ghuri, canale de pan’, caneluri, raze de racordare etc.) precum gi a preciziei geometrice si a gradului de netezime al suprafetelor, rationalitatea schemelor tehnologice, concordan{a_formei constructive a piesei cu particularitijile diferitelor metode si procedee telinologice de fabricare, masa piesei si consumul de materiale necesare fabrictni acesteia. ‘Analizind forma constructiva, dimensiunile piesei “Corp supapa” si recomandarile privind tehnologicitatea pieselor-semifabricat tumate (veziJndrumar de, 191 cap.3), semifabricatul pentru aceasti pies se poate objine prin tumare, Pentru a stabili un procedeu de tumare acceptabil, mai intai trebuie fScut& o analiz8 a piesei “Corp supapa”, care are in vedere urmatoarele: dimensiunile de gabarit ale piesei “Corp supapa” ( 37x65 — dimensiuni felativ mici); productia anual de 20000 buc. (producfie de serie mijlocie), greutatea mic’ a piesei (0,262kg);, configurafia geometrici simpli (nu are salturi mari de diametre, raportul secjiunilor nu depigeste 1:2, nu are intersecfii de perefi, are grosimea aproximativ uniforma a perefilor); rugozitatea generala este de 6,3 jum; planul de simetrie in acest caz poate fi considerat plan de separafie, adaosurile de {nclinare, tehnologice si de prelucrare sunt mici; nu necesiti modifictiri ale formei constructive a piesei finite pentru a usura prelucriile ulterioare. Deoarece giurile cu ¢<10mm, nu pot fi obfinute prin tumare cu ajutorul miezurilor, find mai economic prelucrarea ulterioar. prin. aschiere, suprafetele $7, $10, $17, $20, $22, nu vor rezulta din tumare. in ceea ce priveste suprafaja S17, lungimea acesteia fiind mai mare decét diametrul este mai rentabil si fie obfinutt ulterior prin agchiere. ‘Aviind in vedere cele de mai sus se poate afirma c& un procedeu de tumare acceptabil pentru piesa “Corp supapa” este tumarea in cochili. Spre deosebire de piesele tumate in amestecurile de formare obignuite, piesele tumate in cochile se caracterizeaz prin: reducerea adaosurilor de prelucrare (vezi fig. 9.3); abateri mici la dimensiunile piesei; se obfin piese cu suprafats curati;, permite turnarea in form calda; proprietifile mecanice ale piesei sunt mai bune, se reduce procentul de piese rebutste; scade manopera de formare; creste coeficientul de utilizare a aliajului lichid tumat; forma metalic& rezisti la un numar mai mare de tumari; nu mai este necesard instalajia de preparare a amestecurilor de formare gi de sablare; condifille de munc& sunt mai curate; | \ r Ax J deine Fig. 9.3. Semifapyicatul turnat pentru piesa “Corp supapi’. XX plan de separafle ndaosal de 12) 4, adaosul tetmologi; WD 4,~adsoral de tnclinare; El R, -racordatile constructive.19: _ Tehologia materialelor productivitatea este mare, iar costul pieselor realizate in forme metalice scade Ja mai pufin de jumatate, ‘Tumarea in forme metalice este rentabil&i numai la turnarea pieselor in serie sau masa, pentru amortizarea costului cochilei, Un alt procedeu de semifabricare este deformarea plastics, Semifabricatul pentru piesa “Corp supapa”, poate fi obfinut si printr-un procedeu de deformare plastic deoarece respectti majoritatea condifiilor impuse de tehnologicitatea pieselor semifabricat forjate sau matrijate (vezi capitolul 3) cum ar fi: planul de separajie este planul de simetrie al piesei, csigurindu-se astfel o curgere plastic usoari a materialului in vederea objinerii piesei fara defect de umplere; adaosurile de prelucrare si razele de racordare ale muchiilor exterioare si interioare sunt mici, pentru ca pierderile de material indepariat s& fie cit mai mici; forma constructiva a pesei semifabricat rezultatt permite obfinerea gradului maxim de apropiere de piesa finita. Alegerea modului de obfinere a pieselor, prin forjare liberd sau prin matriare, este condifionat de programa de productie. Matrifarea prezint& céteva, dezavantaje dintre care cele mai importante sunt: greutatea limitat’ a pieselor care pot fi matrjate si costul ridicat al matrifelor. Astfel, in cazul unicatelor sau seriilor mici se alege forjarea liber’, iar in cazul seriilor mijlocii sau mari se alege matrijarea, puténdu-se astfel amortiza cheltuielile cu execufia matrfei De asemenea la alegerea modului de executie a pieselor un rol important il are si m&rimea piesei. Dimensiunile de gabarit ale piesei “Corp supapa” fiind mici, iar productia de 20000 buc./an, pentru aceasta pies’ este indicat ea procedeu de semifabricare matrijarea (vezi figura 9.1). Prin mattitare, configurajia semifabricatului objinut are forma geometric’ destul de apropiat& de cea a SONS SCIndrumar de proiectare 193, i, in comparatie cu cele de la forjarea liber8. Ca gi la turnare sunt anumite orifici la aceasta piest care ‘nu pot fi obfinute prin matrifare (suprafefele $7, $10, $19 si $22) fiind objinute ulterior prin aschiere, Matrifarea se poate realiza pe matrif& inchisi sau deschist ce se caracterizeazi prin formarea unei bravuri. Avantajele matrifirii deschise constau in faptul c& se pot obfine piese cu configuratit mai complexe gi nu necesiti semifabricate cu un volum sau dimensiuni riguros exacte, Acest Iucru este posibil datorit canalului de bravurd care poste prelua surplusul de material. in schimb matrifarea deschis duce la o pietdere de material, datorita bravurii eft si datorita adaosului tehnologic necesar inclinarii peretilor matriei, Ja manopera fn plus pentru debavurare si la schimbarea directiei fibrajului in piesa objinuti, De asemenea forja necesar’ matrifirii, datorita deformarii si a bavurii, este mai mare in cazul matrifarii deschise decdt in cazul celei inchise. Lutind tn calcul toate aceste aspecte gi tinfind cont de configuratia geometrica a piesei “Corp supapa”, este de recomandat ca procedeu de matrijare, matritareat deschisd, sau matrijarea pe masini de forjat orizontal. Un alt procedeu de deformare plastica ce poate fi luat in analiza in cazul acestei piese este laminarea, configuratia piesei finite objindndu-se ulterior prin agchiere (vezi figura 9.5). in acest caz adaosurile de prelucrare vor fi mai mari dect in cazul matrijisi, consumul de material find mult mai mare. $38 Fig. 95 Semifubricatal laminat pentra piesa “Corp supapa” 9.4. Obtinerea piesei semifabricat printr-un procedeu tehnologic de turnare 9.4.1. Turnarea in forme permanente Spre deosebire de tumarea in forme temporare, unde atenjia ichnologului se concentreazi pe conceperea modelului asambiat, in cazul194 Tehnologia materialelor tilizarii formelor permanente efortul principal consta in proiectarea formei de tumare ~ cochila. Formele de tumnare permanente sunt mult mai scumpe deca cele temporare deoarece ele sunt confecfionate din materiale durabile, greu de prelucrat si sunt capabile si permit reutilizarea forme. 94.1.1. Schema procesului tehnologic. Procesul tehnologic de obfinere a pieselor prin tumare in cochilé poate fi structural in urmatoarele etape distincte: = realizarea formei de tumare (cochilei), prelucrarea cavitijii de turnare pe baza desenului piesei brut tumnate, ~ realizarea miezuritor, ~ pregitirea (preincalzirea formei si vopsirea cu. vopsea refractara)si asamblarea cochilei; - elaborarea aliajului, transportul si alimentarea cochilei, = tumarea propriu-zist: ~ derbaterea formelor, extragerea piesei solidificate; ~ indepartarea retelelor de tumare, - debavurarea piesei turnate; = tratamentele aplicate piesei solidificate: tratamente termice si de suprafa ~ remedierea defectelor, - controlul final al piesei; - operafile post-producfie: marcare, conservare, manipulare, depozitare, ambalare,livrare 9.4.1.2, intocmirea desenului piesei brut turnate. Pentru a putea executa cochila trebuie plecat de Ia desenul piesei brut tumate, Mai inti trebuie stabilit planul de separajie al piesei. Suprafata de separatie este suprafaja care separa cochila in dou’ sau mai multe arf. Stabilirea planului de separatie depinde de complexitatea piesei ce urmeaz a se tuna si de utilajul folosit pentru tumare, Alegerea planului de separatie se face jindnd cont de urmitoarele condifii: . ~ piesa tumatd s& poat’ fi scoasti ugor din locasul cochile. in acest scop se va cluta ca suprafaja de separatie si fie aleast astfel ca adanciturile sau nervurile si se giseasca in direcjia inchiderii cochilelor, - umplerea locagului cochilei si aiba loc, pe cat posibil, prin refulare, Se poate adopta conditia ca suprafaa de separafie s& treact prin secfiunea piesei care are dimensiunile de gabarit cele mai mari; ~ planul de separatie sa fie pe cAt posibil drept si nu frént, orizontal sau vertical. S-a adoptat ca plan de separafie planul de simetrie al piesei (vez! figura 9.6), iar ca tip de cochil& o cochili cu plan de separajie vertical. Desenul piesei semifabricat s-a realizat cu piesa in pozitia de tumare Acest tip de cochile sedndrumar de proiectare 195. folosesc in primul rnd, pentru piesele tumate mici (cu greutatea maxima de 30 kg) si cu dimensiunea cavitifilor de tumare mic& (pnd la 120 mm), de obicei ‘ird miezuri executate din amestec de miez. Aceste cochile pot fi executate cu una sau mai multe cavitifi, S-a optat pentru © cochil& cu dowd cavit8fi de tumare. Desenul piesei brut tumate se intocmeste pomnind de 1a desenul piesei finite pe care se mai adaugts: = adaosurile de prelucrare A, pe toate suprafejele ale ciror precizii dimensionale si rugozitifi nu pot rezulta direct din tumare (vezi figura 9.6). La stabilirea adaosurilor de prelucrare este necesar s& se jini seama in mod obligatoriu de incadrarea semifabricatelor in clase de precizie. Conform tabelului 9.3., piesa “Corp supapa” se incadreazi in clasa a-IIl-a de precizie. Mirimea adaosurilor de prelucrare depinde de: calitatea suprafefei piesei finite, calitatea suprafefei semifubricatului initial, compozifia chimic& a materialului etc. Avand in vedere c& materiatul din care se realizeazA piesa este un ofel, conform fabelului 9.4. adaosurile de prelucrare pentru suprafefele Legenda Ap Een om Se a |_| Fig 9.6. Semifabricatal turnat pentru piesa “Corp supapa”.196 felmolegia materialelor acestei piese sunt: 3,5 mm (sus) si 3 mm (jos gi lateral). = adaosurile tehnologice A, - pe \oate suprafejelesa cAror configurajie sau pozifie nu poate fi obfinuta direct prin turnare sau in vederea simplificarii formei tehnologice a piesei (vez! fg. 9.3) - adaosurile de inclinare A;-au rolul de a facilita scoaterea modetului si a piesei din forma (dezbaterea), Valoarea adaosului de inclinare depinde de pozifia planului de separajic, in general vebuind sa fie ct mai mic unghiul de inelinare (pentru suprafetele exterioare or = °...3°, ta interior a; = 2°...5°). La interior incliniile trebuie si fie mai mari decdt Ia exterior, pentru a preintimpina efectul contracjiei piesei. S-a ales pentru suprafejele exterioare ‘a = 1°, iar pentru cele interioare = 2°. = adaosurile sub forma razelor de racordare constructive Re - trebuie si fie ample pentru a usura curgerea aliajului topit si pentru a evita aparijia defectelor de tipul fisurilor si cripaturilor. Marimea razei de racordare interioara r, se alege intre 1/5 si 1/3 din media aritmetica a grosimii peretilor de racordat, iar raya exterioar’ Rs se in egald cu raza mic r,, plus media aritmeticl a grosimii perejilor care se racordeazi. Dup STAS 406 ~ 85, razele de racordare se rotunjesc la una din valorile: 0,2; 0,4; 0,6; 1; 1,6; 2,5; 4; 6; 10; 16; 20; 32; 40; 50; 63; 80; 100; 125; 160; 200mm. S-a ales ca raz de racordare Re = 1 mm si R2= 4 mm (vezi figura 9.6, Se evit muchiile ascufite din usmatoarele motive: muchiile interioare reprezinta portiumi unde au loc concentrari de tensiuni, fapt pentru care in acele porfiuni pot aparea usor fisuri: cu cat raza de racordare a muchiilor interioare este mai mare, cu atat pericolul formarii fisurilor este mai mult inlaturat; la ‘Tabelul 9.3. incadrarea in clase de precicic a semifubricatelor tarnate din fonta st el_(conform STAS 1982-83) Plese mici de complexitate mica 3imedie, tame prin procedeele ‘ehnologice de previzie (modele ugor fuzibile, forme ceramice, ct | moiiele pamenehte, plese turate sub pebeiune et: 7 ‘Piese de complexitate mare gi piese mijloii tumate prin prosedee tehnologice de precizie (tumare in cockile, ia miezur sa informe ‘Piese de serie mic gi mijlocie, objinate prin formare mecanizal, pe ragini de formare ji piese turate in cockile, i forme executate manual cu ajutorul gabloanelor. 7 ‘Piese de serie mic&, piese de serie cu gabarit gl complexitate mare objinute prin formare manuala sau mecanizati cu modele. intersectia a doi perefi se pot produce retasuri ca urmare a formarii nodurilor tetmice; retasurile se produc spre muchia interioar3 a imbinSrii.Andrumar de protectare 197 9.4.1.3. intocmirea desenului miezutni. Pentru productia de serie este de recomandat si se foloseasc miezuri metalice. Se va folosi o singurs tipodimensiune de miez (vezi lg. 9.7), pentru obtinerea suprafefei $4. Celelalte orificii avand dimensiuni mici, dup’ cum s-a precizat anterior, se recomanda a fi objinute prin agchiere. 4 3 i lg 9.7. Mieral pentra plesa *Corp supeps” ‘Tabelul 9.4, Adaosurt de pretucrare pentru piesele turnate din ofel, euprinse tn dasa a II ~ a de precizie, conform STAS 1592/1-85 a Dirmemsinca nominal mem Goberitu | Petia [Paakia [Pests | Pesto | Peste | Pests | Pesto | Poste maxim al | "#4 } “09° | 100 | 200 | 300 | 00 | 300 | 1200 piessi | Piet pl la | pant ta| pa | pnt Ya} ps te] pan a mate, | fase 200 [300 "|" s00 |” 800 |"1200 | 1800 fam) ‘aos de preva, fa} Ta 100 a 100 1a 200 40 [50 30 35 us lateral 200 Sis 40 30 | 50 12300 Plosaterat | 3,0 35 | 35 os 300 a5 12500 fros.ateral | 3,5 ie 300 Sus aS 10800 frosateral | 3,5 te 300 Sis 65 121200 [rosateral_ |__4,5 1200 Bus 70 121800 fos.aterat | 4,59.4.1.4, Proiectarea si constructia cochilelor. Rentabilitatea turndrii pieselor in,forme metalice nu poate fi asigurata decat in cavul in care se atinge durabilitatea minima a formelor metalice, indicata in rabelu! 9.5.. in funetie de aligjul ce se toarna. Tabelul 9.8. Durabilitatea minima necesari a formelor metalice turnate din font ‘Riau ce se toast | — Mivimen piselor ‘Numa de tr pd Ta tumate scostren din wa frei metalice Aljeds samme [Mist g mijlosi 10 000,15 00 Aligic Je zine Misi gi medi 20 000... 25 000, [Aline de ou Misi i mia 3,000.10. 000 Misi rnin 5 000 Font cenusie Milo 1.000... 5000 ‘Mark 100... 3000 Misi 00.600 Ofel eabon Milt 700.300 ‘Mart 23. a intocmirea desenului cavitijii de tumare se face por de la desenul piesei brut turnate {indndu-se seama de valorile adaosurilor de contractie. Cochila reproduce forma $i configurafia piesei tumate, la dimensiuni majorate corespunz3tor cu valoarea contractiei liniare a materialului turnat. Modificarea volumului si, implicit, a dimensiunilor, care are loc la inc8lzirea sau ricirea aligjelor metalice, nu poate fi eliminati, ea avand loc ca urmare a proprietiqilor fizice, specifice fiectrui alia. Aceasth modificare de volum poate gi trebuie s& fie compensati (sau diminuati) in cadrul proiectarii tehnologiei de tumare prin aplicarea adaosului de contractie. Contracfia pieselor la solidificare si ricire depinde de viteza de racire in portiunea respectiva, de compresibilitatea formei, de existenfa anumitor armaturi in form’, de frénarea contracfiei de citre maselote, de temperatura de tumare a aligjului precum si de o serie de alfi factor Pentru piesa “Corp supap&”, confectionati din OT 400, s-a ales pentru coeficientul de contractie k, valoarea 1,7% din tabelul 9.6. Fiecare dimensiune a cavititii de tumare se calculeazi cu relagia: @)) ‘in care, d, este dimensiunea cavitigii; d, - dimensiunea piesei brut tumate, k — coeficientul de contractie. Valorie rezultate tn urma calculelor s-au trecut pe desenul cochilei (vez! figura 9.8,)Andrumar de protectare 9 ‘Tabel 9.6. Valoaree contractict intare a pleselor turnate din diferite allefe pieseturate din oe! cu un proceat mare de cation _Pisse tumate din ofel fenitico-susteniic piose huaie din ol sustentic ‘aliaj pe bal de alumina, cn cupmn (7 — 12 % Co alia) pe bazé de alumini, cu magneziu (10 96 Mi Fig 9.8. Cavitates de turnare peatra piesa “Corp supap’” (hurvarea s dou piese | simulta). hkTebmologia materialelor Pe lings configuratia interioars a cavititii generstoare a piesei din forma de tumare, proiectantul formelor permanente (cochilei) trebuie si aib& in vedere rezolvarea urmAtoarelor probleme: = dimensionarea optima a grosimii perefilor, astfel incdt s& se asigure tit solidificarea in bune conditii a piesei cit gi durabilitates maxims a formei ‘grosimea minim a peretitor cochile este de 8-10 mm); ~ evacuarea eficienté a gazelor din cavitatea formei; ~ inchidosea si etansarea semicochielor; - deschiderea semicochilelor si extragerea ugoard a piesei, ~ asamblarea si extragerea miezurilor permanente. Din punct de vedere dimensional, la piesele tumate prin c&dere liberd in forme metalice trebuie si se fin’ cont de valorile constructive din fabelul 9.7. fn tabelul 9.8, se prezinté informativ unele date practice privind grosimea de perete a formei metalice, la turnarea pieselor din fonts si din ofel cu diferite sgrosimi de perete. La construcfia eochilelor trebuie avut in vedere in primul rnd grosimea perefilor cochilelor care se determin’ din calculul tehnic, ponind de la ipoteza cf intreaga cantitate de caldura cedata de aliajul lichid este preluat8 de forma metalic’. O determinare rapid’ a grosimii peretelui formei se poate face cu ajutorul unor rela empirice, plecdnd de la grosimea minimis a peretelui piesei tunate, fotosind relatia: +s fmm) 2 unde: sy este grosimea minim& a peretelui formei de tumare in mm; sp - grosimea medie a peretelui piesei tumate in mm; k - coeficient de corecfie i em [m0] > 5 Teawarcn 1S [20.30 [OR ain 20 [25.40 07,,.09dim petiodisd eu ‘gresinnea groimen fresupeti mari pivsei ce ae picsei ee se soars fear “Tumarea repeat | 2073040 Lodin 2 [30 Piodin freevenit rosin erosinica Piesel ce se piewei ce se soared toa Timnaroo repaid | 13 | 20.30 | 08 din 30/3035 POs freoventf ou agrositnes seosinea cir artificial a piesei ce 52 pievei ce se forme oar toornt © grosime mare a peretelui formei duce la acumularea mare a e&ldurit in partea inierioar’ a formei, cauzind aparijia tensiunilor termice si fisurarea formei, iar 0 grosime prea mici a peretelui duce la deformarea §i oxidarea scesteia. Piesele se aseazt vertical (vezi figura 9.9), iar alimentarea cavithii ‘generatoare a piesei se face in sifon, Avind in vedere datele din tabelele 9.7. si 9.8. dimensiunile minime recomandate pentru configurajia interioar’ a forme: de tumare in cavul piesei "Corp supapa” sum: + distanja dintre piciorul painiei si cavitatea generatoare a piesei: 25-30 mm; = distanja dintre cavitatea generatoare a piesei si marginea exterioard a formei 25-30 mm, = distanfa dintre canalele rejelei de tumare si marginea exterioar’ a formei 65-70 ma, = distanfa ‘dintre cavitatea generatoare a piesei si pozifia palnici de tumare 40-65 mm_ Evacuarea gazelor din cavitatea formei metalice se face prin rasuflatori, actor amplasare este similara color folosite la forme temporare. Rasufltorii se exeoula de forma tronconic& cu baza in planul de separatie, avand secfiunea oval, pentru a usura extragerea din forma Dimensionarea rasuflatorilor se face punind condifia ca viteza de evacuare a gazelor.s8 fie superioara vitezei de umplere a cavitifii forme’ de turnare. Construcfia cochilelor trebuie s& ” Te dae Sauces eee aanTehmologia materialelor 1 -eavitates de tarnare; 2 isaflatort 3 ~ canal de alimentare, 4 de tarnare, 6- mica metalie; 7 ~ dispostiv de ghidare: X- asigure inchiderea sigura si etangi. Cochila in acest caz s-a realizat din dow semicochile articulate cu balamale si ineuietoare. Materialul din care se fac cochilele este in general de calitate superioard pentru ca s8 reziste la acfiunea coroziva a metalului tumat gi la temperaturile ridicate ale acestuia. 9.4.1.5, Preincdlzirea formei de turnare. La tumarea diferitelor aliaje in forme metalice, prin cidere liberi, acestea din urm’ trebuie preincalzite la temperaturi corespunzatoare aliajului turnat. In tabelul 9.9. se dau valorile infornative ale temperaturilor de preincilzire a formelor metalice. La turiir repetate formele metalice ajung la temperaturi de regim corespunzit mirimii pieselor §ialiajului din care acestea se toarna. Conform acestui {abel temperatura de preinctlzire a cochilei destin ii piesei-semilabricat “Corp supapa” este de 100 - 150°C. bin:Tabelut 9.9. Temperatinite de preincitzire a formelor metalice Aiaal g nice pasate Renato | Tenpwoea de princiloe « fw mettice,"C ‘Alay dea 106300 ‘Aligje de magne? 100.250 ‘Auwiede cups pieve mick coe 100 fa facie icse mij i mark 100...150 Fool piese mii 250.300 ies mie . 300.350 plese mar 350.400 7 lind de laninyr ex crusts durs__| 80,.150 ‘igh piese m 100... 150 Diese mijlecii i mari din grosimea | 150...300 Pies 2 tourna 9A.LS. Protectia suprafefelor de lucru ale cochilelor. Foarte importants pentru calitatea pieselor tumate in forme metalice, ct si pentru viaja acestora, este acoperirea suprafelai active a formei metalice cu paste de protectic gi vopsele reftactare. Cea mai wavald vopsea de protectie se compune din: 0 pane siticat de sodiu gi dou’ p&rji caolin coloidal, in suficients apa pentm a permite ca vopseaua si fie spri{uitS. ‘Vopseaua refractar’ de contact trebnie s& joace un rol de vopsea de alunecare (Iubrifiere), trebuie si confin& grafit (cca 1/2 din cantitatea de sticl& solubil8, in greutate), Vopseaua refractar’ de contact se aptic3 sub forma unui film cu grosimea de 0,1...0,2 mm peste stratul de vopsea de protecfie. Aceasta vopsea asigura alt protecfia cochilei de acfiunea directa a metalului lichid, dar gio micsorare a vitezet de ricire. 9.4.1.6. Elaborarea aliajulul, transportul si alimentarea cochilei. Topirea materialului necesar in vederea tumfrii pieselor se realizeazi in atelicrul de topire, Aici se desfigoart mai multe operafii tehnologice de baza si anume: + alcdtuirea incdrcAturii metalice necesard cuptoarelor de topire; © —_. topirea metalului sau aliajufui gi prelucrarea {ui din punct de vedere metaturgic; : = menjinerea lui in stare lichida; ~ tumarea. Determinarea nevesarutui de metal lichid se face finand cont de urmitoarele: ~ procentul de piese bune, care variazi funcfie de metalul tumat, grupa do greutate a pieselor si de agregatui de topire, Valores lui s-a stabilit pe cale experimentala gi este data in sabelul 9.10.;204 Telmologia materialelor ~ rebutul de piese tumate este gi el diferit de la o categorie de piese Ja alta, de la un aligj Ia altul, S-a acceptat pentru calculele de proiectare un rebut mediu de 5 % din incircatura metalic& pentru producfii de serii medii, serii ici si unicate; Tabet 9.10. Scoaterea de plese bune din inedredtura metalic ‘Grupa de great Tipul de aliaj | Agregatul de topire [Piese Piese mijioch | Piesegrele = ‘ugoare foarte grele Fonta cenugie | Cabilou G-62 | 65-67 | 68-73 | 73-75 Cuptoreu induetie | 62-65 | 67-70 | 70-74 | 74-77 Duplex 58-60 | 62-65 | 65-68 | 70.72 Fouts Cabilow 42-50 | = = maleabila | Cuptoreu inductie | 45-55 | - . é E Duplex 40-45 | - e : ‘Ojelacr ‘Cuptor eu are 32-35 [55-00 | 62-63 | 5-70 CuptorMartin | s1-s4__| 53-57 | 58-62 | 63-68, ‘Aligje pe | Cuptoreucreuzet | 55-60 | 60-62 | - - bazideCu | Cuptoreu induc | 58-62 | 62-65 | - : [Aligie pe | Cuptoreucrewet | 55-58 | 58-@0]- z azide Al | Cuptorcuinductie | 58-60 | 38-62 | - = - refelele de tumare si maselotele se determin’ fticind diferenja dintre Inelreitura metalic’ si restul componengilor bilanfului;, - pierderile nerecuperabile (scursurile, stropii etc.) se ridict Ia 1 ~ 2% din inefrcdtura metalicd gi restul componentilor bilanfului; ~ pierderile prin ardere au valori diferite de la un aliaj Ia altl si de la un agregat de topire la altul. Valorile practicate se vor lua din tabelul 9.11. ‘Tabel 9.11. Pierlert prin ardere din incliredtura metalicd ‘Tipul de aliay ‘Agregatul de topire Pierderi prin ardere, % | Fonia comugie Caio 3=6 | | Cameco induce 3 Duplex 729 Fonte waleabis Cabilow 3-6 | Cuptor eu indusie 3-4 [pte 729 Ojala Cupior exe a5 { Captor Martin 6-8 ‘as pe twa Ge Cu | Cuptor eu crew 3-6 | Captor exindutie 4-5 ‘Raj pe tan de AT | Cuptor eu cruzet 4-5 | Captor eu induct 304dndramar de probectare Piesa “Corp supapa™ fiind reahzatt din OT 400, agregatul in care se face topirea acestui ofel, conform rabelulut 9/1. este cuptorul cu are sau cuptorul Martin, funcjie de dotarea intreprinderii 9.4.1.7. Turnarea propriu-risi. Dupi asamblarea semicochilelor si fopirea ofelului, metalul este turnat in form’. Ofelul topit ajunge in cavithjile de tumare 1 (vezi fig 99) prin palnia S, piciorul palniei 4 si canalele de alimentare 3. ‘Tumarea ofelului se face in majoritatea cazurilor prin deschiderea orificiului oalei de tumare, acoperit Ia inceput cu un dop reftactar manevrat din exteriorul oalei cu ajutorul unui sistem de parghii. In cazul pieselor mi (Corp supapa”), tunate pe conveior se folosesc oale de tumnare intermediare. Acest sistem asigur’ o tumare mai linistit4 si cu o presiune a jetului mai redusi. Din punct de vedere al temperaturilor la care se toam’ ojelurile tn forme. in tabelul 9.12.se dau unele valori pentru ofelurile cu 0,2 ~ 0,4 %C. Tabelul 9.12. Temperaturile de tumnare ale ofelurilor in forme Tempera taal in cal ate Dimensimnite peselor |Capacittea] Marca osu de | ale Pies Sipersi| Piese arate sug i complicate] sense la iit Bisse man, 13100" | 30,35, 30] OT ABD Te =1580—f “T580 = 1350 Masia, cos 24 ¢ orss0__| 1610-1570_| 1570-1540 Picse mari gi modi, 5e] 6-7 | oT 450 | 1590-1870] —1570~ 1350 Media.const’ | 15,20 | OTss0 | 1580-1560 | 1360—1540 TasMsNc26¢ | 1560-1550 | 1350-1540 TH30Ma135 | 1440-1430 _| 1430-1820, Pissepantlast | 6-7] ~ Of 450 | 1380-1570] ~1570=1360 Metis, 404g | 15,20 | orsso | 1570-1560 | 15501540 T3SMSNC260 | 1560-1550 | 1550 ~ 1540 TisoMot3s | 140-1430 | 1as0— 1420 Pisemis, wb2t~ | 6-7 | Or aso} 15801570 | i570- 15560 Meta, 170 kg orsso | 1370-1560 | 1560-1550 TssMsNc20 | 1560-1550 | 1350—1540 Lmzoman3s | 1450-1440 | 1440-1430 _] Urmeazt perioada de solidificare, in care piesele sunt menjinute un anumit timp in cochila. Pentru piesele tumate in forme pe conveior, din ofel carbon, respectiv oteluri aliate, durata de menfinere, in ore, in forme, inainte de dezbatere este dat’ in tabe.u! 9.13. Conform tabelului durata de menfinere in forme, pentru piesa “Corp supap&” este de 0,15 h.Telmologia materialelor ‘Se menfioneaza cA toate cifrele recomndate in tabelul 9.13. se referi la piese avand unul sau mai multe miezuri, Piesele fii miezuri se rdicesc: mai repede. 9.41.8. Extragerea pieselor din cochili, Ca urmare a solidificarit pieselor in formele de turnare, dupa perioada de mentinere precizat mai sus, se trece la extragerea acestora din cochile. Rezulta piesa brut tunata cu urme ale refelei de turnare (figura 9.10.) 9.4.1.9, indepartarea rejelelor de turnare. Curijirea pieselor tumate se face in scopul indepAirtici refelelor de tunare si maselotelor, a bavurilor si altor proeminenfe apirute pe piese, in mod nedorit, in procesul de tumare, precum si a stratului de arsuri (funder) format eventual in procesul de tratament termic. Operafiile de curajire pot fi manuale sau mecanice, dup’ specificul pieselor tumale, caracterul procesului tehnologic gi gradul de mecanizare al tumatoriei i L I t t 1 1 | i 1 i i i 1 ! I Fig 9.10, Piesele brut turmate ca urme ale retell de turare. Curdjirea manuala a pieselor turate se face cu ajutorul periilor de ofel si al dalfilor de mana, procedee aplicate in prezent numai in tumatoriile mici de metale neferoase. Daltile pot fi acfionate si mecanic, prin intermediul unui ciocan pneumatic (cu masa de 5 kg, cu un consum de aer de 0,5 m’/h) Productivitatea ciocanelor pneumatice cu dalta, la operafia de curiire (inclusiv debavurarea esie de 50 Ia 250 kg/h la piesele din ofel si de 50 12 700 kgh la piesele din fonta, in functie de greutatea si configurafia pieselor tumate, Curéitirea mecanicd se realizeaz’ cu ajutorul unor utilaje specializate, care pot fi grupate astfel: = utilaje de ttiat refele de tumare gi maselote; = utilaje de debavurat si polizat; - utilaje de curajire.Inrmar de profane _ Tabelal 9.13. Timpul de mentinere, inh, a piexelor turnate dint opel carbo pe cconveton, pain la deshorere Grupa de greutate [Tatenvalul teoretie de B, penine apieselor [daN] | temperaturi, admis ta dezhaterea_pieselor din forme, [°C] Provlicfia Ue serie mare gt mas 8 600.500, 015035) 0,28...0,62, 20 600...500, 0,23...0,52 0,42...0,95 <50 400.,.500, 0337...0,82 0.67...1,50 20.100, 600.500, 0,50...1.20 0.95..2,10 50.250 $50...450 1,00...2,60 1,90,..4.70 100... 500 $50...450, 1,40.,.3,70, 2:40...7,40 Productin de serie i serie mic 20 600...500 0.42...095 0.57..1,60 20...100 600...500, 0,95...210 1,20...3,00, 50...250 550...450 1,90...4,70 2,40...6,40 100,..500 550,..450, 2,40...7,40 3,40...9,20 100... 1000, 550...450, 4,60...11,00, 6,20..13,0 500.1000 330...450 4,60...11,00 6,20.,.13,0 1000...2000. 500...400 8,00...11,0 10,0...20,0 Ele sunt construite in mai multe variante si tipodimensiuni, fuancfie de caracteristicile productiei de piese turnate, fn rabelu/ 9./4. se prezintai cu til orientativ, metodele de ttiere a rejelelor de tumare si a maselotelor. Asa cum reiese din tabel, la piesele mici rejelele de tumnare se indeparteaz prin lovire cu ciocanul, iar la cele mijlocii si mari cu masini de taiat cu discuri abrazive sau prin thiere cu flacdra. Tabelul 9.14. Metodele de ttiere a refeleler de tumare $a maselotelor Caiegoria | Font Font Od tama ‘Aliaje de depiese | cxmumie | ndulch ‘uminia Rupere cu | Tiles po proad | Tae pe Piese miei | Rupere cu | _ciocanl pre ‘cocina! | “Tie pe] Tae Tare ca rest | osiceienich | fetsiria parglict Tapaees | Tiewes | Thee Tiiere ei ciocanal | discabmziv | oxiscetienich | — ferdstcis Picee mari panics re a ise | frist abaziv special | creer circular Tawar Tawar feist feria circolar cotaTehologiamaterialelor in cazul piesei “Corp supapa” findnd cont de dimensiunile mici ale acesteia, de caracterul producjici (de serie) si materialul din care este confectionata, conform fabehutui 9.1, ttierea rejelei de tumare se realizeaz pe prese. Nu este necesari o debavurare, deoarece in cazul tumarii in cochil’, si prelucrare mijlocie prin agchiere, adaosul de prelucrare este de 1,6 mm (vezi tabelul 5. 27,, traseul cu linie intrerupt). ~ adaosurile tehnologice A, ~ Se pun pe toate suprafefele care nu pot rezulta din matrifare si pentru simplificarea constructiva a piesei. Sunt anumite orificii care nu pot fi objinute prin matriare (suprafejele $7, $10, S19 si $22), find objinute ulterior prin aschiere. ~ adaosurile de inclinare Aj ~ \a suprafejele matrifate care se prelucreazd, inclinajiile de matriare gi razele de racordare se aplici de regula la cotele nominale marite cu valoarea adaosului de prelucrare. La suprafefele matrijate care nu se prelucreaza, inclinafile de matriare si razele de racordare se aplic& la cotele nominale, iar valorile acestora trebuie s& fie menfionate, in acest sens, in desenul piesei finite, inclinafiile de metriare sunt dimensiuni suplimentar> la dimensiunile nominale ale piesei, dac& ele nu sunt determinate de forma constructiva a piesei24 Tehmologia materalelor Fig 9.12, Semitabricatul matsijat pentru plesa “Corp supapa”. Valorile inclinafiilor de matrijare, conform tabelulut 9.16, STAS 7670- 83 sunt pentru piesele matrijate pe masini de forjat orizontal, date de a, = 1° pentru suprafefele exterioare si oy = 3° pentru cele interioare ‘Tabelul 9.16. Valorile inclinagiilor de matrijare Tal Supiafeje mteroare Sipaleje enero uilajubui de [Unghi, | Condit Unahi,[erade) | Condit satiare = 10 | Pies ale ican less obgmat 7 Piese obignute Gu inte de 7 Pie plate 7 Piese plane Prost 7 3 Cu impingitor 3] Gu extractor r Cu extrctor =e 3 Tamar Masini de 3 | Tnfunetie de T Piese obignuit a | fort adineime eizomtal T3| Co gaurt saw 7 camel diciturt Valorile razelor de racordare maxime la piesele matrifate, sunt indicate in tabelul 9.17., iar abaterile limiti nu trebuie si deptigeasct valorile dimensionale ale piesei matritate respective.ia aia Ri ino) Glas Te nies] Case mare "i 5 io “is Fs ca 6 Conform STAS 7670-83, (tabel 9.17), razele interioare pentru piese cu ‘indljimea péind la 100 mm sunt: femax= 6 mm, iar razele exterioare sunt R cnax = 16 mm (clasa a —II- a de matritare). Rolul inclinafilor si al razelor de racordare este de a facilita extragerea usoardi a piesei din matrifa. 4° Alegerea planului de separayie ~ se face {inand cont de urmatoarele recomandiri: $8 fie pe edt posibil drept si nu frdnt, si fie plan de simetrie, si conjind dimensiunea maxima si si permit o curgere ct mai usoard a ‘materialului, si asigure un fibraj al liniilor de curgere corespunzitor cu proprietajile ce se vor objinute.in anumite zone,’ si permita cele mai mici adaosuri de inclinare si scoaterea usoard a piesei din matrif. in cazul piesei “Corp supapa”, deoarece se urmiireste objinerea suprafefei 4, acest lucru nu se poate realiza decat pe masini de forjat orizontal, astfl incat planul de separafie ‘sh indeplineasc& condifiile de mai sus (vezi fig. 9.12). ‘5° Determinarea masei semifabricatului inital: Masa semifabricatului inifial my, Ia inceputul prelucraii prin matrijare se calculeazA cu relafia: my = My +m, +4M,, +My +M,, +i +m, 0.15) {In care: myy—este masa piesei finite; m, ~ masa pierderilor prin ardere, care este cuprins& intre 1 - 3% din masa piesei finite; may — masa pierderilor prin adaosul de prelucrare; mg ~ masa pierderilor prin adaosul tehnologic; mre — masa pierderilor prin racordarile constructive; mcs ~ masa pierderilor in canalul de bavura si m, ~ masa pierderilor cu epruvetele necesare incercarilor (dac& este cazul). Pentru determinarea masei semifabricatului matrijat, asa cum s-a procedat si in cazul piesei finite, acesta se imparte in elemente geometrice simple, c&rora li se calculeaz& volumul gi apoi masa, rezultind valorile:26 Tebmologia ‘mg = 0,262 kg im, ~ 1,75 -0,262 % =0,0045 kg me »)-(£ 8 932 4 2:18" 2168" 14,47 16- 16|+|4~* 155-7" 155 |= 9.18) Hg) (Eas £MEne) * 7 99803 +7156 -+ 962,56 +753,92)=9323,05 mm? ‘Map ~ 0,0093 - 7,85 =0,073 kg (9.19) Vog =A (S237 44? 114 2,5?-74-2,5? 94 15? 1549,25?-9)+ 9.20) = (0? -3-7,2?-3)= 519,76 mm? oa ‘ma ~ 0,00819 - 7,85 = 0,040 kg. 21) Pentru calculul masei adaosurilor de inclinare se consider’ volumele acestora ca fiind yolumul unui con sau trunchi de con, care se calculeaz cu urmatoarele formule: Pentru con se utilizeaz relafia: a int, 0.22 iar pentru trunchiul de con: v = Enle? +P eR (9.23) Inlocuind, pentru piesa analizata rezulta: 2 017+|Le3!& 027-2 44027]+ 4 4 4 (9.24) 2 144 17 3- dai7a{12%69* + v2.63] = = 466,99 mm?tron renee 27 mi = 0.000466 - 7,85 = 0,0036 hg 9.25) Pentru calculul masei ravelor de racordate se considera corpul geometric un paratelorgram cu baza paral din care se scade un cilindru de aceeasi indijime cu paralelogramul, gi cu raza egala cu raza de racordare. Devi: os BEAR? = 2082) 2 (9.26) siresulia 2 ep) (1, 382 ve=[oales =a (Je B02 om 47,4-2 —2-2)= 7194 mm? : respectiv: mee = 0,000071 7,85 = 0,00055 kg | (9.28) S-a luat my = 0, deoarece la matrifarea pe masini de forjat orizontal, matrifele se executl irk canal de bavur’. Inlocuind valorite de mai sus, rezult& mg = 0,062 + 0.045 + 0,073 +0,040 +0,0036-+0,00055= * | 0379 kg sor 9.29) 6° Alegerea semifabricatulul initial ~ se face functie de configuratia geometricd a piesei matrifate. Printre materiile prime cu cea mai larg& utilizare in soc{iite de matsiterie se enumer’ gi semifabricatele laminate, Ele sunt de diferite forme gi dimensiuni. Printre acestea se enumera blumurile, bramele si faglelo (STAS 436-75), barefe patrate (STAS 334-74), barele rotunde (STAS 333-77) 51 barele rotunde de cupru (STAS 391-77), Pentru piesa “Corp supap’” s-aales o bark de ford circulari cu} 16 mm gi lungimea de 3000 mm. T Debitarea semifabricatelor la dimenstumi, - se face jindnd cont de legea volumului constant. Legea volumului constant spune c& deformarea plastica a unui material metalic are loc la volum constant, exceptind micile variagii de volum prin indesare sau pierderi tn ‘oxizi (volumul semifabricatului inigial s8 fie egal cu volumul piesei matrfate), deci: Yay = Vey (0.30) mg _ 0379 ; a = 0,0482 938 LS 82d 31) ¥, = aRily (9.32) 0,08" by, ~ 0.0482 => hy = 238 mmibuc (9.33)218, Tehnologia materiaielor unde: ¥, este volumul semifabricatului iniial, Fy ~ volumul semifabricatului matrifat, R, ~ raza semifabricatului inifial si /, — lungimea semifabricatului inijial Peniru alegerea procedeului optim de debitare trebuie s& se aib& in vedere in primul rind gradul de dotare cu utilaje, calitatea si dimensiunile semifabricatelor care se debiteazi iar in al doilea rind economicitatea procesului analizati prin prisma realiz&rii unor semifabricate corespunzitoare unor metode de forjare sau matritare impuse. in tabelul 9.78. se prezint& in rezumat indicatorii de care trebuie s& se fin& seama in cazul stabilirii metodelor ‘Tabelal 9.18, Recomundlri si indicatori de uilizare a dijertelor metode de debitare Meioda iilizare (Calitatea [Produc-] Pref de] Toleranje | Domenia secjiuni | materiale | ieturit | tivitate | cost al de utilizar _ | seuletor| i 2 3 a x6 T = Forfecare la [Paint Ia | Ojeluri carbon| weer | ¢ai0nm |pnubatiecd 'R, pink la 70 | danvine?_| [Ojeturi carbon ‘Matrijare, si mangancase| Selzuth | Foarte |Relativ] 41+ 46 | deschisa gi (Gamo) mare | sett forjare Forfecare Ia | Panta (Ofehuri Cr - ij tibera 300-400°C | $210 mm Peste | Ojturi on 210mm | R70, aN Rapes | Panila|Ojlur carbon] Relat | Mare [Mini | 21426 4230mm | caR>e | scamun daN/mm? Faisiieey Pinkie | — Teale Wick [Rela pce lam | 4 400 mm | materiile selaut Ferdstruire cul Pand in “Toate Relati ince | § 400mm | mterilte mare ; cirulare Ridiot Mocitare ‘sisi Pinta | Ofsaridiwe | Bunk inching scr ie |_ 400 an om hose 1.5 | extnziune Toate Saat |_muaterinlele - ‘Mare | Ridicat discari | 4 130mm | Ofeturi dure sien Gua | Pints eta cman Relat Sia | Teas | Matrare feisotienics §1000mm | 0.7840 | Bank | desist i libertlindrvamar de prosect 219. de debitare, recomandandu-se in acelasi timp si domeniul de aplicabilitate a fiecarui proceden in parte. Conform acestui tabel procedeul de debitare a semifabricatului pentru piesa “Corp supapa este tAierea cu flacira oxiacetilenica. 8° Conirolul initial. sewifabricatul initial se va controla nedistructiv in scopul depistirii eventualelor defecte inteme. Se poate realiza un control cu lichide penetrante, dar nu se pot depista decét defectele de suprafaji, sau controlul cu ultrasunete, cu pulberi magnetice, radinfii penetrante etc, functie de dotarea intreprinderit Indiferent de forma, dimensiunile gi starea (laminati sau turnati) semifabricatelor destinate matrifarit acesiea trebuie s& indeplineasca Ia receptie urmatoarele condifii principale: = $4 corespunda din punet de vedere al compozitiei chimice si al dimensiunilor previvute in slandardele in vigoare, normelor interne gi certificatelor de calitate eliberate de producttor; sf nu prezinte pe suprafaja defecte (criiptturi, exfolieri, suprapuneri de material etc.), care prin matrifare sa conduct la scoaterea materialului din procesul de productie; = si nu ait defecte interioare (incluziuni, sufluri, fisuri, segregatii, microretasuri). care st fie in afara limitelor prescrise Controlul se va reatisa prin sondajul unui anumit procent din semifabricatele provenite din aceeasi garj 9. Pregatirea suprafejelor in vederea matritarit. Se va realiza, dack este cavul o curiire de oxizi a semifabricatului inifial (oxizii scad plasticitaten ‘materialului, producand defec:e de structura), 0 decapare sau o degresare. 10°. Tratamentul termic initial — se va face 0 recoacere de inmuicere. 11°. Inceiizirea semifabricatelor in vederea matrifarii, Prin inctlzirea semifabricatelor pentru deformare plasticd se urmareste: micsorarea limitei de ccurgere a materialului la valori cat mai mici, obfinerea unei structuri care st igure 0 deformare usoar’, reducerea impuritajilor depuse 1a limita dintre cristale prin difuzia lor partial in masa metalic8, reducerea tensiunilor si omogenizarea structurii. O incalzire corecta se asigur’t prin: scurtarea timpului de incalzire pana la atingerea temperaturii optime de inceput de deformare; asigurarea unei incdlziri uniforme a piesei, reducerea arderilor si decarburarit pieselor, precum gi evitarea structucii de suprainedlzre si de ardere in adancime a pieselor care duce la aparijia macro- si microfisurilor in timpul deforma. Valoarea superidari a temperaturii este limitata de aparitia unei oxidari puternice, formarea unor gréunji grosolani si parfial de aparitia fisurilor si decarburarii. Limita inferioara se stabileste in functie de natura materialului (pentru ofel corespunde intotdeauna cel pufin cu valoarea temperaturii de recnstalizar). Din tabelul 9.19. se pot extrage direct valorile temperaturilor de ital20 Tebnologia materialelor inceput de deformare si de sfirsit de deformare. Pentru OLC 45 Tis = 1200(°C], iar Tas = 850°C]. ‘Tabelal 9.19. Intervalul temperaturilor de deformare pentru teva metale yi aligje dex intrebuinjate We Material Tntervalul de temperstart ent de deformare Tare] TC 7 OL IF OL a 1380. ‘900. 2 ‘OF 50, OL. 60, OL 70 12507 350, 3_| OLC10; OLE 15; OLC 20; OLC 25, OLE3S, OLE | 1200. 850, 4 ‘OSC 7; OSCR 1180 850 3 OSES; OSC 10; OSTTE 1150. 850 6 45. Cr 10 12007 870 7 15 GNIS, 13 CANI3S; TO MoCr 10 1180. 800 s 40 MoCrNil5 1130) 850, 9 ‘ARC T 1050. 800, 16, RULT 1150, 850, i Gel rapid 1200 890, 2 ‘Gjel ausenitie 1130. 900, 3 ‘Ofel fertic 1100. 900, 14 ‘Ojel manganos 950, 730, 13 A995 480, 350, 16. ‘Aligj Al cu 496Cu, 0,57abig; 0,5ehi 400. 350 7 ‘Aliaj Alu 2,296Cu; 19Mg: 196M 470, 350. if ‘Alis) Al eu 2.2%Cu, 1,3%Ni 80, 380 19, “Allgj Al eu 1,6%Cu, 2,4%6Mg, GZn 430. 360, 20 ‘Cu999 10007 400. 21 ‘Tligj de Cu eu Sn 900 780, 22 ‘Aliaj de Cu cu 9%AT 900 "700. 23 ‘Aligj de Cu cu 20%2n 850 650. 24 ‘Aliaj de Cu cu 40%Zn 730, 350, 25_| Alia) Tr eu 6 2%Al; 0,894F , 396Cr, 0,1960; 0,290; 10507 850. 26 ‘Aliaj Ti cu 5,8%Al; 3,8%Mo, 0,19%C; 0,290, 11007 850 Ca regult general’, deformarea a cald a ofeluritor trebuie s& inceapa la / temperaturi cu 150 -200°C sub linia solidus gi s& se termine Ia temperaturi cu 25 — 30 °C deasupra punctului Ac; pentru ofelurile hipoeutectoide si deasupra unctului Ac; pentru ofelurile hipereutectoide. Durata de inc&lzire se recomand’ a fi calculat& fn cazurile practice cu urmatoarea relatie enmpirica: K\K.dVd {h}, (9.34) 5..8 pentru 9...12 pentru mase de ordinul zecilor de 4 unde: d este diametrul semifabricatului sau grosimea lui (ml; Kt mase de ordinul kilogramelor, K;Inudrumar de proiectare Kilograme pani la sute de kilograme; K; = 12...16 pentru piese cu masa intre 1000 si 2500 de kilograme si X; = 15...20 pentru piese cu greutatea peste 2500 kilograme: K = 1...4 si depinde de modul de agezare a semifabricatului in cuptor (fig. 9.1.) 1, = K,K,dVd =6 - 1,35 -0,016 J0,016=0,027h — (9.35). ode co} b-10 0 k=1,0 o Si d b a SS & b135 5 e209 c 2,0 ___ TAN __b=4,0 d Fig, 9.13. Valorie consstantel K; fn functie de modul agezare » semifabricatelor fn cuptor. Viteza de incalzire vp, se determind puniind condifia de echilibra termic si considernd cf intreaga cantitate de caldura din mediul de incalzire este absorbiti de semifabricat. olf, -T,)-A, rae (936) ‘in care: a este conductibilitatea termich a materialului in J/mPh°C; Tm - temperatura mediului de incdlzire, in °C; 7;— temperatura semifabricatului, in °C; 4,~ suprafaja semifabricatului care vine in contact cu mediul de incalzire, in m’, M, ~ masa semifabricatului, in kg; c- eldura specifics, in ki/kg°C. Inlocuind datele corespunzatoare , rezult&: af, -7,)- 0,2-a-87(1200-20) 0,11-7,85-10° «1-8 -100 Se constat4 c& viteza de incalzire pind la atingerea temperaturii de ‘inceput de deformare depinde de natura materialului, capacitatea termic& si =27,3mms (9.37)22 Tehmologia materialelor tipul instalatiei de incalzire, forma, dimensivnile gi modul de agezare al semifabricatelor in mediul de incalzire. Mediul de inctlzire se alege in funcjie de natura materialului semifabricatului (tendinja acestuia de oxidare), de precizia impusa operatiei de deformare, de costul materialului,tipul instalafiei de incalzire etc. Din punct de vedere economic efectul inedlzirii se risiringe asupra costului produselor deformate plastic la cald prin consumul specific de combustibil si energie, prin durata ciclului de ine&lzire si pierderi prin oxizi, Pentru piesa “Corp supapa” care face parte din categoria pieselor mici de forma simplai s-a ales un cuptor de inducfie de inalt& frecvenf’, recomandat in cazul acestor categorii de piese, ind seria de fabricafie este mare, procedeul pretindu-se cel mai usor la 0 mecanizare complet a operatilor de alimentare si evacuare din cuptor. 12° Stabilirea suscesiunii logice a calibrelor de matritare. Se face funcjie de configurajia geometric& a piesei, Semifabricatul ‘matrifat “Corp supapi” avind 0 configurajie simpla, se obfine dintr-o singur operafie de matrifare. 13° Alegerea utilajului pentru matrijare Se face finind cont de configurajia piesei dar si de dotarea Intreprinderii. Aga cum s-a precizat anterior, configuratia geometric’ a piesei impune alegerea unei masini de forjat orizontal. Aceasta permite matrifarea din semifabricate simple a pieselor pline sau goale de configuratie simpli sau complexa la care partea deformatt este scurti si de secfiune mai mare decét secfiunea semifabricatului inifial. Avantajele procedeului sunt: productivitate mare, posibilitatea de matritare a unor piese a ciror form& nu permite ‘matrijarea la alte utilaje; obfinerea unor piese de dimensiuni apropiate de cele finite datoriti matripiri fir bavura sia unor inclinafii mici de matrigare; adaosurile de pretucare si tolerantele de matritare sunt mici. Un alt factor de care se fine seama in alegerea ulilgjului este forfa necesar& matrifiri, Utilajul trebuie si asigure acestt fort de deformare. Forfa necesari matriirii F,, pentru cazul cel mai general se calculeazi cu expresia: by by ind = of {use |ee(tset +010 \4 [dan], (9.38) pentru semifabricatele cilindrice. {in care: beste lafimea puntifei bavuri, in mm; h — grosimea puntijei bavuri in mm, A ~ aria puntifei bavurii, in mm’; 4, — aria semifabricatului in proiectie orizontala, in mm?; d . diametrul semifabricatului, in mm; o; ~ rezistenta la rupere la temperatura de lucru, in daN/mm* (tab. 10. 10.).inciramor de protectare ws Tabelut 9.20. Dimcrssante coat de hava pentra matryarca pe clea ‘Miartares eu | oh | om | R refulace [tow | trun} | fours] “BT [AG PB] be | As |B | 2a | fren [fone fran) | faz} | fr} | fru Riatrijares eu bapingers| i 3s [i306 [r T5160 [isd | 520] 60 [200] sl.0 7 80. z 200 3 tat 3 rs] 90 6 15 [109 Ff | 20 | 110 z 201120 3 ra} Too] 30 S140 Bo) 30 [150 Tahelul 9.21. Dimensizmile cematuta dle baverd pentra mamitarea pe prese | oh fem) Al} eT eA, fn) (rm Jom | fmap | fo’ Thos} 30 30145 50 120 | 64 zpos tT 3s 67130 60] 3 sf Le faa 71 60 70 [25] a0 ats | 301s ust7o So_[- 35 as, 5/20 [so [15 1301 Ro So _[ 28 | 156 6124 | 70 | 20 175 90, ied 38/229 7730 [86 [30 2 [10.0 1.0 | 30] 286 3/40 [90 [2s 281.0 i207] 31 | 359 {eso foot 2s 336 1720 i40 [36 [470 Tabelul 9.22 Rezistenta la rupere pentru diferite eatitiyi de oyeluri ta diverse temperatur, in cos,2 Te materialelor Deoarece in acest caz matrifarea se realizeaz4 ftir’ bavur’, forta de matrijare Pr» rezult: anolfisede J+(iseSe+arot)4)- 11,2 -1,5 3808 = 63974,4 daN (9.34) 14° Matritarea propriu-zisa (fig. 9.14). in acest caz, procedeul de eee Fig 9.14. Fazele procestlul de matrifare pe masini de forjat orizontal: L-opritor, 2—matcitf fk, 3 matrifi mobil, 4—semifabricat matriat, S-semifabeicat initial, 6 posmsom.Insirwmar de proiectare 225 | Matritare pe masini de forjat orizontal cuprinde patru faze importante. in prima "far semifabricatul se introduce in matri{’ pind atinge opritorul 1. in faza a doua are loc stréngerea semifabricatului si inceputul refularii, Urmeazat faza a treia de refulare completa. in faza a patra semimatrifa mobil& coboar& si piesa este scoast afar’, dupa care urmeazi debitarea acesteia la lungime. 18° Debavurarea ~ se face pe matrije de debavurat in functie de configurajia geometric’ a piesei . La aceasti piesa nu este cazul, deoarece matrijarea se face pe matrifé fird bavura. 16° Indreptarea piesei matritate — se face pe matrije de indreptat in Inturdndu-se eventualele defecte locale aptirute anterior 17° Calibrarea piesei matrijate, in vederea cresterii preciziei dimensionale, Se poate face penira cresterea preciziei unei dimensiuni, sau pentru cresterea tuturor dimensiunifor. 18° Tratamentul termic final este un tratament de imbunatafire (cAlire + revenire) materialul find un ofel de imbunatifire OLC 45. 19° Curdjirea piesel in vederea indepartarit eventualelor urme de oxizi rimase pe suprafafa piesei metritate. In cazul pieselor de dimensiuni mici se face in tobe rotitoare. 20° Controlul final ~ se va foce un control dimensional, lungimea semifabricatului fiind dimensiunea important®, si un control nedistructiv pentru Gepistarea eventualelor defecte din material (Ssuri, crapaturi goluti etc.) 21° Ambalarea $i trimiterea cdire beneficiar. Piesa find de dimensiuni mici vor fi ambalate mai mulie buct{i fntr-o cutie de lemn, care si asigure integritatea produsului pe parcursul transportului. 9.6. Analiza tehnico-economici a cel putin doud variante de proces tehnologic si determinarea variaatei optime de obtinere a piesei semifabricat Pentru a determina dacd metoda aleast are eficienfa maxima sau nu, se face analiza tehnico-economici a dou variante de executie: tumarea in cochil si matriarea Trasiturile ce se regisesc in principalii indicatori de eficienj& sunt: costul, productivitatea, fiablitatea, protectia muncii, consumul de materiale si energie, protecia operatorului, etc. Se va utiliza ca indicator de comparajie cu caracter economic costul produselor. Costul produselor se exprima in u.m/produs, um//lot. in industrie, la nivel de sectie, costul C este dat de relafia: C=C, +C,+Cy+Cy (9.40) unde:= cheltuielile cu materialele directe; cheltuielile cu salariile personalului muncitor, cheltuieli cu regia (utilaje, cladiri, salarii personal auxiliare, etc.); - Cs= costuri de stocare. Deoarece cheltuielile de regie sunt greu de determinat, acestea se calouleaz& ca o cota parte din cheltuielile cu manopera. ‘Stabilirea prepului semifabricatului turnat tn cochila ‘Masa semifabricatului tumat se determina cu relatia: mg = Ve ea) nde: my este masa semifabricatului tumat, Vig ~ volun! semifabricatului curnat, iar p este densitatea ofelului. . 3 12? -0.2+.0-12? -1654+=27-215* 3 2+ 65+ 527-215 B+ en +218? -285—2-5,5*-18,5= 6717187 mm? meq ~ 7,85-0,067171 = 0,527 kg, (9.43) S-au luat urmatoarele valori: + cheltuielile materiale: 1000 u.m.; - manopera (salarii directe): 400 u.m.; = CAS (contributii asigurisi sociale funcfie de grupa de munca): 93 um; - FASS (contribufi asigurari sociale de stinitate): ............28 ums = regia secti 4183 usm; = CPS (contribulia pentru protecfia social). 20um; - CFSS (contribufie fond de ona Zum; = Pref: © asifel de varia de analiza a costului mu este veridict deoarece ascunde cheltuielile ca pregitirea fabricafiei si nu permite o analizi comparativa a mai multor procedee tehnologice.27 Se poate efectua si o alld analizé a costului care sa includ’ si cheltuiclile cu pregitirea fabricafiei folosind relagia: (y= F+m-¥ [um fot de produse] 0.44) unde:C; este costul unui lot de piese; F - cheltuielile fixe (cu utilaje, cu S.D.V. ‘n ~Urile, cu clidirile); Y’- chetuielile variabile (salarii, materiale); n - numarul de ‘e, buctti din lot Costul pe produs Cy se poate determina cu ajutorul relafie de mai jos: Cy, =E+¥ fum/ouc} 9.45) ” Utilizand aceast’ metoda, costul unui lot de 4000 de buctifi in variant’ turmat’ va fi: Cp = 609728004 4000-6533 = 87104000 um. (9.46) Costul pe pies’ tumatl va fi; :golonna roe 87104000 ° Co =f. a = 21776 um. (9.47) $2 4 Stabilirea pretului semifabricatului matritat sehr + cheltuieli cu materialele: 800 um; it 650um, 152,5um; 45,5 um; + regia secfiei: S 5768 um; -CPS: eo 32,5um: ~CFSS: “ 19,5 um; ~Contbufe invade he um; = rebut (3 %): 224um; = cost sectie: : 481 wm; + Tegie societate: 5 1155,8 um; = beneficiu: 2658,39 um; i: 31000000 wm.; : 19269 um. Uilizand aceasta metoda, costul unui lot de 4000 de buctfi in variatt matripata va fi: Cin =61660800 +1000-38534= 77076000 (9.48) Costul pe piest va fi: C= Ge 2 71076008 = 19969 ue, 9.49) 4000, mn28. Telmologia “” Utilizand costul pe lot pentru cele doua variante se obfine: pentrutumare: C, = 60972800+-6533 (9.50) pentru matritare : C,, = 61660800+n-38534 @s1) Reprezentarea grafica a relajiilor (9.50) gi (9.51) permite determinarea numiirufui critic de piese si alegerea procedeului optim de semifabricare, aga cum se poate vedea tn figura 10.13. __ 61660800 - 60972800 3853: 1533 Din figura de mai jos se observa ca pentru 20000 buc/an, procedeut optim de semifabricare a piesei “Corp supapa” este matrijarea Suceesivnes jogicd a tuturor operafiilor necesare obfinerii piesei- ssemifabricat prin procedeul tehnologic optim. Din analiza tehnico-economic& a celor dousi procede de semifabricare a rezultat ca procedeu tehnologic optim de objinere a piesei “Corp supapi” ‘matrijarea. Succesiunea logic’ a tuturor operafillor necesare objinerii piesei- semifabricat prin procedeul de matrifare a fost detaliaté in subcapitolul 9.5, A CPwonte =21,49bue. : (9.52) bi ty Bae BAD ‘afete] ‘Fig 9.18, Alogern variants opts a umn procedestehmolgle de reaiare x wt ot de ee Corp mpapt” in dood vriante crepe Succesiunea logic& a tuturor opersfilor si fazelor necesare objinerii piesei finite Procesul tehnologic de prelucrare prin agchiere a piesei “Corp supapa” este prezentat in tabelu, 9.23.Inalrumor de protectare wepedora T | ere | crs | ox | seo or so maby | sat stamouons | oo] wl wf | 4 songs 1] HH seme y sero] wt 00] #2] ows Fi pelea | recta oco| oret| sse | sc oOEX ST wp antoy =e | ao | ese] aac | seo scoot | mates | | wo| we] ase] ore | noite | emma + | | msm ougyot 1 sie} sf | = thle at | *e 5 emda | ve | emmeg |S |Tehmologia materialelor 230.231 Inérumar de proicctare | at eee | eo] sed oe | rt vo | era | cosr| rz ero] secu] om | sf sve] os | ot sv | exe | om | ov Z fe232 ‘Tabelul 9.23 (continuare)leclare Indreomar de.a2 Tehnologia materialelor EXEMPLU DE PROCES TEHNOLOGIC DE REALIZARE A UNOR PIESE DIN CLASA CORPURILOR COMPLEXE S& se proiecteze procesul tehnologic optim de realizare a piesei “Careasi: pompa ulei”, in condifile unui numir necesar de buckti n=1000 buc/an. Desenul de executie cu conditille tehnice impuse se prezintS in figura 936% | goon Fig 10.1. Carcasi pomp ulei.Sadrumar de proiectare 235 10.1. Stabilirea si/sau analiza rolului functional al piesei folosind analiza morfofunctionali a suprafetelor Cunoasterea rolului functional este prima etap§ in proiectarea oricirui proces tehnologic de realizare a piesei respective, deoarece se face in primul sind © proiectare functionali care trebuie si se coreleze cu o proiectare sehnologic’ a piesei Rolul functional al piesei este dat de rohul functional al fieckrei suptafefe ce delimiteaz& piesa in spajiu, de aceea in primul rand se stabileste olul fictional al fiectrei suprafefe folosind metoda de analizi orfofunctionalé a suprafejelor, ce presupune parcurgerea urmitoarelor etape: 10.1.1. Descompunerea piesei in suprafete cit mai simple (vezi figura 10.2) 10.1.2, Notarea tuturor suprafetelor ce delimiteazi piesa in spatiu (vedi figurato.2) A Ss 5 ° Sto $11 Si2 $4 $53,517 5, \ iss | Ay “S18 : Soo Su sn S23 LS Sas Sag Fig 102. fmparfirespiesei in suprafefe simple sinumerotarea lo.) wed |S ‘woajd | 9c. woud | sts. woes [v8 wepmOL | Ets wupunt | 728 weprosdg | Tes ‘wupantD | ots ‘youomoy,_|— sis ‘woud |i ‘wood | LI OE woh was | vis ‘womwoouory | — ets. wad | zis woupumrs [118 woqwoanoi, | —~O1s. core $8 Fmocwoiy | — ss spn, | is Bepreny _| 98. i $8 OL 8 ‘ouoowoiy_| es Z| OL os SSUpUTID ilIndrumar de proiectare ZI : = (acon HOY TOT AL,238 Telmologia materialelor 10.1.3. Analiza fiecrei suprafete in parte S-a analizat fiecare suprafafi in parte din urmiAtoarele puncte de vedere: forma geometrici a suprafejei, dimensiunile de gabarit, precizia dimensionali, precizia de form’, precizia de pozitie, rugozitatea si duritatea. Rezultatele analizei sunt trecute fn tabelul 10.1. 10.1.4, Intocmirea unui graf “ suprafete- caracteristici” in-ccmirea grafului “suprafefe — caracteristici” in cazul carcasei analizate, care reprezint& o sintez& a tuturor conditillor tehnice de generare a fecitrei suprafete ale carcasei, este prezentata in tabelul 10.1. 10.1.5, Stabilirea tipului si a rolului functional posibil al fiecirei suprafete Din analiza suprafetelor piesei din figura 10.2, se observ’ c& suprafata $20 avand precizie dimensionala ridicat& (40,04), prescriptii referitoare la precizia de pozitie si rugozitate mick (1,6 uum) nu poate fi decat suprafarg functional. De asemenea suprafejele $35 si $36 sunt suprafete functionale, Suprafata $9, care are previzute prescripfii referitoare la precizia de pozitie si rugozitate mick (6,3 jum) nu poate fi decat suprafafi de asamblare. Tot supratete de asamblare pot fi si suprafetele $2, S11, S16, SI7, S18, S31. Suprafita $3, deoarece jut’ la prelucrarea. suprafetei $36 este o suprafati tehnologict, firk presciptii referitoare [a abaterea de form& sau de pozit Suprafejele $30, $32 $34 firk precizie dimensionala ridicat’, fri prescriptii referitoare la ebateri de forma gi de pozitie, cu nugozitate medie (12,5 jum) sunt suprafefe auxiliare. 10.1.6, Stabilirea rolului fanctional al piesei Informatiile din graful “Suprafete- caracteristici” permit stabilirea rolului si tipului fiecarei suprafete ce delimiteaza piesa in spatiu, puténdu-se proiecta tehnologia optima de realizare a piesei ca un tot unitar. Caracteristica principala a carcaselor, din punct de vedere functional, 0 constituie faptul ca indeplinesc rolul pieselor de baza ale unitatilor de asamblare. Carcasele trebuie s& asigure o precizie determinatl a pozitci relative a cilindrice; carcasa considerat sau pentru asamblarea acesteia pe masina sau utilajul deJnsrumar de proiectare 239 care apartine, 10.2, Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei Pentra alegerea materialului optim pentru confectionaree piesei “Carcasit pompa ulei” s-a utilizat metoda de analiza a valorilor optime, care gresupune alegerea acelui material care indeplineste cerinjele minime de cezistenf’ si de durabilitate ale piesei in conditiile unui pret de cost minim si a sxei fiabilitatisporite, In urma parcurgerii etapelor necesare’ alegerii ssterialului optim prezentate in capitolul 2, s-a intocmit tabelul 10.2, folosind ssaterialele prezentate in capitlolul 7. A rezultat ca material optim pentru confectionarea piesei “Carcasé pompd ule!” un aliaj de aluminiu, si anume ATSi8Cu3. 10.3, Stabilirea si analiza procedeelor tehnlogice posibile de realizare a piesei-semifabricat Pentru a putea alege procedeele tehnologice acceptabile de realizare a siesei-semifabricat este necesari 0 analizk a procedeelor tehnologice posibile, gvindu-se in vedere clasa din care face parte piesa, tehnologicitatea constructiei, greutatea si dimensiunile de gabarit si tipul — productiei Stzbilitatea procesului tehnologic depinde de procedeul de elaborare si alegere = semifabricatului. in functie de acesta se stabilesc apoi felul si numarul ‘sperafilor, fazelor succesiunea lor si masinile pe care se va realiza piesa finit’. Piesa studiat& face parte din clasa Corpuri complexe (vezi §3. Semifebricatele carcaselor se execut& prin turnare. Alegerea procedeului de tumnare depinde in principal de materialul, Srma constructiva si dimensiunile de gabarit ale piesei, de precizia necesar’ si 2 volumul productiei.Astfel, procedeele de tumare in forme din amestec de Srmare sunt cele mai des utilizate la obfinerea semifebricatelor carcaselor, torita universalitafii si economicitiji lor. Ele difera in principal prin modul e objinere al formei, Formarea manual in rame, realizati in general cu ‘sodele din lemn, este utilizat8 la objinerea semifabricatelor carcaselor de Emensiuni mici si mijlocii. In cazul producfici individuale si de serie mica. In conditi similare dar pentru carcase de dimensiuni mari sau mijlocii se foloseste Srmarea in solul turnitoriei. Semifabricatele obfinute prin aceste procedee au daosuri de prelucrare mari, ceea ce duce la cresterea volumului de munc& gi deci a costului prelucratilor ulterioare de agchiere. Formarea mecanic’ in rame, realizati in general cu modele metalice, se siizeazi pentru tumarea semifibricatelor carcaselor de dimensivni mici si ‘silocii, in productia de serie si de mas. Principalele avantaje ale acestuiiy T OP Zia] 0 [Nel aa zal o [Nel as t ffalo TN fel ad t zlalt fs fel ad t tals [el as t zialt} se} a t fad ts fe [ae t € fads [ep as t faa Ps fel ad z €laal_¢ Pexley aa t flag] ¢ Per fe| ay r Efaal_ [eae | as t tale fatte) a © €jas-¢ [aa fe] a t jal cpa tis t ze seta t ele s @ coef € Jasco - s z £ it t z s t z s z z a t € a t £ a t © @ t £ # = eit oi Ail 9 STATS TA, 7% CRA) [TORRID wren) ema | wm |(eonp) can | & 7) app lgeur emscyea -wrnewsng.| {or ) oman et secon emer REC x2 = | aaHBogounay rieropsdarg Sona a ‘asaid wamDuoyfowuo naguad wiido Inprjouayu ve1a8a]Y~—T°OL PAEL,indrumar de proiectare procedex constau in productivitatea i precizia ridicata a semifabricatelor si in calitatea mai bun’ a acestora. Adaosurite de prelucrare sunt mai mici decat fa procedeele cu formare manual. Turnarea in cochilé se foloseste pentru objinerea semifabricatelor carcaselor in cazul productiei de serie sau de masi, executate in special din aligje de aluminiu, Acest procedeu di posibilitater méririi_proctivithii, reducerii spatiilor necesare pentni executia formelor. Precizia dtemnsiunitor pieselor este relativ mare (+ 0.12 ... 40,8 mm pentra dimensiuni cuprinse intre 20 si $00mm), iar rugozitatea suprafetelor corespunde cel putin la 12,5 um. Datorité acestui fapt adaosurile de prelucrare sunt relativ mici. Tumarea sub presiune se utilizeaz4 foarte rar pentru obfinerea semifabricatelor carcaselor si atunci cind acestea sunt executate din aligje neferoase, in productie de serie mare si mast. 10.4. Obtinerea piesei-semifabricat printr-un procedeu tehnologic de turnare s ‘Asa cum s-a stabilit la punctel anterior © varianth acceptabilti de obtinere a piesei-semifabricat pentru piesa “Carcasd pompa slei” o constituie ‘turnarea in forme temporare din amestec de formare obignuit, realizat manual. Realizarea si pregitirea formei de turnare, in vederea umplerii cu metal, constituie una din cele mai importante iehnologii din ansamblul procesului de fabricare a piesei turnate. De corecta executie a formelo: de turnare depinde in cea mai mare miisurd calitatea piesei tumate, deoareze prin metoda de formare folosita se influenteazd nemijlocit: calitatea suprafefeipiesei_ tumate; precizia. dimensional a piesei, compactitatez masei metalice; structura de cristalizare a aliajutui turnat; preful de cost al piesei fabricate. Procesul tehnologic de objinere a pieselor prin turmare in forme temporare presupune realizarea urmitoarelor etape: ~ prepararea amestecului de formare gi a amestecului de miez; - realizarea modelului gi a cutiilor de miez, pe baza desenului piesei brut tumnate sau a desenului de execujie a modelului sia cutiilor de miez, - realizarea formei de turnare si a miezurilor; - asamblarea formelor gi a miezarilor in forma; = elaborarea aliajului, ‘ransportul si alimentarea formelor, tratamente aplicate la umplerea formei, sotidificarea piesei; ~ dezbaterea formelor, extrageren piesei solidificate si scoateren miezurilor din pies’ ~ separarea refelei de tumnare si a maselotelor, curtfirea; = tratamente termice si de suprafaf’s22 Tehmologiamaterialelor ~ controtul final al piesei, remedierea defectelor, = marcarea, conservarea, depozitarea, ambalarea si livrarea citre beneficiar. 10.4.1. intocmirea desenului piesei brut turnate fn vederea intocmi urmtoarele etape: 1° stabilirea metodei de formare: in cazul productiei de unicate si de serie mic& se recomand& ca operafia de formare s& se execute manual 2° stabilirea pozitiei de turnare: pozitia piesei in forma de tumare gi suprafata de separatie a acesteia trebuie si asigure: calitatea solicitatA a piesei tumate, consumuri minime pentru realizarea gi prelucrarea mecanicl. La alegerea pozitiei de turare in forms trebuie si se fink seama de urmitoarele recomandari: la turarea pieselor de forma complicati, p&rjile cele mai importante trebuie s& fie amplasate in parte inferioard a formei, cunosc&nd faptul c& incluziunile de nisip, zgur& si gaze au tendinja de ridicare spre parjile superioare ale piesei; 3° alegerea plamului de separasie: pentru extragerea_modelului, form’, acesta se realizeazi din dou’ sau mai multe buciti. in cazul studiate planul de separatie a fost ales planul foii asa cum se poate vedea figura 10.4. 4° stabilirea adaosurilor de prelucrare, Ap: adaosurile de prelucrare previ pe toate suprafetele piesei ale ciror precizii dimensionale gi rugozit nu pot fi obfinute prin turnare, Marimea adaosului de prelucrare depinde urmitorii factori: de natura aliajului care se toarné, in general adaosurile de prelucrare la piesele turnate din ofel fiind cu circa 50% mai mari decat la din font’, iar la piesele din font’ sunt mai mari decat la cele din neferoase, pozitia suprafejei: datorita faptului & incluziunile de nisip gi zgura se adund la partea superioari a piesei, aici trebuie previzut un adaos prelucrare mai mare decat pe suprafejele de jos sau laterale; metoda formare: la formarea manual’ modelul se cioctneste, pentru a se desprinde amestecul de formare. Din aceasti cauzi cavitatea obtinut’ are dimensiuni mari decét dimensiunile modelului, cea ce face ca adaosurile de fie mai mari la piesele formate manual, decit la cele formate dimensiunea piesei: sub acjiunea temperaturii aligjului lichid, perefi fo pot deforma, iar ca urmare, perefii piesei turnate prezinti ondulafii deniveliri; in toate cazurile deformirile sunt mai pronunfate la piesele dimensiuni mari, din aceast& cauzi adaosurile de prelucrare crese dimensiunea piesei turnate. Adaosurile de prelucrare pentru piesele turnate din aliaje de cuprinse in clasa a III-a de precizie, cazul piesei analizate, s-au ales din desenului piesei brut tumate trebuie parcurse:Jndérumar de proiectare de mai jos: Tabetul 103 tdaosurile de pretucrare pentru supraffele suprioare,lteaies\ inferiare, Ae pieslortrmate dn metaleg alaje nefereasewyoare, i mm Dimensiunile nominale ‘maxime, [mm] Pink la 10 este 10 pint la D5 Peste 25 pint la 50 Beste 30 pant la 80 Pests 80 pind la 125 Pests 125 paai la 180 Pesto 180 pind 1a 250 Pete 250 pani la 315 Pesie 315 pnt Ta 400 Paste 400 pint la 300 este 500 pank Ia 630 Peste 630 plnd la 800 este 800 past Ia 1000 este 1000 pani Ta 1250 Peste 1250 pani ia 1600 Amplasarea adaosurilor de prelucrare pe desenul piesei finite, in vederea construirii desenului piesei brut tumate, este prezentatl in figura 10.3. $° stabilirea adaosurilor tehnologice, Ay: se prevad pe toate suprafejele a ciror configuratie sau pozitie nu poate fi obfinuté direct din turnare sau in vederea cresterii telmologicit¥jii piesei tumate. Adaosurile tehnologice se plaseazi: in scopul evitarii formarii retasurilor, urmirindu-se eliminarea nodurilor termice interioare la piesa brut tumat; atunci end par dificult&ti la executarea giurilor, canalelor, adénciturilor sau a peretilor subjiri ] op eommoape od ca | Samco ‘Onn | angodtp ws merteord @ 1 [oj (aaorapu02) “L706 IPA,Jndrumar de proiectare esoyd supdsog(q, fonda 99" ¢ De spre moo m OlHes gouors yfunag’z| aot) LOT DAL,To (Baomiajuoa) “LOT RPAEL,Indrumar de proiectare aresonng Pe ya 9p yep no wurogion 2fa}00 pa aya ortco sonagry |» PHD wunsdeoo 108 9 URS enweyy utpoye amuels yc jon sand ees | nwo awioeTes MOPTOHWOTE | suo foot |&4 poumyg| SU NIE, ss woojmeoe | od uae gue seoyanweg't | jose, 6 8 fe Pe “| To) (CGaomuauooy “01 TEL, iOr REIN: 10.9 Procesul tehnologic de relizare a piesei corp de robinet ce face parte din clasa corpurilor complexe Corpul de robinet prezentat in figura 10.15 face parte din clasa corpurilor complexe find caracterizat de o form’ geometric& in care se imbin& ‘mai multe tipuri de suprafefe, dispuse in pozitii diferite in spajiu. In acelasi timp formele geometrice ale pieselor sunt foarte diverse, din aceasté clas’ de corpuri ficnd parte: ~ batiurile de masini unelte; - carcasele cutiilor de vitez’, ~ corpurile de pompe - blocul de cilindrii ai motoarelor, samd. Pentru aceste tipuri de corpuri, semifubricatele folosite in general se obfin prin turnare in forme din amestec de formare obigmuit, prin tumarea fn solul tunitoriei pentru piese de dimensiuni mari, prin tumnarea in forme permanente pentru producfia de serie mare si mas a pieselor complexe. In figura 10.14 se prezint& un corp de robinet care datoriti dimensiunilor si productiei de serie mare se va obfine prin tumare in forme permanente fir suprapresiune. Fig 10.14 Vedere general plesel “corp robinet” In figura 10.15 se prezinth o sectiune prin acest corp de robinet.209, sami ons | echiditonle sirapanse Fig. 10.15 Desenul de execute al pieset “corp de robinet™ Pentru realizarea corecti a temei propuse trebuiesc parcurse ummitoarele etape: 10.9.1 Sts Se face folosind analiza morfo-fimctionala a suprefefelor. Aceasti metod de analiz4 constituie un bun instrument pentru indeplinirea obiectivelor propuse si se bazeaz& pe studiul fieckrei suprafete in parte din toate punctele de vedere. In tabelu! 10.8. se prezint’ analiza din care remult cX acest tip de pies’ se poate folosi in general la colectarea si dirijarea circulatiei unui fluid prin interiorul su. Acest rol functional se poate indeplini prin asocierea unor suprateje sferice, conice si plane ce reprezinta volumul insusi al corpului precum si suprafetele de asamblare si fixare cu elementele conjugate. La interior, corpul prezinti multiple suprafefe prelucrate necesare realizirii legiturli dintre diferitele volume ale robinetului. Toate aceste volume se vor realiza cu ajutorul miezurilor pentru ca mai apoi sa fie prelucrate prin agchiere. Pentru stabilirea rolului functional, prima etap ce trebuie parcursi pentru aceasta analizi este implirfirea in suprafefe simple ce delimiteaz piesa in spatiu. Figura 10.16 prezint& aceast& discretizare a suprafefelor piesei rolului functional al piesei270 Fig.10. 16 Namerotarea suprafefelor pentra corpul de robinet. 10.9.2. Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei folosind metoda de analizi a valorilor optime © alegere optima a unui material pentru o anumit’ destinafie este'o fection owed compel on teins rembvak de proce» coca ce inseamn alegerea acelui material ce indeplineste cerinjele minime de rezistenti gi durabilitate ale piesei in conditiile unui pret de cost minim si aunei fiabilit&fi sporite. Metoua folositi pentru alegerea materialului optim se mumegte metoda de analizi a valorilor optime si are la baz valorificarea la maxim a intregului anszmblu de proprietati functionale , tehnologice si ‘economice. Pentru rezolvarea acesteia trebuiesc rezolvate urmatoarele etape:271 we woud _| cis sae yous | zIS | seo yours _| 11s wma_| ois ore weopama | 6S. oot gouoy | ss woe Burd is oat-or@ | omeg | 9s oe | woupay | ss 901% | woupmny | os soo wma_| es yh wep | 7S 901e wuld Is sxymg | swing | gonna | mq ep | risus? | an Jap wizpoodd | op wri eyapoid | womesuonng | wo | dng |, Andrumar de proiectare ppsuowoses ojofoains mnfosy FOL PTLsamum | oa enw | sportoung Saad Tenor womumy | emmy | wecay | opotons : wrpiy | ozs | _6z aE THR wemumy | emmy | enon | spartans - youog_| ses |_sz a Peon pow | empay | sesmp | operons ore word | ces | ut ‘SBaaE iad porumy | emyomy | suo | oportoung seo moo _| ore | 92 ‘BRFSS ia wsomumy | amgumsy | spam | op atoung con | emma | ses |_ se Sagoo TepDIw womum, | sxypmy | vue | op artoons 2 vouoounay | yes | +e Tare ‘paar sowuny | smysmy | sop | op ations «| pomoonasy | ezs | ez apne — | amqane Tear sewumy | 2G v1 sp saan we wa_| as | aw [apie] Siren aaa womumy | od vt 2p oun So | voupmm | ts | tz ‘Sop ear jomumy | emynny | wesw | opovouny Sb x1__| womoowoss | ozs |_oz ‘aarp Teo wamumy | amquesy | epuousp | epatmng | - we wog_| ois | ot ‘SBT Teese samumy | qeuopouny | syuouan | poring eo _ | oupmny | sis | 8 apna ee ssoxumy | emyomy | vou | opatoung oeesed | pomoo “SIR TeHat saxumy | amqeay | vqeom | opariong : wg aBTST esa jsomumy | amiquesy | wjemuay | op atiouny, UN pOUpUTTE SEAS ee jsomumy | amjqumsy ot op opfoun, geo | _ gone; 2 _| vs (aemmguos ) 301 PAE I,Jndrumar de proiectare 64 Bue ore wh we 91d wd | ers | er see wouys | ves | te sre wouys | ces | ee ose vous | ces | ze ocd wmg | 16S | tf (azomuguos ) BOL ORAL,24 Tehnologia materialelor 1° Stabilirea rolului fisnctional al piesei, a tehnologicit&tii constructiei si a conditiilor economice de fiunctionare ale acesteia. Aceasti etapi s-a rezolvat la punctul precedent; 2° Determinarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerti materialului optim: se face luind in considerare intregul ansamblu de proprietati functionale, tehnologice si economice; 3° Descompunerea factorilor analitici in elemente primare. Toti factorii primari sunt prezentati intr-un graf materiale - proprietifi de forma celui prezentat in tabelul 10.9; 4° Aprecierea calitativa a factorilor analitic: se face folosind un sistem. de notare in functie de valoarea fiecirei proprietiji k acord&indu-i-se 0 notl fe {n fiunctie de precizia ce se vrea objinut&, 5° Stabilirea ponderii importanfei fiectrui factor primar se face findnd cont de datele rezultate din etapele precedente, acordand fiecirei proprietfi k 0 pondere d,. In stabilirea ponderi trebuie indeplinit& conditia: Ya, =1 (10.7) a 6° Alegerea solutici optime la momentul dat: se face aplicdnd criteriul: Dad, (0.8) 7 Analiza solutillor din punct de vedere al utilitiii lor si stabililirea lor de inlocuire economic a unui material cu alt material. In tabelul 10.9 se prezinta aceast’ metoda de analiza ce foloseste toate elementele prezentate in etapele anterioare, De remarcat este faptul ca la alegerea materialului optim pentru prelucrarea printr-un enumit procedeu tehnologic —_proprietaii tehnologice de maxim interes ( sudabilitate, tumabilitate, deformabilitate, uzinabilitate ) i se va acorda o pondere mai mare. Dac& din analizS, materialul optim rezultat nu este si cel mai indicat pentru acel procedeu, atunci se va alege urmitorul material ce are 2 d, imediat condi mt inferioar’. _Astfel , din analiza valorilor obtinute in tabel, materialul optim ales este OLC 45 acesta find cal eu suma 3itd,~ 25 cea mai mare gi Andepinind cel mai bine cernjle functional, tehnologice $! economice. Este de remarcat c& in cazul c:rect studiat al corpului de robinet, acest material se preteazi bine la operajia de tumare. Criterille de acordare a notelor Corespunzatoare fiecirei proprietii cét si modul general de stabilire a ponderii fiecirei proprietifi este prezentat in cursul de “ Tehnologia Materialelor ” Prof. Amza Gheorghe, Ed. Tehnick , Bucuresti 1999.275 Indrumar de proiectare ey aye z ef ste zy cole eparle z e[ @le e] cole ef ale, z cL ale Z| -eole efaite z zl le z[ tole efarfe z zfs te Z| cole ef arte, z earl Tero, efarte zp {site rp rro}e TENT E aan zl cole eal} zi @ z_€9] 2] e{aal<| =| tol 2] a © ¢| zscol 0,5. In cazul corpului de robinet, toate intersectiile dintre diferitele forme geometrice vor fi racordate cu raze de racordare R, = 3 mm (figura 10.19) = adaosurile de contractie Az— se previd deoarece dimensivnile piesei in urma procesului de ricire se micsoreax8, M&rimea acestor adaosuri este finctie de natura materiatului turnat conform refatiei: k L lini) 8% unde: d. este dimensiunea cavititii de turnare; d, — dimensiunea piesei, k — coeficientul de contracfie sau pentru determinarea contractiei se poate folosi tabelul 10.14 ‘Tabctal 10,14 Valorile contractici Hniare k, pentru aligjele tarnate usstale Fey me BATA ASN (10.9) Aliajul KPa | Algal KPa | Atgul | KE | Fonta cemusie 1 | Orel manganos_{ 2.5 Alu | 125 Fonta maleabila 15 |” Otel slicios [7.86 Si-Al 1 ‘Orel carbon 2 ‘Bronz AL 1s je Z| LS {__Fonta gratit nodulas_| 1.25 | Bronz So 125 | AlisjeMg |_1.25 Pentru corpul de robinet s-a ales k= 2. 10.9.4.2.6 Dimensiunile mArcilor modelului si ale miezatui. Pentru realizarea golurilor interioare se folosesc miezuri. Acestea sunt elemente constructive ale formei de tumare ce sunt prevazute 1a capete cu dou’ zone mumite miircile miezului. Acestes sunt o prelungire telnologicd a acestuia cu care se sprijink pe locagul mircii, Mércile modelutui sunt prelungiri tehniologice ale acestuia cu ajutorul chrora se realizeazi o forma in cavitatea ( locasul marcii ) pe care se sprijink mircile miezului. In figura. 10.18 sunt prezentate mArcile miezului si ale modelului. be wan ned ood 30 arent‘marca modeluluit ‘marca miezului Fig, 10.18 Marcile modelutul si ale mfezutut In tabelul 10.15 se prezinti valorile elementelor constructive ale marcilor. ‘Tabelul 10.15 Valorile elementelor constractive ale mireilor | 81-120 30/30 30/55 Pentru diametrul D= 64 mm, corespunzitor alezajului flangei se va alege Ly Li = 25/45, 14=10° , a= 7. Pentru diametrul D= 26 mm, corespunzitor alezajului flangei se va alege Ly Li = 20/20, a,=7°, c= 5. 10.9.4.3 Reteaua de turnare. Refeaua de tumare reprezintd elementelor in care af'-jul topit se toarn& in scopul dirijésit gi acestuia spre forma de turnare. Refeaua de turnare este format din pélnia turmare, piciorul pilniei de tumnare, canalele de alimentare gi alimentatos Aceasta poate fi convergent sau divergent. Dimensionarea refelelor tumare se face prin calcularea sectiunii celei mai inguste a refelei Si, cu relafia:Indumar de prowetre M vepek = (10.10) unde: S; = 5, ~ pentru refele convergente; 5; = Sp - pentru refele divergente; S. ~ aria sectiunii canalului de alimentare, in [m?); Sp — aria sectiunii piciorului de turnare, in {m*], Mf — masa totali a aliajului fichid, in (kg]; v — viteza de curgere a aligjului topit, in [m/s]; p- densitatea aliajului lichid, in kein); 1 ~ durata de tumare, in [s]; = 1 pentru ofeluri obignuite; Z= 0.8 petra ofeluri inalt aliate. Daci se considerd: M = 30 kg ( se poate considera masa aproximativ egal cu masa semifabricatului objinut prin deformare plastic& ); v= 3 m/s; p = 7800 kg/m’, t= 10s, siL = 1 rezult&: S)= 1.3 cm? Restul elementelor refelei de alimentare se dimensioneazA in functie de rapoartele carcteristice tipurilor de refele, astfel: ~ pentru refele convergente: 5,>5.>ESy (10.11) - pentru retele divergente: 5,<5,<¥Sy (10.12) at Rapoartele caracteristice sunt recomandate in cdrtile de specialitate dup’ marimea piesei tumate i funcfie de fluidtatea materialului de turnat: = pentru piese mari din font’: S/SJSi= 1.5; (10.13) + pentru piese mari din ofel: SJ/SJSi= 1.6/1.3/1; (10.14) ~ pentru piese mici din aliaje neferoase: SYSIS.= 13/3; 40.15) Pentru cazul concret al corpului de robinet studiat, daci se aplic& relatia (10.13) rezult’: ~ aria piciorului palniei de tumare S.~ 1.69 em, - aria secjiunii palniei de tumare S = 2.1 em*. In figura 10.20 se prezinti desenul piesei obinute in urma turndrii in forme temporare dupa indep&irtarea refelei de turnare.Fig. 10.19 Desenul plesel brut curnate Aceasti piesi brut tumaté se va objine intr-o formi de tumare prezentatt in figura 10.20. ig 10-20 Semiforma inferioarifolosit pentru obfinerea plese tip “corp robinet” din figure 18.15.Jndrumar de proiectare 285 Avand in vedere forma geometric a piesci ce este simetric& fath de planul foii, si semiform superioara va avea aceeasi configuratie, cu deosebirea c& in aceasta va exista gi reteaua de turnare, a crei dimensionare s-a facut anterior. 10.9.4.4 Turnarea in forme din amestec de formare obignuit - pentru executia acestui corp de robinet etapele ce trebuiesc parcurse in scopul realizirii formei de tumare sunt asemenea oricirui proces relizat si pentru alt categorie de piese ce au fost exemplificate in capitolele anterioare sau vor fi exemplificate in capitolele ce urmeaza. 10.9.5. Obtinerea piesei prin turnare in forme prmanente ‘A doua metodi de tumare ce se poate folosi pentru relizarea corpului de robinet este tumarea in forme permanente. Avantajul acestei metode const in obfinerea unei piese de calitate net superioari atat din punct de vedere al preciziei dimensionale cat si al rugozitijii. Aceast& metod& se poate folosi inst la producfi8 de serie mare sau de masi atunci cand se justifick folosirea _unei forme metalice, cochile, a cirei realizare are un cost ridicat. Discutille referitoare la tehnologicitatea piesei rman aceleasi, diferenfa ficand-o doar metoda in sine de turnare. In figura 10.21 se prezint& desenul piesei brut tumate in forme permamente dupa indepartarea retelei de turnare, Se observ By cstes ae. ZZ pretucrare ee Fig. 10.21. Piesa corp de robinet objinuti prin turnare ia forme permanente286 ‘Tehmologia matertalelor ‘cum datoriti metodei de tumare, care este mai precisi, pe unele din suprafefele piesei care nu necesiti 0 pecizie deosebiti si o rugozitate foarte mic&, adaosul de prelucrare A, lipseste. 10.9.5.1 Elementul principal al turniirii in forme permanenete este cavitatea de turnare ce este executat din aliaje metalice. Aceasta trebuie si asigure o solidificare in bune conditii a piesei cit si durabilitate maxima a formei, si asigure o inchidere etans& a semiformelor, o deschidere gi extragere usoara a piesei precum si o evacuare eficienta a gazelor. In constructia cochilei pentru piesa prezentat’, planul de separatie al piesei care este si planul de simetrie al acesteia ( planul foii ) va fi si planul de separatie intre cele douk semiforme. Distanta intre cavitatea de turnare si marginea exterioar& a formei este de 25 ~ 30 mun. 10.9.5.2 Inainte de turnarea propriv-zisa cochila se incilzeste pentru piese din otel (corpul robinetului_) in jur de 150 °C. 10.9.5.3 Urmitoarea etap% este de acoperirea suprafefei active a formei metalice cu paste de protectic si vopsele refractare. Cea mai uzuali vopsea de protectie se compune din silicat de sodiu, caolin coloidal si ap’. Vopseaua refractari trbuie si aiba un rol de alunecare, si trebuie si confin& grafit. 10.9.5.4 DupA realizarea etapelor precedente urmeazd elaborarea jului, transportul si alimentarea cochilei. Topirea materialului se realizeazi in atelierul de topire unde se desfisoara si operatile: - alcituirea incircaturii metalice ce se va introduce in cuptor, - topirea metalului si prelucrarea din punct de vedere metalurgic; ~ mentinerea lui in stare lichid’; - tumarea propriu-zist. 10.9.5.5 Turnarea propriu-zisa, Dup’ asamblarea cochilelor si topirea ‘metalului sau aliajului topit acesta este turnat in form, Pentru corpul de pomp’ studiat ce are forma complex gi masa sub 2 t, ‘temperatura de tumare este intre 1580-1850 °C. 10.9.5.6 In urma solidificarii piesei turnate, dup’ perioada de mentinere in formé ce este in jur de 0.15 h, urmeaz& operatia de extragere a piesei din cochil&, rezultand piesa brut turnat’. 10.9.5.7 Dupi extragerea piesei urmeazi indepartarea refelelor de tumnare si a‘maselotelor, a bavurilor gi a altor proeminenje ap&rute pe suprafaga piesei. Accasti operatic poate fi manualA, sau mecanizat. 10.9.5.8 Dupi uebavurare urmeazi, functie de prescriptiile din desenul de executie, tratamentele termice care pot fi: ~ de recoacere de detensionare; - de recoacere peste Acs; - de normalizare si detensionare;Indrumar de protectare ~ de recoacere de difiziune- normalizare- detensionare; ~ cllirea superficialé cu flacdra. 10.9.5.9 O etapi foarte importanti este controlul final ce urmareste determinarea eventualelor defecte sau a impreciziei dimensionale sau de rugozitate a suprafefei. Controlul se poate face vizual, cu radiafii penetrante, cu ultrasunete sau cu pulberi magnetice. 10.9.5.10 Ultima etapa este cea de marcare, conservare, ambalare si livrare. Depozitarea pieselor pana la livrare se va face in locuri uscate, ferite de umiditate. Adaosurile de prelucrare sunt previzute numai pe acele suprafefe ce necesiti ulterior pretueriri prin aschiere fiind marcate pe figura. In figura 10.22 se prezint& semicochila impreun& cu miezurile folosite pentru obfinerea golurilor interioare si cu refeaua de turnare care in acest caz se reduce la palnia de tumare. Fig. 10.22 Cochila folosita pentru obtinerea corpului de poma prin tursure: 4J- palnia de turnare; 2- miezul nr.1; 3- maselota; ¢- miezul nr.2; $- semicochiln; 6-miczal ‘cavitatea deturmare; 8-miezul nr.4; 9- mieral ar.5283 ____Tebmotogia materialelor 19.9.5. Analiza tehnico economici a cel putin dou variante de proces tehnologic si determinarea variantei optime de obtinere a piesei semifabric: Rezolvarea acestei probleme se face findnd cont de expresia costului unai lot dz piese obfinut printr-un proces tehnologic de tumare in forme teraporare si a unui proces tehnologic de turnare in forme permanente. Pentru fiecare din aceste dou tehnologii de objinere a corpului de robinet se poate scrie relatia costului unui lot de piese C,2° Cha = Fa AV 13 [lei lot ] (10.16) in care: F,» reprezint& cheltuielile fixe iar V2 cheltuielile variabile. Daci se consider’ primul proces tehnologic de objinere a piesei prin tumare in forme temporare, se poate scrie: Cyr = 1000um +70-120um [lei lot } 0.17) unde: Cir este costul unui lot de piese objinut prin turnare in forme temporare; F; = 1000 u.m. reprezint& costurile fixe pentru acest procedeu - costurile ca ramele de turnare, cu amestecul de formare, cu regia sectiei, cu SDV-urile; Vi = 120 um, sunt costurile variabile cu manopera, cu materialul din care se vor realiza piesele etc; u.m. — 0 unitate de masuri etalon Dac se considera al doilea proces tehnologic de objinere a piesei prin turnare in forme permanente se poate scrie: Crp = 8000um + n-80um [lei/ lot ] (10.18) unde: Cuz este costul unui lot de piese objinut prin tumare in F, = 8000 usm, reprezinti costurile fixe pentru acest procedeu costurile cu cockilele metalice, cu miezurile metalice, cu regia sectiei, cu SD) utile, V2 = 80 u.m. sunt costurile variabile cu manopera, cu materialul care se vor realiza piesele etc. Exprimarea graficl a celor_dou& costuri_pentru cele douf tipuri procese tehnologice este prezentat8 in figura 10,23. Pentru alegerea vari optime de proces tehnologic se determin valoarea lui ney prin expresiilor costurilor celor doua procese tehnologice, Rezultl astfel ng=I uct. Pentru un numar de buclfi mai mic de 175 procesul tehnologic este PTI, deci objinerea piesei prin turnare in forme temporare. Daca de piese ce se va obfine este mai mare de 175 buctfi, procesul tehnologic este de turnare in forme permanente.Inuramaar de proiectare 239, Sg BB wild 4 c : tleiot ifs Pte y Vatu Mer =175, fn Couc3 Fre 1022 Algere varia opine anal prod enol erence ph corp de PT} procenlwhuologl de arnare fa forms teceporare; PT; ‘procemul tehnologic de turaare i A orme permanente 10.9.7. Succesiunea logicii a tuturor operatiilor necesare obsinerii piesei semifabricat prin procedeul tehnologic optim Pentru rezolvarea acestei probleme se apeleazi la punctul 10.9.4 unde Prone st toete etapele paraurse penima obfiverce picscl prin ode douk procedee, 10.9.8. Succesiunea logicl a ‘tatrer specter $i fazelor necesare obtinerii piesei finite. Aceast& etapa este succesiunea fogicl a precedentelor etape prin care ‘semifabricatul obfinut prin tumare este supus unor prelucréri prin agchiere in vederea objinripresize!dimensionale doite gia rugoztfinecesare, Aceste tape sunt prezetate fn abel 10.16 5 .aT ep AS, ia materialelor z “gion Ber [ ae a =| ae sousy | conn | mux | on | oom | ma | ox | ome | sexeme | me aR | sporty amen 5 ono 095, secmpeng | 5 win | epany | we | rumen | virae rv wD roan od mnt SameON RL wlio a [eg | — aa | we vhnyos pap sand gop | eoxemuoc | 20a oH HHT a = a = cond sere ws wm eden on Sms] mee aa seasezsusro | rams aime Soe RT ‘Sree sommora ona ng “EshLeomroey sor-thKay somes di09 ‘edo apm | __pomong, omg RBA ‘winger op dios man v wy By SE [OPAW,201 , T sv ft Tat | 8 Bar a vo soo| soc | oc | “svis |_ opi anné Svis| ctu] mms rte tLe Th 19-85 SINS | __so seo| a vis | ost ars Svis| ctu] remagite 1 st ma| I a Ree) — Sap ar} ey sexy | coun | own | oR | amma | mg | om] oon | romomc | ma aT PE _nony op waiSoy yormno op 91n5 | SORE 29g _soumsos9n§ | vig | crm | oma | wrupon | eT = Pp pty a a or epL ara | emeag | — a a : apt Teor | — aap RT | —T Pre tu oan 4 ann semorsoa | SEHD Peo |_— anv [ar “EN | oo ge WAS | ea ery Toa ans rng rome wan Sis Ine, Ce LaTSVIE sasezeeno | roms ae = se SWLEPRD 2pm yen nag “SHI ement vort-nav paras deg Wade spend | __osnorg.exopnd emma ‘Gaomuo) "FE PIL Indrumar de protectareTehnologia materialelor Ae igs 68% 20° Fig. 3. 14. Schija operatiei nr. 22 wg) Be SUE au nantf pag Indrumar de proiectare 1 peso. emptied FMAM Gamrigmoo) S¢ PTET,lz Fig, 3. 15. Schifa operafiel nr. 3 Tehnologia materialelor295 = Indrumar de protectare sa eee eit ro, Usese Pray, T= m cores | £0] sot z soo 3802 0E9 SVES | 0st Bigng SVS sta wing SIRROT RRS |e : at eeeect | “vm woase rms sia s0| 990 1 sto. ol sit SVIs | ost mang SVS oy ina 39M wen ylunns | —— e ween 7 | aoe} a =e} Zomnfy | eq | span | mmay | wom, | unray aN | surmmnaq | 204 “| sw | waqumamg | og aE an, ab op oy o09 9 an05 momen 2p05 seampocong | an 1 sam | emt | avornpoys | ety an sramn | weg | srompoye iy aN | “mas “eanry WD EEA | ce] “tate meaty =a | ot aa ae i SLHL ast eR L «col pov | “em nS Seer] a naa | aes | — ape oa | el } os pa tN a omnia Tao | —arnrepmear |—r seve | dap seroma | sg S1¢ “a mindy rg SSP EIPIOD = Pa ava say . AN 001*05> VNS Saar vate [ae eo a he steel | eee Sa SES] peor ms 015s assis sazere | eas [Sa ra ae Pe aT snieer 1 ReTENGY A sesu yon neg “usr emmony ‘sadog sor-nswav sug dae) Theiodo op ued Speman. enaOROS OITA Game) "FE PWTmaterialelor sto. sap omd mmaded | @ oF EST *0= 9 389 sown st sco| wo| 1} oo! sor | aoe svis| ctx ‘wn, x wa yorno entuas | 6 ‘oF 3Ix9r T=" a9 suo sr 1] eo tr] eo} sot | coat svis | _ cht ‘m9, xazeopmo anfenng | ¢ 8 DIES o- | 309 nal out stl vol | col zor! ose svis| chu m9, su act wong | Tr6se ara Feo BS sei] seo| __s| col sor] coe svis | elu | mid ying oun sng wong | 9 ivese har $19 t] sol +] co} oot} ste Svs | oy | amadng sen. $94 frum wong | 5 iese ‘9052 gol eo 1{ soo] ere | ovo. svis | oly | emer ng zroy yor buunns |» Test ‘Dr so] wo rl sro] cor] ste svis|_etu | wowuiog z=" oy'gor bufinag | € Gani. 1900) FE TOT,indrumar de proiectare B) YW EY S Se he Fig. 3.16. Schifa operatiel nr. 4wo. red To= 9m S078 FIO rar srremoy wong | 1 3 0, snrcodsp meee mag |e i ie Ser ae eg | pen | may | wma | ora 2N | egg | 2g aN ka. ape aah eons eiog a ps es mms | N & wn] ema | emo | vara] enone | ema | espn | vr Seer ray UN | a Bead op reqoudy ee eh a ae SLL eel ito zenepy | 08's pro —-. Prt ae | ion bara | eae | — oar wan 1 sony send aN = sentra FoTooT | — aap |—E 22023 | “ex aan | cre tu nant p24 SEE 5 [aT ear > "ax | BOD oRF WAS — | Some ate ar =a au ST SarT | | sda Sa =r] ROE eriaTSVIS masts sulsezonr> | roams FS | SRI a od Seep 2 ee en “sinter Co oem gor 9 esoopend | pummel omni ‘Gamnuguor) "FE PILIndrumar de profectare Ig |- | 28 § Bi. BL gis atie 150] STAT 388-67 ee | Stas aig] | Desens pes dn diguiiv z3 3 ‘Tabelul 3.5. (continuare) Fig. 3.17. Schlfa operatiet me. $ 299ap nox and Gi ro wee a wonting $8 ¢ EN y MD “ES sven ad om | om | semua | ma a scons | 3 ere au panda SW =r ESWC eomroE on Gawnugn09) FE ARTEL,4 gauri 08,5 echidistante strapunse Fig. 3. 18. Schita operatied nr. 6so. x sat on sol we] +] sr] eel sar svis | _s¢u | retour poms, ormipert yond | 1 “aReodap wid sg =) = Bae | one |e war serenty | wane | apm | sreay. cmv | aN | omumma | mg sey] soma | ma Ray | IK on, | 29 wo os10 99. Smo as srmpssons |g Telmologia materialetor SwL ERED |) sone yrsoraad um “LST EMME nando op umd seaman. SHEEN 302 Garmin) FE TPIT,suet} he isase onsse sol wo] | sot cost | vis | onc mans vis | ofa | mas ing vat) ram isase onsse sol mol 1] vol sor| os} svas | ooesmans ‘vis | cfu | mayen |e St) ar} Pay | aT] BS = | ae evenly | com | ops | omy | woua | ey | oN | amma | ma) x | om | semua | mg i som pea esp00 ep smo es sang [wea | oreumon | inc | som | em | rommen | wa are wy ee ez] “dep meaty eC EL amr ere ain | ow ar wp. aro| omer} em aE) Laer | dy Cara [eae [aa aa ait sed 61° “su vanByf 04Tehnologia materiatelor 8 ppiusodo whys ‘6T'e BL Ie. Vz « ie UZ) T aR l prod | i Tisai Tae sta | trop ui act rom inns | 9 oot zum tu | smo ufronoamons |_¢ ‘nse Tower sfx | remo i, deepens nfmag |» oust Fi-w we L eft | peg ro repo ninag | _¢305 Indrumar de. a ae | — TE ar TSE 1 | avis | os1yeg svis | ty | reusing stig inns |e wae [ae ase ‘33g #14 SV1S | ost orang SVi8 |_ sou | pewoy ying E8Em prmng longs | 1 ApEOOaP myeeed mug ay ae aN | emma | mor | ox | owe | * amma | sag Saar Jomo op nog snowm 305 sexes | x | svc | “wegen | ean anv WO A mORCT rae | Ey a ae Oc “nani p24 onedac aa Senta | 7 z SEH HP § aa zr mT c = . ees Bas aS Pou Siri em |e Feta aT sopmoe poe omy “ESWT eH I ‘ey sort nay sre day Wramdo peng | __ panne enaptag seem) CarmncMO) FE HOTEL,Fig. 3.20. Schija operafiel ar. 9307 su eeteeL inns Loese nog Toe eOrsL t so} sro soo Tr 001 SVIS | 051 219mg SvIS ea ‘wi Si pwoy wfanng |g a can| ws | isan cas vine xo} uo oro su 069 SvIS Lang ‘SvIS tu wing Esc ot oy wfunng | + — iL St wrod mug | coy aera == soreinfy | _ezeq sony | vomiy | ane can | sauarmog | mg aN | mw | semua | mg ers Ta neta pa ees =e : i ICE aM vandef prog, A i s : z SWLerRD i iene aoe a Se _ Garage) EOL3, ' a i a = | @@ fu > 2 “ sep oy A to. {a ta! ceed agp wsoyd supceogy | wo ateraye sree or91 vie sci | _ova0q | sw act svis | ofa | rd ying sty} ormo wiunng | ee tuoni | OF st mE y8e8 ‘SDT v-F 008. Svs | maaan svis | ota | marx uta SU ¢ ogu00 firs Bay SET 3083 ane a} ans 3 ouxse sueust| “ost as my stem uaz i) eol + ou| oo | “‘svis | _ sms svis| edu] ‘ump cop awoonyimng | 7a si] semen | Sa ae a5 | er a =F | somaty | ena | opt | emmy | coun | ue| am | ome | ma | “| wre | semua |_ ma " l = speiep wine — swam 28 eng womenons | i ze | ma | woven | wear] come | ema | oom | sea | dite == 30 Tape e|“Saulep xan ‘edd | an Sa Ta] es 7 cro] _smev | pes BORD, GPE RLAeT] Gen a [a | — aR a t aia | soy dN we spn pag 5 =ppedag Or 100 “Sapa ap analy ees | apa eae [Sor 8 SE SP IPOD — Tr aver sa g = “ae _| ——orsogy VAT |S sat ome sm ans = Eire] | adit SR =e] ee 2 ele A sang sausezengn | _ reqs _| eS bees os =) wvectrnay a ere pecan “Leelee EL ‘oy | ettnav smpprdey Derren | _pemeemmeny som |309 Indeumar de protectare “ ~weuet ost -a8¢ rea, gine wmg sro] ou} 008] “svis | _ sng svis|_eéa| amg 09 om wimg | ‘Eo mosodismug | ae | ame] — a =p} oun | “oe ox | smn | ma | on] ow | wage | 20g = om se mg pee pts smo 99 ope eamgecong | on wiyin | cram | mma | ereopoe | aera ny eA monty oo oy are Sa aay [eg | a ee oe umn p24 onedaa, Tear emer Sex| Samed | a SED. ‘avaver = worsasrv a sat ‘mS Sma nL =e] remo iat ssaswrsesr | rowan zeae ae SWeLepR oerommonead meg |: “esw rem soeTiseav see dee (Dede ewer | meng. 3 Gromiae) ee310Sul Indewmar de protectare (Paonamgico) SE (OPAEL,Tehmologia materiatelor Puppnooxe ‘mop 2-1 pou no exypos op oiozodo pmiuyuos as ‘wu poop fowouynesn mlvsodo propyes09 8 2yomunguos ap uadnaoayua vel ‘mmguas puymunnos » pores rh mos popuao vinfosd munvos ad oavz2%vosnw 0 speBnfuod wsord no yn|OEFUDA MyNME ‘B ayoqUMDOUNWS YO eAZojOUyDT dns imp %406"09 ap 2189 pind ws ad prose pouquas 2p nnd yous pasosgo 2s a1vo pdnp ‘oypSfuoo alofoudis pop opzo s08n pavosoad Red eae — spurgou die pe RngemoMeg IDAPao fans 0 arnepae ¢praas oa mnpeped op egoodap tagia Pesow sae pans ae) eB nfuas wsoqd no o¢u0o yornfezaqE Te opearuesommDS HEpar BOOM, SRLS wo porTEway oN ojo pono na ‘it fectt-way umes 09, ‘ando spemd | __ Pee ep MEAN Gaomagu0e) "SE (PTEL,Indrumar de proectare T He —o + = + role | oar | a} os | am | wep wor | ise [Le Lea | eine | oe | oat | ene | aed se | ee ae] oem | nena | is i am, eee m0 29 o1o§ smo 793 seompocong | 2 — sume | wea | emo | isa | oem | ema | omen | etre imp wa eA si| “fasten ety a on SaamN Ri} st ara smpy | fo ‘ioame Same | due area | caro | — apn [a . — ‘aplnsasco op pmuosop wpad osmium soptgyo$ins “ aayendgg | 1? 29Pa4 ap pund mp sopaiafosdns vosms- i Dwaoe | Sepa ep ansoie | qungus op yb aod op | 2109 soeqodkoined 9 powonsuounp MEA - 1 peg ory an vere | mad MNRAS pmumvDs v ay)fz0d ap UP—Ad- : == HPS, spoon aasoyd no aumppad = RO oo Jopwawap 9 youosuouap oppo = "aN ae sate] re A aaa Ta eR [) =a | ore watieg | i | sd drome, aa 6. pment SIDS EEL Byaae rag 80 seaswrsneno |__ eames TRS | TERS Taner pad Le Ww MeDWaV N yer pan g “wsreTempors ‘as sorttay seaperdan ‘Wrote op med kong, SRM IN aC) SE ROTEL,% 3 | ee src | oor. 3 3 # pareRpaReG [7 & 5 ra | —sear | —a0t0 Tamar | ————" soars am | & sc ore | se STUPOR au gemo |e 30 0 oP mae oa aan |e wet a WRF ra | waa aT a Ganledopep sveig | 1 ime mp | To a. = = ma Ta oe omg ssreramemnog | IN aR So a SOT wot a TE Bandyf up woptosodo ohyyps #224, corn | _o: am sei =, weegon | vn] sz] fa] wo uo, amsonpoud ap ynsqueo ad | oosodo, ma] ote sieg | ooo) aN Lem uiendo aL BS SLSR Ls wom ote portrommec | mivgoaa xvta | water | eos ean Sane ap naquao un ad papsonjaad [vO UE ‘TCO FJ, 40}0u 4opAOD INS RUN D ainLoMoad ap ABopoUysy mynscooad pw Fiosedo ap mun YE HPIEL xsInukwnar de proectoreTeimologia materialelor 318, auore24 oy320 Tehnotogia materialelor EXEMPLU DE PROCES TEHNOLOGIC DE REALIZARE A UNOR PIESE DIN CLASA PIESELOR DE ROTATIE CU AXE CARE SE INTERSECTEAZA SE se proiecteze procesul tehnologic optim de realizare a piesei “Cot filetat de actionare”, in condifiile unui numir necesar de buc3{i n=5000buc/an Di ccigeniornpori sti Fig. 11.1.Cot filetat de actionare. Noth: Filet metric conf. STAS 510-74 ; Precizia ‘conf. STAS 8165.Indrumar de proiectare 321 11.1. Stabilirea rolului functional al piesei Stabilirea rolului functional al piesei reprezint’ prima etapa in proiectarea orictirui proces tehnologic de realizare a piesei. Metoda folosit8 pentru stabilirea rolului functional posibil sau pentru proiectarea unei piese care si indeplineasci un anumit rol functional impus poartl numele de metoda de analiza morfofunctionala a suprafefelor. Aceasti metod& presupune parcurgerea urmitoarelor etape: 1, Descompunerea piesei in suprafege cit mai simple (vezi fig 1.2) Pomind de la desemul de executie se va descompune piesa in suprafete simple (plane, cilindrice, eficoidale, evolventice etc). 2% Notarea tuturor suprafetelor ce delimiteacd piesa tn spain (vei fig. 11.2) Fig-11.2. Impirfiea yi numerotarea suprafejelorTehnologia materialelor pean noo | s1 araaHl 2909, roe roe F = Tay eros apmrmsarg | eyo 322 ‘sapuonion ap ropyyf 309 wsond naquad ,sopsuaponan.y — aiafosdns,, jnfosy “TUL (TEL323 area 2100 regyt m00 2 aragit 909 vor Reb RE EE ‘araqyl m0 Jrumar de proiectare g/4adaealeas £00F324 Tehmologia materialelor Referinfa pentru numerotarea suprafejelor se ia planul de simetrie al piesei. Numerotarea se face folosind sensul trigonometric sau o alt ordine (exemplu, sensul invers trigonomettic). 3°. Analiza fiectirei suprafete in parte Suprafejele au fost studiate din urmStoarele puncte de vedere: forma geometric’ a suprafejei, dimensiunile de gabarit, precizia dimensionala, precizia de form’, precizia de pozitie rugozitatea si duritatea. Ca urmare a acestei analize a rezultat ~ suprafejele interioare $33, S34, $35, $39, $40, S46, S47 avind 0 precizie dimensionala ridicat& +0,1, +0,2, prescripfii referitoare la form®, la pozitia lor in raport cu alte suprafefe si rugozitate mick R=1,6um nu pot fi decat suprafete functionale; ~ suprafefele $3, S15, S23, S28 avind o precizie dimensional&, bund, prescriptii referitoare la forma gi la pozitia lor fn raport cu alte suprafeje, fiind suprafefe filetate, nu pot fi decat suprafete de asamblare; ~ suprafefele S4, $5, SHI, S13, S14, S18, S19, S20 apar in timpul prelucririi si ajuti la pozitionarea piesei in vederea prelucririi si se caracterizeazi deobicei prin: precizie dimensional corespunztoare (neprecizata, de cele mai multe ori cote libere), rugozitatea corespunziitoare cu procedeul tehnologic de realizare a suprafefei, fri prescripfii referitoare la forma geometric’, eventualele prescripfii refetitoare la pozitia suprafejelor in raport cu suprafefele ce urmeazi a fi prelucrate - suprafejele SI, $8, S9, S20, S12 fac \egitura intre functionale si cele de asamblare si se caracterizeaz& prin: precizie dimensic mic8, rugozitatea suprafejelor mare, firi prescriptii referitoare la prescripfia forma, fara prescriptii referitoare la precizia de pozitie. 4° Intocmirea unui graf “ suprafete- caracteristici” intocmirea grafului “suprafefe — caracteristicf” in camul piesei reprezinti o sintezi a tuturor condifilor tehnice de generare a fi suprafefe (vezi tab. 11.1). 5”. Stabilirea rolului functional posibil al piesei Stabilirea rolului functional se face in urma analizei de corelatie diferitelor tipuri de suprafefe objinute in graful “suprafeje-caracteristi studiind pentru suprafefele ce delimiteaz’ piesa in spatiu ci i corespunzitoare tipurilor de suprafefe (de asamblare, funcfionale, si auxiliare). in unma analizei de corelajie a diferitelor tipuri de suprafete conti graful “suprafete- caracteristici” s-a stabilit rolul functional posibil al pis studiate. Piesele de revolutie cu axe care se intersecteaz%, in cazul de faté filetat pentru actionare, sunt organe de masini folosite mai ales in mecanice, ca parti componente ale unor lanfuri cinematice de transmitereindrumar de protectare 325 de transformare a misc&rii, Ele intr’ in componenja aproape a tuturor instalagiilor si maginilor avand drept scop realizarea legiturii intre mai mulfi arbori care nu au axele in prelungire. 11.2.Alegerea materialului optim pentru confeetionarea piesei Alegerea optim8 a unui material pentru o anumita pies este o problema deosebit de complex ce trebuie rezolvati de proiectant, in principiu aceasta ‘insemnénd alegerea acelui material care indeplineste cerinfele de rezistenti si durabilitate ale piesei in condifile umui pret de cost minim si a unei fiabilitii Pentru alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei “Cot filetat de actionare ” s-e utilizat 0 metodi deosebit de eficienti denumitt “metoda de analiz& a valorilor optime (vezi capitolul 3). ‘Aceasti metodi are In baz valorificarea la maximum a intregului ansamblu de propriet8fi fluncjionale, tehnologice si economice ale materialului In conditiile actuale ale dezvolttrii metodelor de calcul rapid si al existenfei de soft-uri specializate se rezolv’ rapid, presupunind parcurgerea urmitoarelor etape: 1° Stabilirea rolului functional al piesei (vezi cap 11.1); 2% Determinarea st stabilirea factorilor analitici ai alegerii materialului optim, se face fudind in considerare intregul ansamblu de proprietiti ftunctionale (fizice, chimice, mecanice, electrice, magnetice, optice, mucleare §i estetice), proprietitile tehnologice (turnabilitatea, deformabilitatea, sudbilitatea, uzinabilitatea si c&libilitatea) si proprietatile economice (preful de cost, consumul de energie, materie primi, poluare); ‘3"Descompunerea factorilor analitici in elemente primare, se face findnd cont de condifile rezultate din primele dowd puncte, luandu-se in considerare cel pufin proprietifile: conductiblitatea termics, temperatura de topire, temperatura de vaporizare, viscozitatea, densitatea, rezistenfa la coroziune, fefractaritatea, elasticitatea, igiditatea plasticitatea, fragilitatea, ‘luajul, tenacitatea, rezistenta la rupere, rezistenta la obosealii etc.; 4” Aprecierea cantitativas a factorilor analitici, se face folosind un anumit sistem de notare, in functie de valoarea fiecirei proprietafi acordéndu-i- se 0 noth 4, (vezi tabelul 2.16, pag 230 Tehnologia Materialelor, autor prof.Gh. Amza, Ed.Tehnick, 1999). 5“Stabilirea ponderii importantei fiecitrui factor primar in stabilirea ponderii trebuie indeplinitt conditia: Ya, =10 ant Fa in care: m reprezint& num&rul de factori primari (vezi fabeful 11.2)Tehmolowi 326 febeleta elem elebblolo/lelelelalalalelalela eee eee cece Hae --eeeellele FP A hol efesfeser|—|-lester|}exles]—leafer]ee]|-|~e]ofe|o}olofe | I> feafe>| caffe] nna ca > leaf a] eaf cae a 2 ange soc [earn wok 800 9p fag | -rpqeatzy | -waNjaC] | -rqUAN ROTTS Hievoudong | motomnen vedas SUELO 5 i i Pia WERT, ioe vammuoibsafues napiad undo mpipuoioa oaPBTY TTT MOTELIndrumer de provectare . el 327 Fiecare proprietate are 0 pondere dk ce exprima importanta ei in raport cu celelalie propriet&fi finand cont de rolul functional si de tipul fiectrei suprafete ce delimiteaz& piesa in spafiu, De aceea’ ~ pentru proprietitile tehnologice se consider de reguld aceeasi pondere, deoarece este foarte importanti posibilitatea obfinerii piesei prin oricare dintre procedeele tehnologice clasice (tumare, deformare plastic8, agchiere), deci d7=de=do=0,1. ~ duritatea este 0 proprietate important, deci da0,2, precum si prepul de cost dio=0,2. 6° Alegerea solutiei optime la momentul dat se face aplicdnd criteriul: D4-4, =maxim (11.2) in urma parcurgerii etapelor necesare alegerii materialului optim, a rezultat pentru cotul filetat studiat fonta cu grafit nodular Fgn 700-2 (vezi tab.11.2),font& recomandat& pentru confectionarea pieselor de complexitate medie cu precizie ridicat& supust la solicitiri dinamice complexe. 11.3. Stabilirea gi analiza procedeelor tehnologice posibile de realizare a piesei-semifabricat. Pentru a putea alege procedecle tehnologice acceptable de realizare a piesei-semifabricat este necesar’ o analiza procedeelor tehnologice posibile, avindu-se in vedere clasa din care face parte piesa, tehnologicitatea constructiei, greutatea si dimensiunile de gabarit si tipul — productiei Stabilitatea procesului tehnologic depinde de procedeul de elaborare si alegere 4 semifabricatului. fn funcfie de acesta-se stabilesc apoi felul si numarul operatiilor, fazelor succesiunea lor si masinile pe care se va realiza piesa finitd. Piesa studiat& face parte din clasa Piese de revolufie cu axe care se intersecteazd (vezi cap.3.2.1. din Procese de Operare, vol.I,, Editura BREN, autor prof.dr.ing.Gh.AMZA), Pentru piesele de revolutie cu axe care se intersecteaz4, in functie de scop, important si dimensiuni, semifubricatele se obtin: prin turnare; prin ‘matrifare(Ia produetii de serie mare si mas8) si de asemenea prin sudare. Pentru @ stabili procedecle tehnologice posibile de obfinere a piesei “Cot filetat de“actionare”, se va face o analizi a tehnologicit&tii pieselor- semifabricat turnate, matritate si sudate.Fig-11.4. Obfinerea piesei semifebricat printr-un procedeu de deformare plasticaIndrumar de protectare a Cordon desudurs Ap Fig-{1.5.0bfineres plesel semifsbricat print sudare: ‘dy ~adaoe de prelucrare. Din studiul tehnologictajii pentru tumare a piesei cor filetar de actionare se constat& c& piesa respect recomandarile privind tehnologicitatea pieselor-semifabricat turnate (vezi cap.1.4.3. din Procese de Operare, vol.l, Editura BREN, autor profidr.ingGhAMZA), cum ar fi: uniformitatea racordérilor constructive, adaosuri de inclinare, tehnologice $i de prelucrare mici. in comparatic cu metoda de objinere a semifabricatului prin matrifare, metoda de turnare prezint§ unele avantaje, ca: obfinerea unei forme rationale din punct de vedere al solicit&rilor, cu un num&r mic de operafii, un utilaj mai simplu si mai ieftin, durata de realizare a semifabricatului fiind scurtati. Ca dezavantaje trebuie avut in vedere faptul cX rezistenta este mai mica, iar pericolul rebuturilor ereste datoriti unor defecte de tumare greu de inléturat Semifabricatul in cazul piesei “Cot filetat de actionare "poate fi obit gi printr-un procedeu de deformare plastic, deoarece indeplineste de tehnologicitatea pieselor-semifabricat matritate (vezi on 4., din Procese de Operare, vol, Editura BREN, autor proféring Gh, AMZA), cum ar fi; modificarea configuratiei geometrice a piesei-semifabricat objinut% prin matrtare poate fi ficutl astfe! incét adaosurile de prelucrare, tehnologice si de inclinare si fie minime; razele de racordare ale muchiilor exterioare pot fi alese cit mai mici, pentru ca pierderile de material indepirtat prin aschiere si manopera la agchiere si fie reduse; forma constructivi a piesei-semifabricat rezultat permite objinerea gradului maxim de apropiere de piesa finit’,__ Penola materiel izarea unui semifabricat objinut prin deformare -plastic8, o condiie esentiali este repartizarea corespunzitoare a fibrelor materialului, de- a lungul acestuia. Atat forjarea liber’ cat si matrifarea raspund acestei necesititi, provenite din solicitérile dinamice si stirile de efort la care este supus cotul filetat. in plus matrifarea mai rispunde si unui alt deziderat si anume, azela ci productivitatea mare satisface o productie de serie mare la o precizie malt marita, fata de forjarea liberd care se aplic& in cazul productiei de uunicat gi serie mici, cand precizia si productivitatea sunt mai mici, iar consul de manoperi si material la prelucririle mecanice ridicate, mérind costul. in schimb, matrifarea impune un utilaj mai pretentios, matrifa amortizandu-se la producfia de serie mare sau de mas’, Principalii factori care determin’ alegerea metodei si procedeului de realizare a semifabricatului sunt: natura materiatului piesei; forma gi imensiunile piesei finite; precizia geometrica si rugozitatea piesei finite; tipul productiei; volumul de munc& necesar, costul prelucrérilor mecanice ulterioare. Indicarea unuia sau a altuia dintre procedecle tehnologice de obfinere a semifabricatului este conditionati si de factori economici. Obfinerea unor semifabricate cu forma si dimensiuni apropiate de piesa finitd este mai scump& ca cea a semifabricatelor mai putin precise. Volumul productiei este si el un Zactor important in alegerea procedeului de objinere a semifabricatului. Astfel, cu cit numirul de piese este mai mare cu att cheltuielile ce revin pe bucati vor fi mai mici. La productia de serie mare sunt indicate procedee prin care si se obfini semifabricate cu forme si dimensiuni apropiate de cele ale pisei finite, ou toleranje stranse, deci cu adaosuri de prelucrare mici, iar in productia de unicate gi serie mic’ acesti factori nu mai sunt de prima importanf. Semifabricatul sudat se objine pornind de la un semifabricat bar’ de sectiune p&trat’ cu latura 93 mm la care se sudeaz& 2 fevi cu diametrul 30 si 2 tevi cu diametrul 40, S-a ales procedeul de sudare manualé cu electrozi metalici invelit in concluzie, s-au ales ca procedee tehnologice acceptabile de realizare a piesei-semifabricat pentru piesa “Cot filetat de actionare ” turnarea in forme coji cu modele usor fuzibile si ca procedeu de deformare plastic’ , matrijarea, Iudnd in consideratie dimensiunile de gabarit ale cotului filetat 90x72,5mm, clasa I de precizie, rugozitatea general R, = 6,31m, natura materialului OIC 45 $i productie de serie micé, 5000 buc/an (vezi tabelul 3.4., din Procese de Operare, vol.L., Editura BREN, autor prof dr.ing,Gh.AMZA). 11.4.Obtinerea piesei-semifabricat printr-un procedeu tehnologic de turnare Conform analizei primelor capitole si fin nd seama de condifiile de331 proiectare impuse s-a ales ca procedeu tehnologic de objinere a piesei studiate turnarea in forme coji cu modele ugor fuzibile. Formele coji sunt forme temporare obfinute din nisip cuarfos fin si liangi special Modelele usor fuzibile sunt executate din materiale care se topese la temperaturi mici ca: amestec de stearina cu parafing, ceara de albine gi altele. 11.4.1. Procesul tehnologic de realizare a piesei brut turnate 1° Stabitirea rolului functional al piesei(ved capitolul 11.1) 2°Alegerea materialului optim (vedi capitolul 11.2.) 3°. Intocmirea desenului piesei brut turnate in vederea intocmirii desenului piesei brut turnate trebuie parcurse urmitoarele etape: - stabilirea adaosurilor de prelucrare, Ap: adaosurile de prelucrare se previd pe toate suprafefele piesei ale cAror precizii dimensionale si rugozit&ti nu pot fi obfinute prin turnare. Factorii principali de care depinde mfrimea adaosului de prelucrare sunt: = natura aliqjului care se toarnid: in general adaosurile de prelucrare la piesele turnate din ofel sunt cu circa 50% mai mari decét la cele din font’, iar la piesele din font& sunt mai mari decat la cele din aliaje neferoase; - dimensiunea piesei si a suprafetei care se prelucreazdt: sub actiunea temperaturii aligjului lichid peretii formei se pot deforma, iar ca urmare, peretii piesei turnate prezinth ondulajii sau denivelari; in toate cazurile deformarile ‘sunt mai pronunjate la piesele cu dimensiuni mari; din aceasté cauzi adaosurile de prelucrare cresc cu dimensiunea piesei tumnate; = clasa de precizie a piesei turnate: din punct de vedere al preciziei dimensiunilor, STAS 1592-85 imparte piesele formate cu model in cinci ciase. Cele mai mici adaosuri de prelucrare se previd la piesele din clasa I-a de precizie ( cu dimensiunile cele mai precise), iar cele mai mari, la piesele din clasa a V-a de precizie, Conform cu cele prezentate mai sus, adaosurile de prelucrare se gisese. pe suprafetele : S/, $3, $8,S9,S10, S15, $17, S23, S25,S26, S28 (vezi fig. 11.6) Valorile adaosurilor de prelucrare pentru piesele turnate din fonti nse in clasa a I-a de precizie, cazul piesei analizate, s-au ales din tabelul ee mai jos, extras conform STAS 1592/2-85. ~- stabilirea adaosurilor tehnologice, Ag: se prevad pe toate suprafetele a clror configuratie sau pozitie mi poate fi objinut& direct din turnare sau in vederea simplifictrli formei tehnologice a piesei. Adaosurile tehnologice se justifies de unmitoarele conditi tehnologice de tumare: necesitatea dirijirii solidifictrii piesei turnate, in vederea evitiri Sonne Tetasurilor, urmarindu-se eliminarea nodurilor termice interioare la332. Tehnologia matertalelor piesa brut turnati; - evitarea dificultatilor la executarea giurilor, canalelor, adinciturilor sau a peretilor subtiri; ‘Tabelul 11. 3. Adaosurile de preluerare pentru piesele turmate din font cuprinse 1m clasa de precizie I-4, conform STAS 1592/1 ~ 85 Porijia Dimensionea nominal, mim Gobaritul maxim at | suprafetei ' [Pana la] Peste| Peste | Peste | Peste | Peste [Peste Piesei tuate, | Piesei_ ("30 | 30 | 60 | 100 | 200 | 300 | 500 a Per pin | pnd ta] pint la} pn ta} pi | pins = la60| 100 | 200 | 300_} 500 fla 800} ‘Adaosuri de preluerare, [mam] Pint ia 30 ss | 10 7 Jos.ateral | 0.7 Peste 300 panda go | Sus [10 [12 Jostateral | 0.7 | 08 PeseOOpandiatoo} Sus | 12 | 12 | 15 Jostateral | 0.8 | 08 | 1,0 FPeste 100 pani la 200[ Sus 15 [15 47 | 17 Jos.ateral| 10 | 10 | 12 | 12 Sus 1,7 17] 20 2.0 25 25 Josateral| 12 [12 | 15 | us | 20 | 20 = prevederea de nervuri pe piesa tumnati pentru a evita aparifia eriptturilor, - prevederea de bare de legituri care si impiedice deformarea piesei la rcire. Pentru simplificarea formei s-a amplasat adaos tehmologic pe suprafetele: tronconice exterioare (S2, $4, $14, $16, $22, S24, $27, $29), pe suprafejele toroidale (S5,S7, S11, $13, $19, $21, $30, $32) si deasemenea pe suprafata cilindric& S47 ce nu poate fi obfinut& direct prin tumare.(vezi fig. 11.6) -stabilirea adaosurilor de inclinare, Ay: deoarece modelul trebuie extras din matrifi, se admite ca perefii perpendiculari pe planul de separatie si fie construifi cu inclin&ri, aga-numitele inclinivi constructive, chiar dack mu sunt previzute pe desenul piesei finite, Dack suprafefele respective se prelucreazi prin agchiere, inclindrile constructive trebuie si fie cit mai mici posibile, pentru a nu se mfri manopera la prelucrare si pierderile de metal prin agchiile si fie ct mai mici, Din punct de vedere constructiv, inclinirile modelelor si cutiilor de miez se pot realiza prin ingrosare, prin ingrosare si subtiere, sau prin subjiere, (pentru exemplificare vezi fig. 11.6). Marimea inclinarilor modelelor se alege din tabelul 11.4, Peste 200 pani la 500Indrumar de protectare : 333 icine Berd] Cu ingrosare ‘Cu ingrogare si subtiere 0°30" 0°30" - 07207 Cu subfiere tu 0°20" 2000 “2500 os peste 2500 os = stabilirea racordérilor constructive, Ry r<: racordatile constructive sunt rotunjiri ale unghiurilor interioare sau exterioare intre doi pereti ai piesei turnate, Scopul racordirilor constructive este multiplu: = de a preveni efectul d&unitor al transcristalizirii: 1a solidificare cristalele crese perpendicular pe suprafata care se formeazi; de aceea la imbinarea a doi perefi fri racordare se formeaz un plan de rezistenfi minima, dupa linia de intersectare a celor doi pereti, deoarece legitura intre varfurile cristalelor este mai slab& decét in lungul cristalelor, = de a preveni formarea nodurilor termice: la intersectia a doi pereti se pot produce retasuri ca urmare a formirii nodului termic; retasurile se produc spre muchia interioaré a imbinaii peretilor. Mitimea razei de racordare interioar’ r, se alege intre 1/5 si 1/3 din media aritmeticd a grosimii perefilor de racordat, iar raza exterioara Re se ia egali cu raza mick r., plus media aritmetich a grosimii pereilor care se racordeazi, Dupi STAS 406 — 85, razele de racordare se rotunjesc la una di valotile: 0,2; 0,4; 0,6; 1; 1,6; 2,5; 4; 6; 10; 16; 20; 32; 40; 50; 63; 80; 100; 160; 200mm. Imbinand rezultatele etapelor de mai sus s-a realizat desenul piesei brut tumate (fig.11.6) 4°. Intocmirea desenului modelului Desenul modelului se objine pornind de la desenul piesei brut tumate finandu-se sema de valorile adaosurilor de contractie si de numarul si forma mircilor. ‘ Miczurile se utilizeaz’ pentru obfinerea golurilor interioare si sunt realizate din nisip cuarfos fin si un liant termoreacti.334 Telmotogia materialelor Fig11.6. Desenal piesei brut turnate 988035. 6420.35 Fig 11. 7. Desenul modelala ujor fib: 4, 4=mirelle pentru miezuric ,2 cu dlametrul 626; 2,3~marclle pentru malemrile , $cu dlametral O16. Pentru asezarea miezurilor in formi, se previd pe corpurile miezurilor nigte suplimente de reazim, denumite marci pe care se vor sprijini miezurile.indrumar de protectare 7 335 Fig.18, Desenele miezrilor: 42~ pentra suprafefee Intrioare S33, 10; - pentru mprafeele interoare S44, S46 Dup& parcurgerea etapelor de mai sus se realizeazi o matrifi pentru tumarea modelului ugor fuzibil. 2 Fig:11.9. “fatrta pentru turnarea modetul 41 matria cu planul de separatle fn planul fll; 2~ cavitaten modeulul ; 4 5, 6, 7 mieaurl ; 8 pilin de eurnare, 5° Asamblarea modelului Pe © tij& metalick de inciorchinare se asambleazi modelele pieselor individuale , realizate prin tumarea materialului ugor fuzibil in matrifa 1 ‘fmpreun’ cu acestea se asambleazi modelul rejelei de turnare ; ‘Modelul complet asambiat are aspectul unui circhine, datorit& faptului c& modelele pieselor sunt pozitionate in jurul piciorului refelei de tumare(veci fig.11.10). 6°, Realizarea formei coji ‘Modelul asamblat se preglteste in prelabil prin degresare intr-o baie cu 5% solutie de spun, dup’ care este cufundat intr-o baie cu vopsea refractara (50% nisip cuarfos fin mAcinat si 50% silicat de sodiu Na;OmSiO; ca liant).336 Telmologiamaterialelor pe a 3 Fig.11.10, Asamblarea modelului: ‘a~ in sectiune verticald; bin sectiune ortzontall 11 modelal usor fuzibi; 2— piciorul palniet; 3~ tija de inciorchinare; 4 modelul palniei de turmare; 5—canale de alimentare ; 6— Inel de fnciorchinare. 1 YU a Pentru formarea coji, modelul se presari apoi cu nisip cuarjos. Solidificarea liantului din vopseaua reffactar& se face prin cufundarea coji iat © baie cu 24% solutie de NHC, in urma reactiei chimice : Na,O-mSiO, +2NH Cl > mSiO, +H,0+2NaCl+2NH, (11.3) se unde mSiOz+H0 — este sub forma de gel Fig-11.11.Forma con)Indpumer de profectore 33% Pentru a se obfine 0 rezistenji mecanica satisficitoare este necesari repetarea de 3.6 oti a operatiilor de depunere a stratului reffactar. Dupi depunerea straturilor succesive se face astuparea sanfurilor, géurilor si fisurilor si completarea straturitor discontinue a fosmei coaja; 7"Demmitarea Se extrage mai intai tija de inciorchinare, apoi se incdlzeste forme in abur sau aer cald Ia 60°...120°C pentr topirea modelelor. Amestecul usor fazibil se recupereazs, urmand a fi refolosit; 8% Uscarea formelor Se fece dup’ un cick de lucra bine determinat, prin incdlzirea progresiva si:mentinerea forme’ intre 50...250°C; 9°.Calcinarea formelor Se face prin arderea formelor coji in cuptor la 850....900°C in scopul consolid&rii crustei, 10° fmpachetarea formelor in vederea turnirii, formele coji se impacheteazA in amestec de formare obignuit, in nisip sau alice din fonid, in interioral unei rame de formare sau a uunei cutii de impachetare, similar cu etapa corespunz3toare de la formele cu liant termoreactiv, 41*, Preinedlzirea formelor in vederea turndrit ‘Tummarea se face in forme preincdizite la 700°C. 12° Turnarea propriu-zisti, Pentru elaborarea fontelor in majoritatea tum&toriilor sunt folosite ‘cubifourile cu cocs , temperatura de topire a fontei cu grafit nodular fiind de 1128°C. ‘Tumarea’ se face manual sau mecanizat folosind oale de turmare cu capacitatea de 100Kg. 13° Solidificarea Se menjine piesa in forme pan8 la solidificare timp de ~ Th 44° Dechatererea formelor Extragerea piesei din formS se face prin distrugerea formei coji, reaultind astfel ciorchinele cu piesele brut tumate legate de rejeaua de tumare, 15° Réscirea pieselor Piesele trebuie 8 ajung’ in sectiile de curse, reci, la temperatura de 30-35°C pentru a putea fii manipulate de muncitori, Ricirea se face pe transportoare metalice cu plici sau aeriene 16. 16: Inldturaren reel de turnare Refeaua de turnare se indep&rteazi prin rupere cu ciocanul (vezi tabelul IX 34, indrumitorul proiectantului de tehnologii in turndtorii, ing C. Steflinescu, Ed.Tehnic’, 1985) 17", Cutritirea pieselor tarnate.338, Tehnolagia materialelor indepartarea de pe piesele turnate a aderentelor precum gi a unor bavuri fine, se face in mod mecanizat, in utilaje specializate, cu ajutorul unor jeturi puternice de alice metalice cu granulafii corespunzStoare marimii pieselor gi a ‘materialului turnat.(vezi fig XL 61 Indrumétorul proiectantului de tehnologii fh tumitorii, ing. C. $teffinescu, Ed.Tehnic’, 1985) 18’ Tratamentele termice aplicate pieselor brut turnate ~ se aplici in functie de destinatia ulterioari a piesei, astfel: - edilirea : piesa se incdlzeste la temperatura de 850-950°C cu ricire in ulei, urmata intotdeauna de o revenire joasi la 425°C. in cazul fontelor de tip austenitic ricirea are loc in ap& de la temperaturi mai ridicate, ~ imbuneniitirea : se execut& prin cdlire in ulei de la 850°C urmatd de o revenire la temperaturi cuprinse intre 400-700°C; - recoacerea de detensionare : se execut& prin incizire la temperatura de 530°C; mentinere si racire; - nitrurarea : se poate executa in b&i de struri sau in plasma ionicd. 19°;Remanierea pieselor turnate Multitudinea factorilor care determin aparitia defectelor pieselor tumate cét si marea varietate a acestora a condus la necesitatea organizirii atente a operatiilor de remaniere a defectelor in atelierele special amenajate gi legate organic de intregul ansamblu al procesului de fabricatie. Din punct de vedere al metodelor aplicate in actiunea de remaniere cA sia defectelor remaniabile, se poate adopta o implrtire in patru mari grupe, aga cum se vede in tabelul de mai jos: ‘Tabelul 11.5. Metodele de remaniere ‘Grupa Denumirea defectelor Milfioacele de remantere T Defecte de suprafati ‘Vopsire, chituire, metalizare i sudare 1 Defecte de neetangeitate | Stemnire, Sonne 'de dopari gi ni Defecte importante Saudare, fncircarea prin supraturnare, aplicare de dopuri gi bucge, metalizare W Defecte de structari ‘Tratament termic de corectare 20°. Controlul calitifii pieselor turnate Se realizeazi un control nedistructiv al pieselor pentru a determina eventualele defecte interioare. Se pot aplica urmitoarele metode de control: = metodele de control ultrasonic: consti in interpretarea modific&rilor suferite de un fascicul de ultrasunete dupa ce acesta a traversat piesa examinatt si poate pune in evident prezenta si locul defectelor de compaccitate. ~ metodele de control magnetoscopic : se bazeazi pe dispersia liniilor de flux magnetic, cdnd acestea intalnesc in interiorul lor sau la suprafafa piesei regiuni cu permeabilitiji magnetice diferite. Deci prin aceasti metodi se detecteazi discontinuititile de pe suprafafa piesei feromagnetice sau in zoneleIndrumar de proiectare 339 apropiate de suprafata. = metodele de control cu radiafii penetrante: au o mare aplicabilitate in detectarea defectelor interioare a pieselor de mare rspundere din industria costructoare de masini; = metodele de control cu substanje penetramte: se utilizeazi pentra detectarea defectelor de suprafa de tipul: fisurlor, exfolierilor, porilor etc. 21°. Conservare, ambalare, depozitare ~ se face la un loc cat mai lipsit de umiditate; 22°. Livrare spre beneficiar ~ se face functie de destinayia ulterioark a piesei; Concluzii : Avantajele procedeului : se pot obfine piese de configuratie complex, calitatea suprafejelor este ridicati, asiguré pieselor dimensiuni cu precizie ridicat +0,05mm, reducerea sau chiar eliminarea prelucririlor mecanice ulterioare ete. Dezavantajele procedeului: aplicarea procedeului la piese cu greutate pnd la kg, costul ridicat al matrijelor. 11.5, Obtinerea piesei-semifabricat printr-un proceden de deformare plastick Deformarea plastich este metoda di prelucrare fir indepirtare de material prin care, in scopul obfinerii unor semifabricate sau produse finite, se realizeazi deformarea permanenti a materialelor faré fisurare, prin aplicarea forfelor exterioare. Necesitatea aplicirii unor. forte mari pentru deformare, face ca investitiile initiale s& fie maci, cea ce poate fi considerat ca un dezavantaj al acestei metode. Pentru obfinerea piesei-semifabricat “Cot filetat” printr-un procedeu de deformare plastic s-a optat pentru operatia de matritare, deoarece procedeul se aplic& Ia prelucrarea pieselor mici (pn& la 1000kg), cu configuratie complex’, in productie de serie gi mast, condifii indeplinite gi de aceast& pies’. 11.5.1 Procesul tehnologic de obtinere a piesei semifabricat prin matritare Pentru obfinerea piesei semifabricat prin procedeul de matritare trebuie ‘urmaitoarele etape: . 1°. Stabilirea rolului functional al piesei Se face folosind analiza morfofimctionala a suprafefelor (vezi cap! 1.) 2°. Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei Se face folosind metoda de analiza a valorilor optime (vezi cap. 11.2). Analizind tabelul 11.2 si inand cont c& fonta cu grafit nodular nu seDaas aii: deformeazi corespunzitor se alege din tabelul de materiale urmatoral material ce satisface conditille de deformare gi se constat& c& este un OLC 45. (vezi tab.11.2). 3°. Intocmirea desenului piesei brut matritate. Desenul piesei matrijate se intocmeste pe baza desenului piesei finite la care se previd adaosurile de prelucrare, adaosurile tehnologice, adaosurile de ‘tnelinare si, razele de racordare. Valorile adaosurilor totale si abaterile limita la semifabricatele matrifate la cald, din ofeluri carbon sau ofeluri aliate, cu masa maximum 400 kg/bucati si cu lungimea maxim’ 2500mm, execuate pe ciocane, prese si pe masini de forjat sunt reglementate de STAS 7670-80. + adaosurile de prelucare Ap, se aplic’ numai suprafetelor piesclor matrifate care se prelucreazi ulterior prin agchiere. Valorile adaosurilor de Prelucrare pot fi luate din “Matritarea la cald a metalelor si aliajelor”, ‘V.Chirifa, Ed.Tehnici, Buc, 1979, conform STAS 7670-83 in functie de masa piesei, clasa de matrijare, calitatea ofelului, complet de faa 9 cate execufie a piesei prelucrate prin aschiere. Pentru stabilirea adaosurilor de prelucrare si abaterilor limit’ la piesele matrifate, sunt necesare urmitoarele date: - masa plesei matritate, care se calculeazh dup& ce s-a stabilit tehnologic forma piesei matritate in functie de marimea si complexitatea piesei finite; ~ planul de separagie, pentru piesele matritate pe prese; = calitatea ojelului utilizat, care poate fi ofel cu Siati mic de carbon (< 0,65%) si cu suma elementelor de aliere (Mn, Ni, Cr, V si W) mai mick de 5% - grupa Mj; ofeluri cu continut de carbon mai mare de 0,65%) si cu suma ‘elementelor de aliere (Mn, Ni, Cr, V si W) mai mare de 5% - grupa Mz; = complexitatea de formé a piesei matritate, exprimatd prin factorul nr care se determina cu relatia: qt: aay my in care: m= masa piesei matritate; en ong seein Tr cele a Se dodsebese patra gripe: Fi ot tn = 0.63...10; ox nn = 0,32....0,63; Fs cu mrs = 0,16...0,32; Fs cu nes =0...0,16. Pentru piesa “Cot filetat’, avind in vedere rolul functional al piesei si solicitarile la care este supus’ in exploatare, materialul optim rezultat a fost OLc 45.Jndrumar de protectare ee 3a In functie de calitatea ofelului utilizat piesa se incadreazi in grupa MI: ofeluri cu confinut de carbon mai mic de 0,65% si cu suma elementelor de aliere (Mn, Ni, Cr, Mo, V si W) mai mic& de 5%, Pentru a determina factorul de complexitate yr pentru piesa “Cot filetat” se stabileste tehnologic forma piesei matritate si se incadreazA intr-un corp geometric. Prin urmare se poate calcula cu aproximajie masa semifabricatului matrifat pornind de la volumul piesei-semifabricat, Volumul se calculeaz dupa imparfirea piesei matritate in volume simple: con, cilindru, cub, troncon etc. Tinind cont de impirfirea in suprafeje se determind volumul piesei finite, Voge Vig =W, + Wy +V, +, +W, Wy, - Wey - (Ls) ~ Dis ~ Wy — Wig Vig Vag Vn “oP we ‘e / ~ ms 4 ww BEL in \ ~ Ev | ' im via a 1 ! : ve sap Srapet 7 TA EEA, vo ba has i a b ip tt. mpi a ylune pen ae /— secfiune vertical; b — sectiune orizontala. Javed Silo yl ren Vig = 2a 13" - 22,5 + 2-11,6* 5455? + 2n-13?-5 + 24-19°22,5— 2 2 MS “208 2115.99 —2-32r-9,05? — 29-87-19 — 2 5 2g ME “1408+ 14,05) 9 3p-14,05? — 2-19-13 — = #20? 57-4 -@ -15,5 = 145322,4mm* ‘Cunoscénd c& densitatea ofelului este:p=7,85 kg/dm” se determin masa piesei finite , my, conform relatici: (11.6)3 Tehnologia materialelor tty =VgP . je 1. Oe mye = 0.01453322- 7,85 = 0.114Kg ay Fig. 1.13 fnpartirea in volume a plesel brat matriate Pentru semifabricatul matrifat rezulti urm&toral volum, Vp dat de relafia: V, =2¥, +2V34+V,-V6 (18) fnlocuind formulele de calcul in (11.8), rezulté, V, = 2 -59,8-17,5? +2n-18.9-14.4? + 65° — é gaat : (11.9) 45-94 oe 13) _ 338290,039mm? ‘Masa piesei matrijate mp, se determin’ cu relafia: m,=V,-p (11.10) unde: Vp - volumul piesei brut matritate determinat cu relatia (11.9), p ~ densitatea otelului fnlocuind valorile calculate ale volumului piesei brut matritate si a ensitiii in relafia (11.10) rezulté = | 1m,-0,038829x7,850,304kg qui) iesa se poate incadra intr-un cub cu latura de dimensiune maxims 93 mm, Se determin masa semifabricatului matrijat Volumul acestuia este, Vi: Vig = 93° = 804 357mm (11.12) ‘Complexitatea de forms a piesei matritate se exprima prin factorul 17Indramar de proiectare 43 care se determina cu ajutorul relatiei: te oe eA Ue (13) unde: my ~ masa piesei brut matriate ; mz —masa cubului de incadrare. my = 0.0804357 x 7,85 = 0,631 kg (11.14) inlocuind valorile din relaiile (11.9) gi (11.12) in (11.13) rezulta: }88290,039 804357 Conform calculului anterior piesa se fincadreaz’ in finctie de complexitatea de form’, in grupa Mz Pentru aceasti piesk matritati cu greutatea maxim de 0,500 kg cu dimensiunea maxim’ 100 mm, clasa de matrifare 2, calitatea ofelului Mj, grupa de complexitate 12 i prelucare mijlocie prin agchiere, adaosul de prelucrare este de 1,4 mm (vezi tab. 5.27. Tehnologii de prelucrare pe strunguri, Vlase.A, Ed.Tehnici 1989) ~ adaosurile tehnologice, A, se pun pe toate suprafefele care nu pot rezulta din matrijare si pentru simplificarea constructiva a piesei. Sunt anumite orifici care mu pot fi obfinute prin matritare (suprafejele $33,S34, $35, $36, S40, $41, S42 gi $47), find obtinute ulterior prin agchiere. - adaosurile de inclinare, A; ~ \a suprafejele matritate care se prelucreazi, inclinaile de matrtare si razele de racordare se aplici de regula la cotele nominale mirite cu valoarea adaosului de prelucrare.La suprafetele matrifate care mu se prelucreaz&, inclinagiile de matritare si razele de racordare se aplicd la cotele nominale, iar valorile acestora trebuie s& fie mentionate, in acest sens, in desenul piesei tinite. Valorile inclinatiilor de matritare, conform tabelului 11.6, STAS 7670- 83 sunt: pentra piese matrijate = 7° pentru suprafejele exterioare si a= 3° pentru cele interioare, Valorile razelor de racordare maxime la piesele matritate, sunt indicate in tadelul 11.7, iat abaterile at my trebuie si depiseasc valorile dimensionale ale piesei matritate res Conform STAS 7670-83, gi Mabel I 7, razele interioare pentru piese cu {ndlfimea péné la 100 mm sunt: foex™ 6 mm, iar razele exterioare sunt R max = 16mm ieee ‘l-a de matrijare), Rolul thelinatilor gi a razelor de racordare este de a facilita extragerea ‘ugoar’ a piesei din matriti. Conform STAS 7670-83 pentru clasa de matritare a-II-a, piese matritate Pe prese, masa piesei < 0,250 abaterile dimensionale sunt: +0,5, -0,3 the = (1.15)oe = ___elmologiameateriattor ‘Tabelul 11.6, Valorite inclinatiilor de matritare Tipal ~Suprafeje inierioare ‘Suprafefe exterioare utilajului de igh, Condit Unghi, ‘Condit matritare | {grade} | grade] = 10 Piese inate Ciocan Piese obigmuite 7 Piese obignuite ‘Gainaljime de ebdere 3 iese plate mick Piese inalte 7 Piese plane Prest Piese obignuite 3 ‘Cu impingitor ‘Cu extractor T Cu extractor “Magina de’ - 3 Ta matrigi forjat Tn funchie de adineime, 1 Piese obignuite orizontal Cu gaurd san adanciturl | 0 Ta poanson ‘Tabelul 11.7. Valorite raxelor de racordare maxime la piesele matritate Tnaimea consideraté, Raze Raze exteriaore, Ry mm interioare, r. Peste_ | Pani la (Clasa Ta de miatrifare [ Clase T-a de matriare = 25 z 4 4 5 40 3 3 6 [40 6 4 é 10 3] 100 6 8 16, 100 160. 8 10 25 160 250 10 16 40 250 00 16 25 5] 400 630 25 : 5 Figli.14. Desenul plesel brut matrifate ; X-X- planal de separatieIndramer de provectare 545 4. Alegerea planului de separatie ~ se face jindnd cont de urmatoarele principii de baza: ~ Pe cat posibil, planul de separatie este bine si impart& piesa in parti simetrice si egale; ~ din punct de vedere al constructiei sculelor este mai avantajos ca planul de separatie s8 fie cat mai drept; ~ planul de separajie trebuie s& asigure si o curgere usoari a materialului; ~ suprafefele ce se vor agchia s& fie pe cAt posibil perpendiculare pe directia matriirii; ~ alegerea pozitiei planului de separafie trebuie astfel ficuté incat curgerea materialului s& asigure un fibraj corespunzitor realizirii in anumite directii a unor proprietiti mecanice superioare. conformitate cu cele de mai sus s-a ales planul de separatic ca in Agura 11.13. 5° Determinarea masei semifabricatului initial - masa semifabricatului inifal, la inceputul pretucririi prin matritare se calculeazi cu relajia: Mg = My +m, + +My +i +m, + Mg +m, (11.16) {n care: myy—este masa piesei finite; ma ~ masa pierderilor prin ardere, care este cuprinst intre 1 — 3% din masa piesei finite; map — masa pierderilor prin adaosurile de prelucrare; ma ~ masa pierderilor prin adaosurile tehnologice; m,. = masa pierderilor prin racordtrile constructive, mp — masa pierderilor in canalul de bavurd ; m,~ masa pierderilor cu epruvetele etalon, Deoarece my = 0, 114g a1?) reault& m, care se alege 1,75% din my. Ficdnd caleulul rezultd mg = 1,75 -0,114 =0,199kg (11.18) Pentru a determina masa adaosurilor de prelucrare se calculeazi mai {nti volumul adaosurilor de prelucrare care rezult& deasemenea din imparjirea in volume cit mai simple a desenului piesei brut matrtate, Veg = 2a (18,9-20,47 -17,5-19°)+ 20(18,9-14,4 17,5. 13*)+ +678" -55°)=37408,11mm? {nlocuind valoarea volumului Vay in formula masei: my =V,-p (unde p=7,85g/cm*) ‘map = 0,00374408 - 7,85 =0,029 kg, rezlté (11.20) (11.19)346 Tehnologia materialelor Volumul adaosurilor tehnologice Var se calculeazA cu relatia Vjq = 2n{13? 5-118 -5)+2n(19" -5-16,57-5)+ 2413? +(ns so eqs HE 14051), a2 +2n-8? 26 +7-15,5-6* = 50901,009mm* dar m, =Vy-p > (11.22) ‘max ~ 0,0050901 - 7,85 = 0,039 kg (11.23) Pentru calculul masei adaosurilor de inclinare se consider& volumele acestora ca fiind volumul unui con sau a unui trunchi de con, Din desenul piesei brut matrijate rezit& calculul volumului adaosurilor de inclinare, V;, de forma: 21,4? +23,77 +21,4-23,7 3 +2 {oR08L 28S 2309-289 +2891 2308-289 16.259] (124) + 2m 21,4? -2,62 = 13755,7Lmm* fnlocuind in formula m, =V,-p rezulta: (11.25) ‘ma = 0,0013755 - 7,85 = 0,010 kg, (11.26) Pentru calculul masei razelor de racordare se consider’ corpul geometric.un paralelogram cu baza patrat din care se scade un cilindra de aceeasi iniljime cu paralelogramul, gi cu raza egal cu raza de racordare. mi, =VieP (27) V, =2 2-20,3. —1+203-21,47 )+ Vig = 314*- 289-214" -259-2.6:289" + (11.28) +-2e{269° 11-3148 11-2. 611?) =1556651 mm fnlocuind in (11.27) rezulta: ‘Mre = 0,0015566 + 7,85 = 0,01 1kg, (11.29) Rolul bavurii este de a forfa metalul si se deformeze, si umple cavit&tile matritei, de a colecta surplusul de metal care curge si s& atenuezeIndrumar de proiectare 347 s0cul loviturii semimatritei superioare asupra celei inferioare. Pentru calculul masei canalului de bavurd, se alege forma canalului de bavuri ca in figura de mai jos. Fig-11.15. Dimensionarea canaluiui de bavari: ‘4o~ proslmen pantie Davari; b-litimea puntijel bavarl; hy indltimea canalufut de bavard tn ‘emimetrfa superioar ; hy -— inijimes canalului de Davari fn semimatrfaInferoara Pe baza remiltatelor experimentale, iniltimea bavurii ts, se poate determina cu relafia: hy =0.015 JA, (11.30) unde: 4, este aria piesei in suprafafa de separate. falocuind in (11.30) valoares ari! recut +h, = 0.015\/2672,64 = 0.77 mm (1131) Din sabelul 11.8 si tindnd cont de valoarea indltimii bavurii hy = 0,8mm se vor determina: hy=3mm ; r= Imm. Complexitatea piesei matritate se poate exprima i printr-un coeficient K=15+0.3 hp/bp=1.5 +03 x 28,8/92,8 = 1.59 (11.32) unde: Ap este indlimea piesei pe portinea proieminenfei, bp ~ litimea piesei pe orfiunes proieminenfei. Cand k<2.5. se alege din sabelul 11.8 pentru J 5 valoarea medie, iar pentru k >2.5 se alege valoarea maximd. I= 7 mm; ly = 22mm; Sp = 0.77 cm? ‘Volumul canalului de bavuré Vs, se calculeazi ou relatia: Vy =C,+5,-J (11.33) unde: Cs - coeficient de umplere care depinde de complexitatea piesei348 Tehmologia materialelor matritate(Cy = 0.5...0.7, mai mic pentru piese simple gi mai mare pentru piese complicate); $5 ~aria secjiunii canalului de bavur& ales ;Zy lungimea canalului de bavurd (care se poate lua aproximativ egalé cu lungimea conturului piesei in planul de separatie) ‘Volumul canalului de bavura devine: V., = 0,7-0,77- 24,32 = 13,09¢m* (1134) ssi masa canalului de bavurd m.s, devine: Ma = 7.85 -0,001309 = 0,0102 Kg (11.35) ‘Tabel 11.8. Dimensiunile canalului de bavurd hy h r Marimea canalutui de bavura_ [sum}} fear) | frm) i 2 3 By] S| key hT &, hb] Sy {em} | fenm] | fom") | {one | fen | (om {fen} | for} 06 3 1 3 18_| 0.52 6 20 | 0.61 0.74 08 3 1 6 20_| 0.69) 7 22 [0.77] 9 25_ {0.88 1073 1 7 22 | 0.80 3 25] 0.91 [10 28 {1.04 yo] 35 {1 | 8 | 2 [io] 9 | as [iis] um | 30 Las 2.0 4 LS 9 25] 1.36 | 10 28 1.53 | 12 32_ [177 3 3 135. 10 28 {2.01 | 12 32_| 2.33 | 14 36_| 2.78 4 6 z i 30_[ 2.68 | 14 36_| 3.44 | 16 4213.85 5 7 2 12 32_| 3.43 | 15, 40 | 4.34 | 18 46 | 5.06. 6 8 25 3B 35_ | 435 | 16 42 _| 5.30 | 20 50_| 6.42 8 [0 [3 [ig 38 | 6.01 | a8} 46 Pas [23 [55 [9.03 10 2 3 15 40_ [7.68 | 20 50_| 9.88] 25 60_|12.08} fnlocuind in relafia (11.16) valorile tuturor maselor calculate anterior vom obfine ‘mg = 0,114 +0,199 + 0,029 + 0,039 + 0,011 + 0,010 = 0,402Kg (11.36) 6°, Alegerea semifabricatului inifial — se face functie de configuratia geometrici a piesei matrifate. Pentru piesa “cot filetat ” s-a ales un semifabricat de secfiune pitrat cu latura 93mm, 7°. Debitarea semifabrieatelor la dimensiuni, pentru productile de unicate gi serie mic, ateierele de debitare sunt dotate cu utilaje gi instalaii de diferite tipuri. Acestea trebuie si asigure realizarea diferenfiat% a metodelor de tiere in fuunctie de procesele tehnologice, iar pe de alté parte in funcjie de calitatea si dimensiunile semifabricatelor. Deci, pentru alegerea procedeului optim de debitaretrebuie si se tind cont de: ~ gradul de dotare cu - calitatea gi dimensiunile care se debiteaza ; = economicitatea procesului analizstz din prisma realizirii unor semifabricate corespunzitoare metodei de matrifare impuse,Indrumar de proiectare 349, Studiind tabelul 11.9. se va alege metoda de debitare prin feristruire cu panze lama, (vezi “Forjarea si extruziunea materialelor metalice “, Badea S, Ed. Didactic si pedagogic’, 1980 ) Tabelul 11.9. Recomanditrile si indicatorii de utilicare a diferitelor metode de debitare Meioda illizare | Calitatea|Produeti-] Prej de] Toleranje | Domeniul Secfiuni | materiale | taieturi | vitate | cost al \de utilizar soulelor i z 3 a 3 6 7 3 [Forfecareala| Pani la | — Ojeluri rece {210mm} carbon si stab aliate cu R, pind fa, odaNram?| ScAzuts | Foarte | Relativ FForfecareala) Panda | Ojeluri mare | soft |) 6) Matrare 100°C |@210mm| carbon $1 £6 | deschist gi [mangancase| forjare (Forfecarea lal Pani la [~ Ojeluri libera 300...400°C(o210mm| _ Cr-Ni Pana la | Ojeluri l210mm| carbon R [<7OdaN/san?| Ruperea | Pani la | Ojeluni | Relativ | Mare | Minim [21.26 |230mm} carbon | sctiutst R >-60daN/mmr'| Ferisiirea| Pinila | — Toate Wick | Relativ cupinze |6400mm| materialele setzat Tami Bund FFerdstruivea | Paniila | Toate Relaiv cupinze |©400mm| materialele mic £05. circulare Ridicat Matriare Feristruirea | Pani la | Ofeluri dure inchist si cudiscuri |400mm| extruziune| lise ‘Anodo- | Toate | Toate rmecanic |dimensiu| materialele Sedizut -aile [Frigionea ca) Pand la’ | Ojeluri dure discuri |0130mm Ridicat abrazive Cu flaca | PinTa | Ofeluri cu | Relativ Saat Mairijare oxiacetle- | ©1000 | “maxim | sotzutt £1.43 |deschist gi ict | mm | 0,7%C forjare L. beri _}Telmologia materiatelor Controlul initial: se va face un control nedistructiv al semifabricatului in scopul depistirii eventualelor defecte din structura materialului. Se poate realiza un control ultrasonic (US), un control cu lichide penetrante (LP), cu radiafii penetrante (RXO sau cu pulberi magnetice (PM). 9: Pregitirea suprafetelor in vederea matritirti: se curd{i si se degresezA suprafata semifabricatului 10°. Tratamentul termic initial — se va fave 0 recoacere de inmuiere. 11? Incitlzirea semifabricatelor in vederea matritiirii. In vederea matrifarii, materialele metalice trebuie si posede o deformabilitate ridicat’. Acest lucru impune ca plasticitatea s& fie maximd, iar rezistenta la deformare minim3. Pentru atingerea acestui scop semifabricatele se incilzese. Factorii care influenteaz conducerea procesului de inctlzire sunt: compozitia chimick si dimensiunile semifabricatelor, tipul instalafiei de {ncdlzire, temperatura materialului in momentul introducerii ui la incdlzire, temperatura spatiului de inc&lzire a instalatiei in monsontul introducerii semifabricatelor la inc&lzire si modul in care se ageazi semifabricatele in spafiul de incalzire, in acest scop trebuie s& se find cont de faptul c& fiecare material are o structurii survenite la incilzirea semifabricatelor conduc la tensiuni termice gi respectiv fazice. Din fabelul 11.10, se pot éxtrage direct valorile temperaturilor de inceput de deformare si de sfirgit de deformare. Pentra OLC 45 Ti = 1200[°C], iar Tas = 850[°C]. q Durata de incdlzire %, se determina cu ajutorul relagiei Wi N.D.Dobrohotov, conform cfreia durata de inc&lzire — intr-un cuptor tip camera incdlzit cu flacira la temperatura de 1300...1350°C este: 4, =10-K-dvd [hi], (137) unde: d este diametrul semifabricatului sau grosimea semifebricatului inodlait (493mm), in mm; K- coeficient ce fine seama de modul de asezare a semifabricatului in cuptor (K=1.....4), (se alege conform fabelului 3.3 “Forjarea si extruziunea materialelor metalice “, Badea S, Ed. Didactic& si pedagogic’, 1980). inlocuind valorile in relatia (11.37) rezult’: 7, =0,39h (21.38)ndrumar de provectare ‘Tabelal 11.10, Intervalul wemperaturitor de deformare pentru edteva metale si aliaje des intrebuinjate valul de teniperatutt de deformare Tad T OL OL 900 2 ‘OL 50: OL. 60, OL 70, 850 3_[ OLCTG; OLC 15; OLC 20, OLC 25, OLCIS, OLE AS $50 4 ‘OSC 7. OSCR — 850 3 OSES; OSC 10; OSC 17 850. é 45 G10 870 7 15 CHNIIS, 13 CrNi35; 10 MoCr 10 800. % ‘40 MoCeNil5 850 9 ARC I 800 10 RULI 850 1 el rap 890 2 ‘Ofel ausenitic 900- B ‘Ofel feritic 900 14 Ojel manganos 730 15 A199, 350. 16 ‘Ailaj At ea Cu; 0,5%aNig 050M 350. 17 Alligj Al cu 2,296Cu; 1%AMg, 1%6Ma. 470 350. 18 ‘Aligj Allcu 2,2%Cu, 1,3%6NL 480. 380. 9 aj Al cu 1,6%6Cu; 2,4%6Mg, On 430 360. 20 C1999 1000 400. 21 ‘Aligj de Cu cu 680 900 7780. 2 “Aliaj de Cu cu 9%6AL 900 700. 23 Cucu 20%Zn 850. 650. 24 ‘Aliaj de Cu eu 40%2n- 730. 350 25_| Aliaj Ti en 6,2%Al; 0,8%Fe; 3%Cr, 0,1960; 0.2%02 1050 $50 26 ‘Aliaj Ti cu 5,89%Al; 3,8%4Mo; 0, 19%6C; 0,296, 1100. 850. Viteza de inciilzire v; se alege conform tabelulut 11.11 ‘Tabelul 11.11. Vitezele admisibile pentru incitzirea ofeluritor cu diferite composi ipa ojstalut ‘Viteza de inetizire in mm/min ‘Ojeluri nealiate cu: = 0,05...0,2%C 12 = 02..0,4%C 10 = 04...0,65%C o8 = 0,65...0,9% C | 06 = _ peste 0,9% C 0,5..0.4 ‘Ofeturi alate cu: = 02...0,8% Cri 1..1,5% Ma 06 = 0,8...1,7% Crgi5...4%Man | 0.55 Rezulta viteza de incailzire v;= 0,8mm/min,S20 Tehalogia maertaialaty 12°. Alegerea utilajului pentru matritare Fora necesard matrijérii pentru cazul cel mai general se calculeaz’ au expresia: Pause (tte leafed sous | [dan], (139) unde : by ~ este lifimea punttei bavurli, in mm ; h ~ grosimea puntjei bavuri, in mm ; 4 — aria puntifei bavuri, in mm’, 4y — aria semifabricatului in proiectie orizontala, in mm’, a, — rezistenfa la rupere a materialului la temperatura de Jucru, in daN/mm?, a ~latura cubului, in mm. fnlocuind valorile in formula rezulta : Foused(eZ) s2sra6+[ia Enos 2.23] (140) F =1080676,\daN Tindnd cont de configuratia piesei si de forfa necesari matrifiri se alege pentru matritare o pres hidraulic’, aceasta putind dezvolta forte mari de 1500...800000KN. Presele hidraulice prezinti urmatoarele avantaje : dezvolth forje mari care nu depind de pozitia traversei,, respectiv a semimatrifei superioare, nu consuma energie in sabot’ sau fundatie, permit deformarea sinor semifabricate cu dimensiuni mari, viteza de lucru a sculelor poate fi menfinut& aproximativ constant pe intreaga cursi de lucru, posed’ mese deplasabile, pot executa deformiri pe o cursi mare de lucru ete. Printre dezavantaje enumertim: su productivitifi sciite, contactul indelungat dintre matrife si material conduce la ricirea rapid a materialului gi deci la cresterea rezistenfei lui la deformare, iar deformarea are loc la o singur& curs ceea ce impune ca semifubricatele sh nu aib& pe suprafafi oxizi care s-ar imprima ulterior in pies’. Tabelul 11.12 ‘Reziatenfa la |Reziatenja la tapers a ofelulurlor Ta cald] Materiatul | mupere la rece a] pentru: “at Kh | ofetutut fe ll ania oT 1173 [1273 [1373] 1473, ‘jel carbon moale 30. 72 [6251 3.0 | 3.1 [25] 20 ‘Ojelcu continut mediu de carbou 60. 162 [112176155 ]37] 25 ‘Ojel carbon dur 80 242 [175 [L070 [4913.1 (fel aliat {100 32.0 [210/135] 85 62138 13°. Matritarea propriu-zisttIndramar de proiectare ee 353, Schema de principiu la matitarea cofului fitetat de acfionare se prezint& in fig. 11.16. Fig 1.16, Sehema de prncptn a matritiri pears col ett do scionare 1 wosimatria peroart ;2~snimatrif inferioard 3~ cavitten ghidaj cons dc ndulehs ponh; 7 eal hide] cond de rondutchs pent 10 coma bavuri. 14°, Debavurarea ~ se aplic’ pieselor matritate deschis si const’ in Iindepirtarea surplusului de material rezultat la periferia piesei matrijate in planul de separatie. ‘Alegerea modului de executare depinde de configuratia piesei si ‘compozitia chimic& a materialulu Ca utilgie de debavurare gi, perforare se utilizea2& presele verticale cu exons, cao pe neh baiboul pincpal av si unil lateral, Dack fora Recesari executirii operatilor deplseste 5000 KN, se recomandi presele hidraulice (vezi relagia 11.40). 15° Redresarea si calibrarea — dup’ operatia de debavurare sau pecfren cer yeod pl riiron’peslor mare, conta aentore suferi modificlri datorité unor factori care actioneazi asupra lor. Printre acestea se enumer’: solicitirile mecanice, tensiunile structurale, tensiunile termice provocate de ricirea neuniform. Scopul redrestrii si calibririi const in redarea formei pieselor conform desenuhui 16° Curiirea ~ const in inliturarea de pe suprafafa pieselor a oxizilor si a suprapunerilor de material care s-au format in timpul matrifirii gi au rimas doar in stratul superficial. Onizii se indepirteaz& prin dou’ metode: mecanick si chimic’. ‘Metoda mecanic& consti in improscarea suprafefei pieselor cu nisip sau354 Tehnologia materialelor granule de ofel, fie utilizand instalatii de rostogolire, fie pistolete speciale. Metoda chimic& se aplic& pieselor din ofel si const’ in introducerea pieselor in bai cu solutii acide. 17°. Tratamentul termic final-se va efectua 0 recoacere la 170..210 HB. 18°. Controlul final — doreste s& puna in evident& concordanta dintre condifiile tehnologice impuse produselor si rezultatele objinute in cadrul procesului tehnologic de fabricatie aplicat. Defectele care pot si apari: abateri dimensionale; lipsi de material, ghuri deplasate de la axa impusi, deformafii, bavuri, oxizi imprimati pe suprafafé etc. ‘Abaterile dimensionale pot s& apar& fie din cauza impreciziei de reglare a semimatritelor, fie a uzurii cavitafii. Pentru inlaturarea defectului este necesar ca matrifele s& fie reglate corespunzitor sau schimbate. Gdurile deplasate fat’ de axa normal pot s& se obtind c&nd matrifa este pastilati iar uzura elementelor de plastile este prea avansati. Acest defect se ‘inlituri numai prin reconditionare sau inlocuirea totala a sculelor ; Deformare pieselor este cauzati de extragerea brusci din matrips, ajustarea incorect’ a poansomului de apasare sau uzura plicilor de debavarare. Orizii se datoresc inliturrii lor necorespunzStoare inainte de deformarea in matrifi a materialului. Aparitia lor se limiteaz& prin utilizarea {incdlzirii prin induetie si in medi neutre, 19°, Ambalarea si trimiterea cdttre beneficiar 11.6. Analiza tehnieo economics Alegerea variantei optime de proves tehnologic de obtinere a piesei- semifabricat se face ludnd in considerare principiul eficienfei si principal indicatori de eficienti; cost, productivitate, fiabilitate, protecjia munci, protectia mediului, consumul de materiale si energie etc, Deoarece costul este tun indicator de baz& al eficientei, se va face 0 analiz comparativa a celor dows procedee tehnologice de realizare a pisei-semifabricat, turnarea in forme forme coji cu modele ugor fuzibile si matrijarea gi se va determina procedeul optim. Calculul economic porneste de la relatia C-FinV —_[lei/lot] ai) unde : C; — costul unui lot de produse; F — chieltuielile fixe; ¥ — cheltuielile ait Pentru turnare : {in costurile fixe sunt inchuse: ~ matrija pentru turnarea modelului... - materialele pentru executia modetului 500 000um ; 50 000um ;Undrumar de protectore 8 > SDV-urile... + oe+,300 000um. fn costurite variabile vor intra =. materiaful de turnat (my). = manoperi. = regia... Pentru un Jot de 100 piese : . Cu =1 850 000 + 100x45 800 =6 430 000um * aaay in are: um. represintéo unitate de mbna etalon » Pentru matritare : In costurile fixe sunt inctuse: + matriga de deformare. - SDV-utile... He In costurile variable vor intra : Pentru un lot de 100 piese : im =1 200 000+ 100x81, 200 =9 320-000 (11.43) Pentru a determina numirul de buciti critic nen se pune condifia: CumCn (i144) unde: Cip — costul unui lot de produse matrijate; Ca ~ costul unui lot de produse turnate. Fetter Vi= Faster Wen ° (11.45) F, =F, _ 1850000-1200000 _ rg buc (11.46) ¥,-¥, 81200-45800 Reprezentind grafic relatiile (11.42) gi (11.43) se obfine diagrama din Sigura 11.17 ce permite determinarea procedeului tehnologic optim.356 Te imaterialelor Fig 11.17. Grafieul Cam.) Conform graficului rezulti c& procedeul optim de realizare a piesei cot filetat de actionare este matrijarea. 11.7.Succesiunea logic& a tuturor operatiilor necesare obtinerii piesei- semifabricat prin procedeul tehnologic optim ‘Succesiunea logic’ a operatiilor procedeului optim de obfinere a piesei studiate este redactata pe larg in cap. 11.5 11.8. Obtinerea piesei finite “Cot filetat de actionare” prin procedeul tehnologic de aschiere Se face finind cont de cunostinfele c&pitate in iucrarea “Agchierea si microaschierea materialelor” autor Prof. Dr. ing. Gh, Amza si colaboratori, Editura BREN, Bucuresti, 1999. Si se prezint& in tabeful 11.13.Indrumar de proieetare Coy XS ing way) spas ee amtoctp| sayy | rly co ‘wo | oe -xiajce | waz sepa? Tl. de iN z payee AOafopis |Z pel = COIR 77} anti as gl ee c ania moa 1a 5 UTEP] @ cael, soll wa | up me L slap ep | Zz j—| 2p ears | atostop [ot] ~saamm | p2any baad | _} ara oP mae cat ‘ -agemos | wana, oopuntg(? e, ols £ | RECT) aI iam | fy sore | mauado jo emo | 58 rs eS vempereagfa arowopive 2p soyfuuns yf 32 youn v awrzqnas 2p 2pSoyouy pmssro4y CUTE PAE,Hib Hue Hit | Baee = aroucson 2p woyfess wing poo pun» aurea op 2Pqouyes pesoodg CYTE IMALInirmar de proictare a el Alii (|B ‘Tabet 1113 Frocesalthnologi de realizare a unui cot fete ramifiat de actionare a 3 |Tehnologia materilelor a = 19.5] 1501 3 3 pea OIE = fle fib ge se 2H Tiles in sbisas Ma ‘Tabelul 11.13 Procestltehnologic de realizare a unui cot fleat ramificat de actlonare ot z 3 aes ,‘Tabelul 11.13 Procesul teknologie de realicare « unl cot flletat ramificat de actionare oy fue fae dye Se hike B58 SEhpee Fp ea3Tehmologia matertalelor inui cot filetat ramificat de actionare a Tabelul 11.13 Procesu! telnologic de realizare a ui oy 1ie He Hil ugagrus mer | z 2ao wage 2p poof zi 100 yum w aarzgeaL 9p SOOUYOR sBO0Kd ELLE PHOAE,Jile ie He Hi ators op worfuens rea ro ymum vues ap 2 OUYES p20044 ET-UE TAAL-amadsoct (q seb aresoy lop noun] ‘ pupa TIO jpourfunans “€| snd ss ening mare 0 ef oH cor : jeomfeans °Z} yade3 tw | sess col | women yes | ef n9| spe [ara 2 | ep yy lana 2p) 1 lawns] ed sam | ex0y x ‘ting mpm sampu (0 ‘ z Indramar de protectare t rouge ap woyfuuns reaf yo ynun v aurnyoos ap aSoyoues prsaoodd EL'TT IMPAELTehnologia materialelor °?¢ wanna} eammany 4 osestas pct) "1 eonfimng| z z Tle aanuorioo ap aro of 300 yma v asrayoas 2p 2p 8O|ouDE ns20044 EL'TK IME,eed -— ik ‘Tabelul 11.13 Procesul tehnologic de realizare a unui cot fletat ramificat de actionare opt z zTeinologia materiateloe ‘psotd asp ozt foro] 6s 21009 “audio | xpeoo no Dox or 2) 1 ra99 i | ~unpy aay ¢ oot {600} ot | orp £sxop6 vf jung 9p} goo pp | ore Sor | tno enue 2) ways 2s | mm tide |-wonjrg ssc |svo] 09 | -pupey SND ‘map pre pays nama vappunig(? wee a a z To aemuasion 2p oyun wsoyf 9 jun v eanrzoa ap 21So}OUyeS PHSO0O4G EVN ORIELped Ep rundsog oS HO 1 frommen|st ARID ‘mune qemu: . eopmagte T anmuorion ap proxfuses wf jo nun v asvrypas op 2eBopourpes 182004 EL'ET MOTEL, ndrumar de proiectare$ ‘s bm ye OH i ae 7 : i" || asfsroloro} so pew s frafeans 9 g <0 & SIXTH soo vamaqrs| wero se eft arestay 2 ut z ‘wooo riod ~ ‘009 aang, eae] 1048 81°" earoony | sh siterug ap | | 1 Joostjorzgloro| ot srts mom | apestay [or oor |svis soupan | op es NS. | pou iz jpentinns'e| funng aloe E Ey) xr, | sun | anf a & | amesiay op. smn) -s8op | le. |S | mone st sud ‘ai009 aang | ay {—} [rake | — : mi rot OF | ew | = eS Siwy 2 ce woouer SVIS| - le |e |e | eum so (ee [8 | 5 Ae [eating un \é 15 | seme 0 | 21S | -sqernas ng sarap lester set + E z Tie & aamucytoo ap poorfjuims pel yo9 yun v auvayva4 ap oSO}OUres IMsBDOA ET TT HOTEL,371 indrumar de protectare = z TI 2enmonion ap monfinuns mays 300 ymun v eserves op nsoqounen nO SEAL IMIE.Telmologia materiatelor nal lp pmon spUpUITS vantage £ 2am ap mays wren 0 yum w aereyp04 39 2ASOIONYES PSEOOAE EVE TPA 27.Jndramar de proicctare eeu pomy| 1| wo ety ot0 | ae-z9e'| sum] svis 0 “toy | sousappy| ody a Svs preoq ying i arepete ts Ts r £ = ie aanuoyon ap worfjuins pp wo ynun v ssvzzvo4 op TOO [MFO EE MOTEL,unui cot filetat ramificut de acfionare 3 ro ‘Tabelul 11.13 Procesul tehnologic de realizare a. opt ea l tein FLEE‘Tabelal 11.13 Procesul tchnologie de realigare a unui cot fletat ramificat de actionare Aine PuyTabelul 11.13 Procesul tehnologic de realizare a unui cot fletat ramificat de actionare 7 Z 3 gs?Indrumor de protectare 12 EXEMPLU DE PROCES TEHNOLOGIC DE REALIZARE EXEMPLU DE PROCES TEHNOLOGIC DE REALIZARE A UNOR PIESE DIN CLASA PARGHTI SI FURCI SA se proiecteze procesul tehnologic de realizare a piesei corp pivot auto(fig: 12.1) in conditille unui numfr necesar de 5.000 buciti/an, 12.1. Stabilirea rolului functional posibil al piesei (fig. 12.2, tabelul 12.1) Se face folosind metoda de analizi morfofunctionali a suprafetelor. Aceast metod& presupune parcurgerea intr-o succesiune logic& a urmatoarelor etape: 1° ~ descompunerea piesei in suprafefe cit mai simple (plane, cilindrice, conice, elicoidale etc.); 2° - notarea tuturor suprafetelor ce delimiteaz4 piesa in spatiu folosind sensu! trigonometric sau o alt ordine (De exemplu, pentru piesa din figura 12.2 sa folosit notajia $;, So, Sa. S27 luati in sens invers trigonometric); 3° - analizarea fiecirei suprafete in parte din urmitoarele puncte de vedere: forma geometrick a suprafejei, dimensiunile de gabarit, precizia dimensionala, precizia de forma, precizia de pozitie, rugozitatea si duritatea suprafefelor, 4° - intocmirea unui graf “suprafete - caracteristici" de forma prezentat3 in tabelul 12.1.Ses wona ce protectors, 379 §, Sigg Sa, PRR “s S65 Sy Sins =F, Se —S) Sis” PTS, t + 1 1 hE / P//L.\\ | S382 A 8458, 85 8, ‘Fig. 12.2 Dercompunerea piesel in suprafefe simple i numerotarea suprafejelor ~ stabilirea rolului functional posibil al piesei, se face in urma analizei de corelatie a diferitelor tipuri de suprafeje obfinute in graful suprafete ~ caracteristici Din graful suprafefe-caracteristici intocmit in sabelul 12.1 au rezultat: -suprafefe funcfionale: $10, $13, S25, S27; -suprafefe de asamblare: $4, $14, $22, $23, $24; -suprafeje tehnologice: SI, $3, $5, $6, $7, $9, S11, $15, $17, S18, S20, S21; -suprafeje auxiliare: $2, $6, $8, $12, $16, $19, $26. Corpul pivot poate realiza 0 asamblare filetath prin suprafaja $10 cu o semicarcasi care si pormiti sprijinirea capului sferic al pivotului. De asemenea, prin suprafafa $25 se poate realiza o asamblare filetat’ cu o alti semicarcas& prin care trece corpul pivotului Suprafefele S4, $14 asigura asamblarea filetata a corpului pivot cu dou dispozitive de ungere, suprafetele $13 si $27 dirijénd uleiul de ungere c&tre suprafafa pivotului. Suprafetele $22, $23, $24 permit montarea nei garnituri 4e etangare, in scopul evitirii scurgerilor de ulei si p&trunderii impuritatilor. Suprafetele S1, S17 ajuti la prelucrarea giurilor de ungere (suprafefele ‘S27, respectiv S13). Suprafejele $3, $15 sunt necesare pentru prelucrarea suprafefelor elicoidale $4 si S14 (pentru evitarea uzurii premature a sculei agchietoare). Suprafefele $5, $18 asigura o distributie uniforms a tensiunilor in timpul solicitirii piesei. Suprafaja S9 este necesari pentru prelucrarea suprafetei elicoidale $10.vogue J) | i i erereny x ie cours TeneTea =» anouey e arompsy | eotSojouyas uL : - ToF__| sb‘,0c1 | swoon | _'g OL 6 8 3 s ¥ z T ‘BI9UTIQ0 ‘onrzod ‘eyeuors | yuequs | Yorayedns ap aqgisod | jgysod myor | ear | corer | 9p | eusosop | wom | opmms |e | cwreny | uo sq | sargojougas | wroryeadns | _-una | yodmy | wimg | ema | ead | -uoma | eamomocd | -exdng Papen md PPRSHDIOETED uno a* e aeeesy i 'g wop_| oquoouo “Sa <5 7s wept | *3 wep 3 wopr 73 WPL OPT] ‘aenESy : — somojouteL Ay 5 osext_| ommoonoxy + wept) 0 cexoent | treproona, ts uopr_| suviquesy _ exonpsy__| ereuonoum Au ouPURTD aenpsy arewny | ereyrmy A gscet_| eoupunnty wonseyd groan] | vorBojouyaL Ay seb ued 7 vonserd Z : areumy | ryeuonsunt A exo | eeprom, ql vonserd 2 o>} 68] eS eSIndrumar de protectare 387 rezult& ch pentru confecfionarea piesei corp pivot auto se pot folosi materialele Fgn 700-2 sau OLC 45, pentru care Sot, dy = maxim =2.4, Objinerea a doud valori maxime egale ale sumei "ty -d, = maxim se putea evita fie folosind sistemul de notare 1,,.10 sau 1...100, fie luandu-se in calcul mai multe propriettti ale materialelor. 12.3, Procedee acceptabile de obfinere a semifabricatului Aviind in vedere dimensiunile de gabarit, complexitatea formei, clasa 4e precizie, rugozitatea si materialul piesei, procedeele posibile de objinere a semifabricatului sunt turnarea cochilé, matritarea, laminarea, sudarea manual cu electrozi metalici inveliti (ig. 12.3). Turnarea in cochili este procedeul de obfinere a pieselor tumate in forme executate din font8, ojel sau aliaje neferoase, Turnarea in cochilé prezint§, fat de turnarea in forme temporare gi semipermanente, urmitoarele avantaje: -imbuntigirea calitatii pieselor turnate; -precizie dimensional mai mare a pieselor turnate; -reducerea dimensiunilor maselotelor sau chiar inl&turarea lor complet; -proprietigi mecanice superioare ale pieselor turnate, Avcest procedeu de turnare prezinta ins& si dezavantaje: -pret de cost ridicat al formelor metalice, de aceea se recomanda in cazul productiei de serie sau de mast, -dificultiti la turnarea pieselor cu perefi subjiri, din cauza micsorarii Suiits -tendinfa de formare « cripaturilor, datorita lipsei de compresibilitat. Matrijarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastic’ ce cconstl in crearea unor stiri tensionale in tot volumul materialului, sub actiunea unor forte de lovire si/sau presare si curgerea condifionati a materialului in cavitatea unei scule numit& matrifi. Matritarea permite obfinerea unor piese cu configuratie de la simpli la complex’, cu precizie dimensional& bund, calitate a suprafejelor foarte bun, cu proprietiti fizico-mecanice si fizico-chimice deosebit de bune. Dezavantajele procedeului sunt: greutate mts {<1000Kg), dimensiuni limitate(<1000mm) ale pieselor datoritl costului mare al matritei. Laminarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastic’ ce consti fn trecerea forjath a semifabricatului prin intervalul dintre doi cilindri care se rotesc in acelagi sens sau in sens contrar. Sudarea manuala cu electrozi metalici inveliti este procedeul de sudare prin topire cu arc electric ce foloseste ca material de adaos electrozi metalici ‘acoperiti cu un invelis. Acest procedeu prezint& o serie de avantaje: economiiinsemnate de material, comparativ cu tumarea sau forjarea; permite realizarea de construcfii sudate de configuratie complex, folosind elemente simple, dar si dezavantaje: se obfin cordoane de sudur& neuniforme; productivitate scBzuti; costuri ridicate datoriti consumérii electrazilor, necesiti: muncitori de inal calificare. A ZN | WZ ===-f --7---| fooaSSt- ZN WL 3 a a vemifabricatull auto: aaah ee ae es a a plese; $-cusitura sudat Pentru a se putea alege procedeele tehnologice acceptabile de realizare a piesei-semifabricat este necesari 0 analizi succint& privind clasa din care face parte piesa, tehnologicitatea constructiei, greutatea si dimensiunile de gabarit, tipul productiei 4, Clasa din care face parte piesa Tindnd cont de forma, dimensiunile si procesul de prelucrare pivot auto poate fi incadratl in clasa a V-a parghii (veci tabelul 3.1). b1. Tehnologicitatea piesei semifabricat turnateindrumar de proiectare 389 Piesa-semifabricat turnaté trebuie s& aib& o astfel de form& incat si preintimpine posibilitatea aparitiei diferitelor defecte in timpul tumndrii care ar face imposibila. prelucrarea prin agchiere. Piesa-semifabricat turnati respect conditiile recomandate: - planul de separatie este drept, este plan de simetrie si contine suprafaya cea mai mare a piesei; - adaosurile de inclinare previzute (2°)permit extragerea ugoara a piesei din cochila; - adaosurile de racordare ugureaz& curgerea aliajului topit; ~ adaosurile de inclinare, tehnologice si de prelucrare sunt mici, astfel costurile suplimentare datorate indepartarii lor in urma prelucr&rii prin agchiere sunt reduse; = giurile cu '= Smm mu se realizeazA prin tumnare cu miezuri deoarece ‘este mai economic& prelucrarea ulterioar& prin géurire; Piesa analizatS indeplineste conditiile de’ tumnare, deci are 0 tehnologicitate constructiva bun’ pentru a putea fi obfinut semifabricatul prin tumare. 52, Tehnologicitatea piesei semifabricat matritate Proiectarea formei constructive a pieselor-semifabricat obfinute prin ‘matrijare trebuie s& find cont de o serie de cerinte(vezi capitolul2). Forma piesei-semifabricat matrijate respect& aceste cerinte: = planul de separatie este drept si mu in trepte, este plan de simetrie, permite o matrijare ugoar& si productiva si asigur’ o curgere plastic& ugoara a materialului in vederea obfinerii de piese fir’ defecte de umplere; - pentru realizarea giurii cu =30mm s-a realizat un inceput de perforare a ghurii, membraua (modificati) rimasi nefiind inliturati prin Searcy ila prelucrarea ulterioard prin agchiere; se previne astfel incdlzirea exagerati a proeminentelor matritei; - adaosurile de inclinare (3°) ugureazA umplerea cavititii matritei si extragerea piesei matrifate; = trecerea de la o suprafajl la alta se realizeazi prin racordari (deoarece prin matrigare nu se pot objine muchii ascutite). Piesa analizati indeplineste conditiile de matritare, deci are o tehnologicitate constructiva bun pentru ca semifabricatul s& poat& fi obfinut prin matrifare. 43, Tehnologicitatea piesei semifabricat laminate In cazul obfinerii piesei semifabricat prin laminare adaosul de prelucrare mare care va fi indepartat printr-o prelucrare prin agchiere duce la costuri ridicate. Totodata, in timpul prelucrarii prin agchiere a semifabricatului,a anole meric fibrele sunt intrerupte, obtindindu-se proprietiti mecanice mai scizute decat in cazul matrifarii, b4. Tehnologicitatea piesei semifabricat sudate In urma analizei tehnologicit3tii piesei sudate se constat’ urmitoarele: -materialul folosit OLC 45 prezinti sudabilitate conditionatl, necesitand speciale pentru sudare (preincilzire, pretensionare, tratamente termice ulterioare ete.) ; -imbinarile sudate sunt dispuse simetric in sectiunea piesei, astfel incit tensiunile interne si deformatille care apar dup’ sudare sunt reduse; -adaosurile de prelucrare sunt mici, comparativ cu tumarea say deformarea plastick ; -preful de cost este ridicat, avand in vedere numfrul mare de operafi care trebuie realizate: laminare + debitare + agchiere (pentru piesa 1 ~ fig123d), laminae + debitare + agchore (pent piesa 2- ig 12.24), sudare ‘pentru 0 productie anuala de 5000 buciti/an. Se poate concluziona eX procedeul tehnologic de sudare manual: m este adecvat realizarii piesei corp pivot auto. Tinnd cont de cele prezentate inainte, de dimensiunile de gabarit ale piesei (100 x 40 mm), de volumul producfiei (5000 buctti/an), procededle acceptabile pentru objinerea piesei semifabricat sunt: turnarea in cochilé gi matritarea. 12.4, Obtinerea piesei semifabricat printr-un procedeu tehnologic de turnare La proiectarea procesului tehnologic de tumnare s-au parcurs etapele : 12.4.1. Stabilirea rolului fanetional al piesei Se face folosind analiza morfo-funcfionalé a suprafetelor (tabelul RD: 12.4.2, Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei - Fgn 700-2 — Se face pe baza metodei de anzlizi a velorilor optime (tabelul 12.2); pentru realizarea piesei s-a ales materialul Fgn 700-2 deoarece OLC 45 prezinta turnabilitate scizuté, 12.4.3. Stabilirea procedeului de turnare (subcapitolul 12.3) 12.4,3.1. Analiza formei constructive si tehnologice a piesei (subcapitolul 12.3) 12.4,3.2, intoemirea desenului piesei brut turnate (fig. 12.4) ~ se faceJndrumar de proiectare 391 pornind de la desenul piesei finite, pe care se adaug’: - adaosurile de prelicrare, A, - pe suprafeele a c&ror precizie dimensionalA si rugozitate nu pot rezulta direct din turnare ; dupa incadrarea piesei in clasa de precizie a IV-a (iabelul 12.3) s-a stabilit adaosul de prelucrare, Ap de 4 mm pe suprafetele superioare si inferioare respectiv 3 mm pe suprafefele laterale, pentru materialul Fgn 700-2, conform STAS 1592/1-85 (tabelul 12.4). ~ adaosurile tehnologice, A, - pentru suprafetele a clror configuratie sau pozitie nu pot fi obfinute direct prin turnare sau in vederea simplificdrii formei tehnologice a piesei ; ‘Adaosul tehnologic ‘Adaosul de prelucrare Adaosul de inctinare ES Razele de racordare Fg. 124 SemifabricaulturnatTelmologia materialelor Tabelul 12.3 Incadrarea in clasa de precicie a semifabricatelor turnate din fonta gi net Clasa_de | C precizie T Piese mici de complexitate mica si medie, turnate prin procedee de precizie(modele usorfuzibile, forme ceramice. cu modele permanente, piese turnate sub Presiune etc). 1 ‘Piese mici de complexitate mare gi picse mijlocii turnate prin procedee de precizie (turnarea in cochile, ‘in miezuri sau in forme executate mecanic cu modele metalice) Tit Piese mici gi mijlocii de serie mare gi masé, obfinute prin formare mecanici, turnare in cochile sau prin formare in coji W Piese de serie mici gi mijlocii, obtinute prin formare mecanica, si piese turnate in cochile, in forme executate manual cu ajutorul sabloanelor Vv Piese de serie micl, piese de serie cu gabarit gf complexitate mare obfinute prin formare manuald sau_ mecanizata cu modele. ~ adaosurile de tnclinare, Ay cate fcliteazi scosterea piesei din form | (dezbaterea). Pentru suprafejele exterioare oe=l...3° iar pentru suprafetele interioare 0=3..7°); | ~ adaosurile sub forma razelor de racordare constructive, Re, Te — ta scopul evitirii aparitiei defectelor de tipul fisurilor si crapaturilor gi al evitri concentririi tensiunilor interne; 12.4.3.3. Stabilirea planului de separatie si amplasarea piesei in formit: Alegerea planului de separatie se face tindnd cont de urmitoarele recomandari: - sh fie, pe cat posibil, plan de simetrie; - S&fie, pe cét posibil, plan drept; = s& fie situat in pozifie orizontal& sau vertical’; - s&.confina suprafata cea mai mare a piesei. La amplasarea piesei in form se urmiAreste s& se permiti umplerea linigtitls a cavititi formei si prevenirea formérii nodurilor termice. Astfel, planul de separatie a fost ales planul care confine dimensiunea maxim& a piesei, piesa fiind asezati vertical iar alimentarea cavit¥tii _generatoare se va face in sifon.Indramar de proiectare 393 ‘Tabelul 12.4 Adaosurile de prelucrare pentru piesele turnate din font cuprinse in lasa de precizie a 1V-a, conform STAS 1592/1-85 Gabariul | Poaiia ‘maxim a] | suprafefei | Dimensiunea nominala [mm] piesci | piesci tumate | turnate in mm) _| forma Pana | Peste | Peste | Peste | Peste | Peste | Peste | Peste | Peste la 100 | 200 | 300 | 500 | 800 | 1200 | 1800 | 2600 100 | péma | pana | pant | pans | pina | pana | péna | pains la la la la la la la la 200_| 300 | 500_| 800 | 1200 | 1800 | 2600 | 3800 ‘Panda | Sus 35 100 Jos, Lateral, 25 este ‘Sus 40 745 100 pana | Jos, Ja 200 Lateral 3.0_ 13.5. Peste ‘Sus 4515.0 | 5.0 200 pana | Jos, 12300 | Late [30 [35 | 40 Peste ‘Sus 50155 |55 [60 300 pani | Jos, * Ja 500 Lateral, 35_|40 |40 [45 Peste ‘Sus 35 [60 /60 |65 [70 . 500 pana | Jos, Ja 800 Lateral 35 145 145 150 150 Peste ‘Sus 60 165 [65 [70 175 [80 800 pand | Jos, Ja1200_| Lateral 40 150 [50 |55 155 160 Poste ‘Sus 65 170 |75 [80 [85 [90 [95 1200 Jos, . pani la | Lateral 45/55 |55 |60 |60 (65 | 70 1800. este ‘Sus 70 [75 |80 85 [90 [95 10.0 | 10.0 | 10.0 1800 Tos, pani la| Lateral (5.0 |60 | 60 65 |65 |70 |75 |80 | 80 2600 ‘Peste ‘Sus TS 180 | 85 90 | 95° 110.0 [10.0 | 10.5 [110 2600 | Tos, pint Ia|Latert [55 [65 |65 |70 |70 |75 |80 |85 | 90 3800 12.434, Caleulul refelei de turnare: se calouleazi masa semifabricatului tumat, m « folosind relatia: ma=prV 2.3) unde: gy este demsitatea fontei_ cu grafit nodular _alese;— rene pr= 7320 Kg/m*; V = volumul semifabricatului turnat. Pentru calculul volumul semifabricatului turnat se semifabricatul in corpuri geometrice simple (cilindru, con, trunchi de con, tor etc.) obfinindu-se expresia : Var = 2x (8986865 + 1908831 + 399.24 + 100.34)-21714.68 = =197198.4 mm? (12.4) m «71.443Kg; (12.5) - se stabileste aria sectiunii alimentatoarelor, 5, (fig. 12.5 )- in functie de masa semifabricatutui: $.=1,6 cm’, (12.6) = se determin celelalte elemente ale refelei de tumnare, raportul caracteristic pentru fonte cu grafit nodular fiind: SpS¢S.=1:2:08, (12.7) unde: $ 4 este aria secjiunii alimentatorului; $ , - aria secfiunii canaluiui de , S p~ aria sectiunii piciorului palniei de tumnare; Tn urma caloulului rezulta: S.=4om, (12.8) Sp=2cm? (12.9) Din relatia (12.9) va rezulta: 4, = ye 225 023 em (22.10) 1 10 100 Mase fontei tumete [kg] ‘Mig. 12.5 Determinaree secfiunllalimentetoralutIndrumar de protectare 395 In functie de diametrul piciorului palnici, dy se determind dimensiunile palniei de turnare, H — indlfimea palni 12.6). Fig 12.6 Patnia de turnare Rezulti H= 2.8 d,=6.4.0m si D- diametrul palniei de turnare (ig. a2.11) 12.43.58. fntocmirea desenului formei permanente (fig.12.7) — pornind de la desenul piesei brut turnate si tinfind cont de valoarea adaosului de contractie A, = 0.9% (tabelul 12.5) pentru materiatul folosit, Fgn 700-2, de forma (fig. 12.8) si dimensiunile mircilor (tabelul 12.6); In fabelul 12.5 sunt date valorile minime si maxime ale contractiei Tabelul 12.8 Valorile uzuale ale contractiei liniare pentra principalele aliaje metalice utilicate tn turndtorie ‘Aligje ‘Mirimea piesslor | Contracfiaaligjelor, (%]_| Font connie Mick 08-12 Mijocii 06-10 Mari 04.08 Font maleabilk -feritica - 075-1 ~perlticd 15-175 ‘Ofel carbon Wick 1822 Mijlocti 152.0 Mari L118 . Font eu grafit nodular teriticd -pecicd | - 0.5-1.0 075-11 ‘jel manganos(l0-14¥6May austenitic | - 2028 ‘Bronz.cu staniu Mick 116 Mijlocii 10-14 Mari 081.2 ‘Aluminiy ev supra uae ae, Mijlocit 11-13 Mari 08-11 Fond alba 12-18 —} Font aliati 7 1.0-1.25 Bronz cu aluminiv(@2-12%Al) | 2.0-2.4 ‘Aliaje de magneziu as396 Tehmologia matertalelor ry hae 9 +e Vl TA —* \E SS ~ yp > Fig-12.7 Schema clementelor tehnologice proiectate in eadrul punctelor 12.43.4..124.3.5: ‘forma permanenté(cochila}; b-cutia de miez; cmnlezl; I-risuflatonre ; -pllnie de turnare ; 3-picorul palniei de turnare ; 4-cavitate pontra mez ; 5- cavitate de turnare ; 6 atac; 7-canal de alimentare; 8 canal de distribute; #-minere de acflonare ; 10,12- semicati de mier; H-mier, 13,14-semicochile.Indrumar de proiectare aligjului, Pentru realizarea cavititii de turnare in ‘cochila se adopta de obicei media acestor valori. S-a considerat pentru materiahil Fgn 700-2 valoarea contractiei Az~0.9%, deci dimensiunile cavitifii de tumare vor fi majorate fafa de cele ale semifabricatului turnat cu 0.9% © ie LLP Lp a b Fig. 128 Schijele marcilor orizontale: 4g cavitatea realizath fn forma de turnare; b miezul; Dy - diametrul nominal al mierulul; Ly Jungimes utili a mierulul(egatd cu lungimea golului piesel); L~— lungimea mareit; D,- diametrul ‘nominal al cavititiirealizate in forma de turnare;Z,— lungimes cavitifiirealizate fn forma de turnare; ‘Tabelul 12.6 Dimensiunile nominale ale marcilor orizontale (mm) D i Cn ee ‘peste a Lyps1 2 | LYDs3 | LVDS = 18 12 15. 18 20. = = = = 3 is 30. 45 13 20 25 = = = - 15 30 30. 20. 25 30. 35. 5 1 -| 20 2_[5 30 [80 [3s [35 [40150151 [20]? 80 [12035433570 @ 143 [2513 [5 120_| 180 | 45 60 30. 100 8 15_ [30 4 [5 180 [250 [60 [75100 [1308 [13[30[4_[5 250_|315__| 75 95 120 160 10. 1s 140 3 [3 315_{ 400 | 90 is 150 200 10 15 {50 S_{s 400 _| 500 | 105, 135 180 = 12 2 70 6 15 500_{630__ | 120. 155 = = vy 2 70 6 {7 630_|'300 | 140 175 = = 12 2 90. 6 17 ‘800 [1000 [160 = = 12 2 90 6 {7 Pe lingi configurajia interioari a cavitigii generatoare a piesei din forma de turnare metalic’ trebuie rezolvate gi urmatoarele probleme:398 4a. dimensionarea optinsd a grosimii peresilor cochilei, astfel incdt asigure solidificarea in bune condifii a piesei cét si durabilitatea formei. Valorile orientative ale grosimii minime a perejilor formei de sunt prezentate in fabelul 12.7. ‘Tabelul 12.7 Grosimea minima a peretilor cochiletor Condifiile de [ Grosimea peretelui piesel tumate, p, [mm] turnare Tumarea fontei Turarea ofelului <15__| 15-30 [530 =20_[20-50_[>50 Tumarea_cu[1S [20-30 [08xp, [20 [25-40 |0.7-09xp, intreruperi Tumarea-|20 [30-40 |p, 25 [40-50 |p freoventi Tumarea 1S [20-30 |O8xp, |20 [20-35 |O8xp, frecvent’, cu rfcirea formei In funcfie de grosimea peretelui piesei py= 20 mm se alege turmarea frecventé a materialului ales Fgn 700-2, conform tabelulud 12. grosimea minima a peretilor cochilei, p. de 35 mm. b. stabilirea dimensiunile minime recomandate pentru realizarea cochilei: - distanga dintre cavitiyile generatoare ale pieselor: 10...20 mm; = distanja dintre piciorul palniei si cavitatea generatoare @ piesei: 25...30mm; ~ distanja dintre cavitatea generatoare a piesei si marginea exterioar’ a formei: 25...30 mm; ~ distanja dintre canalele refelei de tumare si marginea exterioar’ a formei: 75...100mm, = distanta dintre cavitatea generatoare a piesei si pozitia palniei de turnare: 40...65 mm, ©. evacuarea gazelor din cavitatea formei metalice se va face prin risuflitori si prin canale de aerisire, previizute in planul de separatie, de adancime 0.25...1.0 mm si Kitime 3 mm, care comunic& cu exteriorul prin jocul dintre semicochilele asamblate de 0.15...0.25mm (fig. /2.9). 3 Fig12.9 Canale de acrisire realizate in planul de separatie al cochilel,Indrumar de proiectare -_ 12.43.6.{ntocmirea deseuului cutiei de miez (fig 12.7) ~ se face pornind de la configuratia golu'ui ce trebuie realizat in piesi. Cavitatea unei cutii de miez. reproduce configurafia golului din pies, Dimensiunile cavitiqii cutiei sunt mai mici decat ale golului corespondent din pies&, tinand cont de Jiniare a materialului de turnat (A.=0.9%, vezi tabelul 12.4,4, Stabilirea tehnologiei de turnare 12.4.4.1, Elaborarea aliajului, transportul si alimentarea cochilei, turnarea propriu-zisi. Pentru elaborarea fontei Fgn 700-2 se recomand un ‘cubilou cu cocs(cel mai des intdlnit in turnitorii). Temperatura optima de tumare depinde mu numai de compozifia chimic& a fontei dar si de grosimea medie a peretelui piesei. In tabelul 12.8 sunt date temperaturile de turnare, Thum in fisnctie de grosimea medie a peretelui piesei. Pentru grosimea medie a peretelui piesei turnate de 28 mm se stabileste (conform tabelului 12.8) temperatura optim& de tumare, T nm pentru Fgn 700-2: T tun 1370 °C. Pentru respectarea temperaturii de tumare in form’, trebuie luate in consideratie, pierderile de temperatur& pe parcursul cuptor-form’, care au in ‘general valori intre 50°C si 100°C. ‘Tabelul 12.8 Temperaturile de turnare ale fontelor Materialal | Pandas 5-10 130 240 peretelai | piesei fmm} i Tam[%C] | Font cenusie | 1400-1850 [1340-1400 [71320-1380 | 1300-1360 co grafit famelar TrlC] | Font ca | 1450-1510 | T410-1470 [1370-1850 [1340-1400 nodular Teal*C] | Font T410-1480_— | 1400-1460 [1370-1430 |= maleabild tl Transportul si alimentarea cochilei se fac cu ajutorul unei oale de ‘turnare. ‘Tumarea propriu-zisd se realizeazi dupa: 12,4.4.2, Pregitirea formei de turnare @ preincilzirea cockilei (avand drept scop umplerea formei si solidificarea in bune condifii a piesei); s-a ales temperatura de preinc8lzire a cochilei Tye =250°C (tabelul 12.9 ), in fanctie de materialul care se toad -Fgn 700-2- si marimea piesei turnate. 1. verificarea sumarié a calitiii suprafetelor generatoare ale piesei: ¢. verificarea centririi si inchiderii cochilei4. depunerea pe suprafetele active ale cochilei « unui strat refractar de protectie, alcituit din pudra de cuart si silicat de sodiu sau din argila refractara, graft si ulei mineral; € acoperirea stratului protector depus anterior cu vopsea refractard. ‘Tabelul 12.9 Temperaturile de preteticie a formelor metalice ‘Aliajal gi miirimea | Temperatura de] Aliajul si mérimea | Temperaturile de piesclor turnate | preincllzire | pieselor turnate preincilzire a formelor smetalice, [°C] ‘Aliaje de aluminiu | 100...500 plese mijloct Aliaje de magneziu | 100...250 plese mari cilindri de laminor cu | 80...150 ‘Aliaje de cupra: | 100 sau fird incdizire 100,..150, -piese mic 100...150 150..,300 = piese mijlocit si ‘mari Font 350,..300 -piese mici 12.4.4.3, Mentinerea pieselor turnate fn forme. Pentru a se evita aparitia unor defecte de turnare caracteristice(crip&turi, rupturi, deforméri etc.) piesele tumate nu se dezbat din forme imediat ce operatia de umplere a acestora a fost terminati, Din fabelul 12.10 se alege in funcjie de masa piesei brut tumate (me=1.443 Kg - relatia (12.5)) si de grosimea peretelui pieset (28mm), timpul de menginere pe conveior pani la dezbatere de 0.3ore. ‘Tabelul 12.10 Grupa de masi a] Intervalul teoretic de | Timpal de menfinere [A], pentra grosimile pieselor{kg] temperaturi admis la | de perete {mm} ezbaterea_pieselor [<20 din forme [°C] <8 400...500 015..0: £20 400. 021. 400... 033. 400. 047. 400... 077. 400. 1.00... 124.44. Dezbaterea pieselor turnate din forme si evacuarea miezurilor. Extragerea piesei din cochili se realizeazi prin actionarea ménerelor 9 in directia I (fig.12.7) iar evacuarea miezurilor se poate face pe masini specializate care lucreaz’ prin cioc&nire. ‘Aga cum, dup’ turnare, piesele se mentin in formele de turnare un timp, pentru ca la dezbatere si nu se product defecte, in continuare piesele turnate,Indrumar de proiectare 401 care au fost dezbatute din forme, trebuie si se riceasci la temperaturi compatibile cu operatile de curatire Din fabelul 12.11. se stabileste daceta de Acire a piesei corp pivot uate din Fgn 700-2 cu mase de 1.443:) VT PTLsped vanons | @_| yrs SEBS TID Iq v ef | Mor] | rom | “mipp Hwsoud snpaniy | (e_| 9 s r £ z t a ed eA | ear ee | SmI |INdg my wt | oN ‘mzyu00 ls ndeo woop essay mony / | P {—=f-h-~4+~f_ \ Cig mw \ GI | sausrma § 889 mg g TornUicy fimo [ams [amin pa) ! E) (seme roo 7 oo are do | lsHI6} on 3 : SALE | . 7 oinvioaaawos | omer DAA | or seo dog pn mm |S) ntvaaosaavia | “Saemme all eo Gaon) OT 71 Tage,Tehmologia materialelor t t | itt T ! T x z ab/P_ {1 : | ee bE ely ' ie tl I gle = t ! $ — 7 ie v1 I y i \ = ~soqumaetn pana quad ‘9 ae aN een mLLvaado 30 NV14 ETOP O6e-OFE INE 4 j (@ammupuor) TTT EEL 440HI Tao | Indrumar de protectare Pa TS Tanna snoyuoo meds | aa aaa or fe pep ts te] ee i o-| ae far ve [eq [wero P| oe osama | a aii ap MER STA —[ avon aay WoORTTT |G Pay va aN i RS | ETO [IN [awa emmramag | mesripory [aN | weer a TEST ear mag] “min Bupa ea aaa of “aT a+ oo Remsen aL__|_tansuepem ToaDeeCT a ds VaAV WD, FETT py ro) n euRon | “aS appa [ar TaTISUSET sina [aig [omni [A Lt :wuBeg | supoxd ep 282% | tan wasnieds ‘do SAL BRED i o1avioata aod | -eonmeseus pn. ESAT ORENOR, lott ost-or7 Nao gis rwum | sows | ono ad NV need : eyo wnesoANUN Gavia 05) ETH MOTEL,Telmotogia materialelor i saques | £9 eororte? | y 5 cs 9) 4 | 2 waa | va wee go, | 9 oor NOOO g al seid wodsy | aa Tarr br rar te at ts tt OAL de 0 [eq mea er Led [og ‘weq_| mq a es SEEM pute siege [asain uae ssa vasgumuagt | 7 Fema arena pen are ar a RT ma] FO Tne SL Tay MIN TOPF'067-0¢7 + uosep pdop vpoaptos toa 38 9pro4 ROO]. ios pap ouster VET wie] i a ‘indaan0.) I MC ee CS spoil ep aed [Say Cr) “do, " ‘SAL Ppa S1OrE 6c ZN 29d CLAY LORE GOD | sareuyp | soyes | “2M EEN Sia eames wd ulvago3anvtd | vfemong eamenog WoWIESAR Pongo} ONT TEL,443 RF mmo | 6 ovo} yy ot rnaiod ose ayo 230002 “uA youd wooswod | 6 OTE 95 mmiang sno wou | 6 ‘abs | a 10 24 royp onto | L wre aT meager amis 65 ae = Gavpeds) oz | 9 TNS Ta 4 odumy | 79 OEW | S a a 7 0 (ommmnguoT) OTT PHOT L Indrumar de protectareTehnologia materialelor He RET rT hp | Ra SAT a aaa 7 . S| ppsumoens at 78 a 2p gueyy Ba | UO [amg Ten T ao a TO [rlort o6t-orean sedAndrumar de 45 EXEMPLU DE PROCES TERNOLOGIC DE REALIZARE A UNOR PIESE DIN CLASA ROTI DINTATE Tema de proiect Si se proiecteze procesul tehnologic optint de realizare a piesei: pinion, {in condigille unui mumtr necesar de bucaji: n= 2000 buc/an. 13.1, Stabilirea rolului functional al piesei_ > ‘Aceasti problemi se rezolvi folosind metoda de analiza ‘morfofunctional& a suprafefetor ce presuptne parcurgerea urmétoarelor etape: 13.1.1. Descompunerea pieset in suprafefele cete mai simple ce 0 delimiteazK tn spatiu (plane, cilindrice, conice, evolventice, elicoidale etc); 13.1.2, Notarea tuturor suprafefelor ce delimiteaz piesa in spagiu, {n canal piesei date s- ficut descompunerea 3 notarea suprafetelor ca tn figura 13.2; 13.1.3, Amalizares fiecdrei suprafefe ce mirgineste piesa in spatin. Se face 0 analiz8 a fiecdrei suprafefe din urmitoarele puncte de vedere: forma geometricS a suprafefei; dimensiunile de gabarit; precizia dimensional&, precizia de form’; precizia de pozijie, rugozitatea si uncle caracteristici funcgionale sau de exploatare trecute pe desemul de executie. Age cm se ode din figura 13.2 piesa exe mir in sre de 40 supratefe: S1...M6, Tehmologia materiaelor \ oransasSTAS 1700-85) CONDITII TEHNICE: 1. Tolerante conform ISO 2768 - mH. 7 ( . ‘2 Tratament termic: imbunatatit la 54...58HRC VV, Material: OLC45 Modulul: m = 5,5 Numar de dinti: 2=8 Profil de referinta: 20°- 1 - 0,25 STAS 821- 80 Distanta dintre axe: 44 +0,01 > Fig.13.1. Desemul de executie al unui pinion.47 Indrumar de protectare a -aopajeidns vasenosouma yf o}gsudns wy soyd vombayduny 7°C1 vot ts @Tehnologia matertalelor OU di wea ass | A’ jo: nop | orxz | rorwoouous| $s oun (100) hs | Ao Ce) ts |S | oreo eer | os our hs wont | sow pee ‘eg | + 00 | x90 | smpromr | ts om | /* oat | of ‘85S | “8'0 - BOD, ‘18 | sreprowo, | 9s, om | /* seat sgvrs |/eo | - =| m0 [resco] emo | ou he mae] | cz sss | /8'0 - | 8exiz@] woupm | ts oun ie waa sees | /eo | - +] m9 |sexseo] voupmno | i om pot asvss | /eo | - =| eo | sxe | romonmss |g oun peat ass | /e'9 = - BD | 1d wuld ‘'s ee 5 = + E zit a vom | steed | oy | stomp | ying | stayin sermun | -o8iny | 9p wizraig | op wzdou |e bp ano puou9s| we ‘asus -uoung | _eaniog | -esdns| is suonad osaxd naynad ,pusysasvs00-a)afosdns,, jnfosy “TEL IMEQU I,Indrumar de proiectare * our | A wea | ere = espe poisojouyoy, | gc “bs | “eo moo | c'st@ | soup | &s amy onsoyd amaaopocr on | A} ° seoqy | soe - soun | extowmer | as1s | ‘9 209 | 99¢e | eprom sony vepsed amano oat | ea : ment__| sfowmer | seis | 69" | =| ne9 | orxe | ornonon 3 sensed ammmep Eo 09, oa [ee ents | hs [Go ET} | eo | a | oa onend arouse, oun | /~ aoe | |, > anmm wrevortouny | gs‘“ys | /s'0 Z: tL |S'oXbbe) woHUDAFORT) 7S open amma aH aa - oun, | aumioms | aotes | Go {ESA - | ow |erss0] wpm | os sary oneeyd amma oH 5 ‘egg [Pn emotes | aps Ao_| S22 | Fo | co | som | Hs a onsoyd axmuajoct out | oy wou | i cc we | start | romoowonr |g wouseid axeauojaqy UHL wean | soux sscts| aan | wenere ses | Ao 0 | 9920 | meron | s | zr 3B 5 op seid mame;o, out | /~ wong | ex “i Sigatig | amu | wefojomer | ests | /e'9 0 | cszo | woupuno | ts onseyd axrangject own ae waa | fou a figetig | aun | wetoroupr | ats | /e'9 me | 9520 | erpomr | “s T cr 6 EeTehmologia materialelor sBHBV vonsey atebyed aru, spedojowyp Baia pend armmya au, sunyiany aansly one amuaCL aun, | weorome, aad armumy_| _mgeuovouny roo oA ream. roeiuioO arom, metoomes | ss es | “9. S =| See | ies | sen | 5 4350 (Geomuguos) “TET MPAEL#1 sovfojoue. amqumsy arojquiesy. EY Bossom, OUP wpssoroueL, ooouony, spiBopomnp BS SSIeS | ser =| m9 ifojoue iS soupUED sito, oquoouosy, proiectare sesBoyomN 6 BS oa ROD _|8£x9'00| w_| sow w_| sow es B9D_|8EX9'00| eat | me. | OOK 0X5 T ea ep | suo a ne | sre et me | ow rt srepeoont fe Jndrumar de. (ozomuguo2) “TEL MATL, rye eRTehnologia materialelor 13.1.4, fntocmirea unui graf “suprafete-caracteristici” din care sii rezulte rolul functional al fiecrei suprafete Graful intocmit arati ca in tabelul 13.1. Desigur, graful poate s& mai indi si alte elemente cu referire la condifiile tehnice de generare a suprafetelor. In stabilirea rotului functional al fiec&rei suprafefe se tine cont de toate elementele ce caracterizeazd 0 suprafali (forma, mirimea, precizia dimensionala, precizia de forma, precizia de pozitie, gradul de netezime, anumite proprietij? functionale sau tehnologice etc). Din acest tabel rezulti care sunt suprafefele functionale, tehnologice, de asamblare sau auxiliare. De exemplu, suprafata Ss find caracterizati prin precizie dimensional ridicata, prescripii referitoare la forma geometric& (cilindricitate = 0,01 mm), prescriptii referitoare la pozifia acesteia in raport cu alte suprafefe (coaxialitate = 00,01 mm), rugozitate mic (Ry = 0,8 um), duritate in limitele 54... 58HRC reprezinté o suprafati functional. Suprafata S; fiind caracterizata prin precizie dimensional’ mick (cot Jiterd), neavand prescripfii referitoare la precizia de forma si de pozitie, avaind rugozitate mare (R, = 6,3 ym) reprezint’ o suprafata auxiliara, ou 13.1.5, Stabilirea rolului functional posibil al piesei. Se face in urma analizei de corelatie a diferitelor tipuri de suprafete obfinute in graful suprafete-caracteristici, Din graful intocmit in tabelul 13.1 au rezultat: ~ suprafefe Je asamblare: Sq; Ss; Sas; S39; - suprafefe functionale: Ss; Sis; Sis; Sie; Si7:S2s; ~ suprafefe tehnologice: Sz; S6; Sr: So; Sio; S11; S125 S13; Sis; Sis; S20; Spr; S22; Sas; Sas; Sar; Sze; Sas; Sac; S21; Sa; Sox; Ss4; Sasi Soo; Ss, Sao; ~ suprafefe auxiliare: S1; Ss; Sos. ‘Asa cum rezulti din analiza morfofunctional’ a suprafefelor, roata dinfati delimitata de suprafefele Sis, Sis si Siz conceputi in constructie monobloc cu axul delimitat de suprafefele Ss si S23 primeste migcare de rotafie prin intermediul canelurilor 6x21x25 delimitate de suprafefele S3s, S3 gi S3o si 0 transmite rofii conjugate prin intermediul danturii delimitati de suprafetele Ste Deoarece suprafata S; de forma cilindrici, cu dimensiunea nominalé 21, tolerat& “£7”, prevazut& cu rugozitatea R, = 0,8 um gi datoriti faptului ci suprafetele Sse si Ss» sunt pozifionate una fat& de alta la distanta nominala 5, tolerata “f8”, avand rugozitatea R, = 1,6 ym rezulth c& suprafejele enumerate mai sus formeaz ajustaje cu piesa conjugati care este centrati fafa de axa butucului pe suprafata Sy. Axul delimitat de suprafefele Ss si Sax cu dimensiuni nominale 26, tolerate “h6”, coaxiale in limita 0,01, prevazut& cu rugozitatea R, = 0,8 um formeazs ajustaj cu piese conjugate care intra in contact si cu suprafejele Sis si Si7 ale rofii dinjate deoarece aceste suprafete au rugozitateaindrumer. R, = 0,8 pm si sunt tolerate din punct de vedere al bataii frontale in limita mmm fa de bazele A si B. Suprafaja cilindrick $;s formeaza un ajusta) ct 0 Pies conjugata deoarece dimensiunea nominalk 55 este tolerata “ho” din Punet de vedere dimensional, este tolerat& in limita 0,01 mm din punct de vedere al b&tii radiale gi are previzutt mugozitatea R, = 0,8,m, Pentru a se evita uzarea suprafefelor piesei ce vin in contact cu Suprafetele piesclor conjugate cu care formeaz% ajustaje, piesa se supune tratamentului termic de cdlire pand la 54... SSHRC. 13.2 Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei Alegerea unui material optim pentru pies’ este o problem& deosebit de complexa ce trebuie rezolvati de proiectant. Pentru rezolvarea acestei probleme trebuiese parcurse urmitoarele etape: 15.2.1. Stabilirea rolului functional al piesei si a condifiilor economice de funefionare ale acesteia Se face folosind metoda de analizi morfofunctionalé. a suprafefelor (vezi punctul 13.1); 13.2.2, Determinarea si stabilirea factorilor anal materialului optim Se face luand in considerare intregul ansamblu de Proprietati functional (fzice, chimice, mecanice, electrice, magnetie, optice, miceare 4 estetice), proprietifi tehnologice (turnabilitatea, -deformabilitaten, uzinabilitatea, sudabilitatea si clibiltatea) si proprietiji economice (preful de Cost, consumul de energie, de materie prima, poluarea etc); i problemei alegerii 15.2.3, Descompunerea factorilor analitici in elemente primare Se face finind cont de conéitile rezultate la paragrafele 13.2.1 si 13.2.2. in cazul pinionului prezentat in Figural3.1 se iau in considerare cel usin propritafile: conductbilitatea termica, temperarura de topire, durtatea, rezistenfa la ‘coroziune, elasticitatea, plasticitatea, tenacitatea, revistenta, le Tupere, duritaten si rezistenfa la obosealé. De asemenea, se iau in considerare Gel Putin turnabilitatea, deformabiltatea, uzinabiltatea $i preful de cost. Toft factorii primari Iuati in considerare sunt prezentaji in graful “materiale roprietifi” din sabelul 13,3;154 Tehnologia materialelor ‘Tabelul 13.2. Gama de variatie a proprietitilor analicate si sistemul de notare Nec Proprietatea Gama de varie Not Obserai T 2 3 fal pana aaREOITE So 3 tke/dm’) 5,0...10.0 z >10.0 1 2 | Condactbiltatea vermis Cy, 1 [caliem.s °C}; {W/mK} z 3 3] Rezistenja la coroziune Re 3 Viteza de corozinne [mm/an] 2 T 4 Duritatea HB, 1 (HB) 510 [S160 3 3 | Modulal de easticitate E, 10 1 [daN/mm*] 10%...2.10.10° [2 >2,10.107 3 S| Recistenja ta ragere Ray <35.0 1 {daN/mm*} 35,0...60,0 2 360.0 3 7 | Recistenfa ta Raz 700, 1 Ninn} 700...1500 | 2 21500 3 © | Rezistenja la oboseall oj, <300) 1 (Nimm’] 300...1000 | 2 1000 3 9 “Alungirea relativa A <20% i ra 20... 40% z 240% 3 10 Rezilienja KCU, =30 1 Dem? 39...100 [2 >i00___ [3 iT Rezistena Ta fuaj, “<100) 1] Seine cont side (Nimm*} 100...300 2 ‘temperatur $300, 3 12 | Proprietafile tehnologice | _Nesatisficstoare | 0 | Denarece nu exist (turnabilitatca, deformabilitaca,|~ SatisfScatoare | 1 | —_yalori pentru uzinabilitatea, cAlibilitatea) Bund 2 file telmologice} Foarle band | 3] motarea se face cu sie B Pru ds cost PC, S00, 3 (teinkg] 300...1000 [2 1000 i455 weet A ae cing proiectare — 291 B88 LLY LSTIONS = “FIWROM SMTA menor | ndrumar de. TET bansf upp rosed nosmuogionjven nasuad uapdo ymnpepsopon vo.o8oqy * TEU (MPA, ion or me e &eo Tato mercer 13.2.4. Aprecierea cantitativa a factorilor analitici Se face folosind un anumit sistem de notare, in functie de valoarea fiectrei proprietifi &, acordéndu-se 0 not %. Se alege sistemul de notare ce acorda note de la | la 3 cu indicatiile din tabehul 13.2. 13.2.5. Stal ponderii importantei fiecdrui factor primar Se face tindnd cont de rezultatele objinute Ia. paragrafele precedente, acordind fiectrei proprietafi k, o pondere d. in stabilirea ponderii importantei fiectirui factor trebuie avut® in vedere respectarea conditii: Xa, =1,0 (3.1) in care: m reprezint& numirul de factori primari lua in considerare. Evident, in cazul pinionului analizat se accept’ ponderea cea mai mare pentru rezistenfa la coroziune (d3 = 0,20), urmand apoi pretul de cost (dio = 0,15). Se ia apoi conductibilitatea termic& (do = 0,1) si rezistenfa la uzuri dat de de=0,1 ca principale proprietiti rezultate din fimctionarea piesei. Pentru proprietiile tehnologice se acord’ aceeasi pondere deoarece este important 88 se poaté obtine piesa economic prin oricare din procedeele tehnologice clasice (dr = ds = dy 0,1), Pentru celelalte proprietii s-au ales ponderile din tabelul 13.3. 13.2.6, Alegerea solutiei optime la momentul Gat Se face aplicand criteriul: Sad, =max 03.2) in urma aplicirii acestui criteriu a rezultat c& piesa luati in studiu este recomandabil si fie confectionat& din OLC4S. 13.2.7. Analiza solutiilor din punct de vedere al utilititii lor gi stabilirea condifiilor de inlocuire economic a wani material cu alt material Se face in situafia in care la momentul dat, materialul optim rezultat in etapa anterioard nu se afl la dispozifia executantului. in cazul piesei analizate nu este necesar& o astfel de analiz3. 13.3, Stabilirea si analiza procedeelor tehnologice posibile de realizare a piesei semifabricat gi stabilirea procedeclor tehnologice acceptabile In functie de dimensiunile de gabarit ale piesei finite (©55x170), masa. piesei finite (0,95 kg), calitatea materialului (OLC4S), volumul de productie (nIndrumar de provectare : 497 ~ 2000 bucian), complexitatea forme’ si rotul functional (vezi tabelul 13.1), ca Procedee tehnologice posibile de realizare a piesei-semifabricat se pot enumera: ~ turnarea, - forjarea; - laminarea; ~ sudarea Ca metode ale procedeclor enumerate mai sus, pentru obfinerea piesei- semifabricat se pot lua in considerare: ~ turnarea in cockila (vezi figura 13.3); Objinerea piesei prin aceasté metod& (vezi figura 13.3) presupune introducerea metalului topit in cavitatea de tumare 4 objinuta in urma asamblacii semicochilelor / si 2. Cavitatea de Fig 13.3. Sehita cochilel de turnare: 41, 2- semicochile; 3 gtift de centrare; 4 cavitatea de turnare; 5 risuflitoare; 6— pilnie de turnare; 7— picioral pilaiei; 8 — alimentator; 9— atac (portiune ingustatd a alimentatorului in scopul detasirii ugoare a refelei de turnare); 10 sistem de fixare a semicochilelor; M7 — metal topit; X-X-- planul de separatie.We Tebmologia materiletor tumnare 6 gi este dirijat in cavitatea de tumare prin intermediul piciorului palniei 7, alimentatorului 8 si atacului 9. Ansamblul elementelor 6, 7, 8 si 9 formeazi refeaua de turnare care a fost proiectata astfel incét si asigure umplerea linistit a cavitatii de turnare (pe la partea inferioara a acesteia). Evacuarea gazelor din cavitatea de turnare este asiguraté de risuflitoarele 5. Orientarea precisa semicochilelor in vederea asamblirii este realizati prin intermediul tifturilor de centrare 3. Acestea sunt plasate in planul de separatie, la distant maxim& umul fai de altul (in diagonala). Stifturile de centrare sunt presate in una din semicochile, in cealaltS. semicochili asamblarea ficdndu-se cu joc. Dupa solidificarea metatului topit, piesa brut turnatl este extras din cavitatea de turnare prin deschiderea cochilei Ca avantaje ale turnarii in cochilé se pot enumera: - posibilitatea objinerii unor piese-semifabricat cu precizie geometrick si calitate a suprafefei bune; ~ productivitatea ridicaté datoraté reducerii substantiale a timpului de formare a cavititii de tumare si a timpului de solidificare a metalului topit comparativ cu turnarea in forme temporare; - durabilitatea ridicat8 a cochilei de tumare Ca dezavantaje ale metodei se pot enumera: - costul relativ ridicat al cochilei de tumare; - pericolul umplerii incomplete a cavitijii de tumare cauzaté de conductibilitatea termici ridicaté a perefilor cochilei ceeace conduce la scderea rapid% a temperaturii metalului topit si implicit a fluiditétii acestuia. Acest fenomen poate fi limitat prin proiectarea corespunztoare a rejelei de turnare si prin preinciilzirea cochilelor in vederea turnirii. - turnarea in forme permanente cu suprapresiune (vezi figura 13.4); Objinerea piesei-semifabricat prin aveasti metoda (vezi figura 13.4) presupune introducerea sub presiune a metalului topit in cavitatea de tumare 3 obfinut in turma asamblirii semicochilei fixe / cu semicochila mobilé 2. Metalul topit este preluat de diuza de alimentare 7 si este dirijat in cavitatea de tumare prin intermediul retelei de turnare 8. Specific acestei metode este faptul c& dup’ solidificarea metalului topit piesa-brut tumaté riméne in semicochila mobili, extragerea acesteia Tealizindu-se cu ajutorul extractoarelor 4 ce vin in contact cu placa 6. La inchiderea cochilei, arcurile 5 readuc extractoarele 4 in pozifia initial. Ca avantaje ale turnSrii in forme permanente cu suprapresiune se pot enumera’ = posibilitatea obfinerii unor piese-semifabricat cu perefi subjiti gi configurajie complex’, caracterizate prin precizie geometrici si calitatea suprafetei superioare turnirii in cochild flr suprapresiune;459 Indrumar de proiectare460 __. _. __Tehnotogia materiatetor ~ evitarea pericolului umplerii incompiete a cavititii de tumare ca urmare a faptului ci umplerea acesteia se cealizeaz& intr-un timp suficient de scurt astfel incat fluiditatea metalului topit nu se modific& semnificativ, ~ productivitatea sporitt fafa de turnarea in cochila fSr& suprapresiune datoriti faptului ck prin aceasi8 metod’ umplerea cavitétii de turmare se srelizeaz mult mai rapid; ~ durabilitatea ridicati a cochilei, aceasta rezistiind unui num&r mare de utilizar Ca dezavantaje ale metodei se pot enumera: ~ costul relativ ridicat al cochifei; - complexitatea utilajului pe care se monteaz& cockila, - forjarea in matrigs (vezi figura!3.5); In cadrul acestei metode (veci figura 13.5), semifabricatul initial este deformat in locagul de matritare 2, find fortat si copieze forma acestuia. Locagul de matrijare rezulta in urma inchiderii semimatrijelor J si 4 in planul de separafie 7. Semimatrifele fixa 4 $i mobili / sunt montate pe sabota /0 respectiv berbecul // prin intermediul ghidajelor coad’ de randunica 8 gi a penelor de fixare 9. Dup’ umplerea complet a locagului de matritare, surplusut de material se acumuleazi in Jocagul pentru bavurd 3. Esengial Ia aceastt metod’ ‘este faptul ck metalul supus deformtrii trebuie s& prezinte o plasticitate cat mai bund, Pentru imbunstiirea plasticitSii, semifabricatul initial se incdlzeste pan’ fa o temperaturli cuprins’ in intervalul 850...1100°C (corespunzator calititii materialului, OLC4S in cazul de fafa). entra pozitionarea semifabricatului inifial fn focasul de matrifare si pentru extragerea semifabricatului brut matrifat din acesta, matrita de forjat a fost prevazut& cu locagul pentru cleste 6. Ca avantaje ale forjarii in matrit& se pot enumera: - posibilitatea obfinerii unor piese-semifabricat cu configuratie de la cea mai simpli pnd la cea mai complexs, cu precizie dimensional bund si calitatea suprafefei bund, = posibilitatea obfinerii unor piese-semifabricat cu proprietBfi fizico- mecanice foarte bune in zonele puternic solicitate datorits sani fibrajului orientat; + productivitatea ridicat’. Ca dezavantaje ale metodei se pot enumera: - costul relativ ridicat al matritelor de forjat; * "" - . complexitatea utilajelor pe care se monteaz& matrifele de forjat.Indrumar de prosectare _ - laminarea longitudinalé (vezi figura 13.6); Prin aceasth metod& (vezi figura 13.6) semifabricatul initial este forfat si treac& prin intervalul (calibrul) format intre periferia cilindrilor J si 2 ai laminorului ce se rotesc in sensuriTehnologia materialelor contrare, objindndu-se astfel bara laminatt 3. Periferia (tiblia) cilindrilor este profilata in funcfie de forma sectiunii transversale a produsului laminat. AA | [ESSER . Adaos de pretucrare Fig.13.6, Schema de principiu a laminirii longitudinale: 1, 2- cllindrii laminorului; 3 — bara laminatit; 4— semifabricatal obtinut prin debitarea [a lungimea 175 mm din bara laminati la ©60. Tinand cont de dimensiunile de gabarit ale piesei finite (©55x170), semifabricatul pentru pinionul prezentat in figura 13.1 se obfine prin debitare la Jungimea 175 mm dintr-o bard laminaté la diametrul 60 mm. Ca avantaje ale lamina longitudinale se pot enumera: - posibilitatéa obtinerii unei game extrem de largi de profile; - aparitia fibrajutui orientat in lungul directiei de laminare ceeace conduce la imbunitifirea proprietifilor fizico-mecanice;Indrumar de proiectare - ——__ - productivitatea foarte ridicata. Ca dezavantaj al metodei se poate sublinia complexitatea ridicat® a Jaminorului (utilajul folosit fa laminare), - sudarea prin frecare cap la cap + forjarea in matrita (vezi figura 13.7).Objinerea pieselor-semifabricat prin combinarea diferitelor metode de semifabricare imbin& avantajele si dezavantajele fiecarei metode in parte In cazul coneret prezentat in figura 13.7, semifabricatul pentru pinionul prezentat in figura 13.1 este realizat prin sudarea prin frecare cap Ia cap a trei Fig.13.7. Objinerea plese-semlfaricat prin forjare fn matria sudare prin frecare cap la cap: ‘¢~matrifa de frjat; b— semifabricatal metrifat ona cu dantura); ‘¢— semifabricatal lmsinat ona cu caneluri a butuculw); d~ semifabricatl laminat (cona seurtia tbutucai); e- semifabricatul obyinut prin sudarea prin frecare cap Ia cap elementlorb id: — piege-scmifabrica objinutk prin sudarea prin freeare cap lacap a clementelore lca4 _ ______Tebmologia marertaetor semifabricate inijiale obfinute prin dous metode distincte. Astfel, zona cu Cantura a ninionului a fost obginut’ prin forjare in matrita (fig. 13.7 a si B) iar 7 ona cu caneluri a butucului si zona scurti a acestuia au fost obfinute prin debitare din bara laminati (fig. 13.7 ¢ si d). Intr-o prim etapa au fost sudate prin frecare cap la cap elementele b gi d, rezultand astfel elementul e (fig. 13.7 e). Apoi, elementul obfinut anterior a fost sudat deasemenea prin frecare cap la cip : : Factorul de complexitate a formei my se calculeaza cu relatia Ne = mp / ma (13.24) {in care: m, este masa semifabricatului matritat; my ~ masa corpului format cu dimensiunile maxime ale piesei-semifabricat. me=1,3/3,8= 0,34 (13.25) ~ clasa de executie a piesei prelucrate prin agchiere: find; = dimensiunile suprafefelor prevazute cu adaosuri de prelucrare. Schema de amplasare a adaosurilor de prelucrare, tehnologice, inclinare si a celor sub forma razelor de racordare constructive se prezint& figura 13.14 iar desenul de executie al piesei-semifabricat obfinut& ‘matrifare se prezint& in figura 13.15. 4° Calculul masei semifabricatului initial, ‘Masa semifabricatului initial m,. se calculeaz& cu relatia: Moo = Mgt +My + May + Ma + Mg + Me +My + Mey tm, (13.26) ‘in care: mp este masa piesei finite; ms — masa pierderilor prin ardere; map — masa pierderilor cu adaosurile de prelucrare; mg — masa pierderilor cu adaosurile tehnologice; ma, — masa pierderilor cu adaosurile de inclinare; ire ~ masa pierderilor cu razele de racordare; ms — masa pierderilor in canalul de bavurd; ep — masa pierderilor cu capetele de prindere; m, — masa pierderilor cu epruvetele etalon (daca este cazul). Masa piesei finite myy se calculeaz& cu relatia: my = p-Vy Uke] (1327) in care: Vy reprezinta volumul piesei finite; p — densitatea materialului din care este confectionata aceasta. Asa cum rezult& din relatia 13.27, pentru calculul masei piesei finite este necesari cunoasterea volumului acesteia si a densit&tii materialului din care este confectionat& piesa finits. Volumul piesei finite se determini prin descompunerea acesteia in volumele elementare (cilindru, con, trunchi de con etc) ce o compun. ‘Descompunerea piesei finite in volume elementare se prezint& in figura 13.16. Aga cum rezult& din figura 13.16, volumul piesei finite Vir se poate calcula cu relatia: Bag Vit Vast Ve tM) Poa tt Mis) Mi +n +¥ia)+ 8] (13.28)479 Indrumar de protectare yeea) piyryeur uy yrefxo) yeopsemTas-eso4d nayuad °y BaHpanL\SUOD axEpz0NNS -oyjeawidas ap ynuryd ~ x-¥ 4 ap“ aodiojouay “y axvaanjaad op aojansoupe w axvsepdiae ap vuaYDS “FEET BT 2p sojaeea wuxs0) gas soyaa w 1p ast l= ‘v 1 a W Bed-yolyrvomn ym sopzqepUas fe ayjusax9 op ymUEFRC “STETFL S¥O10 "TeHOTEN poxous :onesedas op nureyd ur waxexezocd *¢ ‘Te samUpsODES 9p OZ 'Z A od ‘oueqyew ep THBUyOUT T °AOINHAL ILLIGNOO‘nivumar de prolectare #1 ww care: V;1...'Vs reprezint& volumele corpurilor delimitate de suprafejele cilindrice exterioare; Vs; Vie — volumele tegiturilor 2x45°, Vet..tVir — volumul giurii de centrare filetate; Viz+...+Vis — volumul giurii de centrare nefiletate, Vj-4 Vig ~ volumul golului dintre dou& caneluri, Vj ~ volumul golului dintre doi dint Ficdnd calculele rezulta: Vor = 0,1 dm? (13.29) Tinand cont de densitatea materialului din care este confectionata piesa (OLC45); p=7,8kg/dm? (13.30) rezult® masa piesei finite: mpe= 0,78 kg (13.31) ‘Masa pierderilor prin ardere m, se calculeaz& cu relatia: (1,0...2,5)my 4 A [0 13,32) m, Tr eat (13.32) in care: mg reprezint® masa piesei finite; 1,0...2,5 — coeficientul care tine cont de mediul de incilzire (Incilzire in cuptor electric, inctlzire in cuptor cu facta) 45-0,78 100 Masa pierderilor cu adaosurile de prelucrare ma, se calculeazi cu relatia: =0,011 kg (13.33) My = PV eg (kg) (13.34) fn care: Vay teprezint& volumul pierderilor cu adaosul de prelucrare; p — densitatea materialului din care este confectionata aceasta, Volumul pierderilor cu adaosurile de prelucrare Vap se calculeazi cu relatia 13.35 (vezi figura 13.17): Vog Va 4V AV, 4V, 4¥Q4V, +¥ eg +My [dm] (13.35) jin care: Va; V3; Ver Vo; Vaz Vos Vio: Vis reprezint’ volumele adaosurilor de prelucrare previizute pentru suprafefele 5), Ss, Ss Six, Sis, S1z, S2a respectiv Sos (veri figura 13.2). Ficdind calculele rezulta: V,, = 5,16-107 dm? (13.36) a182 - Tehnologia materialelor Mp = 0,408 kg (13.37) Masa pierderilor cu adaosurile tehnologice mar se calculeaz cu relatia: my = PV Ike] (13.38) ‘in care: Vy reprezinti volumul pierderilor cu adaosurile tehnologice, p — densitatea materialului din care este confectionata piesa. Volumul pierderilor cu adaosurile tehnologice Va se calculeaz’ cu relatia 13.39 (vezi figura 13.16): Bag = Vat Vit Goa tt Vis) + in + Via) + 8% [ba] (13.39) in care: Ve+...+Viy reprezint& volumul gturii de centrare filetate; Viz‘... +¥1s = volumul giurii de centrare nefiletate; V)7+Vis — volumul golului dintre dou caneluri; Vip — volumul golului dintre doi dingi Facdnd caloufele rezult: V,, =29,1-107 dm* (13.40) mg = 0,227 kg, 3.41) Masa pierderilor cu adzosurile de inclinare mot se calculeaz& cu relatia: m, = pV, kg] (13.42) in care: Ver reprezint& volumul pierderilor cu adaosurile de inclinare; p — densitatea materialului din care este confectionata piesa. Volumul pierderilor cu adaosurile de inclinare Ver se calculeazi cu relatia 13.43 (vezi figura 13.17): Va = Vi + Ve + Vio + Vie [den] (13.43) in care: Vj; Ver Vio: Vie reprezint& volumele adaosurilor de inclinare prevazute pentru suprafefele S;, Siz, Sir respectiv Szs (vezi figura 13.2). Ficdnd calculele rezulta: Vig =4,23-107 dm? (13.44) mai = 0,033 kg (43.45) Masa pierderilor cu adaosurile sub forma razelor de racordare constructive my se calculeaza cu relatia: Me = PV. [kg] (13.46) ‘in care: V,. reprezinti volumul pierderilor cu adaosurile sub forma razelor de racordare constructive; p — densitatea materialului din care este confectionat& piesa.$83 se “up Jop- “ oavtp samo yom ~ 6% Seanjaus9 enop aayutp yng rosunyos #14414 ‘areyeTyaM aneUD 9p NanED ynennyos — Fg 44524 ‘ommaMY HEAD 2 MANS eanpoas M44", ¢ {SPAT Aojuama $4 SuvoUapra sorpuyp spshyeadns ap tap sopumdsoo eyoumjon- 74+" Sunduioo o a9 aveyousaa optangos uh losord v asounduroasap 9p ways “BTC AL Jadrumar de proiectare= dg yet pployeados nxquod ayuzqaaud aatynuystoo auwpsoaes 9p tojaees LoS mnsoupe apaunnyax esa Mnbodsar fg 2g Sig Hig Sy My apolagsadas nag ‘us axepaoot ap Hoqsze wulloy Gus Jofs9 16 axEMypsUy 9p EI sy orsig ovg iy asloyesdne mayiod aynzeantd aoa 9p soysnsoepy opuan|oA = 74 4 Toummgaaad axvsongaud ap aojsoxpe aouaeyon = 4 $4 4 4 2 A SA SA nau op zoyansoope sojeangos © [q09 ap FLAS “LUEL HLJudeumar de proiectar. 185 «x Volumut piesderilor cu adaosurile sub forma razelor de racordare constructive V,. se calculeazd cu relatia 13.47 (vezi figura 13.17): t Veo= Vs + Vir [den?] (13.47) in care: Vs; Vir reprezinta vokimele adaosurilor sub forma razelor de racordare constructive previzute pentna suprafetele Ss $i Sis respectiv Sy> gi S2z (vezi figura 13.2), Facand calculele rezulti: wer KB, =3,84-104 dm, : (13.48) 2 ‘ye = 0,003 kg : (13.49) ‘Masa pierderilor in canalul de bavuri ms se calculeazi cu relatia: ch mg =k p Vg {kal (13.50) in care: k reprezint§ coeficientul de umplere al canalului de bavuré (0,6...0,8); P ~ densitatea materialului din care este confectionaté piesa; Vs — volumul ‘canalului de bavurd. Canalul de bavuri previzut peritrs matrijarea piesei-semifubricat are forma prezentat& in figura 13.18. © ‘Fig 13.18. Schita canalului de bavur3: 1 ~ poutita bavarii; 2—_magazia bavuri; hy —iniljimea bavarli; '— titimea bavarii; bo suagazici bavuriis 2h, — iniltimea miagaziel bavurit Pentru determinarea dimensiunilor caracteristice se calculeaz’ indltimea bavurié Ay cu relatia: h,= 0015/4, [om] : (3.51) In care: dy repent arn pescaemifbcat i lanl de separa ‘Tinind cont de dimensiunile piesei-semifabricat nen figura 13.15) Ay = 6084,8 mu? (13.32) 9 by= 1,17 mm (13.53)186 Tehnologia materialelor Din ‘abelul 13.5 rezulti urmatoarele dimensiuni caracteristice pentru canalul de bavura: hy = 1,6 mm (13.54) hy =3,5 mm (13.55) r= Imm (13.56) = 8mm (13.57) h=22mm (13.58) Sy = 1,02 cm? (13.59) ‘Tabelul 13.5, Dimensiunile canalului de bavura. hy fmm] [hy fmm] ¥ [mm] fmm] [__h fmmy S, fem] 06 3 7 3 18 0,52 08 3 1 6 20 0,69 10 3 1 7 2 0,80 16 35 I 3 2 02 20 4 15 9 25 1336 3 3 is 10 28 2,01 4 6 2 1 30 2.68 3 7 2 2 32 3.43 6 3 25 13, 35. 435, 8 10 3 1 38 601 10 v) 3 is___| a, 7,68. ‘Volumul canalului de bavurii V» se calculeazi cu relatia: Vig = Sy +l, [dm] (13.60) ‘in care: S, reprezint& aria seciunii transversale a canalului de bavur’; Jy ~ lungimea canalului de bavura (perimetrul). Faciind calculele rezult: Ly = 468,8 mm (13.61) V = 4782-107 dm? (13.62) Introducdnd datele in relatia 13.5 rezulté: mg, = 0,6-7,8-47,82-107 = 0,22 kg (13.63) Tindnd cont de relatiile (13.27)....(13.63), Rezult&: ‘My =0,78+0,011+0,40340,227+0,033+0,003+0,22+010=1,677kg (13.64) 5° Alegerea semifabricatulut initial,7 6° Debirarea la dimensiuni a semifabricatului initial, Tinand cont de legea volumului constant si de faptul c& semifabricatul jal va fi debitat din bard cilindrick, dimensiunea de debitare J. este dati de L= aol [mm] (13.65) in care: ma reprezinti masa semifubricatului initial; p — densitatea ‘materialului; d ~ diametrul barei din care va fi debitat semifabricatul. Facind calculele rezulti: L=76,03 mm (13.66) Se adopt ca dimensiune de debitare valoarea: L=76mm (13.67) T Controlul initial al semifabricatului initial, Se poate face un control nedistructiv cu ultrasunete, raze X, lichide penetrante, pulberi magnetice, curenti turbionari, emisie acustic& sau analizA termografic’, 8° Tratamentul termic initial, Pentru imbunttifirea proprietajilor de plasticitate se aplici 0 recoacere de inmuiere. 9° Pregatirea suprafejei semifabricatului in vederea deformérit; Pregitirea suprafejei semifabricatului se face prin curkjire ,decapare, 10° Stabilirea parametrilor regimului de incdilzire; Se stabilesc: intervalul de incllzire T; temperatura de inceput de deformare Tia: temperatura de sfirsit de deformare T,s, viteza de incilzire vi, ducata incAlziri t; mediul de inc&lzire, In fincjie de calitatea materialului (OLC4S) se alege intervalul de incalzire: T=850,..1100°C (13.68) Tra = 1100°C, Tas = 850°C (13.69) v= 1°Chmin, (03.70) 4,=k-kdvd [h] (33.71) {in care: ky; kp reprezint& coeficiengi ce depind de material si modul de asezare pe vatra; d — grosimea maxim a semifabricatului.#88. Tebmologia materialelor 11° Alegerea utilajului de incailzire, In functie de materilul semifabricatului matsijat si productivtate se alege un cuptor de inealzire cu flacéra 12° Stabilirea succesiunii logice a calibrelor de matrifare necesare realizitrit piesei-semifabricat, Pentru realizarea piesei semifabricat sunt necesare: ~ un calibru pentru intinderea capetelor, = un calibru pentru finisare. 13° Alegerea utilajului necesar matritarit, In vederea matritZrii piesei-semifabricat se alege un ciocan matrifor. 14° Matrijarea propriu-zistt, Schita matrifei folositd la forjarea in matrifi este prezentat& in figura 13.19. 15° Debavurarea, Pentru debavurere se foloseste o matrifi de debavurat montat’ pe o presi. Schita matrifei de debavurat se prezint8 in figura 13.20, 16° Curtfirea, Se iniaturi gratul rimas de la debavurare sau eventualele porfiuni decarburate. Curifirea se poate face: ou jet de nisip, cu jet de alice de fonta; ia tobe rotitoare sau electrochimic. 17° Tratamentul termic final, In scopul eliminarii tensiunilor interne piesei-semifa.ricat i se aplicd o recoacere de detensionare. 18° Indreptarea, Se inlituré eventualele deformatii aprute in timpul matrijarii sau in timpul tratamentului termic. Indreptarea se efectueazX cu ajutorul unor matrite de indreptat 19° Calibrarea, Se foloseste pentru cresterea preciziei dimensionale. Calibrarea poate fi - unidimensional& (pentru cresterea precizici unei anumite dimensiuni); = volumici (pentru cresterea preciziei dimensionale pentru intrega pies’). 20° Controlul final, Se vor controla toate dimensiunile piesei-semifabricat si calitatea suprafefei piesei-semifabricat. Se va face si un contro! nedistructiv pentra determinarea defectelor interioare (control cu raze X, cu ultrasunete, cu pulberi magnetice, lichide penetrante etc). 21° Ambalarea $i trimiterea citre beneficiar. Se face functie de destinatia ulterioard a piesei semifabricat.indrumar de proiectare 9. Fig 13.19, Schita matrifei folositi la forjarea tn matrit: 1 semimatrif superioarii; 2— locagul de matritare; 3 — locasul pentra bavuri; 4— semimatrifi inferioari; $— praguri de ghidare; 6 — locas pentra cleste; 7— plamul de separatie X-X; 8 ~ ghidaj coadi de rindunici; 9 locay pentru pana de fixare transversalaaoqm 9p youd —9 sse2aanqop yeotsqustmas -s ‘eveimrap eanang ~p SWeIRABGOP oP HIHIWIE-E ‘Sye}qaywon ynag seoprqeytmm9s -Z Sernarqop ap wosueod -1 aohuyow ynaq yamnyespiqeyas easemangod OCT Bk | i 190,‘ndrumar de protectare or a cel putin dou variante de proces tehnologic si determinarea variantei optime de obfinere a piesei~ semifabricat In cadrul acestei etape se vor analiza: tunarea in forme permanente cu suprapresiune; ~ forjarea in matrita (matritarea). Pentru analiza comparativa a celor dou variante de objinere a piesei- semifabricat este necesara determinarea costului lotului de produse C;, folosind relat: C,=F+r¥ [leifot] (13.72) care devine pentru varianta 1 (forjarea in matria): Cy =F +0-¥, [leifot] (13.73) iar pentru varianta 2 (turnarea in forme permanente cu suprapresiune) Cy =F, +0-F, [leit] (13.74) jin care: Fy si 2 reprezintt cheltuielile fixe cute folosind varianta 1 si respectiv varianta 2; V1; V2 — cheltuielile variabile ficute folosind varianta 1 si respectiv varianta 2; n—numérul de bucifi ce trebuie realizat. In tabelul 13,6 se prezint’ comparativ valorile cheltuielilor fixe si variabile pentru cele doud variante analizate. Valorile din tabel au fost determinate folosind etapele gi elementele de calcul din lucrarea “Tehnologia Materialelor”, vol. I, autori Gh, Amza 5.2, Editura Tehnic&, Bucuresti 1999, Tabelul 13.6. Valorile cheltuielilor fixe si variabile pentru cele dowd variante onatizate. Tipal ‘Componentele cheltuielilor ‘Variante analizate cheltuielilor Fogarea in [Turnarea in forme] ‘matriga | permanente cu (imatrijarea) | _suprapresiune ‘Variabile ‘Cheltuietile cu materiale 25155 15450 Teifbuc] ‘Cheltuielle cu manopera 937.5 136,25 Cheltuielile de regie 3750 468,75 Fixe — |Cheltuiclile efectuate cu utilajul tehnologic] 10000000 152362500 _fleifioty + cheltuielile generale ale sectiei Introducind datele prezentate in tabelu! 13.6 in relafiile 13.73 si 13.74, se obtine pentru costurile lotului de produse realizate in cele dou’ variante: Cj, = 10000000 +n. 29842,5 [lei/lot] (13.75)