Identificarea numrului 666 n codul de bare

(Hristodul Aghioritul - Muntele Athos)

In ultimul deceniu, cu prilejul discutiilor despre emiterea asa-ziselor crti de identitate electronice, s-au nscut multe dezbateri si s-au scris multe texte privitoare la problemele pe care e probabil s le creeze ntrebuintarea acestor identitti! Astzi, dup votarea n "amer a legii despre ##$rotejarea individului de prelucrarea datelor cu caracter personal%, subiectul revine n actualitate pentru c votarea legii mai sus-amintite era premisa indispensabil a emiterii identittilor electronice (emitere care urmeaz c&t de cur&nd) si a punerii n aplicare a acordului 'chengen! In crtile de identitate de tip vechi exist o majuscul din al(abetul grecesc si un numr de serie care ( mpreun cu litera care-l nsoteste) este unic pentru (iecare cettean! )umrul acesta este scris cu caracterele arabe cunoscute (*,+, ,, -!!!)! ns n identittile electronice care urmeaz s (ie emise, numrul unic pentru (iecare om, numrul unitar de cod de nregistrare, pentru a putea (i recunoscut prin citire electronic, optic, trebuie s (ie reprezentat ntr-un anumit sistem al codului barat (bar code)! Acest cod barat poate (i reprezentat prin linii negre, de grosime di(erit, pe h&rtie alb si, prin urmare, vzut cu ochiul liber, asa cum spre exemplu sunt codurile care se gsesc pe aproape toate alimentele si pe multe alte produse de (olosint zilnic! $oate (i de asemenea ##imprimat% pe band magnetic, asa cum sunt cele a(late pe spatele mai tuturor card-urilor comerciale (.urocard, .tno-cash, "ashcard etc!)/ n ultimul caz, numrul de cod nu este vizibil pentru c alt(el oricine ar putea t ranscrie (oarte usor numrul care corespunde altei persoane, put&ndu-l (olosi pentru el nsusi n locul celuilalt atunci c&nd scoate bani etc! ($e benzile magnetice codul barat exist sub (orma unor linii magnetizate si nemagnetizate si citirea se (ace de ctre masini speciale!) ' punem acum o parantez ca s spunem dou cuvinte despre sistemele de calculare, pentru a (i pe ntelesul tuturor tot ce le vom explica n continuare! 'crierea numerelor este reprezentarea numerelor naturale prin simboluri! "el mai obisnuit mod de scriere a numerelor n 0recia antic era (olosirea literelor al(abetului grecesc! In acest mod litera al(a reprezenta numrul +, litera beta reprezenta numrul , litera gama reprezenta numrul -, litera delta reprezenta numrul 1!!! litera iota, numrul +*, litera 2apa, numrul ,* etc! 3omanii, pentru reprezentarea numrului + (oloseau simbolul I, pentru , - II!!! pentru 4 - 5, pentru +*-6 s!a!m!d! )umai n secolul al 6III-lea a nceput s (ie (olosit scrierea numerelor n sistemul arabo-indian cu ci(rele cunoscute7 *,+, ,, -!!! 8, iar acesta este sistemul zecimal de numrare, a crui ntrebuintare s-a generalizat n secolul al 65-lea, (olosindu-se de atunci pretutindeni n lume!

9in +8:* p&n astzi s-au (olosit prin progresul tehnologiei noi moduri de notare a numerelor absolut di(erite de cele pe care le stiam! Ast(el, s-au (olosit codurile barate pentru reprezentarea ci(relor! Motivele pentru care +

sunt (olosite codurile barate (bar codes) este c alternantele liniilor negre cu cele albe, (olosite de aceste coduri, sunt usor de citit de ctre sistemele de detectare, adic de ctre asa-numitele ##creioane luminoase% (light pens), ale calculatoarelor electronice! Ast(el, citirea numerelor de pe di(eritele produse se (ace (oarte repede si (r nici o greseal! "itirea ci(relor se (ace prin plimbarea deasupra codului barat a unui (ascicul (oarte delicat de lumin laser care se re(lect n mod di(erit/ ntr-un (el atunci c&nd cade pe linia neagr si alt(el atunci c&nd cade pe linia alb! ;ocmai aceast succesiune a liniilor negre si albe de grosime di(erit este unic pentru (iecare ci(ra si constituie ##identitatea% (iecrui numr! 'istemele codului barat, (olosite pentru reprezentarea numerelor de cod ale di(eritelor produse, sunt aproape ,** la numr! 9in acestea, cele mai cunoscute si cele mai larg ntrebuintate sunt <!$!" (<niversal $roduct "ode) care nseamn codul universal al produselor si sistemul .!A!)-+- (.uropean Article )umbering) care nseamn ##)otarea european a numerelor pentru lucruri (obiecte)%! Aceste dou sisteme de coduri prezint (oarte putine di(erente/ al doilea cod (.A)-+-) se spune c urmeaz s se (oloseasc pentru nscrierea numrului de cod care va (i unic pentru (iecare om, iar acest numr se va gsi pe cartea de identitate electronic! Multi si exprim obiectiile la (olosirea codului barat! =biectiile sunt (undamental dou7 prima e legat de (aptul c, prin ntrebuintarea acestui numr unitar de cod de nregistrare - care va nlocui orice act public (de ex! cartea obisnuit de identitate, permisul de conducere, pasaportul, carnetul ".", carnetul de sntate etc!) - va deveni posibil datorit interconectrii permise deja (prin legea votat de cur&nd ,1:,>+88:) a arhivelor calculatoarelor electronice, urmrirea mai tuturor activittilor (iecrui om, chiar si n a(ara 0reciei! A doua obiectie este (olosirea numrului ne(ast, ???, despre care se spune c e cuprins n dou elemente (olosite n coduri, at&t n sistemul <!$!" c&t si n .!A!)-+-! 'copul acestui mic studiu este de a veri(ica c&t de adevrat este ceea ce se sustine, anume c n sistemele de cod mai sus-pomenite e cuprins numrul ???! Sistemul de cod European Article Numbering (EAN-13) "um s-a spus si mai nainte, n sistemul .A)-+- c&t si n sistemul (oarte nrudit cu el, <$", numerele sunt reprezentate sub (orm de linii paralele verticale, negre si albe de ##ltime% di(erit! 3eprezentarea numerelor n acest (el usureaz mult, pentru c citirea lor ntr-un mod electronic, optic, este rapid si se (ace (r greseal! 'istemul .A)-+- se numeste ast(el pentru c numrul de cod al (iecrui lucru este alctuit din +- ci(re! $rima ci(r a unui asemenea numr se scrie separat ca un numr arab, la st&nga codului barat, n timp ce celelalte +, ci(re ale numrului se scriu n dou subc&mpuri (jumtti), unul la st&nga si unul la dreapta cu caracterele codului barat! $rimele sapte ci(re indic tara de provenient si (abricantul obiectului (elementele ,-- si, respectiv 1-:) n timp ce celelalte cinci ci(re din cele sase rmase indic tipul produsului! <ltima ci(r este ci(ra de control, cu care se veri(ic dac calculatorul ##a citit% corect codul barat (vezi diagrama +)!

DIAGRAMA 1 "ele dou subc&mpuri (subgrupuri) ale celor +, numere sunt desprtite prin ##caracterele auxiliare% alb-negru care se gsesc unul la nceput, unul exact la mijloc si unul la s(&rsit/ de aceste caractere ne vom ocupa mai t&rziu!

Structura codului barat EAN-13 "odul barat este alctuit din linii paralele ntunecate de grosime di(erit, ntre care sunt intercalate intervale luminoase (linii luminoase), care de asemenea au o grosime variat! 9i(eritele ci(re ale numerelor sistemului zecimal (*,+,,,!!!8) sunt reprezentate printr-o succesiune di(erit si unic pentru (iecare ci(r de intervale (linii) negre si albe de ltime di(erit! Aceast succesiune a liniilor negre si a intervalelor albe, din care e constituit (iecare din cele dousprezece ci(re ale codului .A)-+-, are o anumit ##ltime% alctuit din sapte unitti de ltime standardizate (##modules%)! @iecare asemenea unitate de ltime are, con(orm normelor sistemului .A)-+-, o ltime de *,-- milimetri, (iecare din cele +, ci(re (iind reprezentat cu linii negre si albe de ltime variat, a(late ntr-o succesiune di(erit/ aceste linii au o ltime total de *,-- x : A ,,-+ mm! $entru reprezentarea concret a (iecrei ci(re se (olosesc patru alternante de linii negre si albe, (iecare linie av&nd ltime di(erit, dar cu o ltime total de *,-- x : A ,,-+ mm (vezi diagramele , si -)! 'e poate (ace si micsorarea si mrirea ntregii reprezentri! In primul caz ns nu e permis ca ##grosimea% modulului (module) s (ie mai mic de *,,- mm! $entru a (ace ca s (ie c&t mai bine ntelese cele spuse mai sus, trebuie s privim diagrama nr!-!

DIAGRAMA 3 In aceast diagram observm urmtoarele7 @iecare numr al codului barat se ntinde pe o ltime de sapte ##unitti de ltime standardizate% (modules)! Ast(el, numrul * (zero) din seria A (setul A) este reprezentat n (elul urmtor7 trei ##unitti de ltime% albe, dou ##unitti de ltime% negre, o ##unitate de ltime% alb si una neagr - ltime total ##sapte unitti de ltime%! Aceast succesiune concret negru-alb, de o anumit ltime, de(ineste cu cele patru alternante ale ei numrul *! 'uccesiunea respectiv n aceeasi serie (A), pentru numrul , este7 dou unitti de ltime albe, una neagr, dou albe, dou negre!

In seria de mai jos a aceleiasi diagrame (-, setul ") observm o reprezentare di(erit a acelorasi numere! )umrul * este reprezentat ast(el7

"u putin atentie constatm c reprezentarea ci(rei * n ultima serie (setul "), ca si a lui , si a oricrei alte ci(re din sistemul zecimal este inversarea reprezentrii aceluiasi numr din prima serie (setul A)! "u alte cuvinte, acolo unde ci(ra zero are o linie neagr n prima serie (setul A), aceeasi ci(r are un interval (linie) alb n seria de jos (setul ")/ iar acolo unde are un interval (linie) alb n prima serie, are prin corespondent o linie neagr n ultima serie! ("odi(icare inversat, vezi setul A si setul "!) Bucrurile sunt ns mult mai complicate n sistemul de cod .A)-+-! In aceeasi diagram - vedem trei serii orizontale (seturile A, C si "), cu o codi(icare di(erit a ci(relor *,+,,!!!8! 'eriile A si C (setul A si setul C) se ntrebuinteaz pentru codi(icarea ci(relor din subc&mpul st&ng din codul barat, n timp ce setul " se (oloseste pentru codi(icarea numerelor din subc&mpul drept al codului barat (vezi diagrama - si 1a)!

$rima serie (setul A) si ultima serie (setul ") constituie codi(icrile ci(relor, prin mecanismul pe care l-am explicat mai sus, acela al codi(icrii aceluiasi numr n dou serii (setul A, setul "), prin simpla inversare! 3eprezentrile ci(relor seriei de mijloc (setul C), (olosite si ele pentru reprezentarea numerelor n subc&mpul st&ng al codului barat, constituie imaginile n oglind (aici, cu alte cuvinte, se observ o inversare a ntregului numr) ale reprezentrilor seriei " (setul ")! In plus, observm c reprezentarea ci(relor n setul C este imaginea inversat, imaginea n oglind (##rsturnat% si ##negativ%) a reprezentrii ci(relor din setul A! Asadar, de exemplu, numrul ? este reprezentat7 n setul A ca ?A, n setul C ca ?C,iar n setul " ca ?", 1

n timp ce numrul * este reprezentat7 n setul A ca *A, n setul C ca *C, iar n setul " ca *"!

$entru toate grupele de codi(icare (setul A, setul C si setul ") (iecare unitate luminoas de ltime (modul) corespunde n limbajul calculatorului lui *, n timp ce (iecare unitate ntunecat i corespunde lui +! In acest (el (iecare ci(r a sistemului zecimal (*, +,,!!! 8) este constituit dintr-o succesiune di(erit de * si + (sistemul binar)! Asa cum se vede n diagrama - si cum am explicat mai sus, numrul * n setul A, reprezentat prin codul barat ca ***++*+, va corespunde n limbajul calculatorului succesiunii ***++*+/ numrul 1 din setul " este reprezentat prin codul barat ca +*+++**, iar acelasi numr n sistemul binar corespunde succesiunii +*+++** s!a!m!d! (vezi diagrama -)! 9ac observm cu atentie diagrama -, constatm existenta unui al treilea element caracteristic al codi(icrii, care exist n cele trei seturi de numere (setul A, setul C si setul ")! Acest element caracteristic este urmtorul7 toate numerele din grupurile A si C (setul A si setul ") care se (olosesc pentru codi(icarea numerelor n subc&mpul st&ng al codului barat sunt impare, ncep adic de la * si se termin cu + (de exemplu, numrul 4 n setul A se scrie ca *++***+, iar n setul C se scrie ca *+++**+), n timp ce toate numerele din subc&mpul drept al codului, care se iau din setul ", sunt pare, ncep adic de la + si se termin cu * (ast(el numrul 4 n setul " se scrie ca +**+++*)! Acest (apt, existenta adic a numerelor impare, pentru calculator, n subc&mpul st&ng si a numerelor pare n subc&mpul drept este al treilea element caracteristic al codi(icrii! "aracteristicile codi(icrii n sistemul .A)-+- sunt urmtoarele7 +! @iecare numr este compus din 1 alternante, dou negru si dou alb (de un numr di(erit de ##unitti de ltime% pentru (iecare alternant)! ,! 'e observ (enomenul de inversare ( n codi(icarea (iecrei ci(re), inversare care, atunci c&nd comparm seturile A si ", este o inversare simpl, n timp ce atunci c&nd comparm seturile C si " este o inversare a ntregului numr, sau inversare n oglind! "&nd comparm ns seturile A si C, observm c inversarea este ##rsturnat% si ##negativ%! -! ;oate numerele din subc&mpul st&ng sunt impare, n timp ce numerele din subc&mpul drept sunt pare!

!aractere au"iliare - #arele de sigurant (guard bars) In paragra(ele de mai sus am ncercat s explicm modul de codi(icare n sistemul .A)-+- a celor dousprezece numere variabile (sase n subc&mpul st&ng si sase n cel drept al codului barat)! 9ac observm ns diagrama +, constatm c, n a(ar de reprezentarea barat a celor +, ci(re variabile (care se schimb de la obiect la obiect), exist si trei caractere ##auxiliare% invariabile, care se numesc ##bare de sigurant% (guard bars)! 4

Aceste ##caractere% care se prelungesc n jos se a(l totdeauna n aceeasi pozitie7 n marginea din st&nga, n centru si n marginea din dreapta a codului barat! "odi(icarea liniar a acestor caractere (guard bars), este reprezentat ast(el7

respectiv (diagrama ,), n timp ce n realitate este asa7

<ltimele caractere, dac sunt scrise n (orm binar, arat ast(el7 *+*+, *+*+* si respectiv +*+*! Asertiunea cum c aceste caractere numite mai sus au o a doua codi(icare linear si (orma corespunztoare binar provine din observatia c prima linie alb din partea st&ng si ultima din partea dreapt se con(und cu marginea alb care, asa cum se vede din diagrama ,, este parte din ntreaga reprezentare a codului barat si care de aceea se numeste ##zon linistit% (Duiet zone)!

;rebuie s notm c, n con(ormitate cu normele codurilor barate <$" si .A)-+-, este indispensabil existenta unei margini albe (light margin) n st&nga si n dreapta ntregului reprezentat simbolic (care ncepe de la bara de sigurant din st&nga si se s(&rseste cu bara de sigurant din dreapta)! Marginea alb nu numai c este o parte integrant a ntregii reprezentri a codului barat, dar are si o anumit ltime care, n sistemul .A)-+-, este cel ?

putin egal cu zece unitti de ltime (module)! * dovad n plus c trebuie s existe de ambele prti o margine alb satis(ctoare este (aptul c cei ce (abric aceste coduri barate recomand ca ele s nu (ie imprimate pe marginile ambalajului di(eritelor produse, iar o alt dovad este si recomandarea ca aceast margine alb s (ie complet curat (vezi schitele +-4)! 'i mai important este observatia c numerele din subc&mpul st&ng ncep de la * si se termin cu +, n timp ce cele din subc&mpul drept ncep de la + si se termin cu *! "oncluzia pe care o tragem de aici este c (asciculul laser (scanner), (ie misc&ndu-se de la st&nga spre dreapta, (ie misc&ndu-se invers, de la dreapta spre st&nga, totdeauna ncepe s citeasc de la zero E 9ac nu exist o margine alb, computerul nu poate citi codulE Aici trebuie s observm cum codi(icarea (linear) a caracterului auxiliar din dreapta (guard bar) este codi(icarea liniar inversat (simpl si n oglind E) a caracterului auxiliar din st&nga! In ceea ce priveste caracterul auxiliar din mijloc, acesta constituie o (uziune a caracterului auxiliar st&ng cu cel drept! Acest caracter, pentru c se a(l exact la mijlocul c&mpului codului barat, n-ar trebui s (ie posibil de reprezentat nici cu gra(ia st&ng, nici cu cea dreapt (inversarea celei st&ngi)! Aceast reprezentare gra(ic a barei de sigurant de la mijloc este rezultatul gra(iei din st&nga si din dreapta a caracterelor auxiliare, ast(el7

"u aceast ultim (orm, ##bara de sigurant% din mijloc este citit de scanner la (el n ambele sensuri, ncep&nd ntotdeauna de la intervalul alb, * (at&t de la st&nga la dreapta, c&t si de la dreapta la st&nga), asa cum se nt&mpl exact si cu citirea celorlalte numere din subc&mpurile codului barat! 9up cele spuse mai sus, pe bun dreptate se ntreab (iecare dac nu cumva aceste caractere auxiliare (guard bars), asa cum sunt reprezentate prin sistemul barat si binar, corespund vreunui numr si dac da, care este acest numr! "um s-a explicat mai sus, reprezentarea linear este la st&ngaA *+*+, la dreapta A +*+*, n timp ce reprezentarea binar corespunztoare este *+*+ si +*+*! $oate observa oricine cu surprindere c acest ##caracter auxiliar%7 +! arat patru alternante alb-negru (dou alternante negru si dou alb)/ ,! scrierea caracterului auxiliar din dreapta este inversarea (simpl - ##module% dup ##module% - si n oglind, adic a ntregului numr) scrierii caracterului din st&nga/ -! reprezentarea sa st&ng este un numr impar *+*+), n timp ce cea din dreapta este un numr par (+*+*)! prezint, cu alte cuvinte, toate caracteristicile codi(icrii numerelor din sistemul barat .A)-+- si corespunde, prin urmare, unui anumit numrE 9ac privim diagrama -, vom constata c numrul care ndeplineste toate premisele enumerate mai sus ale scrierii codului barat .A)-+- si este singurul care completeaz cele 1 altemante alb-negru (si, prin urmare, i stabileste pe deplin ##identitatea%, (r a se con(unda cu nici un alt numr) n 1 unitti de ##ltime% (modules) succesive este ci(ra ? E (vezi setul C si setul ")! Aceast calitate unic a numrului ? de a (i de(init n ntregime de patru intervale (modules) continue, calitate pe care nici un alt numr din sistemul barat nu o are, (ace posibil identi(icarea si recunoasterea lui/ celelalte trei intervale (module), care n cazul concret al numrului ?, asa cum este reprezentat n seturile C si ", sunt albe si nu creeaz o alt alternant (negru-alb) si, prin urmare, nu o(er nici o in(ormatie n plus E (5ezi diagrama 1a si 4!) Asadar, computerul (ie c citeste *+*+, (ie ****+*+, n ambele cazuri ntelege ##identitatea% numrului ?! Bucrul acesta este valabil pentru ambele moduri de lectur, de la st&nga la dreapta si invers! :

In ceea ce priveste ##bara de sigurant% din mijloc (##guard bar%), trebuie s adugm urmtoarele7 dac se (olosea numai un singur set de reprezentare (linear) a ci(relor *,+,,!!! 8, n-ar (i (ost nevoie s existe si o bar de sigurant de mijloc! "&nd se (olosesc ns dou sau trei seturi de numere (ca n sistemul <$" sau .A)-+-) atunci, pentru a nu se con(unda numerele din mijloc din subc&mpul st&ng si din subc&mpul drept al codului, este indispensabil existenta acestei bare! @abricatii codurilor <$" si .A)-+-, av&nd n vedere acest lucru, trebuie s dea un rspuns la ntrebarea7 de ce au optat pentru (olosirea mai multor seturi de numere, de vreme ce si cu un singur set de numere ar (i (ost posibil s se dea aceleasi in(ormatii pentru (iecare produs! "hiar (abricantii trebuie s dea un rspuns la ntrebarea de ce au ##rezervat% tocmai aceast reprezentare barat pentru numrul ?, care este singurul numr de(init n ntregime de patru intervale de ltime (##modules%) continue, si nu pentru oricare alt numr, dat (iind (aptul c nu exist o structur logic matematic n reprezentarea barat a ci(relor de la * la 8! $oate pentru a se asigura prezenta celor trei de ?, dintr-un motiv cunoscut numai de eiE 9up cele spuse p&n acum, dincolo de asemnarea vizual, rezult de la sine concluzia c barele de sigurant (guard bars), la nceputul, la s(&rsitul si la mijlocul codului barat n sistemul .A)-+- (si <$"), sunt trei de ?, care se gsesc ntr-o legtur de nedes(cut cu numerele variabile ale codului, cu at&t mai mult cu c&t bara de sigurant din mijloc (numrul ?), nu este indispensabil, dac se (olosea numai un singur set de numere E In s(&rsit, (abricantii codurilor barate <!$!" si .!A!)-+- sunt ntrebati7 de vreme ce reprezentarea barelor de sigurant (guard bars) creeaz probleme de constiint crestinilor de pe tot globul, de ce nu nlocuiesc simbolismul barat al acestor bare de sigurant F <n prilej pentru a se produce nlocuirea este cel de acum c&nd, datorit anului ,***, devine necesar schimbarea a(isrii datei pe computere! Asadar, de ce se va (olosi pentru oameni .A)-+-, care nseamn marcarea numeric n sistem european a obiectelor F Acesta este respectul lor (at de persoana uman F Aici se descoper di(erenta abisal ntre antropologia crestin-ortodox, care vede omul ## ncununat n slav si n cinste% si ##cu putin mai mic dec&t ngerii%, si antropologia dictatorilor lumii care urmeaz s vin, pentru care omul, cel asemenea lui 9umnezeu, este un ##goim% (un animal), prin urmare put&nd (i ##marcat% cu semne de nesters pe m&na lui dreapt sau pe (runte, pentru a (i recunoscut de ##stp&nii si%! '(&ntul 'inod al Cisericii noastre, prin circulara sa extrem de important, cu nr! ,?,?>: aprilie +88:, cu toat responsabilitatea ne-a (cut cunoscut c7 ##(!!!) progresul civilizatiei n domeniul aplicatiilor electronice a (ost legat asa cum nu trebuia de numrul ???, care se (oloseste ca numr principal de cod n aceast tehnologie!!!% @ireste c aceia care au ncredere n maica noastr Ciserica n-au nevoie de dovezi n plus! G

'ociettile (din strintate) care (abric aceste coduri, (iind puse naintea protestului la scar mondial al constiintelor, protest care a aprut n pres, s-au justi(icat c nu pot schimba numrul ???, pentru c7 +! reprezentarea sa barat slujeste tehnologia asa cum nu o poate (ace nici un alt numr si ,! pentru c o eventual schimbare a programului ar cere cheltuieli de ordinul bilioanelor de dolari! 3eprezentantii guvernului si ministrii, n aparitiile lor la televiziune, exprim&ndu-si pozitia (at de acest subiect, s-au justi(icat prin aceea c nevoile tehnologiei impun (olosirea acestui numr pe plan mondial si c tara noastr nu poate (i exceptat din acest sistem! In legtur cu acelasi subiect, ziaristi distinsi si obiectivi au (cut studii pe care le-au publicat n ziare! $rin aceste studii con(irm existenta celor trei de ? n reprezentarea barat (bar codes) a sistemelor <$" si .A)-+-! In plus, zeci de deputati greci au in(ormat n mod obiectiv publicul si au depus n "amer studii importante, apartin&nd unor reputati oameni de stiint n domeniul electronicii, care explic cum anume e cuprins acest numr n respectivele sisteme de codi(icare! 9up aceast recunoastere public la nivel mondial, n-ar mai (i nevoie s mai adugm nimic! 'ingurul lucru unde am socotit c trebuie s mai contribuim cu ceva este urmtorul7 s artm (iecruia dispus s nvete cum poate (i decodi(icat acest numr mascat, ascuns n mod intentionat pentru a (i nbusite reactiile constiintei credinciosilor si pentru a (i evitate urmrile economice pe care le-ar suporta societtile din cauza boicotrii produselor lor de ctre popoarele crestine, lucru care ar nsemna pentru ele pierderi de bilioane de dolari! Insinuarea metodic a numrului 666 n $iata noastr <nii spun c nu-i deranjeaz dac primesc numrul ???! )u ne explic dac nteleg s-l aib n numrul lor de tele(on sau n numrul chitantei vreunui cont! )ici nu ne lmuresc dac nteleg s-l accepte pe vreo cartel care le va servi la operatiunile (inanciare sau pe cartea lor de identitate, lucru care arat identi(icarea lor cu cele nscrise pe aceast carte! In s(&rsit, dac nteleg s-l accepte ##pe m&na lor dreapt sau pe (runte%! In ceea ce priveste (aptul de a primi ##semnul% sau ##numrul numelui% ##pe m&na lor dreapt sau pe (runte% (Apocalipsa +-, +?), '(&nta 'criptur este (oarte limpede si avertizeaz c& acest (simbol) ##semn% exterior echivaleaz cu o lepdare! "u toate c este un simbol exterior, are totusi prelungiri spirituale si, ca urmare, chinul nostru vesnic, adic iadul7 ##si (umul chinului lor se suie n vecii vecilor si nu au odihn nici ziua, nici noaptea cei ce se nchin (iarei si chipului (icoanei) ei si oricine primeste semnul numelui ei% (Apocalipsa +1, ++)! In ceea ce priveste subiectul crtii de identitate, credem c circulara '(&ntului 'inod este (oarte limpede c&nd spune7 ##)u e cu putint ca un crestin s (ie indi(erent la introducerea voit si sistematic a acestui numr n viata sa%! 9e asemenea, si $rintele $aisie n +8G:, n (oaia sa cu titlul ##'emne ale vremurilor - ???% a scris7 ##Asadar, cu toate cele spuse de mine mai nainte, putem auzi, din pcate, o grmad de lucruri prostesti ale creierului, spuse de anumiti HgnosticiI contemporani! 9e pild, unul spune7 H.u voi primi cartea de identitate cu ???, dar voi pune l&ng ea o "ruceI, n timp ce altul zice7 H.u voi primi pecetea pe cap cu ???, dar voi (ace si o "ruce pe capI! ;ot asa se mai pot auzi o grmad de asemenea prostii spuse de unii care cred c ast(el se vor s(inti, n timp ce toate acestea sunt doar amgiri% (Ieromonah Hristodulos Aghioritul, $rintele $aisie, p! +8+-+8,)! "eea ce va trebui s stim (oarte bine este c toate au un nceput si un s(&rsit! "a s ntelegeti ce dorim s v spunem, v vom da un exemplu7 p&n c&nd s ajung cineva s comit pcatul des(r&nrii trupesti, care este un act deja mplinit, va trece treptat prin di(erite stadii! Inceputul pcatului este b&ntuirea g&ndurilor necurate care loveste mintea! Asadar, vede cineva o (emeie (rumoas si g&ndul l ndeamn la ru! 9ac mintea omului nu nutreste o ur ne mpcat (at de pcat si iubire (at de 9umnezeu, datorit nclinatiei sale pctoase si datorit vinovtiei sale se creeaz nluntrul su imagini ale dorintei! 9ac mintea omului ar nutri o ur ne mpcat (at de pcat si ar avea iubire (at de 9umnezeu, atunci n-ar trece la al doilea stadiu al pcatului, care este consimtirea la ceea ce o s(tuieste g&ndul! 9ac omul este nclinat nspre pcat, va consimti, justi(ic&ndu-se si 8

consider&nd c de (apt nu e nimic, plsmuind n imaginatia sa scene ale sv&rsirii pcatului! Asadar, ajuns la acest punct , mintea devine prizonier, e nrobit si, ino(ensiv cum se gseste, e t&r&t si mpins ctre ultimul stadiu al comiterii pcatului cu trupul! @r ndoial c, n orice stadiu s-ar a(la un om, d&ndu-si seama de slbiciunea sa si lupt&nd cu umilint, harul lui 9umnezeu l va acoperi si nu-l va lsa s cad! $utem asadar s redm schematic acest proces7 +! primul stadiu7 b&ntuirea mintii si s(tuirea la ru a g&ndului/ ,! al doilea stadiu7 discutia care se poart cu g&ndul si care se termin prin consimtire, iar aceast nvoire creeaz n mintea omului scene ale sv&rsirii pcatului/ -! al treilea stadiu7 dup nvoirea mintii urmeaz comiterea pcatului, care este des(r&narea trupeasc! 5edem, asadar, c pcatul este introdus sistematic, cu metod si cu viclenie n om! "u c&t mai devreme si d seama mintea de insinuarea pcatului si l respinge, cu at&t mai usor se des(ace din mrejele lui si scap de urmrile cderilor sale! "unosc&nd Jiditorul si 9umnezeul nostru, ca nimeni altul, siretlicurile duhurilor rului, pentru a ne pzi de cderea n pcat, ne-a dat porunc s cutm mprtia Bui, resping&nd (iecare g&nd ru, si a hotr&t c si cderea mintii n primul stadiu, care este consimtirea la pcat, este pcat! 9e aceea si a spus c ##oricine vz&nd o (emeie si po(tindu-o, deja a si sv&rsit des(r&nare cu ea n inima sa% (Matei 4, ,G)! Mai apoi, si toti '(intii si $rintii Cisericii noastre, ne-au nvtat un lucru7 s oprim pcatul n primul lui stadiu, izbvindu-ne ast(el de toate urmrile lui pline de amrciune! "u acest exemplu vedem c si n privinta lui ??? este valabil acelasi lucru7 cei care vor s-l impun oamenilor, condusi de experienta tatlui lor celui viclean, l introduc metodic n viata oamenilor! Inainte de toate vedem c numrul ??? e promovat de organisme internationale, la di(erite mani(estri internationale, la nt&lnirile sportive, c se insinueaz si apare pe (irmele magazinelor, pe jucrii, pe obiecte de uz casnic, pe monede, pe cartele de tot (elul s!a!m!d! In stadiul initial am vzut c acest numr se introduce (r s bgm de seam/ iar cei ce-l promoveaz (ac acest lucru ca s c&ntreasc n ce msur avem mintea limpede si reactionm, ast(el nc&t s poat trece la alte actiuni pe care le au pregtite! 9ac vor constata c mintea oamenilor nu este interesat de nimic altceva n a(ar de ##p&ine si de circ%, vor trece ncet, ncet la al doilea stadiu, plas&nd de acum nainte acest numr n mod vizibil n situatiile sau la mani(estrile pe care le-am pomenit mai sus! 9ac vor constata din nou c unii ncep s nteleag ce se nt&mpl, vor ncerca prin organele lor (ie s conving oamenii c totul este nt&mpltor, (ie s ridiculizeze aceast tem! "el mai important lucru este c se vor strdui s reuseasc n a-i (amiliariza pe oameni cu aceast chestiune! (9e exemplu7 c&nd, mai demult, cineva (ura +!*** de drahme, toate ziarele dezbteau tema zile ntregi/ cresc&nd ns pcatul (urtului si ajung&nd astzi s se (ure miliarde, c&nd auzim c s-a (urat de la cineva ,!***!*** de drahme, nu mai dm nici o important, pentru c ne-am (amiliarizat cu (urtul de miliarde! Kcelasi lucru se nt&mpl si cu omorul7 dac mai demult era omor&t cineva, se (cea mare v&lv si aveau loc mari dezbateri care durau luni de zile! Astzi un omor, o crim, dac nu trece neobservat, se va discuta despre ea cel mult p&n la urmtorul buletin de stiri, si acest lucru este cel mai ru! 9in pcate ns, p&n la un anumit punct, au si reusit, pentru c deja s-a ajuns s se discute problema plasrii numrului pe cartea noastr de identitate, iar simultan se (ace deja reclam la stadiul urmtor, al punerii semnului pe m&n sau pe (runte/ din pcate, unii nc mai spun7 ##"e ne deranjeaz s primim numrul ??? F% si, ca si c&nd n-ar (i (ost de ajuns, le si reproseaz celor care lupt cu bun credint! <neori, n mod arti(icial, se plaseaz ntr-un mod disimulat numrul ???, ca si c&nd ar (i rezultatul adunrii anumitor numere! "el mai recent exemplu l avem n cazul documentului public pe care au (ost chemati s-l semneze toti politistii din 0recia! Aici am dori s explicm c bunii nostri politisti n-au stat s adune numerele ca s le ias ???! 9ar cei ce au aranjat ca numrul acesta s ias ca rezultat al unei adunri, au sunat la tele(on desigur (r a-si spune numele - anumiti politisti si le-au spus7 ##5edeti, v& (ortm s semnati acest document cu ???! 9ac nu credeti, (aceti adunarea si veti constata si singuri%! Acelasi lucru s-a nt&mplat si cu bancnota de 4!*** de drahme si cu at&tea altele! .i (ac acest lucru n mod intentionat si arti(icial, numai si numai ca s ridiculizeze subiectul si s determine opinia public s-i considere pe crestini ca unii care scotocesc ca s gseasc si s vad peste tot numai ???! "e realizeaz ast(el F $un n aplicare vechea poveste a ciobanului cu +*

lupul7 ciob anul mincinos care striga ntr-una7 ##Bupul la oi E%, iar lumea care alerga de (iecare dat s-l ajute/ p&n c&nd, ntr-un s(&rsit, au ncetat s-l mai cread, iar atunci c&nd, ntr-adevr, lupul a nvlit la turm, nimeni n-a mai crezut strigtele de ajutor ale ciobanului! Asadar, i provoac pe crestinii sensibilizati deja, care si dau seama de ce se nt&mpl, s protesteze, iar opinia public s cread c strig (r motiv despre ##numerele% Antihristului! $e de alt parte, n modul acesta, opinia public se obisnuieste cu toate aceste strigte de protest si ncepe deja s-i considere pe crestini psihopati, care vd lucruri care nu exist! Ast(el, c&nd se va pune numrul acesta pe cartea de identitate, pe m&n sau pe (runte, vor spune7 ##.i, sunt cei ce vd peste tot numai ??? E%, si ast(el cercurile obscure care promoveaz ntreaga chestiune vor reusi ca ea s treac aproape neobservat! 9e asemenea, constatm deja cu totii c, de vreme ce au nt&rziat s dea numrul de cod pe m&n sau pe (runte, au nceput cunoscutul proces al (amiliarizrii oamenilor cu ideea! 9e aceea vedem c n di(erite prti ale lumii se (oloseste utilizarea palmei n di(erite moduri, cum s-a nt&mplat de exemplu cu marcarea de pe m&n, pe care am vzut-o de cur&nd la alegerile din "ecenia sau din Albania, sau asa cum auzim c se nt&mpl si n anumite cazinouri, n anumite aeroporturi sau n alt parte, ca de pild n .uro-9isneL n @ranta! 'untem deja in(ormati c n anumite bnci se (ace uz de palm la sei(urile bncii! Ast(el ncearc s-i obisnuiasc pe oameni cu ideea (olosirii palmei, nc&t atunci c&nd peste putin timp vor anunta c se va da numrul unitar de cod de nregistrare, care se va a(la pe m&n sau pe (runte, toat lumea nestiutoare va spune7 ##.i, nu e nimic E Asa cum l-au ntrebuintat at&tia ani acolo, acolo si acolo!!! , acum e mai bine s se dea asa, pentru c hotul nu ne va mai putea (ura ast(el c ard-ul%! Intr-ade$r% ne temem <nii spun (r s se g&ndeasc prea mult7 ##'i de ce ne temem F% Amintim tuturor acestora care gsesc ncontinuu ##pretexte pentru pcatele lor% c nceputul ntelepciunii este (rica de 9umnezeu ($salm ++*, +*), care este ns o team dezinteresat, izvor&nd din strduinta unui su(let cucernic si credincios, de a nu (ace ceva ce nu i-ar plcea lui 9umnezeu sau ceva care B-ar m&hni! In ceea ce priveste subiectul nostru, dac ne temem, ne temem s nu-B ntristm pe '(&ntul 9uh7 ##' nu ntristati 9uhul cel '(&nt al lui 9umnezeu, ntru care ati (ost pecetluiti pentru ziua rscumprrii% (.(eseni 1, -*), asa cum spune ndemnul Apostolului nostru! ;oti cei care protesteaz si pun nainte piepturile lor arat c nu se tem de nimeni si merg mpotriva sistemului mondial/ lucru pe care ceilalti nici mcar nu-l pot ntelege, (iindc se tem s nu piard bunurile materiale de care se bucur si care, toate, provin direct de la cei care-si impun planurile lor antihriste! $rintele $or(irie, ntrebat (iind de ctre staretul unei m&nstiri de ce n-a spus ceva lumii despre acest subiect al crtilor de identitate si al numrului ???, a dat urmtorul rspuns, n care e cuprins ntregul adevr/ iat cum explic printele de ce unii desconsider subiectul n cauz7 ##'i eu lupt pentru aceast problem, dar n mod di(erit! Am constatat c mintea omului, iubind patimile, este ntunecat si nevztoare! Asadar, orice as spune, pentru c mintea aceasta a omului e lipsit de lumin si nu vede, (iindc e ntunecat de patimi, cuvintele mele nu vor ajuta cu nimic! 9e aceea, toate e(orturile mele constau n a-l (ace pe om s nteleag c din cauza patimilor sale e orb si c de aceea e (iresc s nu vad! @ac acest lucru pentru a-l ndemna pe om s-si curete su(letul ca s poat vedea si singur toate c&te se nt&mpl n zilele noastre%! Aceasta este astzi o constatare obisnuit! 5edem teologi, duhovnici etc! care pe de o parte spun ##este%, iar pe de alta spun ##poate nu este%, art&nd ast(el, (r s se ascund, c ei nsisi sunt lipsiti de vederea duhovniceasc si c sunt purtati si ##dusi de valuri, purtati ncoace si ncolo de orice v&nt al nvtturii, prin nselciunea oamenilor, prin viclesugul lor, spre uneltirea rtcirii% (.(eseni 1,+1)! $rin aceast purtare si prin aceast conduit a lor, singurul lucru pe care-l reusesc este s se expun continuu pe ei nsisi si s dovedeasc n mod real c nu vd! '(intii nostri c&nd spuneau ##da% era ##da% si c&nd spuneau ##nu% era ##nu%! Adeverind acest lucru, Apostolul $avel scrie7 ##"redincios este 9umnezeu, c n-a (ost cuv&ntul nostru ctre voi da si nu% (II "orinteni +, +G)! Ast(el, ei nsisi, prin atitudinea lor, arat tuturor celor care i ascult c dau atentie cuv&ntului .vangheliei si toate c&te le scrie $rintele $aisie n cartea sa %$rinti atoniti si nt&mplri din Muntele Athos%7 ++

##9ac cumva cineva dintre noi, printii egumeni, este putin nevztor duhovniceste, s nu cerem supunere oarb de la clugri, ca s nu cdem cu totii n prpastie, asa cum scrie7 Hsi dac orb pe orb va cluzi, am&ndoi vor cdea n groapI% (Matei +4, +1)! $rintele $aisie, datorit su(letului su puri(icat si mintii sale cu totul limpezi si curate, a vzut toate c&te se nt&mpl! 9e aceea, (oaia sa care se numeste 'emne ale vremurilor-??? (vezi Ierom! Hristodulos Aghioritul, $rintele $aisie, p! +GG) scrie7 ##(!!!) n timp semnele apar (oarte limpezi/ H(iaraI de la Cruxelles, cu ???, a sorbit aproape toate statele n computer! "artea de identitate sau introducerea pecetii, ce altceva arat F%! 5edem cum toti se ocup numai si numai de introducerea numrului ??? n viata noastr si nu vorbesc deloc de lucrurile pro(etite care deja se mplinesc n zilele noastre si care sunt legate direct de promovarea acestui sistem economic mondial! Aici nu ne vom mai ocupa de subiect! Aceia dintre dumneavoastr care doriti s vedeti ce se nt&mpl exact, unde ne gsim si care sunt acele lucruri despre care su(letul curtit al printelui $aisie spune c se vd (oarte limpede, n timp ce noi nu le vedem, vor avea posibilitatea s le cunoasc n cartea care va aprea cur&nd si care se numeste7 %$ziti-v de rtcire%, carte a ieromonahului Hristodulos Aghioritul! Supunerea noastr trebuie s do$edeasc discern&m&nt $entru c 9omnul nostru Iisus Hristos respect ca nimeni altul libertatea persoanei umane si niciodat nu ne ncalc libertatea personal, va trebui s avem discernm&ntul necesar n ceea ce priveste aceast tem delicat pe care o analizm mai departe, (iindc am vzut nelinistea unor (rati ai nostri care, ascult&nd c&teodat vreun patriarh, vreun episcop sau vreun duhovnic, spun&ndu-le ceva ce nu consun cu traditia noastr ortodox, se ntreab dac trebuie s asculte sau nu, av&nd n vedere c acestia poart un grad n ierarhia preoteasc! ;rebuie s ntelegem toti (oarte bine c toti oamenii avem o calitate, pe care bine nteles o acceptm de bunvoie si n libertate7 suntem toti robi ai 9omnului nostru Hristos! 'i patriarhul, si arhiepiscopul, si episcopul, si diaconul, si clugrul, si mireanul, toti suntem robi ## ndatorati% a asculta cuv&ntul lui 9umnezeu! 'i toti uniti alctuim mpreun cu capul, care este Hristos, trupul Cisericii! Asadar, 9umnezeu a r&nduit s (im toti mpreun uniti cu .l! .l s (ie capul, iar noi toti s (im mdularele trupului, ntr-o unire de nedes(cut/ adic un membru s depind n totalitate de cellalt, ceea ce nseamn c dac un singur mdular su(er, atunci s su(ere ntreg trupul! 9umnezeu a r&nduit ca un mdular, desprtit de trup, s nu poat exista de unul singur/ si acest lucru l-a (cut bunul 9umnezeu ca s ne uneasc cu dragostea desv&rsit! Aducem aici un mic exemplu7 patriarhul, care este cel dint&i n ierarhia robilor Bui, nu poate sv&rsi de unul singur ;aina '(intei .uharistii, ci e nevoie oblig atoriu s (ie de (at cel putin nc un membru de r&nd al Cisericii/ si se arat generozitatea lui 9umnezeu, (aptul c a r&nduit ca un singur mdular s aib absolut nevoie de cellalt si s depind unul de altul! Apostolul $avel analizeaz (oarte bine (aptul c suntem ##trupul lui Hristos si mdulare (iecare n parte% (I "or! +,, ,:)! Asadar, toti robii din ierarhia Cisericii de la gradul cel mai nalt, al patriarhului, si p&n la gradul cel mai mic, al mireanului, au o singur datorie7 s se supun si s asculte n mod absolut de cuv&ntul lui 9umnezeu! 'ingura di(erent care exist este aceea c gradele superioare ale ierarhiei Cisericii si-au asumat lucrarea de a transmite cuv&ntul lui 9umnezeu spre gradele in(erioare, si acest lucru pentru c 9umnezeu, asa cum se spune7 ##)u este 9umnezeu al neor&nduielii, ci al pcii%, "are voieste ##ca toate s se (ac cu cuviint si dup r&nduial% (I "orinteni +1,--,1*)! ;rebuie ns s ntelegem (oarte bine c, n ciuda (aptului c exist o ierarhie a robilor Cisericii care sunt obligati s (ie str&ns legati si uniti cu "apul, totusi, pentru c ei sunt robi, dar triesc n libertate, n orice moment vor dori pot re(uza cuv&ntul 9omnului nostru si (olosi propria lor judecat si pot urma propria lor voint! Aici ncepe problema, pentru c, n timp ce aparent sunt robi ai lui 9umnezeu, de (apt servesc propria lor voint, (c&nd uz de propria lor judecat! ' vedem ce ne spune 9omnul despre ceea ce trebuie s (acem n acest caz7 $e c&nd 9omnul Hristos se a(la pe pm&nt mpreun cu ucenicii si cu Apostolii 'i, la un moment dat i-a ndemnat s (ie atenti la nvttura (ariseilor/ si aceasta pentru a distinge dac ei caut cu adevrat cele ce sunt ale lui 9umnezeu! Atunci a spus7 ##"rturarii si (ariseii au sezut n scaunul lui Moise/ deci toate c&te v vor zice vou, (aceti-le si pziti-le/ dar dup (aptele lor nu (aceti, c ei zic, dar nu (ac% (Matei ,-, ,--)! ' vedem aici, cu +,

luare aminte, ce spune Hristos7 ##"rturarii si (ariseii au sezut n scaunul lui Moise%! "u aceste cuvinte 9omnul nostru (ace cunoscut ucenicilor 'i c scaunul pe care sezuse mai nainte proorocul Moise si din care nvta poporul cuv&ntul lui 9umnezeu ca reprezentant al Bui l luaser acum crturarii si (ariseii, oameni plini de ipocrizie! "u toate c scaunul si l-au nsusit oameni plini de patimi, Hristos nu i ndeamn totusi pe ucenicii 'i si nici poporul s plece de l&ng acest (el de nvttori si nici nu-i ndeamn s nu-i asculte, ci i s(tuieste n (elul urmtor7 ##;oate c&te v vor zice vou, (aceti-le si pziti-le%! ' (im cu luare-aminte la ceea ce le spune7 %"ele ce v spun s pziti, s pzitiE%! 5edem c Hristos 9omnul nostru, pentru c ei se gsesc ierarhic pe scaunul lui Moise, nu ne-a dat porunc s ascultm de ce este al lor, adic de produsul propriei lor ratiuni si g&ndiri, adic de ceea ce izvorste din criteriile lor interesate! )e-a dat porunca s-i ascultm numai n ceea ce ne spun s pzim! "uv&ntul ##a pzi% se re(er la tot ceea ce 9omnul ne-a spus s mplinim sau tot ceea ce e scris n '(&nta 'criptur (sau tot ceea ce a (ost legiuit de $rintii Cisericii prin sinoadele ecumenice)! .i, asadar au datoria de a asculta cuv&ntul lui 9umnezeu si, prin urmare, de a ne ndemna pe noi s-l pzim! 9ac ei, ca robi ai lui 9umnezeu, a(l&ndu-se n libertate, nu vor voi s dea ascultare anumitor lucruri, vor (i liberi s nu dea ascultare, suport&nd ns toate consecintele pe care le aduce cu sine apostazia, aceast neascultare si ndeprtare a l or de cuv&ntul lui 9umnezeu! )oi, (iindc suntem datori s ascultm numai poruncile 9omnului nostru, ntruc&t cei ce ne sunt superiori ierarhic nu ne ndeamn s pzim vreuna din poruncile 9omnului, nu suntem datori s-i ascultm/ dac am (i datori, cuv&ntul lui 9umnezeu ar spune7 toate c&te vi le spun vou s le (aceti, (aceti-le/ adic toate c&te vi le spun s le n(ptuiti, n(ptuiti-le! 9impotriv, nu numai c nu trebuie s ascultm de prerile lor, dar Apostolul $avel este mult mai aspru si spune7 ##"hiar dac noi sau un nger din cer v-ar vesti alt .vanghelie dec&t aceasta pe care v-am vestit-o - s (ie anatema E% (0alateni +, G)! 9omnul nostru, "are dup nvierea 'a i-a trimis pe Apostoli la captul lumii, nu le-a dat porunc s mearg si s-i nvete pe oameni nvtturi di(erite, porunci omenesti, cuvinte (rumoase teologice si povesti (rumoase! 9ou sunt poruncile pe care le-a dat lor, spun&nd7 ##9rept aceea, merg&nd, nvtati toate neamurile, (+) botez&ndu-le n numele ;atlui si al @iului si al ' (&ntului 9uh, (si ,) nvt&ndu-le s pzeasc toate c&te v-am poruncit vou% (Matei ,G, +8-,*)! (' lum aminte aici ce porunc d Apostolilor!) 5edem, asadar, c cea dint&i porunc este de a-i boteza pe credinciosi, pentru a se slslui 9umnezeu nsusi n cei botezati si c cea de-a doua este de a-i ndemna pe credinciosi s pzeasc toate c&te .l a dat porunc s (ie pzite! $rin urmare, '(intii Apostoli si apoi urmasii lor, patriarhii, episcopii, preotii, teologii si asa mai departe, nu pot s-i nvete pe oameni ceea ce le spun propriile lor g&nduri c e corect sau ceea ce ei nsisi cred c trebuie s (acem n (iecare situatie! @ie cineva patriarh, arhiepiscop, duhovnic, preot, diacon, clugr sau mirean, este obligat s ne transmit cuv&ntul lui 9umnezeu, s(tuindu-ne anume s pzim poruncile 9omnului nostru7 ##"ci nu ne propovduim pe noi nsine, ci pe Hristos Iisus, 9omnul, iar noi nsine suntem slugile voastre, pentru Iisus% (II "orinteni 1, 4)! Asa trebuie s avem o ascultare plin de discernm&nt,la care putem ajunge numai prin umilint adevrat! 9e asemenea, trebuie ca toti robii lui 9umnezeu, indi(erent de gradul pe care-l au n ierarhie prin iconomia lui 9umnezeu, s (ie uniti prin ascultare cu "apul Cisericii, "are este 9omnul Iisus, pentru c, dac un singur mdular e tiat, acest (apt aduce ##neor&nduial% n tot trupul, iar acest membru va da socoteal pentru dezordinea pe care o va crea! ;ermin&nd cuv&ntul 'u, 9omnul a spus7 ##9ar dup (aptele lor nu (aceti, c ei zic, dar nu (ac% (Matei ,-, -)!Aici ne putem minuna de mretia dragostei lui 9umnezeu, "are ne ndeamn s pzim tot ce ei ne spun s pzim, nu ns s si (acem ce (ac ei, pentru c pre(c&ndu-se, ei vor spune, dar nu vor n(ptui! Aici 9omnul nostru Hristos ne arat c nu trebuie s-i judecm, si (aptele lor viclene s nu devin cauz a deprtrii noastre de .l/ ne spune c trebuie s pzim cu credint ceea ce ne spun s pzim, indi(erent dac ei nsisi n esent nu-B slujesc, nici nu-B iubesc, ci sunt nevoiti de scaunul pe care sunt asezati s se pre(ac, ndemn&ndu-ne s pzim poruncile Bui! 9eosebind acum voi nsiv adevrul, vedeti ce veti (ace, dac7 +! un episcop v spune7 ##Cunii mei copii, 9omnul nostru Hristos ne-a pro(etit n capitolul +- al Apocalipsei c va veni cineva care ne va impune s acceptm semnul cu numrul ??? pe m&n sau pe (runte! Bucrul acesta nu trebuie s-l acceptm, pentru c vom (i os&nditi pe veci si, ca s nu-B m&hnim pe Hristos, nu trebuie s-l acceptm nici pe cartea de identitate, nici pe +-

vreun card si nici s votm proiectul de lege prin care se va da puterea de a ni se impune acest numr, pentru c asa cum e scris Horicine te sileste s mergi cu el o mil, mergi cu el douI%! ,! <n alt episcop va sustine c7 ##;oate acestea sunt prostii! )ici un numr ??? si nici un semn exterior nu v va vtma! )u v ocupati de asta, acceptati-l ca s v (aceti treaba si nu mai ascultati toti (anaticii si pe toti care vd pretutindeni numai demoni%! "red c din acest exemplu (iecare dintre voi i poate distinge pe aceia care l iubesc si i slujesc lui 9umnezeu si care au grij de propria voastr m&ntuire, si pe ceilalti, interesati numai ##s (ie vzuti de oameni% (Matei ?, 4) si care v nsal, voind s se arate buni (at de voi si s-si justi(ice atitudinea lor de apostati, de ntoarcere de la Hristos, urm&nd s-si triasc viata asa cum le e lor mai bine, pentru a se sluji pe ei nsisi si nu pentru a-B sluji pe Hristos! $entru cei din urm, s nu uitm c e valabil si ce spune Apostolul $avel/ ##@iindc toti caut ale lor, nu ale lui Iisus Hristos% (@ilipeni ,, ,+)! In =rtodoxie, nici un pap nu B-a nlocuit pe 9omnul nostru Hristos prin in(ailibilitatea sa! $rin urmare, dac vedem c cineva nu caut cele ale lui 9umnezeu, avem at&tia alti buni episcopi si preoti etc! care le caut pe cele ale lui Hristos si putem s-i ascultm pe ei spun&ndu-ne ce trebuie s pzim! Apostolul $avel, ntr-un asemenea caz, s(tuia asa7 ##Iar de nvat cineva alt nvttur si nu se tine de cuvintele cele sntoase ale 9omnului nostru Iisus Hristos si de nvttura cea dup dreapta credint!!! deprteaz-te de unii ca acestia% (I ;imotei ?, -, 4)! "restinii, d&ndu-si seama c au nceput s apar unul unul c&te unul ##semnele%, se gsesc, asa cum ne gsim noi toti, n situatia di(icil n care se gsea si $ilat, care n timp ce avea n (ata lui ntreg Adevrul, se ntreba7 ##"e este adevrul% (Ioan +G, -G)! Multi (rati ai nostri sunt nelinistiti si se ntreab pe bun dreptate n legtur cu multe din aceste chestiuni si n special cu subiectul crtii de identitate electronice! Intr-o zi, un grup de patru tineri discuta despre cartea de identitate si (iecare avea c&te o prere di(erit! Asadar, spuneau7 - .u m-am s(tuit cu duhovnicul meu si mi-a spus c nu trebuie s primim cartea aceasta de identitate - a spus cel dint&i! 'igur, ca o dovad mi-a adus (oaia printelui $aisie! - Mie mi-a spus duhovnicul c sunt ##ridicole% toate aceste lucruri si c numai cartea de identitate nu m poate vtma n vreun (el, a spus al doilea! - 9uhovnicul meu mi-a spus c dac primesc cartea de identitate si pun peste ea o cruce, n-o s-mi poate (ace ru, a spus al treilea t&nr! - .u l-am ntrebat pe duhovnicul meu si mi-a spus c el nu se ocup cu Antihristul, ci cu Hristos si m-a s(tuit s (ac si eu la (el, a completat cel de al patrulea! 9up toate acestea, tinerii se ntrebau cu nedumerire dac ar trebui s asculte de duhovnicul lor, si dac da, atunci ce se nt&mpl c&nd duhovnicii au preri di(erite si, mai mult dec&t at&t, cu totul contrarii una (at de cealalt! Mai apoi m-au ntrebat si pe mine si le-am spus c (iecare trebuie s asculte de duhovnicul lui p&n atunci c&nd buna noastr maic Ciserica, prin ierarhia ei, se va pronunta si va conduce lupta aceasta, pentru c atunci se vor risipi si norii cei ntunecati! <nii (rati ai nostri spun c anumiti preoti si exprim, siguri de ce spun, prerile si c le si public n crti, devenind ast(el public di(erenta de preri, cu urmtorul rezultat7 dac cineva se a(l n adevr, atunci se va mprtsi de acest adevr mult lume, dar dac acesta nu se a(l n adevr, mult lume se va sminti! Ciserica noastr spune c nu o s (ie cuprinsi de htisuri si nici nu se vor rtci toti cei care vor avea grij ca mintea lor s (ie plin de r&vn, curat si de trezvie, cu ajutorul '(intelor ;aine si al ascultrii duhovnicesti! Ciserica noastr iubitoare ne nvat c '(&ntul 9uh este <nul si c pentru (iecare problem are o singur& prere si o singur voint! 9in acest motiv este imposibil ca (irea 'a cea bun s-i ##in(ormeze% n legtur cu una si aceeasi tem pe cei patru preoti, reprezentantii Bui, pe (iecare n mod di(erit! Aceasta se datoreaz (iresc (aptului c nainte de a ne dedica pe noi nsine slujirii lui 9umnezeu, nu ne-am ngrijit at&t c&t trebuia pentru curtirea su( letului nostru! 9ac (iecare duhovnic si-ar (i lepdat propria lui voint si propria lui prere, ne-am (i unit toti n <nul Hristos, "are este Adevrul cel adevrat, si am (i lsat ast(el harul s lucreze si am nvta toate c&te .l +1

##ne-a poruncit%! Asadar, nu trebuie s ne nstrinm atunci c&nd ne a(lm n (ata unei multitudini de preri, ci bine ar (i s avem n vedere porunca Apostolului7 ##)u v lsati (urati de nvtturile strine cele de multe (eluri/ cci bine este s v ntriti prin har inima voastr% (.vrei +-, 8)/ si c&t vom putea, s ne mprtsim de '(intele ;aine, ca s se lumineze mintea noastr ##s nu mai (im copii dusi de valuri, purtati ncoace si n colo de orice v&nt al nvtturii, prin nselciunea oamenilor, prin viclesugul lor spre uneltirea rtcirii% (.(eseniA, +1)! $&n c&nd maica noastr Ciserica, prin preacucernica ei ierarhie si va conduce ca un bun pstor turma, si credem c acest lucru se va nt&mpla cur&nd, ##tu ns rm&i n cele ce ai nvtat si de care esti ncredintat, deoarece stii de la cine ai nvtat, si (iindc de mic copil cunosti '(intele 'cripturi, care pot s te ntelepteasc spre m&ntuire, prin credinta cea ntru Hristos Iisus% (II ;imotei -, +1-+4)! !ine nu este teolog ' Intr-o revist s-a reprodus un text publicat de o alt revist, care, dup ce a (ost citit, i-a scandalizat pe (oarte multi crestini! 5om prezenta aici c&teva puncte ale acestui articol, pentru a constata (iecare c sunt aspecte inacceptabile pentru =rtodoxia noastr! Asadar, acolo scrie7 +! ##;rebuie s subliniem c nu sunt teologi toti cei care identi(ic Antihristul cu ???%! 3evista n cauz, republic&nd articolul, arat c nu cunoaste si c dispretuieste ntru totul textele s(inte ale 'cripturii noastre, cu impietate spun&nd ##c nu sunt teologi (de 9umnezeu cuv&nttori)% at&tia si at&tia s(inti ai Cisericii noastre care ne-au lsat prin traditie scrieri si opere (oarte pretioase, unde s-au pronuntat n legtur cu tema noastr/ s pomenim numai c&tiva7 '(&ntul .(rem 'irul, '(&ntul Irineu episcop al BLonului, '(&ntul Andrei episcopul )oii "ezareei, '(&ntul Ipolit pap al 3omei, '(&ntul Areta episcopul )oii "ezareei si at&tia alti s(inti ai Cisericii noastre! =are nu se rusineaz necredinciosii s spun c s(intii nostri ##nu sunt teologi (de 9umnezeu cuv&nttori)% F ()oi, consider&nd aceast necinstire adus '(intilor o necinstire a propriei noastre persoane, le spunem c numai prin (aptul de a dispretui, de a desconsidera si de a necinsti pe s(intii nostri si de a se considera teologi pe ei nsisi arat n ochii tuturor cderea duhovniceasc pe care au su(erit-o, potrivit cu legea duhovniceasc, care spune7 ##=ricine se nalt pe sine (mai presus de s(intii nostri) se va smeri% (Buca +G, +1)! ,! Acelasi articol arat c autorul nu cunoaste absolut deloc pozitia Cisericii lui Hristos si, prin extindere, nici pe cea a '(&ntului 'inod, care ca o Maic, prin circulara sa, a (cut apel si printre altele a explicat (iecruia c7 ##Ast(el, cu durere observm c progresul civilizatiei n domeniul aplicatiilor electronice s-a legat asa cum nu trebuia de numrul ???, care se (oloseste ca numr principal de cod n respectiva tehnologie! 'e spune n mod limpede n '(&nta "arte a Apocalipsei c numrul acesta este num rul Antihristului!!! 'i, prin urmare, nu e cu putint ca un crestin s (ie indi(erent atunci c&nd constat introducerea voit si sistematic a acestui numr n viata sa/ si n viata natiunii elene, care este aproape n ntregimea ei crestin si ortodox% ((ragment din circulara nr! ,?,?>: aprilie +88: a '(&ntului 'inod)! Ba s(&rsit, ne ntrebm7 redactorul articolului n cauz si revista care l-a republicat (ca pe un ##rspuns% E), ei nsisi ##au (ost strini n Ierusalim si nu cunosteau cele din cetate% (Buca ,1, +G), sau au proclamat vreo biseric a lor, spun&nd numai ceea ce n mod arbitrar judec ei nsisi singuri a (i corect F Alt(el, nu se explic atitudinea lor! '(&nta "omunitate de la '(&ntul Munte Athos, prin circulara nr! 4 din +G martie +88- mrturiseste (oarte clar c7 ##@r nici o ndoial, se pregteste terenul pentru pecetea nesu(erit, ur&t si antihrist a lui ???%! Asadar, autorul articolului si redactorul revistei, dac sunt constienti de ceea ce (ac, numai at&t se cuvine s (ac7 reconsid er&ndu-si prerile, s le cear iertare cititorilor si s se adune n jurul pozitiilor ortodoxe ale Cisericii noastre, smerindu-si g&ndirea, care e mai degrab tru(as, si s cumpneasc si s socoteasc bine cele spuse de (ericitul $rinte $aisie, cel care a spus si a scris7 ##M uimesc E )u-i pun pe g&nduri toate aceste (apte si nt&mplri F 9e ce nu pun (ie un semn mcar de ntrebare la interpretrile creierului lor F 9ac ajut Antihristului pentru pecete, cum oare nu vor t&r si alte su(lete spre pierzanie F Asta se ntelege de la sine, pentru c este scris7 ##(!!!) ca s duc n rtcire, dac se poate, pe cei alesi% (Marcu +-, ,,)! 5or (i dusi n rtcire cei ce vor interpreta aceste lucruri numai cu mintea lor%!

(e ce $om fi os&nditi pentru semn ' In acelasi articol amintit putem citi7 ##)ici un semn nu ne va duce n iad, dec&t lepdarea de Hristos si lipsa de iubire! @r voia noastr liber, nici un serrm (pecete) nu va actiona asupra noastr nici spre m&ntuire, dar nici +4

spre os&nd%! 9e asemenea si altii ne-au pus ntrebarea7 ##9e ce, dac vom avea un numr de cod pe m&n, vom (i pedepsiti si trimisi n iad F% Ii ntrebm si noi pe cei care spun c doar lepdarea de Hristos aduce dup sine os&nda7 dac 9omnul nostru Hristos n-ar (i spus c7 ##9e cel ce se va lepda de Mine naintea oamenilor si .u M voi lepda de el naintea ;atlui% (Matei +*, --), ci ar (i zis7 ##"hiar de v veti lepda de Mine n (ata oamenilor, nu conteaz, ajunge ca nluntrul vostru s nu v lepdati, cci .u oricum tot v voi duce n rai%, atunci ar mai (i (ost lepdarea un act care s aduc os&ndirea F @iresc, ne veti rspunde7 )u, deoarece atunci n-ar mai (i (ost legiuit acest lucru de ctre Begiuitor! Acelasi lucru se pare c-l spune si Apostolul $avel7 ##"ci (r lege, pcatul era mort% (3omani :, G) si ##unde nu este lege, nu este nici clcare de lege% (3omani 1,+4) si, de asemenea7 ##prin Bege vine cunostinta pcatului% (3omani -, ,*) (cunoastem pcatul si devenim constienti de el numai dup ce e dat legea mpotriva lui)! Ast(el e alungat nestiinta si pctosul nu mai are putinta de a se dezvinovti! Ast(el, acceptm (aptul c nu lep darea n sine este actul care aduce pedeapsa, ci nclcarea unei porunci date de 9omnul Hristos si care a (ost r&nduit s aib urmri vesnice (Matei ,4, 1+-1?)! )erespectarea poruncilor are urmrile# cuvenite! $entru pzirea acestor porunci, pe care nesocotindu-le cineva are de su(erit vesnic desprtirea de 9umnezeu, mii si mii de oameni si-au sacri(icat viata din iubire (ierbinte pentru Hristos! ;oti acestia sunt cetele de martiri si de mrturisitori ai credintei noastre care, dac 9omnul n-ar (i legiuit ca urmare a lepdrii os&nda vesnic a iadului si desprtirea su(letului de 9umnezeu, poate nu si-ar mai (i jert(it viata! 9ar din dragoste pentru .l, chiar dac lepdarea n-ar (i adus dup sine os&nda iadului, de .l tot nu s-ar (i lepdat! ' vedem acum ce-a r&nduit 9omnul n legtur cu tema pecetii, care sunt urmrile pe care le vom suporta, nesocotindu-I poruncile si de ce le vom suporta! 9omnul nostru Hristos a spus c oricine se va lepda de .l va merge n iad si va (i pedepsit! <nora poate li se va prea c e aspru pentru o simpl discutie n care ne lepdm de .l s suportm n consecint caznele vesnice! 9e aceea i ndemnau unii pe mucenici ca s evite martiriul, s se lepede de Iisus n a(ar, dar nluntrul lor s cread n .l! Mucenicii ns le-au rspuns c sunt mai ri dec&t prigonitorii lor, pentru c aceia i lipseau de viata aceasta trectoare, pe c&nd acestia ncearc s-i lipseasc de viata cea vesnic! 9omnul a prezis acum ,*** de ani c va veni cineva care va impune un sistem mondial de negot la care, ca s participe cineva, va trebui s aib un semn pe m&na dreapt sau pe (runte! 9omnul a lsat pentru motive pe care le cunoaste prea nteleapta Bui Mudecat ca7 ##"ine se nchin (iarei si chipului ei si primeste semnul ei pe (runtea lui, sau pe m&na lui, va bea si el din vinul aprinderii lui 9umnezeu, turnat neamestecat, n potirul m&niei sale, si se va chinui n (oc si pucioas, naintea s(intilor ngeri si a Mielului! 'i (umul chinului lor se suie n vecii vecilor! 'i nu au odihn nici ziua, nici noaptea cei ce se nchin (iarei si chipului ei si oricine primeste semnul numelui ei% (Apocalipsa +1, 8-++)! )e explic asadar n 'criptur (oarte limpede c, dac ne nvoim cu acest sistem si ne lsm nsemnati, urmarea acestui consimtm&nt va (i pedeapsa vesnic a iadului! Acum s vedem din ce motiv aceast pecete este considerat lucrare aductoare de pedeaps! "&nd noi, crestinii, suntem botezati si suntem unsi n numele 9omnului nostru Iisus Hristos cu '(&ntul Mir, chiar dac suntem unsi n exterior, pe trup, de ctre preot, aceast ungere lucreaz asupra su(letului nostru ntr-un mod tainic si duhovnicesc si mijloceste ptrunderea harului $reas(&ntului 9uh, ceea ce nseamn c 9umnezeu Insusi intr n noi/ ast(el, n mod o(icial suntem socotiti robi ai "elui <nuia-)scut, ai 9omnul nostru Iisus Hristos! '(&ntul Ioan 9amaschinul spune7 ##<ntdelemnul Cotezului este nteles ca o vestire a <ngerii si ne (ace pe noi unsi si ne vesteste prin '(&ntul 9uh mila lui 9umnezeu% (c(! 9ogmatica, vol! +, ed! "redinta ortodox, p! 11?)! 5edem asadar c prin simpla (olosire exterioar a '(&ntului Mir se mplineste marea ;ain n lume, se ntemeiaz mprtia lui 9umnezeu nluntrul omului! 'i asa cum 9umnezeu a lsat prin aceast simpl ungere pe dina(ar cu untdelemn s se mplineasc marea ;ain, s ne unim tainic cu 'ine, tot .l nsusi a lsat ca prin acest semn exterior s se stearg propria Bui pecete si s ne desprtim pe veci de .l! 5edem, de alt(el, c '(&nta noastr Ciseric ne nvat s (acem pe trup simbolul si semnul '(intei "ruci! @c&ndu-ne semnul '(intei "ruci, ne aprm ca si cu un zid de orice ru, iar demonii sunt alungati! )u e doar un simbol exterior lipsit de important, ci are in(luent duhovniceasc! 'i acest mare eveniment l-a lsat 9umnezeu s se mplineasc printr-o (olosire exterioar! 5edem apoi cum 9umnezeu porunceste pro(etului Moise s ntind m&inile n asa+?

(el nc&t s (ormeze semnul "rucii, si c&t vreme trupul lui (ormeaz semnul "rucii, dusmanii sunt pusi pe (ug, dar atunci c&nd le coboar, israelitii s unt nvinsi! Asa cum spune '(&ntul Ioan 9amaschinul, ##simbolurile care se vd sunt ale unor lucruri vzute doar cu mintea%! ' revenim la tema noastr7 primirea acestui semn dat oamenilor va avea sensul acceptrii unui stp&n si domn strin! $entru c, n timp ce Cotezul si Mirungerea se (ac n numele 9omnului nostru Iisus Hristos, acest semn se leag de numele sau de numrul numelui Antihristului! Iar din versetul7 ##Aici este ntelepciunea! "ine are pricepere s socoteasc numrul (iarei/ cci este numr de om! 'i numrul ei este sase sute saizeci si sase% (Apocalipsa +-, +G) vedem c nu e vorba de un simplu simbol exterior si de un semn gravat sau de un numr nt&mpltor, ci de acceptarea de bunvoie (pentru cei care-l accept) a unui stp&n strin, a Antihristului, si de nstrinarea noastr automat si vesnic de singurul si adevratul nostru 9omn! 9umnezeu, asadar, nu pedepseste pe nimeni, noi singuri, de bunvoie, acceptm chinul nostru vesnic, pun&ndu-ne pe noi nsine n slujba diavolului si supun&ndu-ne lui! Acest semn l primeste cineva prin liber voie/ n primul stadiu, la un anumit moment, c&nd si legal este cons(in tit si intr ncet, ncet n viata noastr/ si n stadiul (inal, c&nd prin atitudinea noastr nepstoare vom lsa s ni-l impun si vom ajunge n punctul culminant al unei dileme (inale7 ori '(&nta <ngere n numele 9omnului nostru Iisus Hristos, ori semnul cu numrul numelui (iarei! 'i atunci (iecare va (ace alegerea sa potrivit cu7 ##)ici o slug nu poate s slujeasc la doi stp&ni! @iindc sau pe unul va ur si pe cellalt l va iubi, sau de unul se va tine si pe cellalt l va dispretui! )u puteti s slujiti lui 9umnezeu si lui mamona% (Buca +?, +-) (cci este vorba despre mamona la modul propriu, dac prin acest semn cineva der la acest sistem economic mondial)! .sential, asadar, nu este numrul ???! Acest numr este pur si simplu un element n plus pentru a ne trezi! "eea ce nu vrea 9umnezeu de la noi este s ne nvoim s revindem diavolului libertatea pe care .l ne-a druit-o prin s(intitul 'u s&nge, rscumpr&ndu-ne din blestemul legii! 9umnezeu nu ne vrea robi si nu doreste s artm supunere aceluia care va ncerca s ne pun pe m&na dreapt sau pe (runte semnul stp&nirii lui si s ne ntoarc la epoca n care stp&nii si recunosteau sclavii dup tatuajul de pe trup! 3edm mai jos un text care a aprut n ##Nashington ;imes% din ++ octombrie +88-, sub titlul ##;atuajul national de nalt tehnologie% si care arat c sunt adev&rate toate c&te se spun7 ##.ste vorba de H'mart"ardI, adic de cardul inteligent pe care vrea s-l impun presedintele "linton! A (ost (abricat de societatea HHughes Aircra(t "ompanLI si oricine l are nu-l va pierde niciodat, a spus "linton E . vorba de un transponder implantat n corpul omenesc cu seringa! "e este un transponder F .ste un nou termen tehnic (ormat din dou cuvinte7 transmiter (emittor) si responder (receptor)! ;ransponder-ul primeste semnale de unde radio de la un anumit emittor, le ampli(ic si le transmite pe o alt (recvent unui receptor E Acest microcipulet introdus cu o sering este cel mai genial, cel mai sigur, cel mai ie(tin, cel mai (iabil, trec&nd toate testele cu succes si este prin toate acestea o (oarte bun metod de recunoastere a persoanelor, (olosind unde radio! Mrimea lui nu depseste mrimea unui bob de orez, si pur si simplu se pune sub piele%!O !are subiect are nt&ietate ' Ii auzim pe multi, voind s-si impun propria lor lupt pentru o cauz, c declar ncontinuu7 ##Acest subiect de care ne ocupm este major si trebuie s-i dm nt&ietate E% )atural, ascultm multe lucruri despre (oarte multe subiecte, de la cele de cea mai mic important p&n la cele de important major, cum este si cel al ecumenismului! "eea ce putem spune cu toat certitudinea este urmtorul lucru7 toate problemele rsar dintr-o singur rdcin care, acoperit de pm&nt rm&ne nevzut, dar care ne (ace s ne desprtim, ocup&ndu-ne (iecare cu miile de ramuri care ies din ea! 'i, mai ales, ne (ace s ne certm ntre noi si s uitm ast(el complet de rdcin! .ste trist lucru s ne tulburm, lupt&nd mpotriva tuturor acelora care contribuie cu orice chip la ecumenism - si contribuie ru - si s nu luptm ca s smulgem rdcina pe care, dimpotriv, o si udm si o si ngrsm! (In cartea cu titlul %$ziti-v de rtcire%, veti avea posibilitdtea s cunoasteti izvorul ecumenismului si cine bea ap din ace st izvor ca, ast(el, devenind constienti de problem, dac vrem, s luptm mpotriva ei si s o lovim la rdcin si nu n ramuri! "&nd cineva vrea s dr&me un zg&rie-nori nu se duce la etajul +-* si ncepe s dr&me etaj cu etaj, pentru c ar muri, iar acel zg&rie-nori ar rm&ne tot la locul su! 9ar dac-i va pune explozibil la temelie, n cinci minute si va atinge scopul!) Aceia care ne creeaz toate problemele, +:

vz&ndu-ne c luptm n diverse chipuri mpotriva lor, au hotr&t c, pentru a-si atinge scopul, nu exist alt solutie dec&t s ne aserveasc/ si au gsit acest mod electronic, desv&rsit pentru puterile omenesti! Acum judecati si singuri, o dat ce vom deveni robii unei ##autoritti% necunoscute, vom mai putea lupta oare mpotriva tuturor celorlalte pe care vor (i avut grij s le impun prin lege, de vreme ce oricine se va opune va (i pedepsit si urmrit zi si noapte, (r odihn! Asadar, v-ati ntrebat ce ati putea (ace a(l&nd c ecumenismul este dirijat de <. n scopul convergentei religii lor si al di(erentelor de dogm, n perspectiva superstatului unitar, urm&nd s (abrice un cettean european unitar, (r dezbinri nscute din convingeri religioase si (r di(erente de dogm F 5 in(ormm c nu veti putea (ace absolut nimic! 5om (i nevoiti s urmm ordinele <. si s ne con(ormm! Alt(el, vom (i acuzati c suntem nationalisti si c reanimm patimile religioase din .vul Mediu, de vreme ce, potrivit argumentelor lor, vom (i socotiti un pericol pentru interesul public si national! Iar acordul 'chengen a avut grij s cuprind toate aceste cazuri n obiectivele sale! At&t am vrut s v spunem aici, iar cel ce voieste s priceap, s priceap E "ine nu ntelege e nevoit s aib putin rbdare si va ntelege, numai c atunci va (i prea t&rziu! Bsm judectii dumneavoastr ierarhizarea problemelor si stabilirea priorittii (iecrui subiect! =ricare va (i prerea dumneavoastr, o vom respecta ntru totul, dup cum vom respecta prioritatea pe care o dati subiectului de care v ocupati! )oi pur si simplu dorim s ntelegeti c vrem s (iti liberi, ca s puteti lupta pentru aceast cauz!

!um $om proceda cu banii si cum $om m&nca ' .ste o ntrebare pe care o putem auzi adeseori pus de multe persoane, o ntrebare care se adreseaz tuturor! <nii se g&ndesc c vor supravietui (r s aib contact cu acest sistem economic, iar altii vor s ncerce s vad, prevz&nd anii grei care vor urma, dac nu cumva pot urma pilda dreptului Iosi( n .gipt c&nd a (ost nstiintat c vor urma : ani de (oamete si a str&ns alimente pentru a avea la nevoie! Ba nceput putem constata c avem o strategie ##bun% E 9ar, chiar nainte de a ncepe rzboiul cu ##turcii%, ne ngrijim s avem un loc unde s ne ascundem si s avem ce m&nca! Adic i ajutm de la nceput pe propriii nostri dusmani, cum nu-i ajut nimeni altcineva, spun&nd7 ##Incercati s (aceti ce vretiE )oi am luat deja hotr&rea c ne veti nvinge E% 9e la nceput se vede ce moral sczut avem, lucru pe care nu-l nt&lneste nimeni, nici mcar la jocurile sportive! Asa cum la baschet sportivii unei echipe, chiar si atunci c&nd pierd cu di(erent de +* puncte si mai au -* de secunde p&n la s(&rsitul m eciului, nici atunci nu depun armele! "a duhovnic nu pot s-mi spun aici propria mea prere, dar sunt dator s v spun ceea ce ne-a poruncit 9omnul Iisus s (acem! 9omnul Iisus ne-a dat ca prim porunc7 ##"utati mai nt&i mprtia lui 9umnezeu% (Matei ?, --)! Atunci c&nd noi artm ascultare si cerem mai nt&i de toate s mprteasc Hristos n su(letul, n mintea si, prin urmare, si n (amiliile noastre si, prin extindere, n orasul nostru si n tara noastr, atunci bunul 9umnezeu ne-a (gduit (si nu exist nici o posibilitate s se nt&mple alt(el) c toate cele de care avem nevoie ni le va da .l! 9e aceea a spus c7 ##;oate acestea se vor aduga vou% (Matei ?, --)! 9e alt(el, e logic, ntruc&t dorim ##s (im mprtiti% de .l si, prin urmare, s (im robii Bui! Hristosul nostru si ia asupra-'i s aduc tot ce are nevoie cel care lucreaz numai pentru .l, mai nainte chiar ca acesta s aib nevoie7 ##'tie dar ;atl vostru cel ceresc c aveti nevoie de ele% (Matei ?, -,), si pentru aceasta a spus7 ##9e aceea zic vou7 )u v ngrijiti pentru su(letul vostru ce veti m&nca% (Matei ?, ,4)! "a s ne dea s ntelegem c-B intereseaz ce vom m&nca, a spus7 ##$riviti la psrile cerului, c nu seamn nici nu secer, nici nu adun n jitnite, si ;atl vostru cel ceresc le hrneste! =are nu sunteti voi cu mult mai presus de ele F!!! 9eci, nu duceti grij, spun&nd7 "e vom m&nca ori ce vom bea, ori cu ce ne vom mbrca! (!!!) 'tie doar ;atl vostru "el ceresc c aveti nevoie de ele% (Matei ?, ,?--,)! ;rebuie, asadar, s (acem ascultare 9omnului Hristos si s vrem din toat inima noastr s mprteasc .l n noi, n (amilia noastr, n orasul nostru, n patria noastr si s respingem si s ne mpotrivim la orice alt(el de mprtie care ni se impune prin patimi nuntrul nostru si n chip (elurit n (amilia noastr, n orasul nostru, n tara noastr! Imi nchipui c ati nteles ce vreau s spun, pentru c, dac ne vom smeri si vom cuta mprtia lui 9umnezeu, pentru toate aceste lucruri nu trebuie s ducem grij! Aceasta este treaba lui 9umnezeu si nu v a exista niciodat nici o problem! $ro(etul 9avid adevereste, d&ndu-ne spre pild experienta lui7 ##;&nr am (ost si am mbtr&nit si n-am vzut pe cel drept prsit, nici semintia lui cer&nd p&ine% ($salm -?, ,4)! # 9ac nu cutm, (ratilor, mprtia lui 9umnezeu, si cu nepsare vom lsa s se instaureze mprtia aceluia al crui numr al numelui este ???, atunci, n msura n care suntem nepstori, vom (i nevoiti s suportm si +G

consecintele nepsrii/ ast(el, de vreme ce (iecare si va asuma partea de rspundere care i se cuvine, va ridica pe umerii si povara cu neputint de ridicat a grijii pentru sine, pentru a constata apoi (oarte limpede ceea ce p&n acum nu stia7 ##@r de Mine nu puteti (ace nimic% (Ioan +4, 4)! "restinii si, n special, grecii, sunt oameni cu mare r&vn/ din acest motiv nu putem nici mcar concepe c ar (i cu putint a-si (ace g&nduri pentru ce vor m&nca n vremurile Antihristului, din moment ce, mai ales n perioade de pace, oameni tritori n lume stau de bunvoie n (ata vreunei cldiri a vreunui lider politic si (ac greva (oamei p&n la moarte/ si (ac acest lucru numai si numai pentru o ideologie lumeasc! )u putem crede c acestia au idealuri (pentru care se jert(esc) mai nalte dec&t cele ale crestinilor! 'ingura di(erent este aceea c crestinii, atunci c&nd se sacri(ic pentru 9omnul nostru Iisus Hristos, care este Adevrul, se sacri(ic cu bucurie (cci pe cel ce (ericit se d pe sine 9umnezeu l iubeste!!!)! Am putea justi(ica (aptul putinei credinte a unora dac cei care se las ## nsemnati% ar duce-o bine! 9impotriv, ns, din 'cripturi stim c loviturile Apocalipsei numai ei le vor primi7 ##'i (umul chinului lor se suie n vecii vecilor! 'i nu au odihn nici ziua, nici noaptea cei ce se nchin (iarei si chipului ei si oricine primeste semnul numelui ei% (Apocalipsa +1,++)! 9ac acum cineva nu doreste s se ncredinteze pe sine lui 9umnezeu, s-l asculte pe Alexandru cel Mare care, ntr-o zi, a gsit un soldat de-al su ascuns ntr-un tu(is si l-a ntrebat7 - "um te cheam F - Alexandru, a rspuns soldatul! - 'i de ce stai aici ascuns si n(ricosat F - $entru c mi-e (ric de lupt! Atunci Alexandru cel Mare, i-a rspuns7 - Ascult, soldatule, ori ti schimbi numele, ori ti schimbi tactica! <nii (rati ai nostri care, ntr-adevr, l iubesc pe Hristos si sunt hotr&ti s nu adere la acest sistem economic sistem care impune ca, pentru a putea (ace cineva tranzactii economice si operatiuni cu bani, s primeasc semnul cu numrul numelui aceluia - au prevederea s cumpere un domeniu ntr-o regiune ndeprtat si s construiasc acolo o csut, unde n anii aceia duc&ndu-se, nelegati de nimic, s planteze legume de grdin si s se ntretin! Aici din nou trebuie s v m&hnesc, trebuie ns s ntelegem precis ce va (i! 9e aceea va trebui s amintesc tuturor (ratilor nostri c, pentru a nu se aplica sistemul acesta n tara noastr, solutia e una singur7 lupta! 5oi explica de ce toate msurile de precautie nu vor avea nici o putere! 5eti (i nteles c mai nainte nc de a se (i votat bine legile si acordul care permite culegerea si prelucrarea in(ormatiilor, au avut grij s se impun (ormularul (iscal .-8, prin care declarm tot ce avem, unde se a(l, precum si toate bunurile noastre descrise n detaliu! $rin urmare, n aceast clip statul cunoaste cu exactitate tot ce posedm si unde anume se a(l! In acelasi timp ns, prin sistemul mondial de control, dup cum vedeti, se impoziteaz absolut orice! $entru a se justi(ica detinerea oricrui bun, posesorul trebuie s aib veniturile corespunztoare! Intruc&t nu vom adera la acest sistem, nu vom (i n stare s justi(icm posedarea vreunui bun mobil sau imobiliar si nici nu vom putea (ace (at obligatiilor noastre (iscale n momentul n care, asa cum a pro(etit si '(&ntul "osma al .toliei, vor pune impozit chiar si ##pe gini si pe (erestre%! Ast(el, chiar dac posedm ceva, pentru c nu vom putea (ace (at obligatiilor (iscale, tot ce avem o s ni se ia! $oate cineva va spune7 dac n-am declarat ce posed, de unde va sti 'tatul c am o cas sau un teren n cutare sau n cutare loc! 'tim cu totii c e ilegal s nu ne declarm averea si c se pedepseste de lege, iar pedeapsa se aplic atunci c&nd se constat abaterea! Mai mult, dac altcineva declar propriul nostru domeniu, 'tatul l va crede pe el si nu pe noi, pentru c noi nu-l avem declarat! @ireste c pe msur ce timpul va trece, legile vor deveni mai aspre, nc&t vom depinde cu totul de 'tat/ nu vom mai putea pstra nimic care s (ie al nostru, ntruc&t nu vom (i pltit impozitul! Asadar, n ceea ce ne priveste, au grij ca 'tatul s (ie ##actionar si asociat%, nc&t noi nsine s nu mai putem detine nimic n mod independent! ;oate aceste lucruri le spunem doar7 +! "a s avem cunostint si s nu ne culcm pe o ureche crez&nd c putem s ne ngrijim de ziua de m&ine n (elul artat mai sus/ ,! "a s nu ne risipim n dreapta si n st&nga, privindu-se (iecare pe sine, n timp ce ar trebui ca noi toti, cu toate (ortele noastre, s luptm mpreun ca s nu se aplice acest sistem economic n tara noastr/ -! 9e vreme ce cel ce scrie aceste lucruri personal le vede nt&mpl&ndu+8

se, are rspunderea personal de a-i in(orma pe (ratii si nc&t, atunci c&nd mai t&rziu si vor da seama ce ne-a lovit, s nu spun7 ##<itati, nu s-a gsit nici unul s ne spun dou lucruri mcar%! <nii care ei nsisi au o problem si vor s se justi(ice si n a(ar poate vor spune c toate c&te le discutm aici sunt ipotetice! Be rspundem c n aceast clip i si vedem pe unii n(ptuind anumite lucruri, dar pentru c ncearc s pun totul la cale ntr-ascuns, sigur anumite lucruri trebuie s le presupunem! $entru c atunci c&nd vedem pe cineva c arunc vreascuri uscate n jurul casei unui (rate de-al nostru si le ud cu benzin, trebuie s presupunem c o (ace numai si numai ca s dea (oc casei! Acum, dac unii dintre noi ne vor acuza c vorbim la modul ipotetic numai pentru (aptul c a pus lemne si a turnat benzin, dar n-a aprins si (ocul, le rspundem c trebuie s presupunem ce are de g&nd s (ac cel bnuit, ca s putem pzi dinainte casa (ratelui nostru si s (acem orice ne st n putint pentru a ndeprta lemnele si benzina! $entru c, atunci c&nd toate vor (i pregtite, sc&nteia este o chestiune de secund si totul devine cenus c&t nu g&ndesti! Asa cum atunci c&nd cineva vede venind n ori negri si cz&nd primele picturi presupune c va ploua si alearg s-si ia umbrela ca s nu-l plou, tot asa si noi avem porunc de la 9omnul Hristos ca, atunci c&nd vedem aceste semne s presupunem si ce va urma! 9omnul Hristos asa a lsat s purcedem, spun&nd7 ## nvtati de la smochin pilda7 "&nd mldita lui se (ace (raged si odrsleste (runze, cunoasteti c vara este aproape! Asemenea si voi, c&nd veti vedea toate acestea, s stiti c este aproape la usi% (Matei ,1,-,---)! In timp ce pentru ceilalti a spus7 ##"&nd vedeti un nor ridic&ndu-se dinspre apus, ndat ziceti (presupuneti) c vine ploaie mare/ si asa este! Iar c&nd su(l v&ntul de la miazzi, ziceti (presupuneti) c va (i arsit, si asa este! @tarnicilor E @ata pm&ntului si a cerului stiti s o deosebiti, dar vremea aceasta cum de nu o deosebiti F% (Buca +,, 41-4?)! 9in aceast cauz, toti v spunem c trebuie s luptm acum, pentru c si 9omnul nostru a spus7 ##;rebuie s (ac, p&n este ziu, lucrrile "elui ce M-a trimis pe Mine/ c vine noaptea, c&nd nimeni nu poate s lucreze% (loan 8,1)! 9e aceea si '(&ntul 'inod a explicat c7 ##!!! nu este cu putint ca un crestin s (ie indi(erent n legtur cu introducerea voit si sistematic a acestui numr n viata noastr si n viata natiunii elene, care este aproape n ntregime crestin si ortodox%! $entru aceasta si '(&nta =bste a '(&ntului Munte a scris c7 ##"hemm poporul grec s mani(este prin orice mijloc legal si democratic mpotrivirea la emiterea noilor crti de identitate electronice si la votarea n "amer a modi(icrii legii privitoare la nscrierea religiei%! 'i continu7 ##)ici o nou lege nu poate proteja libertatea personal a cetteanului de tehnologia electronic contemporan ale crei posibilitti sunt nelimitate! )umai des(iintarea de(initiv a legii (!!!) va alunga toate temerile si va potoli nelinistea vie a poporului grec (at de iminentul Hdosar electronicI general care (r nici o ndoial va pregti terenul si pentru at&t de ur&ta si nesu(erita pecete antihrist ???! @rati ortodocsi crestini greci, treziti-v si rm&neti statornici si de neclintit n '(&nta noastr "redint =rtodox si nu v ndoiti c Haceasta este credinta cea care va birui n lume EI% $entru aceasta si s(intii categumeni de la mnstirile aghiorite scriu, atrg&ndu-ne atentia! 9e aceea si preas(intitii episcopi, prin circularele lor pe care le trimit mitropoliilor, si in(ormeaz turma si cu curaj declar n scris c se mpotrivesc acestui regim al Antihristului, care urmeaz s se impun! 9e asemenea, dup cum am scris si n cartea %<rna alegerii%, $arintele $aisie a spus7 - Ascult, (iule, atunci c&nd vezi c cineva ti pune (oc n cas cu un chibrit, n momentul n care (ocul este nc la nceput, ti st la ndem&n s-l stingi cu un pahar cu ap! 9ac ns neglijezi si spui7 A, nu-i un (oc prea mare, atunci din cauza indi(erentei si neglijentei tale (ocul va creste si-ti va arde toat casa! Atunci n-o s mai poti (ace nimic altceva dec&t s te lasi biciuit (r mil de propria ta constiint si s stai si s-ti privesti pl&ng&nd propria nenorocire! !ri)a artificial ;rebuie s cunoasteti c nu va (i posibil ca acest sistem de control mondial s se instaureze pe (at, adic inspiratorii lui nu vor veni s ne spun niciodat n (at7 ##5rem s v des(iintm libertatea personal si s v punem sub un control non-stop%! 9impotriv, atunci popoarele s-ar ridica, si ##ambasadorii% sistemului n-ar stii unde s se mai ascund! ;rebuie, prin urmare, s aplice mai nt&i o politic si s-i pun la cale introducerea, ,*

(c&nd ntr-o prim (az ca poporul s simt nevoia unui sistem, o nevoie ns creat de o criz arti(icial! ' dm c&teva detalii7 ' lum spre exemplu problema drogurilor! $robabil veti (i observat c dac mai nainte existau legi severe pentru cei ce (oloseau si vindeau droguri, (enomenul era rar/ c&nd si c&nd mai auzeam de c&te un narcoman! Incet, ncet ns, s-a pus la cale elasticizarea legilor! Ast(el au (ost blocate actiunile politistilor si astzi am ajuns n punctul n care tra(icantii de droguri sunt judecati (ormal si eliberati n scurt timp, lu&ndu-si de la capt comertul, (r s se team de nimic! Acestlucru, asa cum toti ne dm seama, a avut ca rezultat (aptul c o mare parte din tineretul 0reciei cunoaste experienta drogurilor! $rintii copiilor dependenti de droguri, dar si printii celor care se tem ca nu cumva copiii lor s s(&rseasc prin a se droga sunt indignati de acesti tra(icanti care le duc copiii la dezastru si protesteaz n toate directiile, cer&nd s se (ac ceva pentru ca cei responsabili s (ie arestati! In timp ce cettenii se gsesc ntr-un asemenea punct al disperrii si cer struitor s se (ac ce va pentru combaterea tra(icului, cu droguri care, asa cum am spus, n mod arti(icial a (ost adus p&n la acest punct, auziti de pe buzele unor ministri propunerea de a se des(iinta si legile care mai exist si de a se legaliza cultivarea drogurilor, ca s poat (i liber cultivate, chiar si n ghiveciul de pe balcon! )e nchipuim c ntelegeti acum unde ar duce, ntr-o prim (az, cultivarea liber, circulatia si ntrebuintarea drogurilor usoare! .ste de la sine nteles c le vor consuma tot mai multi tineri! $rin urmare, (actorii responsabili vor cuta s-i gseasc pe tra(icantii de droguri puternice, n timp ce deja comertul lor va (i n (loare! $e msur ce problema va deveni mai arztoare, se vor nt&mpla dou lucruri7 vom (i din ce n ce mai disperati si mai indignati, vom cere cu disperare s se ia msuri si s (ie prinsi si pedepsiti vinovatii, n timp ce, pe de alt parte, vom asculta justi(icri absurde de genul7 ##)u-i putem combate pe tra(icantii de droguri, pentru c nu-i putem gsi%, indi(ere nt dac atelierele productoare de droguri din ;urcia sau din 'copije lucreaz nest&njenite zi si noapte! In acest punct, criza arti(icial pe care o urmreau si-a atins scopul! Bumea a ajuns n punctul de a cere cu disperare o solutie si momentul ##servirii% sistemului celui mai totalitar, a celui mai lipsit de libertate si a celui mai antidemocratic a sosit! Ca chiar sub (orma de acadea! In(tis&ndu-ni-se drept m&ntuitorii nostri, ne vor spune c trebuie s aderm la acordul 'chengen si s votm o lege care s permit culegerea de in(ormatii si prelucrarea lor si, de asemenea, s dm (iecrui om un numr de cod unitar de nregistrare care, n ultima (az, se va a(la pe m&n sau pe (runte, pentru a putea n acest (el, ntr-o (ractiune de secund, s localizeze in(ractorii prin satelit, s veri(ice la banc depunerile de bani ##murdari%/ si, n acest (el, bietii printi care si vd copiii sting&ndu-se nu mai au alt iesire dec&t aceea de a accepta solutia care li se propune (chiar dac, n conditii di(erit e, nu le-ar (i plcut) pentru c trebuie s pun mai presus de libertatea lor viata copilului lor! 9e alt(el, cei mai multi oameni pre(er (ormula7 ##Mai bine robi si vii, dec&t morti si liberi%! In mod (iresc, atunci c&nd se vor aplica toate aceste planuri dictatoriale, s nu credeti cumva c va (i combtut comertul cu droguri, pentru c toti stiti (oarte bine cine sunt aceia care se gsesc n spatele tra(icantilor si ce interese urmresc si stiti c ceea ce i intereseaz este ca popoarele s (ie narcotizate, ca s nu nteleag (oarte bine unde sunt conduse si s nu poat reactiona! Martor al tuturor lucrurilor pe care le spunem invocm poporul @rantei care, dup ce a ptit ce am ptit si noi si a (ost nevoit s semneze acordul si s (ie pus sub urmrire, a vzut cu surprindere c nu numai c drogurile nu s-au redus, ci c, dup validarea acordului si dup suspendarea controlului vamal, @ranta a (ost inundat de droguri care vin din =landa! Aici ntrebm7 =are nu cumva si lor li s-a spus c acordul 'chengen a (ost (cut pentru combaterea drogurilor si a criminalittii F "redem c ntelegeti p&n aici putin din ritualul lor ntunecat! Acum nu rm&ne dec&t ca dumneavoastr singuri s urmriti toat punerea la cale a acestei crize arti(iciale, la toate nivelurile vietii noastre si dumneavoastr singuri s constatati c este adevrat ceea ce spunem, adic7 +! mai nt&i in(ractiunile grave nu vor mai (i pedepsite, iar legile vor deveni mai elastice, domnind ast(el (rdelegea care minimalizeaz in(ractiunile mari, trans(orm&ndu-le n delicte minore/ ,! vine mai apoi constientizarea de ctre noi toti a adevratei situatii si, ast(el, vom ncepe s cutm cu disperare o solutie pentru aceast problem/ -! va veni ##solutia% pe care o vor propune ##m&ntuitorii% nostri, ntr-o prim (az prin promovarea unei crti electronice si, n stadiul (inal, prin punerea la cale a (ixrii codului pe m&n sau pe (runte, asa cum bine scrie si cuviosul printe $aisie7 ##Asadar, n spatele acestui sistem per(ect al cardului de deservire de sigurant realizat pe computer, se ascunde o dictatur mondial si robia Antihristului (Apocalipsa +-, +?)%! $entru a vedea cum va arta peisajul n ansamblu, ne vom re(eri la c&teva cazuri unde deja criza arti(icial este destul de naintat! @urturile cer ca solutie retragerea banilor si adoptarea unui card electronic! 5 vom lsa ns ,+

s luati singuri initiativa si s vedeti cum se pregteste criza arti(icial a cresterii numrului de (urturi, pentru c toti trebuie s ntelegem ce c&ntec ne c&nt, si cum vor izbuti s ne (ac s dansm pe el! "resterea comertului cu prunci, a adoptiilor ilegale s!a!m!d! constituie un alt exemplu! 5edeti ca prin elasticizarea legilor a crescut la maximum si aceast problem! 5eti vedea c solutia care va (i propus va (i implantarea unui microcip noilor nscuti nc de la nastere, pentru a putea (i urmriti si pentru a nu (i pierduti! * mic demonstratie ne-o (ac implant&nd nc de pe acum microcipuri animalelor! Ast(el, sustin ei, controleaz animalele (r stp&n si gsesc, prin satelit c&inii pierduti, dar si pe stp&nul lor! "ombaterea evaziunii (iscale este nc o pietricic la edi(iciul propagandei lor! 5 g&nditi la ncrcarea impozitelor si asa insuportabile pe care ni le impun ncontinuu, n timp ce, pe de alt parte, protesteaz pe motiv c cei mai bogati nu-si pltesc impozitele! 9e notat c, dac dumneavoastr datorati :*!*** de drahme pe care nu-i aveti, v con(isc averea, n timp ce celor (oarte bogati nsusi 'tatul le druieste datorii de miliarde, care, (ireste, v mpovreaz pe dumneavoastr! 0&nditi-v la criteriile obiective care pentru multi sunt nedrepte, iar, pe de alt parte, constatati c ne servesc acest ##plan salvator% care are drept scop combaterea evaziunii (iscale! 5edeti cresterea criminalittii! Admirati elasticitatea legilor! Am ajuns asadar ca o crim s echivaleze cu +* ani de nchisoare/ si chiar mai mult, pe zi ce trece pedeapsa poate s se micsoreze! Asadar, cineva care are predispozitie spre a ucide deja nici nu mai e bgat n seam! "ei care pun la cale subteran planurile <., voind s sporeasc si mai mult aceast criz arti(icial, au ales calea economiei! 9in acest motiv oblig guvernele si le (orteaz s impun ##stoarcerea% economic a popoarelor lor, urm&nd s coboare indicii economiei la limita pe care o doresc! Bucrul acesta are drept rezultat (aptul c trile si vor supune cettenii unei menghine economice, pun&ndu-le impozite mpovrtoare, cer&ndu-le diverse contributii bnesti, impun&nd aproape dublarea criteriilor obiective si reducerea ajutoarelor sociale cu rezultatul ca, pe de o parte, s scad ntr-un (el indicii economici ai trilor si s creasc n acelasi timp alti indici p&n la maximum! Multe ntreprinderi sunt nevoite s se nchid! Anul acesta s-a anuntat c se vor nchide ?4P din ntreprinderile mici si mijlocii, datorit impunerii unor criteni obiective suplimentare! Anumite ntreprinderi, pentru a supravietui, sunt nevoite s recurg la evaziune (iscal sau s mituiasc (unctionarii de stat, urm&nd ca numai n (elul acesta s-si regleze a(acerile! 9eci, c&nd toate acestea se nt&mpl la nivelul ntreprinderilor, ntelegeti - cu somajul care deja domneste - ce se nt&mpl la nivel personal si social! Incepe s creasc indicele (urturilor, al criminalittii, al comertului cu prunci, adoptiile ilegale, exploatarea minorilor, pederastia, crimele pentru exploatarea organelor umane, comertul cu droguri s!a!m!d! Bumea, pierdut ntr-un haos economic care deja se impune si traversat de urmrile acestei mizerii economice, se re(ugiaz n droguri pentru a-si uita, chiar si pe moment, problemele, n timp ce cu sigurant mai nainte unii au avut grij s-i niveleze toate valorile si toate idealurile! "resterea acestor indici creeaz o destindere a coeziunii sociale! Asadar, nu este nt&mpltor (aptul c au ales convergenta economiilor n vederea uni(icrii .uropei, pentru c aceast convergent duce la pauperizare, a crei urmare natural este devierea de la valorile morale! Aceast .urop, prin acest mod nedemocratic pe care l impune, nu s-ar putea instaura alt(el si nu s-ar realiza dec&t ##str&ng&nd% prin aceast metod popoarele, nc&t s o considere mai degrab salvatoarea lor, pentru c se presupune c ast(el va lua s(&rsit martiriul lor! $rogramul <. are niste per(ormante (oarte dure7 reducerea indicilor economiei cu tot ceea ce implic, av&nd drept urmare cresterea tuturor indicilor numiti mai sus (de criminalitate etc!), dar si a altora, pe care din motive de spatiu n-o s-i amintim aici! Ast(el domneste (rdelegea si crima! 3ezultatul F $oporul, opresat de msurile economice mpovrtoare si de decderea moral, va cuta cu disperare pe cineva care s-i dea posibilitatea s respire din nou! A ceast cerere disperat a poporului nu va (i auzit dec&t atunci c&nd disperarea sa va ajunge la culme din cauza propriilor lui oameni politici si din cauza msurilor nationale! Atunci, (iresc, aceste cercuri obscure si vor promova ##omul%, dar si sistemul per(ect de control mondial si des(iintarea liberttii personale, cu justi(icarea c aceasta e solutia pentru scderea indicilor criminalittii, ai coruptiei etc, indici care din cauza politicii severe de austeritate au urcat la cote (oarte nalte! Acordul 'chengen trebuia s (ie ##servit% cu (at social, ca un panaceu pentru combaterea crimei si a comertului cu droguri! Iar poporul pe jumtate mort din cauza msurilor mpovrtoare i va ruga pe acestia s-si asume sarcina de a-l scoate din impas, declar&ndu-le c se pred (r conditii si se supune acestui nou sistem de ,,

control universal pe care l va accepta ca necesar pentru (unctionarea larg a societtii! $e de o parte, vor da indicatii pentru o austeritate mai mare, iar pe de alt parte ##vor servi% acest sistem economic controlat la nivel mondial, prin care vor (i acordate (acilitti numai la nceput si numai n anumite cazuri si numai n procent de 4*P, celor care optional ader la el! 3estul de 4*P pe care l vor drui acestora va (i rscumprarea liberttii lor prin des(iintarea intimittii vietii particulare si personale! @ireste, dac am continua, ar trebui s enumerm toate c&te se pun la cale, dar nu ne-ar ajunge tomuri ntregi! 9e aceea, pentru c nu subestimm judecata si puterea dumneavoastr de ntelegere, pur si simplu am atins n treact c&teva din aceste probleme/ am (cut-o ca s cunoasteti lmurit c, dac ntr-o zi veti citi n ziare sau veti auzi la televizor despre denunturi c la pasajele pentru autovehicule, unii, ntelesi cu (unctionarii, nu-si pltesc taxa, municipalitatea pierz&nd ast(el n (iecare an miliarde de drahme, asteptati-v ca n scurt timp s auziti c s-a gsit si solutia E Aceste pasaje rutiere, se va spune, vor deveni electronice, si n (elul acesta municipalitatea va nceta s mai piard bani! 5eri(icati cu atentie intervalul de timp scurs ntre primul comunicat, care v anunt problema, si cel de-al doilea, n care vi se arat solutia gsit/ veti vedea ce ##inventatori% avem, care numai n c&teva zile sunt gata s instaleze pasajele electronice pentru autovehicule E $rincipala caracterist ic a acestei solutii va (i, bine nteles, un control deplin, pentru c exercit&nd un control electronic la aceste pasaje rutiere, ele vor servi totodat si pentru culegerea si prelucrarea de date! Ba banca national de date se nregistreaz ora la care a trecut cutare sau cutare automobil, de exemplu dac a trecut pe la pasajul de la Malgaron! 9ac a trecut si pe la pasajul de la Qaterinis, presupun c masina se ndreapt ctre Atena! 'ocotind timpul pe care l-a (cut pentru a strbate distanta dintre Malgaron si Qaterinis, care, s spunem, ar (i de ,* de minute, ajung la concluzia c viteza cu care a circulat automobilul respectiv era de +1* de 2m>h! In acest caz trebuie s-i (ie trimis acas o citatie pentru depsirea limitei de vitez! Ba pasajul de la 'himatariou a ajuns dup G ore, ceea ce nu e natural, dac socotim viteza cu care mergea la nceput! Incrucis&nd toate aceste date, se descoper c un alt automobil care a plecat din Atena avea aceeasi nt&rziere exact ntre cele dou pasaje rutiere! In banca de in(ormatii descoperim urmtorul element7 n Qaravomilo, n taverna ##;o Bimani% ($ortul), so(erul primului automobil a pltit la mas ?*!*** de drahme, lucru care arat c de (apt a (cut cinste altora! .vident, acelora care cltoreau n cellalt automobil, care a avut aceeasi nt&rziere! ;rebuie analizate aceste date din dosarul lor pentru a se constata dac cei care s-au nt&lnit particip la o actiune comun sau pur si simplu dac se potrivesc ca mod de g&ndire sau dac convingerile lor religioase si politice sunt aceleasi etc! ' nu ne lsm pcliti de acadea si s ncercm s vedem ce se ascunde n spate!

(ati !e)arului ce-i al !e)arului Multi oameni politici, vr&nd s impun n orice chip tot ceea ce poporul nevinovat nu doreste, invoc chiar si cuv&ntul lui Hristos care, atunci c&nd I s-a artat moneda, a spus7 ##9ati "ezarului ce-i al "ezarului% (Marcu +,, +:)! Acesti politicieni se pun pe ei nsisi ast(el n locul "ezarului! Avem s le spunem c trebuie s dovedeasc un elementar bun simt si un elementar discernm&nt! Cun simt, deoarece acest punct de vedere - ##)oi suntem "ezari si trebuie s v supuneti% - nu l-a exprimat public nici "ezar despre el nsusi! 9iscenm&ntul este necesar pentru c Hristos c&nd a spus ##9ati "ezarului ce-i al "ezarului%, a spus-o av&nd n vedere regimul care era atunci7 o monarhie totalitarist necontrolabil! "ezar se declara ##dictator% si prima lui grij c&nd a venit la putere a (ost s-si asigure pentru el nsusi un control suprem n toate domeniile vietii publice, ast(el nc&t n a(ar s nu se observe nici o schimbare (vezi si Istoria 3oman, de M! 3ostovtze((, ed! $apazisi, +8G1)! Asadar, "ezarul era s i stat, si putere, totul si toate! 9ac oamenii nostri politici mrturisesc c n aceast clip avem acelasi regim, noi nu trebuie s mai spunem nimic/ aceast mrturisire spune de la sine totul! 9iscenm&ntul ns se a(l n ceea ce a spus 9omnul s se dea "ezarului! Be-a artat moneda pe care era gravat chipul "ezarului si le-a spus7 9e vreme ce aceast moned are ntiprit asupra ei chipul "ezarului, de vreme ce el a btut-o si el a (cut-o s circule, dati asadar "ezarului ce-i al "ezarului si i-a ndemnat s-i dea acestuia impozitele! ' nu uitam si continuarea cuvintelor M&ntuitorului7 ##(dati) si lui 9umnezeu ce este a lui 9umnezeu% (Marcu +,, +:)! =ricine are minte nteleapt ntelege ce-I apartine lui 9umnezeu! $ur si simplu noi i in(ormm pe cei ce nu stiu c toate i apartin lui 9umnezeu! <n lucru l respecta chiar 9umnezeu nsusi si a r&nduit ca acesta s apartin exclusiv omului, anume libertatea sa personal! 9e aceea si 9umnezeu, chiar si ,-

atunci c&nd e vorba de m&ntuirea noastr, nu ncalc liberul nostru arbitru! .xist o lege divin (dar si omeneasc) prin care se cons(inteste libertatea (iecarei persoane, care astzi este nclcat/ ba, mai mult, aceast nclcare (lagrant este cons(intit printr-un acord si printr-o legeE 9espre istorie se spune c ##p&n acum% n tara noastr "ezarul, adic puterea, ##a (ost% poporul! In baza art! +, R ,, - din "onstitutie se stabileste c7 temelia statului este suveranitatea popular! ;oate puterile purced de la popor, exist pentru el si pentru natiune si sunt exercitate asa cum stabileste "onstitutia! $rin urmare, deputatii, ministrii, prim-ministrul, presedintele trii sunt (unctionarii "ezarului, adic ai poporului, si lor "ezarul le incredinteaz ducerea la bun s(&rsit a vrerilor lui, pentru aceasta pltindu-i cu propriii lui bani! 9e alt(el, chiar si aceasta denumire de ##ministru% arat c orice asemenea persoan se a(l ##sub lucrare%, desemn&nd un (unctionar al poporului, cineva care execut o oper pe care i-a ncredintat-o poporul! Acum vrem s ntrebm ce s-a ntamplat! )u cumva (unctionarii "ezarului, (r s-l mai (i in(ormat, au conspirat mpotriva puterii lui si au schimbat stp&nul, recunosc&nd drept stp&n si "ezar centrul de putere de la Cruxelles F Ast(el, dintr-o dat, "ezarul de drept (poporul) si d seama c a (ost trdat si nrobit altuia E 'i, ca si c&nd n-ar (i (ost de ajuns, (unctionarii lui au devenit din ce n ce mai duri, numindu-l pe "ezar (poporul) c&nd %mgari%, c&nd ## nt&rziati%, c&nd ##obscurantisti%, c&nd %retrograzi%, c&nd ##(anatici%! 9ar c&nd s-au nt&mplat toate acestea F Atunci c&nd poporul a reactionat, d&ndu-si seama c (unctionarii si i mrturisesc c nu mai sunt n stare s-i duc la ndeplinire vrerile, pentru c altii au hotr&t deja pentru el si i impun s se con(ormeze ##recomandrilor% lor! $e scurt, aduc&nd lucrurile la justa lor dimensiune, spunem c (unctionarii acestia trebuie si sunt obligati s-i dea si "ezarului ce-i al "ezarului, si lui 9umnezeu ce-i al lui 9umnezeu! Astzi ns, din pcate, din c&te vedem, acesti (unctionari, nesocotindu-l si pe "ezar si pe 9umnezeu, vor trebui s dea socoteal si "ezarului, si lui 9umnezeu, cci sunt datori am&ndurora! **+tciti% dac nu cunoasteti Scripturile 9omnul Iisus Hristos ne-a artat rspicat cauza pentru care rtcim si care este necunoasterea 'cripturilor! "&nd pe '(&nta noastr 'criptur ##s-a asternut pra(ul si se odihnesc pianjenii% si singura noastr surs de in(ormare sunt astzi mijloacele de in(ormare n mas - televiziunea, ziarele, radioul - e de la sine nteles c rtcim de colo-colo si c suntem n primejdie de a ne pierde cu totul mintile! Asa cum se stie, aproape toate mijlocele de in(ormare n mas - din c&te se spune - slujesc interesele economice ale stp&nilor lor! 9ac stm putin si studiem si ce spun si programele lor, vom pricepe c n marea lor majoritate, cu desigur, rare exceptii, se opun celor poruncite nou de 9omnul nostru Iisus Hristos! )umai '(&nta 'criptur si 5ietile '(intilor slujesc si urmresc cu adevrat interesul nostru duhovnicesc si trupesc! 9e aceea, trebuie ca si noi, ntr-un anumit moment, s ne ngrijim de binele nostru si de interesul nostru si singuri s comparm aceste dou izvoare de mesaje si s ne stabil im dup cum socotim mai bine cursul vietii noastre! "el dint&i izvor, adic '(&nta 'criptur si 5ietile '(intilor, are drept scop s curteasc mintea noastr nevinovat si s o nsntoseasc! "ellalt izvor are drept scop ntunecarea mintii prin multimea nes(&rsit de ##gunoaie% pe care i le desart! 'igur, toti vor ntelege odat c au devenit niste primitori de gunoaie, dar cu c&t mai repede va pricepe cineva cum stau lucrurile, cu at&t mai putine vor (i consecintele ne(aste asupra trupului si su(letului su si cu at&t mai putin va (i nevoit s lupte ca s-si ## ngrijeasc su(letul% pe care unii l-au trans(ormat ntr-o groapa de gunoi! In aceast carte ne re(erim la c&teva caracteristici ale unei pro(etii care se mplineste n zilele noastre7 exist deja posibilitatea tehnologic, prin intermediul calculatoarelor electronice, care permite exercitarea unui control mondial! )u e contestat de nimeni (aptul ca prin acordul 'chengen si prin legea +1:,>+88: pentru prelucrarea datelor apare deja (oarte limpede vointa politic de a se impune controlul mondial si de a (i des(iintat viata personal! )imeni nu poate contesta de asemenea (aptul c apare, timid la nceput, noul sistem economic mondial al societtii (r bani si, desigur, chiar si copiii stiu deja c acest sistem economic mondial impune tuturor locuitorilor pm&ntului s primeasc numrul unitar de cod de nregistrare sub (orma unui semn gravat, sub (orma cunoscutului cod barat de marcare a produselor! " acest numr ??? este cuprins n codul barat o mrturisesc toti, chiar si companiile care-l (abric/ nu neag nici specialistii n electronic de vreme ce numrul poate (i recunoscut vizual! Aceste semne ne preocup! ;otusi nu putem judeca lucrurile numai dup ele, pentru c n paralel se mai mplinesc si alte c&teva pro(etii, apar si alte c&teva semne ale vremurilor si mai importante, ,1

si mai caracteristice, direct legate de primele! ;otusi, nici nu le vedem si nici nu le lum n consideratie, si aceasta pentru c nu cunoastem 'cripturile! "&nd vom vedea c se mplinesc toate pro(etiile vom pricepe si ce se nt&mpl! Asa cum, de exemplu, n persoana lui Hristos nu s-a mplinit numai pro(etia celor -* de arginti, ci s-au artat toate celelalte semne, care au adeverit cele pro(etite de '(intii $rooroci, asa si astzi nu putem ntelege totul, numai prin intrarea n viata noastr a numrului sau a semnului, ci trebuie s vedem si celelalte lucruri mai importante care se nt&mpl, pe care nu le cunoastem si pe care nu le vedem! In cartea noastr care va aprea n cur&nd si care poart titlul %5edeti ca nu cumva s v rtceasc cineva% veti avea posibilitatea s vedeti care erau toate acest e lucruri, nt&mplri si aceste (apte (oarte clare pe care le-a vzut su(letul curat al printelui $aisie, lucruri care s-au mplinit deja/ atunci veti ntelege si dumneavoastr de ce strigm si ne nelinistim, sigur n sensul cel bun al cuv&ntului! Atunci veti vedea singuri cum decurg evenimentele si cum, n zilele noastre, se descoper secretele s(&rsitului lumii, rmase ascunse de veacuri! ' (im atenti s nu atragem asupra noastr ocara lui Hristos care ne numeste (tarnici pe noi toti, cei care zicem c nu vedem ce se nt&mpl7 ##;ot nu ntelegeti, nici nu pricepeti F At&t de nv&rtosat este inima voastr F =chi aveti si nu vedeti, urechi aveti si nu auziti si nu v aduceti aminte F% (Marcu G, +:-+G) si n alt loc7 ##@tarnicilor, (ata cerului stiti s o judecati, dar semnele vremurilor nu puteti% (Matei +?, -)! (e $reme ce sunt scrise c $or $eni,,, <nii ne-au ntrebat7 ##9e vreme ce toate sunt scrise c vor veni, atunci de ce ne mai mpotrivim F% . doar un pretext si o justi(icare pentru a ne ascunde moralul nostru sczut! Be vom pune si noi acestora o ntrebare7 Hristos a spus c ntr-o zi vom muri si asupra acestui lucru nu avem nici o ndoial sau sperant c va (i alt(el/ acestea, ca si toate celelalte pe care ni le-a prezis, se vor mplini cu sigurant! Asadar, pot ei s ne spun, de vreme ce stiu c ntr-o bun zi vor muri, de ce nu stau, crez&nd n (atalitate, astept&nd moartea, ci mn&nc si beau, ca s triasc F ('tim c dac nu contribuim noi nsine la mentinerea vietii noastre, lucrul acesta este considerat sinucidere si suntem condamnati! Ba (el se nt&mpl, meta(oric vorbind, si cu libertatea noastr!) "u toate c stiu c moartea este inevitabil, ei mn&nc, beau, petrec, adun bani, cldesc palate, cumpr masini, cumpr terenuri si ogoare, creeaz ntreprinderi si se cheltuiesc n mii si mii de asemenea actiuni, n timp ce sunt convinsi c ntr-o bun zi va veni moartea! 9e ce dar, acum, pentru libertate, de vreme ce ni s-a spus c veni cineva si ne va lipsi de ea, nu (ac absolut nici un e(ort si asteapt ca niste (atalisti dezndjduiti s li se pun ctuse la m&ini si la picioare F Aceasta arat c sunt niste oameni (r idealuri care ntotdeauna vor s (ie t&r&ti de cursul nvalnic al unui ##r&u% si care nu au nici cea mai mic dispozitie s lupte pentru idealul lor, pentru Hristos 9omnul nostru, r&vnind numai un (otoliu comod, o mas bun, un porto(el um(lat! $entru c 9omnul nostru Iisus Hristos a spus c va veni Antihristul, ce nseamn asta, (ratilor F " trebuie s-l asteptm si s-l primim cu bratele deschise F 'au c trebuie s-l acceptm F "el ee ne-a spus c va veni Antihristul a spus cu durere si ceea ce urmeaz7 ##.u am venit n numele ;atlui Meu, si voi nu m primiti/ dac va veni altul n numele su, pe acela l veti primi% (loan 4,1-)/ cu durere a spus c pe acela l vor accepta, l vor primi! )u se arat aici (oarte limpede c preas(&nta voie a lui Hristos nu doreste s-l primim pe acela F )a spus .l c, printr-un sistem economic mondial, ei vor impune un sistem planetar de operatiuni si tranzactii ca nimeni ##s nu poate cumpra sau vinde% si c vor da un semn oamenilor cu numrul numelui Antihristului ??? F $entru c Hristos a prezis c vor veni, trebuie noi s acceptm F 9ar .l nsusi este "el care a r&nduit asa7 ##"ine se nchin (iarei si chipului ei si primeste semnul ei pe (runtea lui sau pe m&na lui, va bea si el din vinul aprinderii lui 9umnezeu, turnat neamestecat, n potirul m&niei sale, si se va chinui n (oc si pucioas, naintea s(intilor ngeri si a Mielului! 'i (umul chinului lor se suie n vecii vecilor! 'i nu au odihn nici ziua, nici noaptea cei ce se nchin (iarei si chipului ei si oricine primeste semnul numelui ei% (Apocalipsa +1, 8-++)! .l, "are a prezis c se vor nt&mpla toate acestea, a prezis si urmrile pe care le vor suporta toti cei care l vor primi pe acela si a poruncit cum s se poarte robii 'i7 ##Aici este rbdarea s(intilor, care pzesc poruncile lui 9umnezeu si credinta lui Iisus% (Apocalipsa +1, +,)! In acest scop, pentru a nu ne rtci, va trimite pe pro(etul Ilie si pe dreptul .noh, ca s ne apere de rtcire si s nu primim semnul! Asadar, 9omnul nostru ne-a dat nou, ca unora ce-I suntem robi, porunci despre ce trebuie s (acem atunci c&nd se vor mplini toate c&te le-a prezis! ;rebuie, ca unii ce suntem credinciosii 'i robi, s pzim aceste ,4

porunci, oricare va (i cursul (inal al lucrurilor, pentru c ##asteptm nvierea mortilor% c&nd ##din nou va veni cu slav si va judeca viii si mortii%! Iar criteriul dup care ne va judeca este dac robii 'i au crezut n .l si au ascultat de poruncile Bui, sau n-au crezut n .l si n-au pzit toate c&te le-a poruncit! Ins a nu crede cineva si a nu pzi poruncile Bui arat tocmai ceea ce spune Apostolul7 ##"redinta (r de (apte moart este% (Iacov ,, ,*)! Hristos ne-a avertizat c ei vor ncerca s ne nrobeasc, ne-a (cut cunoscut c .l ne-a eliberat ##din sclavia celuilalt ca un milostiv si iubitor de oameni% si ne-a spus c st n puterea noastr s apreciem aceast libertate sau s o vindem pentru un ##blid de linte% (sau n schimbul unor pachete 9elor)! 9e asemenea, Apostolul $avel, reaminti ndu-ne cele de mai sus, scrie7 ##"u pret ati (ost cumprati! )u v (aceti robi oamenilor% (I "orinteni :, ,-)! ##.ste nevoie - asa cum cere judecata lui Hristos - s vin smintelile!% ' bgm bine de seam s ne tinem departe si s nu participm la acestea, pentru c asa este dup cum 9omnul Iisus spune7 ##5ai omului aceluia prin care vor veni smintelile% (Matei +G, ?)! **-utin aluat dospeste toat frm&nttura In chip necugetat spun unii c n (ata $arlamentului a demonstrat un mic grup de crestini (anatici! $rin urmare, sustin ei, nu ne putem ocupa de o minoritate a poporului elen! "ei crora le scap asemenea cuvinte, dac mai sunt si politicieni, arat tuturor limpede c nu sunt inspirati de un spirit democratic, pentru c trstura caracteristic a unei societti guvernate de legi drepte este nu numai respectarea drepturilor si a liberttilor unei minoritti, ci a (iecrui cettean n parte! "ons(intirea liberttii (iecrui cettean este o obligatie prioritar a unei democratii adevrate, pentru c nu e posibil ca libertatea noastr personal s (ie r&nduit de vointa celor multi! .a este un bun inalienabil, care nu se supune logicii lui ##4*P S l%! Be reamintim oamenilor nostri politici c si n $olitehnic o m&n de studenti s-au ncuiat nuntru si au protestat/ si atunci mijloacele de in(ormare n mas si dictatorii au spus c e vorba de o m&n de ##dandLboLs%, de ##golani% si de ##(anatici anarhisti%! Am putut vedea ns atunci c acesti studenti au (ost cei putini care si-au lsat inima s vorbeasc si care au ridicat micul lor glas mpotriva regimului totalitarist al tancurilo r! Am vzut si mai departe c n spatele lor, chiar dac de teama armelor nu ndrznise s vorbeasc p&n atunci, se a(la totusi toat 0recia, care n cele din urm a cobor&t pe strzi si ast(el a nceput cderea regimului! Apoi, cei care ne conduc astzi i-au declarat eroi pe toti acei ##dandL-boLs% si ##golani%, stabilind prin lege s se instituie srbtoarea $olitehnicii! ;rebuie s mrturisim c si astzi, datorit putinilor ##(anatici%, poporul grec a(l ce i se pregteste! 9ac acesti putini n-ar (i strigat la noi, cei multi, s-ar (i adeverit zicala antic7 ##Am (i c&ntat acum despre casele noastre p&rjolite%! Acum ns s vedem ce nseamn7 ##=are nu stiti c putin aluat dospeste toat (rm&nttura F% (I "orinteni 4, ?) si ##)u te teme, turm mic% (Buca +,, -,)! Anumite subiecte nu se supun judectii majorittii, dar se iau n consideratie (oarte serios consecintele negative pe care le suport minoritatea! 9e exemplu, dac o societate (armaceutic pune n circulatie un medicament mpotriva durerii de cap si dac acest medicament (oloseste unor milioane de oameni, dar dac din cauza vreunei reactii adverse ,** de oameni mor, legea impune ntreruperea circulatiei respectivului medicament! @actorii responsabili nu spun c cei care au murit sunt o minoritate (at de cei multi crora medicamentul le-a (cut bine! )u urmeaz ##logica% dup care ar trebui s moar majoritatea si abia apoi s se retrag de pe piat medicamentulE 9e asemenea, dac oameni de spirit invoc minoritatea ca pe o justi(icare, le spunem totusi c, sustin&nd un asemenea lucru, arat ce mult s-au ndeprtat de duhul lui Hristos, pentru c .l este singurul care a dat valoare persoanei umane si unicittii personale a (iecrui om! .l a spus c su(letul omenesc nu poate (i compensat cu lumea ntreag (si cu nici un interes national)! .l ne-a artat prin parabola 'a c las majoritatea celor 88 de oi si, ca un $rinte plin de iubire, se intereseaz numai de una singur! .l a lsat ca toti mpreun s alctuim un trup si s (im mdulare ale aceluiasi trup al Cisericii, nc&t atunci c&nd su(er (ie si un singur mdular, s su(ere mpreun cu el si celelalte, adic ntregul trup! 9omnul n-a spus dac su(er un singur mdular, tiati-l si aruncati-l si nu-i mai dati important, pentru c e numai unul! .l, dimpotriv, a spus c oile ascult de glasul ,?

'u si c oile 'ale le ##chem pe nume si le m&n a(ar% (loan +*, -), art&nd interes pentru (iecare oaie n parte/ nu le consider turm (obiecte sau produse), asa cum vor unii astzi s ne (ac s (im! @oarte (rumos, si Apostolul $avel arat c de multe ori 9umnezeu nu este de acord cu majoritatea, de aceea si zice7 ##9ar cei mai multi dintre ei nu au plcut lui 9umnezeu, cci au czut n pustie% (I "orinteni +*, 4-?)! ' nu uitm nici (aptul c 9umnezeu ntotdeauna i-a ales pe cei putini si pe cei slabi, tocmai ca s-i (ac de rusine pe cei puternici, pe cei multi si pe cei ntelepti! Av&nd toate acestea n vedere, dac nu altceva, cel putin s artm c avem cunostint! !e putem face ' "&nd unii nteleg tot ce am spus aici, dar au un moral sczut - lucru care bine nteles nu se potriveste nici cu a (i crestin, nici cu a (i grec - spun7 ##.i, ce putem (ace noi n (ata <. F% sau ##"um putem noi s ne mpotrivim acestor (orte obscure% F Aici e greseala n care am czut noi toti si pe care strmosii nostri, n situatii asemntoare, n-au (cut-o! In toate lucrurile ne bazm pe ce putem (ace noi, dar noi nu putem (ace nimic singuri (r ajutorul lui 9umnezeu! Iar 9umnezeu nu ne cere s (acem ceva, pentru c stie neputinta noastr, ci cere numai s-I artm c %nu dorim ceea ce nu-I place nici Bui si cere s o spunem n orice mod7 ##)u E%/ de aici mai departe este treaba Bui! .l ne va apra tara n modul 'u prea ntelept! Aduceti-v aminte cum, atunci c&nd poporul Israel umbla dup voia lui 9umnezeu, .l avea grij s ##pun la punct% toate popoarele care unelteau mpotriva lui! "&nd ns Israel a prsit legea 'a, atunci si cel mai mic dintre neamuri l-a stp&nit! Apostolul $avel ne ncredinteaz7 ##'i toate acestea li s-au nt&mplat acelora, ca pre nchipuiri ale viitorului, si au (ost scrise spre povtuirea noastr, la care au ajuns s(&rsiturile veacurilor! 9e aceea, cel cruia i se pare c st neclintit, s ia seama, s nu cad% (I "orinteni +*, ++-+,)! 9e aceea s nu vedeti problemele care se a(l n (ata dumneavoastr ca pe niste munti, ca ast(el s deveniti nelucrtori! 9atoria noastr este s artm buna noastr dispozitie, anume c nu suntem de acord cu toate acestea si, prin urmare, c nu le acceptm! )oi, asa mici cum suntem, ne vom mplini mica noastr datorie, si marele 9umnezeu, "are niciodat nu ne-a prsit neamul, si va (ace marea Bui datorie si va muta din loc muntii ridicati n (ata noastr, asa dup cum ne-a promis7 ##;oat valea s se umple si tot muntele si dealul s se plece/ si s (ie cele str&mbe si cele colturoase ci netede! 'i se va arta slava 9omnului si tot trupul o va vedea, cci gura 9omnului a grit% (Isaia 1*,1-4)/ ##9ar tu, Israele, sluga mea, Iacove, pe care te-am al es, sm&nta lui Avraam, iubitul Meu E!!! $e tine care te-am smuls din cele mai deprtate margini ale pm&ntului si te-am chemat din cele mai deprtate colturi si ti-am zis7 ;u esti robul Meu, pe tine team ales si nu te-am lepdat/ nu te teme, c .u sunt cu tine, nu privi cu ngrijorare, c .u sunt 9umnezeul tu! .u ti dau trie si te ocrotesc si dreapta Mea cea tare te va sprijini! Iat c se vor rusina si de ocar se vor (ace toti cei ce sunt aprinsi mpotriva ta/ toti vor (i nimiciti si vor pieri cei ce se (ac vrajmasi ai tiE "uta-vei si nu vei gsi pe cei ce te ursc pe tine si ca o nimica vor (i cei ce vor s se lupte cu tine! " eu sunt 9umnezeul tu, .u ntresc dreapta ;a si ti zic tie7 H)u te teme, c .u sunt ajutorul tu EI )u-ti (ie (ric, vierme al lui Iacov, viermisor al lui Israel, .u sunt ajutorul tu, zice 9omnul, M&ntuitorul tu si '(&ntul lui Israel! Iat, voi (ace din tine o grap cu dinti, ascutit si nou! 5ei merge peste munti si i vei pre(ace n pulbere si vile n pleav mrunt ! ;u le vei v&ntura, v&ntul le va lua si vijelia le va risipi% (Isaia 1+,'-l?)! Asadar, dac vom arta c avem credint c&t un bob de mustar, vom spune acestui munte care se ridic n (ata noastr7 ##3idic-te si arunc-te n mare% (Matei ,+, ,+), si asa va (i! 9e asemenea, dac nu avem credint, atunci s avem rezerve de rbdare, de vreme ce ##acela care are rbdare p&n la s(&rsit, acela se va m&ntui%/ pentru c alt(el si stihiile naturii vor (i mpotriva noastr, din cauza necredintei noastre si deja se pare c au nceput s-o si (ac!

**In pcate te-ai nscut ntreg si tu ne n$eti pe noi ' $oporul este ntru totul de acord cu toate c&te le-am scris n aceast carte mic si recunoaste c strigm numai si numai pentru a cpta garantarea vietii noastre personale si c cerem ca orice drept, (ie international, (ie european, (ie national, sa aib drept obligatie prioritar protejarea si respectarea valorii omului si stabilirea ,:

inviolabilittii liberttii personale, prin urmare si a liberttii constiintei religioase, care este inviolabil! <nora care stau n (otolii largi, care au salarii grsute si a cror slujb nu e pus n pericol, nu le pas! 'ingurul lucru care-i intereseaz este ca, v&nz&nd tot, s aib ei nsisi avantaje materiale! @r ndoial, din cauza lipsei de argumente care s justi(ice atitudinea lor de nejusti(icat, se cheltuiesc ntr-o lupt de exterminare, care are ca singur arm noroiul cu care arunc asupra tuturor acelora care spun adevrul, caracteriz&ndu-i ##(anatici%, ##apucati%, ##posedati%, ##maniaci ai numerelor%, ##parareligiosi%, care se mbogtesc in(orm&nd poporul! Mai (olosesc si multe alte asemenea so(isme (cu neputint de nsirat aici), ncerc&nd cu orice chip s abat poporul si s-i vatme g&ndirea! In acelasi timp, au ns grij - atunci c&nd v&nd tot ce avem s(&nt si cuvios - s ##arunce% publicittii c&te un scandal existent sau inexistent, pentru a vtma judecata opiniei publice si s spun7 ##9a, acestia sunt cei care spun asemenea lucruri E%! 9atorit (aptului c suntem lipsiti de viclenie, dar si pentru c ei detin toate ##mijloacele%, reusesc, p&n la un anumit punct, s sminteasc judecata poporului si ast(el s-l nsele si s nchid gura tuturor celor care strig, denunt&nd nselarea poporului! 9e aceea, s cunoastem bine si s ne asteptm n mod sigur s nceap s lupte mpotriva Cisericii noastre, n care vor arunca cu noroi! "u sigurant, vor ncerca s-i murdreasc pe toti cei care lupt pentru drepturile bunilor nostri clerici7 oameni ai Cisericii, cetteni de onoare, ziaristi pe deplin obiectivi! )oi ns nu trebuie s-i credem! 9e ce F $entru c ncearc s ne abat atentia, s ne dezorienteze! 9impotriv, trebuie s protestm si s ne a(lm alturi de Ciserica noastr si alturi de oamenii care lupt pentru noi si pentru Hristos! Iar pentru a nu ajunge legati si prizonierii unei superputeri, trebuie ca cei care lupt s nu nceteze s vorbeasc, indi(erent dac n viata lor personal au si ei, ca niste oameni pctosi, anumite patimi si pcate! 5om da si un mic exemplu, ca s ntelegeti ce vrem s spunem7 <n soldat, c&nd e pus santinel la granit ca s observe dusmanii care vor vrea s intre n tabr n timp ce toti dorm si s vad c&nd tabra e ncercuit de dusmanii care vor s-i ia prizonieri si s-i chinuiasc pe toti cei dinuntru, trebuie s strige si s trag c&teva (ocuri de arm ca s se trezeasc si ceilalti soldati! Aceasta nu are nici o legtur cu viata sa personal si de aceea nu pot iesi unii o(iteri colaborationisti s-i linisteasc pe soldati, spun&ndu-le7 ##)u-l ascultati, acesta este un om imoral, (ace bani multi din c&stiguri ilicite E% si nu pot inventa nimic de acest (el! "e legtur are viata personal a soldatului, pentru care va da socoteal numai lui 9umnezeu, cu (aptul c el strig numai ca s scape tabra de distrugere F 9e aceea, s nu (im si noi in(luentati de ce spun o(iterii colaborationisti si s nu ne sperie noroiul pe care l arunc mpotriva santinelelor care, cu bun credint, strig de dragul nostru! )oi s vedem numai dac aceast ##gard% strig pentru binele nostru! $oate (i de (olos pomenirea cuvintelor lui Hristos7 ##9ac am vorbit ru, dovedeste c este ru, iar dac am vorbit bine, de ce M bati F% (Ioan +G, ,-), si ##multi dint&i vor (i pe urm, si cei de pe urm vor (i nt&i% (Matei +8, -*) si, de asemenea7 ##5amesii si des(r&natele merg naintea voastr n mprtia lui 9umnezeu% (Matei ,+, -+) ca si rspunsul pe care l dau evreii (arisei si urmasii lor de astzi, (iecruia care ndrzneste s trag semnalul de alarm al epocii noastre7 ##In pcate te-ai nscut tu ntreg, si tu ne nveti pe noi F% (Ioan 8, -1)! "e ar (i trebuit adic F =rbul, pentru c s-a nscut n pcate, n-ar (i trebuit s mrturiseasc c Hristos i-a deschis ochii F )oi i punem pe toti acestia n (ata scenei n care unii cereau ca des(r&nata s (ie omor&t cu pietre, crora 9omnul Hristos, privindu-i, le-a spus7 ##"el (r de pcat dintre voi s arunce cel dint&i piatra asupra ei% (Ioan G, :)/ aceia, nteleg&ndu-si greseala, s-au ndeprtat! 9in pcate, urmasii lor de astzi, gsindu-se ntr-o stare duhovniceasc si mai rea, consider c ei nsisi sunt (r de pcat si n timp ce au o b&rn n ochi, merg s scoat paiul din ochiul (ratelui lor! Il arat cu degetul pe cel ce, om (iind, poate a czut si el, n vreme ce ei nsisi otrvesc n mod constient societatea cu lipsa lor de moralitate, cu crima, cu acuzatiile reciproce, cu droguri si cu altele asemenea! Autorul acestei crti mrturiseste public c n lupta personal pe care si-a asumat-o, aceea de a-i in(orma pe (ratii si duhovnicesti, nainte de a o ncepe, n-a pus drept criteriu ceea ce va plcea lumii! @r ndoial, stia c pe multi i va multumi, pe unii i va nemultumi cartea sa, pentru c nu e posibil s (ac exceptie de la regul si tuturor s le plac ce-i place si lui, c&nd, pentru cuvintele 9omnului nostru Hristos ##s-a (cut dezbinare n multime pentru .l% (Ioan :, 1-)! Ast(el, poporul l urma pe .l si-B asculta, n timp ce stp&nii lumii Il urmreau (r odihn ca s ##se agate% de vreun cuv&nt si s-I poat izvodi o acuzatie mpotriv! 'i pentru c n-au gsit, sau re(ugiat n noroi, zic&nd7 ##c are pe Ceelzebut si c, cu domnul dracilor alung dracii% (Marcu -, ,,)! Au gsit si pe unii ##binevoitori% care au dat mrturie mpotriva Bui ca s-B rstigneasc!

,G

"unosc&nd autorul aceste dou laturi, a hotr&t s nu ia nici una n consideratie/ a hotr&t s nu-i asculte nici pe cei multumiti, care l vor luda pentru lupta sa ##sincer%, nici s asculte sau s ia n consideratie amenintrile, acuzatiile (alse si noroiul pe care unii ncearc s i-l arunce n (at, pentru c le sunt atinse interese sau pentru c i sileste invidia! Asadar, pe cei care l laud n-o s-i asculte deloc, deoarece crede cu trie c el nsusi este un rob netrebnic care a (cut ceea ce era dator s (ac/ si nu se expune n mod nesbuit laudelor, pentru c l p&ndeste pericolul de asi (orma o idee bun despre el nsusi, idee care ar avea ca urmare (ireasc consecinte negative, asa cum spune legea duhovniceasc, ##c oricine se nalt pe el nsusi (adic oricine si (ormeaz o bun idee despre el nsusi), se va smeri%! 'imte ns nevoia s multumeasc tuturor acelora care sunt robi mpreun cu el, care au mintea clar si g&ndirea plin de buntate si care, datorit dispozitiei lor curate, pot distinge c tot ce spune nu e de la el, ci de la Hristos si c, datorit Bui, i multumesc! In ce-i priveste pe ceilalti, care nu au o prere bun despre nimeni si, prin urmare, nici despre scriitor, are s le spun c niciodat nu e posibil ca un preot sau un clugr s-si tin gura nchis, tem&ndu-se ca nu cumva s (ie acuzat, denuntat, amenintat, sau s i se creeze alte probleme! <n preot care ntr-adevr lucreaz ca un rob pentru 9omnul su si jert(este p&n si su(letul, urm&nd s-B slujeasc cu credint si s-B mrturiseasc n (ata oamenilor! Autorul ar dori s multumeasc si celor care vor ncerca, denunt&ndu-l, calomniindu-l sau acuz&ndu-l, s-i nchid gura! 'i le multumeste, d&ndu-si seama de starea jalnic n care se a(l, pentru c de mic l ruga el nsusi pe 9umnezeu s se milostiveasc de el si s-l ndrepte din aceast ne ngduit stare jalnic! Acum ns nu e singur, are ca martori pe toti aceia care l acuz si asa poate mai degrab s-I ceara lui 9umnezeu mila 'a, art&ndu-I si at&tia ##martori%! n ceea ce priveste lucrurile de care l acuz, a avut grij ca el nsusi, mai nainte de toti, s si le treac la activ! 9e asemenea, scriitorul ar vrea s se justi(ice si pentru c, prin cele ce a scris, s-au m&hnit anumiti (rati ai si! In notiunea de ##lume% sunt cuprinsi toti oamenii, cu toate vrerile lor nenumrate! $rin urmare, pentru c multi (rati nu se ngrijesc s-si (ac vrerile s se uneasc cu acea unic vrere a lui Hristos, cu care noi ncercm -ls&ndu-le la o parte pe ale noastre - s ne unim si s ne armonizm, este imposibil, chiar dac am vrea, ca dorintele noastre s coincid cu cele ale tuturor oamenilor, pentru c (iecare cere altceva! )ici s vrem s-i multumim pe toti n-ar (i cu putint, din cauz c vrerile noastre sunt di(erite! 9ar, pentru c Hristos are numai o vrere, noi, toti oamenii, putem s ne adunm n jurul vrerii Bui, nc&t si pe .l s-B multumim, dar si ntre noi s comunicm, s ne ntelegem unul cu altul si s ne iubim! $e noi oricum nu ne intereseaz s ne plcem nici nou nsine, dup cum este scris7 dac mi-as plcea mie nsumi, n-as mai (i rob al lui Hristos! 9e alt(el, un rob plin de bun credint, care-B iubeste pe 9omnul su nu va dori s aib parte de la oameni de un tratament mai bun dec&t a avut .l! 9omnul, voind s ne arate c drumul nostru nu este asternut cu lauri, ne-a pregtit, spun&nd7 ##9ac v urste pe voi lumea, s stiti c pe Mine mai nainte de voi M-a ur&t! 9ac ati (i din lume, lumea ar iubi ce este al su/ dar pentru c nu sunteti din lume, ci .u v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea v urste! Aduceti-v aminte de cuv&ntul pe care vi l-am spus7 )u este sluga mai mare dec&t stp&nul su! 9ac M-au prigonit pe Mine, si pe voi v vor prigoni/ dac au pzit cuv&ntul Meu, si pe al vostru l vor p&zi% (loan +4, +G-,*)! In anumiti (rati ai nostri se naste ntrebarea dac pentru toate c&te le-am scris suport presiuni sau dac mpotriva mea s-a pornit un rzboi pentru a m opri! 'imt nevoia s spun tuturor prietenilor cititori c dup aparitia crtii %<rna alegerii%, n care au (ost cuprinse aproape ,* de pagini cu in(ormatii despre toate c&te se vor nt&mpla, unii, nemultumiti de (aptul c am nceput s v in(ormm, au nceput s dea tele(oane, s trimit scrisori si anonime si s-l ameninte pe scriitor c, dac nu va nceta s vorbeasc despre aceste subiecte, ## l vor (ace de r&s% n mijloacele de in(ormare n mas, spun&nd lumii c e un escroc, un nseltor etc! 'criitorul a primit si o multime de alte amenintri! Anonimii au avut grij s-l in(ormeze c n primul stadiu vor aplica metoda ##aruncrii cu noroi%! $robe ale unor asemenea scrisori au (ost depuse de scriitor la procuratura din 'alonic (ianuarie-(ebruarie +88:) ca mrturii o(iciale n pl&ngerea care a (ost depus mpotriva unor necunoscuti! ,8

$resiunile care se exercit asupra sa pentru a (i ntrerupt aceast lucrare de in(ormare a dumneavoastr, din c&te se pare, provin de la (actori guvernamentali care, din pcate, colaboreaz cu anumite ##(ete bisericesti% si sunt ajutati de ziaristi! 9esigur, asa cum era de asteptat, aceste cercuri au (ost nemultumite si mai mult dup emisiunile de la televiziune n care publicul larg a (ost in(ormat exact despre ce anume se nt&mpl astzi n patria noastr! 'criitorul, chiar si la nivel personal, suport consecintele pomenite si n cartea sa %<rna alegerii%, aprut n decembrie +88? (pag! 1-*), dar explic7 ##"eea ce am scris, am scris av&nd deplina cunostint a tuturor consecintelor! )u mi-a (ost ns posibil s mai suport s vd cum ne nsal si cum ne submineaz%! Am rezerve dac s (ac cunoscut iubirii dumneavoastr o parte din aceste presiuni, sau dac ar trebui s-mi tin gura nchis! 5eti vedea p&n unde au ajuns oamenii 'tatului care, din pcate, asa cum ne-am in(ormat, actioneaz n colaborare cu ##(ete bisericesti% care n aceast clip poart rspunderea pentru multe probleme din cauza crora su(er Ciserica si tara noastr! 5 vom prezenta chiar si documente publice (alsi(icate care aveau drept scop s exercite presiuni asupra noastr! As vrea s v asigur pe dumneavoastr, pe toti iubitii mei (rati, c nu am deloc intentia s m opresc din a v in(orma si n continuare, deoarece pentru dragostea dumneavoastr sunt obligat de Hristos s-mi jert(esc, dac trebuie, si su(letul! At&t timp c&t dumneavoastr veti dori s a(lati si s ascultati, eu v voi in(orma! 'unt numai dou cazuri n care m-as putea opri7 +! dac vd c si dumneavoastr nu mai doriti s ascultati/ ,! dac va ngdui 9umnezeu ca gura mea s se nchid pentru totdeauna! M rog clduros pentru toti cei care-mi stati alturi n aceast lupt cu orice mijloc si v multumesc pentru ajutorul pe care mi-l dati, a(l&ndu-v alturi de mine! 0ritoare este o scrisoare a unui (rate pe care nu-l cunosc si care, din ad&ncul su(letului, mi multumeste si mi recomand s aplic s(atul7 ##"aravana merge, lsati sacalii s urle%, lucru pe care l (ace si scriitorul, indi(erent dac, personal, nu-i consider n nici un caz pe (ratii si ##sacali%! Solutia nu este s ntoarcem pagina =dat am vizitat un cunoscut de ziua lui onomastic! M-a invitat s iau loc pe o canapea l&ng un alt musa(ir! <nul din oaspeti a luat de pe mas un album mare cu (otogra(ii de (amilie, s-a asezat l&ng mine si a nceput sl rs(oiasc, admir&nd c&teva clipe imortalizate din viata stp&nului casei! 9eschiz&nd la prima pagin, a vzut o minunat (otogra(ie de la nunta cuplului! =aspetele era (ermecat de (rumusetea miresei, de rochia ei bogat si de aerul m&ndru al mirelui! 9up ce s-a sturat s priveasc (otogra(ia a mers la pagina urmtoare! Acolo era cuplul de tineri cstoriti ntr-un Maguar de lux, mpodobit n exterior cu (lori si panglici! In (otogra(ie aprea toat mretia luxului! 9up ce a admirat-o si pe aceasta a ntors din nou pagina/ acolo era (otogra(ia de la masa de nunt! 'e vedea o mas bogat, cu zeci de (eluri de m&ncare, de butur si dulciuri! $e (undal apreau oaspetii care petreceau si dansau toti (oarte veseli! $aginile care cuprindeau n ele viata stp&nului casei erau ntoarse de musa(ir una c&te una, sorbind cu bucurie clipele de vis ale vietii lui! Am ajuns aproape de s(&rsitul albumului de (amilie c&nd, ntorc&nd din nou pagina, oaspetele a czut cu privirea pe o tem cu totul di(erit de cele precedente! In (otogra(ie aprea un mort asezat n cosciug! .ra vorba de tatl mirelui, planul era apropiat si se vedea numai capul mortului, palid, nghetat, inexpresiv, ur&t, nconjurat de (lori care aveau rostul s risipeasc nghetul mortuar! .u, de alturi, n-am apucat s vd bine (otogra(ia, pentru c oaspetele, de ndat ce a vzut mortul, a ntors pagina n grab! Am intervenit si l-am rugat s ntoarc putin napoi s-o vd/ mi-a rspuns7 ##5 rog mult, pentru c m m&hnesc asemenea lucruri, le evit! 9ou minute, s termin albumul si apoi vi-l voi da s-l rs(oiti si s-l cercetati cu atentie numai dumneavoastr%! M-am minunat atunci cum n acest om realitatea mortii a creat o rscolire su(leteasc si n acelasi timp am vzut, c modul lui de a aborda aceast problem era gresit! "redea c rezolva problema numai ntorc&nd pagina, (r s priveasc naintea lui! .ra un adorator al vietii si voia s vad numai evenimentele (ericite, care ns nu erau deloc sigure! "hiar si un banal ##poate% e posibil s schimbe cursul acestor evenimente (ericite! 'ingurul lucru sigur pe care l are aceast viat si pe care nici un ##poate% nu este n stare s-l schimbe este moartea! Moartea constituie cel mai mare eveniment al vietii unui om, cel mai esential si cel mai (undamental! -*

'i totusi, numai cu aceast problem esential a vietii noastre nu vrem s ne ocupm, sub pretextul c acest eveniment ne creeaz o tulburare puternic n su(let! )u stim oare c va veni acea clip, (ie c o vrem, (ie c nu, n care ne vom nt&lni si cu moartea F $oate o nt&lnim nu numai o singur dat, ci de mai multe ori, pentru c o putem nt&lni la (r atele nostru, la bunica noastr, la mama noastr sau la multe alte rude! "um vom rezolva aceast problem F ' nu mergem s-l vedem pe tatl nostru mort F In (elul acesta nu n(runtm nici o situatie de viat, ci dimpotriv, crem alte mii de probleme ce nu vor avea rezolvare! 'olutia este s privim chestiunea n (at, s o rezolvm si s nu ne mai m&hneasc, ci, dac e posibil, chiar s ne produc bucurie! <n crestin adevrat se exprim pe deplin prin aceste cuvinte7 ##$rznuim omor&rea mortii, pieirea iadului si nceptura vietii vesnice si slt&nd, c&ntm imnuri de slav "elui ce pe acestea le-a pricinuit, <nul 9umnezeul printilor nostri, "el binecuv&ntat si n veci slvit%! <nii (rati ai nostri - si din pcate si anumite (ete bisericesti - se pare c abordeaz n chipul amintit si situatia aprut n zilele noastre, de care e vorba si n aceast carte! "&nd se gsesc (at n (at cu ea si trebuie s o n(runte, ncearc s ntoarc cu disperare pagina si-i auzim spun&nd cu art, acoperindu-si problema7 ##)oi ne ocupm cu Hristos si nu cu Antihristul%! Arat ast(el c nu pot ntelege c, ocup&ndu-se de moarte, de (apt sunt ajutati s abordeze ntr-un mod corect viata si s o triasc nu ca pe un vis, ci ca pe o realitate! 9e (apt, nu nteleg c atunci c&nd spun ##doresc lumina% sau ##ursc ntunericul% e acelasi lucru si c7 ##Il iubesc pe Hristos% sau ## l ursc pe Antihrist si ncerc s evit orice are legtur cu el, pentru c nu-l vreau nici pe un simplu card, nici pe cartea mea de identitate si nici pe m&na mea% sunt n acelasi spirit! @at de aceast problem a zilelor noastre trebuie s dovedim mult discernm&nt pentru c de multe ori se nt&mpl ca printi prea cucernici si purttori de 9umnezeu, care au vorbit sau au scris despre acest subiect al Antihristului si al pecetii lui, s (i avut o atitudine di(erit, dar ntr-un caz special! In care anume F Atunci c&nd un (rate are judecata mai slab, are probleme su(letesti, pur si simplu este ##su(ocat% de chinurile vietii sau l macin probleme de (amilie sau boli! Acesta este cazul n care printele, cu un mare discernm&nt, ntrevz&nd c situatia su(leteasc a (ratelui su nu este una care s permit ca acesta s (ie in(ormat - pentru c la durerea lui s-ar mai aduga o alt durere, mpovrtoare pentru msura lui - si av&nd darul si virtutea unui asemenea discernm&nt, recomand respectivului (rate s nu se ocupe de Antihrist, ci de Hristos! Asadar, trebuie s avem si noi putin discernm&nt! . bine s vedem cui i-a spus printele s nu se ocupe cu Antihristul si n ce situatie se gsea (ratele respectiv! Autorul acestei crti a trit alturi de printele $aisie multe asemenea clipe! 'e nt&mpla ca printele $aisie s mpart cu miile (oaia sa cu titlul %'emne ale vremurilor ???% pentru a in(orma lumea, totusi c&torva (rati rniti si su(erinzi el le recomanda s nu se ocupe de aceast tem! 5edeti, printii nostri duhovnicesti nu sunt lipsiti de delicatete! "a s ntelegem mai bine exemplul, cu un asemenea discernm&nt abordeaz anumiti printi problema dac ar trebui sau nu s-i in(ormeze pe anumiti (rati ai nostri bolnavi de cancer, care nu stiu de ce su(er, despre boala lor! Asadar, printii duhovnici, atunci c&nd constat c cineva dintre cei bolnavi de cancer este spovedit si mprtsit si nu se teme de moarte, l in(ormeaz despre boala sa si i spun c are cancer! "&nd ns un (rate nu poate accepta s i se spun c su(er de cancer si aceast in(ormatie i-ar crea probleme n plus, (r rezultate pozitive, ei evit s-o (ac, bine nteles (r ca acest lucru s nsemne c (ratele nu mai are cancer! <n lucru care sigur e valabil aici este c nici un printe purttor de 9umnezeu nu contrazice ce spun despre nsemnare alti printi teo(ori care se pronunt asupra subiectului! . nevoie ns de mult discernm&nt ca s intrm n duhul '(intilor! 9ac nu avem acest discernm&nt, credem c cutare printe, dac nu vorbeste, nu este de acord! Ba asemenea concluzii pot ajunge ns numai cei care au un su(let super(icial si care sunt lipsiti de discernm&nt! 5edem, din pcate, cum anumiti (rati ai nostri, a(l&ndu-se n total necunoastere, desi nu se preocup corect de ce se nt&mpl si nu lupt mpotriva dusmanilor credintei noastre, i combat pe (ratii nostri care cu su(let treaz protesteaz mpotriva impunerii simbolurilor anticriste si care se supun Maicii noastre Ciserica, care prin circulara ei s(tuieste7 ##"u durere observm c progresul civilizatiei n domeniul aplicatiilor electronice a (ost legat asa cum nu trebuia de numrul ???, care este (olosit ca numr principal de cod n aceast tehnologie! )umrul acesta este pomenit limpede n s(&nta carte a Apocalipsei drept numrul Antihristului si, prin urmare, nu e cu putint ca un crestin s (ie indi(erent la introducerea deliberat si sistematic a acestui numr n viata noastr si n viata poporului grec, care aproape n ntregime este crestin si ortodox%! )e ntrebm7 (ratii care nu -+

iau n considerare cele pomenite mai sus si spun ce le trece prin minte oare nu citesc deloc .vanghelia ca s vad c H ristos i s(tuieste s-i lase pe toti care ##nu sunt mpotriva noastr pentru c cu noi vor (i% F 'au, poate, pentru c nu au nluntrul lor ndrzneala si brbtia de a-si pune nainte piepturile lor n (ata dusmanilor lui Hristos si ncearc s (ac parad de (ort naintea celor ##mici% ai lui Hristos F $rintele $aisie, cu durere a scris pentru acesti oameni7 ##"iudat ns este c si multi oameni nduhovniciti, n a(ara (aptului c si dau propriile lor interpretri, se tem si ei cu team lumeasc de dosarul electronic, n timp ce ar trebui s se nelinisteasc duhovniceste si s-i ajute pe crestini printr-o bun neliniste si s le ntreasc credinta, ca s simt m&ng&ierea dumnezeiasc%! Acestora, care din cauza lipsei lor de curaj continu s (oloseasc urmtoarea (ormul7 ##)oi ne ocupm cu Hristos si nu cu Antihristul%, le spunem c nu mai trebuie de acum nainte s ne ocupm de ei, salut&nd o observatie (oarte bun a lui Alexandros ;sirintanis7 ##<nii crestini au preri si scopuri at&t de ceresti, nc&t ajung s nu mai (ie (olositori aici pe pm&nt/ cum s-ar zice, zboar n cer si nu mai psesc pe pm&nt!!! % )oi, (ratilor, avem n (ata noastr aceast pagin concret de istorie si chiar dac ceva nu ne place, nu o ntoarcem ca s evitm continutul ei, pentru c chiar dac am ntoarce-o, nu nseamn c ea nceteaz s mai existe! 5rem ca, privind-o n (at si ntr-un mod corect, cu credint n Hristos, s-o n(runtm si asta c&t mai e vreme! 9ac cineva dintre dumneavoastr crede c problema se rezolv numai nchiz&nd ochii si nemaiprivindo, atunci s imite exemplul strutului pe care-l iubeste! @ireste, m&nati si de iubirea (rteasc si de datoria pe care o avem (at de Hristos, nu vom nceta s-l lovim prieteneste pe spate si s-l ndemnm s vad pericolul iminent, asa nc&t tvlugul demonic s nu-l gseasc expus, ci ne vom (ace datoria de (rati, ca s avem constiinta linistit! 9esigur, bunul 9umnezeu, "are nu vrea s rtceasc creaturile 'ale, prevz&nd totul, ne-a prevestit c va trimite pe doi mari pro(eti ai 'i, pe pro(etul Ilie si pe dreptul .noh, ca s ndemne lumea s nu-l primeasc pe Antihrist si nici pecetea lui! 'igur, cunoastem c i punem la grea ncercare pe toti aceia pe care i in(ormm, pentru c deja e adevrat ce a spus 9omnul7 ##9e n-as (i venit si nu le-as (i vorbit, pcat nu ar avea/ dar acum nu au cuv&nt de dezvinovtire pentru pcatul lor% (Ioan +4, ,,)! Adevrat este si aceasta7 ##Iar sluga aceea care a stiut voia stp&nului si nu s-a pregtit, nici n-a (cut dup voia lui, va (i btut mult% (Buca +,, 1:)! @iecare dintre noi trebuie s cunoasc c toat taina (rdelegii se lucreaz prin ngduinta lui 9umnezeu, pentru c .l las s (ie ast(el cu un singur scop, asa cum spune Apostolul $avel7 pentru a (i judecati toti cei care ##n-au primit iubirea adevrului, ca ei s se m&ntuiasc! 'i de aceea 9umnezeu le trimite o lucrare de amgire, ca ei s cread minciuni, ca s (ie os&nditi toti cei ce n-au crezut adevrul, ci le-a plcut nedreptatea% (II ;esaloniceni ,, +*-+,)! '(&rsit si lui 9umnezeu slav

-,