UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIR MASTER: MANAGEMENTUL AFACERILOR N TURISM DURATA STUDIILOR: 3 semestre/2009- 2011 PROMOIA A VI-A

PROIECT

POLITICI MACROECONOMICE N TURISMUL INTERNAIONAL

Profesor ndrumator : Conf.univ.dr. Andreea Bltre u Masterand: Nacu Florentina-Iuliana

POLITICA I STRATEGIA TURISTIC A LUXEMBURGULUI

ISTORIE Istoria nregistrat a Marelui Ducat al Luxemburgului ncepe odat cu construcia Castelului Luxemburg n anul 963. n jurul acestei fortree s-a dezvoltat treptat un ora care a devenit centrul unui stat mic dar important. Comitatul Luxemburg este ridicat la rang de Ducat n 1354. n 1437 a avut loc o criz, familia conductoare neavnd motenitori legitimi pentru tron. n secolele urmtoare, fortreaa Luxemburg a fost n mod constant mrit i ntrit de cei care au ocupat-o, ntre alii, bourbonii, habsburgii, hohenzollernii i francezii. Chiar i dup nfrngerea lui Napoleon n 1815, cnd Congresul de la Viena a conferit autonomie formal Luxemburgului, ara a devenit obiectul unei dispute ntre Prusia i Olanda.Revoluia belgian dintre 18301839 a njumtit teritoriul Luxemburgului, atunci cnd partea vestic a rii, pur francofon, a fost transferat Belgiei. Independena Luxemburgului a fost confirmat apoi n 1839, dar nu a fost ratificat formal dect n 1867, dup ce criza luxemburghez aproape a dus la un rzboi ntre Prusia i Frana. n acelai an 1839, Luxemburg s-a alturat Confederaiei germane.Regele Olandei a rmas eful de stat al Luxemburgului, cu titlul de mare duce al Luxemburgului pn n 1890. La moartea lui Wilhelm al III-lea, tronul Olandei a revenit fiicei sale, Wilhelmina, iar Luxemburg (pe tronul cruia nu puteau sta femei (vezi Legea Salic)) i-a fost dat lui Adolph de NassauWeilburg.Luxemburg a fost invadat i ocupat de Germania n timpul primului rzboi mondial i al celui de-al doilea rzboi mondial. n 1942, Luxemburgul a fost oficial anexat de Al treilea Reich.n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, Luxemburg i-a abandonat politica de neutralitate, alturndu-se Aliailor n lupta mpotriva Germaniei. Guvernul su, n exil la Londra, a format un mic grup de voluntari, care au participat la invazia Normandiei. A devenit un membru fondator al NATO i al ONU n 1946. n 1957, Luxemburg a devenit unul dintre cele ase state fondatoare a Comunitii Economice Europene (devenit apoi Uniunea European), i n 1999 s-a alturat rilor care au adoptat moneda unic, euro. Mai multe organisme europene i au sediul n Luxemburg. Aezare geografic Marele Ducat de Luxemburg este un stat n Europa care face parte din grupul de ri Benelux (alturi de Belgia i rile-de-Jos) i din Uniunea European Se nvecineaz cu Germania, la est, Frana, n sud, Belgia n nord i vest. Relieful Luxemburgul este una dintre cele mai mici ri din Europa. Are o suprafa de circa 2,586 km. n vest se mrginete cu provincia belgian Luxembourg, care (la 4.443 km) are aproape o suprafa dubl fa de cea a rii. Nordul rii face parte din Munii Ardeni, e format din dealuri i muni joi, cel mai nalt punct fiind Buurgplaatz, de 559 m. Restul rii este de asemena deluros. Grania estic a Luxemburgului este format de rurile Mosel (Moselle), Sauer (Sre) i Our.

Clima Luxemburg face parte din regiunea de clim continental vest european i are o clim temperat fr extreme. Iernile sunt blnde, verile rcoroase i ploile abundente. Starea vremii este diferit ntr-o oarecare msur ntre regiunile din nord i sud. n nord, exist o influen considerabil a sistemului Atlantic, n care depresiunile frecvente dau natere unor condiii meteorologice instabile. Aceasta d natere la cer nnorat i la mult burni i ploaie iarna. Vara, cldura excesiv este rar i temperaturile scad mult noaptea. Temperaturile sczute i umiditatea dau natere la ceea ce locuitorii numesc o clim revigorant. n sud, dei cderile de ploaie nu sunt cu mult mai reduse n jur de 32 inch i iernile nu sunt mai plcute, principala diferen const n temperaturile mai ridicate vara, n special n Valea Mosellei. Culturile, n special podgoriile, au bune condiii aici. Cu o temperatur medie anual de 10C, cele mai nsorite luni sunt din mai n august. Forma de administrare Luxemburg are un sistem parlamentar de guvernare, fiind o monarhie constituional. n conformitate cu constituia din 1868, puterea executiv este exercitat de Marele Duce sau de Marea Duces, i de cabinet, constituit dintr-un prim-ministru i mai muli minitri. Marele Duce are puterea de a dizolva parlamentul i de a forma un altul. Puterea legislativ aparine Camerei Deputailor, alei direct pentru mandate de cinci ani. Un al doilea corp, "Conseil d'tat" (Consiliul de Stat), format din 21 de ceteni numii de duce, are rol consultativ pentru Camera Deputailor n elaborarea legilor. Marele ducat are trei tribunale inferioare (justices de paix; n Esch-sur-Alzette, n Luxembourg i n Diekirch), dou tribunale districtuale (Luxembourg i Diekirch) i o Curte Superioar de Justiie (Luxembourg), care include Curtea de Apel i Curtea de Casaie. Exist i un tribunal administrativ, o Curte Administrativ i o Curte Constituional, toate n oraul Luxembourg. Topografie n ciuda dimensiunii sale reduse, Luxemburg are o asezare variat, cu dou caracteristici principale. Partea nordic a rii este format dintr-o parte a platoului Ardeni, unde nlimile muntoase variaz de la 460 la 610 m. Restul rii este format dintr-un peisaj de coline cu vi largi. Capitala, Oraul Luxemburg, este localizat n partea de Sud a rii.

Inima verde a Europei Cea mai important form de relief, platoul nalt al Ardenilor n Nord, s-a format n milioane de ani. n cel mai nalt punct, atinge o nlime de 559m. Cunoscut ca Oesling, regiunea Ardenilor acoper 842 kmp, aproape 32% din ntreaga ar. Relieful accidentat predomin deoarece eroziunea rurilor a creat de-a lungul timpului un peisaj variat, de munte puin nalt, acoperit de o vegetaie dens, uneori cu variaii considerabile de altitudine. Aceste diferene de relief, mpreun cu ntinderi de ap amestecate cu pduri, cmpuri i puni sunt principalele caracteristici care fac peisajul att de special. Tipic acestei zone nalte este solul

nefertil i drenajul slab care d natere la numeroase turbrii exploatate cndva. Aceti factori, combinai cu ploi abundente i cu nghe, au fcut ca mediul s fie inospitalier pentru primii locuitori. Chiar i astzi, condiiile de trai ntr-un astfel de mediu nu sunt foarte favorabile. Totui, n jur de 7800 de locuitori triesc din pdurit, mici ferme sau servicii legate de mediu. Deoarece solul este att de dificil de cultivat, marea parte a pmntului este folosit pentru punat. Regiunea Ardenilor include i Parcul Naional Upper Sre, o important zon de conservare . La sud de Sre Riverd, regiunea este cunoscut sub numele de Gutland. Ea acoper puin peste dou treimi din ar. Terenul urc i coboar lin cu o nlime medie de 213 m. Principala activitate este agricultura, termenul Gutland venind de la solul fertil i de la verile calde i uscate din aceast parte a Ducatului, n comparaie cu regiunea Oesling. n consecin, se cultiv n mari cantiti fructe i legume, cum sunt cpunile, merele, prunele i cireele. Eroziunea rurilor din aceast zon a creat vi nguste i profunde i peteri, dnd natere la peisaje spectaculoase. n sudul extrem al rii se afl trmul rocilor roii - o referin la depozitele de minerale care se afl acolo. Bogate n fier nc de pe timpul Romanilor, dac nu chiar de mai nainte, districtul este o regiune minier i de industrie grea care se ntinde pe mai mult de 20 km. Courile nalte ale fabricilor de fier i oel sunt simboluri tipice ale sudului industrial. La est se afl valea MoselleI unde se cultiv struguri. Numeroase sate se afl n vile adnci i n preajma podgoriilor de-a lungul rurilor. Fiecare sat are cel puin o cav de vin. Tot n est se afl i Mica Elveie , caracterizat prin vi strmte mpdurite i ravene cu formaiuni pietroase neobinuite. Ruri i lacuri Luxemburg are cteva ruri minore, ca Eisch, Alzette, i Petrusse, dar rul principal este Moselle cu tributarii si - the Sre i Our. mpreun, cursurile lor servesc ca grani ntre Luxemburg i Germania. De-a lungul malurilor se afl multe din castelele medievale ale rii. Moselle izvorte n nord-estul Franei i curge ctre nord prin Luxemburg pe 30.6 km ctre Rin, cu care conflueaz la Koblenz, Germania. Moselle are 514 km lungime i este navigabil, datorit canalizrii, pe 64km. Pante verzi, acoperite cu vii, se afl de o parte i de alta a rului. Izvornd n Belgia, rul Sre curge 172 km spre est prin Luxemburg pentru a se vrsa n Moselle. Cursul su sinuos strbate Luxemburg de la est la vest. Rul Our, de-a lungul graniei de nord-est, este un tributar lui Sre. Valea sa este nconjurat de peisaje naturale intacte. Lacul Upper Sre este cea mai mare ntindere de ap din Marele Ducat. nconjurat de vegetaie luxuriant i de izvoare linitite, lacul este un centru de sporturi acvatice: canotaj, caiac-canoe. Asemenea activiti de aer liber, datorit crora este un punct de atracie pentru turiti, au dus la dezvoltarea unei industrii manufacturiere locale.

Oraul Esch-sur-Sre se afl la un capt al lacului. Imediat n amonte de el, rul formeaz un rezervor hidroelectric extins pe circa 10 km n susul vii. Digul Upper Sre a fost construit n anii 60 pentru a rspunde cererii de ap potabil. Flora i fauna Flora Luxemburgului este caracterizat prin aezarea rii la grania dintre zonele climatice Atlantic-European i Central-European. n nord, se ntlnesc muli fagi i stejari. Stejarii pot crete pn la 30-45 m, cu un diametru de 1,2-2,4 m. Ei dau cantiti mari de lemn dur. De-a lungul malurilor rurilor, se ntlnesc specii ca arinul negru i salcia. Lemnul de arin este galben pal ctre maro-rocat, de textur fin i rezistent chiar i sub ap. Este un lemn important pentru tmplrit n primul rnd datorit rezistenei sale la boli. Slciile pot ajunge la o nlime de 20 m i sunt valoroase n scop ornamental. Vile nguste, adnci, din nord sunt un habitat pentru plante i animale rare, n special lutria, o specie protejat. n sudul industrial, printre cariere i mine abandonate, natura i-a declarat dreptul i sunt flori peste tot. Oraul Luxemburg (Ville de Luxembourg, in franceza, Stad Ltzebuerg in Luxemburgheza si Luxemburg Stadt, in limba germana) este capitala Marelui Ducat de Luxemburg, o tara de dimensiuni mici dar o regiune foarte pitoreasca, situata intre Belgia, Germania si Franta. Vechiul Oras Luxemburg face parte din lista Patrimoniului Mondial UNESCO (Vechiul Cartier si Fortificatiile Cetatii). Cu prilejul vizitei de stat n Romnia a Marelui Duce de Luxemburg, nsoit de Marea Duces de Luxemburg (29-31 martie 2004), a avut loc inaugurarea "Casei Luxemburgului" de la Sibiu. Cldirea care adpostete "Casa Luxemburgului" a fost construit pe prima incint de fortificaie a satului "Villa Hermani", devenit, ulterior, Sibiul de astzi. Intre anii 1999-2003, Serviciul de Situri i Monumente Naionale al Luxemburgului a finanat i coordonat lucrrile de restaurare a imobilului, n cadrul unui proiect mai larg desfurat sub egida UNESCO, lansat n 1998, de restaurare a centrului istoric al Sibiului. "Casa Luxemburgului" de la Sibiu servete drept centru cultural, turistic, de informare i documentare. Un proiect cultural cu rezonan particular l constituie programul "Sibiu capital cultural european 2007", aflat n desfurare (pentru detalii se poate consulta siteul www.Sibiu2007.ro). Graie sprijinului decisiv al autoritilor luxemburgheze pe lng organismele europene, oraul Sibiu a fost nominalizat, alturi de Luxemburg i Marea Regiune, drept capital european a culturii n 2007, ceea ce ofer o oportunitate excepional de afirmare a valorilor culturii si spiritualitii romneti n plan regional i european. Orasul Luxemburg gazduieste deasemenea diverse institutii europene: Curtea Europeana de Justiie, Curtea Europeana de Audit ct i Banca Europeana de Investiii. Luxemburg este din nou cel mai sigur oras din lume.Acesta este rezultatul unui studiu comparativ de consultan Mercer,care a analizat calitatea vieii n diferite orae importante.Nu numai n Europa ,dar i n ntreaga lume ,Luxemburg ocup primul loc n ceea ce privete sentimentul de securitate personal,care a rezultat din sondajul de mii de manageri care traiesc ntr-o ar strin.Au fost luate n considerare n studiu 30 de aspecte privind rangul oraului ,de educaie n temeiul acestora ,sntate,infrastructura de trafic

,economie,mediu i de mediul social.n ceea ce privete studiul de calitate al vieii ,Luxemburg este pe locul 19 din 215 orae participante. Populaia total este de 493,500 de locuitori iar oraele cele mai importante sunt: Luxemburg,Esch-sur-Alzette,Differdange,Dudelange,Petange. n Luxemburg sunt recunoscute i vorbite trei limbi, limba francez, limba german i limba luxemburghez, considerat de unii lingviti ca un dialect al limbii germane. n afar de faptul c e una dintre cele trei limbi oficiale, luxemburgheza este i limba naional a marelui ducat. 87 % din populaia Luxemburgului sunt cretini romano-catolici, restul fiind n principal protestani, evrei i musulmani. 37% din populaia ducatului este format din imigrani. Economia Luxemburgului este o economie de servicii de nalt performan. Aceasta este caracterizat prin dezvoltarea unui centru financiar internaional, precum i apariia de activiti de servicii noi, precum i prezena a ntreprinderilor industriale prin intermediul tehnologiei avansate. Preocuparea de diversificarea n continuare a economiei a condus la crearea i dezvoltarea de noi activiti n domeniul de asigurare i de reasigurare, transporturi, comer, turism, telecomunicaii,comerul electronic,servicii audio vizuale i de afaceri. Industria Confruntndu-se cu criza de oel din anii 1970,diversificarea industrial este necesar ca un obiect permanent al politicii economice.Este o industrie grea tradiional, ajutat de alte ntreprinderi industriale de toate dimensiunile, mai ales datorit afluxului de capital strin, care fac parte din industriile cele mai diverse i folosind tehnologii avansate. Astfel, vom asista la apariia unui al doilea pol industrial, incluznd industria chimic, cauciuc i mase plastice, dominate de anumite importante multinaionale. ncepnd cu anii 1990, ramura de echipamente electrice i electronice se confrunt cu o cretere, dei acest lucru este doar o mn de companii care se afl n spatele ei. Bucataria traditionala luxemburgheza a fost influentata de-a lungul timpului de bucataria franceza si germana, iar in ultima perioada, in aceasta zona au inceput sa patrunda si influente italiene sau spaniole si portugheze. Practic, bucataria luxemburgheza a preluat ceea ce a fost mai bun din fiecare cultura. Mancarurile traditionale luxemburgheze sunt reprezentate de preparatele din carne de porc afumata, servita cu fasole sau varza acra, de faimosul jambon afumat, de preparatele din pastrav, stiuca, langusta, pregatite intr-un mod unic, dar si de delicioasele dulciuri preparate cu lichioruri locale. In ultima jumatate a secolului trecut, in Luxemburg s-a dezvoltat o adevarata industrie a ciocolatei si inghetatei. Majoritatea produselor de cofetarie din aceasta zona au la baza fructe, zahar, ciocolata si nuci. Aceste ingrediente sunt folosite pentru prepararea produselor traditionale Knippercher, marrons glacs, a martipanului, dar si a nugai.

Din bucataria luxemburgeza sunt inregistrate ca si marca nationala o serie de produse printre care: untul, mierea, carnea de porc afumata, vinul, vinul spumant, dar si brandy-ul. Thuringer- sunt o versiune picanta a celebrilor carnati germani Bratwurst. Acesti carnaciori sunt vanduti pe strada si au un gust delicios, dar si un pret foarte mic. Supa de fasole verde- Bou'neschlupp- este un fel de mancare foarte apreciat in zona. Supa contine fasole verde, cartofi si ceapa, bucati de sunca, iar unii bucatari adauga si carnati. Budinca neagra (Tripen) este o specialitate facuta din cap, plamani, rinichi si limba de porc, la care se adauga varza, ceapa, felii de paine uscata si ierburi aromatizate. Sunca luxemburgheza- este o sunca asemanatoare cu preparatul italian Proscuitto crudo. Aceasta se serveste taiata in felii foarte subtiri si asezata pe paine, ca un aperitiv. Gromper keeschelche (clatite de cartofi) este un preparat traditional luxemburghez care contine cartofi, ceapa si patrunjel. Kach Keis- este o branza moale, cu o consistenta ca de cauciuc si un gust unic. Poate fi asemanata cu branza frantuzeasca Camembert. Pateul- este un preparat traditional luxemburgez care se poate pregati in felurite moduri, aproape fiecare restaurant avand o reteta a casei. Verwurrelt Gedanken- este un preparat traditional de patiserie care se pregateste in timpul Carnavalului. Gingerbread men Boxemnnercher- este un preparat care se serveste copiilor in seara de 6 Decembrie ( Sfantul Nicolae). Regiunea Luxemburgului este renumita si pentru vinurile albe care sunt produse aici. In aceasta zona, vinul se poate consuma langa orice fel de mancare. Exista 9 feluri de vin produse in Luxemburg, care sunt recunoscute in intreaga lume: Elbling, Rivaner, Auxerrois, Pinot Blanc, Riesling, Gewrztraminer, Pinot Noir si Chardonnay. Lichiorurile produse in Luxemburg sunt si ele apreciate de specialistii din intreaga lume. Cele mai cunoscute sunt reprezentate de Cassro du chteau de Beaufort, Dnnespzendrpp, Elixir de Mondorf, Esprit du Luxembourg, E'sleker, Hunningdrpp, Nssdrpp, Maagbitter BUFF, Pre Blanc. Conservatorul de muzica din Luxemburg este rampa de lansare a majoritatii artistilor luxemburghezi. De aici au plecat spre intreaga lume cei mai multi artisti ai Marelui Ducat. In salile de concerte de la Conservator nu au loc numai spectacole de muzica, ci si gale de balet, opera si teatru, la care participa atat artisti locali cat si grupuri internationale. Nici o vacanta nu este completa daca nu ne bucuram si de un pic de shopping. Nu conteaza daca doriti sa cumparati doar suveniruri sau cadouri simbolice pentru cei dragi, ori sunteti in cautare de haine create de marii designeri europeni, in Luxemburg puteti gasi tot ceea ce va doriti.

Cel mai mare centru comercial din Luxemburg este Auchan, situat in apropierea garii, dar adevaratele cumparaturi se fac din centrul Orasului Vechi. Aici, pe numeroasele alei care mpanzesc zona, gasii magazine mici, dar sofisticate atat cu produse autohtone, cu suveniruri, dar si buticuri ale marilor designeri europeni. Atunci cand ati terminat de vizitat toate magazinele de pe Grand Rue, puteti sa va indreptati si spre Piata Armelor, Piata Guillaume al II-lea sau Piata Paris, ori spre zona grii, unde preurile sunt si ceva mai mici. Resursa turistic Parcul natural Haute-Sure ,n 1999,a fost primul parc natural creat in Luxemburg i cuprinde lacul artificial Haute-Sure.Barajul lacului a fost creat la sfritul anilor 1950, ocupnd 380 hectare i aprovizionnd dou treimi din populaie cu ap potabil.Unul din obiectivele parcului este de a conserva i a mbunti resursele naturale i culturale ale regiunii. Parcul LOur este situat n Ardennes ntr-o regiune la grania cu Germania i Belgia.Are o suprafa de 306 km ptrai i cuprinde 11 comune cu un numr de 14.000 de locuitori.Obiectivele parcului sunt urmtoarele:dezvoltarea economic si socio-culturalale regiunii n armonie cu resursele naturale i a patrimoniului cultural.Parcul este de asemenea o regiune de ceti i castele din Vianden ,cele mai impresionante din toate castele din Luxemburg domina valea. Parcul natural german-luxemburghez este primul parc natural transfrontalier european,fondat in 1964 de ctre Renania-Palatinat i Marele Ducat al Luxemburgului. Parcul Merl Acest parc public este situat in partea de vest a Luxemburgului, in cartierul Hollerich si este marginit de bulevardele 10 Septembrie, Pierre Dupong, Guillaume si de strada Bragance. Acest parc de aprox 5 ha, unde se afla si un lac, este un loc foarte atractiv atat pentru localnici, cat si pentru turisti. Parcul Tony Neuman Situat in cartierul Limpertsberg, in acest parc sunt expuse o serie de scuplturi moderne. Parcul Laval Parcul Laval este situat in cartierul Eich- Weimerskirch si se intinde pe malul stang al raului Alzette. Parcul European Acest parc este situat in cartierul Dommeldange si este amenajat in stilul clasic al parcurilor englezesti.

Parcul Klosegroendchen Parcul Klosegroendchen care se afla in zona Kirchberg, si este un parc atipic, cu aspect de dune, cu o vegetatie variata si sculpturi in piatra. Daca ati ales ca loc de vacanta orasul Luxemburg, dar vreti sa mai vizitati si alte zone din Marele Ducat, aveti posibilitatea sa faceti acest lucru, alegand una dintre excursiile in celelalte orase importante din tara. Din moment ce distantele sunt foarte mici, orice destinatie ati alege, pe drum nu veti face mai mult de o ora, fie ca doriti sa mergeti cu masina personala sau cu autobuzele locale. Pur si simplu veti fi uimiti de frumusetea care inconjoara capitala, si de peisajele pe care aceasta tara, atat de mica, le poate oferi. Excursii in Regiunea Ardenne Situata in partea de nord a Ducatului de Luxemburg aceasta zona este recunoscuta pentru padurile dese care acopera dealurile si muntii vechi, care nu depasesc 500 de m inaltime. Regiunea Ardenne este strabatuta de multe rauri rapide si de vai foarte abrupte. Cele mai cunoscute orase din aceasta zona sunt Vianden si Clervaux. Excursii la Vianden Vianden este un oras medieval, aflat in apropierea granitei cu Germania, la aproximativ o ora de mers cu autobuzul de capitala. Prima atestare istorica despre acest oras care se numea in acea vreme Viennensis, dateaza din anul 698. Istoria acestui oras l-a facut faimos, cei mai multi vizitatori fiind atrasi de plimbarile pe stradutele vechi, prin piatete, dar si de castelul din Vianden care a fost construit in secolele XI- XIV si restaurat mai apoi, in anii 1970. Castelul este inca mobilat si gazduieste o expozitie de armuri si de arme antice, dar si una de goblene si tablouri. De asemenea, in Viaden turistii pot vizita unul dintre muzeele locale, printre care si muzeul Victor Hugo. Acest muzeu se afla chiar in casa in care a locuit artistul in perioada sederii lui in Marele Ducat de Luxemburg. Muzeul contine un bust sculptat al poetului, mobila care i-a apartinut acestuia, dar si o serie de documente, schite si desene realizate de celebrul romancier. In Vianden se intampla mereu ceva: fie ca e vorba despre spectacole de muzica, de targuri medievale sau de intreceri sportive, aici nu va veti plictisi. Singurul telescaun din Marele Ducat de Luxemburg se afla in Viaden. Turistii urca de la altitudinea de 230 de m, pana la 440 de m, unde se afla castelul si mai multe muzee. Acest traseu ofera vizitatorilor posibilitatea de a vedea orasul de sus si de a admira frumusetea naturii de pe valea raului Our. Parcul Indian Forest reprezinta si el un punct turistic important pentru cei aflati in zona. In aceasta padure va veti bucura de cateva ore de distractie, iar adrenalina va urca la cele mai inalte cote, atunci cand veti parcurge traseele pe franghii suspendate.

Excursii la Clervaux Clearvaux este un oras medieval situat intr-o vale ingusta, inconjurata de dealuri acoperita cu paduri dese. Cel mai important punct turistic al zonei este castelul feudal, construit in secolul XII, care impresioneaza prin marime. Castelul Clervaux gazduieste birourile administratiei locale, un mic muzeu ce cuprinde arme din anii 1944- 1945, dar si o colectie faimoasa de fotografii, "Family Man", realizata de Edward Steichen. Un alt monument istoric impresionant este crucea din piatra, care are o inaltime de 12.5 m. Aceasta cruce a fost ridicata in anul 1899, in cinstea eroilor cazuti in timpul invaziei franceze, din anii 1795-1798. Doua basoreliefuri din bronz, prezinta scene din lupta, iar singura fraza scrisa in josul monumentului este Noi nu stim sa mintim. Daca sunteti pasionat de sport, aici veti gasi un adevarat paradis. Puteti juca golf, tenis, fotbal, puteti patina sau puteti face plimbari cu bicicleta, puteti pescui sau va puteti relaxa pe marginea unei piscine, ori puteti practica numeroase sporturi acvatice pe lacul care se afla la doar 10 km de centrul orasului. Excursii la Echternach Echternach este cel mai vechi oras din Marele Ducat de Luxemburg si a fost fondat de calugarul irlandez Sfantul Willibrord. Orasul este situat la 120 de metri altitudine fata de nivelul marii si se afla pe valea raului Sauer. Avand chiar si ruine care dateaza de peste 2000 de ani - Roman Villa, descoperit in urma excavatiilor de langa lacul Echternach, acest oras gazduieste doua biserici impresionante: Biserica Sfintilor Petre si Paul, construita in stil romanic si gotic si Biserica Sfantului Willibrord, unde se afla si mormantul acestuia, dar si alte constructii precum Primaria care este cladita, de asemenea, in stil gotic, ruinele unui zid antic, cu 7 turnuri restaurate recent si pavilionul Rocco aflat in Parcul Municipal. Alte puncte de interes ale orasului sunt reprezentate de cele patru muzee, de zona pietonala, un centru de relaxare cu un lac de aproximativ 60 ha, dar si de trasee turistice care insumeaza aproximativ 70 de km. Daca sunteti pasionat de natura si alegeti sa parcurgeti astfel de trasee veti avea ocazia sa vizitati pesteri si formatiuni muntoase formate in era glaciara, sa mergeti prin paduri cu carari inguste traversate din loc in loc de izvoare sau cascade de dimensiuni mai mici sau mai mari. De asemenea, in timpul acestor excursii veti avea ocazia si sa vizitati cateva sate tradiionale luxemburgheze. Excursie pe Valea raului Moselle Raul Moselle formeaza granita naturala a Marelui Ducat de Luxemburg cu Germania si este cea mai importanta regiune viticola a tarii. In aceasta zona se gasesc cela mai mari vinarii, sali de degustare, dar si magazine de unde se pot cumpara produsele locale.

Orasele Remich, Grevenmacher, Stadtbredimus, Wormeldange si Bech-Kleinmacher sunt cele mai cunoscute locuri, dar in aproape orice sat din zona veti gasi diferite soiuri de vin. De asemenea, puteti imbina vizitele de degustare cu calatoriile cu barca. In timpul acestor plimbari puteti servi masa, puteti dansa sau va puteti relaxa pe un sezlong in timp ce admirati culturile de vita-devie si numeroasele sate de pe marginea raului. Pe malul acestui rau se afla si un oras de care probabil ati auzit deja: Schengen. Acest oras care a dat numele Acordului European, se afla in sudul raului Moselle, la 200 de metri de granita cu Franta, 200 de metri de Germania si tot 200 de metri in interiorul Marelui Ducat. Muzee,catedrale,biserici: Muzeul de Istorie din Luxemburg, Muzeul National de Istorie si Arta din Luxemburg, Muzeul National de istorie naturala din Luxemburg, Casino Luxemburg Expozitie de arta contemporana, Muzeul Tramvaielor si al Autobuzelor din Luxemburg, Muzeul Bancii din Luxemburg, Muzeul Postei din Luxemburg, Muzeul Instrumentelor Muzicale Antice din Luxemburg, Galeria de arta contemporana Am Tunnel din Luxemburg, Muzeul de Arta Moderna Grand Duc Jean din Luxemburg, Palatul Ducal din Luxemburg, Ruinele Castelului Luxemburg, Cazematele Petrusse, Catedrala Notre Dame, Biserica Sf. Mihai din Luxemburg, Biserica Sf. Ion din Luxemburg, Biserica Protestanta din Luxemburg. Tururi si Itinerarii: Turul orasului Luxemburg, Wenzel Walk, 1000 de ani in 100 de minute, Itinerariul Vauban Luxemburg, Itinerariul Goethe la Luxemburg, Jog N See Luxemburg, Turul Gurmanzilor, Turul orasului cu autobuzul, City Safari Luxemburg, Hop on Hop off Luxemburg, Expresul Petrusse. Baza tehnico-material a turismului Hotelurile ,campingurile i pensiunile pentru tineri au acoperit toate regiunile Luxemburgului oferind o primire clduroas turitilor.De la hotelul de prestigiu la pensiune,trecnd de la cabana de la ar la camping,Luxemburg ofer o gam larg de opiuni de cazare pebtru turitii individuali ct i pentru familii.Formula,cazare i mic dejun sau casa de oaspei este mai puin frecventa n aceast ar.Numarul total de hoteluri este de 230. n anul 2003 numrul total de hoteluri atingea valoarea de 315 in timp ce n anul 2005 numrul acestora scade ajungnd la 292.Numrul de camere n 2003 era de 7547 cuprinde hoteluri,pensiuni i hanuri pe cnd in 2005 ajunge valoarea lor scade pn la 7508. Pe o perioad de 10 ani (din 1995-2005) un hotel din cinci a disprut,astfel i numrul de camere s-a diminuat fiind un declin mult mai pronuntat dect la hoteluri. Campingurile prezint o schimbare minor,nesemnificativ,in 2003 erau in numr de 108 iar in anul 2005-104.Numrul de amplasare in anul 2003 ajune la 13,231 iar n anul 2005-12,945 mprit n trei categorii:categoria 1 - 83 camping,categoria 2 12 camping,categoria 3 9 camping.Ca i la hoteluri ,numrul lor se diminueaz n timp ce dimeniunea acestora se mrete. Evolutia numrului de vizitatori Luxemburg ocup locul 4 in termeni de sosiri pe cap de locuitori ,dupa Cipru,Islanda si Austria.

Hoteluri Anul Sosiri Sejururi peste noapte Camping Anul Sosiri Sejururi peste noapte Alte faciliti de cazare Anul Sosiri Sejururi peste noapte 2003 95,500 375,647 2005 93,136 338,214 Evoluia 2003-2005 +4,45% -2,30% 2003 200,155 1,015,000 2005 188,185 1,045,862 Evoluia 2003-2005 -10,49% -10,36% 2003 2005 605,100 696,089 1,200,267 1,358,181 Evoluia 2003-2005 +9,16% +6,11%

Fora de munc n turismul luxemburghez estimeaz o ocupare de 24.000 de locuri de munc in anul 2006,13,4% din totalul locurilor de munc sau 1 ,n fiecare 6,1 locuri de munc. 7000 locuri de munc din industrie pentru 3,9% din ocuparea forei de munc in anul 2006. Acestea sunt previziunile pentru un total de 10,000 de locuri de munc sau 5% din suma totala pn n 2016. Organizarea turismului n Luxemburg Ministrul turismului Francoise Hetto-Gaasch prezint pe 1 decembrie 2009 un bilan turistic mixt,n acelai timp anunnd o nou orientare de prezentare si promovare a turismului rii.Peste 6 sptmni mai trziu ,noile brouri sunt disponibile precum i noul stand-ce va fi admirat la sfrit de sptmn la Salon Vakanz.Prioritile acestor mijloace de promovare sunt clare:Luxemburgul trebuie s se prezinte ca o entitate ,ca destinaie de vacan! Promovarease va face prin intermediul temelor care,conform estimrilor recente ,sunt mai atractive pentru potenialli vizitatori.Aceste discuii s-au bazat pe rezultatele unei analize detaliate a punctelor forte si a punctelor slabe (analiza SWOT) ,care arat n mod semnificativ ,c aproape jumtate dintre turiti nu vizita doar Marele Ducat ,dar i alte ri n timpul aceleiai cltorii. n paralel cu infrastructura ,este de asemenea important s se continue s investeasc in serviciile de calitate. Ministerul Turismului va continua s ia iniiativa Serviciul Calitate Letzebuerg(pn n prezent 61 de societi au obinut certificatul de nivelul 1 si 5 de afaceri la nivel de certificat 2.

Mater Plan 2009 Misiunile i obiectivele ONT Misiuni : -dezvoltarea,coordonarea i conduita naional de promovare a turismului n Marele Ducat de Luxemburg -consultan i asisten mebrilor si n promovarea turismului Obiectivele pe termen lung urmrite n ONT n legtur cu exercitarea misiunii sale sunt: Creterea numrului de sosiri i sejururi peste noapte ,cheltuielilor de ctre turiti i vizitatori ,precum i frecventarea de evenimente i site+uri turistice (astfel,cifra de afaceri va fi mai mare n sectorul turistic). Rspndirea de sosiri ,sejururi i ratele de participare pe tot parcursul anului i n ntreaga ar :respectiv stabilizare,extinderea sejurului. Este n curs de dezvoltare o imagine de brand puternic ,bazat pe identificarea Luxemburgului ,ntr-un produs unic de turism i autentic (care ofer un plus valorii clientului n raport cu alte destinaii turistice). Strategiile ntreprinse de ONT ca parte a misiunii sale: Promovarea la toate nivelurile de turism de calitate i gradul de contientizare a concurenei de calitate Consolidarea turismului de pe pietele surs major (inclusiv turismul indigen) precum i progresul pe pieele emitente secundare Promovarea sistematic a turismului n mediul rural(natura,sejururi active) i a turismului cultural ,ce constituie cele dou segmente capitale ale turismului. Identificarea i explorarea unor segmente de clieni ,cu potenial ridicat pentru turismul Luxemburgului Stimularea inovrii n sectorul turismului (ncurajarea creri de oferte poate produce sejururi cu nevoile specifice ale fiecrei clientele din partea publicului inta identificate ,mpingnd la formarea continu i la un management de calitate) Dezvoltarea de sinergii cu partenerii din sectorul turismului ,inclusiv a ofierilor regionaliai tursinlui,agenii de dezvoltare cultural i comercial i vasta regiune. Se va pune accentul pe o promovare mai tematic a domeniilor de aciune a turismului in special n ce privete sejururile active (drumeii.ciclism,ciclism montan si mersul pe jos),natura,gastronomia,cumprturile etc.n plus, turismul intern va fi n continuare vizat de activiti de marketing ntreprinse de ctre ONT i de Ministerul Turismului n 2010.

Castelul rezidenial

Castelul Bourglinster

Castelul Munsbach

Schiessentumpel

Centrul Istoric

Breedewee

Centrul national sportiv si cultural DCoque

Casa lui Victor Hugo

Clervaux

Lacul Haute-Sur

Centrul turistic de excelen Echternach

Guttland

BIBLIOGRAFIE http://www.luxembourg-city-tourism.com/ http://ro.wikipedia.org/ http://www.gouvernement.lu http://www.luxembourg.public.lu/fr/tourisme/hebergement/index.html http://www.mae.ro/ http://www.ont.lu http://www.luxembourg.public.lu

www.world-tourism.org