Automobilismul ca sport adaptat pentru persoanele cu handicap fizic.

Sporturile cu motor se bucur de o mare popularitate i n rndul persoanelor cu handicap fizic. Spre deosebire de alte sporturi ( atletism, ski, not, baschet, fotbal) care sunt deja consacrate la nivel de competiii pentru persoanele cu handicap fizic, sporturile cu motor sunt nc la nceput. Persoanele cu handicap fizic care doresc sa practice acest sport pot participa, ns n competiii destinate persoanelor normale atta timp ct reuesc s i adapteze mainile pentru nevoile proprii.
O mare proporie a persoanelor cu handicap fizic care vor s participe la aceste campetiii este reprezentat de piloii care au suferit accidente n urma crora au rmas n imposibilitatea de a-si folosi picioarele i uneori chiar i una dintre mini.

In anii 50 Archie Scott-Brown era printre cele mai mari nume n sporturile cu motor britanice. Totui , moartea sa n 1958 dup un accident a avut consecine importante. Pentru c Archie Scott-Brown s-a nscut cu un bra i un picior paralizate; n timp ce aceasta nu l-a mpiedicat s-i creeze o carier de succes n sport, moartea lui a contribuit la creterea participrii persoanelor cu handicap la competiii.
Intr-adevar, numai n ultima decad persoanele cu handicap au nceput s fac progrese n cele mai competitive nivele ale sportului.

Adaptarea masinii: A. In cazul oferilor cu handicap locomotor picioare autoturismele sunt prevzute
cu:

1.
2. 3. 4. 5.

Inel accelerator pneumatic sub volan

Acceleraie prin cablu sub volan Inel accelerator pneumatic pe volan Acceleraie prin cablu pe volan Manet de frn

6.

Pedal de acceleraie pe stnga

1.

Inel accelerator pneumatic sub volan Acesta transfer controlul acceleraiei de la pedal ctre volan. Poate fi instalat pe autoturismele cu cutie de vitez automat sau cu ambreiaj automat. Poate fi folosit de ctre oferii cu handicap complet la ambele picioare.

Inelul este situat sub volanul original al autoturismului, astfel nct permite un condus cursiv, natural i o direcionare excelent n viraje.

Poziia sa specific permite pstrarea airbag- ului, respect toate posibilele reglementri privind volanul i permite accesibilitatea la toate comenzile autoturismului, fr a mpiedica sau restrnge condusul autoturismului de oferii care nu au nevoie de el.

Datorit uurinei sale, acest inel accelerator este cea mai bun soluie pentru cltoriile lungi.
Sistemul funcioneaz prin intermediul unui cilindru pneumatic conectat la camera de aer a motorului i folosete depresia acestuia. Pentru a accelera se trage uor de inel spre volan, puterea folosit fiind apoi opmultiplicat i transmis spre cablul de acceleraie al mainii.

Acest inel accelerator poate fi folosit pe orice tip de autoturism.

2. Acceleraie prin cablu sub volan

Acesta transfer controlul acceleraiei de la pedal ctre volan. Poate fi instalat pe autoturismele cu cutie de vitez automat sau cu ambreiaj automat. Poate fi folosit de ctre oferii cu handicap complet la ambele picioare.
Acest dispozitiv reprezint o mare inovaie, datorit faptului c utilizeaz o component tot mai frecvent folosit la autotu risme: pedala de acceleraie electronic

Folosindu-se de sistemul de transmisie electronic a datelor a acestei pedale, sistemul nu presupune nici un element electronic suplimentar, asigurnd o acceleraie manual la fel de rapid i sigur ca i pedala de acceleraie.
Inelul este situat sub volanul original al autoturismului, astfel nct permite un condus cursiv, natural i o direcionare excelent n viraje.

EMBED Word.Picture.8

Poziia sa specific permite pstrarea airbag- ului, respect toate posibilele reglementri privind volanul i permite accesibilitatea la toate comenzile autoturismului, fr a mpiedica sau restrnge condusul autoturismului de oferii care nu au nevoie de el.

Pentru a accelera se trage uor de inel spre volan. Acceleraia este ntrerupt automat cnd se frneaz. Utilizarea normal a pedalelor poate fi restabilit prin utilizarea unui comutator situat sub plana de bord. Acest inel accelerator poate fi utilizat pe autoturismele dotate cu acceleraie electronic. 3. Inel accelerator pneumatic pe volan

Inelul este situat pe volanul original al autoturismului, astfel nct permite un condus cursiv, natural i o direcionare excelent n viraje.

Poziia sa specific permite pstrarea airbag- ului, respect toate posibilele reglementri privind volanul i permite accesibilitatea la toate comenzile autoturismului, fr a mpiedica sau restrnge condusul autoturismului de oferii care nu au nevoie de el. Datorit uurinei sale, acest inel accelerator este cea mai bun soluie pentru cltoriile lungi.
Sistemul funcioneaz prin intermediul unui cilindru pneumatic conectat la camera de aer a motorului i folosete depresia acestuia. Pentru a accelera se trage uor de inel spre volan, puterea folosit fiind apoi multiplicat i transmis spre cablul de acceleraie a l mainii.

Acest inel accelerator poate fi folosit pe orice tip de autoturism.

4. Acceleraie prin cablu pe volan Acesta transfer controlul acceleraiei de la pedal ctre volan. Poate fi instalat pe autoturismele cu cutie de vitez automat sau cu ambreiaj automat. Poate fi folosit de ctre oferii cu handicap complet la ambele picioare.

Acest dispozitiv reprezint o mare inovaie, datorit faptului c utilizeaz o component tot mai frecvent folosit la autoturisme: pedala de acceleraie electronic

Folosindu-se de sistemul de transmisie electronic a datelor a acestei pedale, sistemul nu presupune nici un element electronic suplimentar, asigurnd o acceleraie manual la fel de rapid i sigur ca i pedala de acceleraie.
Inelul este situat pe volanul original al autoturismului, astfel nct permite un condus cursiv, natural i o direcionare excelent n viraje.

Poziia sa specific permite pstrarea airbag- ului, respect toate posibilele reglementri privind volanul i permite accesibilitatea la toate comenzile autoturismului, fr a mpiedica sau restrnge condusul autoturismului de oferii care nu au nevoie de el.
Pentru a accelera se trage uor de inel spre volan. Acceleraia este ntrerupt automat cnd se frneaz.

Utilizarea normal a pedalelor poate fi restabilit prin utilizarea unui comutator situat sub plana de bord. Acest inel accelerator poate fi utilizat pe autoturismele dotate cu acceleraie electronic. 5. Maneta de frn

Transfer controlul frnei de la pedal ctre volan. Astfel, se poate frna folosind mna dreapt.
Sistemul este utilizat de oferii cu handicap locomotor. Poate fi instalat pe maini cu cutie de viteze automat sau cu ambre iaj automat.

Maneta este situat n dreapta volanului. Din acest motiv nu se obstrucioneaz intrarea n main, fiind foarte folositor.

Sistemul funcioneaz printr-o mpingere vertical oferind urmtoarele avantaje:

Este foarte uor de folosit deoarece maneta fiind potrivit la nivelul braului toat fora dat

de ctre mn este multiplicat i transmis la pedal;

Reacia de frnare este foarte rapid. Deplasarea frnei este mic i pentru a o folosi nu este nevoie ca s se ia mna de pe volan

n caz de accident maneta de frn nu intr n ofer, ci se rotete i se nclin

Claxonul i sistemul de blocare a frnei, atunci cnd se pleac din pant, sunt utilizate cu ajutorul manetei, fiind uor de folosit cu aceeai mn care utilizeaz frna.

6. Pedal de acceleraie pe stnga Este folosit de oferii cu handicap locomotor la membrul drept.
Poate fi instalat n mainile cu cutie de viteze automat sau ambreiaj automat. Permite ca pedala de acceleraie s fie schimbat din dreapta n stnga pedalei de frn.

DS SA 196: Inversarea pedalei de acceleraie original se obine printr-o sistem de manete potrivit. Astfel acceleraia va fi plasat n stnga pedalei de frn.

DS-SA 196
197

DS-SA

DS SA 197: este la fel ca primul model, dar este echipat cu un sistem rapid de fixare n podea

B. In cazul oferilor cu handicap la membrele superioare autoturismele sunt prevzute cu: 1.

2. 3. 4. 5.

Control electronic pe volan pentru comenzi auxiliare

mpinge i trage Facilitate manet schimbare viteze Facilitate manet frn Manet de volan

6.

Dispozitiv electronic multifuncional pentru comenzi suplimentare

1.

Control electronic pe volan pentru comenzi auxiliare

Sistemul este folosit de oferii care au un handicap la una din mini.

Funcioneaz cu unde radio i grupeaz controalele auxiliare ntr-o singur cutie pe volan, sau pe dreapta sau stnga, dup cum oferul necesit.

Const dintr-o cutie cu butoane i un mner care permit controlul urmtoarelor dispoziti ve cu membrul valid: volanul, indicatoarele, luminile, tergtoarele de parbriz, claxonul, luminile de avarie, etc.
Atunci cnd dispozitivul nu este folosit, mnerul i cutia pot fi nlturate cu uurin i numai suportul rmne pe volan

2. mpinge i trage

Acest sistem permite accelerarea i frnarea cu ajutorul unei singure mini. Poate fi instalat pe mainile cu cutie de viteze automat i direcie asistat.

Este folosit de oferii cu handicap la ambele picioare i la una sau amndou minile.
Poate fi instalat n stnga sau n dreapta, n funcie de necesitile oferului. Const dintr-o manet situat sun volan care are o dubl funcie: o mpingere

produce frnare, iar o tragere produce accelerare.

Poziia sa specific permite pstrarea airbag-ului i accesul la diferitele comenzi ale mainii, fr a mpiedica condusul mainii de cei care nu au nevoie de acest sistem. Claxonul i sistemul de blocare al frnrii, atunci cnd se pleac din pant, sunt controlate de dispozitiv, fiind posibil controlarea lor uoar cu aceeai mn prin mpingere i tragere.
Designul dispozitivului, fora necesar pentru a funciona sunt determinate n funcie de necesitile fiecrui ofer.

3. Facilitate manet schimbare viteze

Sistemul este folosit de oferii cu handicap la mna dreapt sau la ambele mini. Poate fi instalat pe mainile cu cutie automat de viteze i direcie asistat.

Un mner, utiliznd o apsare uoar, este introdus n maneta schimbtorului de viteze automat pentru a uura utilizarea acestuia.

4. Facilitate manet frn

Sistemul este folosit de oferii cu handicap la mna dreapt sau la ambele mini. Poate fi instalat pe mainile cu cutie automat de viteze i direcie asistat.

Un mner este adugat pe maneta de frn de mn pentru a uura manipularea acesteia. 5. Mnere de volan
Sunt folosite de oferii cu handicap la ambele mini.Pot fi instalate pe mainile cu cutie automat de viteze i direcie asistat.

Permit o manevrarea uoar a volanului i pot fi rapid nlturate de pe volan.

Sunt potrivite pe volan, n stnga sau n dreapta, dup cum are nevoie oferul respectiv. Furc: este folosit atunci cnd se dispune de mobilitate a ncheieturii minii i o mobilitate redus a degetelor.

FURC Trepied: este folosit n cazul lipsei de funcionaliti complete sau pariale a ncheieturii minii i a degetelor

TREPIED

10

Mner rotund: este folosit atunci cnd mobilitatea ncheieturii minii i a degetelor este parial redus.

6. Dispozitiv electronic multifuncional pentru comenzi suplimentare Este folosit de ctre oferii cu handicap la ambele mini.

Poate fi instalat pe mainile cu cutie automat de viteze i direcie asistat.

S.C.S. 197
Senzorii pentru aprinderea semnalizatoarelor sunt fixai n tetiera scaunului; pentru aprindere se lovete uor cu ceafa n tetier, iar pentru stingere se repet aceeai micare.

Pentru funcionarea farurilor, a luminilor, a tergtoarelor de parbriz este folosit un buton subire care este adaptat pe braul drept al oferului sau pe ua din stnga; sunt acionate de antebra sau de cot.

11

Semnalizatoarele sunt comandate de dou butoane aflate n tetier, unul pe dreapta i cellalt pe dreapta. n partea central a tetierii poate fi instalat alt buton pentru controlul claxonului.
Pentru funcionarea luminilor i a tergtoarelor de parbriz este adaptat un buton pe braul drept al oferului, acesta fiind acionat cu ajutorul cotului. Alturi de acest bra poate fi instalat un control manual pentru semnalizatoare. Aceste comenzi pot fi instalate pe ua din s tnga a oferului.

Alternativ, pe podea n interior, n zona piciorului stng, poate fi amplasat un dispozitiv care s ndeplineasc toate funciile menionate sau numai o parte din acestea (de exemplu, numai claxonul). De asemenea poate fi instalat un dispozitiv optic care s detecteze lipsa luminii i care s aprind n mod automat luminile mainii, nlocuind astfel toate comenzile manuale.

Cursele cu motor i persoanele cu handicap

Rockingham Speedway, In Northamptonshire, s-a deschis in mai 2001; in tribune pot lua loc pn la 52.000 spectatori, inclusiv o sut de scaune cu motor, dispuse imprejurul a ceea ce a fost descris ca cel mai rapid circuit de curse din Europa. Organizatorii sunt mndri de naltul nivel de accesibilitate att pentru persoanele cu handicap ct i pentru competitori. Din pcate, Rockingham este n momentul de fa mai degrab excepia dect regula.
David Butler este un self-made businessman de succes care a muncit din greu i n sporturi joaca si mai tare, castigand in 1964 Class A MGB la nivel de club. El s-a luptat 13 ani s obin certificatul de competitor de la MSA. David avea doar 11 ani cnd o bomb uitat din al doilea razboi mondial i-a retezat ambele picioare i mna stng. Doi ani mai trziu, era tot n scaunul cu rotile cnd l-a nsoit pe unchiul su Frank un jurnalist de la Daily Express pentru o zi n culise la Silverstone. Intlnindu-l atunci pe campionul de Formula 1 Mike Hawthorne, i putnd sa stea n maina lui Archie Scott Brown, i s-a trezit interesul pentru acest sport.
Dei i s-a permis s participe la autocross si sprinturi - concurnd singur mpotriva cronometrului cursele propriu-zise i-au fost interzise.

El i British Motor Sports Association for the Disabled (BMSAD) au ameninat RAC cu acionarea in justiie la Curtea Europeana. Nu s-a ajuns pn acolo. Cei de la RAC i-au dat seama c ar pierde, aa c au venit la mine si au spus 'Poi s organizezi un centru de testare?' David a fcut asta era localizat iniial la Silverstone i a stabilit ca principal criteriu dup care persoanele cu handicap vor fi judecate sigurana. El nsui a fost una din primele persoane care i-a primit permisul. ' n weekendul urmtor am fcut o curs la Silverstone si dou la Caldwell Park. Cred c am fcut cam 32 de curse n primul an'.
Toi soferii de curse - 'indiferent cte mini, picioare sau ochi au trebuie acum s mearg la o coal recunoscut. Persoanele cu handicap trebuie s conving MSA's Medical Panel n care David este acum membru invitat despre starea lor general

12

bun, dar n mod sigur nu mai sunt respini automat. 'din punctul de vedere al securitii, odat ce au dovedit c pot s intre i s iese din maini, c nu sunt un pericol pentru nimeni, sunt la fel de asigurai ca orice alt ofer.

David Butler (dreapta) cu a sa

Class A MGB

MGB in actiune

Cei care fac cercetri pentru persoanele cu handicap au ateptat Italian Grand Prix 2002 i au fost dezamgii de lipsa de faciliti de accesibilitate chiar i pentru spectatori. Aceasta nu a fost o surpriz pentru David: 'Suntem naintea altor ri. Primesc e- mailuri din toat lumea am primit recent unul din Japonia, n care autoritile japoneze nu mai sunt aa de restrictive n privina curselor de carturi. Chiar i Federation Internationale de l'Automobile (FIA) nu mai este aa de dur. Se vor face schimbri n regulamentele medicale ala FIA care include contientizarea faptului c nu trebuie fcute generalizri privind abilitile amputailor i diabeticilor. Mai exist ns un obstacol. Cursele cu motor, mai ales cu o main specializat, sunt n general un hobby foarte scump. Acum 4 ani, revista Disability View trasa profilul talentatului sofer de curse Jason Courage, care concura n cadrul echipei Sun Racing ntr-un Renault Sport Spider special adaptat. El a trebuit s renune ns la sport, cel putin deocamdat, din lips de fonduri. David a explicat: 'Este foarte dificil pentru persoanele cu handicap s obin sponsorizri, deoarece dac ar avea un accident, ar fi foarte greu pentru sponsor. Dac un sofer obinuit moare, nu este pe prima pagina; dar dac un ofer cu handicap este ucis, este direct pe prima pagina. Per total, David este ncreztor n viitorul persoanelor cu handicap n sporturile cu motor. David ne -a spus: 'Cred c va lua amploare, cu condiia s fim foarte sensibili i s avem ca prim criteriu sigurana. In Romnia., un tnr de 28 de ani din judeul Alba a reuit s dovedeasc celor din jur c, dei are un handicap grav, poate fi printre nvingtori. Ioan Drlea este din Aiud i are ambele picioare paralizate. In ciuda handicapului, i-a intemeiat o familie, are trei copii i o pasiune interesant - automobilismul - care l-a propulsat spre performana. El a participat anul acesta la cea de-a VI-a editie a Raliului "Speranta", unde a ctigat Marele Premiu, concurnd cu alte 51 de echipaje din ar i din strintate. Una dintre probele de ndemnare a constat n conducerea autoturismului de un pilot legat la ochi, cu ajutorul indicaiilor copilotului. Ajutat de copilotul sau, Petru Koreh, tnarul aiudean a reuit performana de a strbate un traseu de 40 de metri, legat la ochi, n doar nou secunde, fr a iei n decor sau a face vreun accident. Trebuie menionat faptul c nici mcar arbitrii federali internaionali, care au ncercat s repete 13

proba, nu au reuit s realizeze un timp mai mic de 12 secunde. Pentru prima dat n istoria competiiei, liderul de pna acum, care ctigase cele cinci ediii precedente, a fost detronat de Ioan Drlea, att la seciunea de, vitez ct i la cea de ndemnare. "Am avut sansa de a crete ca orice copil normal, ntr -o familie n care am fost nconjurat de toat grija, n sinul creia nu am fost niciodat privit diferit fa de ceilali frai. Am urmat coala i liceul printre copii sanatoi, care m-au acceptat, iar in anul 1998, m-am nscris n Aliana Handicapailor, asociaie n cadrul creia sunt acum vicepreedinte i observator la Comisia de expertiz a persoanelor cu handicap", spune Ioan Drlea. La finalul competiiei, preedintele ACR Satu Mare l-a felicitat pe Ioan Drlea i l-a asigurat c, dac ar avea o maina dotat corespunztor, ar putea participa la raliurile de orice nivel. Visul lui este acela de a obine sponsorizri pentru a-i dota maina Volkswagen Polo conform cerinelor competiionale.

14

Schiul alpin adaptat persoanelor cu handicap

Schiul alpin este un sport oficial al jocurilor Paralimpice, Deaflympics i Jocurile Olimpice Speciale.

Clasificarea atleilor Competiiile Paralimpice accepta sportivi cu deficiene fizice ca : leziuni spinale, paralizii cerebrale, amputaii, orbire dar i deficiene psihice cognitive. Exist 10 clasificri pentru atleii cu deficiene fizice, 3 pentru atleii cu pierderi de vedere i una pentru cei cu disabiliti cognitive. Cand la o competiie sunt prea puini schiori pentru a organiza concursuri la fiecare categorie se utilizeaz o formul pentru a stabili clasamentul final. Astfel se nmul esc timpii finali cu un factor ce depinde de natura handicapului fiecrui sportiv. Categorii de handicap :
LW1 -handicap la ambele membre inferioare, deasupra genunchiului: 2 schiuri, 2 poles LW2 -handicap la un singur membru inferior, deasupra genunchiului: 1 schi, 2 poles LW3 - handicap la un singur membru inferior, sub genunchi: 2schiuri, 2 poles
LW4 -handicap la ambele membre inferioare, sub genunchi: 2schiuri, 2 poles LW5/7 handicap la ambele brae sau mini: 2 schiuri

LW6/8 handicap la un singur bra sau o mn: 2 schiuri, 1 pole LW9 handicap combinat la un bra i o mn astfel : LW9/1 pentru amputai, LW9/2 pentru paralizii cerebrale : 1 sau 2 schiuri, 2 poles

LW10 concureaza pe sit-skis, handicap la glezn sau picior fr a avea balans: sit-skis LW11 - concureaza pe sit-skis, handicap la glezn sau picior, cu un balans slab: sit-ski LW12 - concureaza pe sit-skis, handicap la glezn sau picior, cu un balans bun: LW12/1 pentru paraplegii i LW 12/2 pentru cei cu amputaii ale ambelor membre inferioare : sitski
B1 deficiene ale vederii cu o vizibilitate aproape de zero: 2 schiuri, 2 poles B2 -deficiene ale vederii cu o vizibilitate redusa: 2 schiuri, 2 poles

B3 -deficiene ale vederii cu o vizibilitate parial: 2 schiuri, 2 poles Deficiene intelectuale IQ mai mic sau egal de 70 : 2 schiuri, 2 poles

15

In unele clasificri atleii folosesc outriggers in locul standardelor schiuri poles Schiorii ce participa la Jocurile Olimpice Speciale trebuie sa treac de un examen psihic. Dac nu sunt retardai mintal sunt clasificai la alte categorii mai sus-menionate . Schiorii care sufer de surditate pot participa la competiii doar dac indeplinesc regulile CISS care cer o pierdere a acuitii auditive de minim 55 dB. Competiii :

- Downhill : este una dintre cele 2 competitii de viteza ale schiului alpin. Schiorii au de parcurs un traseu cu multe curbe , marcat de porti . Penalitatea ratarii unei porti este descalificarea. Fiecare schior are dreptul la o singura incercare . Clasamentul este stabilit in functie de timpul fiecaruia

-Slalom : este o cursa tehnica si e mai scurta decat celalalte competitii alpine, dar sunt mai multe porti de parcurs. Astfel sunt 55-75 porti la barbate si 40-60 la femei. Ca si la downhill ratarea unei porti atrage descalificarea. Fiecare sportive concureaza de 2 ori in aceeasi zi . Timpii din cele 2 curse sunt adunati si astfel se stabileste clasamentul.

16

-Glide : sportivii alunec intr-o curs ace are o lungime de 10-15 m cu o inclinaie de 1-2m
-Super glide: atleii alunec intr-o curs ce are o lungime de 50-100m cu o inclinaie de 5-20m. Cursa e marcat de4-6 porti ce indica scimbari de directie.

-10m walk : atletii parcurg pe schiuri o distanta de 10-15m pe un teren plat -Slalom urias : este o cursa tehnica dar spre deosebire de slalom se desfasoara pe o distanta mai mare, sunt mai puine pori iar curbele sunt mai largi si au unghiuri mai mari. Ratarea unei porti duce la descalificare. Fiecare schior are dreptul la 2 incercari in aceeasi zi. Timpii se aduna si astfel se stabileste ordinea finala.

-Super slalom urias (super-G) : este o curs de vitez ce se desfoar pe o distan mai mic decat downhill-ul dar mai mare dect slalomul i slalomul uria. Numrul de pori este determinat astfel nct sa fie cel puin 35 schimbri de direcie pentru brbai, respectiv 30 pentru femei. Porile sunt aezate la cel puin 25m distan. Fiecare schior are dreptul la o singur coborre. Timpii decid clasamentul final.

17

Echipament : -Schiuri : schiurile folosite in concursurile alpine au urmatoarele dimensiuni : min 155cm lungime pt barbati si 150cm pt femei. Inaltimea medie este de 50mm in slalom si slalom urias si 30mm in downhill si super-g

-Mono-schiuri : unii atleti cu handicap fizic concureaza intr-o pozitie clinostatica pe aceste schiuri care au un tip special de scaun adaptat pe un singur schi. Scaunul are si centuri de siguranta ca si o suspensie ce reduce fortele de torsiune asupra corpului schiorului.

18

-Poles sau outriggers : schiorii din competitiile alpine folosesc poles pentru a se propulsa si a-si mentine balansul. Poles pentru concursurile de downhill si super g sunt indoite pentru a se potrivi in jurul corpului . Cei de slalom sunt drepti si de obicei au garzi de plastic pentru a proteja mainile. Concurentii din anumite categorii ( de ex amputatii cu un singur picior ce schiaza fara proteza ) folosesc poles speciali numiti outriggers. Acestia au la capatul de sprijin schiuri scurte ce ajuta la mentinerea echilibrului. -Clapari si legaturi . Claparii au un suport exterior din plastic dur cu o laba extensiva si un support pentru glezna. Claparii folositi in cursele de viteza (downhill si super-G) au un unghi de inclinatie la nivelul gleznelor mai mare decat cei folositi in concursurile de slalom . Inaltimea claparilor la nivelul calcaiului este reglabila la o distanta maxima fata de sol de 50mm la barbati si 45mm la femei. Legaturile se ataseaza la nivelul calcaiului , cat si la nivelul degetelor.
-Casti de siguranta dintr-un material foarte dur sunt obligatorii in aceste competitii

-Ochelari : sunt folositi pentru a proteja ochii dar si pentru a mari vizibilitatea.
-Combinezoane: sunt alcatuite dintr-un material usor, mulat pe corp cu undersign ce micsoreaza rezistenta aerului. Schiorii din slalom poarta pads pentru protectie.

BIBLIOGRAFIE: http://www.specialolympics.org. http://www.ciss.org. http://www.fis-ski.com. http://www.praschberger.com. http://edweb6.educ.msu.edu/kin866/default.htm

19

SPORT ADAPTAT - SCHI NAUTIC -

CUPRINS:

1. Scurt istoric Campionate mondiale Competitii 2. Reguli Reguli de admitere in competitii Grade de invaliditate Asistenta medicala Etapele competitiei 3. Echipamente utilizate

20

1. SCURT ISTORIC

Prima comisie specializata pe schiul nautic adaptat s-a infiintat in Norvegia in anul 1986. Initial ea era formata din trei membri. Primul Turneu Mondial a avut loc in Marea Britanie, in anul 1987. La aceasta competitie au participat 40 de sportivi, din 7 tari. Al doilea Turneu Mondial a avut loc in Australia, in anul 1989. De aceasta data numarul de participanti a crescut la 55, ei reprezentand 9 state. La acest turneu, spre deosebire de primul, s-au inregistrat primele recorduri mondiale. Al treilea, si ultimul, Turneu Mondial sa tinut in S.U.A. in anul 1991 si a avut 65 de participanti, din 12 tari. Datorita succesului avut, in 1993, in Franta, are loc primul Campionat Mondial de schi nautic pentru persoanele cu handicap.La acest campionat au participat 84 de sportivi din 15 tari. La al doilea Campionat Mondial, tinut in 1995, in Australia, s-au inregistrat 19 recorduri mondiale. Urmatoarele Campionate Mondiale, s-au tinut din doi in doi ani in S.U.A., Marea Britanie ( in apropierea Londrei, aceeasi locatie cu primul Turneu Mondial ) si Australia, cel mai recent fiind cel din S.U.A., din anul 2003. La aceste campionate s-au inregistrat numeroase recorduri mondiale, inscriindu-se in competitie din ce in ce mai multi participanti.

2. Reguli Sportivii care se inscriu in competitie sunt atent investigati de catre medici sportivi, care au posibilitatea de a ii elimina pe cei care au un grad de invaliditate prea ridicat si care nu se incadreaza in normele Federatiei Internationale de Schi Nautic Adaptat. Tot acesti medici stabilesc gradul de invaliditate al participantului. Grade de invaliditate: - invaliditate la nivelul bratului schiaza in picioare; - picior amputat schiaza in picioare; - ambele picioare amputate schiaza asezati;
handicap ( amputare ) la ambele brate si maini schiaza asezati;

handicap de vedere ( orbire sau posibilitatea de a vedea cu un singur ochi ) schiaza in picioare; - paralizie la diferite nivele in functie de situatie, pot schia asezati sau in picioare . Daca un participant este inclus la doua sau mai multe dintre categoriile de mai sus, el ( ea ) nu poate participa decat la una singura, pe toata perioada campionatului.

21

 Asistenta medicala: La locul de desfasurare al competitiei sunt prezenti me-dici specialisti in tratamentul persoanelor cu handicap, care au posibilitatea de a retrage oricand din intrecere un participant, in cazul in care considera ca desfasurarea jocului ii pune in pericol sanatatea. In cazul in care au nevoie, concurentii pot solicita un asistent, ales de ei, care sa ii ajute la start, sau la pornirea de dupa o cadere. In functie de situatie, asistentul trebuie sa il ajute pe sportiv sa se urce pe schi, sa-i lege funia, sa-l sustina pe acesta pana isi gaseste echilibrul, etc.

Etapele competitiei: Fiecare eveniment este constituit din doua probe: o proba preliminara si una finala. Runda preliminara stabileste intrarea in runda finala. Cele trei standarde decompetitie in care participantii se pot intrece sunt: I. SLALOM - schiorii care stau asezati, urmeaza o cursa in care pilonii sunt mai distantati - schiorii cu deficiente de vedere, urmeaza un curs inainte-inapoi, in care castiga cel mai rapid; - ceilalti schiori se intrec in acelasi mod cu sportivii fara deficiente. II. CASCADORII schiorii trebuie sa faca cat mai multe cascadorii intr-un timp cat mai scurt. Traseele sunt normale. III. SARITURI intrecerea se dasfasoara in conditii normale, schiorii putand sa-si aleaga rampe de o inaltime mai mica. 3. ECHIPAMENTE UTILIZATE

22

Aceste tipuri de schiuri sunt utilizate de sportivii care shiaza asezati. Pentru sportivii incepatori care schiaza asezati au fost produse schiuri

mai late ( BFM Hybrid ), pentru un start mai usor si un echilibru mai bun. Sunt fabricate din lemn laminat si sunt ideale pentru scolile speciale.

Un alt model de schi este BMF Hybrid:

BMF Hybrid sunt mai lungi decat BFM Hybrid, cu marginile mai inguste, pentru a taia mai usor apa ( cu trepidatii minime ). Greutatea mare pe care o are instalata in partea din fata a schiului, permite deplasarea punctului maxim de desprindere cat mai in spate. Pe partea posterioara este
23

prevazut cu un canal care determina cresterea acceleratiei printre valuri. BMF Hybrid este fabricat din fibra de sticla, si e folosit cu succes de catre schiorii intermediari si avansati. Iata o serie de oameni curajosi, care nu s-au dat batuti in fata problemelor si care au gasit in schiul nautic o ocazie de a demonstra lumii ca nu sunt cu nimic mai prejos decat orice sportiv obisnuit:

Eva Klatova

Richard Ashton

Tim Lenns

24

Pescuitul sportiv adaptat

Turneul PVA de pescuit la biban Pentru a-i integra pe oamenii cu dizabilitati in cadrul activitatilor competitive si relaxante, cum ar fi pescuitul de biban, programul PVA de Sport si Relaxare, a infiintat Turneul de pescuit la biban. In prezent, turneul are patru probe. Succesul acestei activitatii a atras atentia Societatii Sportive de Pescari de Bibani (B.A.S.S.), care oficial sprijina acest eveniment. Ficare proba consta intr-o competitie individuala sau pe echipe pentru cei care vor sa pescuiasca din barca sau de pe tarm. In cadrul competitiei in care se pescuieste din barca in prima zi, pescarii cu dizabiltati au parteneri persoane fara dizabilitati. In cea de-a doua zi, intra in competitie doar pescarii cu dizabilitati. Rolul partenerilor este de a-i ajuta sa gaseasca locatii pentru pescuit si sa aleaga momeala. Desi in concurs participa numai pescarii cu dizabiltati, partenerii celor care au castigat primele 10 locuri, vor castiga de asemenea. Atat pescarii cat si partenerii lor vor castiga premii si diplome. In competitia in care se pescuieste de pe tarm, pescarii cu dizabilitati sunt asistati de voluntari care ii vor ajuta cu orice vor avea nevoie. Premiile se acorda in functie de greutatea toatala a celor mai grei 10 pesti prinsi pe parcursul celor doua zile de concurs. Acest concurs a devenit unul dintre cele mai populare evenimente sportive sponsorizate de PVA. REGULI OFICIALE ALE EDITIEI DIN 2004:
Schimbri in regulament: Urmatoarele reguli se aplica tuturor participantilor si raman neschimbate, cu execeptia evenimentelor speciale stabilite de PVA

Concursul B.A.S.S.

Interpretarea si aplicare acestor reguli este lasata la decizia directorului de concurs. In cazul unei incalcari de regulament directorul este cel care decide asupra sanctiunilor, aceste includ: descalificare, amenzi, pierderea premiului si interzicerea de participare la alte editii ale concursului. Asupra tuturor regulilor, directorul are decizia finala. I. Conditii de participare. Participare la acest concurs are loc DOAR pe baza de invitatie. PVA isi rezervul de a refuza pe oricine, din orice motiv. Evenimentele se adreseaza doar celor care indeplinesc conditiile necesare si care completeaza un formular specific fiecarei sectiuni. Varsta minima de inscriere in concurs este 16 ani. Orice participant la competitie, care doreste ca puncatjul acumulat sa se insumeze de-a lungul anului sau care doreste sa partcipe la Marele Campionat National trebuie sa devina membru al clubului B.A.S.S. Federation. Dovada acestui parteneriat este necesara. Pentru mai multe informatii contactati PVA. Competitia individuala se adreseaza doar celor care au dizabilitati fizice semnificative.
Competitia pe echipe este deschisa tuturor partenerilor apti, care se alatureaza cate unui concurent care face parte din categoria celor cu dizabiliatati. Daca este necesar cei

25

cu dizabilitati pot gasi parteneri tot persoane cu dizabilitati. Competitia din barca se adreseaza doar celor cu dizabilitati fizica semnificative. Competitiile se vor adresa tuturor concurentilor care indeplinesc conditiile cu privire la tipul dizabilitatii lor. Confirmarea si verificare unei dizabiitati va fi lasata la aprecierea directorului concursului, carui decizie va fi finala. Va fi nevoie de dosare de evaluare medicala, in cazul noilor pescari, sau inn cazul celor caror dizabilitate nu este nesigura sau chiar necunoscuta. Ficare participant trebuie sa se inscrie la www.pvabasstour.com , sau prin posta, in perioada precizata in formularul concursului. Directorul turneului isi rezerva dreptul de accepta sau respinge un formular de inscriere, sau poate opri sau extinde perioada de trimitere formularelor.

II. Antrenamentul pre-concurs.

Vor exista trei zile de exercitiu, imediat de inceprea primei zile concursului propriu-zis. Toate regulile vor fi aplicate in aceasta perioada. In timpul acestor trei zile, precum si in perioada desfasurarii concursului, nici un concurent nu are voie sa cumpere sau sa vanda o locatie de pescuit. Aici este inclusa si angajarea de ghizi. Va exista totusi si o zona de relaxare, care va fi anuntata la inceputul concursului. In timpul concursuui, participantii nu au voie sa foloseasca radioul sau telefonul mobil, sau alt dispozitiv de comunicare, in scopul de localiza sau prinde bibani. Aceste obiecte vor fi folosite doar in cazuri de urgenta. Fiecare concurent este dator sa raporteze directorului de concurs orice incalcare sau infractiune acestor reguli de concurs. Orice sustragere de la raporta incalcarile va fi pedepsita cu descalificarea. Pentru fiecare concurent este necesara completare fiselor de inscriere si unei foi, care poate fi interpretata de grafologi. Nu toate aceste foi vor fi evaluate, evaluarea se face la intamplare.de administrarea si interpreatrea acestor teste se ocupa directorul de concurs si agenii sai, si poate fi sau nu folosita in concurs. Grafologul care se ocupa de teste, data, durata, locatia si scopul intrebarilor vor fi alese de director. Participantul trebuie sa se deplaseze pana la locul prevazut folosindu-se de bani proprii.

Orice infractiune acestor reguli va fi pedepsita cu descalificarea din concurs acum sau la concursurile viitoare. III. INREGISTRAREA Fiecare concurent trebuie sa se inregistreze personal in perioada si locul prevazut. Fiecare participant va primii in prealabil informatii despre intalnire. Daca aceste reguli nu sunt respectate, atunci concuremtul va fi descalificat sau penalizat. Intra in resonsabilitatea fiecarui concurent de se informa cu privire la orarul de integistrare in concurs. IV. MASURI DE SIGURANTA Orarul concursului de pe apa poate fi modificat oricand, din orice motiv.

V. SPORTIVITATE
Concurentii trebuie sa urmeze cela mai inalte standarde de sportivitate. Ei trebuie sa dea dovada de politete maxima. Orice reflectie nefavorabila la adresa PVA capitolele sale, sponsori sau eforturi de preomovare persoanelor cu dizabilitati, poate fi motiv de

26

dezcalificare acum sau pe viitor. Nu sunt permise: alcoolul, stimulentele, sau orice medicament ilegal sau periculos, in barca, in timpul cocursului. Orice concurent care va pune in pericol viata lor sau a celorlalti, va fi descalificat. Concurentii vor respecta toate regulile statului in care are loc concursul. VI. INSTRUMENTE SI ECHIPAMENT
Nu va fi folosita momeala artificiala vie sau preparata. Orice fel de intrumente in afara ceor prevazute sunt interzise. Fiecre instrument de pescuit nu poate fi folosit simultan cu celelalte. Este acceptat echipamentul special adaptat la tinerea si manipulare a betelor. Toti bibanii vor fi prinsi vii, intr-o maniera sportive conventionala, altfel vor fi descalificati. Fiecare biban va fi verificat si de colegul de ehipa, inainte de fi declarat valid. In cadrul competitiei individuale, pestii prinsi de parteneri vor fi eliberati, acesta isi asuma rolul de ajuta la gasirea locatiei si momelii necesare, si de se ocupa de pesti pe uscat. Partenerului i se interzice in mod expres, agatarea momelii sau aranjarea batului celor cu dizabilitati, sau oferirea pentru numarare pestilor prinsi de acestia.

VII. REGULAMENTUL PRIVIND CAII PUTERE Nu va intra in concurs nici o barca care un motor cu mai multi cai putere deat cei prevazuti in documentatia concursului. VIII. BARCA SI MOTORUL
Toate barcile vor avea o lungime de 16 picioare. Fiecare baraca va fi echipata cu un sistem de aprindere pe baza de switch. Acesta va fi purtat de conducatorul barcii orican motorul de combustie opereaza. Nu vor fi folosite altfel de echipamnte, decat daca este necesar ca urmare dizabilitatii unui concurent. Nu au voie in concurs barcile care au un sistem de aruncare in apa a betelor. Un motor mic, pe gaz sau electric, va fi folosit pentru manevrele usoare. Orice rapuns DA, la intrebarea va veti aduce si folosi barca proprie? va fi luat ca atare. Orice concurent care raspunde NU la aceasta intrebare va devenii partenerul unuia care are barca, atunci cand va fi posibil acest lucru. Orice concurenta care figureaza ca non-detaintor de barca, nu isi va putea folosi barca proprie pe parcursul concursului, decat in cazul in care acest lucru va fi decis de oficialii turului. Oricarui participant care raspunde afirmativ la intrebarea aveti o barca legala pentru concurs disponibila la nevoie? I se va cere sa o echipeze cu motorul corespunzator pentru concurs, si va fi folosita de detinator si de partenerului lui, daca acest lucru va fi cerul de organizatori.

IX. MOMEALA DE BAZA Toate barcile vor avea tot echipamentul solicitat. Suplimantar, acestea vor avea o pompa cu santina si un spatiu necesar pastrarii vii cat mai multor pesti. X. IDENTIFICARE BARCILOR
Fiecare barca fa fi verificata zilnic de catre oficialii concursului si un specialist.

27

XI. OPERARAREA SI COSTURILE BARCII Din cauza costurilor pe care le implica detierea si operarea cu o barca, pescarul cu dizabilitati va suporta jumatate din cheltueilile de combustibil in competitia pe echipe, respectiv toate chelutielile in cea individuala. XII. ZONELE DE PESCUIT PERMISE Sunt permise orice zone care sunt mai departe de 25 de yarzi fata de barca altui concurent, care fost ancorata sau securizata, intr- o locatie fixa, cu motorul scos din apa. Baraca ancorata are responsabilitatea de informa ceilalti concurenti atunci cand intrat in cel de-al 50 yard de la locul ancorarii. Nu este permis pescuitul mai deaparte de 50 yarzi de la locul ancorarii. Nici un concurent nu va avea un loc cu multe bancuri de pesti doar pentru el. Celelelate reguli cu privire de locatie sunt date de legile statului in care are loc competitia. XIII. CONCURENTII TREBUIE SA RAMANA IN BARCI
Tot activitate de pescuit trebuie sa se faca din barci. Barcile vor ramane in apa pe tot parcursul zilei de concurs. Fiecare concurent trebuie sa ramana in barca, si , mai mult, in capul vizual al fiecarui partener. Cu execptia cazurilor de urgenta. In cazul apartiei unui evenimat, concuentii vo fi mutati in barca altui concurent sau intr-o Barca de Salvare, desemnata de directorul concursului.in cadrul Competitiei Individuale, participantul cu dizabilitati va fi mutat cu grija in locul prevazut. In cadrul competitiei pe echipe, ambii parteneri vor fi mutati, luand cu ei si captura, in vederea cantaririi ei. Daca un concurent incalca vreo regula, cu exceptia cazurilor extreme, captura sa pe intreaga zi nu va fi luata in calcul. vanarea de pesti (cautarea lor), in afara orelor competitiei este interzisa, cu exceptia celei facute de directorului turului.

XIV. PUNCTUL OFICIAL DE VERIFICARE Va fi un punct de verificare oficial, pentru fiecare concurs. La venirea si plecarea de la acest punct toti concurentii si barcile vor indeplinii conditiile prevazute. La acest punct toate barcile se vor identifica in modul cerut de catre oficiali si vor merge pana la zona de cantarire pestelui. Este important ca barcile sa ajunga la punctul de verificare in ordinea capturilor. XV. SCORUL
Evaluarea se va face in functie de greutatea capturii, in cele doua zile de concurs. Pentru competitia care se desfasoara individual, limita este de 5 pesti pentru fiecare concurent. Pentru echipe limita este de 5 pesti pe echipa. Vor fi aplicate legile statului. In nici un moment al concursului, participantii nu au voie sa aiba asupra lor mai multi pesti. Se vor realiza verificari de catre oficialii turneului. Cand este prins cu un peste mai mult decat limita de 5, trebuie sa se renunte la unul din pesti. Incalcarea acestei reguli va duce la retragerea celui mai greu peste, din concurs. Numai bibanii care au lungimea minima cat cea prevazuta in legile statului sau cea masurata de directorul concursului folosind urmatoarea metode pestele se masoara pe o placa, cu gura inchisa de-a lungul celei mai lungi linii a sa. In nici un caz nu se accepta o luncime mai mica de 12 inci. Bibanii care nu vor avea lungimea necesara, vor iesi din concurs, si concurentii vor fi penalizati cu scaderea unui gram din greutatea finala. Penalizarea maxima este cantitatea totala a

28

facturii. O data ce captura a fost predata oficialilor concursului, participantii nu se mai pot atige de ea, in nici un fel. XVI. PUNCTE DE PENALIZARE
Este imperios necesar ca fiecare concurent sa aiba grija de captura sa. O penalizare de 5 uncii se va aplica pentru fiecare peste care va fi prezentat mort pentru cantarire. Determinarea pestilor morti sau vii, va fi facuta de oficialii concursului, iar penalizarile vor fi scazute din totalul punctajului obtinut de fiecare concurent.

XVII. PUNCTE DE PENALIZARE CARE INTERVIN MAI TARZIU Concurentii care u vor fi la punctul de verificare la tipul prevazut , vor fi penalizati cu cate un gram pe minut, care va fi scazut din captura pe toata ziua. Daca se intarzie peste 15 minute intreaga captura din cursul zilei va fi anulata. Nu exista scuza pentru cei care intarzie. Pescuitul este interzis in afara orelorr de concurs.

XVIII. EGALITATE In cazul egalitatii de puncte pentru primul loc, departajarea se face in functie de cel mai greu peste, cel mai greu peste viu, cel mai lung peste, iar daca egalitatea mai exista inca, directorul de concurs va fi cel care va decide. Pentru celelalte locuri, premiile se vor imparti. XIX. MODUL DE REALIZARE AL ECHIPELOR Fiecare barca va fi asociata concurentilor cu dizabilitati, la intamplare.la fel se va face si asociere intre parteneri. Oficialii turneului pot reasocia concurentii in orice moment. Locatia, orarul si formatul concursului poate fi modificat oricand oentru orice motiv. XX. INSCRIPTII SI INSEMNE Concursul PVA permite utilizarea de inscriptii, logouri si alte insemne pentru sponsori. Realizand faptul ca ne aflam intr-un camp media/de televiziune care poat restrictiona folosirea animitor embleme publicitare, concursul isi rezerva dreptul de a intrezice aparitia anumitor astfel de simboluri, anuntand aceasta restrictie in timp cat se poate de util. XXI. COMPETITIA PESCARUL ANULUI
Pescarii anului vor fi desemnati de cai care au acumulat cel mai mare numar de puncte de-a lungul celor patru concursuri PVA si care de asemenea au intrunit conditiile de participare. Fiecarui pescar care participa la una din competitii I se acorda 10 puncte, indiferent daca isi cantaresc sau nu pestele. Pe langa acestea, se mai acorda puncte celor carora li se cantareste pestele, in functie de razultatele lor finale, astfel: 100 puncte- locul 1; 99 puncte- locul 2, etc. In cazul in care vor fi doi concurenti pe acelasi loc, departajarea se va face pe baza punctelor finale. Daca egalitatea persista, directorul concursului va decide cum se va face deparatajarea.

29

XXII. CONTESTATII Fiecare participant la concurs accepta ca, pe parcursul competitiei sa semnaleze orice nereguli survenite. Nerespectarea acestei intelegeri si sugestia de a incalca vreo regula sau cantarirea falsa (in ceea ce priveste numarul de kilograme sau cantarirea pestelui altcuiva) atrage dupa sine descalificarea din concurs. XXIII. FEDERATIA CITGO BASS O persoana nu poate participa la aceeasi editie a concursului decat o singura data. Pe langa regulile oficiale ale concursului prezentate mai sus, la competitia de pescuit de pe mal se mai adauga si urmatoarele: 1. Betele si lanseta. Nu exissta restrictii in privinta tipului si lungimii lansetleo ce vor fi folosite atata timp cat nu afecteaza siguranta. Acelasi instrument poate fi folosit de toate persoanele la momente diferite de timp. Se aplica legile de stat.
2. Asistenta. Desi este permisa o asistenta minima in competitia de pescuit de pe mal, acasta se va limita la activitatile care nu pot fi indeplinite sub nici o forma de pescari.

3. Scorul. Cu execptia evenimentelor exceptionale, lungimea minima pestilor va fi de 4 inci. Toate speciile de pesti vor fi cantarite, desi cei mai grei 10 pesti dintro zi vor fi luati in calcul. Se vor aplica legile statului respectiv. 4.Momeala. Momeala artificiala, vie sau preparata este permis in competitia de pe mal. Rudele nu vor putea participa la concurs ca pescari sau parteneri de echipa, si nu vor putea intra in zona de concurs. Acceptarea anumitor rude va fi facuta de oficialii concursului doar in beneficiul tuturor.

30