Tudor Arghezi, Testament

Arta poetic este un text in care autorul i exprim concepia cu privire la creaie sau la misiunea creatorului prin intermediul mijloacelor artistice. Poezia Testament apare in deschiderea voumului de debut al poetului, Cuvinte potrivite, aprut in anul !"# si este o art poetic deoarece Arghezi i expune aici viziunea sa $a de creaie i $a de misiunea lui de creator. %n incipitul poeziei, poetul exprim voina de a lsa drept motenire nu o valoare material, ci una spiritual, concretizat n simbolul crii. &ebutul textului are $orma unei adresri directe ctre un motenitor '($iule)* n care se regsete cititorul+ (Nuti voi lsa drept bunuri dup moarte Dect un nume adunat pe-o carte) %n stro$a % a textului, alturi de tema creaiei, apare ca motiv central problematica timpului + creaia poetului este $ixat de,a lungul axei temporale ca o (treapt) ntre generaia strmoilor i viitorul cititorului. -tro$a a %%,a are un caracter doctrinar prin imperativul (Aeaz-o cu credin cpti) prin care Arghezi $ace din opera sa un punct de reper pentru generaiile urmtoare. .l explic necesitatea acestei raportri a cititorului la opera sa prin $aptul c aceasta 'opera* este depozitara unui trecut zbuciumat. -tro$a a %%% a / 0unca de pionierat a artistului const in valori$icarea acestui trecut in opera de art+ demersul artistului are ca obiect trans$igurarea, trans$ormarea unui e$ort material ntr,unul spiritual+ ( Ca s schimbm acum intia oar, apa-n condei si brazda-n climar, !atrnii-au adunat printre plvani, udoarea muncii sutelor de ani" ( %n aceeasi stro$a a %%%,a se identi$ic drept elemente de art poetic prezena sintagmei titlu a volumului din care $ace parte textul+ (Din #raiul lor cu $ ndemnuri pentru vite, %u am ivit cuvinte potrivite1) -intagma cuvinte potrivite $ace obiectul e$ortului creator al poetului+ limbajul poetic are ca surs (graiul) strabunilor. -e pot identi$ica la nivelul textului o serie de verbe care re$lect acest demers creator+ (am ivit&,&am pre'cut& 'cui&,&am preschimbat&,&am luat&"

2pera apare ast$el ca un produs al unui process indelungat de trans$ormri n cadrul cruia elementele care stau la baza creaiei poart marca negativ. 3ezultatul $ace parte din s$era $rumosului, a esteticului+ ((eninul strns l-am preschimbat in miere, )snd intrea# dulcea lui putere) A$irmatiile poetului in legatura cu demersul su creator pre$igureaz aici estetica urtului din al %%,lea volum al su, Flori de mucigai (1931) *Din bube, muce#aiuri si noroi, +scat-am 'rumusei i preuri noi.) -tr. %4. %n incipit se poate ideti$ica e$ectul de catharsis'emoia artistic* prin descrierea e$ectelor operei asupra cititorului+ (Durerea noastr surd si amar , #rmdii pe-o sin#ur vioar, -e care ascultnd-o a .ucat tpnul, ca un ap /n.un#hiat) 4ioara reprezint aici simbol pentru creaia artistic , iar jocul (stp5nului) reprezint su$erina pe care citirea crii o produce unei generaii de asupritori. %nstrumentul care st la ndem5na poetului in scopul recuperrii unui trecut marcat de su$erin, este reprezentat n versul ( !iciul rbdat se-ntoarce in cuvinte) %n $inalul stro$ei a %4,a poetul i revendic opera de la un trecut marcat de su$erin,ast$el nc5t expresia lui nu poate $i dec5t rezultatul acestei su$erine. (%-ndreptirea ramurei obscure +eit la lumina din pdure 0i dnd in vr', ca un ciorchin de ne#i, 1odul durerii de vecii /ntre#i.) -tr. 4 6inalul textului marcheaz relaia dintre poet i cititor, dintre creator si receptorul creaiei sale tot la nivel de antitez, aceea dintre rob si stp5n. Aici ambiguitatea este sporit de multiplele semni$icaii pe care le pot avea termenii+ termenul robul poate $ace trimitere at5t la trecutul marcat de su$erin, ilustrat in text, c5t i la poziia pe care se plaseaza poetul $a de cititor. %n acelai sens, termenul (&omnul) poate semni$ica i cititorul pe care il servete creatorul, dar i (stp5nul) despre care poetul vorbete in text.