Sunteți pe pagina 1din 7

Recenzie: Capitalism contra capitalism 51486ond77ylz8x Michel Albert 51486ond77ylz8x

Introd cere

!entr prima oara in istorie capitalism l a in"ins astazi c ade"arat# $ictoria capitalism l i a a" t loc pe trei %ront ri# !rima batalie s&a dat in An'lia( prin Mar'aret )hatcher( si in *tatele +nite( prin Ronald Rea'an# Cei doi a in%apt it impre na prima re"ol tie conser"atoare in materie de politica economica: re"ol tia stat l i minimal# !rincipi l "izibil al acestei re"ol tii: mai p tine impozite pentr cei bo'ati# Ca rmare( a acestei re"ol tii( astazi asistam la o c rsa de relaxare %iscala# Cea de&a do a "ictorie a capitalism l i a %ost ni%icarea ,ermaniei de -st c cea de $est in 1.8.# A treia "ictorie a %ost o batalie de o s ta de ore p rtata in s d l Ira/ l i# Capitalism l a in"ins com nism l# 0oti nea de 12 mea a )reia3 dispare odata c incheierea razboi l i rece# A"em de&a %ace deci c o simpla d alitate: de o parte tarile dez"oltate sa c n ritm rapid de dez"oltare( care s nt toate tari capitaliste( de cealalta parte( tarile s bdez"oltate( adica tarile sarace# *istem l capitalist este departe de a %i omo'en# -l s&a di%erentiat in do a mari modele ce se in%r nta: 3capitalism l cotra capitalism l i3# -ste "orba de model l an'lo& saxon( de o parte( si model l 'ermano&nipon( de cealalta# 4ar terminolo'ia 1model an'lo&saxon3"ers s 1model 'ermano&nipon3n ne este de %olos decat daca pri"im l cr rile de %oarte departe# *tatele +nite constit ie n model economic in sine# 0 se poate "orbi insa( de existenta n i 1model e ropean3# !rab sirea com nism l i scoate la i"eala opozitia dintre do a modele de capitalism# +n l( cel3neoamerican3se bazeaza pe re sita indi"id ala si pe pro%it l %inanciar rapid# Celalalt( cel 1renan3( are drept centr ,ermania si prezinta n meroase asemanari c cel din 5aponia# Istoria ltim l i deceni ne arata ca model l1 renan3este deopotri"a mai echitabil si mai e%icient decat cel 1neoamerican3#

I# America is bac/ nl486o1577yllz In 1.86( America era paralizata de crizele interne( milita in exterior&in special de Iran si de a%acerea ostaticilor&amenintata si slabita de conc renta de data recenta a tarilor e ropene si mai ales a 5aponiei# Ronald Rea'an( presedintele Americii in 1.86( a%irma ca dorinta l i cea mai mare este sa read ca America in primplan l scenei internationale# America este prima p tere militara a l mii si doreste sa demonstreze acest l cr # In acest scop Rea'an p ne in aplicare 1razboi l stelelor3 sa 1initiati"a de aparare strate'ica37IA*8# Rea'an a re%ormat in special dere'lementand( red cand adica rol l stat l i# *in' r l proiect prioritar al Americii pe termen l n' este apararea# Rea'an simpli%ica impozit l pe "enit si controleaza se"er masa monetara# !olitica monetara a ma9oritatii tarilor incepe sa se inspire din politica Rezer"ei :ederale americane# 4olar l ser"este drept moneda de re%erinta in tranzactiile internationale# In 1.86( stoc l de in"estitii americane in strainatate se ridica la ;15 miliarede de dolari#

II# America bac/<ards7America in re'res8 0o a America se de'radeaza# America se a%la pe prim l loc in ceea ce pri"este criminalitatea si cons m l de dro' ri( si pe ltim l loc in pri"inta "accinarilor si a participarii la ale'eri# America se con%r nta c n d alism intre bo'ati si saraci( intre marile ni"ersitati si n sistem scolar a%lat in r ina# acest d alism d ce la reaparitia tensi nlor sociale( la o 1l pta de clasa3anarhica si sporadica# I"atamant l primar si cel sec ndar alcat iesc n sistem scolar s bmediocr # 4intre toate statele =C4-( *tatele +nite chelt iesc cel mai m lt pentr sanatate7peste 16> din !I?8( dar tot si sistem l sanitar american este dezastr os# America este cea mai mare p tere economica a l mii( dar si cel mai mare contractant de impr m t ri al ei# 51486ond77ylz8x 51486ond77ylz8x 51486ond77ylz8x 51486ond77ylz8x $ol m l impr m t rilor contractate de intreprinderile americane s&a triplat incepand din 1.86# 2a s%arsit l an l i 1..6( oras l @ashin'ton a"ea n de%icit b 'etar de ;66 de milioane de dolari# =ras l @ashin'ton( al car i %ost primar( Marion ?arry( a %ost

condamnat( in l na a ' st a acel iasi an( la sase l ni de inchisoare pentr detinere si %olosire de dro' ri# 0o l primar al 0e< Aor/& l i( onorabil l 4a"id 4in/ins( s&a "az t ne"oit( pentr a red ce enorm l de%icit b 'etar al oras l i( sa concedieze( incepand din "ara l i 1..1( B6666 de an'a9ati ai primariei7printre care 4666 de pro%esori8( adica echi"alent l a 16> din e%ecti"ele permanente# -l a mai treb it sa se atin'a si de dar l %ac t ci"ilizatiei mane de catre imparat l $espasian( inchizand toate toaletele p blice( ca si toate centrele de tratare a toxicomanilor70e< Cor/& l n marand peste 566666 de cons matori de dro' ri( la o pop latie de 7 milioane de loc itori8( prec m si marea ma9oritate a centrelor de primire destinate celor %ara adapost# In aceasi sit atie s nt si 'radina zoolo'ica din Central !ar/( cele trizeci de piscine m nicipale( il minat l rban( care rmeaza sa %ie red s c o treime( in "reme ce criminalitatea este in contin a crestereD sa s spendarea( pe timp de n an( a pro'ram l i de reciclare a dese rilor mena9ere# Aproape toate marile orase americane se 'asea in sit atii asemanatoare# Alte semne ale de'radarii Americii s nt: aeroport rile prost intretin te( cartierele mizere prec m ?ronx( *o th 4allas si m lte altele( in care domneste o mizerie "erde& albastr ieD noii homeless din *an :rancisco( care( c toate ca bene%iciaza de n loc de m nca permanent( n &si mai pot permite&din pricina spec latiei imobiliare& sa&si plateasca o loc inta si isi d c "iata in a tomobilele personaleD marile orase prec m Eo ston( @ashin'ton sa 2os An'eles( de"astate de razboi l3crac/& l i3si de delic"entaD 'heto rile ne'rilor a%late( din no ( in e%er"escenta( ca in anii F66# Criminalitatea in America &in special in rand l ne'rilor& a cresc t "erti'inos# 2a 0e< Aor/ se inre'istreaza cinci omor ri pe zi( dar in alte zece orase americane se cide inca si mai m lt# In 1..6( @ashin'ton& l( inre'istrand 48B de crime( isi dobora( pentr al treilea an consec ti"( propri l record# In clipa de %ata( peste n milion de cetateni americani se a%la la inchisoare( si mai m lt de trei milioane( s b control 9 diciar# In zece ani( pop latia penala a Americii a %ac t mai m lt decat sa se d bleze( depasind in prezent( c B6>( ni"el l record atins de A%rica de * d74(;6> %ata de B(BB>8# In ceea ce pri"este recenta extindere a %la'el l i dro' rilor( %a"orizat de aparitia crac/& l i7 n deri"at %oarte ie%tin al cocainei8( ritm l creste "erti'inos# = ancheta %oarte aman ntita e%ect ata in prima"ara an l i 1.88 scotea la i"eala %apt l ca ;B de milioane de americani cons masera dro' ri in precedentele treizeci de zile# 4intre acestia( 6 milioane rec r'ea mai m lt sa mai p tin la cocaina( iar 566666( la heroina# Ind stria americana se a%la in re'res# In 1..6( in total( de%icit l comercial al ind striei a tomobilistice americane atin'ea s ma de 66 miliarde de dolari#Calitatea prod ctiei si a priceperii americane se a%la( si ea( intr& n relati" re'res# In 1..;( datoria externa a Americii7adica datoria ei %ata de strainatate scazand creantele8 atinsese s ma de 1166 miliarde d e dolari( echi"alent l a do a treimi din total l datoriilor tarilor din 2 mea a )reia# America se "ede ne"oita sa impr m te( in %iecare an( aproximati" 156 miliarde

de dolari7B> din !I?8( in special de la 9aponezi si de la 'ermani( ale caror excedente %inanciare reprezinta exact s ma pe care o ia c impr m t# III## Celalalt capitalism Model l renan se intinde din nord l - ropei pana in -l"etia si se inr deste partial c 5aponia# ? n rile necomerciale s nt aceleasi in ambele modele de capitalism# ? n rile comerciale oc pa n loc m lt mai important in cadr l model l i neoamerican decat in model l renan# ? n rile mixte& care depind atat de piata( cat si de initiati"ele p blice& s nt mai importante in model l renan# In model l renan( reli'iile % nctioneaza ca instit tii necomerciale# In *tatele +nite( in schimb( reli'iile s nt din ce in ce mai m lt administrate ca instit tii mixte# In model l neoamerican(intreprinderea n este altce"a decat n b n comercial ca oricare alt l( in "reme ce ( in model l renan ea este de nat ra mixta( este comm nitz cel p tin in aceeasi mas ra in care este commodity# *alariile s nt b n ri comerciale in model l neoamerican( si mixte( in cel renan7in % nctie de %actori straini de prod cti"itatea salariat l i8# ?ancile 'ermane mizeaza pe %actor l d rata# Model l renan are p ternice tendinte protectioniste# Rata de sindicalizare a pop latiei acti"e a ,ermaniei( a atins( din no ( ni"el l din anii F66( adica aproape 4;> %ata de abia 16> in :ranta# In model l renan stat l n se s bstit ie niciodata pietei#

I$# * perioritatea economica a model l i renan 2a 1. octombrie 1.87( n crah b rsier z' d ie( pe neasteptate( pietele %inanciare# 4rept rmare( marca 'ermana si yen l 9aponez s bmineaza p tin cate p tin pozitiile dolar l i# ! terea de c mparare stabila a marcii( explica de ce ratele dobanzilor s nt ( in ,ermania( mai mici decat in alte tari# = moneda %orte constit ie n handicap economic(dat %iind ca %ace ca prod sele nationale sa %ie mai sc mpe in strainatate si(prin rmare( mai 're de exportat# = moneda %orte iti permite sa c mperi la pret ri scaz te in strainatate# Mica -l"etie poseda si ea o moneda in"idiata de celelalte tari# :ranc l el"etian contin a sa %i' reze ca a patra moneda de rezer"a in l me# In -l"etia si ratele dobanzilor s nt printre cele mai scaz te din l me# 4epreciera monedei antreneaza( in mod a tomat( do a e%ecte %oarte bine c nosc te as pra balantei comerciale: import rile( exprimate in moneda nationala( se sc mpesc( in "reme ce prod selor exportate( platite in de"ize straine( le scad pret rile# -conomistii n mesc aceasta inlant ire a tomata a celor do a e%ecte 1c rba in 53# )arile de tip renan domina in ma9oritatea sectoarelor ind striale: ele s nt solid acorate in ram rile traditionale si consacra n e%ort iesit din com n ind striilor de "iitor#

!re'atirea este n l dintre %actorii&cheie ai dinamism l i ind strial al tarilor renane#

$# * perioritatea sociala a model l i renan In capitalism l neoamerican sin' rele pro'rame sociale de a"en' ra s nt cele initiate de administratiile Gannedy si 5ohnson( in anii F66( si s nt destinate in principal persoanelor in "arsta7M-4ICAR-8 si persoanelor a%late s b pra' l saraciei7M-4ICAI48# In ,ermania asi' rarile sociale a %ost in%iintate de ?ismarc/#,ermanii s nt asi' rati impotri"a principalelor risc ri7boala( accidente de m nca( soma98 si bene%iciaza de n re'im al pensiilor deosebit de a"anta9os# 2e'ea %ederala c pri"ire la a9 tor l social p r si simpl interzice mizeria# Imbo'atirea indi"id ala spectac loasa n este in tarile renane la %el de soara ca in l mea an'lo&saxona# )arile model l i renan s nt mai p tin %l ide din p nct de "edere social# In *tatele +nite( ni"el l prele"arilor obli'atorii reprezinta B6> din !I?( in comparatie c 44> in :ranta( 46> in ,ermania si 5;> in * edia#

$I# Rec l l model l i renan

Model l renan s %era din plin in%l entele politice( mediatice si c lt rale ale conc rent l i sa american# In comparatia c ri"al l sa de peste Atlantic( model l renan este relati" e'alitar# Asi' rarea obli'atorie % nctioneaza per%ect atata "reme cat oamenii n a in"atat sa se %oloseasca de ea# )oate tarile apartinand model l i renan se con%r nta c o sit atie demo'ra%ica in'ri9oratoare( 1rata de improspatare a pop latiei37;(1 copii pentr %iecare %emeie8 nemai%iind( in ceea ce le pri"este( asi' rata# Consecinte: in 5aponia si in ,ermania( pop latia acti"a se a%la in scadere# 4esindicalizarea( este( desi' r( n %enomen mondial( care a%ecteaza deopotri"a *tatele +nite( :ranta( Marea ?ritanie( * edia( 5aponia si chiar ,ermania# ?an l %acil patr nde p tin cate p tin in inima economiilor renane# :enomen l de 'lobalizare %inanciara7rez ltat din ino"atie( internationalizare si dere'lementare8 a izbit l mea c o %orta %ara precedent#

$II#C m a9 n'e sa se imp na tocmai cel mai p tin per%ormantH

Capitalism l renan Ionest( e'alitar( pr dent si discret& este lipsit de orice %orma de atractie# -ste o ade"arata n litate mediatica# Are tot l pentr a %i e%icient( insa nimic pentr a sed ce# Mediile de in%ormare 9oaca n rol tot mai important in "iata economica# :ebra spec lati"a( preoc parea obsesi"a pentr rentabilitatea imediata si dictat ra ban l i a p s( in clipa de %ata( stapanire pe insesi mi9loacele de in%ormare in masa# -conomia&cazino isi extra'e o parte a %ortei de care disp ne din sed ctia 9 rnalistica#

Concl zie

!rab sirea com nism l i a insemnat si n pro'res mondial al democratiei# )ri m% l economiei de piata( al interdependentei economice si al schimb rilor comerciale( a reprezentat si o nesperata b nastare pentr milioane de barbati si de %emei# In raport rile l i c stat l( capitalism l a parc rs( exact in do a secole( intre 17.1 si 1..1( trei %aze distincte# In clipa de %ata( tocmai am patr ns( in mod insidios( in cea de&a treia# !rima %aza a %ost aceea a capitalism l i impotri"a stat l i# 4in aceasta perspecti"a( data&cheie este( pentr :ranta( an l 17.1( cand a %ost adoptata %aimoasa le'e 2e Chapelior( care este( poate( cea mai importanta le'e in materie de economie a intre'ii Re"ol tii :ranceze: ea s prima corporatiile( interzice sindicatele si p ne bazele& impotri"a "echii t tele a stat l i monarhic& libertatii comert l i si ind striei# Cea de&a do a %aza a capitalism l i( %aza capitalism l i s pra"e'heat de stat incepe in 18.1# )oate re%ormele incearca sa "izeze acelasi obiecti": acela de a corecta excesele pietei si de a tempera "iolentele capitalism l i# 4in 1..1( am patr ns in cea de&a treia %aza( %aza capitalism l i care ia loc l stat l i# *tat l n mai este percep t ca n protector sa ca n or'anizator( ci ca n parazit( o %rana( o po"ara# In - ropa 1marea piata din 1..;3 este de lar'a inspiratie rea'aniana: conc renta maxima( implicare minima a stat l i#

Michel Albert isi p ne intrebarea( c m am arata daca - ropa( in 'eneral( si :ranta( in mod partic lar( ar trece c tot l de partea model l i rea'anianH Ipoteza este pe departe de a %i abs rda# Caci americanizarea pro'resi"a a - ropei n se limiteaza la economie# :ranta este pe departe campioana prele"arilor obli'atorii744(6> in 1..68# In *tatele nite acest procent( este mai mic B6># 4aca am aplica dintr&o data( in :ranta( rata de impozitare practicata in America( %iecare %rancez ar a"ea in pl s 16466 de %ranci# 4ar n este c p tinta ca( in acelasi timp( sa saracesti stat l si sa&i ceri sa&si as me aceleasi sarcini# )ot %el l de chelt ieli care( astazi s nt in seama stat l i( ar treb i( deci( sa %ie in mod a tomat s portate de catre %iecare din noi( in mod indi"id al

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate