Sunteți pe pagina 1din 16

Efectele adoptarii Politicii Agricole Comune in Tarile Central si Est Europene

Prbuirea cortinei de fier care a separat, timp de peste 40 de ani, rile foste comuniste din Europa Central i de Est de rile Europei Occidentale, a reprezentat un eveniment istoric cu nite consecine majore pentru viitorul continentului european. Eecul doctrinei comuniste pe toate planurile economic, politic, social, cultural, a readus !n arile Europei Centrale si de Est "C.E.E.C#$ optiunea pentru valorile statului de drept i ale economiei libere de pia. %deea reunificrii Europei a !nceput tot mai mult s prind contur, mai !nt&i pe plan ideolo'ic, al discursului politic, iar apoi si !n planul realitatii,astfel inca din anii (4 () rile asociate i au depus !n mod oficial candidatura pentru aderarea la *niunea European. E+tinderea *niunii Europene spre est este !n primul r&nd o optiune politic menit s restabileasc i s menin pacea i prosperitatea pe !ntre' continentul european. ,ub aspect economic !ns, e+tinderea ridic multe semne de !ntrebare. ,pre deosebire de e+tinderile anterioare, de data aceasta este vorba despre inte'rarea rilor care reprezint -4. din suprafaa celor $) state membre i /(. din populaia acestora, dar numai apro+imativ ). din P%0 ul *niunii Europene. 1ecalajele mari e+istente !n plan economic au determinat, mai ales !n rile membre, preocupari tot mai evidente pentru evaluarea efectelor e+tinderii2 dac din punct de vedere politic, al stabilitii !n Europa, beneficiile e+tinderii erau unanim acceptate, pe plan economic !nsa au e+istat si mai e+ist numeroase temeri c vor aprea costuri pentru ,tatele 3embre, determinate !n special de aplicarea Politicii 4'ricole Comune si a Politicii 5e'ionale !n noile state membre, dar mai ales ca aceste costuri ar putea fi mai mari dec&t beneficiile economice ale e+tinderii. 6emeri la fel de mari e+ist i !n ce priveste libera circulaie a fortei de munc, presiunile economice i sociale 'enerate de mi'raia lucratorilor din cele zece ri candidate fiind evaluate ca put&nd avea efecte e+trem de ne'ative.

Ce7ia, ,lovacia, *n'aria, ,lovenia, Polonia, 5om&nia, 0ul'aria, Estonia, 8etonia, 8ituania.

9a de dimensiunea ampl pe care a cptat o evaluarea costurilor e+tinderii !n literatura de specialitate vestic, beneficiile, dei nu au fost ne'lijate, au fost menionate mai mult descriptiv, fr !ns ca evalurii lor cantitative s i se acorde aceeai importan. 4derarea la *niunea Europeana, obiectiv politic de prima importan, a fost !ntr o anumit masur perceput ca o soluie la problemele lor economice, consider&ndu se, mai mult sau mai putin intuitiv, c beneficiile aderarii vor fi net superioare costurilor. Pe de alta parte, activitile de cercetare s au restr&ns mult !n aceste ri dup $(:(, majoritatea resurselor financiare bu'etare fiind direcionate spre msuri de susinere a reformelor economice. 4dministraia din rile candidate, caracterizat prin preponderenta vec7ilor structurilor comuniste i meninerea unei abordri preponderent politice, nu a avut capacitatea sau dorinta de a utiliza un asemenea instrument al analizei costuri beneficii ale aderarii la *niunea European. 8a acestea, se adau' numeroase dificulti metodolo'ice !n evaluarea cantitativ a costurilor i beneficiilor aderrii !n rile candidate, determinate !n special de2 ; Comple+itatea efectelor inte'rarii !n *niunea Europeana i implicaiile vaste la nivelul economic, social si politic, ceea ce face dificil de identificat toate aceste efecte. <or fi afectate !n e'al masur structurile administrative, care trebuie construite=ajustate astfel !nc&t sa i !ntreasc capacitatea administrativ de implementare a ac>uisului? !ntreprinderile, care pe de o parte vor c&sti'a prin accesul la Piata %ntern, iar pe de alt parte vor suporta costurile implementrii ac>uisului Pieei %nterne? populaia, care va suporta at&t costuri, prin pierderea unor locuri de munc, creterea preurilor produselor a'ricole, dar va avea i avantaje, prin dreptul de stabilire !n oricare stat membru. ; Paralelismul si simultaneitatea procesului de pre'atire pentru aderare cu cel al tranziiei la economia de piat ; E+istenta unui 'rad ridicat de incertitudine cu privire la evolutia unor politici comune, !n special Politica 4'ricol i Politica 5e'ional. Politica 4'ricol Comun are ca scop dezvoltarea unui sistem a'ricol modern, care s asi'ure un nivel de via ec7itabil populaiei rurale, stabilizarea pieelor si aprovizionarea cu preuri rezonabile a consumatorilor. Pilonii PAC " piloni de c7eltuieli a'ricole# ai *niunii Europene sunt2

@n cadrul pilonului 1 susinerea pieei i a veniturilor A msurile pentru sprijinirea pieei acoper plile directe i subveniile le'ate de pia acordate or'anizaiilor comune de pia precum ac7iziionarea de produse pentru depozitele publice, sc7eme de valorificare a surplusului i subveniile pentru e+porturi. 9inanarea pentru pilonul $ provine din seciunea 'arantare a 9ondul European de Orientare i Baranii 4'ricole " 9EOB4 #. @n pilonul 2 dezvoltarea rural A msurile au !n vedere !ncurajarea proteciei mediului, ajutorarea zonelor defavorizate, promovarea calitii alimentelor, a respectrii standardelor, asi'urarea bunstrii animalelor. 3surile din cadrul acestui pilon sunt cofinanate de *E i statele membre. 4pro+imativ (0. din producia a'ricol din statele membre ale *E este re'lementat !n or'anizaiile comune de pia. 6reptat or'anizaiile comune de pia le au !nlocuit pe cele naionale pentru sectoarele care cad sub incidena P4C. 4stfel,in Politica Agricol Comun, majoritatea studiilor prezentate se concentreaz asupra a doua aspecte care sunt considerate a influen !n mod semnificativ balana costuri beneficii2 preurile produselor agricole i plile compensatorii. @n ce priveste preurile, autorii consider "aproape/# !n unanimitate c, la momentul aderrii, va e+ista un CsocD al preturilor produselor a'ricole destul de pronuntat, !n sensul cresterii acestora, datorit diferentelor mari dintre nivelul preturilor produselor a'ricole din tarile candidate si cele membre ale *niunii Europene. 4ceasta cretere accentuat a preturilor va fi un eneficiu absolut pentru producatorii a'ricoli, ale caror venituri si nivel de trai vor creste, dar !n acelasi timp va reprezenta un cost absolut pentru consumatori, ale caror c7eltuieli pentru alimente vor creste. 4cest din urma efect devine deosebit de important mai ales !n conditiile !n care !n tarile candidate ponderea c7eltuielilor pentru alimente !n cosul de consum este foarte mare, fiind !n medie de -E,-. "cel mai mult !n 5om&nia A ):., cel mai putin !n ,lovenia A /-,) .#, fa de numai $F,4. !n rile candidate-.

,omai "$((:# crede ca, la momentul aderarii *n'ariei la *niuenea Europeana, preturile la produsele a'ricole vor fi mai mari dec&t cele din *niunea Europeana, cel putin !n cazul c&torva produse Comisia Europeana, 1irectoratul Beneral pentru 4'ricultura2 CPolitici si instrumente de preaderare !n a'riculturaD, 9act s7eets, septembrie /00$. 1ate din $((:.

1incolo de aceste efecte evidente, cresterea preturilor a'icole va produce efecte propa'ate !n lant, put&nd deveni !n cele din urma un factor destabilizator pentru !ntrea'a economie. Este suficient sa ne '&ndim de e+emplu ca, cresterea preturilor la alimente, va determina cresterea preturilor !n industria turistica, scaderea competitivitatii operatorilor din turism, reducerea numarului de turisti, a !ncasarilor din turism, s.a.m.d. @n mod analo', cresterea preturilor a'ricole va e+ercita presiuni pentru cresterea salariilor, at&t !n mediul public, c&t si !n cel privat, ceea ce va conduce la cresterea c7eltuielilor bu'etare, aferente cresterii salariilor din sectorul public, si la scaderea competitivitatii firmelor din sectorul privat. @n ce priveste platile compensatorii, tot "aproape4# !n unanimitate, autorii studiilor prezentate considera ca efectele asupra bu'etului vor fi net pozitive sau net ne'ative !n functie de acordarea sau neacordarea lor. 1aca platile compensatorii si subventiile la e+port ar fi e+tinse si asupra noilor tari membre, transferurile vor putea fi de ordinul a -(0 440 milioane EC* anual pentru Ce7ia "beneficii nete, dupa ce s a scazut contributia Ce7iei la bu'etul alocat Politicii 4'ricole Comune#, $,/) miliarde EC* transferuri anuale totale pentru *n'aria "Galmai si <eliHovszHI $((: transferurile nete nu sunt calculate#, / /,- miliarde EC* anual pentru Polonia "PisHorv si PleJa $((E A transferurile nete nu sunt calculate#. @n sc7imb, daca nu sar acorda plati compensatorii, pierderile nete ar fi de ordinul a $4 milioane EC* pentru ,lovenia "ErjaveH, 3ajcen si 5ednaH $((F#, sau ::milioane EC* pentru Ce7ia. 1atorita varietatii si comple+itatii acestor transformari, este foarte dificil de spus daca efectul net al preluarii mecanismelor Politicii Agricole Comune va fi !n final pozitiv sau negativ. Efectul net va depinde, !n cele din urma, de evolutia ulterioara a Politicii 4'ricole Comune, de 'radul de conver'enta dintre a'riculturile tarilor candidate si cea a *niunii Europene, si de rezultatul ne'ocierilor de aderare. PisHorz si PleJa "$((E# considera ca, pentru prevenirea si atenuarea efectelor ne'ative, este necesar ca ajustarea preturilor a'ricole sa aiba loc 'radual, pe parcursul unei perioade de tranzitie, si numai cu sprijinul financiar al *niunii Europene, sub forma platilor compensatorii si subventiilor la e+port, c7iar si asa, consumatorii tot trebuind sa suporte preturile mai
4

OrloJsHi "$((E# este sin'urul autor care se declara !mpotriva acordarii de plati compensatorii, pe motiv ca acestea vor !nt&rzia restructurarea a'riculturii !n Polonia, vor conduce la aprecierea zlotului si la scaderea competitivitatii producatorilor. El propune !n sc7imb o perioada de tranzitie mai lun'a, pe parcursul careia cresterea preturilor sa fie 'raduala si sa se bazeze numai pe cresterea productivitatii.

mari. OrloJsHi "$((E# mer'e c7iar mai departe, recomand&nd ca, !n perioada de tranzitie, sprijinul financiar al *niunii Europene sa fie !ndreptat !n e+clusivitate spre masuri active de restructurare si crestere a productivitatii !n a'ricultura, astfel !nc&t cresterea preturilor a'ricole sa aiba o baza reala. Opinia lui, desi sin'ulara, s ar putea sa fie de fapt cea mai realista, deoarece Consiliul European de la 0erlin "martie $(((#, pe baza propunerilor e+primate de Comisie !n 4'enda /000, a adoptat pozitia conform careia platile compensatorii nu vor fi acordate noilor state membre, pe motiv ca ele reprezinta, dupa cum arata si termenul, o compensatie acordata fermierilor vestici pentru a mentine un nivel constant al veniturilor acestora, !n conditiile scaderii preturilor pe piata internationala. Ori, !n tarile candidate, nu se pune problema ca preturile produselor a'ricole sa scada, ci, din contra, sa creasca, ulterior adoptarii Politicii 4'ricole Comune. %n cele ce urmeaza vom prezenta eefctele adoptarii P4C in cateva din tarile CEEC2 POLONIA Politica Agricola Comuna "eneficii Principalul beneficiu al participarii Poloniei la Politica 4'ricola Comuna ar putea fi spri#inul financiar acordat de *niunea Europeana sub forma platilor compensatorii si su ventiilor la e$port% pe care PisHorz si PleJa "$((E# le evalueaza, folosind 3odelul European de ,imulare "E,%3#, la 1%& miliarde Euro anual plati compensatorii si cca. &''()'' milioane Euro anual su ventii la e$port. OrloJsHi "$((E# estimeaza, folosind un model de ec7ilibru 'eneral, ca aceste transferuri vor reprezenta 1(2* din P+" ul Poloniei. *n alt beneficiu va fi cresterea productiei agricole, determinata de cresterea preturilor produselor a'ricole dupa aderare "a se vedea sectiunea CCosturiD#, care va constitui un puternic stimulent pentru producatorii a'ricoli. PisHorz si PleJa "$((E# considera ca, !n Polonia, cea mai !nsemnata crestere va fi la productia de carne, si !n special carne de vita). Cresterea productiei ar putea fi !nsotita si de o crestere a
)

@n *niunea Europeana, e+ista temerea ca acordarea de plati compensatorii fermierilor din tarile candidate pentru sustinerea cresterii preturilor a'ricole ar putea determina o supraproductie, care va concura produsele statelor membre. PisHorz si PleJa "$((E# considera ca acest fenomen nu va avea loc, datorita atomizarii productiei care caracterizeaza a'ricultura poloneza. Kici !n ,pania, Portua'alia si Brecia, productia a'ricola nu a crescutspectaculos dupa adoptarea P4C

e$porturilor% at&t a materiilor prime si produselor cu 'rad redus de prelucrare "carnea de vita#, c&t si a produselor prelucrate, !n special care au supravietuit pe piata la !nceputul anilor fara a beneficia de sustinere artificiala "5oJinsHi $((:#. E+emplul pozitiv al acestor ramuri, care au reusit sa devina competitive prin rete7nolo'izari si atra'erea de investitii straine, dovedeste !n acelasi timp si necesitatea continuarii procesului de restructurare si privatizare !n a'ricultura !n Polonia. *n alt beneficiu al adoptarii Politicii 4'ricole Comune de catre Polonia va fi dezvoltarea zonelor rurale, at&t datorita faptului ca dezvoltarea rurala este unul dintre obiectivele principale ale P4C, c&t si deoarece cresterea veniturilor si standardului de viata ale fermierilor vor impulsiona dezvoltarea activitatilor rurale cone+e2 servicii, constructii etc. Costuri PisHorz si PleJa "$((E# estimeaza, folosind modelul E,%3 "3odelul European de ,imulare#, ca preturile produselor agricole !n Polonia vor suferi cresteri ma#ore !n scenariul integrarii fata de scenariul non(integrarii% !n special la za7ar, lapte, carne de vita, secara, afect&nd nivelul de trai al consumatorilor, care vor trebui sa plateasca cu cca. 2 miliarde de Euro mai mult pentru ,rana daca Polonia va eneficia de plati compensatorii si su ventii la e$port% si cu cca. & miliarde de Euro mai mult daca nu vor avea loc transferuri de la ugetul -E, iar cresterea preturilor ar fi suportata !n totalitate de consumatori. 1e aceea, PisHorz si PleJa "$((E# recomanda ca ajustarea preturilor produselor a'ricole sa !nceapa numai dupa aderarea la *niunea Europeana, si cu sustinerea financiara a *niunii Europene, !n caz contrar fiind necesare eforturi financiare bu'etare semnificative. OrloJsHi "$((E# !mpartaseste opinia opusa !n le'atura cu acordarea platilor compensatorii si a subventiilor la e+port de catre *niunea Europeana, identific&nd doua costuri ale acestor transferuri financiare. Primul ar putea fi !nt.rzierea restructurarii agriculturii poloneze% deoarece subventiile a'ricole vor distorsiona alocarea resurselor din a'ricultura !n detrimentul masurilor active de restructurare a'ricola. 9olosind un model de ec7ilibru 'eneral intitulat PO84B5, OrloJsHi "$((E# ec7ivaleaza acest cost cu !ncetinirea cresterii economice a

Poloniei cu '.1('.1&* din P+" pe an timp de 1&(2' de ani. El nu recomanda de aceea adoptarea unei politici de subventionare a a'riculturii poloneze ca masura pre'atitoare !n perioada de pre aderare, pentru a nu !ncuraja conservarea structurilor de productie e+istente si ocuparea e+cesiva !n a'ricultura, si propune ca solutie dezvoltarea unor activitati cone+e !n zonele a'ricole, care sa absoarba forta de munca eliberata din activitatile a'ricole neproductive. 4l doilea efect ne'ativ al sustinerii artificiale a preturilor prin transferuri financiare de la bu'etul P4C, ar putea fi aprecierea monedei poloneze, cu toate efectele ne'ative care decur' de aici2 scaderea competitivitatii produselor poloneze la e$port si cresterea deficitului comercial. 1aca preturile mai mari stimuleaza cresterea productiei a'ricole, !n sc7imb cotele de productie practicate de *niunea Europeana pentru re'lementarea pietei sunt un factor de fr&nare a dezvoltarii productiei si pot deveni un cost pentru Polonia si celelalte tari candidate. @n cazul Poloniei, va fi afectata cel mai mult productia de za7ar, lapte, carne si cereale "PisHorz si PleJa $((E, 5oJinsHi $((:# producatorii a'ricoli polonezi nefiind obisnuiti, mai putin !n ce priveste productia de za7ar, cu un asemenea sistem. -/0A1+A Politica Agricola Comuna @n ce priveste costurile si beneficiile preluarii Politicii 4'ricole Comune !n *n'aria, o trasatura comuna a studiilor realizate este aceea ca analiza costuribeneficii se bazeaza !n mare masura pe evolutia preturilor a'ricole dupa aderare, precum si pe acordarea sau nu de plati compensatorii de catre *niunea Europeana. 4stfel, Galmai si <eliHovszHI "$((:# considera ca va avea loc o crestere accentuata a preturilor agricole dupa aderare, at&t ca urmare a nivelului mai ridicat al preturilor de referinta practicate !n *niunea Europeana, dar si datorita distorsionarii raportului cerere oferta prin restr&n'erea ofertei pentru produsele a'ricole care cad sub incidenta re'imului cotelor de productie. Ei au ajuns la aceasta concluzie prin analiza comparativa a caracteristicilor 'enerale ale productiei a'ricole un'uresti "preturi de productie, niveluri de productie, structura productiei#, cu a'ricultura francezaE, pentru
E

Preturile de productie franceze au fost alese ca nivel de referinta deoarece a'ricultura franceza este reprezentativa pentru a'ricultura *niunii Europene2 este localizata !ntre nord si sud, este orientata spre

doua perioade distincte2 intervalul $(($ $((/ "!nainte de reforma P4C# si $((4 $((E "dupa reforma P4C#, pentru un cos de $/ produse a'ricole care cad sub incidenta P4CF. 4stfel, !n $((E, pretul de productie a're'at pentru cele $/ produse a'ricole analizate era cu F0. mai mare !n 9ranta dec&t !n *n'aria. 1esi este de presupus ca aceasta diferenta se va mai atenua, datorita efectelor reformei P4C si ne'ocierilor din cadrul O3C, Galmai si <eliHovszHI "$((:# estimeaza totusi o diferenta substantiala de pret !n favoarea produselor din *E la momentul aderarii *n'ariei. @n aceasta situatie, au fost identificate urmatoarele eneficii2 ; Cresterea valorii productiei a'ricole un'uresti si a contributiei acesteia la P%0, ceea ce va determina si cresterea contributiei sectorului a'ricol la bu'etul de stat. ; 5educerea subventiilor pentru sprijinirea a'riculturii, acest efort financiar fiind compensat prin cresterea preturilor. 5esursele astfel eliberate vor putea fi orientate catre masuri active de crestere a productivitatii a'ricole "investitii, restructurari#. ; Cresterea veniturilor si nivelului de trai al persoanelor ocupate !n a'ricultura si activitati cone+e si costuri2 ; Cresterea c7eltuielilor populatiei pentru consumul de alimente, care va necesita si o crestere a nivelului salariilor nominale. Cresterea costurilor cu salariile va afecta competitivitatea producatorilor, efectul a're'at put&nd fi o scadere a competitivitatii pe ansamblul economiei. @n sectorul de stat, cresterea salariilor va e+ercita presiuni asupra bu'etului. ; Cresterea artificiala a preturilor la produsele a'ricole si derivatele acestora va alimenta si inflatia, care va creste, conform autorilor, !n primul an dupa adoptarea P4C, cu 3( 1'*. @n conditiile unei economii !nca fra'ile si ale unor efecte de scumpiri !n lant, presiunile inflationiste ar putea afecta stabilitatea macroeconomica de ansamblu. 4ceste efecte ne'ative ar putea fi compensate cel putin partial prin transferurile financiare de la ugetul PAC pentru spri#inirea agriculturii unguresti, sume estimate de Galmai si <eliHovszHI "$((:#, pe baza datelor din $((4 si a situatiei anului $((E, $a 1%2& miliarde EC- anual, daca aderarea ar avea loc fara perioada de tranzitie si s ar acorda si plati compensatorii.

e+port, este diversificata, si asi'ura aproape un sfert din productia a'ricola comunitara. F Br&u, porumb, floarea soarelui, sfecla de za7ar, le'ume, fructe, vin, bovine, porcine, pasari, lapte, oua.

,omai "$((:# considera si el ca va avea loc o crestere a preturilor a'ricole, dar ca aceasta va rezulta !n urma unei evolutii firesti, si nu ca si consecinta a preluarii Politicii 4'ricole Comune. Constat&nd ca trendul preturilor produselor a'ricole un'uresti este crescator, iar preturile unora din produse "floarea soarelui, orz# le e'alau deja, !n $((:, pe cele din *E, ,omai estimeaza ca este posibil ca, la momentul aderarii, preturile de productie pentru produsele a'ricole sa fie mai mari !n *n'aria dec&t preturile de referinta din *E, pentru care trendul este descrescator. @n aceasta situatie, neacordarea platilor compensatorii% propusa de Comisie !n Agenda 2'''% va determina un cost sub forma unei pierderi de competitivitate, rezultata din forte e+terioare pietei, pe care a'ricultura un'ureasca va trebui sa o suporte din resurse proprii. ,omai a calculat, pe baza propunerilor de reforma a P4C e+primate de Comisie !n 4'enda /000 si !n ipoteza ca *n'aria va adera la *E !n /00/ !mpreuna cu Ce7ia, Polonia si ,lovenia, ca *n'aria va primi cca. //0 /:0 milioane EC* pe an timp de cinci ani pentru masurile de re'lementare a pietei "fara plati compensatorii# si cca. :0 -)0 milioane EC* pe an timp de cinci ani pentru dezvoltarea rurala. @nsumate, aceste transferuri vor reprezenta numai 0,E$ $,$E. din 9ondul European de Orientare si Barantare 4'ricola !n perioada /00/ /00E, fata de o pondere de $,:. a a'riculturii un'uresti !n a'ricultura *E, cu alte cuvinte transferurile de care ar eneficia -ngaria !n 2''2 ar fi de numai 145 din transferurile cuvenite fata de situatia !n care s(ar fi acordat si plati compensatorii. @n acest caz, *n'aria ar fi un contributor net la bu'etul P4C, cel putin !n primul an al aderarii. @n /00E, ponderea ar creste la /=-. ,omai mai observa ca, ec7ivalentul !n forinti al sumei de //0 /:0 milioane EC*, reprezent&nd transferurile pentru finantarea masurilor de re'lementare a pietei, este inferior subventiei pentru a'ricultura alocate de la bu'etul de stat !n $((:. 4sadar, !n conditiile aplicarii P4C fara acordarea de plati compensatorii, fie sprijinul de care se bucura !n prezent producatorii a'ricoli un'uri se va diminua, fie diferenta va trebui sa fie !n continuare suportata de statul ma'7iar, !n am ele situatii neacordarea platilor compensatorii reprezent.nd un cost. 6789E/+A Politica Agriloca Comuna

ErjaveH et al "$((F# au dezvoltat trei scenarii distincte pentru a calcula efectele preluarii mecanismelor Politicii 4'ricole Comune asupra a'riculturii slovene. Calculele s au realizat folosind un model determinist a're'at cu un model de ec7ilibru 'eneral, iar datele privind nivelul productiei a'ricole au fost mentinute la un nivel constant e'al cu media aritmetica a productiei din anii $((- $((). @n scenariul 4 se considera ca Politica 4'ricola Comuna nu va suferi nici o modificare. 1oua variante sunt posibile !n acest caz2 tarile candidate devin membre cu drepturi depline, deci au acces la platile compensatorii si masurile structurale pentru a'ricultura, sau, !n varianta a / a, noile state membre nu vor avea acces la platile compensatorii. ,cenariul 0 simuleaza modificari ale P4C !n sensul unei liberalizari a acesteia, care sa conduca la masuri protectioniste mai limitate, subventii la e+port mai scazute si micsorarea preturilor produselor a'ricole. ,i !n acest caz, una din variante ia !n calcul posibilitatea ca noile state membre sa nu beneficieze de plati compensatorii. ,cenariul L este cel al unei liberalizari complete a P4C2 abolirea tuturor masurilor protectioniste, scaderea preturilor p&na la nivelul preturilor internationale, si neacordarea nici unui sprijin pentru a'ricultura. Pentru fiecare scenariu !n parte, sunt calculate, pentru /F de produse a'ricole, preturile de productie, subventia de la bu'et, costurile si veniturile nete. 5ezultatele simularii conduc la urmatoarele concluzii ale evolutiei a'riculturii slovene dupa aderare2 @n scenariul 4 varianta $, ar fi avantajos pentru a'ricultura slovena sa preia mecanismele P4C. 4ceasta ar conduce la o crestere a preturilor produselor a'ricole cu ) $0. si a sprijinului bu'etar pentru a'ricultura de la /F milioane EC* la F0 de milioane EC*. 9enitul realizat din agricultura ar creste cu 1&( 2'*. @n scenariul 4 varianta / "neacordarea platilor compensatorii#, venitul net realizat de a'ricultura ar fi pe ansamblu superior celui obtinut fara aderarea la *niunea Europeana "cresterea preturilor la produsele a'ricole ar fi superioara cresterii costurilor factorilor de productie#. Totusi% venitul net s(ar reduce pentru produsele pentru care -niunea Europeana acorda plati compensatorii

$0

celorlalte state mem re :de e$emplu% cereale;. 4ceasta scadere de venit ar putea fi compensata prin plati de la bu'etul sloven, ceea ce ar conduce la cresterea fiscalitatii. Aceasta varianta este deci nefavora ila 6loveniei. <n scenariile li eralizarii partiale sau totale a PAC% efectul asupra venitului net agricol al 6loveniei ar fi unul de diminuare a acestuia. 4stfel, daca preturile produselor a'ricole din *niunea Europeana ar scadea cu /0. "scenariul 0#, venitul net din a'ricultura ar scadea !n ,lovenia cu /0. fata de situatia non aderarii "scenariul 0 varianta $# respectiv cu -). "scenariul 0 varianta /#. ,cenariul L este unul e+trem si este mentionat numai ca si nivel de comparatie, caz !n care veniturile a'ricole ar scadea !n ,lovenia cu :0.. Cresterea preturilor produselor a'ricole prin adoptarea P4C va afecta si consumatorii si contribuabilii sloveni, care vor prelua asupra lor o parte din povara preturilor mai ridicate. Efectul net al inte'rarii ,loveniei !n *E din punctul de vedere al veniturilor a'ricole este dat asadar de diferenta dintre cresterea veniturilor a'ricole pe de o parte si cresterea c7eltuielilor consumatorilor si contribuabililor sloveni, pe de alta parte. Acest efect net% au calculat autorii% va fi unul pozitiv numai daca 6lovenia eneficiaza de plati compensatorii, situatie !n care va totaliza 1= milioane EC-. <n cazul !n care 6lovenia nu va eneficia de plati compensatorii% pierderea neta va fi de 1> milioane EC-. Calculul dovedeste importanta platilor compensatorii pentru a'ricultura slovena dupa aderarea la *E. @n ceea ce priveste efectele aderarii pe produse, pentru produsele care se bucura de protectia P4C, acestea vor depinde de acordarea de plati compensatorii si de cotele de productie obtinute de ,lovenia !n cadrul ne'ocierilor de aderare. @n 'eneral, este de asteptat ca produsele care !n prezent sunt mai putin rentabile !n ,lovenia "carne de vita, 7amei, fructe, lapte#, sa devina mai rentabile pentru producatorii lor dupa aderarea la *E, si vice versa2 cele care aduc !n prezent venituri mari producatorilor "oua, sfecla de za7ar#, sa 'enereze ulterior mai putine venituri. @n ce priveste produsele a caror piata este mai putin re'lementata !n *E "ve'etale, cartofi, stru'uri, porcine, pasari#, ,lovenia va pierde sau va c&sti'a dupa cum produsele sale vor deveni competitive pe Piata %nterna. /.4 1EP-"7+CA CE?A Politica Agricola Comuna

$$

Costurile si beneficiile aderarii Ce7iei la *E asupra a'riculturii au fost estimate cantitativ pentru prima data !n anul $((F de catre o ec7ipa de cercetatori ai %nstitutului de Cercetare a Economiei 4'ricole din Pra'a. 5ezultatele studiului au fost reactualizate !n $((:. Estimarea impactului adoptarii P4C se face !n cazul a doua scenarii diferite2 primul are !n vedere o implementare rapida, !nca din $(((, a mecanismelor P4C de re'lementare a pietei, pentru a minimiza la ma+imum efectele ne'ative la momentul aderarii. %poteza de lucru pentru al doilea scenariu este cea opusa, respectiv preluarea mecanismelor P4C dupa anul /00), care este presupus a fi anul aderarii, si concentrarea politicii !n perioda de pre aderare catre masuri de crestere a competitivitatii a'riculturii ce7e, cu respectarea standardelor de mediu si dezvoltare rurala ale *E. 4mbele scenarii reprezinta situatii e+treme, tocmai pentru a surprinde o 'ama c&t mai lar'a a efectelor posibile. Pe baza acestor scenarii, au fost construite - modele econometrice care simuleaza evolutiile a'riculturii ce7e2 4B5O $, 4B5O / si 95%,CG:. Concluziile modelarii sunt at&t calitative, c&t si cantitative. 1intre efectele calitative, se semnaleaza ca si eneficiu cresterea competitivitatii industriei alimentare ca urmare a restructurarii si investitiilor straine, si mai ales pentru firmele producatoare care se vor specializa pe produse de marca, de valoare adau'ata ridicata, realizate cu materii prime auto7tone si orientate catre e+portul !n *E. 5ezultatele cantitative sunt calculate pentru anii /004 "ultimul an !naintea aderarii# si /00), care este considerat a fi primul an al aderarii, !n cazul a doua sub scenarii2 aderare cu acordare de plati compensatorii, respectiv aderare fara acordare de plati compensatorii. Prima versiune a studiului, din $((F, realizeaza urmatoarele estimari numerice2 Costurile si beneficiile aderarii Ce7iei la *E asupra a'riculturii "mld EC*#2

3odelele sunt descrise !n studiul ori'inal

$/

<ersiunea a doua a studiului, cea din $((:, se bazeaza pe previziuni macroeconomice adaptate !ncetinirii ritmului de crestere economica caracteristic anului $((:. 5ezultatele le confirma !n mare parte pe cele precedente2

1oua efecte ale preluarii Politicii 4'ricole Comune !n Ce7ia sunt comune tuturor scenariilor2 $. <eniturile producatorilor agricoli vor creste !n primul an dupa aderare, asadar ei vor fi c.stigatori ai Politicii Agricole Comune.

$-

/. ,imilar, !n toate scenariile, c7eltuielile pentru alimente ale populatiei vor trebui sa creasca !n primul an dupa aderare corespunzator cu cresterea preturilor produselor alimentare. Consumatorii vor fi perdantii implementarii Politicii Agricole Comune. *n al treilea efect va fi pozitiv sau ne'ativ !n functie de acordarea sau nu de plati compensatorii. 1aca Ce7ia nu va beneficia de plati compensatorii, atunci va deveni un contributor net la bu'etul *E, contributia fiind estimata la cca. ::- milioane EC* !n fiecare an dupa aderare. 1aca Ce7iei i se vor acorda plati compensatorii, atunci va deveni un beneficiar net, primind o suma neta estimata a fi cuprinsa !ntre -(0 si 440 milioane EC* !n fiecare an dupa aderare. 4sadar, acordarea platilor compensatorii va reprezenta un eneficiu% iar neacordarea acestora% un cost. 18@A/+A Politica Agricola Comuna <n ce priveste agricultura% autorii atra' atentia asupra faptului ca, liberalizarea comertului cu produse a'ricole cu *niunea Europeana, prevazuta a avea loc !n /00/, ar putea afecta !n mod ne'ativ producatorii a'ricoli auto7toni, care vor fi supusi concurentei libere a produselor din statele membre. 4cest rationament se bazeaza pe constatarea dezavantajului comparativ !nre'istrat de 5om&nia !n comertul a'ricol cu tarile CE964, care a fost partial liberalizat !n $((F. *n articol recent aparut !n revista Capital "nr. 4$=/00$# semnaleaza faptul ca, la sf&rsitul anului /000, deficitul 5om&niei !n comertul cu produse a'ricole cu tarile CE964 era de $E$,4 mil. *,1, cea mai mare parte a deficitului provenind din comertul cu *n'aria. 3ai ales !n situatia !n care unele din tarile CE964 devin membre ale *E !naintea 5om&niei, se creaza deficitul comercial pentru produse agricole !n comertul cu -niunea Europeana=, ca urmare a acesului liber, prin intermediul tarilor CE964, al produselor din *niunea Europeana pe piata rom&neasca. Efecte ne'ative sunt resimtite si de populatia rurala. @n 5om&nia, predomina a'ricultura de subzistenta. 3arimea medie a e+ploatatiilor a'ricole este de /,4 7a=persoana$E$0, iar populatia ocupata !n a'ricultura depaseste 40. din populatia activa a tarii. 1eforma
(

$0F milioane Euro !n /000, o crestere de aproape - ori fata de $((( "-F milioane Euro# "Comisia Europeana2 5e'ular 5eport on 5omaniaMs pro'ress toJards accession, noiembrie /000 si noiembrie /00$#
$0

,ursa2 3inisterul 4'riculturii. @n 9ranta, o e+ploatatie a'ricola are !n medie 4/ 7a "Comisia Europeana2 1B 4'ricultura#.

$4

agricola !n vederea pregatirii pentru aderare a avut efecte negative puternice asupra populatiei ocupate !n agricultura !n sensul reducerii dramatice a acesteia% la un nivel compara il cu cel din -niunea Europeana% de cca. &*. Aorta de munca dislocata din agricultura a suportat astfel costuri2 pierderea sursei de venit% soma#% reconversie profesionala% migratie spre alte zone. 5om&nia a obinut o alocare bu'etar de la *E destinat implementrii P4C de peste 4 miliarde euro pentru perioada /00F /00(. 1in acest pac7et financiar sprijinul propus pentru plile directe se ridic la (EF,( milioane euro, sum care include susinerea financiar destinat produselor sau sectoarelor pentru care sunt stabilite cote, suprafee de referin sau plafoane naionale "conform cu tabelului urmtor#. 4cest tip de susinere financiar nu necesit cofinanare de la bu'etul naional, dar implic costuri semnificative de implementare. ,usinerea financiar pentru dezvoltarea rural din bu'etul *E se ridic la un an'ajament de /.-0: milioane euro pentru aceeai perioad /00F /00(. Ponderea de cofinanare cerut din bu'etul naional se ridic la /).. Conform re'lementrilor *E pentru aplicarea Politicii 4'ricole Comune, !n noile state membre i a rezultatelor ne'ocierilor, !ncep&nd cu anul /00F !n 5om&nia se acorda din bu'etul comunitar /) . din valoarea plilor directe alocate !n *E, !n /00: A -0., !n /00( A -) ., !n /0$0 A 40. i apoi o cretere anual de $0., p&n la atin'erea valorii de $00. din sprijinul *E $). 5aporturile a'riculturii cu piaa naional sunt !n prezent nesatisfctoare !ntruc&t nu se asi'ur un nivel al autosuficinei alimentare la produse de baz pentru care 5om&nia dispune de resurse, mult peste necesarul de consum intern. Kici !n prezent i nici !n perspectiv la aceste produse nu devine eficient aprovizionarea populaiei de pe piaa altor state membre ale *niunii Europene !ntruc&t resursele naturale, de for de munc, costul transportului, etc. sunt favorabile producerii lor pe plan local. Esenial pentru a'ricultura 5om&niei este !ns creterea competitivitii produselor obinute pe plan local pentru a face fa competiiei produselor importate, precum i concurenei pe pieele altor state membre.

$)

@n concluzie, implicaiile procesului de aderare asupra a'riculturii sunt comple+e i vizeaz cel puin urmtoarele2 se formeaz noi structuri a'ricole pe termen mediu i lun' similare cu structurile a'ricole de tip european? se modific sistemul de susinere a a'riculturii prin trecerea treptat de la susinerea produciei la susinerea productorilor, protecia mediului, urmrindu se o dezvoltare rural ec7ilibrat i sustenabil? se modific sistemul de finanare a a'riculturii i dezvoltrii rurale prin crearea celor dou fonduri "9ondul European 4'ricol de Barantare i 9ondul European 4'ricol de 1ezvotlare 5ural i Pescuit#? se reorienteaz procesul de reform urmrindu se dezvoltarea rural comple+ !n cadrul cruia sectorul a'ricol i silvic dein rolul esenial? se sc7imb locul a'riculturii !n ansamblul sectorului a'roalimentar prin creterea treptat a activitilor de procesare, servicii a'ricole, alte servicii din spaiul rural, protecia mediului? se asi'ur valorificarea superioar a resurselor locale !n urma noilor orientri privind diversificarea a'ricol i a economiei rurale? o orientare de baz a a'riculturii i silviculturii va fi dezvoltarea durabil? se dezvolt i se reformeaz piaa !n conte+tul e+tinderii procesului de liberalizare i a msurilor de inte'rare treptat !n piaa comun, duc&nd la crearea de noi locuri de munc !n industria de procesare a materiilor prime a'ricole, la dezvoltarea activitilor de depozitare, colectare i comercializare? numeroase implicaii favorabile ale aderrii vizeaz aspectele sociale din zonele rurale "sc7imbarea structurii pe v&rste a efilor de e+ploataii, pensionarea a'ricultorilor, dezvoltarea serviciilor sanitare, etc.# se vor diversifica activitile economice !n mediul rural precum turismul, artizanatul, prelucrarea materiilor prime locale, protecia mediului, etc.

$E