Sunteți pe pagina 1din 29

PARTENERIATUL

ŞCOALĂ – FAMILIE -
COMUNITATE

Program de formare
continuă
COMUNICARE,

BARIERE ÎN
COMUNICARE,

CLIMAT EDUCAŢIONAL
NEVOIA DE COMUNICARE.
ELEMENTELE COMUNICĂRII

 COMUNICAREA – proces intenţionat


de transfer de informaţie şi înţelesuri
între indivizi, grupuri, niveluri sau
subcomponente organizaţionale şi
organizaţii în întregul lor.
COMUNICAREA
 reprezintă schimbul de informaţii cu mediul
înconjurător;
 presupune interacţiunea socială prin
utilizarea modurilor de comportare înnăscute
sau dobândite, precum şi a unor semnale
verbale sau nonverbale care sunt emise şi
recepţionate, conştient sau inconştient;
 este un proces închis, adică trebuie să aibă
reacţii de feed-back
DE CE COMUNICĂM?
 Pentru a transmite şi primi informaţii
 pentru a verifica percepţiile proprii
 pentru a emite păreri
 pentru a transmite ordine
 pentru a povesti întâmplări
 Pentru a da răspunsuri, etc.
NEVOIA DE COMUNICARE
Există 6 nevoi relaţionale fundamentale:
1. Nevoia de a spune;
2. Nevoia de a fi înţeles;
3. Nevoia de a fi recunoscut;
4. Nevoia de a fi valorizat;
5. Nevoia de a influenţa;
6. Nevoia de intimitate.
COMUNICAREA SE REALIZEAZĂ:
 10% prin cuvinte. Mesajul verbal trebuie să fie
clar, simplu, uşor de urmărit, să utilizeze un
vocabular adecvat persoanei cu care vorbim.
 30% prin tonul vocii (variaţii ale înălţimii
sunetelor, tăria lor, rapiditatea vorbirii, calitatea
vocii).
 30% se realizează prin expresia privirii şi a feţei.
 30 % se realizează prin expresia întregului corp
– gesturi, poziţia corpului, orientarea acestuia
faţă de interlocutor, proximitatea, contactul
corporal.
TIPURI DE COMUNICARE
a) După canalele comunicării:
1. Formală
– definită de structura organizaţională;
- pentru realizarea sarcinilor şi atingerii
scopurilor organizaţionale.
1. Informală
- destinată comunicării între indivizi
şi/sau grupuri;
- în interes de serviciu şi în afara lui.
b) După relaţia emiţător – receptor:

- Unidirecţională (E şi R au poziţii fixe)


- Bi/multidirecţională (E şi R îşi schimbă locurile)

c) După formă:
Verbală
• orală Nonverbală (gesturi)
Paraverbală (ton, inflexiunea
vocii)
• scrisă
CARACTERISTICILE UNUI PROCES
DE COMUNICARE
ELEMENTE CARACTERIZARE
1. Emiţătorul Iniţiatorul comunicării
Prelucrează datele pentru elaborarea mesajului
Alege codificarea, mijlocul de comunicare,
receptorul
Formulează mesajul pentru a fi înţeles
2. Mesajul Forma fizică( verbală, scrisă, gesturi) în care
emiţătorul codifică informaţia)
Poate fi un ordin, o idee, un gând
Poate fi transmis direct sau prin canale de
comunicare
Are loc într-un context fizic şi psihosocial
Este supus codificării şi decodificării
3. Canalul discuţia(dialogul)
Corespondenţa oficială
Şedinţe
Telefon, fax, poşta electronică, internet
4. Cod Verbal (cu ajutorul cuvintelor)
Nonverbal (limbajul corpului, al spaţiului, timpului
şi lucrurilor)
Paraverbal (tonalitate, voce,ritm, accent, pauze)
Simboluri (interpretate diferit chiar de cei ce
vorbesc aceeaşi limbă)

5.Receptorul Primitorul mesajului


Se pregăteşte pentru asimilarea mesajului
Ascultă mesajul
Decodifică mesajul – acceptă/nu acceptă
Implementarea mesajului – efort scontat
COMUNICAREA PARAVERBALĂ
1. Calităţile vocii - ritm;
- rezonanţă;
- viteză de vorbire.
2. Caracteristicile vocale - râs;
- plâns;
- şoptit;
- oftat.
3. Parametrii vocali - intensitate;
- înălţime.
4. Retorica discursului - intonaţie, pauze
- accente, inflexiunea vocii.
CLIMATUL COMUNICAŢIONAL
DESCHIS
 Se foloseşte un limbaj pozitiv şi ascultarea
activă

 Este orientat spre soluţie, fiind empatic

 Fără bariere

 Asigură feed-back
CLIMATUL COMUNICAŢIONAL
ÎNCHIS
 Este tendenţios şi emite judecăţi de
valoare

 Permite instaurarea barierelor

 Nu foloseşte ascultarea activă

 Nu oferă feed-back
STRUCTURA LIMBAJULUI DE
COMUNICARE

 7% CUVINTE

 38% PARALIMBAJ

 55% LIMBAJ NONVERBAL


BARIERE ÎN

COMUNICARE
FACTORI GENERALI AI
BLOCAJELOR ÎN COMUNICARE
 Defecte fizice ale participanţilor
 Diferenţede personalitate
 Diferenţe de percepţie
 Discrepanţe de cultură
 Diferenţe de statut
 Lipsa de cunoaştere
 Probleme semantice
 Dificultatea în exprimare
 Lipsa de interes a interlocutorului faţă de mesajul transmis
 Emoţiile
 Zgomotul
 Ora şi durata comunicării, distanţa
AMELIORAREA COMUNICĂRII
 Evaluarea oportună a eventualelor bariere
 Respectarea modelului cultural
 Recursul la experienţe similare
 Apel la exemple relevante
 Eliminarea presupoziţiilor
 Comportament neutru
 Atitudine pozitivă a cunoştinţelor şi abilităţilor specifice
 Formularea corectă a mesajului şi verificarea înţelegerii
reciproce
 Atmosferă de cooperare, deschidere, destindere
 Comunicarea într-un mediu propice
 Alegerea canalelor optime, folosirea canalelor multiple
 Transmiterea mesajului la ore favorabile receptării
 Eliminarea zgomotului de pe canalul de comunicare
COMUNICAREA EFICIENTĂ
1. Claritate, concizie, caracterul direct al
propoziţiilor
2. Răspunderea pentru mesajul propriu
3. Explicarea poziţiei personale
4. Intervenţii calme, neutre, echilibrate
5. Evitarea referirilor la persoană
6. Orientarea către cooperare, acord,
consens
7. Iniţierea unei atmosfere de deschidere
8. Atenţia acordată partenerului
REZOLVAREA

CONFLICTELOR
CONFLICTUL
1. Conflictul este o componentă naturală a
vieţii cotidiene.
2. Un conflict apare ori de câte ori apar
activităţi incompatibile, neînţelegeri între
două sau mai multe persoane sau idei.
3. Conflictul este o stare de dezaprobare şi
lipsă de armonie.
4. Conflictul înseamnă interacţiune şi
dialog.
STADII ALE CONFLICTULUI
Rezolvarea conflictelor depinde de conştientizarea
acestora. Există diferite stadii ale conflictului:

• Disconfortul – senzaţia că ceva nu este în ordine;


• Incidentele – probleme minore, trecătoare, dar care
irită un timp persoanele implicate;
• Neînţelegerea – comunicarea neclară;
• Tensiunea – relaţia este afectată de atitudini şi opinii
fixe;
• Criza – întreruperea unei relaţii, acte necugetate,
violenţă.
REACŢII ÎN SITUAŢII
CONFLICTUALE

 Agresivitate

 Abandon

 Asertivitate – se explică punctul de vedere


personal, fără a leza cealaltă persoană
FACTORI DE ESCALADARE ŞI
DE DIMINUARE A CONFLICTULUI
Un conflict va fi accentuat dacă:
• Alte persoane se implică sau iau parte la conflict.
• Cealaltă persoană este considerată un inamic
sau o persoană “rea”.
• Una sau ambele persoane se simt ameninţate de
cealaltă.
• Nu există o perioadă în care au colaborat şi nici
nu sunt interesaţi să menţină o relaţie.
• Problemele implicate sau văzute ca extrem de
importante.
• Există o lipsă de abilităţi de rezolvare a
conflictului.
Un conflict va fi diminuat dacă:

 Singura persoană implicată este imparţială şi de


încredere.
 Cealaltă parte nu este categorizată şi părţile sunt capabile
să se concentreze mai degrabă asupra problemelor decât
asupra lor însele.
 Ameninţările sunt retrase, se renunţă la ele sau sunt
reduse.
 Persoanele implicate au cooperat anterior disputei şi sunt
dispuse să continue relaţia.
 Interesele nu sunt văzute ca fiind de nenegociat deoarece
implică principii fundamentale.
 Persoanele implicate primesc ajutor pentru rezolvarea
problemelor şi tehnici de rezolvare a conflictului.

CAPACITĂŢI UTILE ÎN
REZOLVAREA CONFLICTELOR:
1. Abordare VICTORIE-VICTORIE (avantaje reciproce)
2. Răspuns creativ
3. Empatie
4. Încredere în sine adecvată
5. Medierea (a înţelege şi a accepta)
6. Puterea – funcţiei/personală/cooperantă
7. Controlul emoţiilor
8. Dorinţa de a rezolva
9. Reprezentarea grafică a conflictului
10. Schiţarea opţiunilor
11. Negocierea
12. Lărgirea perspectivelor
Rezolvarea conflictului se face:
mai greu dacă:
- Crezi că soluţia ta e singura
- Foloseşti “DAR”
- Ignori interesele celorlalţi
- Stabileşti termene limită
- Dai vina pe celălalt
- Abordezi subiecte alunecoase, absolute
- Limitezi opţiunile acceptabile
- Te concentrezi pe diferenţe
- Anulezi/ascunzi informaţii, materiale
mai uşor dacă:
- Prezinţi subiectul
- Foloseşti “ŞI”
- Îi întrebi pe ceilalţi ce vor
- Fixezi termene apropiate şi îndepărtate
- Accepţi distribuirea responsabilităţilor
- Abordezi subiectul în profunzime
- Diversifici opţiunile
- Cauţi puncte comune
- Ajuţi ca să fii ajutat
CAPACITĂŢI GENERALE DE
MANAGEMENT AL
CONFLICTULUI

COMUNICARE
REZOLVARE D PROBLEME
NEGOCIERE
FACILITARE
MEDIERE
INTERVENŢIE

S-ar putea să vă placă și