Universitatea Ovidius Constanta Facultatea de Drept si Stiinte administrative Masterat Drept Maritim

REFERAT

DISCIPLINA : Dezvoltare sociala si constructie identitara europeana.

TEMA: Probleme economice i ecologice ale Dunrii i Mrii Negre i Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunrii

AUTOR DREPT MARITIM AN I -Constanta,2011-

Probleme economice i ecologice ale Dunrii i Mrii Negre i Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunrii

n ultimele decenii, un rol important n procesul de dezvoltare social l au i organizaiile non-publice: asociaii, ONG-uri, organizaii private cu prol economic. Ateptarea public fa de toi actorii sociali este complementar cu asumarea de ctre acetia a vocaiei de sporire a contribuiei la procesul global de dezvoltare social. Rolul central n procesul de dezvoltare social l are sistemul de instituii publice. Reforma administraiei publice nseamn n primul rnd reforma instituiilor publice. i ch eia reformei instituiilor publice, noi credem, reprezint o profund reorientare a lor ctre viitor. Viitorul este tot mai mult o stare de construit. Instituiile publice sufer, din acest motiv, o restructurare profund. Tradiional ele se concentreaz pe soluionarea problemelor curente, aplicnd reglementrile legale. Este resc c instituiile publice tradiionale aveau nevoie n primul rnd de competen juridic i economic pentru gestionarea resurselor. n ultimul timp instituiile publice se orienteaz spre schimbarea social printr-un efort organizat, desfurat n timp. Asistm la o tranziie de la aplicarea legislaiei pentru soluionarea problemelor punctuale la dezvoltarea de programe/proiecte. O nou competen este necesar. Orientarea spre construirea viitorului const n schimbarea prolului activitii instituiilor: din rezolvarea de probleme punctuale, n activiti de dezvoltare proiectat i planicat. Pentru aceasta este nevoie de instrumente. Bunele intenii i entuziasmele naive trebuie s fac loc unei metodologii nalt elaborate.

Probleme economice si ecologice ale Dunarii si Marii Negre

Noua abordare sistemica a conceptului de dezvoltare include componente interdependente de ordin economic si social, dar si psihosocial,juridic, administrativ etc. Conexiunile dintre principalii indicatori aidezvoltarii economico-sociale , si anume cresterea popula tiei, resursele dematerii prime, cresterea economic a, consumul populatiei, protectia sociala simediul natural sunt corelate cu natura drepturilor de proprietate asuprapamntului, influentele sociale si stratificarea societatii, organizarea simotivatia birocratiilor

guvernamentale, sistemul administratiei publice,natura atitudinilor populare cu privire la munca, timp liber si autoperfectionare, inclusiv atitudinile elitelor economice si politice. Dezvoltarea este un proces multidimensional implicnd schimbarimajore n structurile sociale, n atitudinile populare si n institutiile nationale, urmarindu -se accelerarea cresterii economice, reducerea inegalitatii si eradicarea saraciei (Jula si colaboratorii, 1999). Astfel,valorile pe baza carora se realizeaza dezvoltarea sunt : substenan ta abilitatea dezvoltarii economice de a asigura acoperirea nevoilor de baza pentru marea majoritate a popula tiei unei tari; autorespectul implica autoconsiderarea de catre individ a propriei personalitati; libertatea marcheaza avantajul cresterii economice ca fiind acela al cresterii posibilitatilor oamenilor de a alege (Jula si colaboratorii, 1999). Orice strategie de dezvoltare economic a si propune trei obiective majore : .cresterea posibilitatilor de realizare si distribuire pe scara larga a bunurilor necesare unei subzistente decente; .cresterea nivelului de trai, incluznd suplimentar venituri ridicate, mai multe locuri de munca, o mai buna educatie, o mai mare atentie acordatav valorilor culturale si umaniste, respectiv generarea unui mai mare autorespect na tional si individual; cresterea nivelurilor oportunitatilor economice si sociale care sunt disponibile la nivel micro/ macrosocial.

Dezvoltarea durabila restructureaza ierarhia valorica a parametrilor functionali n ceea ce priveste metoda de abordare a problemelor dezvoltarii. Modificarea de accent pe care o propune conceptul dezvoltarii durabile releva mediul ca valoare, respectiv ca rezultanta a altor trei valori: estetica, ecologia si economia (evaluare calitativa). Elementele precum refacerea mediului natural si utilizarea judicioasa a resurselor naturale primesc o anumita prioritate n conceptia politica generala de amenajare a spatiului. Specialistii plaseaza conceptul de dezvoltare durabila printre cele cinci mari principii ale eticii stiin tifice , alaturi de principiul echitatii, principiul precau tiei, deontologia activitatilor stiintifice si organizarea dezbaterilor si luarilor de decizii. Adoptarea principiilor dezvoltarii durabile presupune o reorientare a perspectivei tehnocentrice catre una ecocentrica n toate aspectele de amenajare a teritoriului (C. Popse, S. Vrabete, 1999) .

Problemele globale referitoare la echilibrul factorilor de mediu au o importanta majora n studiul conceptului de dezvoltare economico sociala durabila: astazi, pentru mine, toate problemele legate de resurse (aerul, solul, apa, de poluare si degradare a mediului) sunt analizate interdependent de dezvoltarea economico-sociala si dezvoltarea tehnologica. Si n cazul Canalului Dunare Marea Neagra se evidentiaza o autentica problema globala n care exist a aceasta interconexiune a problemelor ecologice, de echilibru al factorilor naturali si economici. nsa, se impune si implicarea unui control politic multinational pentru rezolvarea oportuna si eficienta a acestor probleme complexe privind Dunarea. Securitatea alimentara constituie o alta preocupare importanta la nivel mondial. Spre exemplu, analiz nd evolutia cantitatii de cereale pe perioada de timp ndelungata, se observa o tendin ta de scadere (masurate n zile de consum, rezervele de cereale au scazut de la 78 de zile n 1993, la numai 62 de zile n 1995). n perspectiva, mentinerea acestei tendinte se pare ca va ridica continuu pretul lor. Promovarea conceptului de dezvoltare economica si sociala durabila /viabila a fost adoptat, la cel mai nalt nivel politic, la Conferinta U.N.C.E.D. (Consiliul Natiunilor Unite pentru Economie si Dezvoltare) de la Rio de Janeiro, n iunie 1992 si Rio+10 Johannesburg 2002, n scopul cooperarii internationale si pentru programele na tionale de actiune. La elaborarea noului concept au lucrat si prestigios i economisti, printre care si Nicolas Georgescu-Regen. Principiile si obiectivele de zvoltarii durabile, parafate de sefi de stat si guverne din 140 tari, au fost nscrise n Declaratia de la Rio si n Programul de actiune Agenda 21. Principiul fundamental al dezvoltarii durabile evidentiaza responsabilitatea

(non)politic a pentru bunastarea mentala, sociala si economica a fiecarui popor. Pentru implementarea acestui principiu apare necesitatea de a se actiona la unison n vederea adoptarii diferitelor strategii si obiective. Astfel, dezvoltarea durabila reprezinta o alternativa n conditiile cooperarii la nivel global, regional si local, iar asigurarea dezvoltarii durabile constituie o responsabilitate a fiecarui individ. Chiar actuala reforma economica este conexata, prin actiuni interdependente, la promovarea dezvoltarii economico-soc iale durabile: mediul de afaceri, grupurile de interese, comunitatea stiintifica, nvatamntul/educatia, mass media si organizatiile

(non)guvernamentale. Pentru opera tionalizarea Agendei 21, Adunarea Generala a ONU a hotart, prin rezolutia nr. 47/1991/1993, nfiintarea Comisiei Interguvernamentale pentru Dezvoltare Durabila. Scopul acesteia este

monitorizarea rezultatelor obtinute n realizarea Agendei 21, evaluarea acestora, elaborarea de recomandari pentru Adunarea Generala si colaborarea cu alte organisme

interguvernamentale ale ONU care se ocupa de mediu si dezvoltare. n cadrul sistemului Natiunilor Unite a fost creat Comitetul Interagen tiilor pentru Dezvoltare Durabila, al carui presedinte este nsusi secretarul general al ONU, si are ca scop facilitarea implement arii continutului Agendei 21. Din ce n ce mai multe state ale lumii contemporane lucreaza cu acest concept n Comisiile Nationale pentru Dezvoltare Durabila . Aceste comisii si-au stabilit principii si obiective proprii, corelate cu reformele economice, dar si cu potentialul economic si social real. Din anul 1993, dupa Conferinta de la Rio de Janeiro, o serie de guverne si-au constituit organisme nationale pentru aplicarea principiilor dezvoltarii durabile (Comisii, Comitete Nationale etc.). Printre primele se pot enumera: Finlanda (Comisia Nationala Finlandeza pentru Agricultura Durabila), Ungaria, Belgia (Consiliul National Belgian pentru Dezvoltare Durabila, sub presedintia Prin tului Filip), Spania (Consiliul pentru Mediu),Suedia (Agenda 21 Suedeza), Austria (Planul Na tional de Mediu Austriac) si Polonia (Comisia pentru Dezvoltare Durabila) 69. n contextul abordarii globale a dezvoltarii durabile o atentie deosebita o suscita analiza conexiunilor dintre demografie si dezvoltare economica. Astfel, n septembrie 1994 a avut loc la Cairo Conferinta Internationala pentru Popula tie si Dezvoltare, n care cele 179 delegatii participante au adoptat planul de actiune Oamenii lumii pentru un anumit control al cresterii demografice mondiale (la nivelul anului 2050, populatia Globului se va plasa n jurul cifrei de 9 miliarde de locuitori). O viziune globala se propune pentru zonele montane, "plamnii planetei", de dimensiuni mai mari, cuprinznd chiar mai multe tari.Exemplificatoare n acest sens este Conven tia Alpilor, ncheiata n 1992, ntre ministerele mediului din Austria, Franta, Germania, Liechtenstein, Slovenia si Elvetia. Programele adoptate sustin obiective specifice n domeniul turismului, traficului auto, planificarii regionale, protec tiei mediului, agriculturii si silviculturii montane. Astfel, dezvoltarea durabila reprezinta abilitatea unei economii nationale de a mentine un echilibru ntre conditiile sociale, economice,tehnice si de mediu n procesul de dezvoltare, cu alte cuvinte, capacitatea unei economii nationale de a sus tine o politic a de dezvoltare durabila n care consumul si productia sa se realizeze conservnd calitatile si resursele mediului. Integrarea Romniei n structurile europene si euro-atlantice presupune acceptarea doctrinei dezvoltarii durabile nu att ca pe o optiune benevola, posibila printre multe altele, ci

ca singura cale responsabila de proiectarea dezvoltarii pe termen mediu si lung, n concordanta cu interesul national si cu cerintele colabor arii internationale. n 1997, Romnia, n urma demersurilor facute de Ministerul Afacerilor Externe, a primit finantare prin Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) pentru proiectul de nfiintare (sub egida Academiei Romane si a Fundatiei Universitatii Marii Negre) a Centrului National pentru Dezvoltare Durabila care a avut ca prima misiune elaborarea Agendei 21 pentru Romnia. Problema cheie a dezvoltarii durabile nu numai pentru Romnia o constituie - ca singura alternativa de asigurare a calitatii vietii - recon cilierea ntre doua aspira tii umane care sustin concomitent necesitatea continuarii dezvoltarii economice si sociale, dar si conservarea capitalului natural, constituit din resurse (ne)regenerabile. n acest sens, pentru perioada cu orizontul 2020, Romnia si propune urmatoarele 70: obiectiv fundamental - cresterea bunastarii si prosperitatii individuale si a ansamblului social la nivel national, urmarind o dezvoltare economica n limitele de suport ale Capitalului Natural, ntr-un mod care sa garanteze si calitatea vietii generatiilor viitoare. obiective principale - asigurarea starii de sanatate a populatiei; asigurarea complementarit atii si corelarii ntre toate sectoarele economice si sociale, n scopul dezvoltarii umane durabile; - stabilirea sectoarelor si directiilor cu potential competitiv ca prioritati ale dezvoltarii durabile, n contextul tendintelor majore pe plan mondial si n conformitate cu obligatiile internationale asumate de Romnia; redimensionarea si remodelarea structurii economico-sociale si transformarea ei ntr-un

sistem durabil; asigurarea unei cresteri continue si stabile a nivelului de trai si n concordanta cu criteriile de integrare n UE; - stoparea procesului de deteriorare a Capitalului Natural si initierea refacerii acestuia; dezvoltarea unui sistem legislativ si institutional coerent, compatibil cu cel al tarilor din UE si consolidarea democratiei prin stimularea participarii civice; - formarea resursei umane la nivelul exigentelor stiintifice, tehnologice si informationale, pe plan inte rnational, din toate sectoarele economice si sociale ; - monitorizarea si evaluarea permanenta a performantelor economice, sociale si de protectie a mediului printr-un sistem de indicatori cantitativi si calitativi determinabili. Asadar, implementarea conceptului dezvoltarii durabile impune interdisciplinaritate, dialog si relatii permanente att la nivel national, ct si international.

n concluzie, se poate aprecia ca modificarea perspectivei abordarii dezvoltarii economico -sociale, amplificata prin conceptul de dezvoltare durabila, reprezinta, n fapt, o noua atitudine fata de rela tia complexa om - activitati socio-economice - mediu natural, respectiv largirea analizei influentelor reciproce si a lanturilor cauzale, precum si adncirea studiului ariilor de relevanta. Noul concept priveste acest raport n mod bilateral, n contextul unui sistem global, ceea ce nseamna ca att satisfacerea nevoilor umane, ct si protejarea si conservarea mediului natural (a nevoilor acestuia) sunt privite n mod egal .

Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunrii

Comisia European a publicat, la 8 decembrie 2010, proiectul Strategiei UE pentru Regiunea Dunrii, care include Comunicarea Comisiei Europene asupra Strategiei UE pentru Regiunea Dunrii si Planul de Atiune, elaborat pe baza contributiilor primite de la toate statele din bazinul Dunrii. Strategia UE pentru Regiunea Dunrii reprezint un model de cooperare regional la nivel european inspirat de Strategia UE pentru regiunea Mrii Baltice, aprobat de Consiliul European n octombrie 2009 care implementeaz noul concept de coeziune teritorial inclus n Tratatul de la Lisabona. Strategia este o platform pentru ncurajarea parteneriatelor, att ntre autorittile locale si regionale, ct si ntre autoritti, mediu privat si sectorul neguvernamental, prin generarea de proiecte pentru dezvoltarea regiunii Dunrii.

State contributoare: Toate cele 8 state membre UE riverane sau din bazinul Dunrii si 6 state ne-membre UE (4 riverane si 2 din bazinul Dunrii).

Obiective: Asigurarea si sustinerea dezvoltrii economice, sociale si culturale a statelor si regiunilor situate n bazinul hidrografic al Dunrii, cu respectarea normelor de protectie a mediului. Diminuarea decalajelor dintre regiunile mai srace si cele mai bogate, conform obiectivelor politicii de coeziune a UE. Eficientizarea utilizrii fondurilor europene si atragerea de noi fonduri pentru regiunea Dunrii.

Domeniile acoperite: - conectivitatea (transport durabil, retele de energie, turism si cultur); - protectia mediului, a resurselor de ap si managementul riscurilor; - prosperitate si dezvoltare socio-economic (educatie, cercetare, dezvoltare rural, competitivitate, piata intern); - mbunttirea sistemului de guvernare (capacitate institutional si securitate intern).

Adoptarea:

Strategia a fost elaborat de ctre Comisia European pe baza contributiilor primite de la toate statele din bazinul Dunrii, prin Directia General Politici Regionale DG Regio si a fost publicat, n decembrie 2010. Pentru informatii suplimentare consultati site-ul Comisiei Europene la adresa: http://ec.europa.eu/regional_policy/cooperation/danube/

documents_en.htm. Acestea au fost obtinute n urma unui proces de consultare public lansat de Comisia European, dar si de fiecare stat interesat, inclusiv de Romnia. Calendarul presedintiei ungare la UniuneaEuropean prevede aprobarea Strategiei n cadrul Consiliului Afaceri Generale (CAG) din aprilie 2011 si adoptarea acesteia cu ocazia reuniunii Consiliului European n iunie 2011. Contributia reprezentantilor societtii civile si a organizatiilor neguvernamentale, inclusiv a mediului de afaceri la procesul de consultare public a fost extrem de important, deoarece beneficiarii finali ai Strategiei UE pentru regiunea Dunrii sunt cettenii statelor participante.

Modul de punere n practic:

Strategia va fi implementat de fiecare stat membru riveran si se adreseaz n special autorittilor publice locale si regionale. La nivel comunitar, coordonarea implementrii Strategiei se va realiza de ctre Comisia European prin intermediul Directiei Generale pentru Politici Regionale (DG Regio). n gestionarea acestui plan, un rol important l vor juca coordonatorii nationali si coordonatorii celor 11 domenii prioritare. n fiecare an se va organiza un Forum n care se vor dezbate problemele legate de implementarea proiectelor concrete din Planul de Actiune al Strategiei Dunrii.

Finantare:

Proiectele vor fi finantate prin intermediul instrumentelor actualului cadru financiar comunitar, respectiv: Fondurile structurale si de coeziune; Fondul de solidaritate al UE; Programul FP7 pentru cercetare si dezvoltare tehnologic; Instrumentul LIFE+ pentru proiecte de mediu s conservarea naturii; Fondul European de Garantare n Agricultur; Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural etc.

n prezent, ne aflm la mijlocul perioadei de finantare 2007-2013. Proiectele deja incluse n Programele Operationale derulate n acest context sunt avute n vedere doar pentru asigurarea continuittii cu acele proiecte care vor fi identificate prin intermediul Strategiei. De asemenea, pot fi utilizate fonduri puse la dispozitie de ctre institutiile financiare internationale - BEI, BERD etc, prin ncheierea de parteneriate publicprivate si pot fi avute n vedere contributiile de labugetul national sau din bugetele locale. Statele care au contribuit la elaborarea strategiei doresc ca documentul s reprezinte un pas ctre simplificarea procedurilor actuale de finantare si s coaguleze eforturile de absorbtie a fondurilor europene deja angajate n finantarea proiectelor de investitii.

Implicarea autorittilor localesi a societtii civile:

Autorittile locale si societatea civil se pot implica n procesul de consultare public, pot fi activi si pot influenta prin actiunile lor deciziile guvernamentale, pot asigura feedbackul, att n faza de cercetare n cazul unor proiecte importante, ct si prin transmiterea de studii proprii, documente programatice la nivel local, propuneri de proiecte concrete sau strategii cu accent pe spatiul dunrean. Sprijinul lor va fi extrem de util si va demonstra faptul c dialogul si colaborarea interne, la toate nivelurile, functioneaz si sunt eficiente. Aceste contributii vor fi analizate si apoi vor deveni parte a Strategiei UE pentru Regiunea Dunrii, n functie de coerenta, importanta si complexitatea lor. n final, Strategia UE pentru

Regiunea Dunrii trebuie s fie o strategie a cetteanului european, n interesul cetteanului european.

Semnificatia Summit-ului Dunriide la Bucuresti:

Summit-ul de la Bucuresti din 8 noiembrie 2010, organizat sub sub naltul Patronaj al Presedintelui Romniei Traian Bsescu si gzduit de premierul Emil Boc, a reprezentat momentul dezbaterii finale pe tema viitoarei Strategii dunrene. Principalul scop al acestei reuniuni a fost adoptarea unei Declaratii politice care s reflecte, n continuare, angajamentul si sprijinul statelor riverane pentru viitoarea Strategie UE pentru Regiunea Dunrii. Pe pagina de internet a MAE, www.mae.ro, n sectiunea dedicat Summit-ului Dunrii, puteti citi textul integral al declaratiei: Summit-ul de la Bucuresti a precedat publicarea, la data de 8 decembrie 2010, a celor dou documente constitutive, respectiv: Planul de Actiune si Comunicarea Comisiei Europene asupra Strategiei UE pentru Regiunea Dunrii. Din anul 2011, statele riverane vor coopera pentru implementarea msurilor si proiectelor pentru care s-au angajat politic si care dau substant si valoare proiectului european al Strategiei Dunrii.

Rolul si contributia Romniei:

Romnia este, alturi de Austria, initiatoarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunrii. Romnia a contribuit la elaborarea Strategiei UE, alturi de toate celelalte state riverane, pe baza unei pozitii nationale definit n cadrul grupului de lucru interministerial special creat n acest sens. Strategia Dunrii este o prioritate a Guvernului Romniei n conditiile n care potentialul de dezvoltare durabil a regiunii este considerabil. Acest plan doreste s impun transformarea Dunrii ntr-o coloan vertebral a spatiului european, ca parte a axei Rin Main Dunre. Ministerul Afacerilor Externe asigur coordonarea la nivel national a concretizrii proiectului. Autorittile guvernamentale si locale, institutele decercetare, reprezentantii societtii civile, mediului academic si de afaceri au participat la un amplu proces de consultare public, n paralel cu cel initiat de Comisia European (DG Regio). Consultarea public a avut rolul popularizrii, n Romnia, a noului proiect european, la nivelul autorittilor locale si n rndul societtii civile (comunitatea de afaceri, ONG-uri, mediul academic). Tot n acest an, Romnia a organizat, mpreun cu Comisia European

(DG Regio), Conferinta privind Strategia UE pentru Regiunea Dunrii de la Constanta si Tulcea (9 -11 iunie 2010). n paralel, autorittile romne au avut consultri bilaterale cu

oficialii DG Regio pentru stabilirea continutului si a priorittilor cuprinse n Strategia UE pentru Regiunea Dunrii (care va cuprinde un Plan de Actiune si o Comunicare) si au fost lansate initiative de proiecte concrete la Forumul oamenilor de afaceri de la Bucuresti, organizat de World Trade Institute si de MAE, n colaborare cu Fundatia Steinbeis din landul Baden-Wurttemberg din Germania n perioada 18 19 octombrie 2010. ncepnd din luna februarie 2010, Romnia a promovat proiecte de transport, energie, turism, agricultur si mediu, educatie si cercetare. Pentru fiecare dintre aceste domenii exist obiective concrete pe care regiunea trebuie s le urmreasc, iar consolidarea cooperrii prin Strategia UE pentru Regiunea Dunrii ofer Romniei sansa de a le atinge ct mai repede.

Beneficii pentru Romnia:

Modernizare:

Strategia UE este un proiect care va permite, n primul rnd judetelor din zona dunrean, s se dezvolte economic, social si cultural. Implicit, aceast dezvoltare va rezona si spre alte zone ale trii, din UE si din regiune, prin schimburi economice, proiecte comune etc.

Cresterea nivelului de trai:

Strategia UE pentru Regiunea Dunrii va contribui la crearea de locuri de munc si la dezvoltarea de proiecte de afaceri;

Protectia mediului:

Va exista posibilitatea elaborrii de proiecte care vor contribui la protectia mediului si vor reduce riscurile producerii unor calamitti naturale (ex: proiecte pentru prevenirea inundatiilor sau pentru evitarea desertificrii).

Consolidarea cooperrii regionale ntre statele riverane:

Romnia contribuie astfel la dezvoltarea proiectului european. Este o dovad a valorii noastre adugate n cadrul UE. Ne respectm angajamentele politice asumate anterior si facem propuneri care aduc beneficii tuturor cettenilor europeni.

Etapele viitoare

Procesul de elaborare a Strategiei UE pentru Regiunea Dunrii este aproape finalizat si Romnia va rmne implicat activ n implementarea acesteia.

Directiile imediate de actiune sunt: - continuarea dialogului cu statele riverane si cu viitoarea presedintie a Ungariei la UE din prima jumtate a anului 2011; - continuarea dialogului intern pentru coordonarea tehnic a domeniilor prioritare propuse de Romnia (managementul riscurilor si asigurarea respectrii angajamentelor luate); - continuarea actiunilor de implicare a mediilor de afaceri, universitar, academic n implementarea proiectelor concrete din Planul de Actiune al Strategiei UE pentru Regiunea Dunrii.

Istoricul Strategiei si Summit-ului Dunrii:

S-a nscut la initiativa Romniei si Austriei n 2008,printr-o scrisoare comun a ministrilor de externe ai celor dou state membre UE. n iunie 2009, Consiliul European a aprobat initiativa privind Strategia Dunrii ca pe un proiect european si a solicitat Comisiei Europene elaborarea unei Strategii pn la sfrsitul anului 2010. n ianuarie 2010, Comisia European a initiat un amplu proces de consultare public pe tema Strategiei UE pentru Regiunea Dunrii. Strategia Dunrii a adunat numerosi participanti la evenimentele publice care s-au desfsurat de-a lungul fluviului: Germania (Conferinta de deschidere a procesului de consultare public), Ungaria (Conferint pe tematica dezvoltrii economico-sociale),

Austria Slovacia (Conferinta avnd ca subiect principal de dezbatere domeniul conectivittii), Bulgaria (Seminar dedicat dezvoltrii capacittii administrative si bunei guvernante), Romnia (Conferinta de nchidere a procesului de consultare public). Conferinta Dunrea fluviu al viitorului european, gzduit la Bruxelles, n data de 7 octombrie 2008, de Reprezentanta Permanent a Landului Baden- Wurttemberg pe lng Uniunea European a marcat debutul unui proces de concertare a factorilor politici pentru realizarea unui nou tip de cooperare n bazinul Dunrii. Traditia nceput la Bruxelles a fost continuat n anul 2009 la Ulm, unde acelasi land german organiza, n luna mai, conferinta la nivel nalt dedicat cooperrii dunrene (primul Summit dunrean). Astfel s-a nscut Procesul de la Ulm. Summit-ul Dunrii de la Budapesta, din perioada 25-26 februarie 2010, organizat la nivel de prim-ministri ai statelor din bazin, a evidentiat interesul regional pentru cooperarea bazat pe parteneriate, pe angajamentul politic si pe sustinerea noului proiect european de guverne si importanti factori de decizie din regiune. Al treilea Summit a fost organizat la Bucuresti la data de 8 noiembrie 2010 si s-a ncheiat cu o declaratie politic care a ntrit angajamentul si sprijinul statelor riverane pentru adoptarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunrii.

Bibliografie :

1 . Alecsandru C. Sobaru, Gabriel Nastase, Chiriac Avadanei - coordonatori, Artera navigabila Dunare Main Rhin. Strategii europene orizont 2020, Bucuresti, Editura Economica, 1998, pag. 259 2 . M. Cndea, Florina Bran, Spatiul geografic romnesc, Bucuresti, Editura Economica, 2001, pag. 260 3 . Alecsandru C. Sobaru, Gab riel Nastase, Chiriac Avadanei - coordonatori, Artera navigabila Dunare Main Rhin . Strategii europene orizont 2020, Bucuresti, Editura Economica, 1998, pag. 261 4 . Guvernul Romniei Departamentul pentru Reforma Administratiei Publice Centrale, Romnia Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila, Bucuresti, Editura Nova, 1999, pag. 16 5 . M. Cndea, Florina Bran, Spatiul geografic romnesc, Bucuresti, Editura Economica, 2001, pag. 90 6 . M.A.A.P Carpatii Rom niei si Dunarea - dezvoltare durabila, Bucuresti, Editura Agris, (2001) 7 . http://www.mae.ro/sites/default/files/2010.12.27_brosura_ro.pdf 8 . Prof univ dr Ana Rodica STAICULESCU Curs Dezvoltare Sociala si constructie identitara europeana , pag .1