Romania Militaryenigme Eroii Romaniei Rusia Servicii Secrete

DSS versus KGB&GRU

by: George GMT Posted in: enigme, Eroii Romaniei, Rusia, Servicii Secrete

Iata ce scria Vocea Rusiei, zilele trecute (Razboi civil in serviciile secrete , !ata de miscarile "olitice de la #ucuresti$ %cum nu "ot s"une cu certitudine, daca V$R$minte, mani"uleaza sau "oate s"une adevarul$ &e multe ori ' Gura "acatosului, adevar graieste(, dar nu "ot sa nu)mi aduc aminte de ultimul razboi adevarat intre servicile secrete romanesti, &SS)ul "e atunci si omologii lor sovietici*rusi, +G#*GR,$ Razboi adevarat, "e viata si "e moarte, "entru ca atunci in decembrie -./., rusii erau "usi "e omor, venisera in Romania cu gandul clar de a lic0ida !izic membrii &SS)ului si ai &I%, la !el cum "rocedasera de alt!el si in 1e0oslovacia anului -.2/3 Ince"and de "e la mi4locul aniilor '25 servicile romanesti de in!ormatii au ince"ut o lu"ta "e viata si "e moarte contra servicilor omoloage din tarile !ratesti$ %tunci s)a ince"ut e"urarea &SS)ului, a &I% si a armatei, de agentii sovietici (o!iteri romani

tradatori , atunci au ince"ut sa !ie scosi din sistem sau trasi "e linie moarta o!iterii romani care)si !acusera studiile in ,RSS , cei care se intorceau din ,RSS gata insurati cu !rumoase rusoaice$ Ei bine la a"ogeul acestui razboi din umbra, adica la s!arsitul aniilor '/5, "este 256 din e!ectivul &SS si &I% ara anga4at in lu"ta im"otriva 'aliatiilor( din blocul sovietic, cu "recadere al +G# si GR, si multi o!iterii romani au muscat tarana in aceste lu"te e7trem de dure$ Insa o "agina !oarte interesanta din istoria con!untarilor romano)sovietice a avut loc in zilele loviturii de stat din '/., "oreclita de Iliescu 81o, Revolutie$ %tunci sute de agenti sovietici cu "recadere o!iteri GR,, "oate cei mai buni 's"eciali( din lume, erau in Romania la vanatoare libera si bineinteles cu sco"ul de a im"une la conducerea Romaniei gasca de 'emanati( care "ana la urma a si castigat$ %tunci Securitatea a !ost "reluata de %rmata, insa sco"ul acestei "reluari "asnice nu era, asa cum suntem invatati controlul &SS) ului de catre %rmata, ci dim"otriva se incerca "rote4area o!iterilor &SS, in cadrul unitatilor militare$ In multe ast!el de unitati o!iterii de securitate erau stransi in cateva inca"eri "rote4ati de armata$ &e ce9: Pai se stia ca 'turistii ' sovietici aveau liste com"lete cu "oze atasate, la !el "recum cartile de 4oc distribuite de americani in Ira;$ Sistemul romanesc de securitate interna trebuia "ur si sim"lu eviscerat si !oarte multi o!iteri trebuiau sa !ie e7ecutati$ 1ine nu cred acest lucru nu are decat sa)i intrebe "e ce0i ce a !acut +G#)ul si GR,)ul atunci cand in -.2/ au invadat 1e0oslovacia: o!iterii ce0oslovaci de contrain!ormatii au !ost inc0isi in unitati, "usi cu !ata la "erete si e7ecutati "e rand, cu cate un glont in cea!a, ar0ivele au !ost con!iscate si acest lucru s)ar !i intam"lat si in Romania, numai ca &SS)ul si &I% stiau ce va urma, iar %rmata Romana, s"re deosebire de armata ce0oslovaca, si)a a"arat, atat cat a "utut tara$ %st!el ma4oritatea &SS)ului a su"ravietuit acelor zile, iar datorita !a"tului ca Securitatea nu a "utut sa !ie e!ectiv ucisa, in sensul cel mai "ro"riu al termenului, Iliescu si gasca lui de "ro)sovietici au des!intat &SS)ul si au numit ca ministru al a"ararii, unul dintre cei !aimosi si cunoscuti generalii)tradatori: Militaru, !ie)i su!letul blestemat: &u"a '/. !oarte multi o!iteri au !ost nevoiti sa !uga din tara si asta deoarce vanatoarea lor nu a incetat odata cu linstirea a"elor, ci dim"otriva, s) accentuat$ Multi dintre ei au muscat tarana tari, da aceasta data "entru a nu s"une adevarul des"re asa)zisa revoluite si des"re cum gasca de agenti sovietici, gru"ata in 4urul lui Iliescu, al lui Gelu)Voican Voiculescu, a lui Petre Roman, etc, au !acut zob Romania ai au destabilizat)o "e termen lung$

<a"tul ca servicile de in!ormatii romanesti sunt astazi inca !oarte slabe, o vedeti cu oc0ii vostri si o simtiti in buzunarele voastre$ &istrugerea si slabiciunea economica, mizeria din clasa noastra "olitica, au toate ca "unct de "lecare slabiciunea servicilor de in!ormatii, im"regnarea lor cu "olitruci si coru"tia care a "atruns "recum un cancer in aceste structuri$ #ineinteles ca Romania nu va redeveni o tara normala si mandra, iar noi nu vom avea o economie serioasa si "uternica, atat tim" cat servicile de in!ormatii romanesti vor !i slabe$ Insa motive de o"timism avem$ Incet, !oarte incet aceste servicii isi vor reveni, vor !i din nou "uternice si temute, vor aduce si vor a"ara "ros"eritatea si inde"endenta economica si "olitica a Romaniei3&aca acest lucru nu se va intam"la, nu avem cum sa traim mai bine, nu avem, cum sa ne re"unem "e "icioare economic si social, nu avem cum sa eliminam din viata sociala si economica a tarii "uroiul si coru"tia care s)au instalat odata cu "reluarea "uterii de catre Iliescu$ =u am nimic cu "o"rul rus, nu rusul de rand ne)a !acut rau, ci comunismul si "oate ca nu e7ista in lume un alt "o"or care sa !i su!erit mai mult sub comunism decat rusii, insa nu trebuie sa uitam ca noi si cu rusii am !ost mai tot tim"ul in stare de razboi$ 1a a !ost razboi o!icial, ca a !ost subteran sau economic, tot razboi s)a numit si romanii au continuat sa moara si sa su!ere$ > "arte im"ortanta din Romania este si acum ru"ta din tru"ul tarii de aceiasi rusi, asadar dati)mi voie sa nu cred in bunele intentii ale Vocii Rusiei, sau acelora care scriu acolo$ Poate ca ast!el de articole nu sunt !oarte sanatoase "entru RoMilitary, dar acesta este adevarul: mutli dintre ai nostri au murit si vor mai muri si alti, asa ca macar in numele lor, 0aideti sa nu ne "loconim "rea mult in !ata unei Rusii care in mod clar nu ne este "rietena, cum nu ne)a !ost niciodata$ Rusia este un im"eriu, o su"er"utere si doar naivi sa nu zic "rossti cred ca o tara mica, a!lata nota bene, in calea telurilor rusesti, "oate avea o relatie de "arteneriat cu Rusia$ Marile "uteri nu se uita la tari mici "recum Romania, decat atunci cand interesele lor o cer$ %ceeasi logica se a"lica si relatilor cu S,%, numai in cazul americanilor, acesti "ot acce"ta si un re!uz si oricum desi ne)am dorit)o nu au venit niciodata cu tancurile "este noi$ In "rivinta situatiei economice si a !a"tului ca economia romaneasca nu "rea ne mai a"artine3ei bine, cand Iliescu, Voican) Voiculescu, Petre Roman, etc, trec "rin !ata voastra, aruncati)le cate un scui"at dre"t intre oc0i: Totul a "lecat de la ei si de la lovitura de stat din '/.$

GeorgeGMT

-? !ebruarie @5-ABC5 1omments Povesti de aerodrom Nascut pentru a doua oara

by: George GMT Posted in: %viatie)Ro%<, Eroii Romaniei 1amaradul %lin Ionescu de la situl ' ripi rgintii( DEi !ace debutul editorial "rin intermediul unei cFrGi)interviu cu un subiect incitant, Ei anume viaGa unui "ilot de vHnFtoare Ei evenimentul aviatic grav "rin care a trecut, eveniment ce "utea sF)l coste viaGa, du"F cum a!lFm din te7tul de "e co"erta IV: I! mai "##$% aerodromu& mi&itar Borcea' (i de )*or pentru persona&u& aeronavigant a& Grupu&ui !$ via+ie ,-n.toare% toate activit.+i&e speci/ice urm-nd o succesiune norma&. 0i &ipsit. de pro*&eme' Un avion supersonic de v-n.toare cu du*&. comand. MiG12" US se 3ntoarce dintr1o misiune de antrenament% vine &a ateri)are 0i pune ro+i&e pe pista aerodromu&ui din 4-mpia B.r.ganu&ui% procedur. e5ecutat. ca &a carte% &a /e& ca de /iecare dat.' Doar c.% acum% ceva se 3nt-mp&.% iar norma&itatea unei )i&e de )*or se spu&*er. *rusc' 6am*a st-ng. a avionu&ui MiG12" US cedea).% rup-ndu1se 0i dec&an0-nd un 0ir de evenimente ce vor a/ecta pro/und vie+i&e unor oameni a/&a+i 3n mi7&ocu& &or% evenimente incredi*i&e ce par a /i scoase dintr1un /i&m de ac+iune american' 8upta cr-ncen. pentru supravie+uire ce va urma 0i de)nod.m-ntu& ei sunt su*iectu& centra& a& acestei c.r+i ce re&atea). evenimente&e privite prin oc9ii unui pi&ot de v-n.toare ce s1a a/&at 3n /ocu& evenimente&or% &a propriu: (

Mai multe in!ormaGii des"re cartea)interviu INscut pentru a doua oar Dialog cu comandor (r.) Marin Jeloaica( (de %lin 1$ Ionescu, editura R#% Media, #ucureEti @5-@ "ot !i obGinute direct de la autor, ce "oate !i contactat la adresa de e)mail a&in;aripi1 argintii'ro

1u o deosebita "lacere, GeorgeGMT

-J decembrie @5-@B=o 1omments 4<ST <ST< T T 8 M<U=

by: George GMT Posted in: %rmata Romana, Eroii Romaniei

Eroul =ecunoscut3> cinstire a tuturor acelora care au !acut 4ert!a su"rema in !olosul =eamului Romanesc, "latind cu sange dezrobirea !ratilor si ,=IT%TE% =%TI>=%K% % R>M%=IK>R, este o "oveste trista si inaltatoare totodata$ <rou& Necunoscut% repre)inta insasi rmata Romana si pe Romani, cei care au in!a"tuit minuni de vite4ie la Vaslui, Selimbar, Plevna si SmardanL re"rezinta viteaza divizie de la 1ernaL este sacri!iciul a"ararii 1ar"atilorL este intruc0i"area lu"tatorilor victoriosi de la >ituz, Marasti si Marasesti$ Este, daca vreti, imaginea dintotdeauna a >stasului Roman, a Romaniei lu"tatoare, care, in de"lina rezonanta, au !acut "osibila M%RE% ,=IRE, visul =eamului dintotdeauna$ ,=IRE, ce astazi, din "acate, este vaduvita de tinuturi dragi romanesti: #asarabia,#ucovina, Merta3Pentru EKE, EI,ER>II, "lang de dincolo de mormantL "entru EKE, "lang si s"era, cei care astazi inca simt romaneste (multi, "utini, inca mai suntem, si vom !i intotdeauna: $ 'Vom !i iarasi ce am !ost si mai mult decat atat:( Ntulburatoarele cuvinte ale lui Petru Rares, sa !ie doar un vis demult a"us, astazi9 =oi, s"eram ca nu: &aca des"re ER>I si !a"tele lor de glorie, s)a scris de nenumarate ori "e acest blog, cu stima si res"ect, !iindca asa cum s"unea cu multi ani in urma generalul de divizie, Ion Palade, Regimentul A5 In!anterie '&orobanti()Muscel: 'S"une)ti, celor dragi voua,

des"re !a"tele de eroism ale ostasilor care au lu"tat "entru reantregirea si eliberarea tarii, s"re a !i cunoscute de urmasii nostri, si a sadi in inimile lor sentimentul demnitatii nationale( (un mare general, ce a !acut "arte dintr)un Regiment ce s)a aco"erit de glorie in OO I si OO II, ce l)a avut in randurile sale "e eliberatorul >radei in tim"ul razboiului romano)ungar din anul -.-., generalul Traian Mosoiu )acesta, a "artici"at avand gradul de maior, la al doilea razboi balcanic in anul -.-A, !iind se! al biroului Mobilizare din cadrul Regimentului A5 In!anterie Muscel$ EKI#ER%T>R, des"re care cuvintele "arintelui vicar, Roman 1iorogariu, n)au nevoie de niciun comentariu: 'I%Gi !ost aEte"tat, domnule general$ SF ne trFieEti: %cum "utem muri cu toGii, cF am vFzut Dn!F"tuit cel mai !rumos vis al vieGii noastre, am vFzut "e !iul %rdealului, "e &umnezeul nostru, intrHnd trium!Ftor, s!idHnd moartea ca sF ne salveze "e noi$( L des"re "ovestea emotionanta si inaltatoare "entru credinta si "atriotismul romanilor, a Soldatului =ecunoscut, "usa 'in scena( "entru Eternitate de catre elevul !runtas al Kiceului Militar &$% Sturdza, din 1raiova, %milcar Sandulescu, cuvintele abia acum urmeaza$

Povestea Eroului =ecunoscut, ce astazi se odi0neste in Parcul 1arol din #ucuresti, veg0eat de cuvintele: ici doarme /ericit 3ntru Domnu& >sta0u& Necunoscut% s.v-r0it din via+. 3n 7ert/a pentru unitatea neamu&ui rom-nesc' Pe oase&e &ui odi9ne0te p.m-ntu& Rom-niei 3ntregite' "#"$1"#"#?@ marturie a vite4iei si gloriei de odinioara a neamului romanesc$ Povestea ince"e "rin ordinul Ministrului de Razboi, nr$AC/*5@$5?$-.@A$ Prin acest ordin, conducerea %rmatei de atunci, dorea a marca simbolic, odata "entru totdeauna, sacri!iciul si slavirea eroilor "atriei noastre, a acelora care si)au dat viata "entru e7istenta si "ro"asirea neamului romanesc$ %st!el, in data de -J mai -.@A, "e cam"ul bataliei de la Marasesti, delegatia !ormata din generalul Mardasescu (ministrul de razboi de atunci si o!iteri su"eriori ai %rmatei Romane Nin marea lor ma4oritate lu"tatori in OO I Na asistat la momentul emotionant al alegerii ER>,K,I$ &esemnat in alegerea S%, a !ost elevul !runtas %milcar Sandulescu, or!an de razboi, avand tatal (invatatorul 1onstantin Sandulescu, sublocotenent cazut la datorie in lu"tele de la Marasesti, cu mormant comun, a!lat insa "e teritoriul R>M%=IEI M%RI3%milcar Sandulescu, or!an de razboi, se!ul clasei I)a a Kiceului Militar &$% Sturdza, din 1raiova, elev eminent, a ales dintre cele -5 sicrie identice din ste4ar, ca"tusite cu tabla de zinc, ce contineau osemintele ER>IK>R =E1,=>S1,TI, ingro"ati "e teritoriul R>M%=IEI &>&>K>%TE$ EI, ER>II, cinstisera "rin 4ert!a su"rema, P%M%=T,K T%RII, la: Marasesti, Marasti, Grozesti (#acau L 1imitirul 1iresoaia, comuna Poieni (#acau L %zuga (Pra0ova L To"raisar (1onstanta L Rasovita (%rcani NGor4 L #alaria (4udetul Vlasca L 1iucea (4udetul 1o4ocna )Transilvania si 10isinau (#asarabia $ %colo, in #iserica de la Marasesti, sub "rivirile delegatilor veniti din toate colturile tarii si a veteranilor ce lu"tasera cu cinste si onoare in Marele Razboi, du"a o!icierea serviciului religios, generalul Mardasescu, l)a luat de mana "e elevul %milcar Sandulescu, si i)a s"us: '%cum, alege unul, "e cel ce vei crede($ Sub "rivirile asistentei, elevul %milcar, a s"us cateva cuvinte "line de recunostinta si consideratie, im"resionand "ro!und, "ana la lacrimi, intreaga asistenta$ Indre"tandu)se s"re sicriul nr$J din randul I, intinzand mana a s"us din inima, intr)o "ornire launtrica doar de el stiuta si inteleasa: 4<ST <ST< T T 8 M<U= Ncazand in genunc0i cu o rugaciune adresata ER>,K,I si T%T%K,I totodata$ Inaltatoare este amintirea momentului sublim al reantalnirii Tatalui Erou, in s"usele <iului: AM1am dus inaintea ce&or )ece sicrie tremurand si stateam &a indoia&a pe care sa pun mana' Dar% deodata% m1am dus &a sicriu& a& patru&ea' Bndemnat de constiinta% am pus mana pe e&' Bn momentu& ace&a% un mare /ior mi1a stra*atut tot su/&etu& si mi1au venit pe *u)e cuvinte&eC cesta este tata& meu' Bngenunc9ind% m1am rugatC Doamne% Dumne)eu& meu% ai in pa)a pe toti eroii neamu&ui% ai si pe tata& meu' &estinul, nu mult du"a aceea, avea sa)l trimita "e Micul Erou, !iul Eroului =ecunoscut (asa cum el insusi s)a considerat, alaturi de alti mii de or!ani , in Vesnicie, ramanand odata "entru totdeauna, Tata si <iu, im"reuna3

&u"a momentul alegerii Eroului, sicriul acestuia a ramas in #iserica, ceilalti noua Eroi, !iind rean0umati cu onoruri militare, intorcandu)se in "amantul Tarii mult iubite, "entru a o veg0ea si)n veacurile ce vor veni$ &u"a serviciul religios, sicriul Eroului =ecunoscut a !ost coborat "e "lat!orma carului mortuar de catre o!iteri cavaleri ai ordinului 'Mi0ai Viteazul( (locotenent)colonel in!anterist, MarinescuL locotenent)colonel artilerist, Ionel &ragalinaL maiorul de cavalerie, =iculescuL ca"itanul de vanatori de munte, %nton TeodorescuL "atru "lutonieri decorati cu medalia 'Virtutea Militara(, clasa I)a$ %rmele %rmatei Romane isi cinsteau Eroul "urtat !iind "e umeri "ana la trenul ce urma sa)l aduca in #ucuresti$ In data de -? mai -.@A, Eroul =ecunoscut a a4uns in #ucuresti, !iind intam"inat cu onorul cuvenit in Gara de =ord, de catre Regele <erdinand si Princi"ele 1arol, alaturi de o!iteri su"eriori, "oliticieni, "roti"endada vremii si sim"li cetateni$ %cum, Eroul, oriunde) nTaraasta, era %1%S%: In -C mai -.@A, in Parcul 1arol I, Eroul =ecunoscut a !ost rean0umat cu !astul care i se cuvenea "e dre"t si, odata cu el, au trecut la vesnica odi0na si drea"ta "omenire, alti /55555 de eroi romani ce au cazut "e cam"ul de lu"ta, 0otarand "rin 4ert!a lor, soarta unui "o"or atat de vitregit dintotdeauna$

1uvintele memorabile ale Regelui <erdinand, cu ocazia acestui eveniment solemn, raman "este veacuri, nealterate: Cu cununi de laur erau ntmpinai n vechime iruitorii su arcuri de trium! "i tot cu cununi de laur se cinsteau mucenicii credinei mntuitoare. Cununa de laur ce#i aduce ntiul $ege al $omniei Mari% ie osta"ului !r nume% care ntrupe&i% de acum "i pn n veac% 'ert!a sutelor de mii de viei nchinate pe altarul patriei pentru mrirea "i unitatea naional% este "i cununa muceniciei% "i cununa iruitorului. (oat su!larea romneasc% n clipa aceasta "i ndreapt gndurile patriotice spre tine% sim olul 'ert!ei "i al vite'iei) toi ochii lcrmea&% toate inimile at% acum% pentru cei iu ii ai lor% cari% singuri su cerul lui Dumne&eu% sau n vite'ia luptelor au nchis ochii departe de orice mngiere. *ar naintea loca"ului tu de veci se nchin a&i% cu adnc recuno"tin% +ara ntreag% cci !r nume !iind% e"ti al neamului ntreg. 1a o con!irmare a de"linei recunostinte a =eamului Romanesc, Eroul =ecunoscut, a !ost decorat "ost)mortem de catre insusi <erdinand, cu medalia de aur 'Virtutea Militara(, clasa I, in sunetul de necon!undat a -5- salve de tun$ %semenea >%ME=I, zicem noi, au re"rezentat dintotdeauna T%RI% si &%I=,IRE% acestui =E%M$ %semenea >%ME=I, zicem noi, au !acut IST>RI% acestei T%RI$ %semenea >%ME=I, zicem noi, re"rezinta <II=T% acestui P>P>R$ %semenea >%ME=I, s"eram sa !im si=>I,daca vreodata, &oamne)!ereste,T%R%va avea nevoie$ %sa cum mentionam mai sus, nu mult du"a acest eveniment memorabil din istoria neamului romanesc, "e data de @A iulie -.@A, elevul !runtas %milcar Sandulescu, cel care si)a 'recunoscut( Tatal Erou, a devenit el insusi, Erou$ %cesta, intr)un 4oc ne!ericit al sortii, s)a inecat in Marea =eagra, a!landu)se in vacanta alaturi de alti or!ani de razboi Nrecom"ensa binemeritata "entru 4ert!a "arintilor lor, din "artea Ministerului de Razboi$ 1el care, inca de "e bancile scolii, avea ganduri minunate, "ure si sincere, "entru %rmata, =eamul si Patria sa, nu mai era "rintre cei vii3 In onoarea sa, locuitorii din Tec0irg0iol, locul tragediei, au o"rit in semn de doliu si res"ect, orice activitate cotidiana, aducandu)si cu "iosenie umilul res"ect la sicriul MI1,K,I ER>,$ > comisie militara s"eciala, s)a ocu"at de inmormantarea cu toate onorurile militare, cor"ul neansu!letit !iind de"us in vestibulul scolii in care s)a !ormat si remarcat totodata$ &urerea neaste"tata a colegilor, "ro!esorilor, o!iterilor si conducerii %rmatei care l)au cunoscut si a"reciat, a !ost cruntaL evidentiata !iind in discursurile tinute de catre toti acestia, ale caror cuvinte n)au nevoie de nicio e7"licatie: 'E greu de tot sa mori atunci cand nici nu ai ince"ut sa traiesti3L Marazit sa !i ales ca "rin gestul tau sa arati ca acesta este Eroul =ecunoscut, numele tau se va scrie in cartea de aur a neamului($ &intre toate discursurile, s)a remarcat "rin mesa4ul sau cel al comandantului scolii militare, care adresandu)se colegilor lui Sandulescu cu cuvinte cutremuratoare si motivante totodata, s"unea: 'V>I EKEVI, S% V% %&,1ETI %MI=TE &E S,<KET,K 1,R%T %K 1>KEG,K,I V>STR,, 1, 1%RE S>%RT% % <>ST =EMIK>%S%$ &>RMI I= P%1E, 1>PIK, SIM#>K %K =E%M,K,I R>M%=ES13%MIK1%RE, T, <I,K =E%M,K,I, T,: SIG,R%=T% M>T%REK>R K,I STE<%= V>&% SI %KE K,I MIM%I VITE%P,K, T,: 1>PIK I,#IT, T,, =, P,TE%I S% TR%IESTI PRI=TRE =>I, M,RIT>RII &E R%=&, 1MIP,K T%, =, P,TE% <I V%P,T M%I M,KT &E >1MII =>STRI$ T,:

%MIK1%RE, T, ESTI ER>,K KEGE=&EI =>%STRE =%TI>=%KE, PE 1%RE IMPRE,=% 1, T%T%K T%,, ER>,K =E1,=>S1,T, > VETI P,RT% PRI= SE1>KE SI S,<ERI=TE, &%R SI GK>RI% >&ISEEI STR%#,=E($ <rumoase si nemuritoare cuvinte3 %m scris aceste cuvinte cu ma4uscule, din res"ect si consideratie, ele !iind de!initorii "entru s"iritul neamului romanesc$ &e atatia ani, Eroul =ecunoscut si <iul sau, se odi0nesc in "ace acolo unde &umnezeu ii "rimeste doar "e cei merituosi, cura4osi si !ara de "ri0ana$ <lacara Eterna, arde la mormantul Eroului din Parcul 1arol)#ucurestiL iar la mormantul <iului sau si)al =eamului Romanesc, din 1imitirul Sineasca N1raiova, arde o alta !lacara, cea a neuitarii si a aducerii aminte$ Tim"ul trece im"lacabil, noi cu totii trecem, dar !a"tele de eroism ale inaintasilor raman si "oate, adevaratul s"irit al neamului romanesc va iesi din nou la su"ra!ata, luminandu)ne "e =>I siT%R%asta, in aceste cum"lite vremuri de acum$ 1u adanc res"ect, GeorgeGMT&DD

8 MU8TB NB R>M NB % 8 MU8TB NB R>M NB=

S,RSE &%TE SI P>PE: I=TER=ET, OI+IPE&I%)E=1I1K>PE&I% KI#ER% muscelpedia.ro/aboutus/index.php?pid=167
www.primarianasaud.ro/cetateni/TRAIA !"#$%&%I'.pd(

istoria.md/artico)/*/+)iberarea,%radei-,R./boiu),rom0no,un1ar,12*

www.crestinortodox.ro/*/po3estea4erou)ui4necunoscut462122.htm) www.r(t.(orter.ro/"#1#,",t/#54in3/#".htm

www.scribd.com/doc/771616"7/eroii4necunoscuti
- decembrie @5-@B- 1omment RM T R>M N DRUMU8 SPR< NB4 B<RB

by: George GMT Posted in: %rmata Romana dotare, Eroii Romaniei 2E >4T>MBRB< (BU RM T<B R>M N<' > zi, care dincolo de semni!icatia istorica (cinste si recunostinta "entru cei ce s)au 4ert!it "entru Tara$ =e inclinam cu res"ect: , nu mai re"rezinta astazi decat esec si dis"erare (versurile marelui Eminescu sunt de!initorii "entru nimicurile din "olitica romaneasca: ',nde esti tu Te"es, &oamne9 1a "unand mana "e ei,*Sa)i im"artzi in doua cete, de nebuni si de misei,*Si in doua temniti large cu de)a sila sa)i aduni,*Sa dai !oc la "uscarie si la casa de nebuni:( $ > zi in care, din "acate, cu sau !ara voia ei, %rmata se "rezinta de"lorabil, !ara "ers"ectiva, trans!ormata intr)o "er"etua bataie de 4oc de catre clasa "olitica, de "este @5 de ani incoace$ 'Mranita( cu "romisiuni dar sub!inantata si su"usa continuu la reduceri si taieri, %rmata a a4uns astazi o "alida imagine a ceea ce)a !ost candvaL !oarte de"arte de ceea ce)ar !i "utut sa !ie daca i s)ar !i acordat atentia cuvenita de catre decidentii "olitici$ % decidentilor care nu)s in stare sa !aca di!erenta intre un cui si un avion de vanatoare, dar care stiu !oarte bine sa !aca "lanuri, inventare si statistici, ce contrar aste"tarilor lor, antici"eaza in mod s"ectaculos, cola"sul in viitorul a"ro"iat al acestei institutii !undamentale )%RM%T%$ Poate ca suntem "rea "esimisti, "oate ca intr)adevar Romania este saraca si nu)si "ermite, "oate ca Ei si cei care)i sustin au dre"tate, "oate ca divagam inutil, "oate, "oate3Prea multi de '"oate(, dar dincolo de teoria "robabilitatii stau !a"tele: <a"tele unor oameni croiti s"re distrugerea industriei de a"arare, s"re '4oaca( dea %rmata si inzestrarea, a unor 'e7"erti( a caror incom"etenta si rea vointa costa$ Si atat tim" cat sunt bani si !iecare !ace, sau mai bine zis, se '4oaca(, cum vrea cu si "e banii nostri, ai contribuabililor, 4ocul 1>=TI=,%$ Si nu oricum, ci cu !oarte multi bani, si)asa a4ungem din nou, noi si armata noastra, la balbaiala regizata din anii QA5, du"a care multi bani ascund !oarte multi bani (mita, coru"tie, incom"etenta Nin contracte de un esec rasunator "e care le cunoastem "rea bine$ 'Roc( al unor oameni cu un !ond le7ical redus doar la cateva cuvinte: 'n)avemL vom !aceL stimL greaua mostenireL suntem "reocu"ati(3 =u trebuie sa !im e7"erti "entru a vedea ca '4oaca( K>R cu interesele %rmatei nu inceteaza, ci din contra, situatia se ingroasa devenind serioasa si grava$ Pe cand altii, nu de"arte de noi, accelereaza "rogramele de inzestrare (vezi Rusia si Polonia, c0iar si ,craina Ninainte atat de blamata, astazi, "rivita cu invidie$ ,ite ca se "oate si asta: , dovedind un interes crescut !ata de institutia

militara,Romaniacontinua sa "uncteze militar "e ideea lugubra si idioata, 'iubesc esecul, nu "ot iubi succesul(, cu o !recventa derutanta, "e drumul 'glorios( al inarmarii statului$ Se actioneaza total eronat, atat in "rivinta armatei cat si a industriei de a"arare, cu o nonsalanta criminala mascata in !antezia aburelii ce ni se vinde Nsuntem in =%T>, vine =%T>, =%T> !ace, n)avem nevoie, nu suntem amenintati, <)A?, etc$ > gandire "uerila, de idioti utili, !iindca nu Romania este saraca si nici %rmata inutila, de vina "entru situatia de)acum !iind 0aosul economic, "olitic si social, intretinut voit de catre cei de sus$ Si totusi, cu ce se "rezinta astazi, de ziua ei, %rmata9 1u =IMI1, !ormat din 0arburi si vec0ituri, mare "arte datand din anii Q/5, vasnice relicve ale unor vremuri a"use de "este @5 de ani si 'ac0izitii( second)0and, tri)0and, indelung trambitate si "rezentate dre"t 'mari succese(: Prezentate "e larg de catre blogul RomaniaMilitary, demascate la reala lor 'valoare( militara si economica, !iindca, "entru noi, 'intele"ciunea( strutului care)si ascunde ca"ul in nisi" crezand ca daca el nu vede, nici nu este vazut, nu se "otriveste$ 1u toate acestea, nu ne)am inc0i"uit niciodata ca)n Romanai este atat de usor sa ascunzi o gramada de !ier vec0i ambalata in invelis de bani multi, intr)un mod atat de !iresc incat sa nu trezesti nicio reactie, niciunde$ %cest 4oc al ac0izitiilor militare obscure, inodore si incolore si al distrugerii mascate in 'reorganizare( si 'modernizare( este inca, din "acate "entru institutia militara, e7trem de e!icient$ Ka noi, istoria doar se re"eta: 'Ei( sunt insa de a"reciat, !iindca au stiut intotdeauna sa desco"ere 0arburile de vanzare si "esc0esurile a!erente, in traditia um!larii "otului, !ie c)au !ost rac0ete, !regate, ec0i"amente de comunicatii antice si de demult, si mai nou, <)urile -2 N"er!ect inutile si !oarte costisitoare$ &ar, in "rivinta dotarii armatei romane, cuvintele lui Samuel Ro0nson, s"un totul des"re viitor: '#ucurati)va: =)ati vazut ce este mai rau:($ Mai rau:9 &%, !iindca in armata romana, R%,K a !ost, este si va !i intotdeauna, o "osibilitate$ &in "acate, tragic de "lauzibil, du"a cum evolueaza astazi aceasta institutie, a carei mandrie si onoare mai este mentinuta doar de catre cei care !ac e!orturi s)o slu4easca si a caror "ro!esionalism este dincolo de orice cuvinte$ SUNT<M M NDRB D< ,>B MB8BT RB B RM T<B R>M N<% BNDBF<R<NT 4 R<B RM< P RTBN<TB SB BNDBF<R<NT UND< ,1 TB F8 P<NTRU ,>B% T> T STBM SB R<4UN>STBNT N> STR = Pentru Ei, cei de sus, 'bravo( tuturor: =e)ati dat de4a ca"atul !irului care, acum de4a stim, duce armata noastra s"re =I1%IERI$ 1u toata incercarea voastra de a ne im"une credibilitatea "er!ectiunii actiunilor voastre, noi, cei de "e RumaniaMilitary, va s"unem doar atat: 'Re"etarea insistenta nu "oate trans!orma minciuna in adevar( (<$& Roosevelt $

GeorgeGMT&DD
@? octombrie @5-@B? 1omments 2E >ctom*rie:in /iecare an este )iua rmatei Romane

by: George GMT Posted in: %rmata Romana dotare, %rmele %rmatei Romane, Eroii Romaniei, Mari Romani -.JJ 1arei, %rmata Romana reuseste sa recu"ereze ultima bucata din teritoriul national, !urat de unguri "rin odiosul dictat de la viena( litere mici, ca ma4uscule nu merita $ =u au !ost lu"te sau batali e"ice atunci: Pur si sim"lu %rmata a trecut in ,ngaria in urmarirea armatelor 0ortiste si germane a!late in retragere$ %tunci de ce avem res"ectiva zi ca Piua %rmatei9: Pai im"ortant aici este simbolistica si caracterul sau modul in care 1areiul a !ost eliberat, si anume "rin <>RTE PR>PRII: %rmata Romana a eliberat "amantul romanesc singura, si nu a venit nimeni sa ne !aca cadou, nici inde"endent, nici glia nationala$ &e!initoriu "entru noi romanii, ramane !a"tul ca in general marile realizarii, marile !a"te istorice, momente absolut emblematice "entru cea ce suntem astazi ca Tara si "o"or, am reusit sa le creem noi insine, cu "ro"rile !orte si "ro"ria %rmata$ Inca de la -5?)-52, cand Statul &ac a sucombat sub loviturile armatei im"erial romane, "robabil cea mai buna si e!icienta masina militara din istoria lumii, resturile %rmatei &ace, "recursoare celei Romane de astazi, a atacat tim" de -C5 de ani, continuu si cu inversunare, legiunile romane stationate aici$ Pana la Retragerea %ureliana, atacurile &acilor Kiberi au !ost "ermanente si au !ost atacuri strict militare si nu de 4a!: Tinta "rinci"ala !iind linia de castre si garnizoane ce delimitau teritoriul ocu"at de restul &aciei, ramasa relativ libera$ Practic nu se atacau orase sau asezari, ci numai obiective militare: %sadar eliberarea &aciei s)a !acut "rin mi4loace "ro"rii si cu "ro"ria armata: Ka !el sau intam"lat lucrurile si -A@? de ani mai tarziu, cand Mi0ai Viteazul a reusit sa uneasca din nou teritoriul national sub un singur sce"tru$ Mai a"oi -/CC Inde"endenta tanarului Stat Romanesc era castigata si recunoscuta, "rin ce altceva decat baionetele noastre, baionetele "ro"rilor soldati$ Iar cel mai !rumos moment din Istoria noastra% " Decem*rie "#"!% a !ost realizat tot "rin !orte "ro"rii, tot cu baionetele %rmatei Romane$ 1ine crede ca Marea ,nire s)a !acut "rin votul celor o suta de mii de delegati si sub aus"iciul binevoitor al Puterilor Invingatoare in Primul Razboi Mondial3nu "rea stie istorie: =imeni nu a !ost de acord cu cererile noastre legitime, dar odata ce armata ocu"ase militar Transilvania si #anatul3!oarte greu sa nu asculti vointa "o"orului a carui armata statea cu baionetele la arma$ %sadar tot "rin noi insine si tot cu sangele soldatilor nostri am reusit sa avem o Tara, o limba3

Mare lucru, 5 sa s"uneti, "ai asta este menirea !ortelor armate, sa lu"te: %sa este , dar daca ne uitam in 4urul nostru nu este ata de avident acest lucru: #ulgarii au obtinut inde"endent cadou, de la noi si rusi, ,ngaria a !ost de doua ori eliberata de %rmata Romana, Serbia3-@ ani a lu"tat "entru inde"endenta$ 10iar si mareata <ranta a trebuit sa a"eleze la americani si britanici, "entru astazi sa aiba "osibilitatea sa ne ia "e noi la misto in limba !ranceza si nu germana: =oi, s"re deosebire de alti, ne)am cam eliberat singuri si ne)am castigat inde"endenta si teritorilie istorice, "rin "ro"ria noastra !orta militara$ %sa a !ost mereu si asa va !i si de aici incolo$ Inaintea OO- guvernul de atunci a s"us ca ' %rmata nu renteaza(: %"oi si)au muscat mainile "ana la sange$ Pentru ca "roblema armatei este e7trem de serioasa si !oarte "ericuloasa: Poti avea -55 de ani de "ace, dar este nevoie doar de o sa"tamana de razboi, "entru a "ierde tot$ In realitate o armata, bine "regatita si bine dotata, este esentiala "entru su"ravietuirea noastra ca stat, Tara si neam, iar sa)ti "ui bazele intr)un "etic de 0artie3este dovada unui mare amatorism si a unui gest de crasa inco"etenta, sau necunoastere a istoriei: %ntanta, Mica Intelegere3=%T>, sunt de !a"t sim"le 0artii care in !ata tavalugului istorie nu "rea au rezistat,cel "utin "rimele doua: 1e anume ne garanteaza noua ca in cazul unui eveniment nenorocit si tragic =%T> va !i alt!el9: %bsolut nimic: > singura zguduitura "uternica, si daca suntem slab "regatiti, "utem sa ne "ierdem din nou Tara$ Maideti sa lasam %rmata Romaniei sa)si !aca treaba, s)o dotam asa cum trebuie, s)o instruim, sa)i lasam "e militari sa)si !aca datoria asa cum cred ei de cuvinta, sa alocam !onduri "entru viitorul nostru si "entru sansa ca si "este ?55 de ani Romania sa e7iste: Pentru asta trebuie doar sa recitim istoria recenta$ Putem avea victorii magni!ice, cand "oliticul isi vede de treaba lui, Marasesti, Maresti, >ituz, sau dezastre rusinoase, Turtucaia sau #atalia #ucurestilor, cand imbecilii de "oliticienii isi baga coada3 Noi decidem daca stam cu mana intinsa spre o i&u)orie aparare din partea straini&orG N T>H% sau stam cu pumnu& strans pe sa*ie si scut% siguri pe noi si cu o rmata puternica si gata sa se ia &a tranta% pe viata si moartea noastra si a ei% cu orice inamic= Noi decidem daca ne trimitem s&odatii sa moara degea*aG 4otu& Donu&ui% unde nu aveau arme TH% sau ii trimitem sa moara pentru Tara &or% asa cum au 7urat% insa &e dam si o sansa sa se intoarca acasa pe su* rcu& de Trium/% victoriosi= %sa cum am mai s"us, in caz de con!lict baza si s"ri4inul Romaniei va !i "ro"ria %rmata, "ro"rii co"ii, care vor iesi "e granite cu cea ce "o"orul lor le)a dat: cu armament modern si su!icient, sau in zdrente si "aru)n mana: >ricum vor lu"ta, oricum vor muri: Mereu au !acut)o, niciodata %rmata Romana nu a !ugit din !ata dusmanului neamului sau, dar "rea adesea au murit degeaba, "entru ca nu se "uteau a"ara, nu aveau cu ce, dar de lu"tat au lu"tat mereu3Dumne)eu sa1i odi9neasca pe unde au ca)ut=

=%T>, ,E3sunt e!emere, Romania are "este @555 de ani de cand s)a !ormat ca neam si %rmata si mereu s)a a"arat si a realizat mari izbanzi "rin "ro"rile !orte: &e ce am crede ca acum va !i alt!el9: 10iar credeti ca <ranta isi va trimite armata sa moara "e Prut "entru a a"ara o tara de3( tigani(9: 1redeti ca olandezii vor sari cu mic cu mare sa moara "e !rontierele noastre9: &aca ne vor trimite ceva a4utoare umanitare si cateva mesa4e de 'Mai ca se "oate, ne rugam "entru voi:(, sa zicem &oame)a4uta: #aza va !i, moartea sau viata neamului nostru, numai si numai in mana noastra si a baietilor nostri imbracati in uni!orma militara si celor care, desi lu"ta continuu, nu "oarta niciodata uni!orme: >ri acesti oameni vor castiga, iar noi vom avea un viitor, ori ei vor muri "rimii "e granite3a"oi si noi vom muri, sau ne vom dori sa !i murit3ESTE %KEGERE% =>%STR%:

Ka multi %ni, %rmata Romana: Ka multi %ni noua tuturor celor care avem un viitor, doar daca ei stau de veg0e: &umnezeu sa)i a"ere acolo unde sunt: RomaniaMi&itarI
@? octombrie @5-@B-? 1omments (iua rmatei Rom-ne

by: George GMT Posted in: %rmata Romana dotare, Eroii Romaniei (iua rmatei Rom-niei va /i s.r*.torit. 7oi prin ar*orarea Drape&u&ui na+iona& &a sedii&e institu+ii&or mi&itare% ridicarea Mare&ui Pavoa) &a *ordu& nave&or mi&itare maritime 0i /&uvia&e 0i prin organi)area unor ceremonii mi&itare 0i activit.+i comemorative 3n toate garni)oane&e din +ar.% 3n teatre&e de opera+ii 0i 3n +.ri&e 3n care Rom-nia are acredita+i ata0a+i ai p.r.rii% a anun+at miercuri Ministeru&ui p.r.rii Na+iona&e GM pNH'

Potrivit sursei citate,ceremonii&e mi&itare de de"uneri de coroane Ei 4erbe de !lori vor !i organizate la Monumentul Eroilor din cel de)al &oilea RFzboi Mondial, MormHntul >staEului =ecunoscut din Parcul 1arol Ei Monumentul Eroilor militari romHni cFzuGi la datorie din Parcul Tineretului$ %st!el de ceremonii vor !i organizate, Dn aceeaEi zi, Ei Dn marile garnizoane din GarF Ei la %nsamblul monumental de la 1arei$ Tot 4oi vor avea loc ceremonii de depunere a 7ur.m-ntu&ui mi&itar de cFtre elevii Ei studenGii din instituGiile militare de DnvFGFmHnt$ Sn #ucureEti, vor de"une 4urFmHntul militar studenGii din anul DntHi de la %cademia Te0nicF MilitarF$ Retragerea cu tor+e se va des!FEura ast!el: traseul I N Monumentu& Bn/anteriei Pia+a ,ictoriei Pia+a Roman. Pia+a Universit.+ii Pa&atu& 4ercu&ui Mi&itar Na+iona& Pia+a <roi&or Universitatea Na+iona&. de p.rare Pa&atu& 4otroceni Regimentu& JK Gard.@ traseu& BB Monumentu& Bn/anteriei Pia+a ,ictoriei 4a&ea ,ictoriei Pa&atu& 4ercu&ui Mi&itar Na+iona& Pia+a <roi&or Universitatea Na+iona&. de p.rare' %nul acesta, de (iua rmatei Rom-niei, "entru "rima datF se organizeazF ceremonii militare de evocare a eroilor neamului Dn locurile Dn care strFmoEii noEtri au "urtat marile bFtFlii "entru suveranitatea Ei inde"endenGa RomHniei sau Dn care marii noEtri DnaintaEi sunt DnmormHntaGi: >arba de MureE, TelimbFr, PFuliE, 1etatea =eamGului, MFnFstirea Putna, Podu Snalt, MFrFEeEti, MFnFstirea &ealu, 1arei, PFuleEti, KuduE, MFnFstirea 1urtea de %rgeE etc$, "recizeazF M%"=$ Mi&itarii rom-ni din teatre&e de opera+ii vor sFrbFtori Piua %rmatei RomHniei "rin organizarea unor ceremonii militare Ei a unor activitFGi culturale Ei s"ortive, la care vor !i invitaGi Ei "arteneri din coaliGiile multinaGionale$
Piuavec0e @? octombrie @5-@BJ 1omments 4omoara dintr1un sei/ *&indat'

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei, Inteligenta romanilor

Nico&ae ,asi&escu Karpen a descoperit ceva ce nu tre*uie 0tiut' Pi&a Karpen este inventia care se vrea de/initiv uitata% pierduta% ingropata'

Ka Mu)eu& Na+iona& Te9nic Dimitrie 8eonida din Bucure0ti e7istF o pi&. e&ectric., construitF de Vasile 1ar"Fn, care /unc+ionea). /.r. 3ntrerupere de LK de ani$ =e"oGii inventatorului au !ost la muzeu, recent, Ei au e7"rimat intenGia de a construi la Polite0nica din #ucureEti o co"ie !idelF aprototipu&ui rea&i)at 3n "#EK, "entru a studia "osibilitatea de "roduce, "entru RomHnia, curent electric gratuit$

>*iectu& de patrimoniu st. 3ntr1un sei/ meta&ic *&indat, c0iar Dn biroul directoarei muzeului$ Este vorba des"rePi&a termoe&ectric. cu temperatura uni/orm.% cunoscutF sub numele de Pi&a &ui 4arp.n% rea&i)at. 3n "#EK' PoliGia a interzis conducerii muzeului s. e5pun. acest o*iect /.r. o masur. de securitate e5cep+iona&.' &ar muzeul nu are bani "entru aEa ceva, de aceea o Gine Dnc0isF Dn sei!$

Pila este, de !a"t, un perpetuum mo*i&e, adicF un a"arat care genereazF energie la nes!HrEit !FrF intervenGie din e7terior$ &eEi ar !i trebuit sF se o"reascF de multe decenii, 'Pila lui 1ar"Fn( se DncF"FGHneazF sF !uncGioneze, aEa cum a "revFzut inventatorul ei$ >amenii de stiint. nu pot e5p&ica 3nc. cum este posi*i& a0a ceva' 1onstruirea unui "er"etuum mobile a !ost visul de secole al omenirii$ ,n a"arat care sF "roducF energie la nes!HrEit, !FrF sF "rimeascF im"ulsuri e7terioare, ar rezolva de!initiv setea de energie a civilizaGiei actuale$ Sn e"oca modernF DnsF, acest vis a !ost abandonat "e considerentul cF ar !i o uto"ie$ 1ei ce au continuat totuEi sF caute soluGia, au !ost marginalizaGi, lumea stiinGi!icF considerHndu)i nebuni$ 1u toate acestea, un !izician romHn s)a DncF"FGFnat sF)l construiascF$ Ti se "are cF a reuEit$ =icolae Vasilescu 1ar"Fn a Dnce"ut sF lucreze la acest "roiect Dnainte de Primul RFzboi Mondial$

Pi&a a /ost *revetat. 3n "#22$ Pentru oamenii de EtiinGF de astFzi este de neDnGeles cum a !ost "osibil ca un om de o rigurozitate Etiinti!icF e7ce"GionalF, asa cum a !ost 1ar"Fn, sF se a"uce de o asemenea 'nebunie($8ucrarea teoretic. se re/er. &a dimensiuni&e pe care tre*uie s. &e ai*. aparatu& 0i materia&e&e din care tre*uie construit' Vasilescu 1ar"Fn susGine Dn aceasta lucrare cF "ila inventatF de elva /urni)a energie e&ectric. &a nes/-r0it$ &u"F ce teoria a !ost gata, s)a a"ucat de lucru$ Voia sF demonstreze "rintr)un "rototi" cF ceea ce calculase era corect$ Prototipu& a /ost gata 3n "#EK$ Era vorba, Dn !a"t, des"re douF "ile electrice legate Dn serie, care "un Dn miscare un minimotor galvanometric$ %cesta, la rHndul sFu, miEca o "aletF conectatF la un Dntreru"Ftor$ Ka !iecare 4umFtate de rotire "aleta desc0idea circuitul, "entru ca la a doua 4umFtate de rotaGie sF)l Dnc0idF$ Tim"ul de rotaGie a elicei era calculat Dn aEa !el DncHt "ilele sF aibF tim" de reDncFrcare,

res"ectiv "entru re!acerea "olaritFGii Dn "erioada cHt circuitul este desc0is$ Motorul Ei "aletele aveau dre"t sco" demonstrarea !a"tului cF "ilele !urnizeazF energie electricF$ %stazi nu mai este nevoie de aEa ceva, deoarece e7istF a"arate de mFsurF Ei control "er!ormante$ IeEit din comun este !a"tul cF o pi&a e&ectric. (generator electric considerat stramoEul bateriei nu "oate trFi mai mult de ? ani, ma7imum -5 Dn cazul celor mai "er!ormante$ &u"F care se "oate arunca, deoarece unul din electrozi se corodeazF, iar Dnlocuirea lui DnseamnF, de !a"t, o "ilF electrica nouF$ Generatoru& e&ectric a& /i)icianu&ui rom-n s1a 3ncapa+-nat 3ns. s. /unc+ione)e 0i dup. LK de ani de &a construire'

M.sur.tori&e /.cute recent &a *orne&e pi&ei indicau un curent e&ectric cu o tensiune de va&oarea ce&ei ca&cu&ate de inventator% &ucru ine5p&ica*i& pentru oamenii de 0tiin+.' Pentru a intra un "ic Dn detaliu, trebuie s"us cF, s"re deosebire de ceea ce se DnvaGF la !izicF Dn clasa a VIII)a, 'Pila lui 1ar"Fn( are un electrod din aur, altul din "latinF, iar electrolitul, lic0idul Dn care sunt imersaGi cei doi electrozi, este acid sul!uric de "uritate ridicatF$ Materialele din care este construita "ila re"rezintF doar un as"ect al "roblemei$ 1on!orm calculelor lui 1ar"Fn, s)ar "utea construi un a"arat similar, de gabarit N res"ectHnd e7act "ro"orGiile celui e7istent N care sF dezvolte o energie mult mai mare$

Un asemenea generator ar putea a&imenta &a nes/-r0it o nav. spa+ia&. care s. c.&.toreasc. 3n 4osmos , de "ildF$ Pentru a"licarea invenGiei trebuie !Fcut DnsF un studiu "reliminar de !ezabilitate$ >r, aEa ceva nu este "osibil, atHta tim" cHt des"re minunea

lui 1ar"an nu Etie decHt un cerc restrHns de oameni de s"ecialitate$ %u !ost cHteva comunicari Etiinti!ice la Paris, #ucureEti Ei #ologna, Dn care s)a "rezentat "e larg invenGia$ Sn deceniile trecute, mecanismul minune a constituit c0iar obiect de cercetare la ,niversitatea din #raEov Ei Polite0nica din #ucureEti$ Surse din cadru& Po&ite9nicii *ucure0tene ne1a spus c. nepo+ii &ui 4arp.n au contactat !acultatea Ei muzeul Te0nic "entru a gFsi soluGia de a !ace o co"ie !idelF a "ilei electrice, GinHnd cont Ei de !a"tul cF documentele care conGin datele te0nice ale obiectului sunt tot la muzeul 'Keonida($ %ceastF co"ie va !i !olositF "entru a construi un a"arat care sF rezolve "entru totdeauna nevoia de energie N adicF sF "roducF curent electric gratuit$ Sursa: Mai mult: > invenGie vec0e de .5 de ani, 'Pila lui 1ar"Fn(, ar "utea "roduce electricitate gratuit B Kibertatea$ro

=icolae V%SIKES1,)+%RPE=@@ decembrie -/C5, 1raiova U @ martie -.2J, #ucureEti om de EtiinGF, inginer, !izician Ei inventator romHn S)a nFscut Dn 1raiova la @@ decembrie -/C5$ &u"F terminarea liceului, urmeazF cursurile Tcolii =aGionale de Poduri Ei Tosele din #ucureEti "e care o absolvF, Dn mod strFlucit, ca Ee! de "romotie, Dn anul -/.-, "e cHnd nici nu Dm"linise vHrsta de @- de ani$ %tras de domeniul electrote0nicii, tHnFrul inginer romHn a "lecat la Paris$ Va !recventa aici cursurile Tcolii Su"erioare de Electricitate al cFrei di"lomat a4unge Dn anul -.55 N Ei, "aralel, "e cele ale ,niversitFGii, al cFrei licenGiat Dn Etiinte !izice va deveni

Dn anul -.5@$ RFmHne Dn continuare Dn ca"itala <ranGei "entru a)Ei !ace doctoratul Dn !izicF$ &u"F doi ani, Dn -.5J, obGine titlul de doctor cu teza Recherches sur )6e((ect ma1neti7ue des corps e)ectrise en mou3ement$ %"reciat "entru realele sale DnsuEiri, =icolae Vasilescu)+ar"en a !ost numit "ro!esor la catedra de electrote0nicF a ,niversitFGii din Kille, "e care a ilustrat)o, tim" de un an, cu o activitate didacticF unanim a"reciatF de tinerii sFi studenGi$ &orul sFu de GarF, dorinGa de a)i consacra toata "rice"erea Ei "uterea de muncF, Dl DndeamnF sF se reintoarcF Dn "atrie (-.5? $ Sn anul -.5., a "ro"us "entru "rima oarF Dn lume, "rintr)o notF adresatF %cademiei de TtiinGe din Paris, !olosirea curenGilor "urtFtori de DnaltF !recvenGF "entru tele!onia "rin cablu la mare distanGF$ % realizat "ilele +ar"en, care !uncGioneazF !olosind e7clusiv cFldura mediului ambiant$ S)a numFrat "rintre cei care au adus o valoroasF Ei incontestabilF contribuGie la realizarea com"le7elor mi4loace te0nice Dn mFsurF sF asigure trans"ortul omului "e KunF$ &u"F a"recierea pro/esoru&ui B' So&omon, "reEedinte al SocietFGii <ranceze de <izicF ) ,asi&escu1Karpen (a inventat "ila de combustie cu o 4umFtate de secol Dnainte ca oamenii sF a4ungF "e KunF datorita ei($ % des!FEurat o am"lF activitate de cercetFri originale Dn domeniul elasticitFGii, aerodinamicF, atomisticF, termodinamicF, electrostaticF, teoria cineticF, electromagnetism, !izicF)c0imie, electroc0imie Ei "ile electrice$ % e!ectuat studii asu"ra aderenGei !ierului la beton$ % construit "ostul de telegra!ie de la #Fneasa (-.-J $ % scris sau a a"artici"at la "roiecte de centrale electrice Ei la "roiecte de electri!icare a oraEelor (1Hm"ina, 1onstanGa $ % scris numeroase tratate$ ) -.5J N Rec0erc0es sur lVe!!ect magnetiWue des cor"s electrise en mouvement ) -.@? N Manual de electrote0nicF generalF ) -.J@ N Electricitate ) -.?C N <enomene Ei teorii noi Dn electroc0imie Ei c0imie !izicF Surse: PersonalitFGi romHneEti ale EtiinGelor naturii Ei te0nicii, Editura TtiinGi!icF Ei Enciclo"edicF, #ucureEti, -./@
0tt":**ro$Xi;i"edia$org*Xi;i*=icolaeYVasilescu)+ar"en 0tt":**XXX$ici$ro*romania*ro*stiinta*;ar"en$0tml

PB8< <8<4TRB4< Pila electricF este un dis"ozitiv electroc0imic ce trans!ormF energie rezultatF dintr)o reacGie c0imicF Dn energie electricF$ Este vorba de generare de electroni Ei de asigurarea circulaGiei lor Dntr)un anumit sens$ Ka origine, termenul desemna un element unic !ormat

din doi electroozi Ei un electrolit$ u /ost descoperite pi&e e&ectrice ce au /unc+ionat 3n urm. cu peste dou. mi&enii $ Pilele din #agdad (au !ost desco"erite sute de ast!el de dis"ozitive re"rezintF e7em"le semni!icative "rivind cunoEtinGele lumii antice (controversate "entru cF oarecari Is"ecialiEti( nu su"ortF ce nu stF scris Dn cartea de istorie $ Bstoria modern.(cunoscutF a "ilelor Dnce"e cu e7"erimentele lui Kuigi Galvani (-C/2 sau %lessandro Volta (-C.. $ %lGi savanGi Ei)au adus a"ortul la "er!ecGionarea "ilelor: Ro0n &aniell (-/A2 , Oiliam R Grove (-/A. , Gaston Plante (-/?. , Georges Keclanc0e (-/22 , Mermann von Melm0oltz (-/C. , T0omas Edison (-.5- Ei enumerarea "oate continua cu zeci Ei sute de cercetFtori (!izicieni, c0imiEti, instituGii, etc , dar ceea ce trebuie remarcat este !a"tul cF nici o istorie a "ilei electrice, !ie scrisF de romHni, !ie scrisF de oricine altcineva, niciuna nu 3& aminte0te pe Nico&ae ,asi&escu Karpen = 4onc&u)ii Pi&a Karpen nu se poate studia% nici m.car nu se poate vedea' Pila +ar"en !uncGioneazF !olosind e7clusiv energia termicF a mediului ambiant, acesta !iind un sei! sau un gHt$ Pila +ar"en a !ost catalogatF ca "ilF de concentraGie !ie dintr)o DnGelegere greEitF a !enomenului, !ie din necunoaEtere,evident, !ie Dn mod voit, dezin!ormativ "entru a nu "utea !i re"rodusF Ei utilizatF "e scarF largF$Se crede totu0i c. este /o&osit., nedovedit DnsF, de agenGii s"aGiale Ei Dn a"licaGii militare$ De)in/ormarea este comp&etat. cu e5traordinar de s&a*a in/ormare' Vec0i articole au dis"Frut, cele rFmase conGin in!ormaGii contradictorii, !oarte multe greEite Ei se !olosesc metode de I"ierde)urma( cum ar !i rebotezarea inventatorului: ast!el e& poate /i g.sit su* nume&e de 4arpen sau c9iar 4arpan' Kocul unde se a!lF "ila +ar"en se bFnuieEte a !i sei!ul muzeului, dar "latina Ei argintul "ot !i !oarte bine Ei la gHtul unei !armaciste sau a unei euro"arlamentare$ Nico&ae ,asi&escu Karpen a descoperit ceva ce nu tre*uie 0tiut' Sn I%nnales de lV%cademie Roumaine( din -.JJ el scrie articolul I ou3e))e th8orie des pi)es 8)ectri7ues. R9)e des 8)ectrons. :i)es contredisant )e second principe de )a th8rmodynami7ue; (=oua teorie a "ilelor electrice$ Rolul electronilor$ Pile ce contrazic "rinci"iul al II)lea al termodinamicii $ >are de ce ne este atHt de greu sF ne dezbFrFm de conce"Gii Dnvec0ite, de "reconce"Gii Dndoctrinate, de bloca4e mentale, de buc0ia manualului ti"Frit Dn "rimF ediGie Dn -.?2 9 &u"F =eXton a urmat Einstein, dar "uGini sunt cei ce Etiu asta$ Mi o u&tim. conc&u)ieC

Rom-nia este singuru& mediu osti& de)vo&t.rii inte&igen+ei rom-ne0ti' 0tt":**XXX$energobiologie$ro*inde7$"0"*Energii*>)sursa)ine"uizabila)de)energie)"ila)+ar"en$0tml %dmin, Romania Megalitica Sursa: Romania Megalitica -. octombrie @5-@B/ 1omments
Fostu& se/ a& Serviciu&ui de contraspiona7 roman din perioada "#LN 1"#!# /ace de)va&uiri

by: George GMT Posted in: enigme, Eroii Romaniei, Istorie, Servicii Secrete 1ol (r$ Paulian PFsFrin a !ost Ee!ul Serviciului de 1ontras"iona4$ El a condus serviciul de la Dn!iinGarea sa, Dn anul -.CJ, "HnF la dizolvare, Dn decembrie -./.$ %cesta declara cF Dn decembrie -./. nu a !ost revoluGie, iar evenimentele care au dus la DnlFturarea lui =icolae 1eauEescu Ei c0iar Dm"uEcarea lui Ei a Elenei 1eauEescu, au !ost "lani!icate cu mult tim" Dnainte, de ,niunea SovieticF Ei Statele ,nite$ Paulian PFsFrin a murit Dn anul @55C, iar a"ro"iaGi ai sFi au declarat cF ultimele sale cuvinte ar !i !ost: 'Mi)au !Fcut)o Ei ei mie3($ Re"orter: &omnule colonel, a Etiut =icolae 1eauEescu ce i se "regFteEte, sau a !ost luat "rin sur"rindere de RevoluGia din &ecembrie -./.9

Paulian PFsFrin: &es"re evenimentele din -./. "ot sF s"un adevFrul, "entru cF am cunoscut !aGa nevFzutF a lucrurilor, dar nu voi !olosi termenul de revoluGie, "entru cF nu Dm"FrtFEesc aceastF variantF Ei vF voi argumenta Dn continuare de ce$ S)a Etiut cu mult tim" Dnainte ce va urma$ %u e7istat in!ormaGii Dn mediul oamenilor de in!ormaGii Ei nu de genul cF s)ar "utea, ci au !ost in!ormaGii certe$ Totul a "lecat de la o greEealF a lui =icolae 1eauEescu$ Ka s!HrEitul anilor C5, du"F moartea lui #re4nev, s)a "us "roblema cine sF !ie succesorul lui la conducerea Partidului 1omunist din ,niunea SovieticF$

Printre "osibilii succesori a a"Frut Ei %ndro"ov, care era Ee!ul +G#)ului Dn ,niunea SovieticF$ %tunci 1eauEescu a !Fcut greEeala (nu Etiu dacF s!Ftuit, sau din "ro"rie iniGiativF, dar cred cF a !ost o iniGiativF "ersonalF , de a ieEi "e "ostul naGional de televiziune cu "Frerea cF nu este %ndro"ov cel mai "otrivit sF)l urmeze "e #re4nev la conducerea "artidului$ &e aici au sFrit scHntei Ei de o "arte Ei de alta, dar mai ales din "artea lui %ndro"ov, care a a4uns Dn "oziGia de "reEedinte al ,niunii Sovietice$ &eci DnlFturarea lui =icolae 1eauEescu a !ost "usF la cale la Moscova$ Sn "lan in!ormativ, un subordonat de)al meu a venit Ei mi)a s"us cF, Dn !iecare zi de marGi Ei de vineri ale sF"tFmHnii, la blocul din PiaGa %viatorilor, bloc care era al sovieticilor Ei era un cFmin)0otel, vin un autocar sau douF cu turiEti, care a douF zi nu !Fceau altceva decHt sF Dm"HnzeascF #ucureEtiul$ Sn urma veri!icFrii in!ormaGiilor am constatat cF turiEtii veri!icau "ieGele, magazinele, dar mai ales se !amiliarizau cu dis"ozitivele de "e traseele "e care circula 1eauEescu$ &acF bFrbaGii aveau ca sarcinF sF monitorizeze intersecGiile Ei sF vadF li"surile cu care se con!runtF "o"ulaGia, !emeile au mers "HnF acolo DncHt Di identi!icau "e bFieGii noEtri a!laGi Dn dis"ozitiv Ei Dncercau sF le !acF (oc0i dulci(, Dn ideea de a intra Dn vorbF cu ei$ %m mers mai de"arte cu veri!icarea Ei am a!lat cF aceste gru"uri !Fceau "arte dintr)o divizie am"lasatF Dn #asarabia$ ,nii dintre ei DEi cFutau anumite "oziGii, din care sF "oatF acGiona cu arme de !oc$ Eu Dmi DntFresc a!irmaGia "rin !a"tul cF toGi care s)au a!lat Dn mulGime Ei asu"ra cFrora s)a tras, au !ost Dm"uEcaGi de la DnFlGime, du"F traiectoria gloanGelor$ R: 1oincid clFdirile Dn 4urul cFrora au stat mai mult "resu"uEii turiEti cu cele din care s)a tras Dn tim"ul evenimentelor din &ecembrie -./.9 P$ P$: &a, cele mai studiate clFdiri de cFtre res"ectivele "ersoane au !ost c0iar cele din care sau de "e care s)a tras Dn mulGime$ &e e7em"lu, Dn 4urul Televiziunii au !ost instalate acele simulatoare, iar eu cunosc un caz concret, al unui anume Po"escu, de "e Pambacian, care a mHnuit tot tim"ul simulatorul Ei a recunoscut ulterior acest lucru$ Este un !ost agent +G#, care a "ovestit cF a !olosit simulatorul, iar "e masF avea un "a0ar cu a"F Ei o "astilF, "e care trebuia sF o ia, ca sF moarF, dacF acGiunea ar !i eEuat, iar el ar !i !ost "rins$ R: 1e se !Fcea, concret, cu acele simulatoare9

P$ P$: Simulatoarele erau de mai multe categorii: de zgomot care imitau trecerea unui tanc, o ra!alF de mitralierF, o e7"lozie, dar Ei simulatoare cu e!ecte luminoase, cu trasoare$ &eci, revenind la Dntrebarea iniGialF, dacF s)a cunoscut sau nu ce urmeazF, este cert cF 1eauEescu a !ost in!ormat des"re !a"tul cF urma sF !ie DnlFturat$ %st!el, "entru cF Etia cF i se "regFteEte ceva, nu a rFmas niciodatF "e tim" de noa"te Dn ,RSS, de cHte ori s)a dus Dn vizitF, n)a acce"tat niciodatF sF se !acF a"licaGii "e teritoriul RomHniei, Dm"reunF cu celelalte state din Tratatul de la VarEovia Ei nici mFcar sF treacF tru"ele "e teritoriul GFrii, singurul lucru "e care l)a acce"tat !iind a"licaGiile "e 0artF$ MulGi s"un cF ar !i !ost vorba des"re o trFdare a SecuritFGii, dar Securitatea Ei)a !Fcut datoria, aceea de a culege in!ormaGii, de a le veri!ica Ei de a in!orma "e "reEedinte des"re ce se DntHm"lF, ori noi asta am !Fcut$ Trebuie "recizat cF eu Ei cu oamenii mei ne ocu"am strict de securitatea "reEedintelui Ei nu aveam nici o legFturF cu tru"ele de securitate, care se ocu"au de securitatea naGionalF$ Poate am !ost acuzaGi cF nu am acGionat Dn tim"ul evenimentelor din -./., dar trebuia sF te gHndeEti DntHi la GarF Ei a"oi dacF e bine sau nu sF)l a"eri "e 1eauEescu$ &acF ar !i acGionat Securitatea, ar !i Dnsemnat mFcel naGional$ Trebuie s"us cF s)a a!irmat cF Dn RomHnia a !ost genocid Ei cF sunt 2@$555 de morGi, o ci!rF lansatF dinainte de sistemul de dezin!ormare sovietic, ca sF 4usti!ice intervenGia militarF, o altF variantF "usF la cale de sovietici, dacF varianta Dnce"utF ar !i eEuat$ S)a acGionat cu "lanuri de dezin!ormare, s)a acGionat cu zvonuri, "ro"agandF de!FimFtoare, "rin Euro"a KiberF Ei cu mobilizare de oameni, ceea ce s)a DntHm"lat la TimiEoara Ei la #ucureEti$ %sta "entru cF lumea era nemulGumitF Ei era uEor de scos Dn stradF$ Iar la acGiune n)au "artici"at numai sovieticii, au "artici"at Ei americanii, aceEtia din urmF Dn "artea aerianF$ R: &eci, concret, cine Ei ce a 0otFrHt Dl legFturF cu soarta soGilor 1eauEescu9 P$ P$: #us0 cu Gorbaciov s)au DntHlnit Dn vara lui /. la Malta Ei au 0otFrHt DnlFturarea lui 1eauEescu de la conducerea RomHniei, dar s)a 0otFrHt ca treaba sF !ie e7ecutatF "e cale terestrF de ,niunea SovieticF Ei "e cale aerianF de Statele ,nite$ ReGeaua in!ormativF, DnsF, a !ost DmbunFtFGitF, "entru cF, "e lHngF serviciile secrete ruse Ei americane ce au acGionat Dn "lan in!ormaGional, s)a colaborat Ei cu serviciile de in!ormaGii ale evreilor, sHrbilor$ &e alt!el, vreau sF)i in!ormez "e cititori cF "rimul "artid comunist care a ru"t legFturile cu =icolae 1eauEescu a !ost ,niunea 1omuniEtilor Iugoslavi, Dn !runte cu MiloEevici, iar

"rinci"ala "oartF de intrare a tru"elor de comando Dn RomHnia, care au declanEat evenimentele de la TimiEoara, a !ost graniGa sHrbeascF$ R: %m DnGeles cine au !ost actorii acestor scene, dar care era sco"ul, ce voiau, de !a"t, sF !acF9 P$ P$: Gorbaciov voia DnlFturarea lui 1eauEescu Ei o Perestroi;a, adicF sc0imbarea Ei destinderea, care sF ducF la un grad mai mare de libertate, dar tot Dntr)un socialism cu un singur "artid$ &e ce9 Pentru cF Gorbaciov era !inul lui %ndro"ov Ei a !ost Ee!ul direcGiei de dezin!ormare din +G#, deci acGiona ca un "ro!esionist$ &e alt!el, la DntHlnirea Ee!ilor de state Ei de guverne din Tratatul de la VarEovia, care a avut loc la Moscova, Gorbaciov s)a DntHlnit se"arat cu !iecare Ee! de stat, iar cHnd s)a DntHlnit cu 1eauEescu i)a s"us cF trebuie !FcutF o sc0imbare, iar aEa cum s)au retras alGii (Mone;er a "lecat, #re4nev a "lecat, Rivcov a "lecat , e cazul sF se retragF Ei el, la al ZIV)lea congres$ RFs"unsul lui 1eauEescu a !ost destul de categoric, cum cF e treaba "artidului Ei a "o"orului sFu, iar atunci Gorbaciov l)a ameninGat, cF)l Eterge de "e !aGa "FmHntului, la care 1eauEescu a trecut Ei el la ameninGFri, s"unHnd: '&acF te mai amesteci Dn Gara mea DGi !ac din Euro"a un Vietnam cum n)ai mai vFzut niciodatF Ei)Gi cer Tezaurul, Insula Ter"ilor Ei #asarabia:(3 E!ectul discuGiei lor s)a vFzut Ei Dn DntHlnirea generalF, "entru cF 1eauEescu a anunGat cF s)a DnGeles cu Ee!ii de state Ei cu "rimii miniEtrii, ca urmFtoarea DntHlnire a "rimilor miniEtrii sF aibF loc la #ucureEti Ei Gorbaciov din "rezidiu i)a zis: 'SF vedem dacF mai a"uci:($ R: % !ost acea DntHlnire de la Moscova semnalul de Dnce"ere a evenimentelor din decembrie /.9 P$ P$: 1ategoric: Ka cererea lui Gorbaciov, a "ornit o!ensiva Ei trebuie sF clari!icFm ce s)a DntHm"lat la TimiEoara$ Se tot vorbeEte de cei J@ de morGi, care au !ost Dm"uEcaGi la TimiEoara Ei arEi Dn crematoriu la #ucureEti$ =u au !ost oameni din TimiEoara , ci oameni din tru"ele de comando, care trFgeau de a"roa"e Dn oamenii care mani!estau$ %u !ost de"istaGi, Dm"uEcaGi Ei duEi la MorgF$ &in toGi, n)a venit "HnF acum vreo rudF sF s"unF cF le)a !ost ars cineva la crematoriu$ Ei erau oameni recrutaGi cu ani Dn urmF din strFinFtate, e dre"t romHni, dar des"re care nu se mai Etia nimic$ Ei au !ost recrutaGi Ei "regFtiGi Dn ,ngaria Ei au !ost "regFtiGi s"ecial$ Ei au !ost cei care i)au scos "e studenGi a!arF cu !orGa$ MulGi se tem sF s"unF, dar eu Etiu, "entru cF am cules in!ormaGii$

R: Pe aceEti oameni din tru"ele de comando cine i)a Dm"uEcat9 P$ P$: >amenii generalului =uGF 1onstantin, Ee!ul Ins"ectoratului General al MiliGiei i)au Dm"uEcat, iar el a !ost trimis la TimiEoara de Elena 1eauEescu, "entru cF 1eauEescu era Dn Iran $ Iar ca o dovadF cF aEa a !ost, ungurii au !Fcut de4a monument celor J@ de morGi Dn ,ngaria$ 1Hnd a "lecat din TimiEoara , =uGF a luat cu el toate documentele Ei "robele "e care le avea de la acGiunea care a avut loc, inclusiv "robe video$ RuEii au Etiut, DnsF, cF acesta are "robe Dm"otriva lor, aEa cF l)au interce"tat Dn tren la %lba Iulia Ei l)au urcat Dntr)un elico"ter, care a "ierit Dntr)o e7"lozie, iar =uGF, ec0i"a4ul Ei dovezile au ars$ &eci, du"F cum vedeGi, totul a !ost "us la "unct, s"ontane !iind doar mani!estaGiile oamenilor Dn stradF, dar Ei ieEirea lor a !ost "rovocatF de cei care au organizat totul$ %sta "entru ca o simulare de revoluGie a "o"orului sF masc0eze intervenGia e7ternF$

Sursa: %gentia de "resa %Eii RomHni %rticol "reluat: cersi"amantromanesc

-? august @5-@B-/ 1omments 4um a &uptat primaru& Mtri/und. din Bor0a ca Maramure0u& istoric s. nu /ie ocupat de sovietici E martie "#NE

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei, Istorie, Mari Romani PuGini Etiu cF, Dn martie -.J?, 1omitetul 1entral sovietic de la +iev a "us la cale Dncor"orarea MaramureEului istoric la ,craina subcar"aticF comunistF$ 1omuniEtii sovietici controlaGi de ucraineanul Mrusciov au Dncura4at acGiunile se"aratiste ale avocatului rutean Ion >doviciuc din Sig0et "entru a organiza o diversiune: o adunare generalF Dn zonF, care sF "roclame unirea

MaramureEului istoric cu ,RSS$ Tru"ele mag0iare care s)au retras din MaramureE au lFsat un vacuum "olitic de care au "ro!itat sovieticii, ce blocau reinstaurarea administraGiei romHneEti Ei !uncGionarea 1omitetului =aGional RomHn$

SituaGia se agraveazF !oarte grav Ei Dn MaramureEul istoric, cHnd un gru" de ucrainieni conduEi de aventurierul Ion >doviciuc "roclamF la Sig0et Iunirea MaramureEului cu mama ,craina SovieticF( Ei 1omitetul =aGional RomHn este alungat, instituindu se un 1omitet Po"ular$ Kimba romHnF a !ost interzisF Ei, "arado7al, "engo)ul unguresc este declarat monedF o!icialF$ Primarul #orEei, legendarul Ttri!undF, adunF GFranii romHni revoltaGi Ei iau cu asalt Imanu militari( oraEul Sig0et$ S)au dat lu"te cu morGi Ei rFniGi$

RomHnii, re"liaGi Dn rezistenGa naGionalF Dn !aGa unei ciudate coaliGii Dntre comuniEtii ruEi Ei !oEtii 0ortyEti IconvertiGi sub !lamurile <=& ului($ >cazional Ei tem"orar, romHnii au avut Ei zone de auto administrare (MaramureE, =FsFud, #istriGa , toate a"arent limitate la luna ianuarie -.J?$ Puterea centralF de la #ucureEti a administrat Ease 4udeGe ("rin Pre!ecturi Ei Randarmerie Ei cHteva instituGii (1<R, PoEta,3 "entru "erioade cu"rinse Dntre cHteva zile Ei ceva "este o luna, "ersistenGa unor entitFGi administrative romHneEti ("oEtale du"F -A noiembrie -.JJ !iind e7ce"GionalF, dar documentatF$

%u e7istat Ei e7ce"Gii$ Singurul 4udeG din cele -- Dn care administraGia militarF ruseascF nu a "utut !i instalatF este MaramureEul$ >raEul Sig0et a !ost eliberat la data de -C octombrie -.JJ de cFtre %rmata J5 SovieticF$ Sn aceeaEi zi comandantul sovietic a Dndrumat "e unii dintre romHnii care su!eriserF "ersecuGii Dn tim"ul administraGiei ungare, sF "reia administraGia localF, I"HnF la venirea autoritFGilor de la #ucureEti(, !iind organizat un Mare S!at =aGional, cu delegaGi din "artea !iecFrei comune$ Se constituie cu acea ocazie un 1onsiliu =aGional RomHn (1$=$R$ , "reEedinte !iind ales &r$ Ioan #ilGiu &FncuE (ce "rimeEte Ei delegaGie de "rimar al oraEului Sig0et $ 1$=$R v a lua masuri de organizare democraticF a Dntregului 4udeG, sub conducerea "re!ectului dr$ Petru Mi0ali Ei va intra Dn scurt tim" Dn divergenGF cu 1onsiliul Ruteno Mag0iar din MaramureE$ Ka @/ ianuarie -.J? aventurierul Ion >doviciuc, Ee!ul "arc0etului Dn 1$=$R$, "roclama Iunirea MaramureEului cu mama ,craina SovieticF(, iar de a doua zi, @. ianuarie -.J? administraGia localF este "reluatF de la romHni de cFtre 1omitetul Po"orului din Sig0et, "ro"us de <=&, condus de >doviciuc ca "re!ect$ 1a urmare "rimarul #ilGiu !uge Ei se re!ugiazF la #ucureEti$ 1eilalGi romHni sunt arestaGi de I$ >doviciuc Ei duEi la ,4gorod (vor !i eliberaGi de abia Dn octombrie -.J?: $ InsurecGia comunistF reuEise aEadar Ei aici ("e !iliera ucraineano mag0iarF , c0iar dacF nu e7istau autoritFGi militare sovietice de ocu"aGie$

Sn J !ebruarie -.J?, 1omitetul Po"orului, condus de >doviciuc, 0otFrFEte eliminarea limbii romHne ca limbF o!icialF, Dnlocuind o cu ce ucraineanF$ Se 0otFrFEte dizolvarea 1omitetului =aGional RomHn$ Parado7al moneda localF rFmHne cea a statului mag0iar: "eng[$

Ka ? martie -.J? este semnalat un atac nereuEit al romHnilor din comunele Dnvecinate asu"ra Sig0etului ucrainian, soldat cu morGi Ei rFniGi$ Instalarea administraGiei romHneEti centrale Dn MaramureE a avut loc o!icial doar la . a"rilie -.J? (Dn urma ordinului MareEalului Stalin $ Sn Dm"re4urFrile create, 1onsiliul =aGional RomHn a 0otFrHt Ginerea unei adunFri a romHnilor la Sig0et, "e data de ? martie -.J?$ Ka #orEa, "rimarul GavrilF Mi0FilF Stri!undF (re"rezenta comuna, Dm"reunF cu "reotul Eugen #otoE, Dn 1onsiliul =aGional RomHn Ei a DmbFrbFtat oamenii sF "lece Dn numFr mare la Sig0et$ S)au adunat oameni "e traseu, circa -5$555, din comune$ >amenii lui Ion >doviuciuc, DmbrFcaGi Dn uni!orme sovietice, au tras Dn mulGime de "e malul VFii Izei$ %u cFzut multe victime$ TotuEi, du"F aceastF miEcare, sovieticii nu l mai s"ri4inF "e >doniuciuc, care !uge du"F C a"rilie -.J? Dn ,craina$ <ostul "rimar Ttri!undF este arestat de securitate Ei moare Dn -.2-, Dn Dnc0isoarea #otoEani$ Ka 1on!erinGa administrativF din -C octombrie -.J?, noul "re!ect al guvernului, Iulian 10itta a!irma, "entru a combate zvonurile Ialarmante( ce DncF circulau cu "rivire la situaGia 4udeGului: IMaramureEul a !ost Dncadrat de!initiv Dn statul romHn, la Patria Mama($

Istoriogra!ia comunistF a evitat sF vorbeascF des"re Dncercarea marelui !rate I"rieten( comunist de a ane7a MaramureEul istoric$ =ici du"F -..5 nu s)a !Fcut mai nimic Dn amintirea eroicei lu"te de menGinere a MaramureEului istoric Dn graniGele GFrii de cFtre legendarul "rimar GavrilF Mi0FilF Stri!undF$ &acF nu ar !i !ost acest "rimar Iomul "otrivit la locul "otrivit( astFzi noi, romHnii, am !i mers cu "aEa"ort la Sig0et Ei SF"HnGa$ <a"tul cF autoritFGile locale Ei naGionale nu comemoreazF Ei nu)l cinstesc "e acest "rimar "atriot, care a salvat de la ocu"aGie o "arte din tru"ul GFrii, s"une multe des"re indi!erenGF, uitare Ei trFdare la contem"orani$

IonuG \ene Sursa: XXX$na"ocaneXs$ro

/ august @5-@B/ 1omments

R (B>BU8 N<, (UT BN SP TBU8 R>M N<S4 G"KH

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei, Inteligenta romanilor, Istorie, Mari Romani, Servicii Secrete &e aceea, in convorbirea "e care a avut)o in se"tembrie -?AA la Suceava, cu =icolae Is;rzs;i, Petru Rares, !acand aluzie la legaturile lui Sigismund I cu %loisio Gritti, a!irma: 'Iar acela in care maria)sa regele are nade4de nu ma va im"iedica in aceasta, "entru ca eu voi sti cu ce si cum sa)i um"lu gura, si eu nu voi renunta c0iar de ar !i sa se "ravaleasca lumea toata asu"ra mea($ Prile4ul de a astu"a gura lui %loisio Gritti n)a intarziat, deoarece la - iunie -?AJ aventurierul a "ornit din nou s"re &unare cu legenda ca este trimis de "adisa0 'sa randuiasca o "ricina de granita cu <erdinand de Mabsburg($ <iind in!ormat ca %loisio Gritti este insotit de A555 de ieniceri, ceea ce "area cam mult "entru o misiune "aci!icatoare, Petru Rares a trimis 'solii(, care, im"reuna cu dregatorii lui Vlad Vintila, domnul Tarii Romanesti, au intam"inat "e trimisul "adisa0ului langa Targoviste cu multe si scum"e daruri$ In acelasi tim", solii secrete au "ornit din Suceava s"re <erdinand de Mabsburg cu misiunea de a se in!orma daca a"usenii intentioneaza sa "orneasca razboi contra turcilor, si s"re Moscova "entru a determina "e Ivan al IV) lea cel Groaznic sa intervina "e langa regele Sigismund I al Poloniei, in vederea zadarnicirii sco"ului urmarit de %loisio Gritti$ &e la Targoviste, %loisio Gritti a trecut in Transilvania "e la #ran$ In a"ro"iere de #rasov a !ost intam"inat de logo!atul Toader #ubuiog, care i s)a alaturat cu un cor" de oaste moldoveneasca$ Sub masca !idelitatii, 'calul troian( al lui Petru Rares (!iindca, logo!atul Toader asta si era Nun om de 'taina( al domnitorului a "atruns in tabara 're"rezentantului sultanului "entru ,ngaria( (,ngaria, du"a batalia "ierduta de la Mo0acs din -?@2, era sub dominatie otomana , care la ince"utul lunii august -?AJ a intrat in #rasov$ Sa !i !ost aceasta o o"eratiune "usa la cale de catre Petru Rares si oamenii sai, "entru ani0ilarea lui %loisio Gritti9 1u siguranta, &%: Pentru a)si im"une autoritatea asu"ra intregii tari, %loisio Gritti, !olosind "rete7tul ca Emeric 1ziba;, e"isco"ul de >radea si voievodul Transilvaniei, urmaresc sa rascoale "o"orul im"otriva sa, a organizat asasinarea "rezumtivului instigator de mase$ 1ontrar aste"tarilor, asasinatul n)a !ost de natura sa intimideze, ci sa rascoale "e sasii, secuii si romanii din Transilvania$ In scurt tim", Ste!an Mailat, comandantul ostilor transilvanene, care asistase la scena "rezentarii ca"ului lui Emeric 1ziba; si care !ugise noa"tea im"reuna cu altii din tabara lui %loisio Gritti, a reusit sa stranga o oaste de "este J5555 de calareti si "edestri Nmare "arte, !ormata din sasi, secui si romani revoltati$ %!land des"re aceasta de la s"ionii sai si intuind "rime4dia, %loisio Gritti a trimis oameni la beiul =ico"olului s"re a)i cere sa vina cu oaste in a4utor, iar la @- iulie -?AJ a "arasit #rasovul si s)a indre"tat in mare graba s"re Medias, unde a si a4uns "e data de @C iulie$ #eiul de =ico"ole, n)a "utut sa)I vina in a4utor, deoarece "rima masura luata de Ste!an Mailat a !ost aceea de a inc0ide trecatorile s"re Tara Romaneasca$

%"reciind ca in cam" desc0is nu "oate o"une rezistenta !ortelor care se a"ro"iau, la -J august -?AJ, %loisio Gritti s)a inc0is in cetate cu cei trei mii de ieniceri, s"erand sa !ie s"ri4init si de locuitorii Mediasului "ana la sosirea beiului de =ico"ole, caruia ii ceruse a4utor armat$ Mani!estand in continuare o !alsa a!ectiune !ata de aventurier, Toader #ubuiog cu ostenii lui au ocu"at "ozitii de lu"ta in a!ara zidurilor cetatii ca sa "oata intretine legaturi secrete cu armata lui Ste!an Mailat$ <iind in!ormat zilnic cu "rivire la des!asurarea evenimentelor din Transilvania, Petru Rares a trimis la Medias "e vornicul Muru (alt om de 'taina( al domnitorului cu inca -@555 de oameni, "rintre care si calareti, care s)au alaturat cor"ului de oaste a lui Toader #ubuiog$ %loisio Gritti s)a bucurat cand a vazut cum ii s"oresc !ortele, dar mai tarziu bucuria i s)a trans!ormat in intristare si deznade4de, !iindca la sosirea ostilor lui Ste!an Mailat, moldovenii s)au alaturat acestora, asediind im"reuna cetatea$ &u"a cateva zile de asediu, locuitorii Mediasului, "entru a evita distrugerea orasului, au ridicat steaguri albe deasu"ra zidurilor si au desc0is "ortile cetatii$ &andu)si seama ca nu "oate !ace !ata situatiei, %loisio Gritti s)a "redate im"reuna cu cei doi !ii ai sai vornicului Muru si logo!atului Toader #ubuiog, carora le)a "romis -55555 de galbeni, daca le vor cruta viata$ 1omandantii ostilor moldovene nu s)au lasat mituiti, ci l)au "redat lui Ste!an Mailat, care a ordonat sa !ie deca"itat$ In ziua de @/ se"tembrie -?AJ, un carutas, care s)a o!erit sa !aca "e calaul, a "us urmatoarea conditie: 'Tai ca"ul astui boier mare daca)mi dati cizmele lui($ 1onditia !iind acce"tata, 'calaul( a taiat ra"id ca"ul lui %loisio Gritti si i)a tras cizmele din "icioare$ Gasind in buzunarul lor doua "ungi "line cu "ietre scum"e, 'le vandu lui =icolae Pata;i "entru A/ de galbeni unguresti si un cal($ 1ei doi !ii ai lui Gritti !iind dusi la Suceava, unul a !ost ucis de calau, iar celalat inecat$ %4uns voievod al Transilvaniei, Ste!an Mailat a tradat "e domnul Moldovei, trecand de "artea lui Ioan Pa"olya, care mani!esta aceeasi !idelitate !ata de sultan ca si in trecut$ In aceasta situatie, domnului Moldovei nu)i ramanea altceva de !acut decat sa)si indre"te toate s"erantele catre 1arol al V)lea si catre !ratele acestuia, <erdinand de Mabsburg, "entru a obtine a4utor contra turcilor$ Pe de alta "arte, Ioan Pa"olya solicita s"ri4inul lui Petru Rares contra lui <erdinand de Mabsburg$ Inainte de a "rimi ras"unsul, oamenii sai, "rinzand un sol al lui Petru Rares (domnitorul n)a stiut, dar "rintre oamenii sai erau si tradatori, iar cand a a!lat era de4a "rea tarziu , i)au con!iscat scrisoarea "rin care erau "rezentate lui <erdinand de Mabsburg conditiile crearii unei aliante antiotomane$ In sco"ul dovedirii loialitatii !ata de Poarta, Ioan Pa"olya a trimis aceasta scrisoare sultanului Soliman Magni!icul, care a !ost si mai mult cu"rins de !urie$ % !ost o crunta lovitura "entru Petru Rares, care, din "acate, n)a sesizat la tim" tradatorii din 4urul sau: %titudinea ostila a lui Pa"olya, ra"ortata la !a"tul ca ulterior el insusi a inc0eiat la >radea un secret antiotoman cu <erdinand de Mabsburg, care la randul sau n)a acordat nici un !el de s"ri4in lui Petru Rares in actiunea de organizare a unui !ront im"otriva

turcilor in Moldova, evidentiaza in mod clar, caracterul iluzoriu al !ormarii unei aliante crestine ca"abile sa resolve sarcina istorica "reconizata de catre domnul Moldovei$ Ka im"re4urarile vitrege s)a adaugat si !a"tul ca "arte dintre marii sai dregatori, in !runte cu Mi0u 0atmanul erau tradatori$ Re!eritor la relatiile secrete "e care se!ul armatei moldovene le intretinea in acea "erioada cu turcii, a scris c0iar si cronicarul Macarie in cronica sa des"re Moldova, de la moartea lui Ste!an cel Mare "ana la domnia lui Petru Rares, citez: '&eci in acest an un oarecare Mi0ul in dregatorie inalta, de neam arbanas (era de origine albanez , om inselator care, cum se s"une, indemna si razvratea "e toti aratand ca "astreaza catre domn dragoste din inima, in taina insa "regatea tradare si tesea s!aturi "line de clevetiri$ Si s)a intovarasit cu cei care voiau sa)si insuseasca averi ale altora si ale lor sa se inmulteasca cu mi4loace nedre"te (din "acate, neamul nostru a avut, si are inca, asemenea scursuri: 1a banul este 'oc0iul dracului(, nici nu mai inca"e indoiala $ Si au ince"ut sa "rinda semintele necredintei si a trimis in taina o scrisoare catre marele im"arat al turcilor "entru rasturnarea domnului$ %cesta neantarziind intru nimic, ci indata su!land ca vantul !ioros de la a"us si ca !urtuna care va4aie din greu si s)a sculat urland cum"lit ca leul, aducand cu sine multime de !iare($ &u"a marturiile unor di"lomati ai vremii, Petru Rares a !ost singurul dintre "rinci"ii crestini care a ras"uns a"elului !acut de catre 1arol al V)lea in vederea realizarii unei coalitii menite sa stavileasca e7"ansiunea otomana in Euro"a$ Pentru a evita riscul care ar !i rezultat din caderea in mainile turcilor a scrisorii trimise lui 1arol al V)lea "rin e"isco"ul Vasile ("osibil ca acesta sa !i !ost mai mult decat un slu4itor al &omnului , aceasta scrisoare a !ost redactata intr)un stil meta!oric, 'conventional(, a carei semni!icatie trebuia sa !ie talmacita verbal de catre mesager$ &eci, cu alte cuvinte, o scrisoare codata, ceea ce dovedeste ca oamenii de 'taina( ai domnului Moldovei, stiau a lucra si cu asa ceva: Iata ce continea scrisoarea: 'Generosule domn, stimate "rieten, ne rugam de domnia)voastra ca de un "rieten necunoscut si credem ca "entru reci"roca noastra "rietenie nu va re!uza domnia)voastra sa se osteneasca "entru noi$ Rugam deci "e domnia)voastra ca "e un amic de incredere, ca sa binevoiasca domnia)voastra san e viziteze curand "entru a ne lecui de boala noastra, caci noi "entru osteneala domniei)voastre vom ingri4i o suma de bani buni, adica trei mii de ducati$ 1aci ce ii !oloseste omului sa aiba bani daca este li"sit de sanatate9 &e aceea rugam "e domnia)voastra sa nu re!uze a se obosi "entru "rietenia noastra si a"oi "e domnia)voastra iarasi o vom conduce cu toata cinstea, du"a credinta crestineasca cu care suntem datori lui &umnezeu$ &ealt!el, sa binevoiasca domnia)voastra a crede ce ii va cere reverendissimul Vasile, e"isco"ul, in numele nostru$ Iar ca sa inteleaga domnia)voastra des"re boala noastra si in ce !el s)a intam"lat, iata ca au trecut doi ani sau "utin mai mult de cand, !iind la baie in vreme de iarna, "e cand am iesit din baie ne)a lovit un vant rece si asa urec0ea noastra drea"ta din vremea aceea "arca ar !i astu"ata si ast!el ne tiuie urec0ea "arca ar bate un vant necontenit in urec0e($ E7"licand continutul scrisorii, mesagerul Vasile arata ca: )medicul era im"aratul 1arol al V)leaL )cei trei mii de ducati semni!icau A5555 de lu"tatori gata de razboiL

)durerea din urec0ea drea"ta insemna amenintarea turceasca dins"re 0otarul de sud al Moldovei$ %cest mod de transmitere in secret a datelor era ceva mai evoluat decat cel !olosit in secolul al ZV)lea de Ste!an cel Mare si #asarab al IV)lea cel Tanar (cunoscut si ca Te"elus $ &esi ras"unsul "rimit de Petru Rares "rin e"isco"ul #ella Vecc0ia (nume cons"irativ sub care actiona de !a"t agentul sarb, #o4idar Vu;ovic cons!intea alianta dintre moldoveni si im"eriali, el n)a !ost urmat de a4utorul "romis$ Petru Rares, ramasese singur: Va urma3

@
Romania Militaryenigme Eroii Romaniei Inteligenta romanilor Istorie Mari Romani Servicii Secrete Siguranta =ationalaSiguranta =ationala R (B>BU8 N<, (UT BN SP TBU8 R>M N<S4 G#H

by: George GMT Posted in: enigme, Eroii Romaniei, Inteligenta romanilor, Istorie, Mari Romani, Servicii Secrete, Siguranta =ationalaSiguranta =ationala In "rimii ani ai domniei, Petru Rares si)a inde"linit cu corectitudine obligatiile de ordin material asumate !ata de Poarta otomana$ =u acelasi lucru se "oate s"une des"re obligatia de a culege in!ormatii din tarile vecine si de a le transmite la Istanbul, obligatie a carei inde"linire constituia un criteriu essential al a"recierii loialitatii !ata de 'inaltul Prag al !ericirii($ 1aracterul !ormal al inde"linirii acestei obligatii de catre Petru Rares era generat de s"eranta in!iri"arii unei aliante antiotomane cu tarile crestine, din care trebuia sa culeaga si sa transmita in!ormatii$ %titudinea con!ormista ado"tata de domnul Moldovei s)a concretizat !ie in culegerea si transmiterea unor date li"site de im"ortanta, dar veri!icabile de catre s"ionii turci, "entru con!irmarea 'loialitatii( (in!ormatiile 'controlate*directionate( se "ractica si astazi de catre serviciile secrete , !ie in "romisiunile re"etate, dar niciodata onorate, ca se va stradui sa obtina si sa transmita date care interesau intr)adevar "e Soliman Magni!icul$ S"re e7em"lu, intr)o scrisoare din anul -?@C, Petru Rares comunica unele date re!eritoare la dusmania dintre <erdinand de %ustria si Ioan Pa"olya, "rinci"ele Transilvaniei si regele ,ngariei$ 1u "rivire la ra"orturile incordate dintre cei doi, Petru Rares !acea "recizarea ca ra"ortase 'in re"etate randuri la Poarta !ericirii(: '&aca intrebati acum des"re situatia din acele "arti, au venit de acolo oamenii nostri destoinici care au "ovestit cum s)a des!asurat lu"ta de la To;ai, in care Ioan Pa"olya, !iind in!rant s)a retras in Transilvania($ In legatura cu situatia din Polonia, domnul Moldovei ra"orta: '&e asemenea, auzim ca regele Poloniei se a!la intr)un oras numit Petricov (1racovia si, strangand oaste mare, i)a adunat langa el si "e "anii lui$ &e asemenea, si de la regele <rantei, "recum si de la multi alti "rinci"i, au venit numerosi soli si duc mari discutii, dar nu am "utut a!la ce ganduri au si ce anume au 0otarat$ &ar avem oamenii nostri care vor veni de acolo$ 1e stiri vor adduce le vom anunta la Poarta !ericirii, asa cum s)au intam"lat lucrurile( (avea oare Petru Rares agenti la curtea regelui <rantei9 <oarte "osibil, !iindca a mostenit cu siguranta serviciul secret al tatalui sau, Ste!an cel Mare: $

>riginea inde"linirii necores"unzatoare a obligatiei de a transmite Portii otomane in!ormatiile culese din statele vecine, se gaseste in dorinta domnului Moldovei de a reca"ata inde"endenta tarii si in dorinta acestuia de !ormare a unei noi coalitii antiotomane, coalitie in care, in a!ara tarilor romane, ar !i urmat sa intre Polonia, ,ngaria si %ustria, adica statele in care Petru Rares, "rin oamenii sai, trebuia sa des!asoare o intense activitate de s"iona4 in !avoarea turcilor$ Mare "arte a acestor agenti il slu4isera cu siguranta "e Ste!an cel Mare, tatal lui Petru Rares, avand un 'res"ect( deosebit "entru turci: Insa, se "are ca Petru Rares uitase trista e7"erienta a tatalui sau, Ste!an cel Mare, care, in situatii similare, desi adresase cereri dis"erate de a4utor tuturor "rinci"ilor crestini din Euro"a, a "rimit de !iecare data numai "romisiuni, incura4ari si laude, c0iar si rugaciuni "entru izbanda, dar niciodata s"ri4in e!ectiv, trebuind sa se bazeze "e !ortele "ro"rii, si nu in ultimul rand, "e oamenii sai$ %semenea realitati "olitice de atunci sunt din "acate, la !el de realiste si astazi, cand Romania se bazeaza, "oate "rea mult, "e %liati si Tratate, care, in caz de &oamne)!ereste, nu stim cat de solide si bene!ice "entru Tara sunt3 1ert este ca Ste!an cel Mare, convins intr)un tarziu de lasitatea, lic0elismul si interesele obscure ale asa)zisilor, 'aliati( si '"rieteni(, 'candu au !ostu a"roa"e de s!arsitul sau, c0iemat)au vladicii si toti s!etnicii sai, boiarii cei mari si altii toti cati s)au "rile4uitu, aratandu)le cum nu vor "utea tinea tara, cum au tinut)o el, ci, socotindu din toti mai "uternic "re turcu si mai intele"tu, au datu invatatura sa se inc0ine turcilor($ El considera ca numai "rin e!orturi con4ugate, tarile romane, Polonia, ,ngaria si %ustria, aveau "osibilitatea sa invinga "e turci$ Pro"unerile directe de !ormare a coalitiei antiotomane erau riscante, deoarece sinteza in!ormatiilor "rimate din ,ngaria si din Polonia duceau la concluzia ca atat Ioan Pa"olya, cat si Sigismund I, dadeau dovezi de loialitate !ata de Soliman Magni!icul$ &in acest motiv, Petru Rares a !ost nevoit sa recurga la actiuni indirecte de sugerare a necesitatii !ormarii unei asemenea coalitii, !iind edi!icatoare in acest sens, numeroasele actiuni di"lomatice care au avut loc la Suceava, la 1racovia si la #uda$ =ici "rezentarea unui "rete7t a carui semni!icatie dezvaluia necesitatea im"erioasa a !ormarii unei coalitii antiotomane, nici amenintarea cu !olosirea !ortei si nici recurgerea la !orta "entru rezolvarea di!erendelor e7istente, n)au !ost in masura sa aduca "e Sigismund I si "e Ioan Pa"olya "e !agasul dorit de domnul Moldovei, caruia in!rangerea de la >bertin (aici, in data de @@ august -?A-, Petru Rares s)a con!runtat cu ostile lui Ioan Tarnovsc0i, Matmanul 1oroanei, du"a ce invadase Pocutia in anul -?A5$ Petru Rares a !ost in!rant, Pocutia !iind recucerita de catre "olonezi, du"a ce in -J.5, !usese cucerita de catre tatal sau, Ste!an cel Mare, si ali"ita Moldovei i)a o!erit "rile4ul sa constate ca "olitica sa e7terna nu era sustinuta cu !idelitate nici de o mare "arte a marii boierimi a Moldovei$ &esi dorea cu ardoare recastigarea inde"endentei Moldovei, Petru Rares nu indraznea sa intre"rinda vreo actiune concreta in acest sco", socotind ca nu dis"unea de su!iciente !orte (mai ales du"a lu"ta de la >bertin, cand armata sa a "ierdut "este C555 de oameni si toate tunurile$ Mai mult decat atat, si)a atras mania sultanului, !iindca 'el l)a deran4at "e cel mai bun "rieten al Portii, "e regele Poloniei(, !iind c0iar sus"endat $ In!ormatiile "e care le detinea cu "rivire la "otentialul de lu"ta al Im"eriului otoman, nu)i "ermiteau sa se 0azardeze la '!a"te marete($ Mai mult decat atat, agentii la Istanbul ai regelui Sigismund I al Poloniei, ince"usera

tesatura !ina a intrigilor care aveau dre"t sco" inlaturarea sa de la domnia Moldovei Ndes"re toate acestea, !iind in!ormat de catre oamenii sai$ In vederea urgentarii realizarii acestui sco", solul "olon +rat;oXs;i, castelan de #retc, a "rimit misiunea sa comunice sultanului ca 'de nu)l ridica nici din tara si nici din domnie, il vor scoate ei cu oaste, ca nu mai "otu su!eri raotatile ce s)au iscat intre dansii($ Insa, turcii aveau si ei agentii lor la curtea "oloneza, iar ca urmare, vizirul Ibra0im, sesizand adevarata intentie a "olonezilor, aceea de a ocu"a Moldova, a trimis "e !avoritul sau, %loisio Gritti (un aventurier venetian care era in legatura si cu "olonezii , sa se in!ormeze com"let si clar asu"ra situatiei, si sa ia masuri de 'restabilire a ordinii( la 0otarul dintre Polonia si Moldova$ In acest tim", Petru Rares a!lase "rin iscoadele sale de la Istanbul, ca %loisio Gritti "lanuia sa obtina de la sultan cu a4utorul vizirului Ibra0im, numirea sa ca "rinci"e al Transilvaniei, iar cei doi !ii ai sai ca domni in Tara Romaneasca si Moldova$ In drum s"re Suceava, %loisio Gritti a "o"osit la Targoviste$ &e aici, a trimis la 1racovia "e "asa de Silistra sa ceara lui Sigismund I sa)si trimita re"rezentanti cu care sa discute si sa "una ca"at tulburarilor de la granita Poloniei cu Moldova$ 1ontinuandu)si calatoria di"lomatica s"re Suceava, du"a ce a "atruns "e teritoriul Moldovei, %loisio Gritti a !ost in!ormat ca Petru Rares se "regatea sa)l "rinda si sa)l ucida$ Sursa, !iind demna de incredere, %loisio Gritti, cu"rins de s"aima, a renuntat la continuarea misiunii si a !acut cale intoarsa, gandind cu siguranta ca:(!uga)i rusinoasa, dar e sanatoasa($ Povestind e"isodul, <rancesco della Valle, unul dintre slu4basii lui %loisio Gritti, arata ca 'sta"anul meu s)a o"rit aici, la Targoviste, cateva zile, a"oi s)a 0otarat sa treaca in tara voievodului Petru, domnul Moldovei sau al Vala0iei de sus, du"a cum vrem sa)i s"unem$ %ceasta tara este vecina cu tatarii, cu "olonii si cu Tara Romaneasca, "omenita mai sus$ El !acea acest drum "entru a trata cu acest voievod Petru$ &u" ace a mers doua zile a !ost instiintat de catre garda sa, care calatorea intotdeauna inainte "entru a asigura drumul, sa nu treaca mai de"arte, "entru ca acel Petru i)a "regatit o cursa, "andindu)l, cu -?555 de calareti (o ci!ra, cu siguranta, mult e7agerata: , cu gandul sa ne taie "e toti in bucati$ %!land acest lucru sta"anul meu si incredintandu)se ca stirea este adevarata, a 0otarat sa se intoarca ina"oi, din care cauza am calatorit toata noa"tea aceea cat si ziua urmatoare, intorcandu)ne la Targoviste$ &omnul acestui oras, care a!lase acest lucru de la curieri ai sta"anului meu, i)a iesit in intam"inare cu mare oaste de calareti, dar ne!iind acesta urmarit de dusmani, n)a avut nevoie de a4utorul lui$ &eci neizbutind Petru, voievodul Moldovei, sa)si duca la inde"linire gandul du"a "o!ta inimii sale cele rele, s)a "re!acut mirat ca sta"anul meu s)o intors ina"oi cu atata graba si si)a trimis solii sai du"a el "ana la Targoviste cu multe daruri "entru a)i castiga bunavointa, aratandu)se gata sa)i stea in a4utor el insusi cu 'toate( !ortele sale armate$ Sta"anul meu, tot atat de "rice"ut "e cat era de c0ibzuit, a !acut o buna "rimire solilor si a "rimit bucuros darurile, aratandu)se !oarte vessel si dand la randul sau "atru cai turcesti deosebit de !rumosi si multe lumanari de ceara alba, dulciuri alese si multe vesminte !rumoase din aur si matase, cinstind indeosebi cu daruri !oarte !rumoase si "e soli, "e care i)a trimis a"oi de la el cu cuvintele cele mai indatoritoare($

1at de !atarnice erau cuvintele 'indatoritoare( s)a vazut du"a ina"oierea lui Gritti la Istanbul, unde a contribuit la am"li!icarea intrigilor contra lui Petru Rares, care trebuia sa "riveasca sca"area aventurierului ca o consecinta a tradarii vreunuia dintre dregatorii sai, ceea ce din "acate, n)a !acut: Totusi, iscoadele credincioase ale domnului de la Istanbul, !acandu)si constiincios datoria, i)au comunicat toate uneltirile lui Gritti, com"licele "olonilor$ Va urma3

DD
@? iulie @5-@B-J 1omments 4um 0i cu ce se 9r.nea so&datu& roman in & Doi&ea Ra)*oi Mondia&O= Prima parte'

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei, Istorie 4e m-nca so&datu& rom-n pe Frontu& de <stO Pran. ca&d.% 9ran. receO 4um se transportau a&imente&e pe distan+e mici% dar mai a&es pe distan+e mariO 4u ce erau 9r.nite anima&e&eO 4e a&imente avea 3n permanen+. &a e& un so&datO 4e m-ncau rom-nii 0i ce m-ncau germaniiO rtico&u& de mai 7os 30i propune s. trate)e c-teva aspecte a&e 9r.nirii trupe&or rom-ne 3n r.)*oiu& pentru ap.rarea /iin+ei neamu&ui Gc.ci asta a repre)entat pentru rom-ni a doua mare con/&agra+ie a seco&u&ui QQH' Serviciul DnsFrcinat cu 0rFnirea Ei ec0i"area tru"elor la "ace Ei la rFzboi Dl !ormeazF serviciul intendenGei de la comandamentele marilor unitFGi$ Sco"ul acestui serviciu este de a asigura rea"rovizionarea cu 0ranF, ec0i"ament, combustibil Ei !ura4e etc$, la tim"ul Ei locul !i7at de comandant,Dn condiGiile cele mai bune, oricare ar !i situaGia Ei mi4loacele de care dis"une$ Princi"iile care stau la baza !uncGionFrii serviciului de 0rFnire Dn tim" de cam"anie sunt urmFtoarele: - 0rFnirea tru"elor "rin resursele rec0iziGionate din teritoriul unde o"ereazF armata (e7"loatare localF L @ 0rFnirea tru"elor cu subzistenGele trimise din urmF, Dn cazul cHnd zona Dn care cantoneazF sau o"ereazF tru"ele nu o!erF resurse su!icienteL A serviciul subzistenGelor sF !ie organizat ast!el ca Dn imediata a"ro"iere a soldatului sF se dis"unF de: 0ranF "roas"FtF "entru ziua curentFL 0ranF de rezervF care se va consuma cHnd nu se "oate asigura 0ranF caldFL mi4loace "entru "re"ararea 0ranei (bucFtFrii Ei brutFrii L mi4loace de trans"ort "entru trans"ortul Ei recom"letarea 0ranei consumateL J trans"ortul subzistenGelor sF se !acF "e calea !eratF, iar la convoiul de trFsuri sau convoiul auto sF nu se recurgF decHt Dn situaGia Dn care nu se dis"une de cale !eratF$ ? trans"orturile din urmF trebuie organizate ast!el DncHt serviciul de rea"rovizionare sF !uncGioneze automat$

$are<a)u) Antonescu 1ust. din (e)uri)e de m0ncare pre1.tite pentru trup.- pe =rontu) de +st >(oto1ra(ie rea)i/at. de ser1entu) :etrescu $ircea? E7trem de im"ortant este !a"tul cF Serviciul IntendenGei trebuie sF calculeze DncF din tim" de "ace resursele de care au nevoie tru"ele atHt "entru declanEarea rFzboiului, cHt Ei "e tim"ul derulFrii cam"aniei$ Ka aceste calcule se au Dn vedere atHt resursele din de"ozitele armatei, cHt Ei resursele e7istente "e teritoriul naGional "e care se "oate conta Dn mod sigur$ Rn Regiunea interioar. se concentrea). su*)isten+e&e necesare armatei Ka decretarea mobilizFrii, teritoriul naGional se Dm"arte Dn douF mari regiuni, Ei anume: Regiunea %rmatelor de o"eraGiuni Ei Regiunea interioarF$ Regiunea %rmatelor cu"rinde o "arte a teritoriului naGional, "recum Ei teritoriul ocu"at de la inamic$ Ea este "usF sub autoritatea 1omandamentului de 1F"etenie al %rmatei, avHnd ca organ de direcGie "e intendantul General al %rmatei Ei

care !ace "arte din Marele 1artier General$ Regiunea %rmatelor de o"eraGiuni este des"FrGitF de Regiunea interioarF "rintr)o linie care trece "rin di!erite "uncte, "e cHt este "osibil, limitele "olitice)administrative (graniGa GFrii, "rovincii, 4udeGe sau limitele naturale geogra!ice (rHuri, creste de munGi, dealuri $ %ceastF linie ia denumirea de linie de demarcaGie Ei se stabileEte de Marele Stat Ma4or al %rmatei Dm"reunF cu Guvernul$ Sn tim"ul cam"aniei, ea se modi!icF Dn ra"ort de o"eraGiunile militare$ Ka rHndul ei, Regiunea interioarF cu"rinde teritoriul din s"atele liniei de demarcaGie, se gFseEte sub autoritatea Ministerului %"FrFrii =aGionale Ei aici se concentreazF Ei se adunF subzistenGele necesare armatelor de o"eraGii, !ie din GarF, !ie din im"ort$ Toate structurile industriale sunt militarizate, lucrHnd numai "entru armatF$ <0a&onarea mi7&oace&or de su*)isten+. &a corpuri&e de trup. de di/erite arme Mi4loacele de subzistenGF de care dis"un cor"urile de tru"F "entru 0rFnirea e!ectivelor (oameni Ei animale sunt cele de mai 4os:

4e purta cu sine so&datu& Sacul de merinde, raniGa Ei Dm"ac0eta4ul de la Ea (coburi, sacul de grFunGe, "lasa de !Hn sunt mi4loacele "use la dis"oziGia !iecFrui om "entru a "utea trans"orta "Hinea "roas"FtF destinatF a !i consumatF "e ziua curentF Ei cele douF raGii zilnice de 0ranF de rezervF, alcFtuite din:

RaGia de 0ranF de rezervF "entru cai era com"usF numai din grFunGe$ &e menGionat cF Dn zona !rontului se asigura 0ranF caldF Dn general, o mHncare scFzutF la "rHnz Ei seara, atunci cHnd o"eraGiunile militare "ermiteau trans"ortul 0ranei la lu"tFtori$ %tunci cHnd nu se "utea asigura 0ranF caldF, la ordinul comandantului se consuma 0rana de rezervF (din cele @ zile de 0ranF de rezervF a!late "ermanent asu"ra lu"tFtorului $ >rganizarea de "rinci"iu a activitFGii de 0rFnire "resu"unea organizarea unor subde"ozite, de"ozite, centre de a"rovizionare care "rocedau la a"rovizionarea tru"elor lu"tFtoare$ %vHnd Dn vedere situaGiile des sc0imbFtoare, determinate de acGiunile de lu"tF, anotim"ul Ei starea vremii, resursele zonei de e7"loatare, de cele mai multe ori sFrFcite sau ine7istente, este de DnGeles cF 0rFnirea tru"elor nu s)a des!FEurat Dntotdeauna !FrF sinco"e, !FrF Dntreru"ere Ei !FrF greutFGi$ Buc.t.rii&e de campanie <iecare micF unitate (com"anie, escadron, baterie , "recum Ei !iecare !ormaGiune similarF de la di!erite tru"e Ei !ormaGiuni de servicii, trebuia sF !ie dotatF cu bucFtFrii de cam"anie necesare "entru "re"ararea 0ranei calde$ Sn "rinci"iu, tru"ele de in!anterie erau dotate cu bucFtFrii "ortative trans"ortate "e trFsuri sau samare$ Pentru trans"ortul bucFtFriilor "ortative, !iecare com"anie avea cHte o trFsurF numitF trFsurF de bucFtFrii$ TrFsurile erau de ti" regulamentarL Dn li"sa acestora, se "rocurau trFsuri "rin rec0iziGie, la declararea mobilizFrii$ Ka rHndul lor, tru"ele cFlFri (cavalerie, artilerie Ei !ormaGiunile de servicii erau dotate cu bucFtFrii "e roate$ Sn staGionare, bucFtFriile de cam"anie se gFseau la tru"eL Dn marE, ele mergeau la trenul de lu"tF (eEalonul II al micilor unitFGi, iar Dn tim"ul lu"tei rFmHneau la locul stabilit de comandant "rin ordinul de o"eraGii "artea a II)a$ Kinia trenului de lu"tF a micilor unitFGi era !i7atF de cFtre comandanGii de Regimente, Dn "rinci"iu, la o distanGF de J)? ;m de"arte de tru"e$

%rticol "reluat de "e: Mistoria$ro -J iulie @5-@BJ 1omments

,a&eriu 4arp% o/iteru& care a sa&vat Putna=

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei, Istorie, Mari Romani 1ati dintre noi au auzit de Valeriu 1ar"9: Probabil ca ma4oritatea nu, insa acest o!iter roman, este dovada vie, ca si in cele mai negre momente ale istoriei noastre, c0iar atunci cand conducatorii sunt slabi si lasi, c0iar atunci cand totul si toti sunt im"otriva noastra, Romania inca mai are co"ii care s)o a"ere, inca mai "roduce #%R#%TI: Este un !abulos e7em"lu de barbatie, cura4 si s"irit al datoriei, de risc total dus la e7trem, iar daca "ana in -./., era normal sa nu stiem nimic des"re acest erou al Tarii, ei bine, nici acum nu stim nimic: &e ce9: Pai in "rimul rand din "rostie, in al doilea rand, nu cred ca distinsii nostrii conducatori, de toate culorile "olitice, se simt con!ortabil, discutand des"re ast!el de oamenii, !ata de care ei sunt doar niste "itici retardati: Il "uteti "une "e Valeriu 1ar" "e acelasi soclu cu !ostul "rim)ministru tran!ormat de curand in vedeta de telenovela9: %sadar, in momentele cele mai crunte3tot %rmata9:

Mai 4os vom reda un !ragment dintr)un articol scris de istoricul Mircea &ogaru$ %cest articol nu are n imic de a !ace cu activitatea domnului &ogaru ca sindicalist, ci se re!era stricat la un moment istoric !oarte "utin cunoscut$

Pentru rmata Rom-n. a 3nceput umi&in+a retragerii /.r. un /oc de arm. de &a 9otare&e 3ntemeiate de Mu0atini 0i% 3n ace&a0i timp% ca&varu&' Pentru c. *ande&e de ca)aci 0i trupe&e regu&ate a&e rmatei Ro0ii nu au respectat nici m.car termenu& de N )i&e% impus de Moscova% 9.r+uind trenuri&e regimentare% *at7ocorind% 3n scopu& provoc.rii% o/i+erii 0i trupa' Mi nu au respectat nici m.car noua &inie de /rontier. impus. tot de Moscova% dep.0ind1o 0i 3naint-nd pas cu pas 3n ad-ncimea teritoriu&ui' 0a a c.)ut% 3n Nord% Per+a 0i invadatoru& 0i1a 3nceput 3naintarea spre Putna 0i Suceava% &oca&it.+i&e1sim*o& a&e m-ndriei 0i vite7iei de odinioar. a&e rom-ni&or% 3n epoca mare&ui Mte/an' De nest.vi&it% pentru c. &a Bucure0ti 30i /.cuse &oc deruta% /rica 0i tr.darea= Rege&e nu a 3ndr.)nit s. reac+ione)e% guvernu& nici at-t% ast/e& c.% de &a ministru& de r.)*oi nevenind nici un ordin% Divi)ia L a genera&u&ui Stavrat 0i1a continuat retragerea spre nic.ieri' Unde s1ar /i oprit invadatorii% stimu&a+i de o*edien+a genera&i&or% de tr.darea o0tirii rom-ne de c.tre e&ita po&itic.% numai Dumne)eu 0tie= Din /ericire pentru un popor 3n a& c.rui cod genetic este 3nscris. supravie+uirea% 3n ast/e& de momente apar <roii= dev.ra+ii eroi% cei c.rora &e dator.m parte din 3ns.0i /iin+a noastr.% cei care10i /ac mai mu&t dec-t datoria% dovedind c. 0i rom-nii pot supune voin+ei &or vremuri&e% dar care nu p.trund 3n cartea de aur a istoriei neamu&ui pentru c. impostura 0i tic.&o0ia% neput-nd su/erii compara+ia% /ac tot ce pot spre a &e arunca nume&e 3n uitare= 4ura7u& &or /.r. ega& r.m-ne s. /ie povestit urma0i&or de c.tre martori% dac. ace0tia au 0ansa s. supravie+uiasc.'

Un ast/e& de erou a /ost atunci maioru& ,a&eriu 4arp% comandantu& Bata&ionu&ui J din Regimentu& "$ Bn/anterie a& Divi)iei L% ce& care 0i1a asumat o r.spundere pe care nici comandan+ii regimentu&ui 0i divi)iei% ministru& de r.)*oi% guvernu& 0i rege&e nu au 3ndr.)nit s. 0i1o asume' /&at 3n ariergard.% a &.sat regimentu& s.10i continue ru0inoasa retragere 0i% cu de &a sine putere% a ordonat o/i+eri&or *ata&ionu&ui s.uC De aici nu ne mai retragem= Peste Putna nu se trece= Merge+i &a unit.+i% organi)a+i1v. po)i+ii de ap.rare 0i% dac. ru0ii mai 3naintea). un pas% DBN >RDBNU8 M<U MB P< M< RSSPUND<R<% desc9ide1+i /ocu&= st/e&% mareea ro0ie a /ost oprit. cu /oc pe a&iniamentu& care a devenit% 3n Nord% grani+a Rom-niei% a&iniamentu& ,a&eriu 4arp' Bncidentu& odat. produs% amenin+-nd s. se trans/orme 3n scanda& interna+iona&% ru0ii au tre*uit s. cede)e' Un o/i+er oarecare% un comandant de *ata&ion% a decis ast/e&% 3n &ocu& po&iticieni&or 0i capi&or armatei% o/erindu1ne o /rontier. 0i sc.p-ndu1ne de ru0inea de a vi)ita ast.)i% cu pa0aport% morm-ntu& &ui Mte/an ce& Mare=

Pentru cura7u& s.u maioru& ,a&eriu 4arp a /ost dec&arat de sovietici 0i a r.mas p-n. ast.)i: crimina& de r.)*oi=

<5onerat de r.spundere de 4onduc.toru& Rom-niei 0i e& recomandat 3nc. memoriei co&ective drept /ascist 0i crimina& de r.)*oi% pentru vina de a /i 3ncercat s. ne apere s.r.cia 0i nevoi&e 0i neamu&% maioru& ,a&eriu 4arp a avut 0ansa pe care o au numai eroii autentici aceea de a c.dea 3n &upt. pentru patria sa% 3n iu&ie "#NN% &a Pa0cani' Neput-ndu1se r.)*una pe trupu& s.u% neput-ndu1& e5ecuta sau t-r3 prin gu&ag1uri pe ce& ce &e inter)isese% prin gestu& eroic de a nu se con/orma ordine&or primite% 3naintarea 3n ad-ncimea teritoriu&ui rom-nesc% *o&0evicii s1au r.)*unat pe amintirea sa' Pentru EE de ani% ,a&eriu 4arp a /ost aruncat 3n uitare= Mi ar /i /ost poate% asemeni mu&tor eroi autentici% de/initiv 0ters din memoria co&ectiv. a neamu&ui s.u::dac. un *.tr-n 0i su/erind veteran de r.)*oi% ast.)i 3n v-rst. de !$ de ani% pe vremea aceea t-n.r &ocotenent% 3n su*ordinea maioru&ui ,a&eriu 4arp% nu 0i1ar /i adunat u&time&e puteri% pentru a10i a0terne pe 9-rtie% amintiri&e% 3n /o&osu& genera+ii&or tinere% n.scute spre ne0ansa &or 3n minciun.% 9r.nite cu i&u)ii 0i promisiuni de0arte de adep+ii &ui Buda'

#atranul la care !ace re!erire Mircea &ogaru este colonelul(r Ioan %mbrosF si lucrarea sa 1avaler al >rdinului Mi0ai Viteazul$

Mircea &ogaru$ 1u a4utorul !oarte im"oratant al lui %drian$

@/ iunie @5-@B. 1omments TR NSNBSTRB 12L iunie "#N"

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei, Istorie, Re"ublica Moldova Transnistria3> bucatica de Moldova, o "arte de Romanie: ,n teritoriu cu un trecut zbuciumat, ieri si astaziL un teritoriu in care romanii au "atimit si "atimesc inca$ ,n teritoriu "e care la @C iunie -.J-, %rmata Romana, la ordinul Maresalului %ntonescu,

trecand =istrul, l)a readus "entru o scurta "erioada de tim" acolo unde i)a !ost intotdeauna locul )la R>M%=I%$ ,n teritoriu ce astazi, este reclamat cu nonsalanta de Rusia, desi el este de4a 'sta"anit( (si cu "arere de rau trebuie s)o s"un, !ara "rea mari sanse de a reveni la Moldova de aceasta, cu a4utorul slugilor si marionetelor ruso!ile din conducerea asa)zisei Re"ublici =istrene Moldovenesti Nun "seudostat nerecunoscut decat de Rusia (din motive lesne de inteles , condus de catre ma!ioti si nostalgici comunisti$ %stazi, !ara niciun !ast si !ara nicio "omenire Ncel "utin la nivel o!icial Nse im"linesc C- de ani de la EKI#ER%RE$ Prezentul il cunoastem si "utem s"une !ara niciun dubiu, c0iar daca este dureros si deran4ant "entru noi toti cei care ne dorim ,=IRE% (eu, cu siguranta mi)o doresc, indi!erent de costuri: , ca 'au "rezentul nu ni)i mare(, du"a cum bine intuia marele nostru "oet, Mi0ai Eminescu ("e care sovieticii il vedeau3Eminovici $ =u cred ca astazi sunt multi romani care sa !ie relativ multumiti de vremurile in care traimL vremuri in care li"sa de bani (a noastra, a marii ma4oritati a "o"ulatiei se intre"atrunde cu cea de tim" si interes (a lor, a celor ce ne conduc din -..5 incoace $ Ki"sa de interes si vointa ce se ras!range nu numai asu"ra noastra ci si asu"ra !ratilor nostri de dincolo dePrutsi c0iar de dincolo de =istru3Sa)mi !ie cu iertare aceasta dizertatie ce sincer, nu)mi !ace nicio "lacere: &esi stim cum arata Transnistria astazi, 0aideti sa vedem cum era ea in -.J-, atunci candRomania, "rin armata sa, si)a !acut din nou simtita "rezenta acolo unde romanii aste"tau3venirea !ratilor de)o limba, "ort si traditie$ Este, daca vreti, o scurta istorie a acestui teritoriu, incom"leta dealt!el Nsa)mi !ie cu iertare, dar "este @55 de ani de sta"anire bolsevica, sovietica si ruseasca, si)au "us am"renta distrugatoare, istoria !iind stearsa si rescrisa, 'ca"itol( la care rusii s)au "rice"ut intotdeauna$ >rice corectura ori adaugire este binevenitaL multumesc antici"at tuturor: Transnistria3Sub aceasta denumire, in -.J-, se intelegea teritoriul cu"rins intre =istru si #ug, la sud !iind Marea =eagra$ %cest tinut, se numea in vec0ime Moldova =oua, denumit mai tarziu si Transtyrana (numele "rovine de la Tyros, vec0ea denumire a =istrului sau TransnistrianaL el !iind de !a"t o "relungire a "amantului moldovenesc$ Intreg teritoriul avea atunci, a"ro7imativ J5555 ;m "atrati$ %cest teritoriu a constituit intre anii -.@?)-.J5, Re"ublica Moldoveneasca, "artea rasariteana a"artinand din "unct de vedere administrativ, Re"ublicii ,crainei, avand in anul -.J- Nanul eliberarii de catre %rmata Romana) a"ro7imativ A milioane de locuitori, dintre care doar 255555 mai erau romani3Restul !iind ucraineni, germani, evrei, "olonezi, rusi, bulgari, sarbi, tigani, greci, etc$ &intre acestia, rusii erau urmasii !unctionarilor taristi, meseriasi, negustori, etc$ #ulgarii si sarbii, colonizati ince"and cu -C.@, erau rusi!icati in totalitate$ Germanii, suedezii, ce0ii, erau germanizati si in numar de circa @?5555, ei !iind adusi intre anii -CC5)-/?5 si colonizati in regiunea sud)estica a Transnistriei$

Evreii, erau in numar mare, !iind "lasati in centrele comerciale si industriale, la e7"loatarile !orestiere, !erme, etc$ Interesant este !a"tul ca, multi dintre evrei, erau re"rezentanti ai bolsevismului, !iind tortionarii "o"ulatiei romanesti transnistrene: Grecii si armenii se gaseau in regiunea >dessei, iar "olonezii Nin buna "arte ucrainizati) locuiau in regiunile nord)vestice$ ,crainenii, erau in!iltrate de catre sovietici din teritoriul ucrainean, gasindu)se in numar mare in regiunea de nord si de sud a #ugului$ 1u alte cuvinte, in Transnistria anului -.J- se gasea multa "o"ulatie straina, colonizata de catre rusi, obiectivul !iind stergerea si estom"area elementului romanesc auto0ton, ceea ce din "acate a reusit, urmarile !iind vizibile si astazi: <iindca romanii, contrar tuturor cutumelor de sorginte bolsevica, sovietica si ruseasca, erau locuitori stravec0i a)i acestui teritoriu$ Punct: Satele romanesti din Transnistria sunt amintite inca din secolul al ZII)lea in '1ronica lui I"atie(, unde sunt amintite satele: #ursu, #ursucu, Padurea)#ranzei, #uza, %ratul, #rusturi, Valea)Putreda, etc$ %ceste to"ice se gasesc si in documentele veacurilor urmatoare, iar a sustine ca acestea sunt de !a"t denumiri slave, este o ine"tie ti"ic bolsevica: %st!el, in secolul al ZVI)lea, documentele "omenesc satele: 10etrosu, Malaesti, 10iscu)Kung si altele$ In interiorul Transnistriei au e7istat sate (acum, in marea lor ma4oritate, distruse si cu denumirea rusi!icata de catre sovietici cu nume similare celor dinRomania, "recum:%le7andria, #ucuresti, 1ernavoda, Ka"usna, >cna, Perisca, Slobozia, Vaslui, etc$ Multe sate "urtau numele unor boieri moldoveni care aveau mosii in zona, "recum: %listarovca, %rmasevca, #rancoveanova, 1amarasevca, 1antacuzenca, 1atargina, Mar4eu, etc$ Tiras"olul, actuala 'ca"itala( a asa)zisei Re"ublici Transnistrene, avea in -.J-, JAC55 de locuitori$ %ici, sovieticii creasera inca de la ince"utul anilor Q@5, un avan"ost avansat de "ro"aganda bolsevica, comunista, ce viza in "rinci"al Regatul Romaniei, dar si 'sovietizarea si indoctrinarea( "o"ulatiei romanesti auto0tone$ %cest avan"ost era constituit dintr)un "ost de radio si "ublicatii, care, "entru a)si "utea inde"lini menirea si a !i 'intelese(, emiteau si "ublicau in limba romana$ &ar, mai e7ista un motiv !oarte deran4ant "entru sovietici: Romanii, erau auto0toni si "rimii ocu"anti a)i acestui tinut, ce !acuse "arte din vec0iul Regat &ac al lui #urebista, ce se intindea "ana la gura #ugului$ 10iar si in -.J-, sovieticii erau deran4ati de !a"tul ca romanii, in marea lor ma4oritate, nu 'invatasera( inca, limba rusa3 Prin secolele ZI)ZIII, in aceste tinuturi locuiau #olo0ovenii (Vala0ii , cnezatele lor avand "robleme cu atacurile "o"oarelor barbare$ 10iar si voievozii moldoveni au sta"anit acest tinut, "recum Ioan Voda cel 1um"lit si &uca)Voda, deci cu alte cuvinte, Transnistria nu a a"artinut Rusiei, cazacilor ori ,crainei, asa cum lasa unii a se intelege$

Transnistria, a !ost luata de catre rusi abia in anul -C.@, cand =istrul devine 0otar, !iind readusa in tru"ul tarii in -.J-, de catre %rmata Romana, "entru scurt tim" insa$ &in anul -.@/, Tiras"olul a devenit ca"itala asa)zisei Re"ublici Moldovenesti, du"a ce mai intai !usese la #alta$ Rusii ii s"uneau ca"italei Tiris"olea, ceea ce in traducere inseamna 1etatea =istrului sau >rasul =istrului$ <acem o "aranteza "entru a da doar un singur e7em"lu, desi ele au !ost nenumarate la adresa romanilor auto0toni, de civilizare si "aci!icare)asimilare bolsevica, a carui victima a !ost cel ce era cunoscut ca 'bunul "arintel( Inoc0entie$ %cesta, "e numele sau adevarat, Ion Kive4oara, a !ost acuzat de catre biserica rusa ca !iind eretic, !iindca avea cura4ul sa tina slu4bele religioase in limba romana, ceea ce era I=TERPIS$ <iindca 'erezia( n)avea ce cauta "e vec0ile '"laiuri rusesti(, acesta a !ost arestat si sc0ingiuit de catre bolsevici N'victoriosi( in Revolutia din >ctombrie) mutat din inc0isoare in inc0isoare, unde a si murit "ana la urma, la doar JC de ani$ Transnistria, du"a ce %rmata Romana a eliberat)o, a !ost im"artita administrativ in -A 4udete, du"a cum urmeaza: >dessa (ca"itala) >dessa , >ceacov (ca"itala) >ceacov , >vidio"ol (ca"itala N>vidio"ol , Tiras"ol (ca"itala NTiras"ol , %naniev (ca"itala N %naniev , #erezovca (ca"itala N#erezovca , 1rivoi)>ziero (ca"itala N1rivoi)>ziero , &ubasari (ca"itala N&ubasari , Rabnita (ca"itala NRabnita , #alta (ca"itala N#alta , Rugastru (ca"itala NIam"ol , Tulciu (ca"itala NTulciu , Mog0ilau (ca"itala NMog0ilau $ Intreaga Transnistrie a !ost "usa sub conducerea unui guvernator civil, ce)si avea resedinta la>dessa$ >dessa, isi datoreaza intemeierea si dezvoltarea, in "rinci"al emigrantului !rancez,Ric0elieu, si tarinei Ecaterina a II)a, a Rusiei, ce dorea dezvoltarea zonei$ %cest emigrant !rancez, a contribuit in mare masura la intemeierea si ridicarea orasului, in anul -C.A$ Ecaterina a II)a, tarina Rusiei, l)a a4utat si s"ri4init "uternic in ridicarea orasului, care cu tim"ul, a devenit cel mai insemnat "ort la Marea =eagra$ Ka construirea >dessei, romanii, care erau auto0toni, au 4ucat un rol im"ortant$ %r0itectul Manole a !ost cel du"a ale carui "lanuri s)a cladit orasul$ Iar "ortarul Gaius a !ost cel care a trans"ortat, din "adurile Moldovei, materialul lemons "entru constructii$ ,n numar insemnat de "arcele de "amant a !ost distribuit boierilor si negustorilor romani, aste!el ca odata cu trecerea tim"ului, "o"ulatia romaneasca, devine din ce in ce mai numeroasa$ ,n cercetator strain c0iar marturiseste ca moldovenii, in a!ara de centru >dessei, mai ocu"a in oras doua ma0alale, dintre care una numita Moldoveanca, era cu mult mai vec0e decat !ondarea orasului: Interesant este ca >dessaa avut ca a4utor de "rimar, un descendent din !amilia Milescu S"atarul ("robabil "e la s!arsitul secolului al ZVIII Nlea , iar un #uzescu a !ost cel din urma roman care a "redat 'Istoria ,niversala( la ,niversitatea din >dessa$ Tot aici este

mentionat si Ilia Ilici Mecini;ov Nmicrobiolog, imunolog, anatomist si zoolog, de "rovenienta rusa dar avand radacini moldovenesti$ Pentru mai multe detalii, aici: ro.wi@ipedia.or1/wi@i/I)ia,I)ici,$ecini@o3$ &e alt!el, in >dessa, a e7istat o statuie de marmura ce)l re"rezenta "e Ric0elieu, emigrantul !rancez, cu bratul intins s"re mare si dominand "ortul, "e care bolsevicii au distrus)o "rin e7"lozie, in vederea inlaturarii oricaror marturii 'ca"italiste, e7"loatatoare( din oras$ Situatia economica a Transnistriei in -.J-, era relativ buna$ &esi nu e7ista industrie grea, "rovincia dintre =istru si #ug, !iind li"sita de bogatii miniere, era bogata din "unct de vedere al "roductiei agricole$ %vand su"ra!ete intinse cu cernoziom de cea mai buna calitate, Transnistria avea o "roductie agricola insemnata din "unct de vedere cantitativ, dar si calitativ$ Se cultiva in mare "arte s!ecla de za0ar, cu care !usesera a"rovizionate si !abricile de za0ar din ,crainaL asa)zisa Re"ublica Moldoveneasca, "e tim"ul cat 'a a"artinut( de ,craina, ocu"a "rimul loc in "roductia de s!ecla de za0ar$ %lte culturi agricole des intalnite in aceasta "rovincie erau: !loarea)soarelui, inul, cane"a, soia, graul, orzul si "orumbul$ Mare "arte dintre "lantele industriale, "recum inul si cane"a, se valori!icau in cadrul !abricilor locale$ &e asemenea, "e acest teritoriu se gaseau "este J2555 de 0ectare de "omi !ructi!eri si vita de vie (vitis vini!era $ Sericicultura si "escuitul, constituiau in Transnistria, una din ramurile "rinci"ale ale economiei$ Produsele sericicole moldovenesti a4ungeau inclusiv la Moscova, iar la>dessa, "estele era conservat, acolo a!landu)se ma4oritatea !abricilor de conserve$ Industria se baza in "rinci"al numai "e ramura alimentara: mori, !abrici de s"irt si conserve, iar la>dessase mai gaseau !abrici de "roduse c0imice si santiere navale$ In!rastructura rutiera si !eroviara, se baza "e un numar mic de sosele (acestea, in -.J-, erau im"racticabile, datorita dezinteresului si a 4a!ului sovietic , iar calea !erata era rara$ Reteaua !eroviara se com"unea in "rinci"al, dintr)o a7a cu directia =$V)S$E, care strabatea intreaga Transnistrie, "aralel cu =istrul, "ana la>dessa, avand de o "arte si de alta, ca niste tre"te, legaturi cu #asarabia (mai im"ortanta era Tig0ina)Tiras"ol si cu ,craina$ =avigatia !luviala se !acea "e =istru si #ug, iar cea maritima "rin "rinci"alele "orturi, >dessasi >ceacov Ncele doua "orturi de la Marea =eagra$ In inc0eiere, cuvintele lui Miron 1ostin, mare logo!at al Moldovei, des"re 0otarele vec0ii &acii, sunt, zicem noi, e7trem de elocvente, ele neavand nevoie de niciun comentariu: 'des"re Rasarit este =istru, a"a, la istoricii cei vec0i Tiros, iar des"re amiaza)

zi Marea =eagra si &unareaL des"re %"us Panonia, adeca teara ,ngureasca, iar des"re amiaza)noa"te Moravia si Podolia, in 1raiea Keseasca, unde este si vestita cetate 1amenita$ Sunt o seama de istorici, care dau si Podelia si 1am"ul "este =istru, "ana la a"a #u0ului, si "este &unarea Misiile amandoua, carora le zicem acum &obroge, si o "arte de Iliria, se !i !ost de&acia($ DD
@C iunie @5-@B-. 1omments Scenariul Georgian "e =istru

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei, Geo"olitica, Istorie, Mari Romani, Re"ublica Moldova, Rusia

22 Bunie "#N"= u trecut L" de ani de &a intrarea Romaniei in ra)*oiu& pentru e&i*erarea Basara*iei=
Kuna Iunie este o luna s"eciala "entru noi: )"e @ iunie s)a nascut Maresalul Ion %ntonescu )"e @@ iunie Ro"mnaia a incercat sa)si recu"ereze teritorile de la Est cu arma in mana, )"e @C iunie %rmata Romana a intrat in Transnistria$

Intr)un articol mai vec0i (#asasecu ordona armatei sa treaca Prutul'3 scriam des"re ingri4orarea "resedintelui !ata de o "osibila escaladare a con!lictului ing0etat de "e =istru$ Ingri4orarea "leca de la "remise, e7trem de tulburatoare, a unei in!rangeri dezastruoase a armatei moldovene, de catre se"aratisti, "uternic s"ri4initi de rusii$ In aceasta ecuatia nu "ersoana "resedintelui este im"ortanta, ci !unctia de 1omandant Su"rem al %rmatei$ Intrebarea !undamentala ar !i, si din "acate este inca actuala, ce ar !ace Romania intr)o ast!el de situatie, sau mai e7act ce ar trebui, din "unctul !iecaruia dintre voi de vedere, sa !aca9: In =%T> sau nu, "ur si sim"lu nu ar conta, am !i singuri in !ata Rusiei, desi indirect3%r avea clasa "olitica de la noi su!icienta barbatie sa ia decizia corecta9: 1and s"un barbatie nu ma re!er neaa"arat la un

s"ri4in direct al #asarabiei, ci "oate c0iar la o"usul unei ast!el de tactici$ %r avea cineva cura4ul sa =, im"lice Romania, "rin !orta ei armata, in a4utorul romanilor de dincolo de Prut9: I"otetic vorbind, in !ata unei noi rascoale a 4igodiilor bolsevice si ma!ioate de la Tiras"ol, #asarabia nu ar rezista singura in !ata se"aratistilor, mai ales ca in s"atele lor ar sta rusii$ &ar daca Romania ar !ace ceea ce ar !i trebuit "oate sa !aca in vara lui -.J5 si ar s"ri4ini Moldova cu "ro"ria armata9: &esi slab ec0i"ata, in mod clar %rmata Romana ar matura Tiras"olul de "e 0arta lumii cu tot cu se"aratisi si cu tot s"ri4inul Moscovei, a!ara doar de o interventie directa a rusiilor$ Inainte de a comenta acest articol incercati sa va imaginati ca !iecare dintre voi ar !i Presedintele Romaniei$ 1on!orm 1onstitutiei noastre Presedintele are dre"tul de a da %rmatei ordin sa intre in lu"ta, in caz de criza, "este ca"ul Parlamentului$ %cum ganditi)va ca voi aveti intreaga "utere de decizie si intreaga Tara si toata #asarabia e cu oc0iii "e voi: Situatia din #asarabia este dezastruoasa: mii de re!ugiati sunt de4a in Romania si alte zecii de mii vin s"re granite, in tim" ce mana de militari si "olitisti moldoveni incearca cu dis"erare sa)i "rote4eze: Mii de morti "rintre civili, !emei violate si ucise, sate intregi arse si de"o"ulate, in incercarea de a curata #asarabia, odata "entru totdeauna, de romani3 Pe !ondul cererii dis"erate de a4utor militar si umanitar din "artea guvernului basarabean si in !ata zeciilor de mii de romani ucisi cu salbaticie, doar din vina ca sunt romani, ce ati !ace voi9: %r sta %rmata Romana "e malurile Prutului cu arma la "icior sau ar intra in lu"ta9: &in "unct de vedere militar nu ce com"ara intre o armata regulate bine "regatita si disci"linata si gloata de 4egosi si cazaci mercenari din Tiras"ol, asadar totul tine doar de vointa noastra$ E7ista insa riscuri enorme3

Si ca sa stim e7act des"re ce vorbim, astazi @@ iunie se im"linesc !i7 C- de ani de la celebrul ordin dat de Maresalul %ntonescu: '>stasi, va ordon: treceti Prutul:( %r mai avea astazi vreun "olitician roman acelasi cura4, cura4ul de a 4uca totul "e o carte, doar "entru ca asa este corect9: Eu sincer ma indoiesc$ Va recomand sa citi si: ,ltimul Maresal al Romaniei
Trebuia %ntonescu sa se o"reasca "e =istru @@ iunie @5-@BCA 1omments ,BSU8 UNG RB<B M RB SB S<R,B4BB8< S<4R<T< D< BNF>RM TBB 8< R>M NB<B

by: George GMT Posted in: enigme, Eroii Romaniei, Inteligenta romanilor, Istorie, Servicii Secrete, Siguranta =ationalaSiguranta =ationala %ctiunile de instigare la revendicari si la sustragerea de la inde"linirea obligatiilor legale !ata de statul roman, re"rezentau un alt mi4loc de "rovocare a disensiunilor intre romanii si ungurii din Transilvania, vizand cultivarea atmos!erei !avorabile realizarii telurilor ane7ioniste mag0iare$ %ici, erau vizati inclusiv si sasii, "e care #uda ii dorea trans!ormati in unguri -556 (suna cunoscut astazi9 Eu zic ca da: $ Inainte de a continua !ac o "aranteza, "entru a arata !a"tul ca aceasta '"reocu"are( a ,ngariei de trans!ormare a sasilor in unguri Ncon!orm datelor SSI si Sigurantei) nu era deloc noua, iar "entru asta ne vom intoarce in tim", "ana in anul -//-: In anul -//-, <riedric0 Kac0mann (re"rezentantul %ustriei la #ucuresti, agent de seama al serviciului de s"iona4 austro)ungar, trimis aici inca din anul -/CC N!usese trimis in Romania cu misiunea de a s"iona miscarile %rmatei Romane, avand aco"erirea de 'cores"ondent de "resa( al ziarelor '%ugsburger %llgemeine Peitung( si 'Sc0lesisc0e Peitung( , "rimind misiunea de a merge in Transilvania "entru a intocmi un ra"ort cu "rivire la 'miscarea "entru ,nire a romanilor din aceasta zona(, constata cu stu"oare ca aceasta era bine im"lementata, avand rami!icatii in randul sasilor, dar si in randul o!iterimii romane din cadrul unitatilor romanesti ce !aceau "arte din armata austro)ungara, cu deosebire in cadrul Regimentului ?5 'Marele &uce de #aden(, Regimentul @ In!anterie, dar si alte unitati, considerandu)i 'total de neancredere si cu intentii subversive($ Mai mult decat atat, Kac0mann a mentionat in ra"ortul sau !a"tul ca sasii nutreau mare sim"atie "entru nazuintele romanilor, iar des"re ,ngaria nici nu voiau sa stie, dar nici des"re %ustria nu aveau o "arere "rea buna$ Iata ce scria acesta in ra"ortul sau: 'Ei citesc numai ziare din #erlin, iar des"re cele austriece si unguresti nici nu vor sa auda($ Pe e"isco"ul Teutsc0 din Sibiuil considera 'li"sit de sentimente "atriotice(, ceea ce "entru Kac0mann era absolut de 'neanteles(= <a"tele "e care le relata in urma in!ormarii amanuntite ce o !acuse, aratau !ara ec0ivoc, cat de subred era im"eriul austro)ungar "e meleagurile transilvanene (asa ca, bai autonomistilor idioti, lasati)o mai moale cu 'sta"anirea dintotdeauna( a Transilvaniei si cu granita aia de 'o mie de ani($ Sic: , iar "entru a !i cat mai convingator !ata de sta"anii sai de la Viena, relata ca, intr)o duminica, "reotul re!ormat (iarasi re!ormatii astia::: Pa"istasi nenorociti, la 're!orma( cu EI, in !runte cu To;es$ =umai slu4itori ai &omnului n)au !ost si nu sunt astia: Gyur;o din 1ernat, a tinut o "redica in limba mag0iara cu tema: '<idelitatea !ata de casa domnitoare si colaborarea unita a ungurilor( (ca sa vezi, mai, mai: 1urat murdar, coane Gyur;o: 1urat carag0ioz: 1e)mi "lace I$K 1aragiale3 $ &u"a terminarea "redicii, "reotul sas #inder i)a dat urmatoarea re"lica: '%ti mintit, caci de "e amvon noi nu cunoastem nici dinastia, nici ungurii, cu atat mai mult cu cat acestia din urma ne sunt cunoscuti numai ca barbari si ca agresorii nostril($ ,n adevar I=1>=TEST%#IK, negat insa cu ve0ementa astazi de catre "artizanii ,ngariei Mari, "entru care sasii sunt doar 'alt!el( de unguri::: (va "lace asta idiotilor9 1iocu mic, ca mai stim si noi cate ceva: $ ,n lucru era insa clar "entru Kac0mann, in -//-, si anume, citez: 'R>M%=II &>RE%, SI %1TI>=%, I= &IRE1TI%

IMPKI=IRII P>R,=1II STR%#,=IK>R &E % <>RM% > SI=G,R% T%R% R>M%=E%S1% %S% 1,M % <>ST V>I=T% SI &>RI=T%, M%REK,I V>IEV>& MIM%I($ Punct: Si)acum revenim3 %ceste activitati contrare statului roman, s)au materializat in !a"te si actiuni Ncunoscute dealt!el, Serviciilor romanesti N"recum: )indemnuri la dezertare din armata romana si la trecerea !rauduloasa a !rontierei in ,ngaria$ 1ele mai !recvente "uncte de trecere !rauduloasa a !rontierei erau in dre"tul localitatilor Malmeu, Satu Mare si Salonta$ Ka Satu Mare, agentul Sera Iosi! se ocu"a cu g0idarea dezertorilor si contrabandistilor, iar la Salonta e7istau trei agenti (acestia, ulterior au 'dis"arut(, soarta lor !iind necunoscuta autoritatilor ungare$ Saracii: care aveau e7clusiv misiunea de a conduce "este granita "e cei care le cereau concursul$ Sera Iosi! !iind "rins de catre Siguranta, a 'cantat( tot in legatura cu aceasta activitate, des!asurata du"a s"usele sale, 'la indemnul unei "ersoane din ,ngaria($ Totul este !oarte clar, nu9 )a4utoare materiale erau acordate de guvernul ungar si de di!erite institutii studentilor unguri din Romania care urmau studiile in ,ngaria, daca se anga4au ca vor servi cauza revizionista du"a ina"oierea inRomania(multi si)au luat acest anga4ament, dar "utini l) au res"ectat$ 1inste lor: L )indrumarea muncitorilor unguri care lucrau in intre"rinderile romanesti de a "roduce "erturbatii in !unctionarea normala a acestor intre"rinderiL )ungurii "ro"rietari de masini de trans"ort erau indemnati sa le demonteze di!erite "iese "entru a "utea !i sustrase de la rec0izitiile e!ectuate "entru nevoile armatei$ ,n e7em"lu elocvent este cel al !irmei 'Vitalis8Simion( din Targu)Mures, ai carei "ro"rietari au incercat sa saboteze o "arte din "arcul auto de care dis"uneau (@5 de autoturisme de lu7 si autobuze, din care au incercat sa saboteze -/ $ %u !ost ra"id o"riti de catre Siguranta (care)i avea 'sub su"raveg0ere( , autove0iculele !iind ra"id "use in stare de !unctionare si rec0izitionate$ Incercari ale revizionismului mag0iar de a castiga ',ngaria Mare( au !ost multeL acestea nu s)au o"rit niciodata: %ceste mani!estari revizioniste, au continuat si du"a anul -.J?, cand Romania si ,ngaria devenisera, vrand)nevrand, 'democratii "o"ulare( sub ari"a 'ocrotitoare( a Moscovei$ S"re e7em"lu, in anii Q/5, dintre cele mai ve0emente organizatii revizioniste mag0iare din S,% si >ccident (a!late bineanteles, sub stricta su"raveg0ere a Securitatii romane, desi e7istau dovezi ca ele sunt s"ri4inite tacit si de catre #uda: s)au remarcat, ,niunea Mondiala %rdeleana si <ederatia socialista a mag0iarilor din Romania$ %ceste organizatii, la un moment dat, si)au "ro"us, nici mai mult nici mai "utin, sa anga4eze >rganizatia =atiunilor ,nite (>=, si alte organisme internationale, in rezolvarea 'cauzei mag0iarimii( (ca sa vezi: =e suna cunoscut, !iindca du"a -..5, au !ost nenumarate incercari de acest gen, cu deosebire du"a evenimentele de trista amintire de la Targu)Mures, cand numai ;lingonienilor n)au reusit sa ne reclame3 $ %st!el, s"re e7em"lu, in luna octombrie -./-, au adresat un memoriu 1on!erintei de la Madrid,

autorul acesteia !iind asa)zisa '<ederatie Socialista a Mag0iarilor( (au bietii de EI ceva a!initati !ata de socialism$ 1e "acat ca in -.-. le)am taiat avantul 'revolutionar(: , "rin care s)a cerut in!iintarea 'Re"ublicii Socialiste Transilvania($ Sic: %ceasta 'minunata( "ro"unere, continea de !a"t ideile 4igodiei de #et0len Istvan, care la ince"utul anilor QJ5 dorea 'autonomia( %rdealului, 1roatiei si Slovaciei (cu acest stat nu le 'merge(, limba mag0iara si organizare ti"ic ungureasca nu e7ista "e acolo N asemenea mani!estari !iind inabusite din !asa de autoritatile statului slovac$ ,ngaria a urlat si "rotestat, dar si)au luat)o cu brio de la slovaci$ Kor, dar nici croatilor, nu le "ot da lectii de 'euro"enism( mag0iar3%colo c0iar isi vad de lungul nasului: $ Ilustrul "ersona4, considera in -.A/, urmatoarele: '1u mintea sanatoasa, doar atunci ar "utea sa "una ,ngaria aceasta c0estiune, daca contele #et0len (da dragutul, c0iar el insusi, cine altcineva era mai indicat::: ar !i indre"tatit sa re"rezinte atat "o"orul roman, cat si "e cel slovac si rutean3&oua treimi din "o"ulatia %rdealului este romaneasca (asta era de !a"t, marea sa durere Nromanii erau ma4oritari ceea ce dovedeste ca de !a"t, ei ungurii, sunt3alogeni , ori aceasta daca ar vrea autonomie, este absolut sigur ca in nici un caz nu ar !ace)o in interesul ungurilor (aici, sunt intr)adevar de acord cu '4udecata( musiului asta: $ 1e rost are atunci toata "ovestea aceasta9 Sub aceste dorinte se ascunde socoteala ca, din teritoriile autonome s)ar crea "rin autodeterminare tari inde"endente care s)ar atasa ,ngariei( (Tinutul Secuiesc ar "utea !i, i"otetic vorbind, o ast!el de 'tara(:9 S"er ca nu: $ Insa, un lucru este cert: Interesul Serviciilor romanesti !ata de s"atiul transilvan si mentinerea acestuia in interiorul statului roman, caruia ii a"artine dintotdeauna, a e7istat mereu si e7ista cu siguranta, inca$ %gentii SSI, Sigurantei, #iroului @, erau recrutati din di!erite categorii sociale, !iind ingineri, doctori, !armacisti, "ro!esori, "reoti, avocati, !unctionari, militari, !actori "ostali, !unctionari !eroviari, comercianti, etc$ Mare "arte dintre acestia aveau instruire de s"ecialitate, si din "acate, multi au cazut la datorie31inste lor, si &)zeu sa)i odi0neasca acolo unde sunt, c0iar daca multi nu au bene!iciat de un mormant in "amantul "atriei "entru care au lu"tat si au murit$ %stazi, tot !elul de 4ogodii, in4ura si "onegresc lucratorii din Serviciile Secrete (PR><ESI>=ISTII din aceste Servicii nu merita asa ceva$ Kic0elele, "ilele si '"oliticii( insa &%, o merita: , vec0i si noi, uitand insa cu bunastiinta, sau !iind doar ignoranti, S%1RI<I1IIKE "e care acestia le !ac$ Kor li se "otrivesc !oarte bine cuvintele lui Ion Gavrila >goranu, lu"tator anticomunist din rezistenta, citez: 'Mama Tara, iarta)ne ca am indraznit sa lu"tam si sa murim "entru tine:($ Triste cuvinte, dureros de adevarate insa3 &omeniile de care erau interesati agentii Serviciilor romanesti de in!ormatii, erau variate, dar in Transilvania, inclusiv in tim"ul ocu"atiei mag0iare (=I1I>&%T% aceste Servicii, n)au abandonat acest teritoriu romanesc: , ele vizau: in!ormatiile strategice, to"ogra!ia, orasele, intre"rinderile industriale, mi4loacele de trans"ort, "o"ulatia si starea de s"irit a acesteia, in!ormatiile cu caracter militar (re!eritor la dislocarea de tru"e, ec0i"amentul, armamentul, nivelul de instruire, comandanti, e7istenta !orti!icatiilor si gradul lor de a"arare cu guri de !oc, etc L ast!el ca atunci cand %rmata Romana a trecut la eliberarea acestei "arti de teritoriu romanesc, cunostea in detaliu, T>T,K$

Interesant este si !a"tul ca Serviciile romanesti mostenisera o retea vasta, dezvoltata dea lungul anilor, nu de "utine ori cu sacri!icii: <iindca, trebuie sa mentionam !a"tul ca nu cu mult inainte de izbucnirea OO I si im"licarea Romaniei in razboi, Serviciile romanesti aveau de4a in Transilvania o retea de agenti "uternica si cu "utere de "enetrare in!ormativa ridicata, !ormata din cel "utin -555 de agenti$ %ceasta agentura a reusit "er!ormanta de invidiat, de a "atrunde in inima im"eriului austro)ungar, la Viena, ea avand acolo cam ?5 de agenti de inalta clasa, condusi de catre atasatul militar roman, ca"itanul Traian Stircea$ &in randul acestor agenti, !aceau "arte atasati militari si di"lomati straini, "recum: Valerio #enuzzi si Mario Reusi (Italia , <ili" %ninat (secretar la ambasada Re"ublicii 10ile , Villegas (atasatul militar al %rgentinei , dar si multi altii des"re care nu se stie nici astazi, cine au !ost$ Se va sti oare vreodata9 Posibil: ,n lucru este insa clar, si anume !a"tul ca Serviciile romanesti de atunci, si)au demonstrat !ara ec0ivoc, PR><ESI>=%KISM,K3 10iar si Ma7 Runge (se!ul serviciului de s"iona4 austro)ungar in OO I recunostea ca serviciile de s"iona4 german si austriac au "rimit lovituri grele din "artea celor romanesti, mai cu seama Serviciul condus de catre el$ &e de"arte se remarca reusita Serviciilor romanesti din anul -.-J: %tunci, agentii Sigurantei au reusit sa !otogra!ieze, "rintr)o actiune !oarte bine organizata si condusa, ci!rul di"lomatic al ambasadei austro)ungare la #ucuresti$ %cest lucru a "ermis ca Serviciile romanesti sa !ie la curent multi ani cu tot ceea ce se intre"rindea de catre austro)ungari si c0iar germani, im"otriva RomanieiL ambasadorul austro)ungar, >tto 1zernin, devenind !ara stirea sa, cea mai buna sursa de in!ormatii "entru agentii romani$ Ma7 Runge, a numit aceasta actiune, "e buna dre"tate dealt!el, 'unica(, ceea ce s"une multe des"re e!icienta Serviciilor romanesti: Vom vorbi ins a"e larg des"re aceasta actiune, la tim"ul "otrivit$ 1on!orm 'memoriilor( lui Ma7 Runge, acesta considera ca Serviciile romanesti au stiut din tim" si in detaliu, "regatirile militare si miscarile de tru"e austro)ungare din #anat, dar si "lanurile Puterilor 1entrale im"otriva Romaniei$ 1u toate acestea, din "acate, !actorii de decizie "olitica si militara ai vremii, au !acut greseala im"ardonabila (cel "utin in "rima "arte a razboiului de a nu tine cont de in!ormatiile !urnizate de catre Servicii, ceea ce a dus la in!rangerea din toamna lui -.-2, in &obrogea (s"ionii romani "rezentasera din tim" MStM al %rmatei Romane in!ormatii valoroase, care insa au !ost ignorate, ne!iind luate in considerare, transmitand totodata liste com"lete si detaliate cu oameni de incredere, care ar !i "utut a4uta tru"ele cu in!ormatii, actiuni, etc Nsi acesti oameni au !ost ignorati cu buna stiinta: $ ,lterior, Siguranta a desco"erit si cauza acestor 'sca"ari( Nse!ul MStM, generalul %$Potta si maiorul Po"escu, erau agenti ai Puterilor 1entrale (o reusita !ara nicio indoiala, a Serviciilor inamice, ceea ce arata ca razboiul din umbra este unul dur, dus in "rinci"al nu cu !orta musc0ilor ci cu !orta mintii: $ 1um or !i astazi Serviciile Romanesti si cum or actiona ele in "rivinta revizionismului mag0iar, &)zeu stie: Insa, cuvintele lui George Santayana e7"rima !oarte clar, un adevar: 'Aei care nu pot in3ata din istorie sunt condamnati sa o repete;.

Si ca sa inc0ei intr)o nota 0azlie, va recomand sa cititi acest articol care m)a distrat co"ios (avem si noi nebunii nostri, dar ai lor sunt3magni!ici : www.bucurestii3echisinoi.ro/*/ a&inul4carpatic#este#centrul4puterii4g* DD
-J iunie @5-@B/ 1omments

Bine/aceri&e Rusiei BBC T9e /irst &iance G"!LL1"!L!H

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei, Istorie, Re"ublica Moldova Sn acest articol voi "rezenta, "e scurt, a doua Dntalnire dintre Princi"atele RomHne Ei Rusia, care, Ei de aceastF datF, a dus la creEterea evidentF a Dncrederii Dn 'Mama Rusie(3$$glumesc, evident: Este vorba de "erioada Razboiului deIinde"endenGF, Dn cadrul cFruia am !ost aliaGi cu Im"eriul Rus$ &u"F ru"erea Moldovei de cFtre Turcia Ei Rusia Dn -/-@ se "FstreazF suzeranitatea Turciei asu"ra Princi"atelor RomHne$ %ceasta se sc0imbF du"F Razboiul Ruso)Turc din "erioada -/@/)-/@., Dn urma cFruia Princi"atele RomHne a4ung "rotectorat rusesc Ei ast!el s)a sc0imbat dracu cu tatFl sFu$ %ceastF situaGie nu Gine "rea mult, "entru ca Dn anul -/?A Dnce"e un alt rFzboi, rFzboiul 1rimeei (-/?A)-/?2 $ &e data aceasta, Rusia nu are sorGi de izbHndF, "ierzHnd rFzboiul cu %liaGii (%nglia, <ranGa, Im"eriul >toman Ei Regatul Sardiniei $ Pierderea acestui rFzboi este bene!icF "entru Princi"atele RomHne, deoarece Rusia este obligatF sF cedeze sudul #asrabiei cFtre Moldova$ \Frile RomHne "ro!itF ast!el de conte7tul international Ei, la data de @J ianuarie -/?., se "roduce ,nirea Princi"atelor, "rin alegerea lui %le7andru Ioan 1uza ca domnitor, atHt Dn \ara RomHneascF, cHt Ei Dn Moldova$ Sn anul -/22 are loc o loviturF de stat, Dn urma cFreia %le7andru Ioan 1uza abdicF, iar la conducerea statului urmeazF o locotenenGF domneascF$ %ceasta urma sF domneascF "HnF la gFsirea unui domn nou, care s)a gFsit Dn "ersoana lui 1arol de Mo0enzollern)Sigmarigen$ %cesta este investit ca "rinci"e "e data de -5 mai$ 1u toate cF ,nirea Princi"atelor a !ost o reuEitF, RomHnia este DncF consideratF vasala Im"eriului >toman$ %cest lucru se va sc0imba odatF cu razboiul ruso)turc din -/CC, Dn urma cFruia RomHnia DEi obGine inde"endenGa !aGF de Im"eriul >toman$ IniGial, Rusia nu dorea ca RomHnia sF "artici"e la rFzboi, crezHnd cF acest razboi va !i ca o ieEire la "icnic$ Singurul lucru cerut de ruEi era tranzitul tru"elor ruseEti "e teritoriul RomHniei$ %st!el, la data de J a"rilie -/CC, se semneazF un acord militar Dntre Rusia Ei

RomHnia$ Snainte de a semna acordul, RomHnia a obGinut garantarea graniGelor RomHniei de cFtre Rusia, du"F cum reiese c0iar din "rimul articol al convenGiei: IGuvernul im"erial al tuturor Rusiilor se obligF a menGine Ei a !ace a se res"ecta dre"turile "olitice ale statului romHn ast!el cum rezultF din legile interioare Ei tratatele e7istente, "recum Ei a menGine Ei a a"Fra integritatea teritorialF a RomHniei$( 1e se alege de aceast acord vom vedea un "ic mai Dncolo$ Razboiul Rusiei cu Im"eriul >toman nu a !ost 'o "limbare "e !alezF(, aEa cum credeau ruEii iniGial, ast!el DncHt Rusia cere a4utorul RomHniei Ei a %rmatei RomHne$ RomHnia DEi declarF inde"endenGa !aGF de Im"eriul >toman "e . Mai -/CC, actul !iind semnat de Princi"ele 1arol "e -5 Mai -/CC, iar RomHnia intrF Dn rFzboi alFturi de Im"eriul Rus$ %rmata romHnF a demonstrat atunci ca"acitatea ei combativF "rin victoriile obGinute la Plevna, SmDrdan, Ra0ova Ei GriviGa$ Practic vorbind, am salvat !undul rusilor "rin victoriile obGinute, acolo unde armata lor a eEuat$ Im"eriul Rus, !iind bun la su!let Ei ne"utHnd sF uite a4utorul dat de armata romHnF, ne)a rFs"lFtit du"F cum urmeazF: -$ @$ A$ Rusia nu a recunoscut cobeligeranGa RomHniei la acest rFzboi, RomHnia ne!iind invitatF la tratativele de "ace de la #erlin$ Rusia nu a vrut sF recunoascF inde"endenGa RomHniei$ PFnF la urmF a !ost !orGatF sF o recunoascF$ Rusia a luat Dna"oi sudul #asarabiei, cedat de ei in urma rFzboiului 1rimeei, "ierdut Dn -.?2, DncFlcHnd, ast!el, !lagrant, acordul militar semnat "e J a"rilie -/CC$ Sn sc0imb, Rusia ne)a cedat &obrogea, !FrF 1adrilater, DnsF$ &obrogea, "e acea vreme, nu avea nici un !el de valoare strategicF$ Mai mult de atHt, era un "FmHnt ne"relucrat, !FrF in!rastructurF$ J$ PicFtura care a um"lut "a0arul a !ost dorinGa \arului Rusiei de dezarma armata romHnF$ Re"lica Regelui 1arol I a !ost scurtF Ei la obiect: Io armat. care a )uptat )a :)e3na Bn (aCa Bmp.ratu)ui A)exandru a) II4)ea poate s. se bat. p0n. 3a (i nimicit.- dar nu se 3a ).sa de/armat.($ %st!el Rusia nu a DndrFznit sF insiste asu"ra cerinGei$ IatF, deci, cu ce 'bine!aceri( ne)am ales Dn urma "rimei noastre alianGe cu Im"eriul Rus: 1u siguranGF, res"ectarea anga4amentelor !Fcute de Rusia a crescut Dncrederea Ei mai mult decHt e"isodul din -/-@$ 1um se zice aEa !rumos: ' !ereEte)mF &oamne de "rieteni, cF de duEmani mF !eresc singur(:

SurseC 9ttpsCTTcersipamantromanesc'Uordpress'comT2K"KTK!T2#Tra)*oiu&1de1independenta1de1&a1"!LL1si1tradari&e1rusiei12T
9ttpCTTe1istorie'roTistoria1modernaT&umea1modernaTJN$1re&atii&e1romano1otomane1intre1"!E#1"!L! 0tt":**ro$Xi;i"edia$org*Xi;i*R61J6/AzboiulY1rimeei 0tt":**ro$Xi;i"edia$org*Xi;i*R61J6/AzboiulYdeYInde"enden61/6.#61J6/AYalYRom61A6%@niei

8arrI 8' Datts1 Fere0te1m.% Doamne% de prieteni% editura Rao% 2K""

ndrei

. iunie @5-@B- 1omment ,BSU8 UNG RB<B M RB SB S<R,B4BB8< S<4R<T< D< BNF>RM TBB 8< R>M NB<B G"2H

by: George GMT Posted in: enigme, Eroii Romaniei, Istorie, Servicii Secrete, Vecinii Romaniei %ctiunile de!etiste si denigratoare, des!asurate "er"etuu de catre ,ngaria im"otriva Romaniei, aveau ca sco" diminuarea ca"acitatii de rezistenta !ata de revendicarile mag0iare si discreditarea tarii ori a "ersoanelor care o re"rezentau in relatiile internationale$ %semenea actiuni se materializau in ras"andirea continua de stiri si zvonuri !alse ori de inter"retari tendentioase !avorabile tezelor revizioniste, in "onegrirea, calomnierea si de!aimarea conducatorilor romani ori a altor "ersonalitati care se "ronuntau im"otriva mani!estarilor revendicative si nationaliste, "recum si in alte !a"te de natura a "rovoca "anica sau de"rimare, ori de a !ace "osibila slabirea sau in!rangerea rezistentei morale a natiunii, inclusiv a cetatenilor de etnie mag0iara care nu agreau ideile idiotilor revizionisti$ In acest sens, ra"oartele SSI, Sigurantei si #iroului @, contin o am"la cazuistica, din care vom in!atisa cu titlu e7em"li!icativ, doar o mica "arte, dar in!ormatiile detinute de catre aceste Servicii, demonstreaza un singur lucru Naveau agentura la nivel inalt, la #uda"esta, Roma si c0iar #erlin: Romania, se indre"ta cu "asi ra"izi s"re &ictatul de la Viena, desi Serviciile romanesti au incercat din ras"uteri sa zadarniceasca acest lucru, asa cum vom vedea intr)un articol viitor, insa conte7tul "olitic si militar al tarii, era3sumbru$ In "rima 4umatate a anului -.A., din cercurile legatiei ungare de la #ucuresti, a !ost ras"andita stirea ca ,ngaria va sustine in !ata %ngliei si <rantei, ca numai atunci va !i "ace durabila in Euro"a, cand Romania va ceda ,ngariei, Transilvania$ Tot in aceasta "erioada, Kegatia a initiat ras"andirea versiunii ca ministrul de e7terne ungar, contele 1sa;y Istvan, cu ocazia vizitei sale la Roma, ar !i obtinut de la Mussolini asigurarea unui s"ri4in e!ectiv "entru revendicarile mag0iare:

Mai mult decat atat, in luna mai -.J5, a !ost ras"andita stirea ca in cel mult A)J sa"tamani, ocu"area Transilvaniei va !i un !a"t im"linit$ Se "reciza ca intre guvernele din#erlinsi #uda"esta s)ar !i stabilit o intelegere de"lina si s)ar !i desemnat, de comun acord, viitorii demnitari alesi dintre ungurii si germanii din Transilvania$ Intorcandu)se de la #uda"esta la Targu)Mures, !armacistul E$>svat0, a !acut urmatoarele 'dezvaluiri( #iroului @, re!eritoare la starea de s"irit si intentiile cercurilor "olitice ungare: 'Intregul "o"or al ,ngariei, atat cel de la orase, cat si cel de la sate, in s"ecial tineretul, este "regatit "entru un con!lict armat intre ,ngaria si Romania$ Guvernul ungar va !ace uz de toate mi4loacele "entru a inarma "o"ulatia minoritara dinRomania$ Semnalul de "auza al "ostului de radio din #uda"esta este inter"retat in scolile din ,ngaria "rin urmatorul te7t: Magyaro;: Erdely !ele elore:( (,nguri:Inainte s"re %rdeal: Ei, ca sa vezi: Ii manca rau s"inarea, "oate ar !i !ost mai bine sa 'vina( Nasa "oate s)ar !i rezolvat odata "entru totdeauna "roblema ',ngariei Mari(, dar, in realitate, ,ngaria nu se incumeta sa recurga la !olosirea armelor "entru satis!acerea revendicarilor teritoriale, deoarece stia !oarte bine ca n) are nicio sansa de a invinge %rmata Romana$ Mai mult decat atat, cand au incercat sa zangane armele la granita cu Romania, unde concentrasera im"ortante e!ective militare, c0iar violand s"atiul aerian romanesc, %rmata Romana a ri"ostat imediat, dandu)le una "este bot, asa cum vom vedea in acest articol: Stirea cu "rivire la ocu"area Transilvaniei neadeverindu)se si ne"roducand e!ectul scontat, a !ost lansata alta din care reiesea ca &ucele si 1iano ar !i incercat sa convinga "e "rimul ministru Tele;y ca, in interesul mentinerii linistei in sectorul danubian, sa amane solutionarea revizuirii tratatelor si ca i)ar !i !acut urmatoarele declaratii susce"tibile de a !i inter"retate ca "romisiuni: )Italia, a"reciaza ca linistea in bazinul dunarean este o conditie "entru a "reveni si im"iedica orice incercare sovietica de imi7tiune in acest sectorL )guvernul de la #uda"esta, trebuie sa inteleaga ca actualmente se im"une o ameliorare, cel "utin !ormala, a relatiilor cu guvernul de la #ucuresti, dat !iind ca orice con!lict dintre ,ngaria si Romania, ar "utea !i e7"loatat de sovieticiL )guvernul italian va sti sa a"recieze atitudinea "aci!ista a #uda"estei (mda, ei erau cei mai mari "aci!isti: L )Italia si ,ngaria, trebuie sa !ie "atrunse de convingerea de a duce o "olitica "ro"rie, con!orma intereselor s"eciale, iar amicitia italo)ungara nu trebuie sa su!ere in!luenta nici unei "uteri, !ie c0iar a Germaniei (o minciuna ti"ic ungureasca: ,ngaria, de !a"t, n)a miscat nimic !ara acce"tul Germaniei $ 1onstienti de !a"tul ca nu "ot lu"ta cu %rmata Romana, militarii unguri, cu acce"tul si incura4area mai marilor lor de la #uda, au trecut la "rovocare de incidente la !rontiera Nun alt as"ect al actiunilor revizioniste ungare) inainte de odiosul &ictat de la Viena, care a constituit nu numai un atentat la suveranitatea si integritatea teritoriala a Romaniei, ci si la "rinci"iile si institutiile dre"tului

international (asa cum se arata in '%nnuaire de la 1ommission du &roit International( din anul -.?/ Ndes"re care ,ngaria nici macar nu "omeneste, !iindca s)ar duce dracului toate visele ei de marire, natiune, s$a$m$d, iar autonomistii auto0toni, inregimentati in ,&MR si celelalte "artide si "artidute mag0iare, nici macar n)au auzit de asa ceva Naceasta sentinta, sub a"arenta legalitatii, este un adevarat act de agresiune$ SE=TI=T% (&ictatul, de !a"t: , ESTE =,K% '%# IG=ITI>($ %cest !a"t a !ost e7"res sti"ulat si in tratatul de "ace de la Paris, din -5 !ebruarie -.JC, dintre Romania si =atiunile ,nite )"aragra!ul @ al articolului "rim) si RE1,=>S1,T ><I1I%K&E 1%TRE ,=G%RI%$ Ei, cum va "lace asta 4igodiilor autonomiste si revizioniste9 1u siguranta, nu va "lace: $ Iata doar cateva dintre incidentele armate "rovocate de catre militarii unguri, la granita comuna, asa cum a"ar ele in in!ormarile Sigurantei si cele ale #iroului @ al MStM: )in seara zilei de J iulie -.J5, unitati militare ungare au atacat succesiv cu !ocuri de arma "ic0etele romanesti nr$ CA*CJ*C?, de la marginea "adurii din dre"tul comunei Sanislau$ &atorita !a"tului ca atacul s)a "rodus "rin sur"rindere, granicerii romani s)au retras, ulterior, "rimind a4utoare, "ic0etele au !ost recu"erate du"a o ora Natacatorii unguri au inregistrat victime, cel "utin A dintre ei s)au dus sa)si intalneasca stramosii 0uniL )in ziua de ? iulie -.J5, orele -5, a !ost atacat de catre "atrulele ungare "ic0etul nr$C@, asezat la marginea "adurii ,rziceni$ Granicerii romani au ri"ostat ra"id, agresorii retragandu)se, avand cel "utin J ranitiL )in ziua de 2 iulie -.J5, la orele J, un gru" de a"ro7imativ zece soldati unguri au atacat cu !ocuri de arma "ic0etul nr$C5$ Granicerii romani ri"ostand, atacatorii s)au retras ra"id$ In aceeasi zi, seara, "ic0etul nr$/5 a !ost tinta !ocurilor de arma trase de o !ormatie militara ungara de a"ro7imativ A5 de soldati$ <ocul a durat A5 de minute, granicerii romani ramanand "e "ozitii "ana cand au "rimit a4utor de la "osturile de 4andarmi din zona Natacatorii unguri dand bir cu !ugitiL )in noa"tea de C s"re / iulie -.J5, "ic0etele de graniceri de la Iratos si Variasul Mic, au !ost atacate cu !ocuri de arma si grenade, !ara a se inregistra victimeL )in noa"tea de -A s"re -J iulie -.J5, granicerii unguri au atacat cu !ocuri de arma si grenade "ic0etul de graniceri &orobanti, din sectorul %rad$ Sc0imbul de !ocuri a durat A5 de minute, doi graniceri romani !iind ranitiL )in zilele de @C si @/ august -.J5, avioane mag0iare au violat s"atiul aerian roman, cu intentia de a arunca mani!este cu continut dusmanos, revizionist, "e teritoriul Transilvaniei, si "robabil, sa bombardeze aero"ortul civil din Satu Mare$ %u !ugit ra"id cand aviatia de vanatoare romana, s)a ridicat la interce"tare (mari eroi si ungurii astia$ > mare natiune de eroi, !ara nicio indoiala: $

&e asemenea, legatia ungara a contribuit la actiunea de denigrare a Romaniei si "rin diri4area indirecta a atacurilor "ornite din o!icinele revizioniste din ,ngaria, sau "rin in!luentarea !runtasilor nationalitatii mag0iare in a crea di!icultati guvernului roman (seamana cu ceea ce !ace astazi, ,&MR: Politica santa4ului, a amenintarilor si intimidarii$ Recent, +elemen Munor, a declarat, ca o amenintare la adresa Guvernului condus de Victor Ponta, inevitabile 'tensiuni( in Transilvania cu consecinte "olitice grave$ Mai, nu zau, musiu Mun)or: 10iar asa:9 %i dre"tate intr)o singura "rivinta Nconsecinte "olitice vor !i cu siguranta la adresa voastra, a "oliticienilor mag0iari, !iindca sunteti sub dominatia s"aimei$ S"aima de a nu mai intra la guvernare$ #R%V> V>,%, SI1: In realitate, bai cretinule, romanii si ungurii n)au nimic de im"artit, convietuind !oarte bine "e acelasi pamant romanesc, iar de vina "entru tot ceea ce se)ntam"la astazi, sunteti doar voi, "oliticienii mag0iari si c0iar unii dintre cei romani$ #orbelica s)a cam 'dus(, "oate ai norocul sa te 'duci( si tu, Mun)ore: cu ocazia elaborarii statutului nationalitatilor conlocuitoare si a altor acte normative$ &i"lomatii unguri au actionat intens, !olosind aceasta metoda si in domeniul in!ormativ, con!orm datelor detinute de catre SSI si Siguranta$ In cercurile revizioniste din 1lu4 a circulat stirea ca !unctionarul Maurer #ela de la Kegatia ungara din #ucuresti, a "rimit de la Status)ul catolic din 1lu4 suma de ?5555 de lei "entru redactarea unei brosuri destinata discreditarii ar0ie"isco"ului catolic 1isar, ca !iind un adversar al unitatii ungare (inaltul "relat nu era de acord cu revizionismul, !iind un om integru si un adevarat slu4itor al #isericii$ %r0ie"isco"ul %le7andru T0$ 1isar, nascut si educat la #ucuresti, a slu4it cu devotament #iserica, si nu revizionismul mag0iar, !iind c0iar decorat de catre Guvernul roman, "e data de C iunie -.@/, cu Marea 1ruce a >rdinului '1oroana Romaniei(, ceea ce s"une multe des"re cine a !ost, ce a !acut si mai ales, care)i tari i)a !ost devotata, acest om$ 1inste lui: 1a urmare, trebuia com"romis, dar actiunea n)a reusit din vina, Sigurantei: $ 1ercurile o!iciale din #uda"esta, in sustinerea tezelor revizioniste, incercau sa acrediteze calomnia caRomanianu avea o lege organica, asa cum s)ar !i anga4at %l$Vaida laParis, in anul -.-.$ Pro"agandistii unguri, !aceau mare zgomot in legatura cu legislatia tarii noastre (astazi se numeste imi7tiune in treburile interne: Si Guvernul actual de la #uda, condus de >rb(e an, este 'tare ingri4orat( de ceea ce se intam"la la ,M< Targu)Mures si de '"ericolul( in care se a!la minoritatea mag0iara din %rdeal3Mai, mai31iudat insa cum niciun "olitician roman nu ri"osteaza si nu ia atitudine, la marlaniile trogloditului asta: $ Ei sustineau ca legile romanesti, erau in asa !el redactate incat acorda guvernului "osibilitatea de a se esc0iva de la obligatiile asumate "rin tratatele internationale$ Se lansau tot !elul de minciuni, "entru a se crea im"resia !alsa ca ungurii dinRomaniaar avea mai "utine dre"turi decat ceilalti cetateni romani: '"olitica romaneasca !oloseste !ata de nationalitatile conlocuitoare "rocedee balcanice si le ataca nu numai la radacinile lor culturale, ci si economice( (teza asta, "arca ne este cunoscuta si astazi::: $ %ceste calomnii "ro!erate in mod re"etat de catre contele #et0len Istvan si de alti revizionisti mag0iari, au revoltat inclusiv "e cetatenii romani de origine mag0iara, credinciosi sentimentului onoarei, demnitatii si res"ectului !ata de adevar Noameni onesti, care n)aveau nimic de im"artit cu romanii (cinste lor: Si astazi, etnicii mag0iari care isi vad de treaba lor, res"ectand 1onstitutia

tarii, legile si organizarea administrativ)teritoriala a statului roman, merita res"ectul si consideratia noastra $ ,nul dintre acestia a !ost =$<enyes care, "lin de nedumerire si indignare la minciunile des"re mag0iarii din Romania, intreba autoritatile de la #uda: '&oar nu)i aseaza "e tarani "e tronuri in!ocate si doar nu)i incoroneaza cu coroane de !ier inrosite in !oc, silindu)i "e ceilalti tarani sa manance din carnea !ri"ta a celor sc0ingiuiti ast!el9 Pe cine a aruncat in sclavie "er"etua sau tem"orara9 1ati unguri a s"anzurat9 1ati oameni a intemnitat "entru e7"rimarea ideilor "rin "resa9 1ate condamnari la inc0isoare cu anii a "ronuntat asu"ra vreunui mag0iar "entru lese)natiune9 1ati unguri a e7ecutat "entru im"artirea de mani!este9 1ati unguri a e7"ulzat "entru e7"rimarea o"iniei9 1ate ziare unguresti a o"rit sa a"ara9 >ri toate acestea nu le considerati dre"t sisteme balcanice, ci 'generozitati( s"eci!ice nationale unguresti9( Elocvente cuvinte, onest om, ceea ce a atras asu"ra sa !uria nemernicilor revizionisti, sarlatanii de la #uda: Pentru nemernicii aia, un ras"uns mai caustic nici nu se "utea conce"e$ Prin aceste intrebari se evocau de !a"t "rocedeele inumane !olosite de statul ungar "entru "ede"sirea !a"tuitorilor si re"rimarea cu cruzime a celor ce nu erau de acord cu visul ,ngariei Mari$ ,n alt as"ect care a atras atentia Serviciilor romanesti, a !ost necunoasterea voita sau nu, a limbii romane de catre !unctionary ai statului roman de nationalitate mag0iara, dar si re!uzul acestora de a comunica in limba o!iciala a statului NKIM#% R>M%=%: %st!el, intr)un ra"ort al Sigurantei din luna a"rilie -.J5 se arata: 'Kengyel, "reotul "lasii <rumoasa din 4udetul 1iuc, desi era !unctionar de @5 de ani, nu cunostea limba romana in masura necesara inde"linirii atributiilor$ In aceeasi situatie se mai gaseau: #en;es, se!ul serviciului administrativ de la Pre!ectura 4udetului 1iucL Mayer Ion, secretarul "lasii centrale din 4udetul 1iuc, si multi altii$ Si astazi se intam"la acest !enomen: Multi !unctionari ai statului roman, de etnie unguri, 0abar n)au sa vorbeasca limba romana, ori o vorbesc stalcit si ca vai de ea, ori "ur si sim"lu re!uza sa o vorbeasca$ In "resa, a"ar nenumarate cazuri cand romani (din zona sau nu a!lati cu treaba la Pre!ecturi si Primarii conduse de catre membrii ai ,&MR si ai altor "artide mag0iare, au !ost bat4ocoriti, nebagati in seama, ori trimisi sa invete3limba mag0iara$ %ceasta este "e !ata, o s!idare din "artea acelor !unctionari, incalcand statutul !unctionarului "ublic, dre"turile cetateanului si 1onstitutia tarii$ &e ce sunt tolerate9 &in com"licitate, !rica, dezinteres si ne"asare, !ata de binele tuturor cetatenilor acestei tari:

DD

2 iunie @5-@BA 1omments ,BSU8 UNG RB<B M RB SB S<R,B4BB8< S<4R<T< D< BNF>RM TBB 8< R>M NB<B

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei, Istorie, Mari Romani, Servicii Secrete ,ngaria, era interesata (con!orm datelor SSI si Sigurantei si in ceea ce "riveste evidenta si organizarea ungurilor dinRomania, acestea subordonandu)se aceluiasi sco": REVIPI>=ISM,K$ In Transilvania si #anat, ele erau aduse la inde"linire de emisari de la #uda"esta, a4utati de catre agentii Kegatiei ungare de la #ucuresti$ &in anul -.A., Kegatia a e7tins la ordinul #uda"estei, aceste masuri si asu"ra ungurilor din #ucuresti si din celelalte regiuni ale tarii ("robabil ca nu vroiau sa se "iarda 'vigoarea, "uterea si unitatea( marii natiuni mag0iare::: $ Pentru a nu atrage atentia Serviciilor romanesti (nu stiau bietii de ei ca acestea erau de4a 'atente(: , e7ecutarea acestor actiuni a !ost incredintata "reotilor si invatatorilor (astazi, To;es, tot din randul "reotimii "rovine$ Mare 'slu4itor( al &omnului, este "anglicarul asta: Pai mare, cum nu, avand din "artea statului ungar, asa)zisul NPremiu "entru <idelitate, obtinut in -... $ Se dorea sa se creeze im"resia !alsa ca ar !i vorba des"re niste sim"le si ino!ensive activitati misionare sau culturale$ 'Enigma( a !ost ra"id dezlegata de catre Siguranta, aceasta a!land "rin agentura "ro"rie ("recum cea condusa de catre "reotul mag0iar, GK Nun om deosebit care vorbea la "er!ectie limba romana, erudit si "asionat de Istoria Romanilor$ % dis"arut in anii "rigoanei sovietice, ca multi agenti de valoare ai vec0ilor organe de in!ormatii romanesti, neavand nici macar dre"tul la o cruce3&umnezeu sa)i odi0neasca acolo unde se a!la, !iindca acesti oameni c0iar merita, !acandu)si cum au stiut si au "utut mai bine, &%T>RI% !ata de T%R% si =E%M$ 1I=STE K>R: , ceea ce se ascundea in s"atele "retinselor activitati misionare sau culturale$ Pentru a ne edi!ica asu"ra misionarilor si culturalizarii, iata ce scria intr)un ra"ort, "reotul GK: '%m venit in #ucuresti ca "reot de rit re!ormat al tineretului$ 10iar din "rimele zile mi s)a cerut sa ma ocu" de o noua "roblema: organizarea comunitatii ungare din nordul #ucurestiului, unde, "ana atunci, nu se des!asurase nici un !el de activitate 'misionara($ Initial, aceasta activitate a constat in intocmirea unei evidente a tuturor !amiliilor !ormate din mag0iari, !ie ele c0iar si mi7te$ &u"a ce am inscris "e lista "este ?5 de !amilii, am inc0iriat o sala mare unde am ince"ut 'serviciul divin($ Ka "rima slu4ba religioasa au "artici"at numai cinci "ersoane, dar cu tim"ul, au venit mai multi, asa ca, in general, numarul "artici"antilor la serviciul religios era

de cel "utin J5)?5 de "ersoane$ #ineanteles, membrii din "ersonalul Kegatiei "artici"au de !iecare data la 'slu4be(, cerandu)mi "ermanent o evidenta clara, cu nume si adrese, a credinciosilor "artici"anti, din "artea de nord a #ucurestiului$( In continuare, autorul ra"ortului in!atiseaza di!icultatile "e care le intam"ina cu cei 25 de co"iii de cult re!ormat, care aveau obligatia scolara de a !recventa cursurile duminicale$ %st!el, "entru a determina "e cat mai multi co"iii sa "artici"le la cursurile duminicale erau antrenate si alte "ersoane$ %st!el, au intrat in actiune @2 de asa)zisi 'invatatori tineri( (lista cu numele si ocu"atia lor adevarata, a !ost !urnizata "rom"t Sigurantei, dar oare, indoctrinarea bietilor co"iii cu idei revizioniste, era cumva o !orma de educare si civilizare:9 $ %cesti 'invatatori(, erau insa meseriasi sau comercianti, care din dis"ozitia Kegatiei isi sacri!icau duminica de la orele . la -A, des!asurand o activitate '"atriotica( (multi nici nu stiau ce !ac de !a"t, crezand ca "artici"a la mentinerea obiceiurilor, limbii si traditiilor mag0iare Ndeci, cu alte cuvinte, erau robotei utili "entru revizionismul ungar, mani"ulati de catre agentii Kegatiei de la #ucuresti$ Si astazi, e7ista semnale ca in bisericile mag0iare din Mar)1ov, au loc 'slu4be s"eciale(, unde se evoca trecutul glorios al mag0iarimii, inoculandu)se de catre "reotii tineri, in general, ideile autonomiste si cele ale a"artenentei 'istorice( la ,ngaria Mare$ Probabil, ca este vorba de culturalizare, absolut ino!ensiva statului roman$ 1ulturalizare, model 0ungarist, de"asit si anacronic astazi, in conte7t euro"ean$ &ar, cuvintele "ot !ace mai mult rau decat armele: $ Preotul GK, se '"langea( Kegatiei mag0iare din #ucuresti ca n)are o sala care sa !ie destinata muncii cu tineretul$ 1a urmare, gri4a Kegatiei a !ost de a construi o '1asa a tineretului(, ince"and colectarea de !onduri in acest sens ("ana la data in!ormarii, reusisera sa stranga suma de -@555 de lei, care a !ost data "reotului GK$ %cesta insa 'a stiut( ce sa !aca cu acesti bani, lucrarile !iind amanate si iar amanate, din motive lesne de inteles$ %sa era '4ocul(, iar des!asurarea lui, era atent monitorizata de catre Siguranta dar si SSI N"e linie e7terna, !iindca o "arte din !onduri veneau de la #uda$ &es"re aceste !onduri destinate inclusiv &EPMEM#R%RII R>M%=IEI, vom vorbi "e larg: SSI si Siguranta, nu s)au s!iit sa !aca 'dis"arute( mare "arte din aceste !onduri, cu atat mai mult cu cat luau de la3inamic$ #ravo lor: $ '1ulturalizarea( nu se !acea la intam"lare, totul des!asurandu)se du"a un "rogram strict, "e care Siguranta il cunostea !oarte bine$ E7istau in #ucuresti, "atru gru"e de tineret, !iecare gru"a avea "rogramul ei "ro"riu$ In !iecare luna se organiza o con!erinta "entru toate cele "atru gru"e$ 1u aceasta ocazie, tinerii "rimeau 'acelasi crez in di!erite "robleme im"ortante($ <iecare gru"a se intrunea de doua ori "e sa"tamana$ ,na dintre intruniri era consacrata 'religiei(, iar cealalta 'autoinstruirii($ Sco"ul declarat al acestor activitati in randul tineretului era de a organiza o asociatie s"ortiva de gimnastica si a determina tineretul sa !aca s"ort$ Sco"ul nedeclarat era de a instrui tineretul in s"iritul ideilor revizionismului mag0iar$ Intr)un studiu din iulie -.J5, e!ectuat in comun de catre toate Serviciile romanesti (SSI, #iroul @ si Siguranta$ #uni analisti aveau aceste Servicii, !oarte buni: , "e baza in!ormatiilor detinute, se concluziona ca, actiunea de organizare a "o"ulatiei ungare si de "otentare a s"iritului revizionist in toate straturile "o"ulatiei ungare din Romania, era diri4ata de guvernul mag0iar "rin asa)numitul 'Guvern al %rdealului(, al carui se! era subsecretarul de stat, Pata;y +alman (desi o!icial, acesta nu e7ista, agentii SSI au reusit sa

a!le, T>T,K des"re acest asa)zis 'guvern(: $ Toate ministerele aveau o!icii s"eciale care erau subordonate acestui 'guvern( aco"erit ca o sectie de "ro"aganda "e langa Presedintia 1onsiliului de Ministri$ Pata;y, era secondat de secretarul general Pa" Roze!, !ost "re!ect de 1lu4 si de Sulyo; Sto;inger Istvan, !ost de"utat in "arlamentul roman, emigrat in ,ngaria de unde conducea "ro"aganda antiromaneasca "rin nenumarate "ublicatii$ 1olabora intens cu acest 'guvern(, si baronul %czel Ede, des"re care am vorbit intr)un articol anterior$ > 4igodie "atentata, acest baronas: %ctivitatea in randurile tineretului ungar dinRomania, a continuat si du"a &ictatul de la Viena (la !el si su"raveg0erea Serviciilor romanesti: $ %sa, de "ilda, "e la 4umatatea anului -.J-, =agy Kaszlo, ministrul ungur la #ucuresti, a dat dis"ozitii conducatorilor comunitatii ungurilor dinRomania, sa accelereze organizarea tineretului, considerand rezultatele de "ana atunci 'nesatis!acatoare($ Sic: %sa cum mentionam mai sus, sa aruncam o "rivire asu"ra !inantarii de catre #uda"esta a activitatii de dezmembrare a Romaniei, mentionand !a"tul ca !ondurile alocate erau imense, ne!acandu)se nicio economie cand venea vorba de atingerea telurilor revizioniste$ %ceasta activitate era sustinuta cu bani "roveniti atat din !ondurile "use la dis"ozitia legatiei ungare de la #ucuresti de catre guvernul ungar, cat si din !ondurile constituite "rin contributia obligatorie a ma4oritatii mag0iarilor (!ie ei cetateni romani, mag0iari ori din dias"ora , de la care erau colectate sume banesti destinate atat inarmarii ,ngariei, cat si !inantarii actiunii subversive in Romania$ &intr)un ra"ort in!ormativ al Sigurantei, datat mai -.A., rezulta ca, in urma instructiunilor "rimite de la #uda"esta, legatia a reorganizat actiunea de colectare dis"unand ca sumele alocate acestui sco" sa !ie de"use la sediile #ancii mag0iare din >radea, #rasov si Timisoara$ Si "entru a stimula "o"ulatia mag0iara, insu!icient rece"tiva la a"elurile #uda"estei, sa contribuie la !ormarea !ondului de inarmare a ,ngariei, !unctionarii legatiei s)au anga4at sa doneze lunar, "entru acest !ond, salariul "e doua zile, "e o durata nedeterminata$ =emultumirea autoritatilor ungare de la #uda"esta !ata de li"sa de solicitudine a ungurilor din Romania s)a e7teriorizat "rin su"rimarea a numeroase subventii acordate "rin legatie di!eritelor societati si institutii mag0iare$ Mare "arte din !onduri, nu mai "uteau !i gasite3nicicum, Kegatia de la #ucuresti nestiind ce s)a intam"lat cu acesti bani, si mai ales, unde au a4uns ei$ Sic: In luna august -.A. s)a a!lat de catre Siguranta, ca se lanseaza noi liste de subscri"tie, care circulau clandestine, "entru colectarea !ondului destinat inarmarii ,ngariei$ Se a"recia ca "reotii re!ormati din #ucuresti (mari slu4itori ai intereselor ,ngariei, re!ormatii astia$ 1a si To;es81o, dealt!el: , =agy Toges Ernest si Sziget0y #ela, ar !i contribuit cu cate -5555 de lei !iecare, la constituirea acestui !ond$

In luna a"rilie -.J5, la legatie a avut loc o cons!atuire intre ministrul #ardossy Kaszlo si "reotii =agy Toges Ernest, Morvat0 %le7andru si Korincz Geza (si bineanteles, agentii Sigurantei, care nu "uteau li"si de la marea cons!atuire: , toti din #ucuresti, cu care ocazie s)au stabilit modalitatile de colectare a noi !onduri de care legatia avea absoluta nevoie "entru a "utea !ace !ata c0eltuielilor e!ectuate cu "ro"aganda revizionista si intretinerea serviciilor s"eciale ale acesteia$ S)a 0otarat ca "reotii si invatatorii sa intensi!ice o"eratiile de colectare sub !orma camu!lata de 'cotizatii( culturale si bisericesti, urmand sa se ceara si concursul 1omunitatii nationale a ungurilor din Romania, cu care, eventual, trebuia sa se im"arta sumele$ In luna mai -.J5, contele #an!!y Mi;los, a dat un ordin circular "rin care a dis"us ca toti ungurii care !urnizau materiale statului roman sa subscrie din bene!iciul realizat o anumita cota "entru '<ondul Mag0iar( (Magyar a Magyarert $ Rezultatele insa n)au !ost "e masura aste"tarilor 4igodiilor revizioniste, deoarece cainii de "aza ai Romaniei si)au !acut treaba, sumele stranse diminuandu)se de la luna la luna$ S"re e7em"lu, cuantumul sumelor colectate in "erioada !ebruarie)martie -.J5 "entru acest !ond, con!orm in!ormarii trimise la #uda"esta de catre consulatele mag0iare din Transilvania, era mai redus decat cel al sumelor colectate in aceeasi "erioada a anului -.A.$ &aca in !ebruarie)martie -.A. !usese colectata suma de /55555 de lei, in aceeasi "erioada a anului -.J5 se stransesera abia A55555 de lei$ &eci, cu alte cuvinte, ,= ESE1 R%S,=%T>R al 4avrelor revizioniste: In ca"itolul urmator, ne vom ocu"a de actiunile de!etiste si de!aimatoare la adresa Romaniei, "recum si de "rovocarile la care erau su"usi !recvent granicerii romani, organizate si des!asurate bineanteles, de catre 'civilizatorii( unguri:

DD

@J mai @5-@B-5 1omments #T"K Mai "!LL% a& doi&ea pas:

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei &aca "e . mai -/CC Parlamentul Princi"atelor ,nite isi declara inde"endenta !ata de suzeranitatea Im"eriului >toman, "e -5 mai, cel ce avea sa devina in -//-, "rimul Rege al Romanilor du"a &ecebal, va semna si ast!el "romulga, in mod o!icial, Inde"endenta de"lina a Tarii create cu doar @? de ani in urma sub domnia Mariei Sale 1uza$ 1e a insemnat imediat aceasta inde"endent9: Peste JA55 de morti, AA55 de raniti si "este -.555 de oameni imbolnaviti in cam"anie$ Este "rima con!runtare du"a unirea celor doua "rinci"ate si nasterea %rmatei Romane$ %m lu"tat, au murit multi dintre ai nostri, ne)am castigat Inde"endenta "olitica si &obrogea$ Pana "e - &ecembrie -.-/ mai erau J- de ani: Ka Multi %ni Romania: 3si continua sa moara: Plutonierul Ion)Kucian KeuEtean: ,n militar rFnit Dn %!ganistan a murit la #ucureEti

Bon18ucian 8eu0tean, care era Dncadrat Dn #atalionul @ ManevrF, a !ost rFnit grav la data de C se"tembrie @5--, Dn urma de!lagraGiei unui dis"ozitiv e7"loziv im"rovizat, Dn tim" ce e7ecuta cercetarea terestrF a unui obiectiv Dn "rovincia Pabul$

&umnezeu sa)l odi0neasca in "ace si sa aiba mila de !amilia lui:

Sursa: Piuavec0e A
Romania MilitaryEroii Romaniei Inteligenta romanilor Istorie Servicii Secrete ,BSU8 UNG RB<B M RB SB S<R,B4BB8< S<4R<T< D< BNF>RM TBB 8< R>M NB<B G"KH by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei, Inteligenta romanilor, Istorie, Servicii Secrete

Presa revizionista mag0iara isi asumase si sarcina de a "une la "unct, cu a4utorul insultelor si insinuarilor, gazetele straine care, cu 'a4utorul( absolut dezinteresat al #uda"estei, isi '"ermiteau( (normal ca)si '"ermiteau(, !iindca #uda"esta "latea !oarte bine asemenea articole de!aimatoare si mincinoase la adresa Romaniei$ Mai a"roa"e de noi, Targu)Mures in martie-..5, a insemnat acelasi lucru, iar asemenea 'lovituri sub centura( date Romaniei au inca loc in "resa mag0iara si cea e7terna Ncu deosebire a celei a"artinand dias"orei mag0iare din S,% sa "ublice in coloanele lor articole ce 'con!irmau( 4ustetea tezelor revizioniste$ Interesant este !a"tul ca desi era bine controlata de catre stat, "resa mag0iara mai avea si sca"ari: %dica, mai scria si articole ce nu se incadrau in linia revizionista, asa cum a"ar in notele in!ormative ale SSI$ Sa !i !ost aceste articole 'o"era( SSI, ca ras"uns la atacul mediatic al ,ngariei9 Posibil, daca nu sigur, !iindca iata ce anume a 'sca"at( vigilentei cerberilor cenzurii: In numarul din @/ mai -.J@ ziarul 'Magyarorszag( scria: 'Regele roman (era vorba de <erdinand a unit toate "rovinciile romanesti care au !ost ru"te de vicisitudinile istoriei veacurilor, dar care si)au "astrat nealterate sentimentul national si, scuturand la un moment dat 4ugul strain s)au unit libere si cu bucurie cu tara)mama Romania, conto"indu)se intr)o com"leta unitate su!leteasca($ Sic: Mai mult decat atat, caracterul i"ocrit al acuzelor, invinuirilor si "retentiilor mag0iare, a !ost dezvaluit la vremea res"ectiva intr)un atac !ara "recedent in mass)media mag0iara, c0iar de catre unul dintre 4urnalistii de seama, S$<enyes (citat de catre SSI in notele sale in!ormative: , care, re!erindu)se la situatia "resei din ,ngaria si Romania, arata: 'In ,ngaria este cu totul interzisa e7"rimarea libera a o"iniei$ E7"rimarea unei "areri de stanga, social)democrata, este absolut im"osibila, ceva mai mult, o sim"la critica de drea"ta si c0iar a unor ziare conservatoare, este as"ru "ede"sita Nc0iar daca nu este vorba de vreo c0estiune care atinge interesele

de stat$ 1ele mai im"ortante doua cotidiene ',4sag( si 'Magyar Mirla"(, acum cativa ani, au !ost interzise de!initiv "entru o sim"la critica sociala si "olitica3In Romania, in sc0imb, se "oate scrie orice (c0estia este valabila si astazi, c0iar si "entru "resa de limba mag0iara: , c0iar si critici o"ozitioniste mai as"re la adresa ministrilor si a guvernului$ Se "ot scrie c0iar stiri mincinoase, din domeniul !anteziei des"re guvern, des"re "roiectele de legi se "ot scrie Ndaca vreti) articole ;ilometrice des"re starea de robie a minoritatilor, se "oate ameninta zi de zi cu reclamatii la Kiga =atiunilor$ Presa 'nationala( a "artidului mag0iar dinRomaniaN nenationala nu e7ista) a scris "e !ata si de re"etate ori, ca guvernul a !alsi!icat alegerile, a !urat urnele, etc$ dar nimeni nu a su!erit nimic "entru toate acestea$ Mai tarziu insa tocmai o mare !oaie 'nationala( a mintit, intrucat alegatorii mag0iari au votat cu "artidele romanesti (ar !i bine ca si la urmatoarele alegeri sa se intam"le asa ceva: $ &aca cineva inRomaniascrie ceva din care se deduce loialitatea !ata de stat, este atacat de intreaga "resa mag0iara, il insulta, il in4ura, il terorizeaza, "ana il reduc la tacere3($ E7ista semnale numeroase astazi, ca in Mar)1ov se "etrec asemenea actiuni concertate de catre unii lideri mag0iari, indre"tate im"otriva romanilor si etnicilor unguri, care nu actioneaza in s"irit autonomist)se"aratist$ 1e !ac debilele noastre autoritati9 =imic, !iindca actiunile 4igodiilor autonomiste mag0iare, sunt, cum alt!el, in curat s"irit euro"ean: Iata ce s"unea in continuare, S$<enyes, s"re marea nemultumire si su"arare a #uda"estei, care n)a "recu"etit nimic in a)i de!aima "e toti cei care nu mentineau 'linia autonomista)revansarda(, numindu)i in "resa controlata, tradatori si incom"etenti: 'C56 dintre mag0iarii din Romania, nu doreau revizuirea tratatului de la Trianon si ane7area Transilvaniei si #anatului la ,ngaria$ Procentul celor dis"usi la revizuire era !ormat din cativa indivizi dornici de a "arveni "rin "olitica, aristocrati cu cinstea uzata, !osti consilieri regali mag0iari saraciti si !unctionari "ensionari, "arinti cu co"iii care "rin legaturile si rubedeniile lor, s"era !aurirea viitorului lor sau al odraslelor lor si aceia "e care "resa a izbutit sa)i induca in eroare($ Interesant de unde a "utut oare avea S$<enyes, asemenea date:9 &ar, uitati)va astazi la caricaturile si s"ecimenele ,&MR81o, la "oliticienii mag0iari de la #uda"esta si de la #ucuresti, care viseaza la autonomie si autodeterminare in Mar)1ov, si)o sa vedeti ca de !a"t, nu sunt decat niste ratati, 0oti si mincinosi Ncu nimic di!eriti de inaintasii lor intr)ale reviziionismului, descrisi de catre S$<enyes$ %ceiasi cretini, dar in alte vremuri: Sic: SSI si #Iroul @, cunosteau !a"tul ca, in "erioada dintre "rimul si cel de)al doilea razboi mondial, o!icinele de "ro"aganda ale ,ngariei, "entru a obtine bunavointa <rantei ("rinci"ala "utere euro"eana de atunci, care astazi, este un "rieten declarat al ,ngariei, "rin insasi Sar;ozy N"rezidentul lor, care numai un 'cocos galic( veritabil nu este: in "roblema "retentiilor ei ane7ioniste, au editat in limba !ranceza si au ras"andit in <ranta un mare numar de lucrari cu caracter revizinist$ &intre lucrarile di!uzate in acest sco", SSI si #iroul @, le)au semnalat "e urmatoarele (si astazi, unii dintre scriitorii mag0iari revizionisti le mentioneaza ca !iind 'adevaruri istorice de necontestat(: , mare "arte dintre acestea !iind 'o"era( scriitorilor mag0iari stabiliti in <ranta: )'Kes !rontieres de la Mongrie de Trianon(, de <rancois >layL )'=ouvelles geogra"0iWues(, #iogra"0ie des !rontiers "olitiWues du 1entre est euro"een, de %ndre RonayL )'Kes "aysans du&anube(, de &enis RougemontL )'=on amis les Mongrois(, de P$ &eluttreL )'Mag0iars et Roumains(, de %$ de #ert0aL

)'Kes nouveau7 martyrs(, de %$ &amyL )'KVEuro"e centrale economiWue et social(, de P$ 1si;ayL )'Ka verite sur le traite de Trianon(, deE$ 1ze;eL )'Ka Mongrie a"r]s le traite de Trianon(, de Kadislau #udaiL )'Ka Mongrie de demain(, de %$ &amayL )'Kes erreurs de la "ai7(, de G$ &esbonsL )'Kes "roblemes 0ongrois(, de R$ &e"uisL )'^ue demande la Mongrie(, de MontiL )'Ka guerre revient(, de PozziL )'Reviser le traite9(, de G$ RonaL )'Ke "roces de la Mongrie(, de #aron Szillasy (4igodia asta era bine cunoscuta, SSI: L )'Ke gue"ier de lVEuro"e centrale(, de M$ deVienneL )'Ke siecle de Reanne dV%rc et le dernier siecle de la Mongrie(, de Po;a PivnyL )'Rustice a la Mongrie(, de Kagrady$ &in cercurile intelectualilor mag0iari, in luna a"rilie -.J5, SSI a a!lat ca, in vederea intensi!icarii "ro"agandei revizioniste in strainatate, &irectia Pro"agandei E7terne de la #uda"esta, a ti"arit o noua 0arta revizionista care re"rezenta situatia strategica din Transilvania si activitatile mag0iarilor din aceasta regiune tim" de "este -555 de ani (ca sa vezi ce coincidenta: Si astazi autonomistii din ,ngaria sustin cei "este -555 de ani de cand ungurii au 'civilizat( zona, "e care au gasit)o libera de orice 'vla0($ Mai sictir, 4avrelor: $ %ceasta 0arta a !ost trimisa s"re di!uzare o!icinelor de "ro"aganda ungara din Italia,Germania,%nglia, <ranta si S,%$ Tot in vara anului -.J5, SSI a transmis Sigurantei in!ormatia ca din #uda"esta, a !ost trimisa "rin "osta, di!eritelor "ersoane din Transilvania, brosura intitulata 'Istoria tru"elor libere(, in care se !acea "ro"aganda "entru eliberarea de sub dominatia straina a teritoriilor ce au !ost sub sta"anirea ,ngariei$ &atorita colaborarii bune cu SSI, multe asemenea brosuri au a4uns insa la '"osta( Sigurantei, care bineanteles le)a tratat la 4usta lor valoare in!ormativ)educativa$ Pe atunci Serviciile romanesti c0iar isi !aceau treaba$ #R%V> K>R: Siguranta, care avea agentura "ro"rie in randul mag0iarimii, a a!lat ca si cartile de rugaciuni erau utilizate ca instrumente de "ro"aganda revizionista$ %st!el, in comuna #ors din 4udetul #i0or, au !ost gasite 'absolut intam"lator(, la cativa "reoti re!ormati (To;es, !ace "arte si el din randul re!ormatilor, iar !a"tul ca la slu4bele sale !acea "ro"aganda revizionista, nu constituia un secret "entru nimeni$ Securitatea stia acest lucru: %stazi, 4igodia asta ar trebui cu adevarat RE<>RM%T%, !iind un gunoi istoric , carti de rugaciuni editate la o ti"ogra!ie din&ebrecenin care se a!la 'imnul national mag0iar( si "oezia revizionista 'Szozat( (Glasul vremii $ 1arti asemanatoare au !ost gasite si la biserica re!ormata din%lba Iulia(e7act acolo unde s)a in!a"tuit ,=IRE% M%RET,K,I MIM%I VITE%P,K: =ici astazi, la !estivitatile de la %lba Iulia nu "artici"a, !iind '"rea ocu"ati(, vreun "olitician mag0iar de la ,&MR sau de la dracu sa)i stie: Ii doare de)i ustura, bietii netoti3 $

Slu4bele religioase erau, de asemenea, !olosite ca mi4loace de "ro"aganda revizionista (astazi se "rocedeaza identic, mai cu seama in "rea4ma zilei de -? martie, cand "reotii mag0iari tin lectii de 'istorie civilizatoare( credinciosilor$ Mare "arte dintre acestia !ac "arte din #iserica 1atolica si cea Re!ormata Nmama lor de "a"istasi nemernici$ Ma indoiesc insa ca aici, #iserica, are vreun rol 'civilizator, im"aciuitor( ci mai degraba, &EST%#IKIP%T>R: $ 1u "rivire la acest as"ect, in luna a"rilie -.A., Siguranta a a!lat ca "reotii unguri "rimisera "ersonal instructiuni de la Kegatia ungara din #ucuresti, asu"ra modului de in!iltrare a sentimentelor iredentiste in su!letele credinciosilor care asistau la slu4bele religioase (nu degeaba il urmarea Securitatea "e "o"a To;es$ %sta, !acea acelasi lucru la slu4bele sale$ % !ost 'sca"at( la "resiune e7terna, iar urmarile le vedem astazi, din "acate: $ ,lterior, Siguranta a !ost in!ormata de catre agentii sai din randul clericilor mag0iari (!a"tul ca Securitatea avea in!ormatori in randul "reotimii, este considerata astazi o !aradelege: Pe atunci insa, acest !a"t a adus rezultate si bene!icii enorme, Sigurantei si statului roman$ &ar, asta)i viata si asa)i la noi: , ca "reotii au introdus o inovatie in "ro"aganda revizionista "e care o des!asurau$ 'Inovatia( consta in aceea ca, in cadrul "redicilor "e care le tineau in biserici, ei recomandau credinciosilor sa nu se mai certe intre ei si sa renunte la orice agresivitate in transarea di!erendelor, invocand "rece"tele biblice re!eritoare la iubirea dintre !rati$ In mod abil, se atragea atentia asu"ra necesitatii intelegerii corecte a sensului e7"resiei 'iubire de !rate($ <rate de etnie, nu orice !el de '!rate(: 1a sa vezi, ce "orniri cu adevarat crestinesti$ #ine, tot crestineste si in virtutea 'iubirii !ratesti(, "ro"ovaduia si "ro"ovaduieste inca, "o"a To;es, nu)i nicio indoiala$ %min: &e asemenea, agentii Sigurantei au a!lat ca e"isco"ii re!ormati catolici si unitarieni, !iind sesizati de !a"tul ca o mare "arte din !etele sau barbatii de origine ungara se casatoresc cu romani, ceea ce era considerat ca !iind o grava amenintare a '"uritatii etnice mag0iare(, au trimis o circulara tuturor "reotilor din aceste regiuni in care li s)au dat dis"ozitii sa se !oloseasca de orice ocazie "entru a im"iedica ast!el de casatorii$ #ineanteles, tot o masura 'crestineasca(, ce altceva9 In s"iritul 'iubirii !ratesti( catolice si re!ormate mag0iare, civilizatoare si "romotoare a "acii si intelegerii$ %min: Emiterea si vanzarea de timbre cu 0arta ,ngariei Mari, constituia o alta modalitate de ras"andire a ideilor revizioniste si de colectare a !ondurilor necesare des!asurarii actiunilor de "ro"aganda in acest sco"$ &ar, Siguranta nu dormea "e atunci:SRI, din "acate, "are ca doarme astazi3 <iindca, "entru "ro"aganda iredentista, ce a constat in "rimirea unor asemenea timbre de la #uda"esta si incercarea de a le vinde cetatenilor mag0iari din 1lu4 (timbrele, au sosit in Romania tot "rin bunavointa '"ostei( Sigurantei, la semnalarea SSI , Gerauter Sarloota, !unctionara la #anca %grara din oras (a!lata in vizorul Sigurantei de "este doi ani, "entru dela"idare si activitati revizioniste Ndeci, cu alte cuvinte, I=<R%1T>%RE cu acte in regula, ca multi dintre 4igodiile autonomiste de astazi Nunii dintre acestia, "oliticieni ,&MR81o Na !ost 4udecata si condamnata de autoritatile 4udiciare romane (unde esti tu Te"es)&oamne, ca mare nevoie avem de tine, astazi: 1e ra"id s)ar linisti autonomistii)se"aratisti mag0iari $ Ka domiciliul "atac0inei asteia a !ost gasita o adresa din "artea Kigii =ationale Mag0iare din #uda"esta "rin care era solicitata sa incaseze !onduri "rin vanzarea acestor timbre, "e care sa le trimita ligii, "entru intretinerea "ro"agandei iredentiste$ % incasat, dar ani grei de "uscarie in inc0isorile romanesti$ #R%V> EI "entru asemenea "er!ormanta: Sic: Poate, in viitor, e7em"lul ei v)a !i urmat si de catre 4igodiile autonomiste de astazi, asta daca autoritatile romane vor intelege 'dusmanul din interior($

Ras"andirea de mani!este cu caracter revizionist, constituia un alt as"ect al activitatii "rin care agentii mag0iari se straduiau sa atraga de "artea cauzei revizioniste "e ungurii si secuii din Transilvania si#anat$ 1u toate ca erau redactate intr)o !orma voalata, aluziile trans"arente "ermiteau sa se intrevada caracterul si sco"ul acestor mani!este$ Intr)un asemenea mani!est se s"unea: '1e ne !acem !ratilor9 %sezati)va unul langa altul in bisericile albe, curate, reculegeti)va din deznade4dea voastra, imbogatiti)va credinta slabita cu culorile visurilor si cu stravec0iul cura4 turanic (asta da, cura4: &e tot rasul, mama lor de cretini , in!runtati si im"osibilitatea: 1ereti "rin "salmi vec0i si rugaciuni !ierbinti, c0iar si in im"re4urari grele, mangaierile rusaliilor (mai bine, mangaierea unui "ar romanesc, traditional: $ In casele voastre, in atelierele voastre, in intimitatea voastra "ersonala si in societate inde"liniti)va munca cotidiana ci disci"lina, tacere eroica, dar si cu vointa nean!ranta si nestramutata, si aste"tati nasterea victorioasa a luminii in amurg, a razelor solare vitale($ Mda, in "rivinta mangaierilor, eroismului, visurilor, vointei si luminii ungare, astazi eu nu "ot adauga decat, %MI=: Serbarile culturale, sezatorile si mani!estatiile "ublice erau !olosite "e scara larga "entru "ro"agarea ideilor revizioniste (astazi, ,niversitatea de Vara Tusvanyos, de la #aile Tusnad, unde se dezbate de !iecare data '"olitica nationala mag0iara reannoita( si 's"atiul de cunoastere mag0iara si autonomia(, re"rezinta oare altceva9 Mani!estare, unde sunt tolerati re"rezentanti ai e7tremismului mag0iar de aici si din ,ngaria, veniti ca 'invitati(, alaturi de re"rezentanti ai guvernului si "oliticului de la #uda"esta$ Sunt tolerati inclusiv de catre autoritatile romane, "rea 'timorate( ca sa !aca ceva3 Rigodii "oliticianiste debile: $ Studentimea mag0iara !orma ec0i"e culturale care, in tim"ul vacantelor, organizau serbari cu un ast!el de caracter$ Ka aceste mani!estari se scandau lozinci ca: '%radul, #rasovul,Timisoara, trebuie sa se restituie: L %!ara cu turma de vala0i: Romanii, "orcii Euro"ei:( Ntoate acestea sub "rotectia autoritatilor mag0iare$ ,na "este bot, nu vroiau9 OO
. mai @5-@B-. 1omments ,BSU8 UNG RB<B M RB SB S<R,B4BB8< S<4R<T< D< BNF>RM TBB 8< R>M NB<B G#H by: George GMT Posted in: enigme, Eroii Romaniei, Servicii Secrete

)la @5 decembrie -.J-, se!ul Marelui Stat Ma4or al %rmatei ,ngare, a declarat ca !ortele armate trebuie sa se rezerve "entru a constitui o !orta "rimordiala decisiva in des!asurarea viitoare a evenimentelor ("esemne ca)i manca rau carca: L )la C noiembrie -.J@, insusi se!ul statului mag0iar, regentul Mort0y Mi;los declara: '%vem datoria sa !im "regatiti "entru noi incercari$ %vem nevoie de o armata cu "utere de soc, "entru a termina lu"ta cu victoria dre"tatii mag0iare( (mda, ,ngaria era "e atunci mare natiune, drea"ta, s!anta si "romotoare a3dre"tatii cu o armata S>1 SI GR>%P%: 1um o !i astazi9 %stazi ne este aliata in cadrul =%T> )unde tot o armata S>1 SI GR>%P% au N si)n barca ,E, deci, teoretic ne sunt "rieteni: &ar, oare asa o !i:9 L

)la -/ niembrie -.J@, #art0a Ignac, de"utat guvernamental, a declarat in "arlament: 'Su"rema noastra ravnire este sa se "oata comunica indeosebi cu !ratii nostri din %rdealul de Sud, sa)i "utem strange la inima si la "ie"tul nostru$ Ka s!arsitul incendiului mondial, natiunea mag0iara sa "oata !i "artasa la restabilirea vec0ilor !runtarii ale vec0ii ,ngarii milenare( (bietul idiot: 1are ',ngarie milenara(:9 Si astazi, alti idioti viseaza la asa ceva3 L )la -. noiembrie -.J@, de"utatul Varo Gyorgy din "artidul guvernamental, a!irma: '>ricine isi da seama ca este nevoie azi de o !oarte "uternica armata mag0iara indeosebi in %rdeal$ Granicerii secui sa !ie asezati "e intreaga linie a 1ar"atilor( (Garda Secuiasca de astazi, ar cam trebui sa)i "una "e ganduri "e debilii nostri "oliticieni, dar nu)i cazul sa)si deran4eze '"artenerii( de coalitie N"artenerii ,&MR)isti au "rimit recent c0iar multumiri din "artea "rimului ministru, MR,, "entru gri4a si res"onsabilitatea lor !ata de3Romania::: Poate o sa)i 'deran4eze( in sc0imb a"ro"iatele alegeri, ceea ce n)ar !i tocmai rau "entruRomania $ In continuarea discutiilor din sedinta camerei, de"utatul #a4csy Psilins;y Endre, s"unea: 'Va sosi tim"ul nu "este multa vreme cand nu va e7ista o alta "olitica ungara decat militara (de tot rasul militarismul mag0iar$ Mari traditii militare au astia, vai de ca"ul lor: $ Pana atunci natiunea ungara de a"roa"e cincis"rezece milioane de oameni, trebuie sa dis"una de o armata desavarsita (au dis"us bietii de ei de o armata atat de desavarsita, incat armata romana le)a tras o mama de bataie de cate ori i)au "rins, in OO I*II$ Si astazi, armata ungara este 'desavarsita(: , inarmata si instruita, de -?55555 de oameni$ 1red ca suntem de acord ca acestei !orte militare nu)i este ingaduit sa se macine inainte de vreme( (!oarte interesant: Probabil de aceea n)au avut cine stie ce rezultate in OO II3Si "oate tot din cauza 's"iritului de conservare( sunt zero barat in %)stan: ,n lucru este cert insa, 'vremea( i)a macinat "e ei, !iindca astazi sunt mici si neim"ortanti in cadrul =%T> L )de"utatul Matolesy Matyas a declarat: 'Trebuie din nou sa !acem sa se asculte cuvantul constiintei noastre, ca in momentul dat si atunci cand va sosi tim"ul, sa !acem si aceasta o"eratie si sa aducem dre"tatea "e seama ,ngariei($ Presa mag0iara din ,ngaria, din Romania si din alte state constituia, la vremea res"ectiva, instrumentul "rinci"al de ras"andire si "ro"agare a ideilor revizioniste (si astazi, "resa mag0iara din Romania sustinuta '!rateste( de cea din ,ngaria, !ace acelasi lucru: 1ititi aceste lin;uri si)o sa va cruciti, de cata civilizatie si euro"enism mag0iar, contin: XXX$na"ocaneXs$ro*3*udmr)si)"resa)de) limba)mag0iara)sar)la)gatu3 L XXX$na"ocaneXs$ro*3*antisemitism)in)"resa)de)limba)mag0iara)din3 L !orum$realitatea$net _ %RMIV% _ SocialL civicmedia$ro*acm*inde7$"0"9o"tion`comYcontent8tas;3$ %=TISEMITISM SI I=STIG%RE K% K,PT% %RM%T%::: 1e naiba !ac autoritatile romane, !iindca in ,E nu se tolereaza asa ceva, ori Romania este un membru al ,niunii mai a"arte:9 &e ce tac organizatiile evreiesti, care atunci cand a !ost vorba de M%RES%K,K %=T>=ES1, s)au !acut !oc si "ara, acum insa3tac:9 Isteria din "resa mag0iara, de aici ori din ,ngaria, la adresa evreilor, romanilor, Trianonului si Romaniei, ne lasa absolut rece Nnu re"rezinta o noutate asa cum vom vedea in cursul acestor articole) dar nu "utem ramane ne"asatori la mesa4ul transmis3&ar, ma intreb, care)i 'valenta( euro"eana a ,ngariei acum:9 >rban, To;es si altii din gasca idiotilor revizionisti si autonomisti, mai bine si)ar da lor lectii, nu noua$ &ar, de vina sunt cretinii nostri "oliticieni care le "ermit asta: Rigodii "oliticianiste, debile: $ Re!erindu) se la e!ectele ei, S$ <enyes, in lucrarea ',ngaria revizionista( "ublicata in anul -.A/, 'citita si tradusa( de catre SSI (care a si inaintat un memoriu "rimului ministru, dar3degeaba$ Si astazi, oare este la !el9 , arata ca: 'Sa"tamani de)a randul, nu numai ca

"resa din ,ngaria a ras"andit stiri de aceasta natura, dar orice calator venind de la #uda"esta aduce stirea ca revizuirea e de4a sigura, ca din moment ce revizuirea se va !ace, va si vai si amar "entru cei care s)au cumetrit cu vala0ii si s)au a"lecat lor( (mama lui de idiot: &ar, avea dre"tate, asa a si !ost "entru romanii din teritoriul vremelnic ocu"at, al Transilvaniei de =ord$ Inca un e7em"lu de 'misiune civilizatoare mag0iara(: (ei, dar asa ceva !ac si astazi in Mar)1ov, iata un e7em"lu elocvent: ,&MR I PRES% &E KIM#a M%GMI%Ra S%R K% GbT,K +%,<K%=& R>Mb=I%: %=G%R% I ,=G,RI: ,&MR incitF la discriminare "e criterii etnice i utilizeazF autoritFi de stat "entru a "une "resiune "e +au!land RomHnia )cititi articolul intreg, aici: XXX$na"ocaneXs$ro*3*udmr)si)"resa)de)limba)mag0iara)sar)la)gatu $ 1onstatari asemanatoare au !ost !acute si de catre Siguranta a carei agenti, in martie -.A., ra"ortau urmatoarele, via #uda"esta: '"resa din ,ngaria a "ublicat numeroase articole revizioniste si incura4atoare "entru iredenta mag0iara(, urmand o intreaga lista cu e7em"le concrete, "e care o vom reda in continuare$ Iata ce cu"rindea aceasta: )ziarul '=emzet Szava( (Glasul =atiunii din #uda"esta, la -@ martie -.A., "ublica un articol "rin care incerca sa demonstreze necesitatea unui coridor din ,ngaria "ana in secuimea din Romania (acesta s)a !acut dar mai tarziu, atunci cand %rmata Romana a creat un adevarat 'coridor( "ana la3#uda"esta: , im"reuna cu o 0arta, ane7ata in !otoco"ie, a teritoriilor "retense de ,ngaria (aceasta 0arta circula si astazi "e Internet$ Interesant, nu:9 L )ziarul '% ne"( (Po"orul din #uda"esta, in ziua de @A martie -.A., a!irma ca "rima consecinta a evenimentelor din Euro"a 1entrala va !i revizuirea !rontierelor RomanieiL )ziarul '+orosvide;( (Regiunea 1risului din #e;escsaba, la -C martie -.A., scria urmatoarele in legatura cu ane7area teritoriilor la ,ngaria: '10iotele de bucurie ale "o"ulatiei strabat "e ari"ile victoriei dincolo, "ana la Satu)Mare, 1lu4, >radea, #rasov, trecand "este !rontierele arti!iciale, um"land de bucurie si de emotie inimile mag0iarilor din Szabad;a si ,4vide; si "rovoaca noi visuri !rumoase "entru toti ungurii din interiorul coroanei !ormata de 1ar"ati( (c0iar asa a si ramas N'un vis !rumos(, erotic c0iar, "entru idiotii revizionisti si autonomisti: Romanii din Transilvania vremelnic ocu"ata, s)au 'bucurat nes"us( ulterior, datorita 'misiunii civilizatoare(, "lina de 'dre"tate( a "aci!icatorilor 0onvezi$ &in "acate "entru EI, bucuria a !ost de scurta durata, !iindca %rmata Romana a restabilit cu adevarat &REPT%TE% la @? octombrie -.JJ, incununare a celor s"use de MS Regele Mi0ai: IVom trece 0otarele im"use "rin &ictatul de la Viena "entru eliberarea "FmDntului scum" al Transilvaniei de =ord de sub ocu"aGia strFinF'$ Punct, gagiilor autonomisti si iredentisti, vagabonzilor descreierati: $ Presa ungara, con!orm notelor in!ormative ale SSI si Sigurantei, alimenta in "ermanenta cu indemnuri revizioniste "o"ulatia mag0iara din Transilvania$ Pentru ca o "arte din "resa ungara din Romania nu se lasa atrasa "e calea revizionismului, la - iunie -.A., Kegatia ungara din #ucuresti a sus"endat subventia acordata ziarelor ',4;elet( din %rad si 'Szabadsag( din >radea$ Pentru centralizarea o!icinelor de "ro"aganda (adica, cu alte cuvinte, "entru a le "utea 'indruma( si 'controla( mai bine: revizionista din Romania, legatia ungara a dis"us ca toate "ublicatiile de acest gen sa !ie e7ecutate la ti"ogra!iile ',ngar Geza( din Timisoara si 'Kaszlo +oloman( din >radea (si astazi ,ngaria, "rin "ersoane "articulare, s"ri4ina unele "ublicatii mag0iare din Mar)1ov: $ Masura, con!orm in!ormatiilor Sigurantei "rovenite din interiorul Kegatiei, era de natura sa asigure si actiunea unui control mai riguros asu"ra "ublicatiilor res"ective$

In luna iulie -.A., SSI semnala ca "resa ungara din #uda"esta contribuia la di!uzarea de stiri neadevarate si tendentioase "entru a sustine "ro"aganda ce se !acea im"otriva Romaniei$ %st!el, 'Pesti Mirla"( din -A iulie -.A. a "ublicat stirea neadevarata ca o "atrula romaneasca ar !i atacat un "ost !i7 mag0iar la !rontiera romano)ungara, ra"ind doi graniceri unguri "e care i)ar !i trans"ortat la %rad$ % doua zi, un o!iter roman ar !i readus "e granicerii mag0iari, trimitandu)i ina"oi in ,ngaria$ Prin ras"andirea acestei stiri !alse, se urmarea "regatirea terenului "entru 4usti!icarea numeroaselor incidente de !rontiera ce aveau sa !ie "rovocate ulterior de catre granicerii unguri, des"re care vom vorbi in cursul acestor articole (in martie -..5, la Targu)Mures a !ost a"licat acelasi scenariu: % !ost 'o"era( lor ci nu a Securitatii, du"a cum "retind unii, 'anulata( ra"id odata cu interventia %rmatei Romane, care a scos "e strada tancurile si blindatele, linistindu)i ra"id "e 'regizori($ In ,ngaria e7ista c0iar temerea ca romanii ar "utea veni "este ei Ncon!orm unor surse militare: =oroc ca s)au "otolit, alt!el3 $ In luna august -.A., ziarelor mag0iare dinRomaniali s)a trasat sarcina sa)si intensi!ice "ro"aganda iredentista (interesant cum astazi, se intam"la acelasi lucru in "rag de alegeri$ Pro"aganda si cererile ,&MR81o se intensi!ica, si)ar !i bine sa !ie doar strategie electorala: %lt!el3 $ &e asemenea, ziaristilor unguri din Romania care s)au stabilit in ,ngaria, li s)a cerut, de catre cercurile conducatoare de la #uda"esta, sa scrie cat mai des !ragmente din viata conationalilor din Transilvania, sa intocmeasca statistici asu"ra situatiei culturale si economice si sa colectioneze acte doveditoare des"re 'asu"rirea( ungurilor, care sa !ie a"oi di!uzate de "osturile radio!uziunii mag0iare (suna e7trem de cunoscut si astazi, nu)i asa:9 Pai, To;es si nu numai, des"re '"ericolul imens( in care s)ar a!la mag0iarimea vorbesc "retutindeni si oricui este dis"us sa)i asculte$ 1oincidenta9 1u siguranta, =,: Mama lor de 4igodii, si bineanteles, degetul mi4lociu: $ In ti"ogra!ia ziarului 'Pesti Mirla"( (n)am reusit sa)l traduc, Google dand ceva ce continea ad4ectivul 'daunator( Nde tot rasul, nu:9 din #uda"esta se ti"areau brosuri ilustrate "rivind rolul Transilvaniei in ,ngaria inainte de -.-J, brosuri destinate a !i distribuite clandestin ungurilor din Romania, dar care intr)un !inal au a4uns a !i 'distribuite(3Sigurantei, care le)au acordat atentia cuvenita, !acand un !oc de tabara imens cu ele$ Sic: &ar, cu adevarat 'daunatoare( aceste !ituici revizioniste 0ungariste, !ara niciun dubiu$ SSI, a "us mana "e o dare de seama intocmita in iulie -.J5, de catre #iroul 1entral al 1omunitatii ,ngare din Romania, trimisa la #uda"esta, cu "rivire la contributia in ultimele trei luni a ti"ogra!ilor si editorilor de ziare la actiunea de "ro"aganda revizionista, ce cu"rindea urmatoarele: )valoarea materialului de "ro"aganda donat de editurile mag0iare in aceasta "erioada, ce se ridica la suma de /25555 lei, a!ara de a"ro7imativ 225555 lei ce re"rezenta contravaloarea ziarelor distribuite in mod gratuit taranilorL )ti"ogra!iile mag0iare au e7ecutat lucrari in valoare de -J55555 lei, comunitatea neavand de su"ortat decat c0eltuielile de !rancare (timbrare si trans"ort care s)au ridicat la suma totala de @@555 lei$ 1u toate ca guvernului roman ii erau aduse la cunostinta de catre Serviciile romanesti toate actiunile si demersurile iredentiste mag0iare Nactiuni "e care s"ionii mag0iari considerau ca le des!asoara in mare secret) si in ciuda !a"tului ca numai in Transilvania si #anat a"areau J@ de cotidiene in limba ungara (mai multe decat au !ost in !ostul im"eriu austro)ungar::: ,ngaria cea Mare,

unita, !ericita, cu o mare natiune civilizatoare, etc$ , reactiile acestuia au !ost anemice ori ine7istente ("arca astazi, lucrurile stau alt!el: $ Mai mult decat atat, autoritatile ungare erau de un tu"eu !antastic (asta)i s"eci!ic 0ungarismului 'civilizator( de ti" 0un9 Poate, dar in Mar)1ov il 'intalnim( "este tot: >ricum, de ti" euro"ean nu este cu siguranta , contele #et0len Istvan si altii de la #uda"esta, %1,P%,R>M%=I%ca ar a"lica sisteme balcanice contra "resei ungare dinRomaniasi amenintau cu "langeri la Kiga =atiunilor (ca sa vezi unde erau euro"enii Ntocmai in "usta mag0iara: &ar, cu siguranta, S%=T%R,K ,&MR81o de astazi, are "uternice traditii ce izvorasc tocmai de la #uda"esta $ In realitate, lucrurile stateau cu totul alt!el in "rivinta libertatii "resei, asa cum vom vedea in ca"itolul urmator$ OO
J mai @5-@B? 1omments Doru Davidovici >mu&% Pi&otu&% Scriitoru&

by: George GMT Posted in: %ir <orces, %viatie)Ro%<, Eroii Romaniei %m a4uns iarasi in data de @5 a"rilie, zi nenorocita de "rimavara in care trebuie sa scriu, sa le amintesc celor care stiu, le aduc la cunostinta nestiutorilor$ Trebuie, "entru ca &oru merita, "entru ca amintirea lui trebuie sa !ie mai "uternica, mai "rezenta in noi toti, cu !iecare zi, luna, sau an care trece de la cum"litul accident$

<oto: Pilotmagazin$ro &oru &avidovici, >mul, Pilotul, Scriitorul, a cazut cu MiG)ul sau intr)o zi de @5 a"rilie, inainte ca mugurii libertatii sa a"ara in Romania comunista$ Era al saselea zbor "e #orcea cea "ierduta in "ustiul #araganului si MiG)ul @-, dubla comanda, s)a in!i"t in "amant, ducandu)i la cer, cumva "arado7al, "e cei care au !ost si vor ramane "entru eternitate &oru &avidovici si &umitru Petra$ %s "utea sa !iu rece, sa ma a"uc sa insir aici date de nastere, date de absolvire a liceului militar, a scolii de aviatie, a academiei, gradele si !unctiile avute in tim" la #orcea$ %s "utea sa insir numele cartilor scrise de &oru si "oate nu as gresi !oarte mult intrucat sunt dureros de "utini cei care au auzit de el si si mai "utini cei care l)au citit$ Insa totul ar !i atat de im"ersonal, atat de3 'memorial( incat nu mi)ar "lace nici mie, cu siguranta nici lui si !ara indoiala nici celor care ar citi$
%rticolul integral il "uteti citi "e %viatieMagazin

Poze !acute inaintea ultimului zbor$ @5 a"rilie -./.$ <oto: XXX$d-A)t0$ro @- a"rilie @5-@B- 1omment

,BSU8 UNG RB<B M RB SB S<R,B4BB8< S<4R<T< D< BNF>RM TBB 8< R>M NB<B G!H

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei, Industrie militara, Istorie, Servicii Secrete, Siguranta =ationalaSiguranta =ationala In "rima 4umatate a anului -.J5, colonelul #aitz de #eodra, atasat militar ungur in Romania, transmitea la #uda"esta in!ormatii cu "rivire la noua uzina electrica din #ucuresti (a4utat !iind si de catre !irma constructoare $ Ra"ortul mai era insotit de sc0ite ale cablului de inalta tensiune <loresti)Ploiesti)#ucuresti, care alimenta ca"itala cu energie electrica (interesant este !a"tul ca si Siguranta dis"unea de aceste '"lanuri(: $ Insa, con!orm datelor SSI si Sigurantei, s"iona4ul mag0iar era interesat in "rinci"al de inde"linirea as"iratiilor revizioniste ale ,ngariei (mare "arte din aceste date "rovenind din darile de seama in!ormative transmise la #uda"esta si cu"rindeau:

)regimul a"licat de guvernul roman concentratilor din sanul nationalitatilor conlocuitoare, in s"ecial acelora de "e zona de !rontieraL )tendintele "olitice si e!ectele economice ale legii colonizarilorL )as"ecte ale ins"ectarii uzinelor de armament din Transilvania de catre "rimul)ministru G0$ Tatarescu$ Mai mult decat atat, Siguranta a stabilit ca biroul statistic al Kegatiei de la #ucuresti a trimis consulatelor ungare o circulara "rin care li se cerea sa intocmeasca de urgenta tabele cu intreg "ersonalul ungar anga4at in cursul anului -.J5 la toate garile, de"ourile si atelierele 1$<$R din Transilvania$ In acelasi tim", legatia a cerut 'sa se intocmeasca o evidenta a tinerilor unguri intre 2)@- de ani (bietii co"iii: Mari cretini cei ce au "us la cale asa ceva3>ameni li"siti de scru"ule si omenie, dar 'civilizatori unguri(::: din regiunea de !rontiera care, du"a ce vor !i tinuti o "erioada de tim" sub su"raveg0erea agentilor legatiei (or !i avut gugustiucii astia si serviciul de baby)sitter:9 , urmau sa !ie organizati intr)o asociatie cu caracter ino!ensiv, dar care, la momentul o"ortun sa !ie !olositi ca au7iliari ai di!eritelor organizatii din regiunea de !rontiera($ Szendrey Poltan, a cerut dealt!el o evidenta clara consulatelor mag0iare in legatura cu "ersonalul mag0iar care lucra in uzinele de armament din Transilvania, vizand te0nicienii si muncitorii unguri ce lucrau la intre"rinderile: %stra)%rad, %stra)#rasov, Voina)#rasov, >telariile Poldy)#rasov si I$%$R #rasov$ 1a urmare a 'cererii( lui Szendrey Poltan, consilierul legatiei, Renyey, a inaintat un ra"ort la #uda"esta in care a con!irmat ca ungurii din Transilvania ar !i su"usi unui tratament s"ecial de in!erioritate, "retinzand, in acelasi tim", ca nationalitatea germana, mai redusa ca numar, se bucura de dre"turi si libertati de actiune mai mari decat cea mag0iara$ Ra"ortul se inc0eia cu concluzia ca "roblema nationalitatii ungare dinRomaniaar "utea !i solutionata radical numai in cadrul unei actiuni "olitice euro"ene$ Petrovany Tibor, conducatorul cor"oratiei mag0iare din 1lu4, a intocmit si inaintat un ra"ort asu"ra atitudinii lui Iuliu Maniu !ata de "retentiile revizioniste mag0iare$ &eci, cu alte cuvinte, Serviciile mag0iare se bazau in mare masura "e a"ortul, deloc de negli4at, al colaboratorilor ocazionali, care stiau sau nu stiau, "entru cine lucreaza$ =e intrebam, astazi o !i la !el9 Sunt sigur ca multi etnici mag0iari de la noi colaboreaza cu diversi di"lomati, >=G)uri, "artide si "artidute mag0iare, ori "ersoane din s!era serviciilor secrete mag0iare Nde bunavoie sau3nu$ SSI, a analizat actiunile s"iona4ului mag0iar in Romania si du"a &ictatul de la Viena$ 1oncluzia s"ecialistilor SSI a !ost sur"rinzatoare: %cesta nu s)a atenuat, con!orm aste"tarilor, ci dim"otriva, guvernantii unguri socoteau ca treaba a !ost !acuta doar "e 4umatate3Sic: %st!el, SSI a a!lat ca in cursul anului -.J-, Kegatia de la #ucuresti (in!ormatia "rovenind din sursa interna, con!irmata de catre3 #uda"esta a "rimit ordin sa ra"orteze urgent la #uda"esta date si in!ormatii cu "rivire la 'averea "ersonala in Romania a doctorului Emil Matieganu, se!ul gru"ului etnic roman din ,ngaria si daca este "osibil ca din aceasta avere numitul sa c0eltuiasca "este doua milioane lei lunar cu a4utoare "ersonale$ &e asemenea, sa se a!le care este totalul subventiilor "e care statul roman le acorda romanilor din Transilvania cedata($ Emil Matieganu !acuse "arte din '1onsiliul dirigent al Transilvaniei( ales de catre Marele S!at =ational Roman la @ decembrie -.-/, !iind unul dintre !runtasii romani$ El a !ost cel care a in!iintat imediat du"a cedarea Transilvaniei de =ord, gazeta 'Tribuna %rdealului( N'"entru romanii doritori sa stie ce se "etrece in lume si intara($ 1eea

ce ii deran4a teribil autoritatile mag0iare de ocu"atie, care doreau bineanteles ca 'romanismul( de acolo sa moara de!initiv$ S"re g0inionul lor, n)a murit: > situatie ambigua o are astazi, desi nimeni nu mai vorbeste des"re ea, '<undatia Go4du($ Si asta cu concursul cretinilor nostrii "oliticieni de ieri si de astazi, s"re 'incantarea( statului ungar: Pentru a va edi!ica asu"ra "atrimoniului si situatiei actuale a acestei !undatii va recomand urmatoarele lin;)uri: ro$Xi;i"edia$org*Xi;i*<undaiaYGo4du L ale7andrunemoianu$Xord"ress$com* 3*emanoil)go4du)si)!undatia)go43 L XXX$lego$rdsor$ro*!undatia$0tml$ Marturie raman doar cuvintele marelui erudit si "atriot totodata: '1a !iu credincios al bisericii mele, laud &umnezeirea caci m)a creat RomanL iubirea ce am catre natiunea mea neincetat ma imboldeste sa starui in !a"ta, ca inca si du"a moarte sa erum" de sub gliile mormantului s"re a "utea !i "ururea in sanul natiunii mele$( <rumoase cuvinte, "acat ca "oliticul nostru nu stie ori nu vrea, a le citi: Serviciul s"ecial al Kegatiei a "rimit totodata dis"ozitii sa intensi!ice activitatea in!ormativa mai ales cu "rivire la "regatirile morale si materiale ale Romaniei in directia revendicarilor ei de la vest, deoarece ',ngaria nu vrea sa !ie sur"rinsa de nici un eveniment sau actiune ne"revazuta($ Kocotenent)colonelul Ezantay Eugen, atasatul militar ungur la #ucuresti, a intocmit si trimis la #uda"esta (cu concursul autoritatilor germane o lucrare asu"ra organizarii a"ararii "asive si antiaeriene a Romaniei (lucrare de care #iroul @ avea3 cunostinta: $ Pe baza in!ormatiilor obtinute din cercurile legatiei ungare de la #ucuresti, de la #uda"esta ori din randul nationalitatii mag0iare din Romania, Serviciile romanesti, indi!erent ca era vorba de SSI, #iroul @ ori Siguranta, au reusit sa cunoasca in mare masura tot ceea ce omologii mag0iari intre"rindeau la adresa tarii$ Este de laudat !a"tul ca Serviciile romanesti n)au abandonat deloc teritoriul vremelnic ocu"at al Transilvaniei de =ord, considerandu)l ca !acand "arte ca intotdeauna din Romania Mare$ #R%V> K>R: 1I=STE %1EST>R K,PT%T>RI %=>=IMI 1%RE %, %KES S%)SI SERVE%S1% 1, 1I=STE SI &EV>T%ME=T T%R%: > concluzie, cel "utin incitanta astazi, este cea la care au a4uns lu"tatorii de "e !rontul nevazut romani: MISI,=E% %GE=TIK>R SERVI1I,K,I SE1RET M%GMI%R ER% &E % %<K% 1, PRI>RIT%TE P,=1TEKESK%#E %KE VIETII P>KITI1E &I= R>M%=I%$ Suna e7trem de cunoscut si)n ziua de astazi, cand ,&MR si celelalte "artide mag0iare, obtin usor si ra"id, "rin santa4 si amenintari la adresa clasei "olitice conducatoare din Romania, slaba si vulnerabila, li"sita de verticalitate si viziune, tot ceea ce "oate alt!el, nici n)ar !i visat$ %s indrazni sa a!!irm ca astazi, "rinci"ala lor unealta de lucru inRomaniaeste c0iar3clasa "olitica romaneasca: Mai bine de atat cred ca nici nu se "utea "entru visul ,ngariei Mari si "romotorii acestuia$ 1um sunt Serviciile romanesti de astazi si mai ales ce !ac in "rivinta "retentiilor si actiunilor ,&MR si nu numai, nu "utem sti3Stim doar ca sunt sub strict control "olitic, im"anate cu "ersona4e dubioase si li"site de "er!ormanta, care oricum n)au nici in clin nici in maneca cu munca de in!ormatii$ S"er ca adevaratii "ro!esionisti, atati cati or mai !i, sa)si !aca treaba: ,nul dintre "rinci"alele mi4loace la care au a"elat Serviciile mag0iare (si astazi se intam"la e7act la !el: , con!orm datelor SSI, #iroului @ si Sigurantei, a !ost PR>P%G%=&%$ Ea a constituit atunci (ca si astazi, dealt!el: unul din mi4loacele "rioritare ale realizarii telurilor revizioniste, statul ungar c0eltuind sume colosale in acest sens$ Pe langa ceea ce !acea "e '!rontul

"ro"agandistic( (sa)i zic asa: ,ngaria, autoritatile romane erau total de"asite, avand reactii anemice si de slaba valoare, cu toate ca Serviciile si)au !acut datoria si au avertizat, asa cum vom vedea in continuare, la tim" si cu in!ormatii detaliate$ Si astazi, incom"etenta si slaba reactie a autoritatilor romane, mai "reocu"ate sa nu)si su"ere '"artenerii de coalitie( mag0iari decat de ideea de 'autonomiert(, ing0it cu "olonicul tot ceea ce acestia le cer im"erativ, "ro"aganda mag0iara !iind in Romania ca la ea acasa3 Rigodii "oliticianiste nemernice: %st!el, o "arte din organizatiile mag0iare se trans!ormasera in adevarate laboratoare de creare si "roli!erare (de razboi "si0ologic, mai bine s"us: a !alsurilor istorice menite sa induca in eroare "e ignoranti ori sa o!ere 4usti!icari celor care, din motive de o"ortunism "olitic, erau dis"usi sa sustina revendicarile regimului din ,ngaria (si astazi am vazut "e la TV tot !elul de 'istorici(, unii c0iar romani, care sustin legitimitatea autonomiei: Istorici romani::: =iste 4igodii de !a"t3>ri "oate, o"ortunisti:9 $ In continuare sa vedem cateva e7em"le de 'inalta civilizatie mag0iara(, din cazuistica Sigurantei: S"re e7em"lu, la -?)-2 mai -.J5, numitii #arabas I, "anto!ar din Targu)Mures, si un oarecare Sc0uster din aceeasi localitate au intocmit o 0arta cu inscri"tia 'Romania de maine( (si astazi circula asemenea 0arti "e Internet, ba unele c0iar transmit mesa4ul 'Pa Romania(3Mda, autorilor acestor aberatii care cu siguranta nu sunt "anto!ari le o!erim, asa du"a cum ne)am obisnuit, degetul mi4lociu: !ara Transilvania si #anat cu care au mers "rin di!erite comune din 4udet cu "o"ulatie mag0iara, indemnand "e toti cei cu care au intrat in contact, ca la momentul o"ortun, a"reciat a !i !oarte a"ro"iat, sa nu ezite nicio cli"a "entru a reduce Romania la "ro"ortia aratata "e 0arta (bietii idioti autonomisti: =u stiau, asa cum inca nu stiu nici cei de astazi, ca de !a"t EI erau cei3redusi $ &atele SSI con!irmau ca "ro"aganda revizionista se !acea atat in interiorul ,ngariei, cat si in randurile nationalitatii mag0iare din Romania, "recum si in Germania, Italia, %nglia, <ranta si in alte tari al caror s"ri4in era a"reciat ca !iind absolut necesar "entru realizarea doleantelor conducatorilor mag0iari$ Si astazi, To;es81o, incearca tot !elul de terti"uri, e7"ozitii, seminare, etc la Strasbourg, incercand sa 'sensibilizeze( o"inia euro"enilor si nu numai, cu "rivire la asa)zisul Tinut)Secuiesc si "roblema 'e7trem de im"ortanta la nivel mondial( (in o"inia cretinului de "o"a, bineanteles: a mag0iarimii de "retutindeni, cu deosebire a celei din Romania$ Sa se duca !i7 la cel cu care #iserica l)a invatat sa 'lu"te( Nadica la dracuV: 1e !ac insa autoritatuile romane, mari ade"te ale euro"enismului9 =IMI1: Sau cel "utin asta arata3 Si cu toate astea, Kegatia ungara de la #ucuresti se temea de ri"osta autoritatilor, !iindca "ro"aganda revizionista in Romania cadea sub incidenta legii "enale romane (ce bine)ar !i daca si astazi ar !i la !el, nu doar "e 0artie ci !a"tic: =u cred ca)i !oarte greu ca "rinci"alii autonomisti sa !ie redusi la tacere, !iindca daca vrei sa omori sar"ele trebuie sa)i tai ca"ul$ Se "oate !ace in mod euro"ean cu argumente istorice, lingvistice, etc si in s"iritul 1onstitutiei Natat de urata de catre 4igodiile astea$ Trebuie doar vointa "olitica, atat: $ Si asta o s"une Siguranta care in anul -.A. a a!lat din surse, ca Kegatia a 0otarat des!iintarea sectiei de "ro"aganda revizionista si reorganizarea acesteia sub o !orma camu!lata "entru a o sustrage su"raveg0erii autoritatilor romane$ Insa, de ce le)a !ost !rica n)au sca"at, !iindca "e atunci 'autoritatile romane( nu erau !ormate din incom"etenti si neaveniti: 1onducerea noului o!iciu de "ro"aganda a !ost incredintata lui Ku;acs Istvan, iar una dintre obligatiile o!iciului consta in a !ace ca toate bunurile ungurilor din Transilvania si#anatscoase la vanzare "rin licitatie "ublica sa a4unga tot in "ro"rietatea ungurilor$

&e asemenea, "entru camu!larea activitatii revizioniste, societatile cu acest caracter au !ost invitate sa de"una la legatie ar0ivele "entru a se evita "osibilitatea controlarii lor de catre autoritatile romanesti (masura n)a avut succes, 'autoritatile romanesti( controlandu)le !oarte bine: &ar bietii idioti nu stiau asta $ %cestei dis"ozitii i s)au con!ormat asociatiile I$+$E (%sociatia 1restina a Tineretului si 1ercul +oos <erencz (e7ista si astazi ca uniune a studentilor mag0iari din #ucuresti, iar o strada din Targu)Mures "oarta ii "oarta numele$ E7ista surse care s"un ca in cadrul intalnirilor dintre studentii mag0iari, se !ac 'studii 0ungarologice($ Mda, nu zau, 0ungarologice::: &e ce nu astronomice, biologice, neurologice, etc:9 $ >rientarea de baza a intregii activitati de "ro"aganda revizionista era data atat de indicatiile conducatorilor mag0iari cat si de declaratiile o!iciale ale acestora, declaratii !acute inainte de &ictatul de la Viena, a caror agresivitate Ncon!orm notelor in!ormative ale SSI si #iroul @) era bine disimulata$ Sunt edi!icatoare, sub acest as"ect, cateva dintre acestea: )comunicatul guvernului ungar din "rimavera anului -.A. cu "rivire la ra"orturile cuRomania, "reciza "rintre altele ca: 'Guvernul regal al ,ngariei nu are intentii razboinice nici !ata deRomania, dar doreste sa trateze cu aceasta c0estiunile "endinte(L )cu ocazia interviului acordat ziaristului turc %;a G0iundus in luna martie -.J5, 1sa;y Istvan, ministrul de e7terne al ,ngariei, a aratat: 'Romania9 Problema Transilvaniei este !oarte com"licata, aceasta am s"us)o "e !ata totdeauna$ Sa o lasam "entru moment deo"arteL sa o uitam c0iar, "ana in ziua cand va trebui solutionata$ % uita, nu inseamna insa de!el a renunta$ Momentul nu este acum "rielnic "entru lic0idarea acestei "robleme3Princi"iul nostru este de a !i rabdatori, a dovedi cura4, adica sa !im o"timisti($ Mai au oare aceste cuvinte nevoie de vreun comentariu9 Eu zic ca nu: )la s!arsitul lunii martie -.J5, intr)un discurs tinut la +assa, cu ocazia aniversarii unui an de la ane7area ,crainei subcar"atice, "rimul ministru Tele;y Pal, sublinia: ',ngaria nu a renuntat la nimic3o s"unem sincer "entru ca toti sa stie cum si in ce c0i" trebuie sa)si !aca socotelile($ =e intrebam astazi, care or !i 'socotelile( statului ungarL o !i la !el de 'rabdator, cura4os si o"timist( in "roblema Transilvaniei9 >r !i, n)or !i, dar cu siguranta autoritatile romane imbecile sunt tare rabdatoare, umile si intelegatoare, cu 4igodiile autonomiste si "artidele mag0iare "line de tu"eisti, santa4isti si 0oti (cine se aseamana se aduna: $ %sa du"a cum ii sta obiceiul, ,ngaria a nesocotit armistitiul de "resa inc0eiat intre guvernele mag0iar si roman cu ocazia &ictatului de la Viena, !acand ulterior declaratii !oarte nelinistitoare "entruRomaniaNcon!orm ra"oartelor SSI$ %st!el, in anul -.J-, "resa ungara a "ublicat declaratiile !acute de "rimul ministru si de alti demnitari in sensul ca ',ngaria trebuie sa)si "astreze o !orta militara inde"endenta si intacta, trebuind sa aiba -?55555 de soldati la s!arsitul razboiului( "entru ca im"re4urarile din -.-/ sa nu se mai re"ete (de "arca ,ngaria era cine stie ce !orta militara$ &e tot rasul: $ PE=TR, 1% IMPRER,R%RIKE &I= -.-/ S% =, SE M%I REPETE Ne7act ceea ce i)a durut intotdeauna, M%RE% ,=IRE: Vom vedea in articolul urmator si alte declaratii belicoase, revansarde la adresa Romaniei, sustinute inclusiv de catre e"isco"ii re!ormati (To;es "arca !ace "arte din randul acestei #iserici: , "unctate de adunari unde se strigau lozinci de genul: '%radul, #rasovul,Timisoara, trebuie sa se restituie: (ai, nu zau: L '%!ara cu turma de vala0i:( (eu as zice astazi, %<%R% 1, RIG>&IIKE %,T>=>MISTE SI ,&MR81>: Sa se duca la #uda sa)si urle amarul$ si multe, multe altele3 OO

-. a"rilie @5-@B-J 1omments

Pi&otii nu mor nici o dat.% ei deco&ea). 0i nu se mai 3ntorc

by: George GMT Posted in: %ir <orces, %rmata Romana dotare, %rmele %rmatei Romane, Eroii Romaniei, Istoria armelor romanesti, Marina Romana Kocotenent aviator V%SIKE TaRI%= Ka "oale de Semenic, acolo unde =era DntHlneEte "rimul a!luent, PFtFEelul, Ei "e unde "Ftrunde Dn vestita Vale a %lmF4ului, se a!lF localitatea PFtaE, localitate unde a vFzut lumina zilei, Dn -.5J, Vasile, unicul !iu a lui Tte!an Ei al Parasc0ivei TFrian, urmaEi ai bravilor grFniceri bFnFteni$ 1o"ilFria EiNo "etrece Dn localitatea natalF, unde Ei urmeazF Ecoala "rimarF, du"F care absolvF cursurile gimnaziale Ei liceul la Munedoara, sub atenta su"raveg0ere a unc0iului sFu din "artea mamei, G0eorg0e Sera!in, Dnalt !unctiuonar la combinatul siderurgic din aceeaEi localitate$ &e mic, Vasile TFrian a !ost atras de Iminunea secolului N aero"lanul'$ &in amintirea unor bFtrHni ai satului, este cunoscut !a"tul, cF Dm"reunF cu alti co"ii, a Dncercat sF trans!orme Dntr)un aero"lan o maEinF de curFtat "orumb, "rin ataEarea unei elici, cu a4utorul cFruia sF rezolve dis"uta dintre co"ii din satul natal Ei satul vecin #orlovenii)Vec0i$ Visul lui a Dnce"ut sF "rindF contur atunci cHnd a !ost admis la Ecoala de o!iteri aviatori, "e care a absolvit)o la -@ octombrie -.@., obtinHnd #revetul de Pilot Militar nr$ CC?$ % !ost re"artizat la <lotila de Midroavioane, cu baza "e lacul Sutg0iol, Mamaia, unde Ei)a des!FEurat activitatea !FrF Dntreru"ere "HnF Dn anul -.AA$ &e mentionat cF, la aceea datF, 0idroaviacia Dnce"ea sF devinF !ortF distinctFDn aviatia romHnF, ast!el cF la @iulie -.@5, Dn "ortul 1onstanca a avut loc "rimul zbor a unui 0idroavion, la -? august -.@?, cu "rile4ul Pilei Marinei, a avut loc "rimul zbor a 0idroavionului romHnesc GETT%) S$T$G, iar la -? august -.@/, cu "rile4ul Pilei Marinei, Regele Mi0ai I a botezat "rimele "atru 0idroavioane de "rovenientF italianF Savoia)Marc0etti$ ,lterior, Dn dotarea 0idroaviatiei au intrat alte Ea"te 0idroavioane Savoia Marc0etti S?. bis$ Ei -@ 0idroavioane 1%=T P ?5etc$ Sn aceste conditii, tinerii "iloti des!FEurau o activitate de "ionierat Dn cunoaEterea Ei dobHndirea de abilitFcilor Dn "ilotarea acestor ti"uri de 0idroavioane, "recum Ei Dn !ormare Ei de!inirea ca armF distinctF Dn aviacia romHneascF Ei o categorie s"ecializatF indis"ensabilF Marinei Militare$ 1a orice "ionierat, acesta DEi cere 4ert!ele sale, care nu au !ost "utine, "rintre acestea numFrHndu) se Ei cel din ziua de sHmbFtF -J octombrie -.AA, cHnd ec0i"a4ul !ormat din lt$ aviator TaRI%= V%SIKE "ilotL lt$ <,I1a V%SIKEL

slt$ ST%M%TES1, GRIG>RE Ei slt$ 1,R#a au "lecat Dn misiune ordonatF cu 0idroavionul 1%=T P N?5- de la baza aviatiei 0idro a!latF "e lacul Sutg0iol$ Era o zi cu vHnt "uternic Ei valuri mari$ Sn ti"ul decolFrii, cHnd avionul dezvoltase viteza necesarF des"rinderii de "e luciul a"ei, un val a aco"erit botul 0idroavionului, "rovocHnd ca"otarea acestuia$ Sn urma acestui eveniment, ec0i"a4ul Ei)a "ierde viata, cu e7ce"tia slt$ 1,R#a care a scF"at cu rFni uEoare$

SnmormHntarea lt$ aviator V%SIKE TaRI%= a avut loc la @- octombrie -.AA, Dn localitatea PFtaE, 4ud$ 1araE)Severin, iar ca un omagiu adus acestui tHnFr zburFtor de numai @. de ani, mormHntul lui a !ost aEezat Dn curtea bisericii din satul natal, slu4ba de DnmormHntare !iind savHrEitF de "reotul Petru Po"oviciu, "rieten bun cu o!iterul$ &in ne!ericire, Dn PFtaE, rudele a"ro"iate ale o!iterului s)au stins din viatF, memoria acestuia rFmHnHnd numai Dn amintirea celor !oarte bFtrHni Ei a celor care trec "e lHngF mormHntul din curtea bisericii Ei se Dnc0inF Dn !ata crucii de marmurF albF "e care sunt cHteva !otogra!ii a celui decedat in uni!ormF Ei unde "ot sF citeascF:

Pe ari"i de otel ca vultur teVnFltai VisHnd tu !iu al tarii a Ei =emurire Ti)n nFzuinta)ti I&e a a4unge unde avem de a4uns( Tu ai murit3 TrecHnd la nemurire: 1a un res"ect "entru 4ert!a sa, numele sFu, alFturi de ale celorlalti membrii ai ec0i"a4ului, stF scris la loc de cinste "e una din "lFcile de bronz a!late la baza monumentului Eroilor %erului din #ucureEti, "artea dins"re nord$ 1ol$ (rezervF G0eorg0e Po"oviciu #ibliogra!ie: Proiecte de modernizare a marinei militare romane de la rFzboiul de inde"endentF"HnF la al doilea rFzboi mondial$ %utor : 1"t$ 1omandor Marian MoEneagu %viatori$ro istoric Tudor Vasile Midroavionul 1%=T P ?5- in Marina Romana

Intrat in dotarea Marinei Romane in -.J5 1%=T P ?5- era de4a considerat de"asit, la ince"utul OO@$ &at in e7"loatare in -.AJ, a"aratul era !olosit "entru "atrulare maritima, salvare "e mare si atac contra submarinelor, bene!iciind de o raza de solida de actiune$ In "rinci"iu "utea sta in aer "ana la -@ ore$ Romania a ac0izitionat -@ ast!el de a"arate in cadrul incercariilor de dotare si modernizare a <ortelor Sale %rmate in "rea4ma ince"utului de razboi mondial$ &esi de"asit, 1%=T P ?5- este, din "unctul meu de vedre un avion su"erb, s"lendid "roiectat si care seamana cu mai celebrul sau omolog, cel mai !rumos avion din OO@3P#d 1atalina american$ In dotarea noastra a"aratele au !acut "arte din Escadrila -5- Midroaviatie, stationata la Mamaia "e lacul Siutg0iol$

To": Escadrilla -5- Midroaviatie N Mamaia)Siutg0iol, during -.J@$ #ottom: Escadrilla -5- Midroaviatie N T0is aircra!t Xas s0ot doXn in t0e battle against Soviet M#R)@ on %ugust @., -.J-$ P$?5-# S"eci!ications General Ty"e: Reconnaissance <lying)#oat 1reX: ?

Engine Isotta)<rasc0ini %sso C?5 R B C?5 0" B Pistons &imensions*Masses Kengt0: -J$.? m B Oidt0: @@$?5 m B Meig0t: J$JA m Oeig0t: A/?5 ;g B Ma7$ 1ombat Oeig0t: ?.?5 ;g Per!ormances Ma7$ S"eed: @C? ;m*0 B 1eiling: C555 m B Range: @255 ;m %rmament MG: A 7 C$C mm MG #ombs: 2J5 ;g o! bombs <oto: 0tt":**XX@draXings$4e7iste$!r*<iles*@)%ir"lanes*%7is*J)>t0ers*5A)Romania*1%=T)P?5-*1%=T)P?5-#$0tm 1u multumiri deosebite "rietenului Ionica! -- a"rilie @5-@B- 1omment

,BSU8 UNG RB<B M RB SB S<R,B4BB8< S<4R<T< D< BNF>RM TBB 8< R>M NB<B GLH

by: George GMT Posted in: enigme, Eroii Romaniei, Istorie, Servicii Secrete, Siguranta =ationalaSiguranta =ationala, Vecinii Romaniei Kegatia ungara din #ucuresti a "rimit ordin de la #uda"esta ca avizul serviciului secret al legatiei "entru acordarea vizei de "asa"oarte sa !ie considerat obligatoriu, c0iar si atunci cand guvernul ungar a dat o autorizatie s"eciala$ Serviciul secret al Kegatiei, con!orm datelor SSI si Sigurantei, a inc0iriat doua camere in strada Kuterana nr$@C)@., unde lucrau o "arte din agentii din "rovincie$ Totodata, birourile delegatiei comerciale ungare din strada Serei nr$A, au !ost concentrate intr)un singur birou in cladirea legatiei, iar in a"artamentele ramase libere s)a mutat locotenent)colonelul Szantay Eugen cu intreg serviciul secret al legatiei sub denumirea camu!lata de '#iroul atasatului militar($

>biectivele acestui 'birou(, a!lat si in atentia #iroului @ al MStM al %rmatei Romane (vom vedea mai incolo de ce , consta in culegerea si transmiterea de date sau in!ormatii re!eritoare la: starea de s"irit a ungurilor, secuilor si germanilor din Transilvania in legatura cu "roblema revizuirii tratatului de "ace de la TrianonL e!ectivele, cadrele, "regatirea, armamentul, dotarea, ca"acitatea de lu"ta si miscarile unitatilor armatei romaneL numarul, ras"andirea, organizarea si controlul activitatii organizatiilor iredentiste mag0iare din TransilvaniaL numarul !emeilor mag0iare casatorite cu o!iteri, !unctionary sau "ersonalitati ale vietii "olitice romanesti (tot "olitica bat)o vina: Politicienii romani de astazi, vai mama lor3 si, in general, cu tot ceea ce era de natura sa contribuie la realizarea obiectivelor activitatii iredentiste$ Interesant este !a"tul ca Siguranta, in urma analizelor e!ectuate in teritoriu, a stabilit ca starea de s"irit a nationalitatii mag0iare din Romania ("e la mi4locul anului -.J5 care desi se considera in mod constant ca !acand "arte din natiunea ungara, !ata de "roblema revizuirii tratatului de "ace de la Trianon, avea atitudini contradictorii$ Si Kegatia de la #ucuresti, avea din 'teritoriul( vizat, %1EKE%SI I=<>RM%TII, <II=& T>T%K =EM,KT,MITI &E %1EST <%PT: %st!el, conducatorii mag0iarilor din Romania, desi doreau revizuirea, nu erau dis"usi sa !aca vreun sacri!iciu "entru ea (oare, re"rezentantii ,&MR si ale celorlalte "artide sau "artidute mag0iare "ro),ngaria Mare, daca si)ar "ierde "ozitiile si avanta4ele de care dis"un in Mar)1ov, unde !ac si des!ac legi du"a bunul lor "lac, in eventualitatea Ni"otetica bineanteles)de ali"ire la ,ngaria, %R M%I &>RI REVIP,IRE% TRI%=>=)ului9 1u siguranta, =,, !iindca sunt cu totii niste "oliticieni verosi, mincinosi, intriganti, mana in mana cu 4igodiile noastre din 'arcul guvernamental( si nu numai: $ %vand o situatie "rivilegiata inRomania(ca si cei de astazi, nu)i asa:9 , ei erau convinsi ca ane7area Transilvaniei si #anatului de catre ,ngaria nu era de natura sa le aduca ceva in "lus$ &e aceea, au "re!erat sa se angreneze intr)un 4oc dublu, care sa le asigure mentinerea "rivilegiilor atat in situatia revizuirii tratatului de "ace cat si in aceea a mentinerii statu)Wuo)ului$ Pseudointelectualii doreau revizuirea si erau in stare sa se sacri!ice "entru in!a"tuirea ei, convinsi !iind ca numai ast!el dorinta lor de ca"atuiala se va im"lini$ >amenii de rand, taranii, muncitorii, etc, nu vedeau cu oc0i buni revizuirea si nici nu erau interesati de aceasta (ca si marea ma4oritate a etnicilor unguri de astazi, care)si vad de treaba lor, im"artind cu noi, "erena 'criza romaneasca(: $ S"re e7em"lu, taranimea, care din "unct de vedere numeric de"asea cu mult celelalte categorii sociale ale nationalitatii ungare din Romania, era im"otriva revizuirii, deoarece a!lase ca, du"a ane7area ,crainei subcar"atice, guvernul ungar anulase toate re!ormele agrare e!ectuate de guvernul ce0oslovac du"a anul -.@5 si a de"osedat de "amant si "e taranii unguri care !usesera im"ro"rietariti "rin aceste re!orme, "e motiv ca nu erau 'unguri curati(3<iindu)le teama ca si in Transilvania se va "roceda la !el, ei isi mani!estau desc0is "re!erinta ca aceasta istorica "rovincie romaneasca sa ramana in continuare sub suveranitatea Romaniei, s"re marea nemultumire a 'slu4basilor( Kegatiei ungare de la #ucuresti, care sub masca 'rezolvarii "roblemei vietii culturale a nationalitatii ungare( au trecut la 'culturalizare( (autonomia culturala de astazi, de ce nu)i multumeste9 %u invatamant in limba materna, au scoli si universitati, au3si "e mama dre"turilor minoritarilor, dar V>R T>T,K: %u mai mult decat li se cuvine, in conditiile in care minoritatea romana din ,ngaria, nu bene!iciaza nici "e de"arte de aceleasi dre"turi$ Si asta, se datoreaza in totalitate tembelismului, ignorantei si lic0elismului clasei "olitice romanesti, de du"a -./.$ Voi 4avrelor, sunteti vinovati ca s)a a4uns "ana aici Nca o minoritate cu nimic mai 'alt!el( decat

celelalte, e7ce"tand numarul, a a4uns sa comande ma4oritatii: Sa s"eram ca cei ce vor veni la Guvernare, vor readuce totul la normalitate, asa cum se obisnuieste intr)un ST%T =>RM%K, con!orm "rinci"iilor ,E $ 1u toate acestea, agentii mag0iari sustinuti "er"etuu de catre guvernul ungar, intretineau tensiunea din randul "o"ulatiei de etnie mag0iara din Transilvania si#anat, "rin dezin!ormare si vesti alarmiste, "recum: 'actiunea lor se va in!a"tui in luna martie -.A.($ ,rmarind indea"roa"e evolutia starii de s"irit a minoritatii mag0iare, agentii Sigurantei ra"ortau ca la @@ martie -.A., unele elemente mag0iare din comuna Valea lui Mi0ai, sub in!luenta zvonurilor !alse ras"andite cu "rioritate in zona de !rontiera, aste"tau intrarea armatei ungare "e teritoriul Transilvaniei$ <emeile aveau "regatite alimente "entru a "rimi "e 'liberatori( si din "anglici colorate "regateau tricolorul ungar (si astazi, visatorii unguricai mari "oarta asemenea "anglici: $ In unele localitati, cu deosebire in cele unde "o"ulatia mag0iara era mai numeroasa decat cea romana, de "e teritoriul Transilvaniei, elementele sovine tineau adunari, unde se intocmeau 'liste negre( ce cu"rindeau romani ce urmau a !i e7ecutati 'du"a revizuire(, dar si unguri vinovati de 'intelegere si colaborare( cu '"orcii de romani( (ce)ar !i meritat 4igodiile astea sa stea in !ata unui "luton de e7ecutie Nunde cu siguranta, s)ar !i com"ortat 'eroic($ Si cei de astazi, I&EM: $ Trebuie sa mentionez !a"tul ca multi dintre romanii si ungurii vizati de catre '4ustitiarii civilizatori( si)au gasit sca"area inRomania, !iind 'in!ormati( din tim" de catre autoritatile romane: %ltii insa, "rea multi c0iar, au "latit cu viata indrazneala de a se considera3romani, du"a &ictat$ 1u"rinse de delir, elemente !anatice au comis omoruri$ %st!el, Szminy Ivan din comuna Moteni a in4ung0iat A romani, dintre care unul era sergent de strada, iar altul ca"oral in armata romana (individul a !ost arestat si bagat la '"astrare( in beciurile Randarmeriei, asa cum merita, ceea ce demonstreaza ca "e atunci, ST%T,K R>M%= STI% 1,M S% SE P>%RTE 1, &>#IT>1II$ %stazi, "rovocatorii autonomisti care 4ignesc, agreseaza si ameninta romani, au 'dre"turi( N4alnica R,STITIE R>M%=%ii a"ara si "e ei, "recum !ace cu toti nenorocitii si zmec0erii dinRomania$ Poate ca daca i)ar baga la 'rece( "entru multi ani, mintea aburita de idei autonomiste li s)ar racori de!initiv$ ,nde esti tu Te"es)&oamne3: $ S)au mai comis dealt!el, tentative de rebeliune, acte de o!ensa a dra"elului national (astazi, asa ceva se !ace "e !ata, !ara nicio4ena!ata de debilele autoritati romane din Mar)1ov si asa)zisul Tinut Secuiesc$ #a c0iar dra"elul unguresc si cel al asa)zisului tinut, !lutura la loc de cinste "e unele dintre cladirile o!iciale, de "arca zona ar !i integrata de !acto in ungurica: , acte de teroare asu"ra unor !unctionari romani (astazi, acestia sunt obligate la cererea e7"resa a ,&MR, a"robata bineanteles de umilul nostru Parlament, sa invete limba mag0iara$ Masura nu se a"lica reci"roc si !unctionarilor mag0iari, care nu sunt obligati sa invete limba romana$ 1el mai bun e7em"lu este 4igodia numita 1sibi #arna, care abia ingaima ceva in romana dar era !unctionar al statului roman::: 1um naiba a a4uns s"ecimenul asta !unctionar si cine l)a tolerat acolo9 1a de obicei, "e autoritatile romane com"etente nu le intereseaza: , treceri !rauduloase de !rontiera, etc$ 1u totii insa, autonomistii din "usta si cei de aici, au avut o mare sur"riza "e @A martie -.A.: <anatismul lor a !ost brusc curmat de vestea semnarii tratatului economic im"us Romaniei de catreGermania(@A martie -.A. , ceea ce a !acut ca increderea conducatorilor si a unor intelectuali unguri din Transilvania si#anatin a4utorul german sa se trans!orme intr)o acuta si sensibila de"rimare (saracii: si descura4are, redata !oarte elocvent intr)un ra"ort al SSI: 'agenti ai iredentei mag0iare trec "rintr)o criza de incredere !ata de "uterea ,ngariei si de sinceritatea a4utorului german$ %cestia isi masc0eaza neancrederea "rin agitatii marunte, aste"tand cu nerabdare o clari!icare a situatiei care s"era sa !ie determinata tot de actiunea germano)italiana($

&e la #uda"esta, SSI a "rimit in!ormatia ca guvernul ungar era e7trem de ingri4orat de !a"tul ca in regiunea secuiasca si a Tarnavelor se accentueaza tot mai mult tendinta s"re o colaborare romano)ungara$ 10iar si agentii Sigurantei semnalau aceasta stare de !a"t, ei ra"ortand ca 'o "arte din taranimea mag0iara din Transilvania inclina s"re "arerea ca este "re!erabila situatia de minoritar, dar "ro"rietar inRomania, decat cea de ma4oritar, dar de"osedat de "amant in ,ngaria$ %cest curent castiga teren indeosebi in regiunile a"ro"iate !rontierei romano)mag0iare, unde sterile din ,ngaria a4ung nedenaturate, evidentiindu)se ca guvernul din #uda"esta nu intentioneaza introducerea unei re!orme agrare !avorabile taranimii, ci cauta sa a"ere "rin toate mi4loacele legale marea "ro"rietate lati!undiara($ &eci, cu alte cuvinte, daca n)ar !i e7istat &ictatul si im"licarea Germaniei si a Italiei (cum vom vedea intr)un articol se"arat , ,ngaria de una singura, cu toate s!ortarile sale, ar !i obtinut doar degetul mi4lociu: =u degeaba erau ingri4orati, !iindca ,ngaria nu era nici bogata ca sa)si "ermita "ierderi !inanciare enorme si nici buricul "amantului ca sa castige "rin !orte "ro"rii Transilvania si #anatul$ &is"erati ca lucrurile nu merg in directia dorita, Guvernul de la #uda"esta a dat ordin sa se initieze o cam"anie (aici, "resa mag0iara si)a adus contributia, cum vom vedea in cursul acestor articole mincinoasa, "rin care sa se transmita taranimii mag0iare si nu numai, vestea ca vor satis!ace atat "retentiile lati!undiarilor cat si cele ale agricultorilor unguri "rin e7"ro"rierile ce ar urma a se !ace asu"ra "ro"rietatilor romanesti$ In!ormatiile #iroului @ "rovenite din antura4ul Kegatiei ungare din #ucuresti, au relevant !a"tul ca #uda"esta a luat 0otararea de a trimite din ,ngaria in Transilvania un numar de '"remilitari( in vederea 'reanimarii s"iritului nationalist ungar( (mda, le cam murise 's"iritul( la gorobetii de aici: , deoarece se a!lase des"re mani!estarile de a"ro"iere intre taranii romani si cei unguri$ %st!el, SSI a "us 'oc0ii( in "rima 4umatate a anului -.J5, "e trimisul Guvernului de la #uda"esta in Transilvania, Mory %ndras, a carui misiune s"eciala era de a studia situatia "olitica a Romaniei si com"ortarea nationalitatii mag0iare in actiunea de sustinere a intereselor ungare$ SSI l)a "asat "e gagiu, imediat cum a intrat inRomania, agentilor Sigurantei "entru '"rotectie(: %st!el, du"a ce a intrat in tara, Mory a luat contact cu #an!!y Mi;los, "resedintele comunitatii nationale a mag0iarilor din Romania, contele Tele;y %dam, membru al 1onsiliului Su"erior al <rontului Renasterii =ationale "entru agricultura si munca, Szasz Paul, conducatorul Societatii Economice Mag0iare din Transilvania si membru in directoratul <rontului Renasterii =ationale, contele #et0len Gyorgy si Incsedy Roc0smann Edmund, !runtas ungur din 1lu4$ S"iona4ul mag0iar, desi avea ca "rinci"ala misiune inde"linirea "retentiilor revizioniste, se ocu"a si cu "regatirea actiunii militare im"otriva Romaniei Nactiune de care MStM al %rmatei Romane, #iroul @ si SSI erau la curent$ #uda"esta, con!orm in!ormatiilor detinute de catre Serviciile romanesti, a solicitat in re"etate randuri legatiei sale din #ucuresti 'sa comunice cat mai detaliat observatiile !acute in garile si de"ozitele 1<R, in legatura cu concentrarile militare romane($ Inde"linind cu sarguinta ordinele "rimate, atasatul militar ungar a comunicat 'date certe( re!eritoare la situatia cadrelor din armata romana, ca, du"a "arerea lui, 'e!ectivul "ilotilor romani de aviatie nu cores"undea cerintelor de razboi si ca elementele in curs de instruire nu erau inzestrate cu a"titudinile necesare "entru a "utea com"leta li"surile$ %viatia ungara este net su"erioara celei romane:($ Gagiu n)a stiut insa ca 'datele certe( i)au !ost !urnizate cu mare 'bunavointa( de catre #iroul @ "rin agentii sai, dandu)i e7act ceea ce el dorea sa auda:

Realitatea era insa alta: Pilotii romani erau bine instruiti, c0iar daca dotarea nu era la un nivel inalt si su!icient$ %viatia romana nu era deloc in!erioara celei mag0iare: Mai mult decat atat, din ra"oartele in!ormative ale Serviciilor romanesti, se des"rinde idea ca in!ormatiile cu caracter "olitic, economic, militar si social)cultural, "rezentau interes numai daca erau a"te sa contribuie la realizarea telurilor revizionismului mag0iar$ S"re a ne edi!ica asu"ra intentiilor mag0iare, in continuare vom vedea cateva e7em"le de s"iona4 in care actorii "rinci"ali sunt unguri, iar s"ectatorii3SSI, #iroul @ si Siguranta$ In a doua 4umatate a anului -.A., conducatorilor nationalitatii ungare li s)a cerut o situatie statistica si e7"licativa a institutiilor mag0iare ce urmau sa !ie studiate in vederea initierii unor masuri de reorganizare a lor "entru a le !ace a"te intensi!icarii actiunii revizioniste sub "atrona4ul legatiei de la #ucuresti$ In aceeasi "erioada, agentii legatiei comunicau ca germanii din Transilvania mani!estau eo atitudine ostila tot mai categorica !ata de unguri($ &e asemenea, s)a cerut intocmirea unei liste a tuturor ungurilor anga4ati la uzinele electrice si de a"a din Transilvania$ Se "reciza ca lista era necesara in vederea actiunii de sabotare ce se va intre"rinde in cazul unui con!lict romano)ungar$ OO
. a"rilie @5-@B@@ 1omments Bntegrarea prin unire

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei, Geo"olitica, Istorie, Re"ublica Moldova, Rusia Si - 555 de miliarde de Euro daca am c0eltui "entru unirea cu #asarabia, "entru noi ii c0eltuim, nu "entru straini$ Iar romanii din #asarabia nu sunt nici !rati, nici surori: ei sunt tot noi: Integrarea "rin unire Integrarea "rin unire, mult mai ra"ida si mai sigura decat unirea "rin integrare Ka dezbaterea de 4oi (-@ august de la ,niversitatea de vara de la Izvoru Muresului, "rivind situatia "olitica din Re"ublica Moldova, s)a a4uns la concluzia ca unirea #asarabiei cu Romania este o cale mai ra"ida de integrare in ,niunea Euro"eana$Per!ect de acord: &ar, cunoscutul ziarist Valeriu Sa0arneanu, director al "ostului de radio Vocea #asarabiei, de la 10isinau, care considera ca acest "roiect este unul e7ce"tional, crede ca !a"tul ca Romania !ace "arte de4a din ,niunea Euro"eana este o "iedica, !iindca unirea va trebui recunoscutF de toate statele care !ac "arte din ,E$ Ei bine, nu este c0iar asa: &esi "are incredibil, #ru7elles)ul nu ar "utea !ace nimic im"otriva: 10iar daca nu recunoaste unirea, Romania tot va trebui sa !ie recunoscuta$ Pentru ca este membra >=,, =%T>, >S1E, ,E etc$ Si daca ar continua sa recunoasca Romania, dar !ara o "arte a teritoriului ei, ce consecinte concrete va avea9 Pero: 1etatenii romani vor avea toti aceleasi "asa"oarte romanesti, adica euro"ene,

indi!erent ca traiesc "e malul dre"t sau stang al Prutului, "e malul dre"t sau stang al =istrului3 &e aceea si este atata agitatie "e tema asta, "entru ca se stie !oarte clar ca mare lucru nu se "oate !ace im"otriva unirii, din "unct de vedere al legislatiei ,E$ Intr)o asemenea situatie, singura reactie a ,E va !i de genul: 'Romania iar a !acut o sotie$ &ar nu avem ce !ace, decat s)o a4utam, ca e in curtea noastra:( (&e !a"t asta si este !ilozo!ia de baza a membrilor ,E: ne a4utam colegii, "entru ca ast!el ne a4utam "e noi$ Vezi nu mai de"arte de cazul Greciei %rgumente "entru unire Pentru romani: ) Vom !i mai multi, vom !i mai "uternici, vom !i mai res"ectati$ Punct$ ) un s"or de J milioane de oameni inseamna o crestere im"ortanta a vitalitatii neamului si s"eranta mai mare de dainuire a limbii$ ) o mare mobilizare a energiilor creatoare, ca in "erioada interbelica$ > trezire a s"iritului creator, adormit inca$ ) vom veni in contact direct cu romani adevarati, "entru ca basarabenii si)au "latit romanitatea cu munca, su!erinta, cu averea si cu viata$ =u ca noi care suntem romani "e gratis$ ) un s"or de teritoriu inseamna un s"or de sursa de venituri si un castig geo"olitic si strategic$ ) &in "unct de vedere geostrategic, du"a unirea Moldovei cu Romania, =%T> va controla in totalitate "artea de sud)est a Euro"ei, iar Romania devine de !acto unul din liderii regionali$ ) un im"uls "entru cresterea economica$ ) inlesnirea contactelor Romaniei cu romanii din regiunile ucrainene 1ernauti, Transcar"atia, >dessa si Vinita, cu care basarabenii au relatii vec0i si !oarte stranse$ ) conectarea Romaniei la s"atiul e7 sovietic, adica la o "iata uriasa si resurse imense$ Vom "rimi deodata o retea de relatii economice "e care o tara o costruieste intr)un secol$ ) imbogatirea culturii si civilizatiei romanesti cu e7"erienta eurasiatica a basarabenilor$ ) e7tinderea orizontului$ ,n basarabean care se urca in avion la 10isinau si coboara la Vladivosto; vede mult mai am"lu lumea$ Ka !el ca unul care incarca cateva navete cu coniac original moldovenesc si se duce cu masina sa le vanda dincolo de ,rali$ ) mandate in "lus in Parlamentul Euro"ean$ ) un bun "recedent "entru recu"erarea celorlalti romani si a celorlalte teritorii$ Pentru basarabeni ) Vor !i cu mult mai multi, vor !i cu mult mai "uternici, vor !i cu mult mai res"ectati$ Punct$ ) ar bene!icia imediat de avanta4ele cetatenilor euro"eni: libertatea legala de a munci oriunde, de a invata oriunde, cu di"lome valabile oriunde, de a locui oriunde, de a cum"ara oriunde, de a vinde oriunde$ >riunde in ,niunea Euro"eana, crema civilizatiei de "e "laneta: ) vor avea la dis"ozitie o "iata de ?55 de milioane de cum"aratori civilizati si cu bani:

) avand in s"ate un "o"or de @2 de milioane de conationali, si de ?55 de milioane de concetateni, basarabenii vor avea alt cura4 sa !aca a!aceri in teritoriile !ostului ,RSS, (si oriunde altundeva , bene!iciind si de "uterea cu mult mai mare a !irmelor si bancilor romanesti si euro"ene$ ) ar iesi imediat din zona gri, e7trem de e7"usa "ericolelor$ In interiorul ,E si =%T>, sub "rotectia "artenerului strategic S,%, amenintarea Rusiei ar deveni re"ede un vis urat si inde"artat$ ) ar vorbi romaneste oriunde$ >ricand$ <ara !rica: Sunt multi rusi din #asarabia, inclusiv din Transnistria, care isi dau co"iii la liceele romanesti, "entru a "utea !ace o !acultate in Romania$ > mare lectie "etru romanii de "este Prut$ Pentru minoritarii din #asarabia ) %r bene!icia imediat de toate dre"turile o!erite de legislatia ,E, cea mai avansata din lume$ Iar Romania este cea mai avansata din Euro"a la acest ca"itol$ ) Plus, bineinteles, toate celelalte avanta4e ale cetatenilor euro"eni si a civilizatiei euro"ene$ %r iesi din zona eurasiatica si ar intra in lumea civilizata: Pentru noi toti Vam avea mai mult cura4, "entru orice, orunde ne)am a!la: Pentru ,E ) o "iata de des!acere si investitii a"roa"e virgina$ ) e7"ertiza adevarata, de la sursa, "entru s"atiul e7 sovietic$ ) conectarea directa a ,E la s"atiul e7 sovietic, adica la o "iata uriasa cu resurse imense, "rin reteaua de relatii economice "e care o au oamenii de a!aceri basarabeni$ ) un mare, mare castig de imagine, de "olitica, de di"lomatie, de strategie, in !ata lumii si a Rusiei$ ) un e7ce"tional "recedent "entru celelalte membre ale Parteneriatului Estic: %rmenia, %zerbaid4an, #elarus, Georgia si ,craina$ &aca "oliticienii romani renunta la comoditate si cei basarabeni la !otoliile caldute, unirea se "oate !ace imediat, "rin sim"la 0otarare a celor doua "arlamente nationale$ <ara re!erendum, !ara sonda4e, !ara mani"ulari ziaristice, !ara scandal$ S)ar rezolva "e loc si "roblema Transnistriei, "entru ca nu vad cum ar "utea Rusia sa mai mentina tru"e militare "e teritoriul ,E si =%T>: 1at se tine Rusia de batoasa si cat de razboinica este in declaratii, daca este deconectata de la ,E, moare "rin 'in!ometare($ Romania inca nu a !acut uz in relatia cu Rusia de e7ce"tionala "ozitie de !orta "e care i)o da calitatea de membru ,E si de membru =%T>$ Inca$ >ricum, in cativa ani #ucurestiul va avea mult mai multe resurse si aliati "entru a inde"lini obiectivele nationale romanesti, decat va avea Moscova "entru a le distruge$

Margaret T0atc0er, in dialogul "e care l)a avut cu Gorbaciov, care voia sF menGinF ,RSS, dar sa)i dea alta coloratura "olitica, a s"us !oarte clar ca tarile baltice si Moldova n)au !ost niciodata "arte a im"eriului rus$ Ka @/ iunie -..-, senatorii re"ublicani Resse Melms (1arolina de =ord si Karry Pressler (&a;ota de Sud , membri ai 1omitetului de "olitica e7terna al Senatului american, au "rezentat Senatului un "roiect de rezolutie in !avoarea autodeterminarii si reuni!icarii #asarabiei si nordului #ucovinei cu Romania$ Rezolutia a !ost ado"tata, si recomanda uni!icarea, in con!ormitate cu dre"tul istoric$ =iste 4urnalisti de la 1otidianul au calculat in @55C cat ne)ar costa unirea cu #asarabia si le)a iesit cam @? de miliarde de euro: Intrebat ce "arere are des"re costurile unirii cu #asarabia, Varu4an Vosganian (unionist im"atimit a ras"uns: '=u conteaza$ <iecare "alma de "amant in "lus, inseamna "utere$ <iecare om in "lus, inseamna "utere:( Ka aceeasi intrebare, %ndrei Vartic (#asarabia a ras"uns: 'romanii din #asarabia isi vor "lati singurei re)uni!icarea$ &oar sa se scoata 0otarele de "e Prut$( 'Germania a numarat nemtii, si nu banii din buzunarele lor$( Virgiliu 1uliceanu 1u acest articol, al domnului Virgiliu 1uliceanu, inc0eiem seria dedicata ,nirii #asarabiei cu Romania, serie ince"uta "e @? martie$ Sco"ul acestor articole a !ost o incercare de rememorare a c0inurilor inumane "rin care romanii de dincolo de Prut au trecut nevinovati si, in acelasi tim", o imagine !otogra!ica, am s"une, a situatiei de azi, a modului cum este "rivita reintregirea Romaniei, "rin "risma unirii cu #asarabia, a o"ortunitatii acesteia acum si a "osibilitatilor noastre actuale$ A a"rilie @5-@BC2 1omments
,BSU8 UNG RB<B M RB SB S<R,B4BB8< S<4R<T< D< BNF>RM TBB 8< R>M NB<B G$H

by: George GMT Posted in: enigme, Eroii Romaniei, Inteligenta romanilor, Servicii Secrete, Vecinii Romaniei &aca "ana acum am aruncat o "rivire asu"ra organizatiilor iredentist)teroriste mag0iare, de acum ne vom muta atentia s"re serviciile de in!ormatii mag0iare si actiunile lor indre"tate im"otriva Romaniei anilor QA5)QJ5, cu mentiunea ca acestea, au !ost 'indrumatorul si sustinatorul( sovinismului mag0iar$ Princi"alul obiectiv al acestor Servicii in Romania, era revizuirea tratatului de "ace de la Trianon si, in consecinta, ane7area Transilvaniei, Maramuresului si 1risanei la ',ngaria Mare($ 1u toate acestea, s"iona4ul des!asurat inRomaniade catre organele si

organizatiile revizioniste mag0iare, sub conducerea si indrumarea s"ecialistilor din serviciile de in!ormatii ale acestui stat, au avut un caracter total, in sensul ca: )se cautau, se "rocurau si se transmiteau la centrala din #uda"esta date sau documente cu caracter militar, "olitic, economic, social) cultural, etcL )sursele de in!ormatii erau cautate in toate mediile societatii romanesti$ %stazi, cu siguranta, au acces direct la date con!identiale, avand ministrii "ro"rii: Si nu cred ca este cineva atat de naiv incat sa nu creada ca acestia n)ar 'canta( si la #uda$ Evenimentele din ultimii @@ de ani, ne demonstreaza ca situatia in Transilvania a sca"at de sub controlul autoritatilor romane, din "acate, cu stiinta si vrerea acestora$ Rusine sa va !ie 0a0alere "olitice, care de dragul 'ciolanului de ros( numit Romania, v)ati lasat santa4ati de un "artid autonomist mag0iar, !ormat la randul sau din lic0ele$ &ar bine zice "roverbul romanesc: '1ine se aseamana, se aduna:($ Recentele evenimente "recum situatia de ,M< Targu)Mures, santa4 !atis si !ara nicio rusine din "artea ,&MR, trag un semnal de alarma serios (desi nu)mi "lace sa !iu alarmist, dar daca cei ce ne conduc sunt 'idiotii utili( ,&MR, asta nu inseamna ca si =>I, cei carora ne "asa, trebuie sa !im orbi NMar)1ov se indrea"ta incet dar sigur, s"re autonomie de"lina, devenind o enclava, marturie a "arsiveniei si 4igodismului mag0iar, dar si a incom"etentei si li"sei de "atriotism a clasei "olitice romanesti de du"a -./. $ =ici nu visa ,&MR la cate '!avoruri( li s)au !acut in ultimii ani, s"eculantii si santa4isti ce)l conduc, numai bine nu !ac relatiei romano) ungare$ R,SI=E S% V% <IE, P>KITI1IE=I R>M%=I: Pana acum n)ati demonstrat deloc ca slu4iti interesele RomanieiL ar !i trebuit sa !iti nesanta4abili si imuni la "retentiile absolut 0alucinante ale ,&MR si ale altor "artide si "artidute mag0iare$ 1e)ati !acut la conducerea Romaniei, toti cei care v)ati "erindat "e acolo, du"a -./.9 R,SI=E: Iar voua idiotilor autonomisti, va reamintesc ca dre"tul R>M%=IK>R la autodeterminare (in conditiile in care astazi, V>I va considerati de4a sta"anii de dre"t ai regiunii, 0a0alerelor: a !ost recunoscut inca din anul -/J/ c0iar de catre conducatori din randul revolutionarilor unguri care, analizand "roblema ali"irii Transilvaniei la ,ngaria, au a4uns la urmatoarea concluzie "ublicata in gazeta '1incis"rezece martie(: 'In Transilvania doua "uteri au sa 0otarasca asu"ra soartei uniunii: dieta si "o"orul roman$ &ieta nu re"rezinta decat cateva sute de oameniL romanimea inseamna Transilvania intreaga$ ,niunea Transilvaniei cu ,ngaria !ara consimtamantul romanilor e un lucru de care nici sa nu ne a"ucam($ &eci, cum este 4avrelor cu autonomia9 Rigodiilor: %i cui sta"ani va considerati V>I si in numele cui vorbiti9 )ungurii din tara, de la conducatorii comunitatii nationale (a mag0iarilor din Romania si "ana la membrii ultimei organizatii a comunitatii, erau indrumati sa se considere obligati sa colaboreze cu agentii serviciilor mag0iare care erau in!iltrati in Romania !ie clandestine, !ie sub diverse aco"eriri o!iciale$ 1on!orm datelor SSI si Sigurantei, Serviciile mag0iare actionau in Romania, in "rinci"al, sub aco"erirea Kegatiei ungare de la #ucuresti si a consulatelor ungare din Transilvania, unde agentii lor erau incadrati ca atasati, consilieri, consuli, !unctionari, etc$ Siguranta, de"istase dre"t conducator al serviciului s"ecial de in!ormatii din cadrul Kegatiei ungare de la #ucuresti, "e Szendrey Poltan, care s)a si 'bucurat( de atentia lor 's"eciala($ %cest individ, si)a instruit colaboratorii in domeniul culegerii si transmiterii de in!ormatii, avertizandu)i in mod deosebit asu"ra necesitatii stringente de a !i 'cat se "oate de "rudenti in activitatea lor "entru a

nu !i "usi in situatia de a !i sus"ectati de autoritatile romanesti($ Stia musiu ce stia, si nu se simtea "rea in largul sau "rinRomania9 1u siguranta, &%: <iindca Serviciile romanesti cunosteau T>T,K, asa cum vom vedea in randurile urmatoare: El a mai dis"us o!icinelor din subordine ca, "e viitor, colaboratorii sa mentina legatura cu !emeile mag0iare casatorite cu o!iteri sau !unctionari romani si sa incredinteze misiuni im"ortante numai acelora care erau recomandate s"ecial de legatie$ G0inionul lor ca "rintre soti erau si o!iteri ai #iroului @ si '!unctionari( ai Sigurantei ori SSI Ndis"usi bineanteles la 'colaborare(: > sa vedeti ce bine au 'colaborat(, in continuare$ Pentru determinarea "recisa a intinderii acestei surse de in!ormatii, legatia ungara, in urma unui ordin "rimit de la #uda"esta, a cerut consulatelor ei din Transilvania sa intocmeasca tabele cu numele o!iterilor si !unctionarilor de stat romani ale caror sotii erau de origine mag0iara$ Tabele intocmite si trimise legatiei din #ucuresti, ce au !ost !otoco"iate de catre SSI )care avea agenti de valoare in cadrul acestei legatii Ncu"rindeau numele a "este -255 de o!iteri si !unctionari romani casatoriti cu !emei de origine etnica mag0iara, "recum si numele a "este A555 de romani inruditi cu !amilii unguresti$ &u"a cate se vede, indicatiile re!eritoare la "rudenta ale musiului Poltan, nu si)au "rodus e!ectul dorit, si ca atare Serviciile romanesti de in!ormatii si contrain!ormatii aveau cunostinta des"re continutul activitatii de s"iona4 ce se des!asura "e tot cu"rinsul tarii sub aco"erirea legatiei si a consulatelor ungare dinRomania$ T>T RESPE1T,K PE=TR, PR><ESI>=%KISM,K SI &%R,IRE% K>R: %r !i bine daca si astazi s)ar intam"la acelasi lucru9 1u siguranta, &%: <iindca "rovocarile si actiunile idiotilor autonomisti, la care se adauga santa4ul ,&MR, ar "utea !i ra"id ani0ilate, daca s)ar dori asta$ <aza cu autoritatile romane care =, STI, si =, S,=T I=<>RM%TE, nu tine: In anul -.A., atat Siguranta (din surse interne cat si SSI (din surse e7terne , au a!lat ca in cadrul Kegatiei ungare de la #ucuresti, au !ost create '"osturi onori!ice de consilieri ecleziastici, turistici si culturali( ce au !ost incadrate cu "ersoane recrutate din randurile "o"ulatiei mag0iare din Romania, care acce"tasera sa colaboreze in domeniul culegerii si transmiterii de in!ormatii$ %st!el, in luna martie -.A., SSI a a!lat ca "rimul ministru ungar, contele Tele;y, a trimis contilor #et0len G si #an!!y Mi;los, instructiuni re!eritoare la atitudinea lor !ata de rezolvarea "roblemei nationalitatii mag0iare din Romania, in conditiile in care, in calitate de cetateni romani, acestia erau obligati sa !ie !ideli statului roman (avem si astazi e7em"le de "rimari, consilieri, etc care desi o!icial, sunt re"rezentanti ai ST%T,K,I R>M%=, dis"un de dubla cetatenie, 4urand !idelitate statului ungar$ Ma intreb, EI "e cine slu4esc si ale cui interese, !iindca "rin natura muncii lor "ot intra in contact cu secrete de stat9 $ In luna a"rilie -.A., Siguranta a a!lat ca Kegatia ungara din #ucuresti a "rimit dis"ozitii 'sa transmita !runtasilor mag0iari consemnul ca in a"arenta sa arate indi!erenta !ata de noua situatie dar Nin realitate)sa !ie oricand "regatiti "entru eventualitatea revizuirii !rontierelor( (s"er ca asa ceva nu se intam"la c0iar astazi: $ In "rivinta acestui as"ect iata ce ra"ortau in luna mai -.A., agentii SSI: '<atis, conducatorii minoritatii mag0iare nu "ot trece "este obligatiile asumate !ata de guvernul roman si de aceea isi mani!esta nemultumirile numai in cercuri restranse (astazi o !ac "e !ata, S%=T%R%=&: ,&MR`#%=&% &E S%=T%RISTI SI M%<I>TI $ %st!el, in ziua de -@ mai -.A., a avut loc la 1lu4 o cons!atuire intima (cat de 'intima( a !ost, stie SSI la care au "artici"at: contele #an!!y Mi;los, "resedintele comunitatii nationale a mag0iarilor din Romania si membru in directoratul <rontului Renasterii =ationaleL dr$ Szasz Paul, "resedinte al Societatii E$M$G$E si membru in directoratul <rontului Renasterii =ationale si contele

Tele;y %dam, membru in 1onsiliul su"erior al <rontului Renasterii =ationale$ S)au discutat cu acest "rile4 nemultumirile "o"ulatiei mag0iare !ata de conducerea comunitatii si s)a e7aminat din nou, ca o solutie de o"ortunitate, "osibilitatea de a se retrage din <rontul Renasterii =ationale($ 1on!orm datelor detinute de catre SSI si in urma analizei de im"act e!ectuata de catre acest s"ecialistii acestui Serviciu, a rezultat ca din cauza atitudinii evazive a !runtasilor nationalitatii ungare din Romania, in o"inia "ublica s)a !ormat convingerea ca ei nu erau animati de sentimentul lealitatii !ata de statul roman si nici nu mani!estau vreun interes !ata de nevoile reale ale "o"ulatiei ungare (astazi, ,&MR se a!la in cadere libera in sonda4e, alaturi de P&K$ Interesant, sa nu mai aiba '"riza( la etnicii mag0iari actiunile si "romisiunile acestui "artid, care !ara a4utorul celor romanesti din 'coalitie(, ar ramane doar un biet catelus care maraie dar nu latra9 %r !i bine ca sa nu zic, minunat: $ %ceasta atitudine, con!orm ra"ortului SSI, a cauzat nemultumiri si guvernului de la #uda"esta care, vazandu)se inselat in aste"tarile sale, a c0emat in ca"itala ,ngariei "e contele #an!!y Mi;los "entru a ra"orta asu"ra activitatii de"use si a "rimi instructiuni in vederea actiunilor viitoare$ 1u alte cuvinte, l)au tras de urec0i "entru !a"tul ca nu "rea 'le ieseau "lanurile($ &e ce oare9 1u siguranta, aici Serviciile romanesti stiau ras"unsul: &in in!ormatiile culese de catre Siguranta la vremea res"ectiva, cu "rivire la "ozitia conducatorilor ungurilor dinRomaniarezulta ca, intr)un cerc de cunoscuti din%lba Iulia, dr$ Szasz Paul ar !i declarat, "rintre altele, ca !runtasii aristocrati nu erau agreati de "o"or si din acest motiv el isi vedea amenintata "o"ularitatea in masele nationalitatii ungare care il acuzau ca ar !ace cauza comuna cu as"iratiile egoiste ale magnatilor$ Tot in legatura cu atitudinea !runtasilor unguri dinRomania!ata de sarcinile "rimite de la #uda"esta, un ra"ort al Sigurantei din !ebruarie -.J5, mentioneaza: 'constatand esecul actiunilor intre"rinse "ana atunci, si)au "regatit "lat!orma de "lecare de la conducere si intentioneaza a se stabili in ,ngaria($ &eci, cu alte cuvinte, nu "rea le ieseau masinatiunile: &e ce oare9 Pai, cu siguranta, Serviciile romanesti aveau ras"unsul: #R%V> lor ca au stiut cum sa 'gestioneze( actiunile iredentiste mag0iare, dar astazi, acum, cum o !i9 Interesant este !a"tul ca si serviciul s"ecial ungar a a4uns la aceeasi concluzie, si anume: %1TI,=IKE K>R =, %, REP,KT%TEKE S1>=T%TE: (ca sa vezi saracii, du"a ce au investit mari resurse materiale, umane si !inanciare, au a4uns la concluzia ca 'nu le merge bine in R>($ 1u siguranta, la 'bogatia( ,ngariei, nici nu s)a simtit: $ 10iar si Kegatia ungara din #ucuresti era ingri4orata de mersul 'evenimentelor( regizate si "lanuite de la #uda"esta: 1a urmare, in luna a"rilie -.J5, legatia a trimis o dis"ozitie tuturor consulatelor mag0iare din Transilvania "rin care a cerut sa se intocmeasca de urgenta un ra"ort cu "rivire la activitatea conducatorilor mag0iari din Transilvania$ S)a mai cerut ca in ra"ort sa se "recizeze daca acesti conducatori 'si)au "regatit din tim" tineri intelectuali care sa)i "oata inlocui in caz de nevoie si daca acesti tineri sunt sau nu ca"abili sa se sacri!ice "entru ,ngaria($ Sic: Realitatea din 'teren( era cu totul alta decat scontau autoritatile mag0iare: =u toti re"rezentantii mag0iari din Transilvania agreau idea ali"irii la ,ngaria, M,KTI 1>K%#>R%=& !oarte bine cu Serviciile romanesti$ 1I=STE K>R, ca nu si)au tradatT%R%: (si astazi, marea ma4oritate a etnicilor unguri, n)au nimic in comun cu ideile autonomiste si actiunile 4ignitoare la adresa romanilor si Romaniei, !iind cetateni ce merita toata stima si res"ectul nostru$ Sunt oameni de la care multi dintre =>I, ar avea ce invata: $

%ltii in sc0imb, !runtasi ai comunitatii nationale a ungurilor dinRomania, erau dis"usi sa coc0eteze cu miscarea iredentista numai in masura in care, "rin aceasta, nu)si "ericlitau "ozitiile "rivilegiate "e care le detineau$ Printre e7em"lele "ozitive se numara Iosi! Sandor, secretarul general al %sociatiei culturale mag0iare din Transilvania, care s)a o"us categoric angrenarii asociatiei in actiunea "olitica revizionista si din aceasta cauza, contele #an!!y Mi;los, im"reuna cu alti !runtasi unguri, au de"us e!orturi mari in vederea inlaturarii lui din !unctia de secretar general$ ,n alt e7em"lu de com"ortament civic e7em"lar, il constituie cazul !ostului "rimar din Turda, Istvan <ar;as, care a conce"ut, in vederea "ublicarii, o scrisoare catre contele #an!!y Mi;los, caruia ii contesta dre"tul de a re"rezenta "e ungurii din Romania (interesant este !a"tul ca si astazi, "artidele mag0iare isi contesta dre"turile de re"rezentare a etnicilor mag0iari: 1oincidenta9 Poate: $ El incerca sa se a"ro"ie de gru"area initiata de unii agricultori unguri "entru colaborarea leala cu "o"orul roman, cu care im"arteau "ractic, acelasi "amant romanesc: &in dis"erare si dorind 'a 4usti!ica( !ondurile immense c0eltuite, Kegatia ungara din Romania, a intre"rins o actiune de stimulare a tinerilor intelectuali unguri, considerati mai 'ambitiosi(, s"unandu)le ca cei ce doresc, "ot gasi serviciu imediat la Ministerul de Interne din #uda"esta (de ce tocmai acolo, oare:9 , cu salarii cores"unzatoare "regatirii si ca"acitatii !iecaruia$ Se mai a!irma ca "ersonalul ce va !i recrutat va servi la com"letarea cu elemente tinere, de origine etnica ungara, a tuturor "osturilor administrative din ,ngaria subcar"atica$ Volumul activitatii in!ormative mag0iare "e teritoriul Romaniei, era atent 'monitorizat( de catre Serviciile romanesti$ Edi!icatoare in acest sens, sunt doua ra"oarte in!ormative ale SSI, PR>VE=ITE de la #uda"esta, la ince"utul lunii mai si ince"utul lunii iunie -.J5, "rin care se a"recia volumul muncii in!ormative a Serviciilor mag0iare, "e "eroada -? a"rilie)A5 iunie -.J5$ In "rimul ra"ort se arata ca, in intervalul -?)A5 a"rilie -.J5, Kegatia ungara din #ucuresti a e7"ediat guvernului de la #uda"esta si comunitatii nationale mag0iare din Romania un numar de @@5 de ra"oarte, re!erate si avize re!eritoare la situatia "olitica, economica si social)culturala din Romania si la numirea conducatorilor locali ai comunitatii$ In aceeasi "erioada, Kegatia a "rimit de la comitetele locale -.A de adrese si ra"oarte in!ormative$ Kegatia a recomandat, con!orm ra"oartelor SSI, ca in cadrul masurilor luate "entru "rotectia si indrumarea "o"ulatiei civile mag0iare in caz de razboi, toate organizatiile comunitatii sa in!iinteze, in "rinci"alele localitati cu "o"ulatie ungureasca, 'comitete de !emei(, care, intr)un eventual razboi, sa se ocu"e de asistenta co"iilor$ > in!ormatie absolut interesanta, este aceasta: 'transmiterea catre "o"ulatia mag0iara a ordinelor si instructiunilor "rivitoare la masurile de a"arare ce trebuie luate in cazul unui eventual razboi sa se !aca in biserici cu ocazia o!icierii slu4belor religioase($ 1a sa vezi, unde era rolul 'im"aciuitor si aducator de "ace( al #isericii 1atolice mag0iare: Si "arca mai a"roa"e de noi, "o"a To;es nu)i "astor "rotestant9 In cel de)al doilea ra"ort, intocmit de serviciul s"ecial al Kegatiei si inaintat la #uda"esta (de unde s)a 'intors(, via SSI: la ? iulie -.J5, se arata ca in cursul lunii iunie acest serviciu a "rimit si lucrat urmatoarele ra"oarte cu caracter in!ormative: )a trimis comunitatii nationale a mag0iarilor din Romania un numar de 2.5 de ra"oarte si a "rimit, in sc0imb, CAA, ceea ce re"rezinta o de"asire de -?6 !ata de luna mai -.J5 (trebuiau si ei saracii sa 4usti!ice cumva !ondurile c0eltuite: Insa, des"re 'e!icienta(, am vorbit mai sus3 L

)a "rimit de la o!icinele ungare in subordine: -2C5 ra"oarte asu"ra situatiei "olitice din Romania (mare "arte "rovenind din "resa romaneasca de atunci L -5@5 ra"oarte asu"ra situatiei economiceL CC. ra"oarte asu"ra situatiei miscarilor de unitati militare (vom vedea in cursul acestor articole, 'cateva( dintre aceste miscari $ Ka aceste categorii de in!ormatii s)a inregistrat o crestere de @56 !ata de luna "recedenta (or !i avut "lan saracii de EI: $ <inantarea tuturor acestor activitati de s"iona4 se !acea atat din !ondurile "rimate de la guvernul ungar de la #uda"esta (care trebuiau insa R,STI<I1%TE: , cat si din !ondurile create "rin contributia obligatorie a membrilor comunitatii ungare din Romania (din aceste !onduri, membrii Kegatiei s)au in!ru"tat co"ios, ca orice !unctionar care se 'res"ecta(: $ In "rivinta dotarii cu a"aratura te0nica necesara des!asurarii activitatii de s"iona4, SSI si Siguranta au a!lat ca "rin Kegatie s)au distribuit conducatorilor organizatiilor revizioniste din >radea, Timisoara, 1lu4 si %rad, a"arate !otogra!ice im"reuna cu dis"ozitive s"eciale cu a4utorul carora se "utea e!ectua !otogra!ii atat de la distanta mare, cat si noa"tea, de "rovenienta germana, PEISS$ &e asemenea, Siguranta a stabilit ca Kegatia a insarcinat "e inginerul Varsanni cu montarea clandestina a doua "osturi de radio)emisie, unul la 1lu4 si altul la%rad$ Monitorizat atent de catre Siguranta, bietul inginer a &ISP%R,T ulterior, cu "osturile sale radio cu tot: Si)acum ceva e7trem de interesant cu "rivire la 'e!icienta( Serviciilor mag0iare inRomania: In anul -.J5, =agy Kaszlo Nministrul ,ngariei la #ucuresti N!iind =EM,KT,MIT de !elul in care agentii serviciului secret ungar strang in!ormatii inRomania, a 0otarat sa detaseze la sediile "rinci"ale ale comunitatii mag0iare de aici, agenti in!ormatori din gru"ele consulare, iar in unele locuri mai im"ortante c0iar agenti ai Kegatiei$ 1a urmare, conducatorii serviciului secret al Kegatiei ungare din #ucuresti, #agyony <rancisc si dr$ +a0le <rigyes, au vizitat orasele #rasov, %rad, Turda, Timisoara si Sibiu, unde au reorganizat agentiile serviciului$ <ara sa stie insa, au !ost 'insotiti( "e tim"ul intregii 'e7cursii(, de catre agentii Sigurantei, care le cunosteau "rea bine adevarata indeletnicire 'culturala($ Pentru "ro"ria lor siguranta, bineanteles: OO @/ martie @5-@B- 1omment
Unirea Basara*iei cu Tara Mama% 2L Martie "#"! GBBH

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei, Geo"olitica, Istorie, Mari Romani, Re"ublica Moldova, Rusia 'Sn numele "o"orului #asarabiei, S!atul \Frii declarF: Re"ublica &emocraticF MoldoveneascF (#asarabia Dn 0otarele ei dintre Prut, =istru, &unFre, Marea =eagrF Ei vec0ile graniGe cu %ustria, ru"tF de Rusia, acum o sutF Ei mai bine de ani, din tru"ul vec0ii Moldove$ Sn "uterea dre"tului istoric Ei dre"tului de neam, "e baza "rinci"iului ca noroadele singure sF)Ei 0otFrascF soarta lor de azi Dnainte Ei "entru totdeauna se uneEte cu mama ei RomHnia($

To"onimia con!irmF romHnitatea Transnistriei IatF Dn continuare o serie de nume ale localitFGilor de dincolo de =istru: Singuri, VoloEovca, 1ioban, #eseni, VoloEsc0ie, 1aracinGi) Vala0i, 1otiu4ani, ,EiGa, VoloEcovGH, #Hrliadca (lHngF izvoarele #ugului L Glodoasa, Troianca, Mamaica, %dFbaEi, %le7andria, Pere"eliGino, Tantuia, Malai ("e lHngF +irovograd L #uric, <undescleevca, VFrsaGi, 1urecni (Dntre 1igirin Ei =ovomirgorod L #Fbanca, #urta, Tecucica (lHngF =ovoar0ang0els; L RFzmeriGa, Telari, Moldovca, Moldovscaia, >daia, Moldovanca (lHngF >lvio"ol L %rcaEi, 1antacuzinca, Moldovca #raEoveanovca, PFdureG, ,rHta, Terbani, %rnautovca (lHngF Voznerens; L #araboi, GrFdiniGa, &obro4eni, Grosulovo, Moldovanca (lHngF >dessa L 1oEuri, GuEa, Tura)#ondureni, #uda, Soroca, 10iEleac, #ursuci, >daeva, Tura (lHngF GaisHn etc$

T0$ #urada Dn!FGiEeazF din gubernia 10erson Dn -/.A urmFtoarele sate moldoveneEti: Iasca, GrFdiniGa, SevFrtaica, #elcauca (s"re >video"ol , MFlFieEti, <loarea, Tei, 1oEarca, #uturul, Per"eriGa, Goiana, Siclia, 1orotna, 1ioburceni, S"eia, 1aragaciu, TaElHc, &oroGcaia, Voznisevsca ("e #ug , Moldovca Ei 1antacuzinovca$ %celaEi aromHn #urada Dn -.52 gFseEte Dn Podolia satele romHneEti: KescovFG, Ruda, IvaneG, Rogozna, StudeniGa, ,EiGa, Ki"ciani, Serebia, #uEa, 1oEniGa, GruEca, >cniGa, 1amenca, KF"uEna, SFrFGei, RHbniGa, #otuEani, Pietrosul, Slobozia, &omniGa, #alta, MoEneagul, Senina, #ursucul$ Tot atunci "otrivit ci!relor o!iciale e7istau Dn 10erson Ei Podolia ?A@$J-2, Dn Ecaterinoslav --$/-A, iar Dn Taurida (1rimeea J$5-? romHni$ %"recierile asu"ra ci!relor reale merg "HnF la -$@55$555$ SncF de la mi4locul secolului ZIV se gFseau Dn Transnistria "este J55 de sate curat romHneEti$ %le7is =our (care a identi!icat Dn Transnistria o localitate ,,=ouroaia( numeEte ca ultime sate ale zonei com"act romHneEti s"re rFsFrit GlodoEi )cam la aceeaEi "aralelF cu 1ernFuGiul Ei Terbani )la o "aralelF cu IaEul DnsF la @55)@?5 ;m de la =istru$J@ %cesta a gFsit Dn +iev un liceu care "urta numele celui care Dl DntreGinea "rin donaGii uriaEe ,,Pavel GFlFgan($ Ka !el de vestiGi erau cei din !amiliile <unduclea (numele Dl "urta Ei o stradF Dn +iev , 1ordunean, <runzetti, Macarescu, #ontaE, Gredescu etc$ &intre numele de a"e din Transnistria amintim Tiligul, Ingul, InguleGul, #araboi, Volosica, #alacliica, #erezan, 1uciurean, Tig0eci, Putred, Soroca, >cniGa, &Hrla, ,dici, Sa0aidac (vec0e denumire "entru desagF , Moldovca, #uEa, TFtrani, Mumor, Merla, ,EiGa etc$ S= -.-/ TR%=S=ISTRI% 1b=T% ,,&ETTE%PTa)TE R>Mb=E( Sntre -.5. Ei -.-A ieromana0ul Inoc0entie a condus Dn Transnistria la #alta o ,,miEcare( "entru reintroducerea limbii romHne Dn bisericF$ Peci de mii de moldoveni veneau Dn "elerina4 la #alta unde li se vorbea Ei li se Dm"FrGeau gazete Dn limba lor$ %"Frat de GFrani (25 vor cFdea uciEi , Inoc0entie este ridicat de cazaci Ei Dnc0is$ %utoritFGile vor "ermite DnsF !olosirea limbii romHne Dn biserici$ Pe vremea cHnd ni se o!erea >dessa Sn -.-J %ustria "romitea RomHniei ,,toatF #asarabia cu >dessa ' "romisiune ce o va reDnnoi$ PrezenGa voluntarilor ardeleni Ei bucovineni Dn ,craina a avut un rol bene!ic Dn redeEte"tarea conEtiinGei naGionale la romHnii din Im"eriul \arist$ >!iGerii romHni vor des!FEura o vie activitate culturalF atrFgHnd de "artea lor studenGii din +iev$ Ka >dessa se a!lau J5$555 de ostaEi Ei o!iGeri romHni din armata rusF care vor avea Ei ei o "uternicF DnrHurire asu"ra studenGilor din >dessa Ei Dm"reunF

vor organiza un congres la @A martie -.-C$ Sn -/ a"rilie la >dessa a avut loc o mani!estare a soldaGilor romHni la care au luat "arte -@$555 de ostaEi Ei studenGi basarabeni Ei transnistrieni$ Ka . a"rilie ziarul ,,1uvHnt moldovenesc( "ublicase "rogramul P$=$M$ care cu"rindea "rintre altele Ei dre"turi naGionale "entru romHnii de dincolo de =istru, iar Dn -J a"rilie se Dn!iinGase ,,%sociaGia DnvFGFtorilor moldoveni din #asarabia Ei de dincolo de =istru($JC 1ongresul DnvFGFtorilor romHni din Rusia Ginut la >dessa a cerut "entru transnistrieni serviciu divin, Ecoli, ins"ectorat Ecolar, e"isco"ie la &ubFsari, seminar la >dessa, toate Dn limba romHnF$ ,,Pe noi cui ne lFsaGi93( Sn EedinGa Radei ucrainene de"utatul Ion &umitraEcu (transnistrean va "rotesta Dm"otriva "retenGiilor ,crainei asu"ra #asarabiei$J/ %celaEi Dm"reunF cu Ion Precul Ei Valeriu 1icate vor conduce ,,&eEte"tarea )societate naGionalF a romHnilor din ,craina( Dn!iinGatF la +iev la @2 noiembrie -.-C($ 1ongresul ostFEesc moldovenesc de la Dnce"utul lui noiembrie -.-C din 10iEinFu a avut "e ordinea de zi la "unctul / ,,Moldovenii de "este =istru( Ei a 0otFrHt ca Dn S!atul \Frii, romHnii de "este =istru sF deGinF -5 mandate$J. S)a mai cerut ,crainei sF recunoascF romHnilor de "este =istru, din 1aucaz, din Siberia aceleaEi dre"turi "e care #asarabia le recunoaEte minoritFGilor etnice$ 10iEinFul mai cerea administraGiilor transnistriene sF noti!ice numFrul co"iilor romHni de vHrstF EcolarF$?5 Ka acest congres GFranul transnistrean Toma RalbF a Dntrebat ,,Ei cu noi care trFim "e celFlalt mal al =istrului, cum rFmHne !raGilor, "e noi cui ne lFsaGi9($ Ka -C decembrie s)a organizat un congres al romHnilor transnistrieni la Tiras"ol "recedat !iind de adunFri "regFtitoare la Tiras"ol Dn -2 noiembrie Ei Grigorio"ol Dn @- noiembrie 0otFrHndu)se ca !iecare sat sF trimitF doi delegaGi$ \inut sub semnul tricolorului, congresul a votat "entru crearea de Ecoli naGionale cu "redare Dn limba romHnF Ei al!abet latinL introducerea limbii romHne Dn biserici, 4ustiGia Dn limba bFEtinaEilor, medici romHni la sate, moldovenii sF !acF armatF Dn oastea naGionalF Ei alegerea a o"t re"rezentanGi Dn Rada ucraineanF$ S)a mai 0otFrHt ti"Frirea de gazete, Dm"FrGirea moEiilor la GFrani Ei sF se !acF tot "osibilul ca Transnistria sF !ie ali"itF #asarabiei$ Ei cum nu Etiau dacF #asarabia va lu"ta "entru aceastF ali"ire, sublocotenentul transnistrean #ulat atenGiona ,,dacF vom lFsa ,craina sF taie o ramurF azi, alta mHine, din co"acul nostru va rFmHne buturuga($?@ Trimisul Radei ucrainene a urat Dn Dnc0eiere ,,SlavF Moldovei slobode($ 1omitetul =aGional RomHn ales a desc0is ?@ Ecoli romHneEti, Rada ucraineanF a a"robat manualele romHneEti ti"Frite la 10iEinFu cu litere latine, 1onsiliul Pemstvei din Tiras"ol a Dnce"ut sF introducF si Dn administratie Ei Dn 4ustiGie cunoscFtori ai limbii romHne$ Timotei PleEca Ei Toma RalbF au organizat batalionul romHnesc, ostaEii "rimind ec0i"ament, armament, cazarmF$ 1adrele didactice nu au !ost silite sF urmeze cercurile de varF Dn limba ucraineanF, ci A5 dintre ele au urmat cursuri la 10iEinFu$ Sn satul Kunca s)a 4ucat c0iar ,,Piatra din casF( de V$%lecsandri$ PHnF ce teroarea bolEevicF va "Ftrunde "este tot, "e alocuri, Dn Ecoli Ei Dn -.-. se mai cHnta ,,&eEtea"tF)te romHne($

Sn . ianuarie -.-/ Ion Precul, moldovean din stHnga =istrului Dn calitate de de"utat Dn Rada ucraineanF ia cuvHntul Ei cere dre"turi egale "entru com"atrioGii lui$?A Se "reconiza un congres general al romHnilor din ,craina Dn iunie -.-/ dar abia Dn decembrie -.-. la o %dunare naGionalF au cerut organizarea lor Dntr)un stat naGional$ Ka @- martie -.-., Dn urmFrirea bandelor bolEevice, romHnii trec =istrul Ei ocu"F "entru scurt tim" Tiras"olul Ei Razdelnaia$ Ka 1on!erinGa de "ace de la Paris, RomHnia nu a reclamat Transnistria Ei rFmHn de domeniul istoriei motivele "entru care dezrobirea !raGilor transnistrieni nu s)a Dn!F"tuit atunci, !iind siliGi sF Dn!runte DncF o e"ocF de su!erinGe, du"F s"usele lui &ominte Timonu (nFscut Dn MF0ala lHngF &ubFsari, membru mai a"oi al <ondului Kiterar al ,niunii Scriitorilor din RomHnia "erioada a !ost ,,mai grea Ei mai cum"litF($?J Sntr)o cuvHntare GinutF la VarEovia Dn noiembrie -.@5, Ta;e Ionescu s"unea cF ,,255$555 de romHni trFiesc dincolo de !rontiera esticF($?? Sn a"rilie -.@5 Dnce" mari revolte GFrFneEti, rFsculaGii conduEi de TutunicF ocu"F #alta, rFscoala DntinzHndu)se Dn raioanele 1odHma Ei %nanev (raion des"re care ,,Marea enciclo"edie rusF( s"unea cF ,,moldovenii sunt locuitorii auto0toni ai raionului( $ Sn -.@@ sub conducerea lui 10irsula revolta a reizbucnit$ &u"F DnFbuEirea Dn sHnge a acestora s)au !Fcut de"ortFri Dn masF$ R%SSM)un stat romHnesc Dntre Rusia Ei RomHnia Mare >"oziGie ucraineanF la crearea R%SSM &u"F declaraGia din A august -.@A a Guvernului Sovietic "rivind nationalitFGile Ei libera !olosire a limbii materne Ei ca urmare a tendinGelor 0otFrHte de ucrainizare, la A se"tembrie se Dntrunesc la #alta delegaGii satelor romHneEti$ ,crainienii au !Fcut o"oziGie la organizarea unei re"ublici autonome$?C Ti totuEi Dn -@ octombrie -.@J se creazF Re"ublica %utonomF SocialistF SovieticF MoldoveneascF?/ Dn cadrul ,crainei, ca"italF !iind #alta, iar din -.@/ Tiras"olul cu graniGa vesticF !i7atF declarativ "e Prut$ Ka #Hrzula Dn a"rilie -.@? 1ongresul Pan) Moldovenesc a !i7at graniGele Ei 1onstituGia recunoscutF de ucrainieni la -5 mai$ 1u o su"ra!aGF , la -.AJ, de /$JAJ ;m@ Ei o "o"ulaGie de 2-?$?55 locuitori din care /56 romHni, noua re"ublicF cu"rindea raioanele: #alta, #Hrzula, 1amenca, 1rut, &ubFsari, Grigorio"ol, %naniev, >cna RoEie, RHbniGa, Slobozia, Tiras"ol$ % !ost creatF "entru a aGHGa "e nemulGumiGii din #asarabia$ VintilF #rFtianu considera cu luciditate cF ,,crearea unui stat romHn Dntre Rusia Ei noi( va "ermite dezvoltarea Dn ,RSS ,,a unei vieGi naGionale romHneEti($?. Tiras"olul Dn al!abet latin

MoEtenirea lFsatF de Garism era Dn!iorFtoare: "o"ulaGia agramatF, Ecoli de limbF maternF li"sF, conEtiinGa naGionalF stinsF, oamenii Dn mare "arte neEtiind de unde se trag Ei cine sunt, limba la condiGia de limbF "FsFreascF$25 &emn de menGionat cF Dn R%SSM i s)a s"us limbii "e nume du"F cum reiese din "aginile sF"tFmHnalului ,,Plugarul roEu( din @- august -.@J (ce a"Frea din - iulie : ,,s)a 0otFrHt ca Dn Ecoale, case Ei Dn aEezFminte de culturF romHneascF sF se DntrebuinGeze limba romHneascF($2%u !uncGionat -J? Ecoli romHneEti gimnaziale, -/ Ecoli romHneEti de rang liceal, institut agronomic, unul "edagogic Ei "olite0nicF, cu o "o"ulaGie EcolarF romHneascF totalF de @J$@55 din care /55 studenGi$ &in -.AA se introduce al!abetul latin$ %"ar "ublicaGii cum ar !i: ,,Plugarul roEu(, ,,Moldova SocialistF(, ,,1omsomolistul Moldovei(, ,,Moldova literarF(, ,,>ctombrie(, ,,ScHnteia leninistF($ Mai e7istau staGie radio la Tiras"ol, 1orul de Stat ,,&oina(, teatrul de stat Ei secGie romHnF la Tcoala teatralF din >dessa, institut de cercetFri EtiinGi!ice Ei tHnFra re"ublicF avea un 1ongres General al Sovietelor, "arlament local, guvern Ei c0iar un "reEedinte de re"ublicF$2@ Revenirea la ,,limba moldoveneascF( s)a !Fcut cu "uEca Sn -.AC DnsF, intelectualitatea din R%SSM a !ost acuzatF cF a !Fcut 4ocul duEmanului de clasF2A Ei e7terminatF Dn mod barbar$ Snce"Hnd cu Dntregul guvern al re"ublicii Ei terminHnd cu inimoEii scriitori transnistrieni Dntre care: =icolae Smoc0inF, Toader MFlai, =icolae \urcanu, Simion &umitrescu, Petre 10ioru, Mi0ai %ndreescu, Mitrea Marcu, %le7andru 1a!tanac0i, Iacob &oibani, Ion 1orcin, &umitru #FtrHncea, =istor 1abac$ %trocitFGile staliniste au mers "HnF acolo DncHt Dn satul lui Toma RalbF (#utor)raionul Grigorio"ol au !ost Dm"uEcaGi -2C bFrbaGi din cei -2/$2J &atoritF colectivizFrilor !orGate Ei Dnc0iderii bisericilor (Dnc0eiatF Dn -.A/ a avut loc un adevFrat e7od "este =istru atHt de intens DncHt a !ost nevoie de un lagFr "entru re!ugiaGii transnistrieni, iar numFrul intelectualilor originari de dincolo de =istru a4unsese atHt de mare DncHt la 10iEinFu, 1lu4 Ei IaEi, a"ar reviste ale acestora: ,,Tribuna romHnilor transnistrieni(2? condusF de Tt$ #ulat, ,,Transnistria( redactatF de Ilia Pa!tur, res"ectiv ,,Moldova =ouF( redactatF de =$Smoc0inF$ GrFnicerii ruEi trFgeau !FrF milF Dn cei "e care Di desco"ereau trecHnd =istrul$ %st!el de evenimente erau obiEnuite, DnsF la @A !ebruarie -.A@ a !ost un adevFrat masacru !iind uciEi J5 de bFrbaGi, !emei Ei co"ii, !iind un subiect de discuGie Dn "arlament Ei Dn "resa internF Ei internaGionalF$22 Snainte de @/ iunie -.J5 Ei Dn zilele urmFtoare se vorbea des"re reunirea noilor teritorii dintre Prut Ei =istru cu R%SSM$ %genGia R%T%, transmitea din #alta des"re mitingul consacrat susGinerii ,,Dntrunirii "o"orului basarabean cu "o"orul R%SSM$( Ecouri ale intenGiei 11 al P1 din ,RSS din -- iunie -.J5 se regFsesc Dn "aginile Moldovei Socialiste din -A iulie -.J5: ,,cu mare bucurie am a!lat noi cF Sovietul 1omisarilor Po"orului din 11 al P1 ,nional au susGinut rugFmintea organizatorilor Moldovei Ei

au intrat cu "ro"unere Dn Sovietul Su"rem al ,RSS de a Dntruni locuitorimea #asarabiei cu locuitorimea R%SSM Ei organiza Re"ublica 1on!ederativF SSM($ +remlinul comandase culegerea de date Dn vederea luFrii 0otFrHrii "rivind structura administrativ teritorialF a RSSM$ ,n asemenea ra"ort datat la -? iulie -.J5 Ei semnat %$Scerbacov care GinHnd cont de considerente etnice, istorice, economice, "ro"une "e lHngF cedarea dintre 4udeGele basarabene doar a Motinului (care Dm"reunF cu 1ernFuGiul sF a"arGinF ,crainei , iar din R%SSM sF cedeze ,crainei doar raioanele #alta Ei Pesceansc$ Viitoarea MoldovF urma sF aibe ? regiuni: #FlGi, 10iEinFu, #ender, %;;erman Ei Tiras"ol cu raioanele %naniev, Valea MoGului, Grigorio"ol, &ubFsari, 1amenca, 1odHma, 1otovsc, >cna RoEie, RHbniGa, Slobozia, Tiras"ol Ei 1erneansc $ Regiunea Tiras"ol ar !i avut ?-/$A/? locuitori$ 1onducerea !ostei R%SSM "ro"une Ei ea cedarea cFtre ,craina "e lHngF #ucovina de =ord doar a Motinului, 1eGFtii %lbe Ei 10iliei, iar de la est de =istru sF !ie cedate doar raioanele 1odHma, #alta Ei Pesciana$

N va urma ) Viorel &ol0a

@2 martie @5-@B. 1omments

,BSU8 UNG RB<B M RB SB S<R,B4BB8< S<4R<T< D< BNF>RM TBB 8< R>M NB<B GEH

by: George GMT Posted in: enigme, Eroii Romaniei, Istorie, Servicii Secrete, Siguranta =ationalaSiguranta =ationala, Vecinii Romaniei %sociatia generala a tiraliorilor unguri, a luat !iinta odata cu organizatia Vanatorii Turanici in anul -.A@, "entru a se asigura "regatirea "ostmilitara camu!lata sub regimul im"us de clauzele militare ale tratatului de "ace de la Trianon$ S"re deosebire de organizatia Vanatorii Turanici careia, du"a organizarea armatei regulate ungare, i s)a rezervat o misiune mai mult "olitica, %sociatia Tiraliorilor si)a "astrat caracterul militar, intrucat Kegea nr$--*-.A. "rivind organizarea armatei mag0iare "revedea, "e langa "regatirea "remilitara si serviciul militar "ro"riu)zis, si a treia categorie de serviciu obligatoriu si anume: "regatirea "ostmilitara$ Pentru ca in tim" de "ace oamenii sa nu simta "ovara instructiei "ostmilitare si "entru ca armata sa !ie dega4ata de mentinerea "regatirii contingentelor vec0i, legea a lasat aceasta sarcina in seama asociatiei semio!iciale a tiraliorilor o!erind, in acelasi tim", si "ro"agandei revizioniste un "rile4 e7cellent de stimulare a s"iritului razboinic si dezvoltarea dorintei cetatenilor de a se "er!ectiona in manuirea armelor$ 1on!orm in!ormatiilor detinute de catre SSI si #iroul @, organizatiile tiraliorilor, ca !orma de organizare, erau asemanatoare militiilor teritoriale elvetiene$ E!ectivele lor se com"uneau din rezervistii localnici "ana la varsta de 25 de ani si erau incadrate cu o!iteri si subo!iteri de rezerva, multi dintre acestia "rovenind din !ostele cadre de in!ormatii ale serviciilor secrete$ &in "unct de vedere al organizarii, conducerea centrala de la #uda"esta avea in subordine zece circumscri"tii regionale, care la randul lor aveau organizatiile 4udetene !ormate din organizatii orasenesti, de "lasa si comunale din cu"rinsul 4udetului res"ectiv$ %sa cum a stabilit SSI (care alaturi de #iroul @, n)a abandonat niciodata teritoriul vremelnic ocu"at al Transilvaniei , organizatia tiraliorilor, ca si celelalte organizatii "aramilitare descrise in articolele anterioare, era deosebit de activa in regiunile ane7ate, cu deosebire in Transilvania$ In mod o!icial, misiunea tiraliorilor consta in 'mentinerea solidaritatii nationale(, cultivarea s"iritului s"ortiv si educarea in disci"lina militara a natiunii ungare, in vederea re!acerii ',ngariei Mari($ #ineanteles, gagii nu s)au intrebat niciodata, care ,ngarie Mare:9 &ar astazi, organizatiile mag0iare ce sustin sus si tare ca 'a"ara natiunea( contestand de zor Trianon)ul, dorind

acelasi lucru ca si 'inaintasii lor gloriosi si vitezi(, re!acerea unguricai 'dodo0oate(, or !i doar sim"li aiuriti care latra dar nu musca9 Sau "oate ca musca avand "regatire militara si 's"onsori ciudati( Nsa zicem asa: Eu le)as recomanda 4avrelor astea sa stea in banca lor continuand sa viseze S<, !iindca Romania are "osibilitatea, daca este cazul si doreste, sa v)a scoata dintii oricand (si aici ma re!er inclusiv la Garda Secuiasca care !ace antrenamente "rin Mar)1ov, con!orm unor surse, disimuland totul in 'antrenament "entru su"ravietuire si recunoastere montana($ Mm, daca)i asa, c0iar va mananca undeva cretinilor autonomisti9 $ 1on!orm acestui "rogram, organizatia generala a tiraliorilor unguri des!asura o activitate "ro"agandistica de solidarizare a natiunii ungare si o activitate de mentinere a antrenamentului 's"ortiv( al membrilor sai, "rin sedinte sa"tamanale de3instructie militara$ Serviciile romanesti au stabilit cu certitudine, as"ectul 'muncii de civilizare( de"use de catre aceasta organizatie in regiunile ane7ate$ %st!el, "e langa atributia de ream"ros"atare a instructiei militare a membrilor, asociatiile din "artea nord)vestica a Transilvaniei au mai avut si urmatoarele atributii: de a obisnui cu comanda in limba ungara cele @@ de contingente care satis!acusera serviciul militar in Romania, de a !ace educatie sovina "o"ulatiei ungare transilvanene si de a !orma si instrui atat militareste cat si moraliceste intreaga "o"ulatie ungureasca din "artea nord)vestica a Transilvaniei in sco"ul de a tine in !rau "e romanii transilvaneni in cazul unor agresiuni unguresti im"otriva Romaniei, si de a da a4utor e!ectiv armatei ungare in lu"ta cu armata romana, in cazul cand aceasta s)ar des!asura "e teritoriul romanesc (interesant este !a"tul ca aceste organizatii, au !ost ra"id ani0ilate de catre %rmata Romana si nu numai, atunci cand s)a trecut la eliberarea "artii ocu"ate din Transilvania$ Si asta !iindca KE 1,=>STE%, "rea bine, ele neavand nicio im"ortanta din "unct de vedere militar Ndar au avut o mare contributie la "ogromul anti)romanesc: $ In acest sco", toti ungurii valizi erau inglobati in organizatie (cu sau !ara voia lor si obligati sa "artici"le la sedintele de instructie militara$ Pai astazi, asemenea 'sedinte obligatorii "entru cei ce tin cu natiune ungara(, bineanteles, culturale si de evocare 'a istoriei(, se des!asoara regulat la unele dintre "rimariile unde unde 'edili se!i( sunt etnici mag0iari Ncu deosebire in "rea4ma datei de -? martie$ Piua =ationala a Romaniei este in general cvasi)ine7istenta si li"sita de im"ortanta "entru acesti marunti slu4basi ai statului roman, si ma intreb, oare de ce9 %u !ost numeroase cazuri cand acestia au re!uzat arborarea dra"elului national, ba c0iar au invocat diverse motive "entru a nu organiza si "artici"a la !estivitatile dedicate zilei de - &ecembrie$ Mai are rost sa ne sur"rinda cu !a"tele lor, lic0elele alea de !unctionari de "rin "rimarii, cand ilustrul euro"arlamentar roman, "o"a To;es, a !acut a!irmatii absolut 4ignitoare "entru noi: '- &ecembrie este o zi de doliu "entru natiunea ungara(:9 %sa 4avra autonomista, v)a su"ara rau M%RE% ,=IRE9 1u su"ararea ramaneti, 4igodiilor: Toti membrii, indi!erent de arma din care !acusera "arte in armata, !aceau instructia in!anteriei, cu arme de in!anterie ("usti, "istoale, "usti mitraliere, mitraliere si grenade $ Instructia se !acea de doua ori "e sa"tamana sub conducerea unor o!iteri de rezerva$ In comunele din a"ro"ierea !rontierei, armamentul si munitia se "astrau asu"ra oamenilor, iar in localitatile din interior acestea se de"ozitau la "ostul de 4andarmi, scoala "rimara ("ai cum nu, doar era vorba des"re 'educatie si civilizare( in stil unguresc: sau la "rimarie, conditia esentiala !iind ca de"ozitul sa aiba "ozitie centrala in comuna, de unde toti membrii sa se "oata inarma in tim"ul cel mai scurt$ Ma4oritatea organizatiilor orasenesti aveau sedii si "oligoane de trageri "ro"rii, unde se "astrau munitia si armamentul$

#iroul @ al MStM al %rmatei Romane, avea in!ormatii valoroase cu "rivire la colaborarea tiraliorilor cu armata regulata mag0iara$ In cursul a"licatiilor tactice cu dubla actiune a batalionului A@ Vanatori de <rontiera mag0iar, ce a avut loc in regiunea G0imes) G0eorg0ieni in vara anului -.J@, au luat "arte si unitatile de tiraliori$ Ka 1lu4, SSI de"istase organizatia regionala Z, avand ca se! "e baronul %tzel Ede$ %vea in subordine asociatiile 4udetene: 1lu4, 1iuc, Mures, >dor0ei, Somes si Trei Scaune$ %cest baronas, cunoscut ca !iind un mare bataus si scandalagiu, sovinist "ana in var!ul !irului de "ar, de loc din %iud, reusise sa !uga in ,ngaria in octombrie -.J5, du"a ce !usese cercetat de Tribunalul Militar din Sibiu in urma unor scandaluri "rovocate imediat du"a &ictatul de la Viena$ > lic0ea cu alte cuvinte, care c0iar daca a sca"at de KEGE% R>M%=%, n)a sca"at de 'oc0iul( SSI, asa cum vom vedea in randurile ce urmeaza: #aronasul cu "ricina, era in relatii de "rietenie cu ministrul ,ngariei la #ucuresti, #ardossy$ &u"a ce #ardossy a devenit "rim) ministru, a acordat o atentie deosebita baronului %tzel$ %cesta, "ozand in 'martir al "rigoanei romanesti( (a0a, deci c0estia cu '"rigoana( nu)i deloc o noutate$ &eci, cretinilor autonomisti "e criterii etnice de astazi, =, S,=TETI &EK>1 >RIGI=%KI, 4avrelor: , a "ro"agate ura im"otriva romanilor si a elaborat un vast "rogram de e7terminare a elementului romanesc, din "artea ane7ata a Transilvaniei si de com"romitere a conducatorilor Romaniei (deci, 'nobelul ungur( "oate !i incadrat cu usurinta la categoria 'criminali( !ara a se !ace ast!el, nici o 'nedre"tate istorica(: $ %cest '"rogram(, ce a a4uns ra"id si "e mana SSI, a !ost redactat sub !orma de memoriu, !iind inaintat guvernului Tele;y care i)a dat mana libera in e7ecutarea lui, "unand la dis"ozitia lui %tzel !onduri insemnate (se "are ca de !rica tru"elor romane care se a"ro"iau de #uda"esta, 'viteazul( baronas %tzel, ar !i reusit sa a4unga in S,% ca 're!ugiat(, de unde in anii ce)au urmat si)a continuat latratul sovinist $ Guvernul #ardossy a sustinut si mai mult actiunea lui %tzel, recomandandu)l in atentia autoritatilor administrative si inzestrandu)l ast!el cu "uteri discretionare in "rigoana contra romanilor$ Iata ce cu"rindea '"rogramul( lui %tzel Ede, insusit cu mare larg0ete si bunavointa de catre guvernul ungarL "rogram "e care SSI a "us ra"id mana, !ara nicio4ena: )e7"ulzarea din Transilvania a romanilor 'indezirabili(, in s"ecial a conducatorilor si a !runtasilor (e7ista voci care sustin ca si astazi in Mar)1ov se !ac "resiuni asu"ra romanilor sa "lece de "e '"amantul ,ngariei Mari$ 1oincidente9 =)as "rea crede, dar ce !ac in acest sens autoritatile romane9 Se !ac ca nu vad ori nu le intereseaza, sau c0iar tin situatia sub control9 Sa s"eram ca sunt doar zvonuri, desi antecedente unguresti iata ca avem: L )"au"erizarea elementului romanesc "rin retragerea brevetelor industriale si comerciale, a"oi "rin boicotarea totala in anga4ari si cum"araturi, !iscalitate e7cesiva, etc (obligatia !unctionarilor romani din Mar)1ov de a cunoaste limba mag0iara, in conditiile in care limba o!iciala este cea romana, unde s)ar "utea incadra9 L )mobilizarea !runtasilor romani si, in general, intrebuintarea cat mai mare a romanilor "e !ronturile de lu"ta ("oate ca de !a"t recunosteau ca soldatul roman era net su"erior celui mag0iar3 %stazi cu siguranta asa este, dar atunci era de !a"t GE=>1I& ET=I1: &eci, genocid vi se "otriveste V>,% celor ce sustineti 'autonomiert(, asa ca nu mai lalaiti ca sunteti 'oro"siti( de romani Nuitati)va in trecut si vedeti daca va "lac !a"tele 'inaintasilor vostrii(, la !el de tam"iti ca si voi$ Mai sictir, 4avrelor: L

)colonizarea de unguri "entru a dis"ersa masa de romani si "lasarea de agenti unguri in comunele romanesti ("ai cum, doar stiau cum este cu 'colonizarea(: EI au !ost 'mari colonizatori si aducatori de "rogres(, inca de "e tim"ul lui %tilla Munul L )sicanarea sub di!erite !orme a romanilor in sco"ul de a)i determina sa "lece de bunavoie inRomania(mda, cam suna cunoscut: L )ras"andirea de !otomonta4e si scrisori de!aimatoare des"reRomania(se "are ca astazi roata s)a cam intors: ,ngaria si)o cam ia de la ,E, desi se considera 'cotoi( de rasa Nmulti dintre noi admiram maretele realizari si nivelul de trai de acolo) cand de !a"t nu este decat o mata bleaga si na"arlita "e deasu"ra, !ara s"ri4inul Germaniei si %ustriei, dar cu vise de 'marire( L )com"romiterea "rinci"alilor !runtasi ai vietii "ublice romanesti (astazi actioneaza mai subtil, !iindca s)au deste"tat, "unandu)si re"rezentantii in Guvern "rin "ublicarea de scrisori si 'acte o!iciale( "lasmuite si a unor re"orta4e senzationale, calomnioase, sub !orma unor declaratii demascatoare ale !ostilor servitori secui si unguri in serviciul "ersonalitatilor marcante ale vietii "ublice romanesti, "recum si "rin agitarea a!acerilor scandaloase "etrecute in RomaniaL )lansarea de stiri des"re inrautatirea situatiei din Romania si con!ectionarea unor scrisori menite sa duca la demoralizarea elementului romanesc din "artea de =ord a Transilvaniei (astazi sustin e7act contrariul, ca EI o duc rau in Romania din cauza 'railor( de romani$ S)o !i intors roata9 =u, cu siguranta, %#ER%TII ale unor minti bolnave de 'autonomiert(: $ Sub conducerea baronului %tzel si "rin membrii organizatiilor de tiraliori, se e7ecuta cea mai 'constiincioasa( activitate de deznationalizare si "rigoana a romanilor$ Mai mult decat atat, !aimosul 'Institut de cercetari rasiale(, menit sa determine emigrarea in masa a romanilor din "artea ane7ata a Transilvaniei, este o"era acestor organizatii (des"re acest 'institut cultural cu rol civilizator( Nde ins"iratie germana)de ce nu vorbesc autonomistii, ori cateii aia care urla din #uda"esta9 =)ar da bine in oc0ii comunitatii internationale9 $ %sociatia '&ivizia Secuiasca( cu"rindea o!iterii si tru"a !ostei divizii secuiesti care, in anii -.-/)-.-., a lu"tat sub comanda generalului +ratoc0Xill +aroly contra armatei romane din Transilvania si de la Tisa (armata romana i)a "erit bine, ca urmare au ramas bietii oameni cu !rustrari$ Saracii, visau numai razbunare dar n)au avut "arte de ea: $ Presedintele asociatiei era insusi generalul +ratoc0Xill +aroly, iar "rogramul ei "revedea: )lu"ta "entru ane7area TransilvanieiL )"astrarea amintirii rezistentei mag0iare !ata de 'ocu"atia( romaneasca "rin imortalizarea actelor de arme ale '&iviziei secuiesti( (alta adunatura de vitezi si astia::: L )"rote4area !ostilor combatanti ai unitatii, membri ai asociatiei$ %sociatia avea con!orm datelor SSI si Sigurantei, un numar de @./ membri legitimatiL in marea lor ma4oritate incadrati in organizatia 1lu4$ %vand un numar redus de membri, activitatea "aramilitara a acestei asociatii se !acea in cadrul asociatiei tiraliorilor Oesselenyi din 1lu4$ Membrii sai !ormau com"ania - '&ivizia secuiasca( a tiraliorilor din 1lu4$ In acest sco", sala de tir din strada &orobantilor -@, statea la dis"ozitia %sociatiei '&ivizia secuiasca( in !iecare miercuri$ &ivizia secuiasca de !rontiera, era una dintre cele mai "uternice !ormatiuni "aramilitare organizata militareste si dotata din tim" cu armament si materiale de razboi$

%ceasta '&ivizie( era c0emata sa asigure utilizarea in tim" de razboi a tuturor secuilor si ungurilor valizi a!lati in secuime si care nu erau mobilizabili in unitatile armatei ungare$ Ea a !ost in!iintata sub egida comandamentului ungar cu sco"ul de a contribui la o actiune locala inde"endenta a tru"elor din regiunea secuiasca, in i"oteza ca acestea ar !i isolate de restul !ortelor ungare, "rin reducerea gatuirii de la Sarmasel)Vatra &ornei$ Teritoriul "e care e&ivizia secuiasca de !rontiera( isi des!asura activitatea cu"rindea "atru 4udete, con!orm datelor Serviciilor romanesti: Mures, 1iuc, Trei Scaune si >dor0ei$ In structura organizatorica a '&iviziei( intrau: 1omandamentul cu un stat ma4or la Targu)Mures (interesant: %stazi, acolo se a!la cei mai buni soldati "e care ii are %rmata Romana, elita elitelor, #rigada 2 >"eratii S"eciale 'Mi0ai Viteazul($ 1oincidenta9 Eu zic ca nu, c0iar daca multor gugustiuci autonomisti mag0iari nu le "lace asta$ %rmata Romana le "lace) nu le "lace, dar Mi0ai Viteazul cu siguranta, =,: Mai sictir si degetul mi4lociu: si "atru regimente de garda secuiasca ("a"itoii astia e7ista si astazi: Sunt 'e7"usi( la toate !estivitatile mag0iare din Mar)1ov, imbracati in uni!orma de 0usar 0onved$ Mda, 'recu"erarea( trecutului, ce altceva: $ 1omandantii de regimente si batalioane erau o!iteri activi, iar comandantii de com"anii erau recrutati din o!iterii de rezerva localnici$ 10emarile se !aceau "rin comandamentele "remilitare de la comandamentul diviziilor usoare, in ordinul de c0emare !iind s"eci!icata si !unctia "e care cel c0emat urma sa o inde"lineasca in cadrul unitatilor '&iviziei($ Pentru "regatirea oamenilor, in cursul lunii noiembrie -.J@, a !ost in!iintat la Sovata un 1entru de instructie (monitorizat strict de catre #iroul @, care avea o evidenta com"leta a tot ceea ce 'misca( acolo, avand "ro"rii agenti la 'instruire(, asa cum vom vedea in randurile urmatoare unde au !ost concentrate in serii de cate @555 de o!iteri, subo!iteri si tru"a "entru o "erioada de @- de zile$ 1entrul de instructie era !ormat din cadre active de in!anterie si artilerie detasate de la unitatile militare din regiune$ Pana in luna ianuarie -.JA, in acest centru de instructie au !ost instruite trei serii de cate @555 de secui$ &u"a terminarea "erioadei de instructie, oamenii erau lasati la vatra in localitatea de origine$ %rmamentul si munitia subunitatilor din diverse localitati erau "astrate la "osturile de 4andarmi din comune, iar "entru batalioanele volante la sediile acestora$ Interesanta si utila in 'vizualizarea( situatiei, este urmatoarea telegrama a lui Oil0elm <abricius, ministrul Germaniei la #ucuresti, 'cunoscuta( de catre #iroul @, adresata conducerii naziste de la #erlin, ce cu"rindea ingri4orarile MStM al %rmatei Romane, cu "rivire la actiunile agentilor organizatiilor iredentiste din ,ngaria, in!iltrati in Transilvania in vederea activizarii nucleelor !ormate acolo, din august -.J5: 'S)au desco"erit in %rdeal, la -J*-? august, organizatii teroriste ungare sub conducerea unor o!iteri activi$ S)au con!iscat de"ozite mari de e7"lozivi$ Se!ul, un maior ungur, a &ISP%R,T3Marele Stat Ma4or al %rmatei Romane este !oarte ingri4orat de situatie si vede mentinerea "acii, numai dacaGermaniatem"ereaza imediat ,ngaria($ Era oare %rmata Romana "regatita sa dea o ri"osta !erma in caz de agresiune militara mag0iara9 1u siguranta, &%: Si daca tot ne)am 'a"ro"iat( de Germania, iata ce comunica la #erlin re"rezentantul acesteia la #ucuresti, <abricius, "rintr)o telegrama din august -.J5, ce cu"rindea concluziile unor e7"erti sasi din Transilvania, legate de "retentiile teritoriale ale ,ngariei !ata de Romania: 'Sub as"ect istoric, e7"ertii germani consultati au o"inat ca, "ana in anul -/2/, Transilvania a !ost inde"endenta din "unct de vedere statal, sub su"rematie sc0imbatoareL de la Princi"ele Eugen, sub monar0ie 0absburgica$ %bia in -/2/, sub

"resiunea constrangerii "olitice interne, Transilvania a !ost incor"orata monar0iei statului ungar si mag0iarizata sistematic$ &eci, ,ngaria a sta"anit Transilvania numai in mod trecator tim" de ?5 de ani($ &eci, "a"agalilor autonomisti, cum ramane cu ,ngaria Mare9 Va "lac aceste randuri9 1ontinuam a lectura intregul ra"ort al lui <abricius, !iindca din "unct de vedere etnic, e7"ertii sasi consultati, au constatat ceea ce dealt!el constatasera si conducatorii unguri inca din a doua 4umatate a secolului al ZIZ)lea si anume ca elementul romanesc din Transilvania era cu mult mai numeros decat cel mag0iar$ #iologic, constatau acesti e7"erti, '"o"orul roman este3in crestere$ Taranimea este sanatoasa si bogata in co"iii$ Po"orul ungar stagneaza de secole$ Statul ungar se mentine biologic numai "rin absorbirea "ermanenta si mag0iarizarea a tot !elul de natiuni straine($ Interesant, !iindca astazi, mag0iarizarea !ortata a secuilor si tiganilor, seamana a 'absorbire(: Economic, conc0ideau e7"ertii sasi mentionati de catre <abricius, 'Transilvania !ormeaza din tim"uri stravec0i un s"atiu economic unitar, care in cazul satis!acerii "retentiilor ma7imale mag0iare ar !i taiat$ In s"ecial ar !i se"arate una de alta regiunea industriala de cea agrara si cu aceasta ar "ierde reci"roc teritoriile de des!acere, iar din "unct de vedere al germanilor etnici, inde"linirea revendicarilor ma7imale mag0iare ar ru"e gru"ul etnic german din Transilvania si ar taia "e germanii de la nord de Valea Tarnavei, in numar de 2-555, de ceilalti -.@555($ E7trem de elocvent studiul e7"ertilor sasi, ca nici nu mai are nevoie de vreun comentariu$ Erau acestia niste tam"iti9 1u siguranta, =,: Tam"iti sunt doar cei ce nu vor sa vada RE%KIT%TE%3&ar, sa revenim la '&ivizia secuiasca de !rontiera(: Instructia se continua sub conducerea o!iterilor si subo!iterilor activi, in localitatile unde e7istau unitati militare si sub conducerea 4andarmilor in localitatile in care nu e7istau unitati militare$ Instructia "e "lutoane se !acea de doua ori "e sa"tamana$ > data "e luna se !aceau a"licatii si trageri de razboi "e com"anii sau batalioane$ E!ectivele ce urmau sa !ie "regatite in conditiile aratate se a"reciau de catre #iroul @, la circa @5555 de oameni No armata in toata regula: &esi am enumerate numeroase 'organizatii de bine!acere mag0iare(, acestea au !ost mult mai numeroase, dar de mai mica am"loare$ S"re e7em"lu, Siguranta de"istase in Transilvania o gramada de organizatii mici, unele c0iar 'de !amilie(, cu cativa membri, ce urmareau "regatirea conditiilor necesare organizarii succesului tru"elor ungare care ar !i "atruns "e teritoriul Romaniei$ &esi, e!icienta militara a tuturor acestor organizatii mag0iare a !ost indoielnica, ele au avut intotdeauna girul serviciilor de in!ormatii mag0iare$ &es"re 'e!icienta( si actiunile acestora inRomania, vom vorbi in articolele urmatoare$ =u "ot inc0eia insa acest ca"itol, !ara a releva un !ragment din con!erinta de 'educatie "atriotica( tinuta in a doua 4umatate a anului -.J@ in !ata "remilitarilor din toate universitatile si scolile su"erioare ungare: 'Pentru noi ungurii, nu e7ista o "roblema minoritara$ Este adevarat ca ins"re marginile "atriei noastre milenare, in "rezent e7ista in!iltratii "uternice de nationalitati, "e care noi insa nu suntem obligate sa le toleram intre 0otarele "atriei decat in cazul cand se vor conto"i in sanul natiunii dominante (astazi, o numim I=T>KER%=T% ET=I1%: $ =oua conce"tie de stat ungara urmareste crearea unui stat unguresc cu o natiune ungara unitara de @5 milioane de unguri curati (P,RI<I1%RE ET=I1%, in termenii de astazi: $ Realizarea acestui stat ungar nu "oate !i im"iedicata de nimeni$ Totul este "us la

"unct si studiat in amanunt de catre conducatorii si savantii unguri ( 'Institutul de cercetari rasiale( Nse ocu"a cu asemenea 'cercetari( $ =ationalitatile conlocuitoare care nu vor sa se conto"easca in marea masa ungureasca vor !i e7"atriate ('mare( intr) adevar: $ In locul lor vom aduce "e toti !ratii nostrii de sange a!lati in%mericasi in celelalte tari straine (bietii idioti, visau !rumos: $ &e asemenea, vom readuce in "atrie si semintiile ungare din ,craina si din%sia(deci, recunosteau ca sunt la origine3migratori din%sia: Insa, este adevarat ca !ratii din ,craina s)au intors in "atria)muma, 'calarind( tancurile %rmatei Rosii: $ Sc0imbul de "o"ulatie "e care il vom !ace, a"artine "rinci"iilor care vor diri4a noua oranduire euro"eana (astazi, 4igodiile autonomiste or !i a!late ca atat ,ngaria cat siRomania, sunt state membre ,E9 Ma indoiesc: , ast!el ca in noua "atrie ungara, care isi va reocu"a toate !rontierele vec0i ale 1ar"atilor (de tot rasul: , nu va mai e7ista decat o natiune mare, "uternica si !ericita, care va avea "rin !orta ei de @5 de milioane rolul 0otarator in aceasta "arte a Euro"ei( (cat de 'mare( si cat de '!ericita( este astazi natiunea ungara, 4udecati dumneavoastra$ Eu oricum, nu ma bucur deloc de situatia lor, ca si a noastra dealt!el: $ &eocamdata "unct: OO

J
,isu& Ungariei Mari si Servicii&e Secrete de Bn/ormatii a&e Rom-niei GJH

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei, Inteligenta romanilor, Istorie, Servicii Secrete, Siguranta =ationalaSiguranta =ationala

Membrii acestei ,niuni din 1lu4, aveau insarcinarea de a "atrula noa"tea "e strazile orasului in ec0i"e de cate J)? oameni, in s"ecial in cartierele locuite de catre romani, cu consemnul de a observa atitudinea romanilor si de a semnala serviciului de contras"iona4 al cor"ului de armata mag0iar orice reactie a acestora !ata de ocu"atia ungara$ 1u alte cuvinte, in general, misiunea acestei organizatii Nstabilita de catre SSI)era de a !ace "aza interna !ata de o eventuala miscare a nationalitatilor conlocuitoare, in s"ecial a romanilor, dar si de a acorda a4utor tru"elor mag0iare in caz de revolta a acestora$ <ederatia >rganizatiilor "entru %"ararea =atiunii, avea ca "resedinti de onoare "e: maiorul in rezerva, vitez doctor Me44as Ivan, director in Ministerul 1omunicatiilor, se!ul directiei aviatiei civile, "resedintele al societatii viticultorilor din ,ngaria, initiatorul si

comandantul Garzii Pdrentarosilor (cu 4igodiile astea si !a"tele lor, ne vom intalni in curand: L vitez Somogyi #ela, notar "ublic din #uda"esta, membru al Garzii PdrentarosilorL general de cor" de armata "ensionar , vitez Soos +aroly, senator de dre"t (membru al casei Magnatilor numit de catre regent si general de divizie, "ensionar, vitez conte Ta;ac0)Tolvay Rozse!, "resedintele ,niunii <ostilor 1ombatanti$ Presedinte "e tara era generalul de brigada "ensionar, vitez Magass0azy Kaszlo, membru al 1omitetului "entru %"ararea =atiunii, alaturi de: doctor +ova;y Tivadar, "resedinte activL <arago Ede, vice"resedinte, de"utat al 4udetului Pest)Polis)Solt)+is;un, membru al comisiei de a"arare nationala a "arlamentuluiL secretari generali, Gortvay Tibor Nsubdirector al #ancii Munici"ale #uda"esta si Pisstray Geza$ %ceasta !ederatie ingloba doua !eluri de organizatii "entru 'a"ararea natiunii( (ca 'mare natiune( aveau EI de a"arat: : %sociatii "olitice s"eciale si <ormatiuni "aramilitare$ In gru"a %sociatilor "olitice s"eciale erau cu"rinse toate asociatiile revizioniste, culturale, literare, sociale si "atriotice care !usesera !ederalizate in T$E$E$P (<ederatia >rganizatiilor Sociale si anume: Kiga revizionista, Steagul tarii, ,niunea !emeilor ungare, ,niunea mondiala a ungurilor (asa ceva e7ista si acum, "resedinte de onoare ar !i miliardarul Soros: , %sociatia barbatilor ardeleni, ,niunea aradana, ,niunea studentilor de la universitatile si scolile su"erioare ungare, <ederatia nationala a studentilor unguri$ 8iga revi)ionista, isi avea sediul in #uda"esta, iar "resedinte era &r$ Merczeg <erone, "ublicist, consilier secret al regentului, senator$ %ceasta organizatie des!asura cea mai rodnica activitate de "ro"aganda revizionista anti)romaneasca, atat interna cat si e7terna, "rin con!erinte, e7"ozitii si brosuri$ Subventiona cu darnicie ziaristi straini, care scriau 'bine( la adresa ,ngariei si 'rau( la adresa Romaniei ("arca ne suna cunoscut: Evenimentele de la Targu)Mures si nu numai au !ost "rezentate aiurea de catre mass) media strainaL la !el si '"roblematica transilvana($ Sa !ie toate acestea dezin!ormari si atacuri !atise anti)romanesti9 '1oincidente( nu sunt, cu SIG,R%=T%: $ Steagu& tarii, avea sediul la #uda"esta, iar conducerea centrala era !ormata din "resedintele de onoare, ar0iducele Rozse!, alaturi de PadraXetz Istvan Ne"isco" militar "ensionar, general de cor" de armata, vitez Ratvay Imre si alti senatori, ministri, "re!ecti, etc% in numar mare ca nici nu merita "omeniti (SSI, avea o intreaga lista, un adevarat "omelnic, ce cu"rindea toti gugustiucii: $ %ceasta organizatie ducea o activitate !ebrila, intensa si e!ectiva in e7altarea s"iritului de revansa, cu deosebire im"otriva Romaniei si a romanilor ("ai, "arca si "o"a To;es are 'obiective( asemanatoare9 %aa, nu cu siguranta, el este doar 'bine intentionat( si mare a"arator al 'dre"turilor mag0iarimii de "retutindeni( Ndoar se stie ca sunt asa o mare natiune, ras"andita in toate colturile lumiiL "er!ect normal dealt!el, doar se trag din migratori$ %u c0iar si un mare erou national, migratorul 0un %tilla: $ %st!el, in !iecare oras si comuna din ,ngaria, aceasta organizatie a ridicat succesiv, ince"and din anul -.@2, cate un monument s"re a tine treaza amintirea tratatului de la Trianon si a "rotesta im"otriva 'ciuntirii( ,ngariei (si 'urmasii( lor de astazi urla la luna acelasi lucru$ &in "artea noastra cu dragoste, "entru toti acesti smintiti NSic: Si degetul mi4lociu: $ <iecare monument re"rezenta un catarg ridicat "e un soclu$ Pe soclu un basorelie! cu 0arta ',ngariei Mari(, iar alaturi inscri"tia '%sa a !ost, asa va !i( (=>I R>M%=II si

restulK,MII, ne indoim insa: Iar la situatia economica dezastruoasa a ,ngariei, otara !ara resurse dar cu 'vise istorice( de domeniul S<, ne intrebam: 'cat va mai !i9( $ In semn de doliu "entru teritoriile "ierdute, steagul era coborat la 4umatatea catargului, urmand a !i ridicat "ana la var! numai du"a recastigarea tuturor teritoriilor, inclusiv din 1roatia, Slovacia (stim cu totii ce mult 'ii iubesc( slovacii astazi si cum evolueaza relatia dintre cele doua state: , intreaga Transilvanie si #anatul (0ai sictir, vai de steagul vostru al 'S!antului Ste!an(: , #urgenlandul si <iume, considerand ca misiunea K>R era una 'civilizatoare($ Steagul a !ost ridicat "ana sus in "rima zi de Pasti -.A., cu ocazia ali"irii Ruteniei, a"oi la -? se"tembrie -.J5 du"a ane7area "artii nord)vestice a Romaniei (steagul a !ost insa coborat a doua zi !iindca 'ane7area( nu era com"leta$ =)au a"ucat sa)l mai inalte odata, !iindca %rmata Romana s)a intors: 1e a ramas in urma civilizatorilor mag0iari cunoastem cu totii, si anume masacrele de la: Treznea, I", 1iumarna, Moisei, %ita Seaca, Sarmasu, Kudus, Sandominic, %g0ires, Muedin, Marcana, =us!alau, 1erisa, Marca, #retcu, Muresenii de 1am"ie, Mi0ai #ravu, Muedin, #elin, Pabala, Malmasd, Santion, 1osniciu de Sus, 1amar, %g0ires, Sucutard, &itrau, Suciu de Sus, Tarian, Prundu #argaului, 1atina, Rac0itis, Sincai, Turda, >zd si Gadalin$ &)zeu sa)i odi0neasca "e acei oameni a caror singura vina a !ost !a"tul ca erau R>M%=I: $ %ceeasi asociatie edita serii de carti "ostale ilustrate cu subiect revizionist si timbre ce re"rezentau vederi din:Sibiu,#rasov, Munedoara,Timisoara, etc$ cu inscri"tia 'a !ost unguresc, va !i unguresc( (0ai sictir: %sta in loc de 'asa sa !ie( $ Insigna acestei organizatii re"rezenta conturul ',ngariei Mari( in care teritoriile "ierdute erau indoliate ("e Internet se gasesc si astazi "ostate asemenea 0arti de catre amaratii aia care viseaza la ungurica mare $ Uniunea Mondia&a a Unguri&or, avea sediul la #uda"esta si era un organ de "ro"aganda iredentista in strainatate, cu"rinzand un mare numar de unguri emigrati, naturalizati in s"ecial in S,% (si astazi, dias"ora mag0iara de acolo este "uternica, sustinand c0iar si vec0ile idei iredentiste: Ma intreb, unde)i dias"ora romana de acolo9 Este, dar li"seste cu desavarsire, !iind divizata si macinata de 'interese( s"eci!ic romanesti , !iind in!iintata in -.A/ cu sco"ul declarat de a !ace un recensamant al tuturor ungurilor de "e glob (de tot rasul: >r !i avut mult de numarat9 , de a)i recastiga "entru natiunea ungara si de a im"rima o conduita militanta tuturor coloniilor mag0iare razletite in lume (mda, cu siguranta ,ngaria a !ost un mare stat colonizator, du"a model %tilla: $ SSI si #iroul @, au reusit sa stabileasca cu certitudine ca aceasta organizatie avea in realitate si misiuni de s"iona4 in !avoarea ,ngariei Nacest stat "rimind dealt!el, mari sume de bani, colectati de catre rezidentii din marile ca"itale ale lumii$ Serviciile romanesti au reusit "er!ormanta demna de invidiat, de a stabili in mod cert, cine erau acestia: &arago Rosze! (Pittsburg0, Pennsylvania, S,% , &ezso Ranos (#ridge"ort, S,% , Sze;ely %ndor (Paris , Eordog0 Elemer (Toledo, >0io, S,% , <ar;as #ela (#erlin , Merczeg Sandor (#uenos %ires , Rerman Reno (Rio de Raneiro , +ovac0 Gyula (Roma , Szilassy +aroly (Viena , doctor ,4la;y <erenc (Toledo, >0io, S,% $ Si astazi, dias"ora mag0iara are un rol determinant in ras"andirea si a"ararea intereselor statului ungar, ceea ce nu)i "utin lucru: 1e !ace dias"ora romana9 =imic, du"a cate stiu eu, dar mi)ar "lace sa ma insel3

sociatia *ar*ati&or arde&eni, cu sediul la #uda"esta, era organizatia intelectualilor mag0iari originari din Transilvania, re"atriati in ,ngaria du"a M%RE% ,=IRE de la - &E1EM#RIE -.-/ (ciudat cum astazi, intelectuali mag0iari si "oliticieni, unii c0iar de la ,&MR, inclusiv euro"arlamentarul 'roman( Kaszlo To;es, sustin sus si tare sc0imbarea PIKEI =%TI>=%KE a R>M%=IEI$ Ii doare de)i ustura: &ar, tot ce le "utem o!eri este degetul mi4lociu: $ %ceasta organizatie des!asura o intensa activitate iredentista si revizionista, "resedinte de onoare !iind generalul de brigada, vitez Mollonyi Ranos (acesta avusese dea !ace cu %rmata Romana, care l)a '"eriat( bine in -.-., !iind bine cunoscut #iroului @ al MStM , secondat de comitetul de conducere com"us din cinci generali "ensionari, trei de"utati, "atru "ro!esori universitari si multi altii, dar toti, absolut toti, !iind originari din Transilvania$ 1on!orm datelor detinute de catre #iroul @ al %rmatei Romane, numarul lor se ridica la -@555 de membri$ Uniunea aradana, cu sediul la #uda"esta, des!asura o intensa activitate anti)romaneasca, avand cateva mii de membrii si !iliale la #uda"esta,Szeged,+ecs;emet si>radea$ >rganizatia era condusa de catre baronul ,rban Gas"ar, a4utat !iind de catre: dr$ <erenc #ela, !ost sub"re!ect al 4udetului 1enad)%rad)Torontal si <isc0er Rozse!, general de 4andarmi "ensionar$ Federatia nationa&a a studenti&or unguri, cu sediul la #uda"esta, des!asura, ca si ,niunea Studentilor dealt!el, activitate iredentista "rin asociatiile a!iliate: SPE<ME, &E<ME si <E<ME (%sociatiile studentilor din Secuime, #acica si Tinutul de Sus $ 1ele mai "ericuloase la adresa statalitatii si sigurantei Romaniei, asa cum dealt!el considerau serviciile secrete romanesti de atunci, erau gru"ele "aramilitare mag0iare, identi!icate atat "e teritoriul national cat si "e teritoriul ,ngariei (se "are ca acestea au !ost reanviate du"a -..5, cea mai "uternica "are a !i 'Garda Secuiasca(, din randul careia !ace "arte si 4igodia de 1sibi #arna N<>ST <,=1TI>=%R al ST%T,K,I R>M%=: Mare esteRomaniasi multe 4igodii "ros"era in ea3 $ %cestea "urtau numele de: Garda in zdrente, Vanatorii Turanici, >rganizatia de zece, ,niunea asociatiilor camaraderesti 'Turul( Nconsiderata de catre SSI si Siguranta ca !iind cea mai "ericuloasa dintre toate si vom vedea mai incolo de ce, %sociatia generala a tiraliorilor unguri, %sociatia '&ivizia Secuiasca( (Garda Secuiasca de astazi, ce)o !i:9 si &ivizia secuiasca de !rontiera$ Toate aceste !ormatiuni "aramilitare aveau rolul de a se ingri4i e!ectiv de securitatea ordinii interne "rin !orta si teroare (inclusiv in teritoriul vremelnic ocu"at al Transilvaniei , "recum si de a "regati terenul in tarile vecine vizate (aici se incadra siRomania, vizate !iind intreaga Transilvanie si #anatul$ Mm, "arca ceva suna cunoscut si astazi in revendicarile actualelor organizatii mag0iare, mai mult sau mai "utin interesate de '"roblemele mag0iarimii oro"site si deznationalizate de romani(: Sic, si degetul mi4lociu: $ Si daca tot se considera EI astazi oro"siti si e7"loatati de catre romani, 0aideti sa vedem ce !aceau 'camarazii( lor din anii QJ5, "e care Serviciile romanesti ii cunosteau !oarte bine$ %ceste organizatii "aramilitare actionau intens "e terenul consolidarii elementului ungar in detrimentul nationalitatilor conlocuitoare atat in ceea ce "riveste deznationalizarea "e orice cale a acestora, cat si in organizarea "rigoanei administrative, economice, con!esionale si culturale im"otriva lor$ &eci, bai idiotilor autonomisti, "ro"agandisti si iredentisti de astazi, cum v)a suna asta9 % o"era de bine!acere si civilizare cumva9 Kasati)o mai moale cu "ogromul romanesc im"otriva ungurilor si cu

e7terminarea culturala, etnica sau mai stiu eu ce alte "ericole imense, inventate, v)a "asc din "artea noastra, !iindca nu sunteti decat mincinosi, "arsivi si nemernici, "recum 'inaintasii( vostrii, la !el de aiuriti ca si V>I$ Mai sictir, 4avrelor: S"re a)si asigura o !orta armata in vederea realizarii sco"urilor sale, ,ngaria a s"ri4init de la ince"ut organizarea acestor !ormatiuni "aramilitare, teroriste, ce aveau in com"onenta lor inclusiv "ersoane certate cu legea si tot !elul de in!ractori de dre"t comun$ %ceste organizatii, 'simtind( bunavointa ocrotitoare a o!icialitatilor mag0iare, s)au dedat inclusiv la acte de teroare, a4ungand sa considere ca !iind acte de 'eroism(: violul, crima, santa4ul, sabota4ul, !alsi!icarea de moneda straina, etc$ &eci, cu alte cuvinte, nu erau decat niste R%VRE in slu4ba statului ungar: &e asemenea aceste organizatii, des!asurau de mai multe ori "e sa"tamana sedinte de 'reeducare nationala( "rin e7ercitii militare, "rin care se urmarea de"rinderea cu comenzile unguresti a celor care !acusera serviciul militar in armata romana, iugoslava si ce0oslovaca$ %ceste organizatii "aramilitare aveau in com"unerea lor asa)zisele 'sectii s"eciale(, ce erau com"use din elemente anume alese si "regatite in vederea unor actiuni de terorism si diversiune dincolo de !rontierele ,ngariei$ Ec0i"ele s"eciale erau com"use din intelectuali tineri si studenti de 'bune( conditii sociale, "recum si din elemente certate cu 4ustitia$ SSI si Siguranta, considerau aceste elemente ca !iind !oarte "ericuloase "entru statul roman si ca atare 'le aran4au( bine, asa cum vom vedea dealt!el: Garda in zdrente (Garda Pdrentarosilor , era !ormata din elemente ale armatei austro)ungare, care in anii -.-.)-.@5 alcatuisera 'tru"ele libere( ce au actionat sub conducerea maiorului Me44as Ivan$ =umele de 'Garda in zdrente( l)a "rimit din cauza ec0i"amentului !elurit si uzat "e care il "urtau in anii aceia membrii sai "roveniti din di!erite arme$ &enumirea o!iciala a acestei organizatii era ',niunea Generala Mag0iara de %"arare a Rasei( care isi avea sediul in #uda"esta$ >rganul de "resa al organizatiei era sa"tamanalul 'Sora;ozo(, redactat de dr$ Me44as Reno, !ratele mai mic al comandantului$ Membrii organizatiei erau recrutati din randul !ostilor militari, dar si din randul celor activi, care se dovedisera a !i !ara scru"ule in e7ecutarea unor misiuni 'delicate(, cunoscatori a cel "utin unei limbi straine (inclusiv cea romana, iar SSI stabilise cu certitudine ca multi dintre acestia aveau '"regatire s"eciala( !iind membrii ascunsi a)i serviciilor de in!ormatii mag0iare $ Ei erau lasati la ocu"atiile lor civile si c0emati, "rin ordine emise de catre statul ma4or al armatei ungare, in caz de con!lict Nvizat !iind si statul roman$ &u"a o sumara reinstruire in manuirea armelor automate moderne ("rovenite din a4utor german si italian, cu "recadere si a materialelor e7"lozive, ei erau trimisi la !rontiera, de unde "atrundeau in gru"uri de cate A5 "ana la A55 in tara ('turistii( mag0iari

si sovietici din &ecembrie -./., multi dintre ei gasiti im"uscati cu un glont in !runte si altul in inima "rin "adurile "atriei, cu deosebire in Mar)1ov, erau oare niste bieti nevinovati9 &a, cum nu: Pesemne ca i)a lovit strec0ea si s)au im"uscat intre EI, cu armele de vanatoare din dotare Nasta bineanteles, daca au 'e7istat( cu adevarat3Pvonuri si legende, deocamdata: "entru a rascula "o"ulatia de nationalitate mag0iara, a ataca "ersoane o!iciale si a distruge comunicatiile si lucrarile de arta (sabota4 $ SSI si #iroul @ au identi!icat conducatorii acestor 'ec0i"e(, trimitand de la #uda"esta o lista com"leta si detaliata, iar in!ormatiile arata cu certitudine ca aveau agenti la nivel inalt in ca"itala mag0iara, cu siguranta si in randul 'zdrentarosilor($ %cestia erau: maior in rezerva doctor Me44as Ivan, !ratele mai mic al conducatorului organizatiei, redactor)se! al sa"tamanalului 'Sora;ozo(L doctor Somegyi #ela (nume de cod, #oler , notar "ublicL Sc0eibold Imre, ins"ector de "olitie, "ensionarL +iss %ntal, re"orter !otogra!L Reszens;i <erencL Szab;a +alman, o"erator de !ilm)cinemaL doctor Sza""anyos Rozse!, avocatL Sze;ely Molnar Imre, ziaristL Marton +aroly, ziarist (acesta !usese condamnat "entru !alsi!icarea de bilete de tren, deci un in!ractor de dre"t comun L Pongrac +aroly, "ro!esor secundarL doctor Szanto Tibor, medic la s"italul Ro;usL +abanyi PoltanL &itroi Poltan, ca"itan de 4andarmi in retragereL Mar;us Elemer, maior de 4andarmi in retragereL #ertes Poltan, sublocotenent activ de in!anterieL #orzaonyi) #rondeisz #ela, sublocotenent de 4andarmi in retragereL vitez Ma4du Istvan, a4utor de sublocotenent activL doctor 1zobor Istvan, agent secret la Pre!ectura Politiei din #uda"esta si multi altii$ ,ni!orma membrilor organizatiei era com"usa din costum negru, cizme, centura, caciula neagra de miel cu ca" de mort, iar "e "ie"t, in "artea stanga, o insigna ce re"rezenta emblema ',ngariei Mari( (interesant acest as"ect$ Ravra de 1sibi #arna a"are "e Internet ec0i"at asemanator, avand un costum negru, ca de cioclu, asemanator celui descris mai sus Ncostum ce ar a"artine 'Garzii Secuiesti($ 10iar daca nu mai "oarta vec0ea denumire de 'Garda zdrentarosilor(, 1sibi #arna si cei ca el cu idei autonomiste si revizioniste, tot niste P&RE=TE raman: $ %rmamentul !olosit de catre 'zdrentarosi( consta in: "istoale)mitraliera, "istoale, "umnale, e7"lozive, etcL Siguranta si Randarmeria ca"turand mari cantitati, asa cum vom vedea in cursul acestor articole$ Inainte de a ince"e dezvaluirea activitatii 'Garzii zdrentarosilor( in Transilvania (multi dintre se!ii acestora si dintre agentii mag0iari, au dis"arut de!initiv inRomaniaNsoarta lor n)a mai !ost cunoscuta niciodata$ Sa nu)i !i iertat SSI, #iroul @, Siguranta si Randarmeria9 Posibil, daca nu sigur, !iindca 'datori( mag0iarilor n)au ramas deloc: , iata ce scria unul dintre agentii de elita ai SSI, im"licat in lu"ta de "e <R>=T,K =EV%P,T R>M%=ES1, intr)un ra"ort catre conducatorii de atunci ai Romaniei, nu cu mult inainte de &ictatul de la Viena: '1red unii Nnu sunt de "e la noi) ca Romania are de dat ceva cuiva, ca s)ar ru"e "amant romanesc "entru a se da unor straini "entru sim"lul motiv ca ti"a de @5 de ani (se re!erea la anul M%RII ,=IRI )-.-/ ca le trebuie ceva ce nu li se cuvine3Ei bine, sa se stie ras"icat: nu dam nimanui nimic: Si nu dam "entru ca ceea ce avem este al nostru, du"a toate legile omenesti si divine, du"a s!anta dre"tate "e care nu o vom lasa sa o !ranga nimeni$ %R&E%K,K =,)K %VEM &E &%T PE=TR, 1% EK ESTE R>M%=ES1 &I= VE1II VE1IK>R3In s"ri4inul acestei a!irmatii "utem aduce marturia multor carturari de seama straini, "rintre care si unguri3&aca ni se cere "amantul romanesc sa ne socotim

ultragiati si sa "rocedam cores"unzator3> T%R% =, SE &%: Se "oate ciunti tru"ul %rdealului9 Intrebati "e Mi0ai, "e Moria si Iancu, intrebati miile de mucenici si de eroi care au !ramantat sangele lor cu acest "amant romanesc, intrebati masele de tarani si lucratori care cu sudoarea !runtilor ne dau "ainea de !iecare zi, intre*ati generatii&e viitoare, intrebati muntii si vaile, intrebati %rmata Romana, si toate au sa ras"unda, cu glas de tunet, care va zgudui temeliile cerului: =,: %R&E%K,K =, SE &%:3($ IMPRESI>=%=TE aceste cuvinte, care ar !i bine sa !ie citite si de catre "otentatii zilei a!lati in !runtea ST%T,K,I R>M%=, ,=IT%R SI I=&IVIPI#IK:

DD

-- martie @5-@B-. 1omments ,BSU8 UNG RB<B M RB SB S<R,B4BB8< S<4R<T< D< BNF>RM TBB 8< R>M NB<B G"H

by: George GMT Posted in: enigme, Eroii Romaniei, Inteligenta romanilor, Istorie, Servicii Secrete, Siguranta =ationalaSiguranta =ationala %rticolul de !ata este ince"utul unor ca"itole s"eciale dedicate R%P#>I,K,I =EV%P,T I= SP%TI,K R>M%=ES1, de aceasta data, romano)mag0iar$ Ele devanseaza cronologia istorica, !iind dedicate (si nu ma !eresc a recunoaste asta , celor care inca viseaza cu oc0ii desc0isi la ',ngaria Mare( si re!acerea de!unctului im"eriu austro)ungar, de la EI si de la =>I, neavand nicio legatura cu etnicii mag0iari de buna credinta si nici cu cetatenii unguri$

Ele sunt dedicate totodata agentilor SSI (Serviciul Secret de In!ormatii , Sectiei a II)a din MStM al %rmatei Romane, Sigurantei (Serviciul Secret Intern, cu rol in contras"iona4 , dar si celorlalte structuri ale statului roman ce veg0eau la securitatea tariiL ce si)au !acut &%T>RI% si au actionat 1>=<>RMI=TERESEK>R =%TI>=%KE in acei ani tulburi, cunoscand in PR><,=PIME tot ceea ce Serviciile mag0iare intre"rindeau la adresa Romaniei si a romanilor (ar !i bine daca si astazi, "uzderia de Servicii de la noi ar !ace acelasi lucru: $ %ceste actiuni n)au !ost deloc "utine si nici intreru"te vreodata, de la M%RE% ,=IRE si "ana3astazi: <iindca, TRI%=>=, %R&E%K,%,T>=>MIE, etc, raman obiective inca neande"linite (s"er ca asa sa si ramana, mama lor de aiuriti: de atunci incoace3

Inainte insa de a ince"e calatoria noastra "rin culisele R%P#>I,K,I =EV%P,T dintre ,ngaria si Romania de dinainte OO II, cat mai ales din tim"ul acestuia, vreau sa !ac o "recizare Nnu sunt =%TI>=%KIST, S>VI=IST, SE1,RIST, M%I>R, etc, ci sunt R>M%= si M%=&R, de asta$ Punct: Si mai vreau sa !ac o "recizare Nagentii romani, asemenea soldatilor din "rima linie, s)au com"ortat si au actionat I=TEKIGE=T in contracararea actiunilor mag0iare (ce bine)ar !i daca si cei de astazi ar "roceda la !el$ #ine ar !i, !iindca c0iar si)n conte7t euro"ean, numai "rieteni nu ne sunt$ &aca cineva isi inc0i"uie contrariul, da dovada de o mare doza de naivitate, iar cel mai bun e7em"lu sunt actiunile !atis antiromanesti ale "artidelor mag0iare de la noi, sustinute clar de autoritatile de la #uda"esta N '"rietenos si amical, in s"iritul bunelor relatii bla)bla3al dre"tului la autodeterminare, s$a$m$d(, ba c0iar si de catre asa)zisii 'euro"arlamentari romani( de genul "o"a To;es , a"arand I=TEGRIT%TE% TERIT>RI%K%, ,=IT%TE% si I=&EPE=&E=T% deST%Ta R>M%=IEI (e7act ceea ce nu le "lace cum suna in 1>=STIT,TIE, ,&MR)istilor, ,1M)istilor si altor organizatii mag0iare de aici si de dincolo de granita $ <iindca, o sa vedeti in cursul acestor articole, asemanari !ra"ante intre actiunile de atunci si cele de acum$ <ra"ante: 1on!lictul nevazut, asa cum am mentionat mai sus, romano)mag0iar dateaza de mult tim"$ 1u as"ecte ale acestuia ne)am intalnit in articolele "recedente si ne vom mai intalni, el continuand "ractic !ara intreru"ere, accentuandu)se in "rea4ma si mai ales in tim"ul, OO II$ %ctiunile intre"rinse de catre Serviciile mag0iare au vizat actiuni in!ormative, terorist)diversioniste, "ro"agandistice (0m, cam seamana cu ceea ce !ac "artidele si organizatiile mag0iare astazi cu asa)zisul Tinut Secuiesc si autonomia 4udetelor Marg0ita si 1ovasna, nu credeti9 , culminand cu crearea organizatiilor iredentiste (,&MR, ,1M, "artidul lui To;es) PPMT, Partidul Po"ular al Mag0iarilor din Transilvania, care lu"ta din greu "entru autoguvernare, Ecoli autonome, stat minimal (::99 , regiuni asimetrice, transilvFnism )care dracuV stie ce)o !i insemnand, etc$) sunt bineanteles, 'bene!ice( statului roman: Sunt9 &%, insa "entru interesele ,ngariei: , obiectivul urmarit !iind valabil atunci ca si astazi dealt!el, des!iintarea TRI%=>=)ului si re!acerea ',ngariei Mari( (un vis "rea !rumos ca sa !ie si realizabil, asa c)ar !ace bine sa se multumeasca cu cei .A555 ;m*"atrati de Magyarorszag "e care inca ii mai au "rin reane7area Transilvaniei, Maramuresului si 1risanei, RE,=ITE &E<I=ITIV cu R>M%=I% la &ecembrie -.-/$ Sic, si degetul mi4lociu, idiotilor ade"ti a)i acestor !antezii: Ka !el si lic0elelor de la noi, "romotoare si continuatoare absolut 'dezinteresate( a acestor teze si gunoaie istorice$ Si acum sa mergem mai de"arte, !iindca des"re EI, avem multe de s"us: ,nde se situau Serviciile Secrete romanesti in acele tim"uri9 %cestea s)au a!lat la &%T>RIE (unde s)or a!la cei de astazi, &)zeu stie: , zadarnicind "lanurile mag0iare, arestand sute de agenti de di!erite nivele (multi au si dis"arut inRomania, des"re soarta lor nu s)a mai stiut niciodata nimic$ &aca a !ost sau nu o"era Serviciilor romanesti nu "utem sti, dar acestea nu erau '!ete mari( si cu siguranta si)au "latit 'datoriile( , con!iscand materiale care serveau la inde"linirea misiunilor de s"iona4, sabota4 si diversiune, !onduri, arme, etc$ actionand atat intara, cat si in a!ara ei Nasa cum vom vedea in cursul acestor articole$ %u !acut)o intr)un mod

PR><ESI>=IST c0iar si du"a &ictatul de la Viena (au avut in!ormatii in acest sens, c0iar dinGermania, dar situatia era sumbra, iar clasa "olitica vai mama ei Nca si astazi, dealt!el$ <ara s"ri4in german, ,ngaria era zero barat$ Interesant este ca si astazi, "rinci"alii "arteneri a)i acestui stat, sunt3Germaniasi%ustria: , datele, in!ormatiile, actiunile des!asurate, relevate in continuare, vin in s"ri4inul acestei a!irmatii$ ,n lucru iese cu certitudine in evidenta si anume !a"tul ca ,ngaria, oricat s)a straduit c0eltuind resurse materiale, umane si !inanciare uriase, =, a "utut trece de PR><ESI>=%KISM,K Serviciilor romanesti de atunci, care asa cum veti vedea in continuare, STI%, &EST,KE des"re ceea ce EI intre"rindeau, avand agenti de valoare la nivele inalte in conducerea 0ortista si nu numai$ #R%V> K>R, !iindca asemenea oameni merita intotdeauna res"ect, c0iar daca numele lor vor ramane "oate "entru totdeauna, necunoscute$ In urma lor raman insa !a"tele, multe inca nestiute, dar "entru=>IsiR>M%=I%, raman ER>II de "e <R>=T,K =EV%P,T: Ka ince"utul anului -.J@, SSI avea date e7trem de com"le7e in legatura cu organizatiile iredentiste mag0iare de "e teritoriul Romaniei si nu numai, dar si in!ormatii valoroase des"re modul cum acestea erau coordonate si a4utate de catre #uda"esta$ Potrivit acestor date, SSI a stabilit cu certitudine !a"tul ca acestea erau coordonate, "rimind c0iar ordine, de catre 'Sectiunea a II)a( de "e langa Presedintia 1onsiliului de Ministrii si de catre '&irectia de Politica =ationala( din Ministerul Pro"agandei =ationale$ %ici !ac o "aranteza, "entru a mentiona !a"tul ca "ro"aganda mag0iara a de"asit cu mult 'limitele normale( in ceea ce "rivesteRomania, si vom vedea asta "e "arcursul acestor articole Nstatul ungar c0eltuind sume uriase "entru internationalizarea 'cauzei mag0iare($ 10estia cu 'cauza mag0iarimii de "retutindeni( de astazi, seamana izbitor cu 'cauza mag0iara( de atunci: 1e ne demonstreaza asta9 &emonstreaza !ara niciun dubiu, !a"tul ca ,ngaria nu a renuntat )si nici n)o v)a !ace vreodata) la "retentiile sale teritoriale !ata de RomaniaL "retentii "e care va cauta sa si le satis!aca in im"re4urari !avorabile$ Vi se "are e7agerata aceasta a!irmatie9 Sa stiti ca nu este, !iindca SSI si #iroul @ al %rmatei Romane, aveau in!ormatii certe cu "rivire la intentiile ,ngariei s"ri4inita de catreGermanianazista, in legatura cuRomania$ Interesant este !a"tul ca note in!ormative din anul -.A., mentionau clar ca daca Germania ar !i castigat razboiul, Romania ar !i "ierdut in totalitate Transilvania in !avoarea ,ngariei (care oricum nu era in stare sa o cucereasca "rin "ro"riile "uteri, desi Germania a s"ri4init din greu armata mag0iara si ar !i "rimit in com"ensatie un teritoriu la est de =istru (era vorba de Transnistria No mare "roblema c0iar si astazi 3Si mai interesant este ca si Securitatea comunista de dinainte de -./., stabilise "e baza in!ormatiilor culese, ca aceasta 'idee( inca era viabila la #uda"esta, Viena si #erlin: Si ne mai miram de modul cum decurg lucrurile in Transilvania, iar autoritatile romane nu vad, nu stiu, nu "rice", nu vor, nu "ot, !iindca de "este @5 de ani, asta ne)au demonstrat3 SSI, stabilise cu certitudine ca cele doua ministere ungare, "e langa sarcinile s"eci!ice aveau si sarcini secrete in 'lu"ta( im"otriva statului roman si a intereselor acestuia, !iind coordonatori directi ai activitatii de s"iona4 si diversiune$ 1on!orm sintezelor SSI si #iroului @, Sectiunei a II)a de "e langa Presedintia 1onsiliului de Ministri, ii reveneau urmatoarele atributii secrete:

)centralizarea tuturor in!ormatiilor culese "rin organele s"eciale ale di!eritelor de"artamente si "rin organizatiile iredentiste create atat in ,ngaria cat si inRomaniaL )tinerea evidentei starii de s"irit a "o"ulatiei ungare si a celei de alte nationalitati din ,ngaria (curente si orientari "olitice, nemultumiri, dorinte, etc$ "recum si a ungurilor din tarile vecine, inclusiv Romania$ Interesul, e7agerat zicem noi, al autoritatilor mag0iare de astazi !ata de 'soarta ingri4oratoare( a etnicilor mag0iari de la noi si im"licarea "ro!unda, cu mult "este uzantele di"lomatice, in 'viata( acestei comunitati, ne intrebam, oare nu este acelasi lucru:9 )!ormularea de sugestii si darea de directive atat Ministerului Pro"agandei =ationale cat si altor de"artamente sau autoritati interesate in e7"loatarea iredentista a celor constatate si a materialului documentar$ Mm, suna cunoscut, !iindca se "are ca astazi, autoritatile mag0iare isi "ermit sa dea 's!aturi utile( celor romane cu "rivire la minoritatea mag0iara: )diri4area din umbra a activitatilor "aramilitare, teroriste si de sabota4 a organizatiilor iredentiste, atat in ceea ce "riveste actiunile im"otriva nationalitatilor conlocuitoare din ,ngaria, cat si cu "rivire la agitatiile de la !rontiere si din statele vecine, mai "recis din Romania, 1e0oslovacia si IugoslaviaL )indrumarea activitatii iredentiste a ungurilor domiciliati in tarile vecine$ Ei, asta "are a !i valabila si)n ziua de astazi, cel mai bun e7em"lu !iind "o"a To;es (dar si altii , care numai interesele Romaniei nu le re"rezinta, el !iind 'cetatean de onoare( al ,ngariei: )tinerea evidentei materialului documentar in legatura cu teza revizionista (Trianon)ul, "e care o urla si astazi si "regatirea materialului necesar "entru sustinerea cauzei ,ngariei !ata de marile "uteri (astazi, sunt 'clienti !ideli( ai %ustriei si GermanieiL state "e care se si bazeaza, dealt!el $ Inde"linirea acestor sarcini sau atributii cu caracter secret se realiza atat de catre "ersonalul "revazut in sc0emele de incadrare ale Sectiunii a II)a, cat si cu a4utorul unor numeroase retele de agenti recrutati din randurile intelectualilor, !unctionarilor, comerciantilor si meseriasilor, care "rin legaturile lor cu cele mai variate medii ale "o"ulatiei, asigurau observarea atenta si "ermanenta a o"iniei "ublice si in acelasi tim" e7ercitau o "uternica in!luenta in sensul voit de !orul central$ &irectia de 1abinet din Ministerul Pro"agandei =ationale, avea sarcina secreta de a tine legatura cu celelalte de"artamente interesate in des!asurarea actiunii iredentiste, cu autoritatile "ublice locale, "recum si cu organizatiile culturale si economice din "rovincii$ &irectia de Politica =ationala din Ministerul Pro"agandei =ationale, avea sarcina secreta de a indruma si canaliza activitatea tuturor organelor e7ecutive ale sistemului mentionat in directia realizarii sco"urilor miscarii iredentiste$

Ministerul de E7terne, "rin &irectia Politicii E7terne si "rin &irectia Presei, des!asura in secret o intensa activitate de "ro"aganda revizionista (ceea ce !ac si astazi: "rin care se urmarea ca"tarea interesului strainatatii "entru '"roblema ungara( (o !alsa "roblema, atunci si acum: $ Ministerul de Interne, "rin organele locale, de "lasa si comunale, "rin "olitie si 4andarmerie, "recum si "rin >!iciul de Igiena Sociala si S"itale, des!asura o activitate vadit discriminatorie, "rote4and "o"ulatia ungara si "ersecutand "e cei de alta nationalitate si in s"ecial "e romani, cu sco"ul de a)i determina sa renunte la nationalitatea lor, sau sa "lece din ,ngaria$ >are, ceea ce !ac acum autoritatile din Mar)1ov, "artidele si organizatiile mag0iare de acolo Ncare con!orm unor surse serioase genereaza "resiuni si sicane la adresa romanilor, "entru % PKE1% Ncu buna stiinta a autoritatilor romane, re"rezinta altceva9 Sa s"eram ca =,)I =IMI1, alt!el inseamna TR%&%RE% I=TERES,K,I =%TI>=%K, a &REPT,RIK>R si KI#ERT%TIK>R >M,K,I "recum si un %TE=T%T la ,=IT%TE%si ST%T%KIT%TE% R>M%=IEI$ Punct: Pentru TR%&%RE, in alte vremuri, cei vinovati erau e7ecutati, acum sunt3"oliticieni, ministrii, euro"arlamentari, "resedinti si dracuV mai stie ce::: In acest sens, !iecare "re!ect, !unctionar, "rimar, notar comunal, gardian, 4andarm si medic era obligat sa considere ca e de datoria sa sa desco"ere mi4loacele cu a4utorul carora sa contribuie la realizarea sco"urilor si intereselor mag0iare$ Medicii, de e7em"lu, "uteau sa initieze si sa a"lice orice masuri de natura sa dezvolte natalitatea in randurile "o"ulatiei ungare si sa reduca natalitatea in randurile celor de alte nationalitati$ 1um"lit de cinic, iar asta se numeste GE=>1I&: &e asemenea, o!iterii starii civile "uteau comite !ara teama orice abuz de natura sa duca la ameliorarea structurii etnice mag0iare (autonomia "e criterii etnice, mult reclamata astazi, va suna cunoscut9 $ 1a urmare, numele neungurilor erau ortogra!iate sau traduse in limba mag0iara, iar noii nascuti erau inregistrati cu nume s"eci!ic unguresti (Ion, suna mai bine ca Ianos, nu)i asa9 Mama lor de3 $ Ministerul %"ararii =ationale si %rmata, stimulau s"iritul razboinic (sunt 'mari razboinici( si astazi: in randurile "o"ulatiei ungare si ura neam"acata a acesteia im"otriva "o"oarelor vecine, des!asurata "rin mi4loace s"eci!ice, "recum acuzele aduse "e nedre"t 'vecinilor( cu "rivire la 'soarta cruda a bietei ,ngarie Mare( (mda, 'mare( intr)adevar: $ Edi!icatoare in acest sens sunt in!ormatiile #iroului @ din MStM al %rmatei Romane, care monitoriza indea"roa"e 'evolutia( cu s"ri4in german a armatei mag0iareL in!ormatii care aratau in mod clar "ro"ortiile mag0iarizarii romanilor in armata$ Edi!icatoare in acest sens sunt instructiunile con!identiale ale 1or"ului . %rmata Mag0iar din 1lu4 (Serviciile romanesti n)au abandonat deloc s"atiul romanesc "ierdut in urma &ictatului de la Viena, si bine au !acut: , editate sub !orma de brosura ce era intitulata '1alauza Romag0iarizarii($ <ara cuvinte: 1u a4utorul armatei mag0iare se com"leta educatia iredentista a tinerilor in cursul "regatirii "remilitare, in tim"ul stagiului militar si mai ales cu ocazia "regatirii "ostmilitare care se !acea in cadrul diverselor organizatii "aramilitare ce vor !i descrise in detaliu, in articolele ce vor urma$ Totodata, armata ungara servea !ara nicio4ena, la e7altarea si intarirea elementului ungar, "aralel cu deznationalizarea si inlaturarea elementului minoritar si in s"ecial al romanilor$ Educatia iredentista la "remilitari si militari se

limita la atatarea urii im"otriva Romaniei, iar cantecele ostasesti, ce se cantau in marsuri, erau "line de in4urii si trivialitati la adresa Romaniei$ S"re a)i incura4a si 'educa(, soldatilor unguri li se in!atisau !el de !el de "lasmuiri re!eritoare la "retinsa lasitate, imoralitate si dezorganizare a armatei romane, ascunzandu)se cu gri4a momentul 'vizitei( acesteia la #uda"esta din -.-., si relevandu)se in mod e7agerat "retinsele victorii, eroismul si cinstea ungurilor$ =u zau, 'mare( natiune de eroi, "lina de 'vitezi( (vom vedea mai incolo semni!icatia acestui titlu onori!ic : 1u "rivire la des!iintarea elementului romanesc, #iroul @ (serviciul secret militar roman a stabilit ca administratia militara ungara stabilita in nordul Transilvaniei in se"tembrie -.J5, a inaugurat "rigoana si e7"ulzarea romanilor, iar du"a aceea a "rocedat la de"o"ularea "rin mobilizarea si trimiterea "e !rontul antisovietic ori in unitatile s"eciale de munca a barbatilor romani valizi$ 1u "rivire la com"unerea etnica a unitatilor cor"ului e7"editionar ungur de "e !rontul antisovietic, SSI si #iroul @ au stabilit urmatoarele: )armata usoara "rezenta sub as"ect etnic un mozaic de nationalitati in care elementul unguresc era mult sub "ro"ortia ce)i revenea de dre"t ca element ma4oritar al statuluiL )cei de alte nationalitati, si in s"ecial romanii, erau e7"loatati la ma7imum, urmarindu)se e7terminarea lor$ Procentul nationalitatilor conlocuitoare, atat in armata o"erativa cat si la tru"ele de ocu"atie, era de ?56, iar al romanilor sub A56 din totalul e!ectivelor$ In com"anii, "lutoane, gru"e, "rocentul lor era de 25)/56, dintre care romanii erau J5)256 (sur"rinzator cat de bine cunosteau Serviciile romanesti, com"unerea armatei mag0iare$ #ravo lor: L )totalul romanilor mobilizati in armata ungara, inclusiv unitatile de lucru, se ridica la .5555)-55555, !a"t care ducea la de"o"ularea satelor romanesti de barbatii valizi$ 1u alte cuvinte, astazi, asa ceva "oarta numele de GE=>1I& ET=I1: %rmata regulata ca si "remilitaria, serveau in acelasi tim" ca instrumente de umilire si mai ales de deznationalizare a romanilor "e o scara !oarte larga$ 1ercurile de recrutare, indeosebi cele din nordul Transilvaniei, du"a ce emiteau ordine de c0emare, "romiteau inlesniri de serviciu, c0iar si lasarea la vatra, celor ce consimteau sa "rimeasca un nume unguresc in locul celui romanesc si sa treaca la cultul romano)catolic$ 1inic, nu credeti9 Ka unitatile armatei regulate, cei de alta nationalitate erau su"usi unei mag0iarizari sistematice (ca si secuii de astazi numiti si declarati in bloc, mag0iari: , ince"and cu obligatia de a "artici"a la slu4ba religioasa in limba mag0iara si "ana la consemnul categoric, care interzicea sub "ede"se as"re declararea originii etnice !ata de straini$ ,nitatile de munca s"ecial in!iintate "entru romani si evrei, constituiau un mi4loc de e7terminare a lor$ In aceste unitati erau incor"orate, !ara grade, intelectualii si taranii mai instariti, care "rin atitudinea si stiinta de carte, ar !i "utut in!luenta in mod

ne!avorabil regimul 0ortist si atitudinea maselor romanesti (la !el au "rocedat si 'civilizatorii rosii( in anii instaurarii 'democratiei "o"ulare(: $ Pentru a avea o intelegere de"lina a 'cunostintelor( detinute de Serviciile romanesti cu "rivire la armata mag0iara si evolutia acesteia, este necesar si util a in!atisa cateva date cu "rivire la dezvoltarea ca"acitatii sale o!ensive si a masurilor s"eciale menite a) i crea "remise !avorabile unei o"eratiuni militare im"otriva Romaniei$ Insa, toate acestea si multe altele, in ca"itolul urmator:

ceasta serie de artico&e este dedicata mem*ri&or servicii&or secrete romanesti% ce&or care au &uptat si ce&or care sunt asta)i in prima &inie a apararii Romaniei= ,a urma:' DD

J martie @5-@B-@ 1omments R (B>BU8 N<, (UT BN SP TBU8 R>M N<S4 G,BB% partea a ,BB1aH

by: George GMT Posted in: enigme, Eroii Romaniei, Istorie, Mari Romani, Servicii Secrete In -?5-, Ste!an cel Mare a trimis o solie la dogele Venetiei cu rugamintea de a)i trimite un medic bun$ 1a urmare, la -august -?5- a sosit la Suceava, Matteo Muriano, doctor in arte si medicina$ Se "are insa ca ilustrul medic, mai era "rice"ut si la altceva, nu numai la medicina, si anume, s"iona4$ 1ert este !a"tul ca Ste!an STI% sau cel "utin banuia, ca era ceva in neregula cu acest medic$ <iindca, iata ce s"une Matteo Muriano in scrisoarea trimisa dogelui, in care descrie "rimirea ce i s)a !acut la curtea lui Ste!an, in care a!irma ca domnul Moldovei i)ar !i s"us: 'Eu nu am vrut sa aduc un medic din nici o alta "arte a lumii decat de la "rietenii mei, de care sunt sigur ca ma iubesc3Eu sunt incon4urat de dusmani din toate "artile si am "urtat A2 de lu"te de cand sunt domnul acestei tari, dintre care am !ost invingator in AJ si am "ierdut doua($ In continuare, autorul scrisorii a transmis dogelui Venetiei in!ormatii la trasaturile "si0ico)!iziologice ale domnului si ale urmasului sau, #ogdan, la !irea locuitorilor Moldovei, la "osibilitatile de mobilizare a unei armate de 25555 de ostasi, la bogatiile tarii, la "ozitia strategica si relatiile e7terne ale Moldovei, la "otentialul de lu"ta al 0atmanului 1rimeii, etc$ Seamana a misiune de recunoastere si in!ormare, ceea ce !acea ilustrul doctor: Insa, nu "utea a!la atatea detalii si atatea in!ormatii intr)un tim" scurt, daca nu era 'a4utat( de catre oamenii lui Ste!an$ Stia oare Ste!an adevarata indeletnicire a medicului Muriano9 1u siguranta, &%: K)a a4utat si l)a monitorizat totodata, !iindca se "are ca oamenii sai, aveau 'acces( la scrisorile trimise de catre acesta3 Iata ce scria acesta in cea de)a doua scrisoare trimisa dogelui, cu"rinzand in!ormatii obtinute "rin intermediul "rietenului sau =icolo Keondari de la Sinan)bei, conducatorul unei solii de /5 de calareti in trecere "rin Suceava (aceasta scrisoare a a4uns si la urec0ile lui Ste!an: : 'Sta"anul sau, sultanul, era rau 0artuit in %natolia de cei din Persia care isi s"un 'so!i(, adica mai luminati in legea ma0omedana, si ei !ac aceasta zicand ca turcul nu)si "azeste legea sa si s"une ca sunt tabarati in %natolia cu o calarime de 25 "ana la C5555 si au cucerit anumite orase si multe castele si sate si ca sta"anul lor, al turcilor, a trimis im"otriva lor un "asa cu J5555 de calareti, care a si !ost in!rant de ei( si ca 'ii mai !ace razboi sic el din 1aramania si mare necaz in "artea aceea, si ca im"aratul Gurgura incearca si el sa !aca razboi mare cu el$ Si ca este mare molima la 1onstantino"ol si mare li"sa la %driano"ol$ Ka 1onstantino"ol mor @55 de oameni "e zi si la %driano"ol mai bine de @553Si i)a s"us ca sta"anul sau !ace demersuri acuma "entru a inc0eia "ace cu sinioria)voastra si ca aceasta nu a vrut sa consimta la cele ce i se cereau, "rintre care a mai s"us ca sultanul voia sa !ie lasat liber sa !aca razboi cu maiestatea)sa regele ,ngariei si ca, daca i s)ar !i !acut aceasta singura concesiune din "artea sinioriei)voastre, el ar !i inc0eiat usor "ace cu ea$ Intrebandu)l a"oi de c0estiunile maritime, i)a ras"uns: '%m "ierdut Santa Maura(, si ca sta"anul sau isi "regatea o mare !lota de galere mari si usoare, de corabii lungi si inguste si de vase mici de trans"ort

cu !undul tesit si ca nu mai voia sa "una sa inarmeze nave si ca in Tra"ezunt a "us sa i se !aca un numar de @55 de vase usoare si ca +emal era la Gali"oli in !runtea !lotei si ca Eric0i a iesit din stramtori cu @? de corabii lungi si inguste s"re dauna su"usilor sinioriei)voastre si a celorlalti crestini3Sta"anul sau nu se "reocu"a de =au"lia sau de 1andia, dar ca nea"arat el vrea sa trimita aceasta !lota la 1or!u sis a se sileasca din ras"uteri a)l cuceri, zicand: '1and voi !i sta"an "e 1or!u, voi !i domn "este Rasarit si "este %"us(3=icolo s)a intors din nou la el ca amic si l)a intrebat "entru care cuvant merge in Polonia$ Si i)a ras"uns: 'Eu merg "entru a con!irma clauzele "acii dintre sta"anul meu si maiestatea)sa regele Poloniei, "entru ca in zilele trecute regele a trimis catre sta"anul nostru doua solii cu multe daruri si cu clauzele "ro"use "entru a cere "ace3($ Si, acest lucru, serenisime "rinci"e, ratiunea ma indeamna sa cred ca se datoreste !a"tului ca maiestatea)sa regele Poloniei se a!la in razboi cu socrul sau, marele cneaz al Moscovei, si inca "entru ca este in dusmanie cu acest "reastralucit domn, ducele Ste!an al Moldovei, "entru ca acesta i)a luat multe castele si orase, cum am aratat sinioriei)voastre "rin cealalta scrisoare a mea$ Si "entru ca acest domn duce Ste!an, are o !iica la Moscova si un ne"ot, !iu al acesteia, caruia ii revine cnezatul Moscovei si sta"anirea Rusiei, maiestatea)sa regele avea banuiala ca acest domn, !iind in dusmanie cu el, va !i de "artea celui din Rusia ca ruda, "entru care cuvant s)a si temut ca o sa se inteleaga cu turcul s"re "aguba sa3($ &in continutul acestor ra"oarte, ce se aseamana izbitor cu ra"oartele in!ormative s"eci!ice oricarui agent ori serviciu secret, rezulta ca la ince"utul secolului al ZVI)lea, la Suceava o"erau !ara niciun dubiu, agenti de s"iona4$ 1a Ste!an si oamenii sai cunosteau toate miscarile acestora (e!icienta acestora l)a a4utat "rintr)o indelungata domnie, lucru ce din "acate i)a li"sit lui Mi0ai Viteazul, "rimul intregitor de neam , nu inca"e nicio indoiala: Interesant este !a"tul ca, medicul Matteo Muriano a decedat intem"estiv ("osibil datorita !a"tului ca a !ost otravit de catre s"ionii adversi, care i)au desco"erit adevarata calitateL lic0idarea adversarilor "ericulosi, "rea e!icienti, ori "entru razbunare, este si astazi o metoda uzuala "e !rontul nevazut Nse "are ca cele mai e!iciente in aceasta metoda sunt Serviciile rusesti si israeliene , ceea ce l)a determinat "e Ste!an sa)i solicite dogelui Venetiei, "rintr)o scrisoare din @A iulie -?5A, un alt medic$ Ka -? octombrie -?5A, Ste!an cel Mare a multumit dogelui Keonardo Koredano "entru medicul trimis din Venetia, dar, intrucat acesta s)a imbolnavit si a murit "e drum, l)a rugat sa)i trimita altul care sa vina in Moldova insotit de "ostelnicul Teodor, aducatorul scrisorii$ % luat oare Ste!an masuri de siguranta, iar "ostelnicul Teodor avea misiunea de a)l "azi9 1u siguranta, &%: <iindca luarea acestei masuri de "recautie, este de natura sa releve !a"tul ca moartea celor doi venetieni trimisi inMoldovaince"use sa devina sus"ecta "entru Ste!an si oamenii sai$ &e asta data, medicul a a4uns in siguranta, dogele trimitandu)l "e Ieronim de 1asena$ Ka ince"utul anului -?5J, medicii Keonardo de Massari, Ieronim de 1asena si un medic trimis de 0anul tatar au desc0is rana de la "iciorul lui Ste!an (se "are ca acesta avea o in!ectie "urulenta, "osibil datorata unei bacterii, in urma unei rani ca"atate "e cam"ul de lu"ta$ In li"sa antibioticelor, necunoscute "e atunci, in!ectia nu "utea !i controlata si vindecata si au ars)o$ In urma acestei interventii boala s)a agravat, rana nu s)a inc0is, iar la @ iulie -?5J s)a stins din viata acela care, du"a relatarile medicului Keonardo de Massari, si "e "atul de moarte s)a aratat tot atat de 'teribil si "rudent( ca in tot tim"ul vietii$

1um de a a4uns Ste!an a avea un Serviciu Secret atat de e!icient9 Este greu de crezut ca si l)a creat, !iindca "entru a a4unge la un asemenea nivel de e!icienta, sunt necesari ani multi Nceea ce duce la concluzia ca l)a mostenit: Iar !a"tul ca activitatile de in!ormare si dezin!ormare au avut o in!luenta !oarte mare asu"ra des!asurarii evenimentelor din si "e tim"ul domniei sale, nici nu mai inca"e vorba$ Reteaua in!ormativa a lui Ste!an, vasta cu siguranta, se baza inclusiv "e agenti recrutati din randul inamicilor cu "ozitii im"ortante in a"aratul de stat Nvisul oricarui Serviciu Secret din lume, dealt!el: =u au !ost negli4ate nici alte surse de in!ormare, "recum sc0imbul de in!ormatii cu aliatii, cu #rasovul (care "rin asezarea sa geogra!ica si "rin "ro!esiunile locuitorilor sai, !acilita des!asurarea activitatilor in!ormative*contrain!ormative ori "rin !olosirea "rizonierilor de razboi$ ,n alt lucru ce ne dovedeste PR><ESI>=%KISM,K Serviciului Secret al lui Ste!an este modul e7trem de e!!icient si ra"id de transmitere a in!ormatiilor$ %ceasta se !acea de regula "e cale orala "rin intermediul iscoadelor, care, sub diverse aco"eriri (mesteri, negustori, targoveti, etc , alergau zi si noa"te, in!ormandu)l "e Ste!an in tim" util, ceea ce i)a salvat viata de multe ori$ 1a acest Serviciu lucra in mod PR><ESI>=IST, ne dovedeste si !a"tul ca !oloseau mi4loace neortodo7e (sa le s"unem asa , "recum violarea cores"ondentei si a scrisorilor di"lomatice, "e care solii dusmanilor ori agentii acestora, le duceau in alte state (o metoda !olosite "e larg si astazi de catre toate Serviciile Secrete care se res"ecta $ Si daca mai adaugam si modul ingenios dar PR><ESI>=IST "rin care oamenii lui Ste!an, dezin!ormau dusmanii (situatii cu care ne)am intalnit "e "arcursul acestor articole , a4ungem la concluzia ca erau !oarte bine "usi la "unct cu metodele Razboiului =evazut$ =e)am intreba insa, &E ,=&E si 1,M9 1ert este !a"tul ca, M%REK,I &>M=IT>R nu i)au li"sit doua elemente !undamentale ale statalitatii si su"ravietuirii se!ilor de stat: o SE1,RIT%TE I=TER=% "uternica ( !iindca asa erau vremurile, iar tradatorii si cons"irationistii, erau lic0idati ra"id de catre Ste!an Nacesta a scurtat de ca" cel "utin 25 de mari boieri tradatori si un serviciu de s"iona4 si mai "uternicL toate acestea a4utandu)l sa domneasca neatreru"t tim" de JC de ani (ceva e7trem de rar in acele vremuri tulburi, mai ales in s"atiul romanesc $ =u acelasi lucru "utem s"une des"re I=TREGIT>R,K de =E%M, Mi0ai Viteazul, ucis in mi4locul ostirii sale, "e 1am"ia Turzii, du"a numai o"t ani de domnie Ndar toate acestea le vom a!la intr)un alt ca"itol$ =u "utem insa inc0eia !ara a mentiona un adevar indubitabil "entru =>I si IST>RI% noastra, c0iar daca unii istorici si nu numai, nu sunt de acord cu asta: M%RE M%RI%)S%, STE<%=:

DD
@J !ebruarie @5-@B=o 1omments Ra)*oiu& neva)ut in spatiu& romanesc G,BB% partea a ,B1aH

by: George GMT Posted in: enigme, Eroii Romaniei, Inteligenta romanilor, Istorie, Servicii Secrete Tot in aceeasi "erioada, Poarta a !ost instiintata de catre Ste!an cu "rivire la "regatirile militare care se !aceau in ,ngaria si Polonia si des"re !a"tul ca regele Poloniei nu a inc0eiat "ace cu tarul Moscovei$ In inc0eierea acestor scrisori se arata: 'In cli"a de !ata acestea sunt stirile sosite: avem oameni trimisi ca iscoade "entru a obtine vesti$ >rice stiri vor aduce, ele vor !i in graba !acute cunoscute la Inaltul Prag($ Incercarile lui Ioan %lbert de a da "regatirilor de razboi un caracter antiotoman nu "uteau sa mai insele "e nimeni$ Pe Ste!an, nici atat: <iindca, atunci cand la s!arsitul verii lui -J.C, regele "olon "ornise cu armata s"re sud, "entru Ste!an era de4a clara directia acesteia, care numai im"otriva turcilor nu era$ Insusi e"isco"ul 1reslau, cancelarul regatului, a incercat sa)l o"reasca "e rege a !ace o greseala imensa scriindu)i: 'sa nu "rovoace "e "alatinul Ste!an, stralucitul razboinic care a in!rant "e regele Matei si "e sultanul Ma0omed, amandoi razboinici "rea"uternici, ci mai bine sa se !oloseasca de el im"otriva turcilor "reasalbatici ca "rieten si ca unul ce)i c0iar in !ata lor($ Stia cancelarul ceea ce stia in legatura cu "uterea ascunsa a lui Ste!an9 1u siguranta, &%: <iindca, !unctia sa, avea legatura si cu activitatea secreta de culegere de in!ormatii, iar e"isco"ul 1reslau, om al #isericii si 1ancelar "e deasu"ra, era cu siguranta bine in!ormat$ Enervat de cuvintele lui 1reslau si "oate, de de!etismul sau, Ioan %lbert i)a ras"uns intr)un mod cel "utin incitant: 'Mi)as arde camasa de "e mine daca as sti ca)mi cunoaste "lanurile mele ascunse$ Pleaca de aici si lasa)ma "e mine sa)mi bat ca"ulL treaba ta e sa ingri4esti de cele s!inte sis a nu cercetezi ce razboaie sa "ort si ce dusmani sa atac($ 1a Ioan %lbert l)a desconsiderat "e Ste!an, nici nu mai inca"e indoiala$ Sa)l !i avertizat oare 1reslau cu "rivire la !a"tul ca Ste!an era la curent cu "lanurile sale "e rege, dar acesta n)a vrut a)l crede9 Este "osibil, !iindca "e !rontul nevazut, actorii si 4ucatorii, sunt "lini de sur"rize, iar in!ormatia se cum"ara la !el de re"ede cum se vinde$ Sa credem ca 'inamicii( lui Ste!an n)aveau "osibilitatea de a culege in!ormatii, ar !i o naivitate din "artea noastra$ 1ert este !a"tul ca niciodata nu este bine sa)ti desconsideri adversarul, iar o in!ormatie !ace mai mult decat o armataL ceea ce avea sa a!le, din "acate "rea tarziu, si Ioan %lbert in curand: &ar Ste!an cel Mare, a incercat sa abata 'atentia( regelui de la Moldova, !iindca nu)i "lacea un razboi intre crestini, trimitand la acesta o solie "entru a se edi!ica "e de"lin asu"ra intentiilor acestuia$ Prin aceasta solie il 'ruga( sa coboare asu"ra turcilor la 1etatea %lba "e unul din malurile =istrului, deoarece acest traseu era cel mai scurt si cel mai convenabil "entru o armata atat de mare si atat de bine ec0i"ata$ Ignorand 'rugamintea( Ioan %lbert, in loc sa se indre"te cu armata "e Valea =istrului, a "ornit s"re

Sniatin "entru a cobori "e malurile Prutului$ % !ost aceasta o stratagema a lui Ste!an de a con!irma !ara niciun dubiu, in!ormatiile "rimite de la agenti9 1u siguranta, &%: Interesant este !a"tul ca si astazi, veri!icarea in!ormatiei "rin metode s"eci!ice si "rin surse diverse, inde"endente unele de altele, este o MET>&% des !olosita de catre Serviciile Secrete$ Si nu s)a o"rit aici3 <iind instiintat des"re miscarile armatei "olone, Ste!an cel Mare a trimis in graba la regele Ioan %lbert o noua solie, com"usa din vistiernicul Isac si logo!atul Tautu (sa !i !ost acesta unul dintre oamenii de taina a)i lui Ste!an9 Posibil: Sa !i avut acesta si misiunea de a vedea '"e viu( "regatirile si !orta armatei "olone9 Posibil: 1ert este !a"tul ca "rin natura !unctiei sale, acesta avea PREG%TIRE MIKIT%R% si I=<>RM%TIV%, !iind e!ul cancelariei domneti si totodata secretarul "articular al domnului (de tainF , deci, un initiat in secretele domniei $ Misiunea acestora9 Sa)l PREVI=% "e rege ca 'daca vine ca dusman inMoldova, isi va da Ste!an silinta sa)l !aca sa)i "ara rau lui si "olonilor de razboiul "ornit im"otriva lui( (1ronica lui Oa"ovs;i $ ,n avertisment !atis al lui Ste!an adresat lui Ioan %lbert, din care reiesea1K%Rca)i cunoaste intentiile9 1u siguranta, &%: &ar cum mandria si "rostia merg mana in mana, nici de aceasta data, in al ..)lea ceas, Ioan %lbert n)a vrut sa asculte: #a c0iar iritat de continutul soliei, si contrar tuturor uzantelor di"lomatice de atunci care s"eci!icau clar ca solii sunt intangibili, Ioan %lbert a "oruncit ca cei doi sa !ie "usi in obezi si trimisi laKvov(nu se stie ce s)a intam"lat ulterior cu acesti oameni, dar ei si)au !acut datoria !ara niciun !el de dubiu $ S"ionii lui Ste!an l)au in!ormat imediat asu"ra celor intam"late si l)au tinut la curent cu toate miscarile oastei "olone$ 1om"let edi!icat asu"ra "lanurilor lui Ioan %lbert de a cuceriMoldova"entru !ratele sau Sigismund, Ste!an cel Mare a ordonat luarea tuturor masurilor im"use de situatia creata$ > incursiune !acuta in tabara dusmanilor cu o zi inainte ca acestia sa "atrunda "e teritoriul Moldovei (de !a"t aceasta a !ost o misiune bine organizata si cu un sco" bine de!init, du"a cum vom vedea in randurile ce urmeaza , s)a 'soldat( cu "rinderea mai multor "rizonieri, care la @C august -J.C au !ost adusi la Suceava$ Trei dintre acestia, de rang inalt, au !ost trimisi sultanului laIstanbul"entru a)l convinge ca razboiul cu "olonii a !ost ince"ut$ Strategie din "artea lui Ste!an9 1u siguranta, &%, !iindca ast!el se asigura ca turcii nu)i vor crea 'sur"rize( cat el v)a !i ocu"at cu "olonii: &u"a aceea Ste!an a "arasit Suceava, lasand "entru a"ararea cetatii un cor" de oaste comandat de Kuca %rbore (unul dintre oamenii de incredere a)i domnului Ste!an, cu siguranta $ %celasi cronicar Oa"ovs;i con!irma !a"tul ca iscoadele lui Ste!an cel Mare i)au !urnizat acestuia date com"lecte cu "rivire la marimea oastei "olone (/5555 de oameni, con!orm a!irmatiilor sale , armamentul si miscarile acesteia, inclusiv asu"ra "roviziilor si bogatiilor trans"ortate in cele a"roa"e A5555 de care de razboi, insotite de circa J5555 de carutasi, negustori si servitori ("osibil ca acest numar sa !ie evident e7agerat: $ 1u toate acestea ceva adevar e7ista, !iindca ulterior bataliei de la 1odrii 1osminului (@2) @. octombrie -J.C , "razile cazute in mainile invingatorilor au !ost !oarte mari, c0iar si "entru acele tim"uri$ 1ei a"ro7imativ @555 de turci si tatari care au "artici"at alaturi de Ste!an in cam"ania de a"arare contra "olonilor s)au intors de la 1odrii 1osminului la ai lor cu atatea bogatii "redate, incat au atatat "o!ta de 4a! a tuturor ac0ingiilor din sudul &unarii$

Toate acestea constituie o dovada a !a"tului ca "rada "romisa de Ste!an celor care il vor a4uta contra "olonilor nu constituia un mi4loc imaginar de ademenire, ci ca "romisiunea se intemeia "e in!ormatii certe, sigure si "recise cu "rivire la bogatiile care insoteau armata "olona, invadatoare in Moldova la s!arsitul verii anului -J.C$ Is"itit de "ers"ectiva obtinerii unei bogate "razi de la "olonezi, la ince"utul "rimaverii anului -J./, beiul Silistrei, Malcocioglu, a cerut lui Ste!an cel Mare "ermisiunea de a trece "e teritoriul Moldovei cu J5555 de calareti "entru a 4e!ui Polonia$ >btinand a"robarea ceruta, turcii au navalit in Polonia si au "radat "ana dincolo deKvov, intorcandu)se incarcati de "razi si !ara "ierderi ma4ore in oameni, deoarece nu "rea au intam"inat rezistenta$ Incantat de "razile dobandite "rea usor, in toamna anului -J./, Malcocioglu a cerut si "rimit din nou "ermisiunea de a trece "rinMoldova"entru a "rada in Polonia$ &e data aceasta insa, un ger na"rasnic a cauzat multe victime oastei turcesti$ 1ronicarul Oa"ovs;i relateaza ca multi dintre turci, "entru a se salva, ne"utand sa inainteze din cauza za"ezii troienite 'se varau in "antecele cailor du"a ce le scoteau intestinele si nici asa nu "uteau sa sca"e de moarte, deoarece caldura se "ierdea re"ede$ S)au gasit nenumarate lesuri omenesti in "antecele animalelor($ Turcii care n)au murit din cauza !rigului, a4ungand inMoldova, au !ost ucisi de ostasii lui Ste!an cel Mare imbracati in uni!ormele lesesti ca"turate in lu"ta de la 1odrii 1osminului, deoarece acestia se dedau la 4a!uri si violuri$ % !ost o actiune inteligenta din "artea lui Ste!an care nu "utea ramane ne"asator la asa ceva, !iindca "rin acest act de travestire a ostirii sale, si)a declinat ras"underea sa si)a ostirii sale, "entru uciderea turcilor su"ravietuitori, "unand)o in seama "olonilor$ Mai mult decat atat, inselaciunea a !ost dusa "ana la e7trem, Ste!an trimitand la Poarta un sol care l)a anuntat "e sultan des"re dezastrul su!erit de armatele sale, transmitandu)i totodata 'sentimentele sale de com"asiune($ %ctiune si dezin!ormare din "artea lui Ste!an9 1u siguranta, &%: 1u toate acestea, la -@ iunie -J.., Ste!an cel Mare a rati!icat tratatul de "ace cu Polonia, "rin care se recunostea inde"endenta Moldovei, si se sti"ula obligatia "artilor semnatare de a se abtine de la orice activitate ostila, de a)si acorda reci"roc a4utor in caz de nevoie, sin u in ultimul rand, ceea ce este interesant, se sti"ula si obligatia de a !ace sc0imburi utile de in!ormatii Nobligatie reglementata ast!el:(&e asemenea, noi, Ste!an)voievod am !agaduit si !agaduim sus)zisului crai, domniei)sale, si urmasilor lor, si tarilor domniilor)lor, ca niciodata nu le vom !ace nici o "aguba si nici o stricaciune nici cu !a"ta, nici cu s!atul, nici "e !ata, nici intr1ascuns@ si, dim"otriva, daca ar a!la ca ni se "regateste din vreo "arte oarecare de niscaiva ne"rieteni ai domniilor)lor, noi le vom da de stire$ Tot asa sus)zisul crai, domnia)sa im"reuna cu sus)zisii !rati ai domniei)sale, ne)au !agaduit noua, Ste!an)voievod si co"iilor nostri si co"iilor co"iilor nostri si tarii Moldovei, ca nicaieri si niciodata n)au sa ne !aca nici o "aguba sau stricaciune sau rautate, nici cu !a"ta, nici cu s!atul, nici "e !ata, nici intr)ascunsL si dim"otriva, daca ar a!la ca ni se "regateste din vreo "arte oarecare de niscaiva

ne"rieteni ai nostri vreun rau, vreo "aguba sau vreo stricaciune, domnia)lor au sa ni le arate atunci si sa ni le s"una "e toate noua si co"iilor nostri si tarii noastre Moldovei$ Prealuminatiile)lor sus)numitii crai Vladislav, craiul unguresc si ce0esc, si Ioan %lbert, craiul lesesc, si %le7andru, marele cneaz al Kitvei, si cneazul Rigmont ne)a !agaduit noua, Ste!an)voievod, sa ne a"ere intotdeauna "e noi si tara noastra, tara Moldovei, de im"aratul turcesc si de ostile lui si sa !ie intotdeauna langa noi si im"reuna cu noi si sa ne dea a4utor im"otriva im"aratului turcesc si im"otriva ostilor lui$ Tot asa si noi, Ste!an)voievod, "ana atunci daca vom auzi des"re o "ornire a turcilor im"otriva tarilor si domniilor luminatiilor sus)numitilor domni, a craiului unguresc si a celui lesesc si a sus)numitilor !rati si domniilor)lor, noi le vom da de stire si le vom arata aceasta amanduror crailor si !ratilor cat vom "utea mai iute( (&ocumentele lui Ste!an cel Mare $ %cest tratat si e7istenta unor ast!el de clauze, ne demonstreaza inca odata, im"ortanta acordata de catre Ste!an activitatii de s"iona4 cu recunoasterea totodata a im"ortantei sc0imbului de in!ormatii$ 1a Ste!an avea un Serviciu Secret e7trem de ca"abil, nici nu mai inca"e vorba: ,lterior, acest Serviciu si)a !acut inca odata datoria: %gentii lui Ste!an au a!lat, ulterior inc0eierii tratatului, ca !iul lui Petru %ron, Ilie, se gaseste in Polonia aste"tand ivirea unui moment !avorabil "entru dobandirea tronului Moldovei, l)au in!ormat "e domnitor, care l)a randul sau a trimis o solie la regele Ioan %lbert$ In !ata s!atului tarii de la Piotr;oX, solii moldoveni au cerut sa le !ie "redat Ilie sau sa !ie ucis in !ata lor$ 1ronicarul Oa"ovs;i "ovesteste ca, desi nulti s!etnici s)au o"us 'in cele din urma, "entru ca !ugarul (Ilie era cerut sub amenintarea cu razboi si "entru ca "olonii "regateau o e7"editie im"otriva lui <rederic, marc0ionul de #randenburg si mare maestru al ordinului "rusian, regele %lbert, ca sa lase toate sigure in urma)i, "orunci sa !ie taiat Ilie in "rezenta solilor lui Ste!an cel Mare$ 1u toate acestea, varsta si mai ales ranile ca"atate in razboaie, si)au "us am"renta asu"ra starii de sanatate a marelui voievod: %st!el, in -?5-, Ste!an cel Mare a trimis o solie la dogele Venetiei, cu rugamintea de a)i trimite un medic bun$ S!arsitul insa, era a"roa"e:

DD
-C !ebruarie @5-@BA 1omments R (B>BU8 N<, (UT BN SP TBU8 R>M N<S4 G,BB% partea a ,1aH

by: George GMT Posted in: enigme, Eroii Romaniei, Inteligenta romanilor, Istorie, Mari Romani Ste!an cel Mare, a "rimit "romisiuni si de aceasta data, dar a4utor nu: Ka s!arsitul verii, marele domnitor a!la de la agentii sai, ca turcii se indrea"ta im"otriva Venetiei$ Pro!itand de aceasta situatie si "entru a)si asigura a"ararea la 0otarul de sud al tarii, in toamna anului -JCC, Ste!an cel Mare a "atruns in Tara Romaneasca, a alungat "e Kaiota #asarab, care s)a re!ugiat in Transilvania, si a ridicat domn "e #asarab cel Tanar (Te"elus $ %cesta, la s!arsitul anului, "entru a)si "astra scaunul, a tradat "e Ste!an, cerand si obtinand recunoasterea turcilor (tradarea, nu este ceva nou in istoria neamului nostru, din "acate: , devenind totodata mediatorul unor negocieri de "ace intre Matei 1orvin si turci$ In -JC., turcii !iind anga4ati in continuare in lu"tele cu venetienii, Ste!an cel Mare a avut "osibilitatea sa ia unele masuri de intarire a a"ararii la 0otarul de sud al tarii$ ,rmarind "rin s"ionii sai toate miscarile turcilor, la @5 a"rilie -JC., Ste!an a instiintat "e brasoveni ca turcii au trecut cu mare oaste in Tara RomaneascaL insa nestiind incotro se vor indre"ta, i)a rugat "e acestia sa se in!ormeze si, daca vor a!la ca se indrea"ta im"otriva lui, sa)l instiinteze indataL de asemenea a mai cerut stiri si des"re %li)bei (acesta era comandantul ostilor turcesti ce intrasera in Tara Romaneasca $ > incercare a lui Ste!an de a)si cunoaste inamicul9 1u siguranta, &%: <iindca, cunoasterea "lusurilor si minusurilor comandantilor inamici, "oate !ace de multe ori di!erenta dintre victorie si in!rangere: Ste!an, cu siguranta, nu actiona niciodata la voia intam"larii, dovedind s"irit organizatoric si viziune strategica$ Printr)o alta scrisoare din @5 ianuarie -J/5, Ste!an cel Mare instiinta "e brasoveni ca turcii !ac mari "regatiri de razboi, dar nu stie incotro vor sa "orneascaL in acelasi tim" ii ruga sa !ie gata "entru orice eventualitate, !iindca si el este gata sa incea"a razboiul$ &es"re toate acestea a dat de stire si lui Ste!an #at0ory$ Ka . iulie -J/5, du"a ce turcii si muntenii "radasera tara secuilor, Ste!an scria bunilor sai "rieteni din #rasov, 'biraului si tuturor "argarilor(, ca iscoadele sale care a4ung la turci 'asa ne s"un ca turcii au si alte osti gata si "andesc undeva sa ne ia inainte sau noua sau voua$ &e aceea domnia)voastra cautati bine cu iscoade si, daca veti vedea domnia)voastra ca acei vra4masi "ornesc sau im"otriva voastra sau im"otriva noastra sa !iti gata si sa ne trimiteti iute de stire si noa"tea si ziua, ca sa !im si noi gata si sa ne ridicam im"reuna cu domnia)voastra im"otriva celor vra4masi$ %sta, trimiteti si lui #atar Ste!an ca sa se a"ro"ie iute de "artile acestea$ Si &umnezeu sa va bucure$ Si va mai rog "e domnia)voastra sa trimiteti aceasta scrisoare a domniei)mele, "e care o va da domniilor)voastre aceasta sluga a domniei)mele anume Mircea, dar iute s)o trimiteti !ratelui meu #atar Ste!an( (&ocumentele lui Ste!an cel Mare $ =u mai e7ista nicio indoiala cu "rivire la im"ortanta "e care o acorda Ste!an I=<>RM%TIIK>R, iar Mircea, cu siguranta, era unul dintre oamenii mariei)sale cu indeletniciri in domeniul razboiului ascuns: Prin scrisoarea trimisa din Roman la J !ebruarie -J/-, Ste!an cel Mare multumea brasovenilor "entru stirile "e care i le)au trimis des"re Te"elus si ii asigura ca le va trimite si el stirile ce vor !i "rimite de la oamenii sai din Turcia (sc0imb de in!ormatii si un mod util de veri!icare a "ro"riilor in!ormatii9 1u siguranta, &%: $ Tot in iarna anului -J/-, brasovenii !aceau cunoscut domnului Moldovei ca detin stiri cu "rivire la intentiile turcilor de a ataca

10ilia$ In -J/A sultanul #aiazid al II)lea a trimis un sol in Moldova "entru a cere tribut$ Ste!an re!uzand sa)l "lateasca, la - mai anul urmator, oastea otomana a "ornit asu"ra Moldovei "e traseul %driano"ol)Varna)Isaccea$ Ka @C iunie -J/J, s)a ince"ut traversarea &unarii, iar la 2 iulie a !ost asediata cetatea 10iliei$ 1ronicarul turc Me0med =esri "ovesteste ca "arcalabul cetatii 10ilia, mergand la cortul "asalelor, a s"us: '=oi suntem robii "adisa0ului si ne su"unem "oruncii sultanului, !ie sa ne omoare, !ie san e lase liberi$ S"unand acestea, ei au "redat cetatea la -? iulie -J/J, in ziua de miercuri$ In!igandu)se steagul Islamic in <ortareata 10iliei, a cantat muzica im"arateasca( (cam romantata descrierea, du"a "arerea noastra: $ Ka @5 iulie -J/J, oastea lui #aiazid al II)lea, insotita de armata Tarii Romanesti !ormata din @5555 de oameni, au "ornit s"re 1etatea %lba$ %colo au sosit si ?5555 de tatari$ &u"a -? zile de lu"ta !ara intreru"ere, in care cei doi "arcalabi ai cetatii, G0erman si >ana, au !ost ucisi, 1etatea %lba a ca"itulat$ Ka "utin tim" du"a caderea 1etatii %lbe, s"ionii turci au a!lat ca moldovenii ramasi in cetate au trimis stire lui Ste!an cel Mare, s"unandu)i 'sa vii numaidecat, noi iti vom "reda cetatea($ %celasi cronicar "ovesteste ca Ste!an 'la randul sau, "regatind scari si adunand oaste si incarcand in tim"ul no"tii ostasi in corabii, a venit "e a"a c0iar langa 1etatea %lba$ Siretii g0iauri dinauntru il aste"tau, uitandu)se la drum$ G0iaurii 0aini i)au omorat "e cei care "azeau cetatea$ Pe scurt, in tim"ul no"tii au asezat scari la !ortareata cetatii ca sa urce sus$ %lla0 a !acut in asa !el incat unii dintre gazii au a!lat des"re aceste !a"te ale g0iaurului$ Ei au tacut "ana ce cativa g0iauri s)au urcat "e scari$ Gazii, la randul lor, strigand numele lui %lla0, au tras sabiile si, "rinzandu)i, i)au macelarit "ana in zori$ Ste!an cel Mare a a4uns in asa 0al, incat abia si)a sca"at ca"ul($ % !ost aceasta o o"eratiune atent organizata, dar din "acate decons"irata, de catre Ste!an si oamenii sai9 1u siguranta, &%: Insa, im"osibilitatea mentinerii secretului asu"ra acesteia si im"licarea multor oameni in organizarea si des!asurarea ei, si)au s"us cuvantul, Ste!an inregistrand un esec rasunator$ Sultanul, a!land des"re incercarea neizbutita a lui Ste!an cel Mare de a recuceri 1etatea %lba, a "oruncit lui %li)bei 'sa mearga la acel g0iaur si, intalnindu)se cu el sa se straduiasca mult ca sa)I vina de 0ac, iar daca nu se va intalni cu el sa)i devasteze vilaietul, sa)l "ar4oleasca si sa)l aduca in ruina in asa masura, incat sa nu ramana urma de veselie($ In e7ecutarea ordinului "rimit, la ? se"tembrie -J/?, armata lui %li)bei, insotita si de armata Tarii Romanesti, 'au intrat in vilaietul Moldovei3Ste!an cel Mare se !acuse nevazut sin u se stia unde se gaseste$ K)au cautat "rin "aduri, in vai si in cam"ii mai multe zile, nelasand nici un loc de necercetat$ =u s)a gasit nici urma de Ste!an cel Mare si el n)a a"arut$ In s!arsit Nrelateaza cronicarul %si;)"asa Pade)au "us mana "e o iscoada din oastea acestuia si l)au intrebat: 'Incotro a "lecat Ste!an cel Mare sau unde se a!la9($ %cel "rins a vorbit asa: 'Ste!an cel Mare a "lecat si s)a dus in vilaietul lesesc($ % !ost oare aceasta oare o incercare a lui Ste!an de dezin!ormare a dusmanilor9 1u siguranta, &%: % !ost acea iscoada "e care turcii au "rins)o, de !a"t trimisa de catre Ste!an, "entru a le transmite stirea !alsa ca domnul Moldovei "arasise tara, cand de !a"t el era aici9 1u siguranta, &%: Era aceasta iscoada un om de valoare, "regatit "si0ic "entru o asemenea misiune, stiindu)se "rea bine ca iscoadele "rinse erau e7ecutateL deci misiunea in sine era !oarte "ericuloasa, c0iar sinucigasa9 1u siguranta, &%: Manat de dorinta de a obtine a4utor "entru recucerirea 10iliei si 1etatii %lbe, la -? se"tembrie -J/?, Ste!an cel Mare im"reuna cu boierii tarii au mers la 1olomeea, unde au de"us 4uramantul de credinta !ata de regele 1azimir$ Ka -. se"tembrie se intorceau in

Moldova cu un a4utor de A555 de calareti 'imbracati in !ier($ %!land des"re aceasta, turcii, care in cele "atru zile incon4urasera Suceava, s)au retras din Moldova (in mod cert, turcii aveau surse valoroase de in!ormatii la curtea regelui "olon $ In anul urmator, la ince"utul lunii martie, ei au "atruns din nou in Moldova "entru a "une domn "e Mronoda$ %vand in!ormatii certe cu "rivire la actiunea intre"rinsa de turci, Ste!an s)a "regatit si, intam"inandu)i la Sc0eia, langa Roman, i)a in!rant$ Mronoda cazand in mainile moldovenilor, i s)a taiat ca"ul$ %4utorul s"erat de Ste!an cel Mare "entru recucerirea 10iliei si 1etatii %lbe, nu i)a !ost dat de catre "oloni (inca odata se vede cum cei mari ii trateaza "e cei mici: &oar in masura interesului si niciodata sub s"ectrul aliantelor, bunavointei si a "rieteniei3 $ &im"otriva, in -J/2, Polonia cerea solului Venetian la 1onstantino"ol sa mediteze o intelegere cu turcii$ Mai mult decat atat, du"a moartea lui 1azimir, urmasul sau Ioan %lbert a elaborat un "lan diabolic de ocu"are a Moldovei (a!lat in tim" real de catre oamenii lui Ste!an, "rin surse de valoare a!late la curtea "oloneza, si vom vedea in cele ce urmeaza $ In -J.J, Ioan %lbert a convocat la Kevocea "e !ratii sai: Vladislav, regele ,ngarieiL %le7andru, marele duce al Kituaniei si Sigismund, "recum si "e cumnatul lor <rederic de #randenburg, "entru a le aduce la cunostinta "lanul conce"ut si "entru a obtine adeziunea lor$ 1u toate ca tratativele s)au des!asurat 'in cel mai mare secret(, agentii lui Ste!an cel Mare au reusit sa a!le continutul lor (acelasi lucru l)au !acut si agentii Securitatii N0uiduiti si blamati in cor"ore, "e nedre"t)la Malta, in -./., in tim"ul intalnirii istorice dintre #us0 si Gorbaciov$ % !ost o mare realizare, lucru recunoscut dealt!el de catre 1I% si +G#$ Se!ul acestei o"eratiuni, avand gradul de colonel, a "latit ulterior cu viata, &umnezeu sa)l odi0neasca: &e0, in acest razboi ascuns, nimic nu se uita, totul se "lateste: si sa comunice intentiile regelui "olon$ 1a urmare, domnul Moldovei a !acut numeroase demersuri "e langa %le7andru al Kituaniei si Vladislav al ,ngariei, cerandu)le sa ia masurile necesare "revenirii con!lictului$ =e"rimind un ras"uns linistitor si dandu)si seama ca singur, in !ata !ortelor care "uneau la cale invazia, va !i greu sa reziste, Ste!an cel Mare a "rocedat la "regatirea conditiilor necesare obtinerii s"ri4inului turcilor con!orm "roverbului: '<a)te !rate cu dracu "ana treci "untea($ 1a atare, in "rima 4umatate a anului -J.C el a trimis la Istanbul urmatorul ra"ort cu "rivire la situatia din vecinatatea Moldovei: 'Regele ,ngariei se a!la acum la #uda si nu se aude deloc ca ar strange oaste$ Ei il tin cu cea mai mare cinste si "retuire "e solul mariei)sale "adisa0ului cel !ericit$ In "artea Transilvaniei se strang oarecare osti$ =u stiu "entru ce sunt adunate$ Regele Poloniei strange oaste mai 4os de resedinta sa numita 1racovia$ Ka 1amenita, care este o localitate a"roa"e de tara noastra, a venit un "an de seama al sau si are adunata in 4urul sau multa oaste$ =u stim daca va veni asu"ra noastra sau daca se va ciocni cu oastea tatara$ &e asemenea si 0anul tatarasc, strangand multa oaste, vine a"roa"e de noi$ Si eu, su"usul, temandu)ma de vicleniile lor, m) am dus s"re a"a =istrului "entru "aza marginilor($ Ste!an cunostea in realitate ceea ce urma sa se intam"le$ &orea Ste!an, "rin minimizarea in!ormatiilor, sa)si "rote4eze adevaratele surse9 1u siguranta, &%: Sim"la sugerare a unor c0estiunii subtile, era dea4uns, !iindca turcii in mod sigur aveau "ro"riile surse de in!ormatii, !iind ca"abili sa veri!ice adevarul sau !alsitatea lor: Printr)o alta scrisoare ulterioara, domnul Moldovei arata ca, desi a "rimit "orunca de a)i ataca "e secui, n)a "utut sa mearga asu"ra lor, deoarece 0anul tatar sta cu oastea stransa si se uita s"re Moldova, aste"tand "rile4 !avorabil$ In continuare se a!irma: '>amenii nostri sositi din "artea aceea s"un ca el intentioneaza sa vina incoace$ &aca intrebati de rege (,ngaria , oamenii nostri au venit si

ne)au s"us ca regele este inca in #uda si se "reocu"a de strangerea ostilor sale$ &e asemenea si voievodul Transilvaniei este la Sibiul sasesc si strange si el osti$ =u stim ce !el de stiri (oare, c0iar asa era:9 i)au sosit "o"ulatiei secuiesti de la im"arat (%ustria si de la voievodul Transilvaniei, dar ostile lor sunt "regatite$ =u stim insa in ce directie vor "leca$ Ei si)au inc0is si trecatorile si stau asa$ &e asemenea se s"une ca si regele Poloniei sta langa resedinta sa numita 1racovia, de unde isi trimite unele osti s"re 1amenita($ In!ormatii certe din "artea lui Ste!an, disimulate in zvonuri9 1u siguranta, &%: =umai multitudinea lor si mai ales, aria geogra!ica de unde "roveneau Nstatele vecine Moldovei) s"une multe des"re interesul "ro!und al lui Ste!an in a)si cunoaste indea"roa"e 'vecinii( si 'aliatii(, inclusiv des"re e!icienta si nivelul de "enetrare la care a4unsesera s"ionii acestuia$ Ste!an cel Mare era cu siguranta ca"abil sa cunoasca din tim", tot ceea ce se intre"rindea de catre vecini, aliati si nu numai, la adresa Moldovei$ &eocamdata, "ana la "artea a VI)a a acestei serii de articole, nu "utem s"une decat atat: M%RE M%RI%)S%, STE<%=: OO
-5 !ebruarie @5-@B=o 1omments R (B>BU8 N<, (UT BN SP TBU8 R>M N<S4 G,BB% partea a B,1aH

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei, Inteligenta romanilor, Istorie, Mari Romani, Servicii Secrete ,nei armate de @55555 de oameni, Ste!an cel Mare nu "utea sa)i o"una decat o !orta armata de J5555 de oameni ("osibil, daca nu sigur, ca aceasta sa !i !ost mai mica in realitate si s"eranta ca va "rimi a4utor din "artea regelui ,ngariei$ %ceasta s"eranta a !ost im"artasita de el brasovenilor in scrisoarea din ? iunie -JC2, in care le arata ca se "regateste sa mearga im"otriva turcilor si ca se a!la in tabara cu toata oastea saL de asemenea ii ruga sa)i trimita stirile ce le vor ca"ata des"re miscarile turcilor si ale aliatilor lor si sa asculte cu incredere solia lui Vul"as (acesta era "robabil unul dintre oamenii de legatura $ Printr)o alta scrisoare trimisa brasovenilor la -- iunie -JC2 din Valea #erec0eiului, Ste!an cel Mare le)a multumit "entru in!ormatiile "rimite de la dansiiL totodata i)a rugat sa)i trimita in continuare stiri 'din amandoua "artile( si sa nu "ermita e7"ortul de grau sau alte bucate in Tara Romaneasca, deoarece este su"usa turcilor si vra4mase lui si crestinatatii$ % incercat ast!el Ste!an sa a!ecteze taria si moralul inamicului9 1u siguranta, &%: %vea Ste!an in!ormatii in legatura cu modalitatile turcilor de a se a"roviziona de la !ata locului cu a4utorul Tarii Romanesti9 1u siguranta, &% si vom vedea in cele ce urmeaza: <iindca, scurtul interval de tim" dintre cele doua scrisori ra"ortat la mi4loacele reduse de comunicatie ale e"ocii, "une in evidenta e!orturile lui Ste!an de a 1,=>%STE in detaliu tot ceea ce se intre"rindea de catre turci si aliatii sai, im"otriva Moldovei, iar asigurarea unei linii de comunicatie ra"ida a in!ormatiilor nu era la indemana oricui:

&andu)si seama ca !ortele de care dis"unea nu erau su!iciente "entru a im"iedica "atrunderea turcilor in Moldova, Ste!an cel Mare ca si inaintasii sai a ado"tat tactica razboiului de 0artuiala, urmarind, "e de o "arte, sa tergiverseze anga4area in lu"ta "ana la sosirea a4utorului "romis de Matei 1orvin si, "e de alta "arte, sa atraga "e turci intr)un 'loc stramt( care sa nu le "ermita des!asurarea tuturor !ortelor$ &escriind tactica de lu"ta ado"tata de catre Ste!an cel Mare in !unctie de in!ormatiile "e care le detinea si de "osibilitatile de care dis"unea, cronicarul turc SaV%deddin Me0med Mod4a)e!endi arata ca 'beiul Moldovei, a!land de mania vi4elioasa a sa0ului, a dat !oc cam"iilor tarii sale$ El nu a lasat nici urma de !anete si de grane si a "ar4olit muntii si cam"iile$ %semenea !ocului uneltirilor sale, !oametea s)a intins in asa masura, incat, daca "rin masurile c0ibzuite ale sa0ului cel cuceritor de tari, galerele nu ar !i aste"tat "e &unare, cea mai mare "arte a ostirii, ca si animalele li"site de nutret, ar !i "ierit de !oame$ &omnul Moldovei, ducand bogatiile tarii in locuri "ra"astioase, a urcat si animalele de "ovara in locuri greu de umblat$ %"oi, cu netrebnicii "e care)i adunase, el s)a ascuns in "aduri de nestrabatut, "e unde si vantul trecator nu "oate trece din cauza desimii co"acilor si in adancul carora se "utea ascunde o oaste numeroasa$ &e aceea sultanul, desi a cautat tabara dusmanului, totusi n)a dat nici de urmele ei si n)a a!lat nici de numele ei si n)a vazut "e nici unul dintre acei a!urisiti$ >astea victorioasa otomana, neca4ita de seceta si de !oamete, a ratacit multe zile in acele tinuturi "line de "rime4dii$ Vesmintele ostasilor s)au aco"erit de colb si de cenusa, iar nasul si narile lor s)au um"lut de "ra! si de scrum$ 1alauza, abatandu)se de la drumul cunoscut, a "ornit, c0i"urile, "e drumul care ducea la lu"ta$ &in aceasta "ricina, sultanul, maniindu)se, a dat "orunca "entru uciderea acesteia$ Tocmai atunci cineva din !runtea ostii, intorcandu)se, a "ovestit ca s)au ivit g0iaurii in "adure$ %st!el calauza a sca"at de g0earele vulturului im"aratesc$( % !acut aceasta calauza "arte din masurile luate de catre Ste!an, de a)l "une "e Ma0omed al II)lea in im"osibilitatea de a a!la ceva in legatura cu locul ales "entru des!asurarea bataliei decisive9 1u siguranta, &%: &eruta, oboseala, mizeria, !oamea si mai ales incertitudinea si nesiguranta, au a!ectat !ara niciun dubiu, moralul si combativitatea oastei otomane$ % !ost acest om, aceasta calauza, "arte dintr)un "lan !oarte bine "us la "unct de catre Ste!an si oamenii sai, de a atrage in ca"cana, de a demoraliza si a!ecta s"iritul combativ al armatei turce9 1u siguranta, &%: In mod sigur insa, misiunea acestui om era una de sacri!iciu$ 1u toate acestea, viata 'calauzei( a !ost salvata "rin a"aritia la tim"ul "otrivit a armatei moldovene, ceea ce demonstreaza !ara ec0ivoc ca Ste!an cel Mare cunostea "rin s"ionii sai tot ceea ce se "etrecea in oastea otomana$ Insasi !a"tul ca acest om a !ost salvat, demonstreaza !a"tul ca nu era un oarecare, ci cineva instruit si "regatit in acest sens, !iindca o ca"cana nu se realizeaza la intam"lare, im"licand cunoasterea in detaliu a terenului, a !ortelor inamice si a obiectivului acestora, a comandantilor si a starii de s"irit a tru"ei, etc$ Rolul intensei activitati in!ormative des!asurate de iscoadele lui Ste!an cel Mare in tim"ul inaintarii lui Ma0omed al II)lea "e teritoriul Moldovei a !ost relevat si de catre cronicarul turc +emal)"asa Pade, care "ovesteste ca turcii 'au umblat multe zile s"re a) l intalni "e razvratit si, desi l)au cautat "e acel rasculat si rebel "este tot "e unde au banuit ca ar "utea !i, totusi el nu a !ost gasit3si nu s)a stiut unde se a!la$ %u mers "rintaraaceea tim" de J5 de zileL au trecut "este raurile si stancile acelei tari3El (Ste!an se asezase intr)un loc si, iscodind, cunostea conacele dusmanului si, tinand seama de aceasta, isi "regatea locurile sale "entru !uga$

>riunde se indre"ta cu mare viitoare oaste "urtatoare de victorie, cel cu ganduri rele, la randul sau, a4ungea si el intr)un loc si, ori de cate ori gasea "rile4, ii nimicea "e cei liberi si "e su"usii care, des"atindu)se de ordia im"arateasca, "lecau "e sesuri si "e cam"ii du"a "rada($ Primind in!ormatia ca tatarii au navalit inMoldova, Ste!an cel Mare a "ermis taranilor, care !ormau totusi ma4oritatea ostirii sale, sa mearga "entru doua sa"tamani la vetrele lor sa)si a"ere !amiliile$ % !ost aceasta o miscare intelea"ta din "artea lui Ste!an, sau acesta a "reantam"inat ast!el o eventuala nemultumire, "oate c0iar revolta, in randul armatei sale9 Greu de s"us, dar nu credem ca acesta a luat aceasta masura in li"sa unor motive intemeiate, cu atat mai mult cu cat batalia cu Ma0omed era iminenta: Ramas numai cu oastea de curteni si de boieri, care se ridica la -@555 de oameni si vazand ca turcii inainteaza s"re Suceava, iar a4utorul "romis de Matei 1orvin nu soseste, Ste!an cel Mare si)a dat seama ca nu mai "oate amana inevitabilul, 0otarand a o"une rezistenta la Valea %lba (Razboieni , unde !acuse mai inainte intariturile necesare$ Re!erindu)se la locul ales de domnitorul Moldovei "entru des!asurarea bataliei, cronicarul turc +emal)"asa Pade arata ca 'el (Ste!an a stat cu s"atele la "adure, intr)o vale ingusta si greu de trecut, cum nu e7ista in tara Moldovei un alt loc mai stramt ca acesta$ Pe lu"tatorii de langa el, care erau vreo @5555, !acandu)i "e toti "edestrasi, i)a randuit "entru lu"ta, intarindu)se im"re4urul sau din toate "artile$ Pe toti caii slobozi cati erau, legandu)i unii de altii, a inc0is cu ei s"atele ostii sale si, insirand in !ata sa mai multe sute de tunuri (aceasta este in mod sigur o e7agerare, in realitate Ste!an n)a dis"us niciodata de mai mult de cateva zeci de tunuri, inclusiv din ca"turi , a !acut zid in !ata ostii sale cu acel "erete strasnic($ 1ronicarul SaV%deddin "ovesteste ca "rimele atacuri ale turcilor au !ost res"inse cu "ierderi mari si ca a !ost nevoie de interventia nemi4locita a im"aratului Ma0omed al II)lea, care, "entru a)si imbarbata ostasii, a luat 'scutul de a"arare in mainile sale binecuvantate, a dat "inteni calului sa inainteze (este "osibil ca relatarea cronicarului turc sa !ie oarecum romantata si destinata a scoate in evidenta !a"tele sultanului$ Este cunoscut !a"tul ca in general, sultanii, nu se a!lau niciodata in "rimele randuri din motive de siguranta: $ 1ei din oastea de Poarta, la randul lor, atacand cu totii dintr)o "arte, nu s)au des"artit de scara sultanului lor$ Ienicerii (acestia erau elita armatei otomane , caindu)se de ceea ce au !acut (in !ata tunurilor si a "ustilor lui Ste!an se culcasera cu !ata la "amant Nceea ce du"a "arerea s"ecialistilor este evident o e7agerare, !iindca "ustile si tunurile erau rare in armata moldoveana , "entru a sterge rusinea lor au "ornit sa)l nimiceasca "e dusman$ &e asemenea si s"a0ii din%natoliasi Rumelia, vazand s!ortarile sultanului (:9 , s)au scurs ca un rau si s)au na"ustit asu"ra carelor g0iaurilor($ S"re seara Ste!an, vazand ca nu mai "oate rezista atacurilor turcesti, a ordonat retragerea$ &esi batalia de la Razboieni din @2 iulie -JC2 a !ost "ierduta de Ste!an, care a lasat "e cam"ul de lu"ta "este @555 de morti si /55 de "rizonieri, totusi turcii n)au obtinut un succes militar categoric$ %4unsi la Suceava si gasind orasul "ustiu, i)au dat !oc$ Incercarile turcilor de a cuceri cetatea Sucevei, cetatea Motin, cetatea =eamtului, cetatea 10iliei si 1etatea %lba au !ost zadarnice$ Secretarul sultanului, %ngiolello, "ovesteste ca '!oametea era mare, deoarece cei mai multi se nutreau numai cu carne si miere si ceva branza, caci "aine nu se "utea avea, nici nutret "entru cai, cam"urile !iind "este tot arse($

In aceste conditii de mizerie, in randurile armatei otomane a izbucnit o e"idemie de ciuma, care a !acut multe victime$ =u se stie cu siguranta daca e"idemia a a!ectat si armata moldoveana, dar acest lucru este mai mult decat "robabil: Pe de alta "arte, Ma0omed al II)lea a !ost in!ormat ca, in urma insistentelor lui Ste!an cel Mare, in ,ngaria si Polonia se !aceau intense "regatiri de lu"ta$ El a a!lat ca o armata de A5555 de oameni, sub comanda lui Ste!an #at0ory si a lui Vlad Te"es, se indre"tau s"re "asul >ituz "entru a veni in Moldova$ %vea sultanul s"ioni la curtea regelui ,ngariei si a regelui Poloniei9 1u siguranta, &%: In mod cert si la curtea lui Vlad Te"es, !iindca mai tarziu, acesta a !ost "rins si e7ecutat, cel mai "robabil "rin tradare$ &e asemenea, desi nu o vedea, el simtea in "ermanenta "rezenta ostirii re!acute a lui Ste!an cel Mare$ Toate acestea l)au determinat sa ordone retragerea, !ara ca sco"ul e7"editiei (su"unerea Moldovei si inlocuirea lui Ste!an sa !ie atins$ &u"a retragerea turcilor dinMoldova, Ste!an cel Mare a cerut lui Matei 1orvin ca 'voievodul #asarab (Kaiota sa !ie alungat din cealaltatararomaneasca si sa !ie "us acolo un domn crestin, anume &racula (Vlad Te"es , cu care sa ne "utem intelege im"reuna($ Interesant demersul lui Ste!an de a se incon4ura de aliati de nade4de, din acelasi neam cu el, cu care sa aiba aceleasi nazuinte, iar cuvintele 'cealaltatararomaneasca( nici nu mai au nevoie de comentarii: 1redeti ca aceasta este o a!irmatie gratuita si sur"rinzatoare9 =icidecum, si asta se va vedea in cele ce urmeaza: Printr)o actiune con4ugata, la / noiembrie -JC2, #asarab Kaiota, !iind in!rant, a !ost nevoit sa "araseasca Targovistea$ Ka -2 noiembrie Ste!an cel Mare intra "entru a doua oara in #ucuresti$ %nuntand brasovenilor caderea orasului, 1ristian "arcalabul le s"unea: '&e aceea laudati "e domnul atot"uternicul cu organe si cu cantece si clo"ote, "recum am !acut si noi intaranoastra, care e ca si a voastra$ Sa stiti dumneavoastra ca domnii si boierii a toatataras)au su"us dumisale voievodului Vladislav( (Te"es $ Mai mult decat atat, la randul sau, Vlad Te"es, adresandu)se brasovenilor le s"unea: 'Veniti cu "aine si cu mar!a ca sa va 0raniti, caci a !acut &umnezeu sa !im acum o singuratara($ Sa !i e7istat la cei doi domnitori, Ste!an si Te"es, constiinta unitatii de neam9 Sa !i stiut ei, din surse stravec0i ori in!ormatii, cate ceva des"re trecutul comun, "oate des"re&acia9 1u siguranta, &%, ceea ce v)a iesi la su"ra!ata in tim"ul maretelor realizari ale lui Mi0ai Viteazul: Interesant este si ceea ce mentioneaza un izvor italian "utin cunoscut si !ara nume, cu "rivire la idea unitatii nationale a celor trei "rinci"ate romanesti, care s"une: 'a voit "o"orul (el "o"uli ca amandoi voievozii (Ste!an si Te"es sa)si 4ure intre ei dragoste si aliantaL ast!el ca intreaga aceataras)a incredintat ca turcul nu)i va mai da de gri4a($ Sim"la alianta sau mai mult decat atat9 &eocamdata, E=IGME: &in "acate insa, in luna ianuarie -JCC, Vlad Te"es a !ost ucis, alaturi de -.5 dintre cei @55 de osteni moldoveni de elita, cedati ca garda de cor" de catre Ste!an cel Mare$ % 'murit( ast!el un gand maret cu "rivire la cele doua tari romanesti, ce a"artinea ambilor domnitori9 Posibil: &ar daca asa a !ost, el n)a dis"arut ci doar a !ost amanat, !iind regasit de catre Mi0ai Viteazul3

Stirile "rimate in cursul anului -JCC de la agentii sai din Venetia si din Tara Romaneasca au !ost de natura sa ingri4oreze "e domnul Moldovei$ S"ionii venetieni detineau in!ormatii certe cu "rivire la tratativele "e care regele =ea"olului, socrul lui Matei 1orvin, le ducea cu turcii in vederea inc0eierii unui tratat de "ace intre ,ngaria si Turcia$ Ste!an cel Mare a "rimit in!ormatii si cu "rivire la incercarile lui Matei 1orvin de a realiza o intelegere cu turcii "rin intermediul lui #asarab cel Tanar, domnul Tarii Romanesti$ <ata de aceasta situatie, Ste!an cel Mare a 0otarat sa stranga legaturile di"lomatice cuVenetia, singura "utere interesata in realizarea unei coalitii antiotomane, datorita !a"tului ca "osesiunile sale din&almatiaerau direct amenintate de turci$ In acest sco", la / iunie -JCC, Ste!an cel Mare a trimis la Venetia "e Ion Tamblac (acesta era cu siguranta unul dintre oamenii de taina a)i voievodului cu un mesa4 catre doge si catre "a"a, "rin care le solicita a4utor contra turcilor, !agaduindu)le ca 'orice dar sau a4utor imi veti trimite eu il voi ras"lati inzecit de cate ori veti avea nevoie si veti cere, dar numai im"otriva "aganilor, oriunde veti "orunci si !ara nici o zabava( (I$ #ogdan, &ocumentele lui Ste!an cel Mare $ %cest document, re!lecta !ara niciun dubiu, gandirea "olitica si di"lomatica a marelui voievod, bazata "e cunoastere, in!ormatie, interes si viziune: Si de aceasta data insa, Ste!an a "rimit "romisiuni3 ER% &I= =>,, SI=G,R: Va urma, DD
J !ebruarie @5-@BJ? 1omments

Noi vrem avioane=

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei

KI=+ &e ce nu)si "ermite Romania avioane de lu"ta:9 Politicienii stiu de ce: cesta NU este un artico& po&itic% noi nu /acem po&itica% ne este scar*a de ea si de voi% noi ne castigam painea MUN4BND= 8a /e& ca mi&itari N>STRB nu ai vostri= <ST< un artico& de protest% un ur&et de /urie &a adresa ce&or care isi *at 7oc da rmata acestei Tarii si de Tara insasi= rmata N> STR si Tara N> STR nu a voastra= vem macar dreptu& sa ne ur&am durerea si vrerea= &e ce nu)si "ermite Romania avioane 9: &in discursurile lui #asescu reiese ca nu sunt bani: Pentru avioane9: =u, nu numai "entru avioane, nu sunt "entru nimic: &e ce9: Pai de unde sa !ie bani daca din @55J investitile serioase se !ac "e "rinci"iul 'daca "ica ceva bine, daca nu, nu:(

Si Tariceanu si actualul guvern au "re!erat sa bage banii in orice altceava, numai in dezvoltare nu$ Mai ales Tariceanu, care tim" de "atru ani a !acut orice numai investitii nu: J5;m de autostrada in "lina crestere galo"anta de PI#: =ici o ac0izitie "entru armata in "atru ani: &ar #asescu care nu "ierdea, si nici acum nu "ierde, nici o ocazie sa se !aleasca cu %rmata Romana9: 1e a !acut El 1omandante Su"remo "entru ostirea care)l saluta in "ozitie de dre"ti cand da cu oc0ii de el9 Pai ce sa !aca, a trimis)o in teatrele e7terne de o"eratii !ara o minima "rotectie, ca daca nu sunt bani9: %dica o tara euro"eana ca Romania nu isi "oate "ermite sa cum"ere cateva zeci de T%#)uri "er!ormante, MR%P)uri, veste anti)glont moderne, etc$ Ei uite ca, desi isi "ermite, nu se cum"ara "entru ca in conducerea Tarii sunt incom"etenti, lasi si idioti cu duiumul si acesti bieti imbecili, numiti strict "e criterii "oliticianiste si "usi numai "e !urat, sunt si incom"etenti: %cum ganditi)va si voi cat ar !i de !urat din contracte masive "entru autostrazi, din "rograme strategice de inzestrare ale %rmatei3 doar ganditi)va3dar !iind mici la minte, nu sunt in stare nici macar sa !ure, ei doar ciu"esc: 1um"ara 0artie de Zero7 la de A)J ori "retul "ietii, deza"ezirea ESTE K% =>I &E J >RI M%I S1,MP% &E1%T I= <inlanda$ %dica sunt bor!asi de rand, gainari de 4oasa s"eta$ =u "utem avea nici macar satis!actia ca 0otii nostri de "oliticieni sunt mai buni decat altii de "rin Euro"a: =u !ratilor: %i nostri sunt cei mai 4alnici: %sadar de ce nu)si "oate "ermite Romania sa "lateasca "e an @)A55 de milioane de euro "entru o !lota decenta de avioane de lu"ta noi, de ce nu "oate Romania sa acce"te un o!!set de A)J miliarde de euro, o!!set bagat in industria "relucratoare, o!!set care ar aduce la buget mai multi bani decat am da noi "e avioane si "e !olosirea lor:9 Pai3la un ast!el de contract se da s"aga mare$ Gurile rele de "rin alte tari vorbesc de -56$ In mod sigur se dau bani grei, asadar loc de s"aga la nivel de bani grei ar !i$ Si atunci9: %sa cum se s"une "e la noi, "e la astia care ne castigam "ainea cinstit '&umnezeu iti da, da nu)ti baga si)n traista:( Presu"un ca si in lumea coru"tiei de nivel inalt, de glulere albe, "rinci"iile sunt aceleasi: %la vine la tine, iti "ro"une, da mai trebuie sa !i si su!icient de barbat, sau sa te duca ca"ul sa iei bani, sa !aci a!acerea si a"oi, daca esti "olitician adevarat, sa !aci "o"orul sa te a"laude ca ai luat s"aga: &ar uitati)va si voi la ei: o adunatura de ratati si retarzi, mult mai "rosti decat "revede legea, o gasca de idioti care se multumesc cu "utin si nici macar sa !ure nu stiu: >rice ziarist nou)nascut "oate !ace zeci de dosare "enale in cateva zile si asta datorita !a"tului ca coru"tii nostri sunt mai "rosti decat ai lor, ai celor din lumea buna a coru"tiei euro"ene si americane$ Sunt atat de "rosti ca)i stie toata tara ce a!aceri !ac3s"re g0inionul nostru$

&oamne ce n)as da sa avem si noi "oliticieni coru"ti ca aia de "rin Germania, >landa, <ranta sau macar Polonia: %ia coru"tie adevarata, aia coru"ti seriosi: %sadar #asescu se "lange in continuare ca nu avem bani de avioane, #oc de la inaltimea !undului "rezidential si in rarele ocazii cand nu)l "u"a cu !oc, oricum nu vede bine realitatea si oricum vede "e distanta scurta, asa ca ce ne ramane de !acut9: Solutii economice sunt cu duiumul, asa cum am scris "ana m)a luat durerea de mana, sa !acem din %rmata Romana cea mai bine dotata armata din Euro"a si in acest "roces sa reindustrializam intreaga economie, sa !acem rost de zeci de mii de locuri de munca$ Kocuri de munca !oarte bine "latite, de inalta cali!icare, nu ca saracia aia de =o;ia de !acea lo0n industrial la noi$ &aca cineva "oate sa)mi e7"lice de ce Romania nu im"rumuta @5 de miliarde de euro, "rin credit !urnizor, "entru dotarea armatei la cel mai inalt nivel, iar o!!set)ul ( @5 miliarde de euro sa)l bage in industrie si agricultura, in in!rastructura si "rotectia mediului, ma declar invins si in noiembrie voi vota cu &an &iaconescu, numai asa dintr)un simt ciudat de masoc0ist: &e ce:::::::::::::::::::::::99999999999999 &e ce nu avem si noi oameni care sa !ie mandri de Tara lor, care s)o iubeasca:9 1um "oti sa !i Presedintele Romaniei, 1omandantul Su"rem al %rmatei si s)o vezi cum se tareste in genuc0i, agonizand, gata sa moara9: 1um &oamne iarta)ma mai "oti dormi noa"te, cum iti mai "oate intra mancarea "e gat9: 1um iti "oti trimite "ro"rii soldati sa moara in desertul a!gan dotati mai rau ca tiganii nomazi9: B N<N>R>4BTB8>R% ,>B 4PB R NU ,<TB 4>NSTBBNT 9: =u aveti si voi !amilii, mame, "arintii vostri nu au lu"tat "e !ront in OO@, strabunicii vostri nu au lu"tat in OO-, !rica de &umnezeu c0iar nu aveti niciunul9: Poate ar tim"ul ca si noi astia de tot scriem "e bloguri sa !acem ceva: =u stiu ce, o asociatie de bloguri militare, in care sa ti"am toti odata, "e mai multe voci, "oate ar trebui sa mergem in !ata 1otroceniului cu "ancarde, "asnic si sa ne cerem dre"tul nostru de a avea o armata decenta ca dotare, ca doar pe *anii nostri vrem sa ne dotam rmata% nu pe *anii &or= 1eva trebuie !acut daca nu vrem sa ne trezim ca in A)J ani ramanem !ara singura institutie romaneasca res"ectata si iubita cu adevarat de toti romani: %rmata Romana:

Baietii nostri &upta in /ganistan in MR P1uri date de a&iati degea*a' De ceO= Bntre*atii pe deputatii si senatorii vostri% cand in noiem*rie vor veni iar cu caciu&a in mana sa va ceara votu&= Si daca nu1i scuipati si &e dati si doua pa&me n1ati /acut nici o a/acere= GeorgeGMT &DD
@. ianuarie @5-@B-5? 1omments R (B>BU8 N<, (UT% BN SP TBU8 R>M N<S4 G,BB% partea a BBB1aH

by: George GMT Posted in: enigme, Eroii Romaniei, Inteligenta romanilor, Istorie, Mari Romani, Servicii Secrete

1,=>S1%=& tot ceea ce se "unea la cale im"otriva tarii sale, Ste!an a avut "osibilitatea sa !aca "regatirile necesare si sa intam"ine ostile lui Radu cel <rumos la Soci, unde, la C martie -JC-, Ddand ra/boi 3iteEeste- nu mai putin de 3iteEia mo)do3eni)orcarii era 1ata au sa moara- au sa i/bandeasca- decat de mestesu1u) )ui &te(an43oda. Radu)43oda- pierde ra/boiu) cu mu)ta pa1uba de ai sai- ca pre toti i4au taiatu si toate stea1uri)e Radu)ui43oda )e4au )uat si pre mu)ti 3iteEi i4au prinsu 3ii si pre toti i4au taiatunumai ce au )asatu 3ii doi boieri de cei mari- pre &tan )o1o(atu) si pre $ircea comisu); >Fri1ore 'reche- Keto"isetul Tarii Moldovei $ Sa !i !ost cei doi boieri unii dintre agentii lui Ste!an, de au !ost iertati de "edea"sa ca"itala9 Posibil: 1ert este !a"tul ca Ste!an STI% si era la curent cu tot ceea ce Radu cel <rumos intentiona sa !aca, ceea ce con!irma !a"tul ca avea agenti "e langa acesta, in mod sigur c0iar la nivel inalt$ Tot datorita intensei activitati in!ormative "e care agentii lui Ste!an cel Mare o des!asurau in a!ara 0otarelor Moldovei, in -JC-, la Suceava erau cunoscute atat e!orturile "a"ei Si7t al IV)lea de a organiza o cruciada im"otriva turcilor, cat si legaturile venetienilor cu ,zum Massan, conducatorul "ersilor, care urmarea sa coalizeze im"otriva turcilor toate tarile din vecinatatea marelui im"eriu$ Interesant este !a"tul ca Ste!an avea "osibilitatea de a 1,=>%STEceea ce intre"rindea Vaticanul, ba c0iar il v)a I=<>RM% "e Pa"a, ceea ce s"une multe des"re e!icienta serviciului sau de in!ormatii$ &ar, sa derulam !a"tele: 1ronicarul turc Me0med =esri relateaza ca la ince"utul anului -JCJ un sol al sultanului Ma0omed al II)lea transmitea lui Ste!an urmatoarea "orunca: DAa sa a3em incredere in prietenia ta cu noi- de data aceasta sa aduci tu insuti haraciu) tarii- asa cum i) aduce +()a@o1)u; (domnul Tarii Romanesti $ <iind insaI=<>RM%T la tim" cu "rivire la intentiile turcilor de a)l "rinde, domnul Moldovei n)a e7ecutat aceasta "orunca, ci a ince"ut "regatirile de lu"ta$ &in tabara asezata la Vaslui, Ste!an cel Mare aducea M,KT,MIRI tuturor celor care ii !urnizau in!ormatii in legatura cu miscarile turcilor: Tot din aceasta tabara, la @. noiembrie -JCJ, Ste!an TR%=SMITE% "a"ei Si7t al IV)lea, a"elul "rin care ,zum Massan cerea tuturor "rinci"ilor crestini sa se "regateasca im"otriva ins"aimantatoarei "uteri a turcilor si il asigura "e "a"a ca moldovenii sunt 'in totu) 1ata- cu tot su()etu) si cu toata puterea(, sa lu"te "entru crestinatate si il ruga ca Dimpreuna cu cei)a)ti re1i si principi preaputernici sa randuiasca in asa chip ca noi sa nu )uptam sin1uri- ci cu aEutoru) ace)or principi;. Rugamintea adresata "a"ei Si7t al IV)lea negasind ecoul aste"tat (incura4arile si blagoslovelile nu tineau loc in niciun caz, unor armate: , la -5 ianuarie -JC?, in lu"ta de la Vaslui, Ste!an cel Mare avea sa se bizuie numai "e cura4ul si darzenia ostenilor sai$ Este e7trem de interesant !a"tul ca Ste!an cel Mare ar !i dis"us de un cor" de armata moldovean de EKIT%: %cest cor" !iind de !a"t G%R&% PERS>=%K% si !acem o "aranteza, "entru a demonstra e7istenta acestora$ Este cunoscut !a"tul ca Ste!an l)a s"ri4init "e Vlad Te"es (vom vorbi des"re manevrele "olitice ale marelui domn, in detaliu, intr)un ca"itol urmator $ Ste!an, dis"unand de in!ormatii cum ca viata lui Te"es este in "ericol si cum acesta din urma se indoia de !idelitatea unora dintre boierii sai, i)a cedat o garda persona&a !ormata din @55 de moldoveni din randul celor ce !ormau garda sa: %cestia, au "ierit a"roa"e cu totii (doar -5 au sca"at , a"arandu)l "e Vlad Te"es in luna ianuarie -JCC, !ara insa a)l "utea salva$ Erau acesti soldati alesi "e s"ranceana, devotati

si cura4osi, un cor" de EKIT%9 1u siguranta, &%: Inde"lineau ei in rol de G%R&% PERS>=%K% a lui Ste!an cel Mare, "aza si "rotectia domnitorului, c0iar si cu "retul vietii, asa cum dealt!el ar "roceda astazi lu"tatorii SPP9 1u siguranta, &%: &ar, sa revenim3 Kocul de des!asurare al bataliei a !ost ales "e baza in!ormatiilor "rimite de la iscoade cu "rivire la e!ectivele, structura, dotarea si starea de s"irit din randurile armatei turcesti$ Istorisind s!arsitul acestei batalii, in care moldovenii au obtinut o rasunatoare victorie in ciuda su"erioritatii la toate ca"itolele a turcilor, cronicarul turc +emal)Pasa)Pade arata: DGar acei a1eamii >turcii? care nu erau obisnuiti cu )upte)e au obosit de a mai pri3i bata)ia inca inainte ca ea sa se (i ispra3it. Abia cautau pri)eE de (u1a. Aand au 3a/ut oarecare in1aduinta- ei s4au imprastiat de tot si au (ost cau/a in(ran1erii si a ce)or)ati. :arasind )upta si mace)u)- au (u1it ast(e) incat nici nu s4au mai uitat indarat. ici nu era chip. +i s4au ca)cat in picioare unii pe a)tii ca niste turme de oi si nici cei 3iteEi nu au mai putut 1asi ca)ea sa mai )upte. &u)eiman4pasa nu a putut sa4i stran1a intr4a)t )oc pe ostasii aceia care se imprastiau. %ricat de mu)t s4ar (i straduit si oricat de mu)te s(ortari ar (i depus- e) nu a putut sa4si inche1e si sa4si oranduiasca a)aiu)*Aand ca)aretii- 3enind iute ca 3antu) si cu iutea)a unui torent- s4au in1ramadit in 1roapa aceea- cei care au dat primii peste ea au ramas impotmo)iti- de3enind ast(e) punte pentru cei care au sosit dupa ei. Aete)e care 3eneau une)e dupa a)te)e s4au ra3asit ca 3a)uri)e. In 1roapa aceea s4au impotmo)it caii mu)tor mii de oameni si picioare)e mu)tor trupuri- ramanand ast(e) in m)astina mortii. Gupa ei au 3enit dusmanii si trantindu4i si pe cei care nu ca/usera inca de pe ca)u) 3ietii- )e4au )uat capu);. > 1%P1%=% stralucit e7ecutata, de catre oamenii lui Ste!an cel Mare9 1u siguranta, &%: %u desconsiderat turcii !orta si 0otararea moldovenilor, aducand cu ei tru"e tinere si li"site de e7"erienta lu"telor, bazandu)se "e su"erioritatea lor numerica, si "rea "utine tru"e e7"erimentate !ormate din veterani9 1u siguranta, &%: <iindca, marea in!rangere a turcilor in batalia de la Vaslui a !ost, intr)o mare masura datorata erorii si a li"sei de in!ormatii cu "rivire la !orta si ca"acitatea de lu"ta a ostirii moldovene si a tacticii stralucite a lui Ste!an cel Mare, de a anga4a batalia "e un teren mlastinos, care a 4ucat un rol 0otarator in deznodamantul !inal, anulandu)le de !acto, su"erioritatea$VIPI,=E,PK%=I<I1%REsi 1>>R&>=%RE, bazate "e I=<>RM%TIIRE%KE si SIG,RE din "artea lui Ste!an9 1u siguranta &%, !iindca evenimentele descrise releva nu numai vite4ia si eroismul ostasilor lui Ste!an, ci si !a"tul ca, in orice razboi sau batalie, I=<>RM%TI% &ESPREI=%MI1,K cu care esti anga4at in lu"ta este absolut necesara$ 1and Ma0omed al II)lea, cuceritorul 1onstantino"olului, a a!lat vestea dezastrului de la Vaslui (in !uria sa, a deca"itat multi comandanti de osti si emiri , a 0otarat ca in luna mai a aceluiasi an sa intre"rinda o mare e7"editie de "ede"sire si cucerire totodata, a Moldovei$ %gentii din Turcia, a!land aceasta 0otarare a sultanului, au comunicat)o lui Ste!an$ Sesizand "ericolul, la @? ianuarie -JC?, Ste!an cel Mare a adresat 1oroanei ungare si tuturor "rinci"ilor crestini o scrisoare in care, du"a ce a in!atisat tabloul victoriei de la Vaslui (o incercare "si0ologica de a)i atrage de "artea sa, "rin inocularea increderii9 Posibil: , le)a "rezentat in urmatorii termeni sinteza in!ormatiilor "rimite de la iscoadele si s"ionii sai din Turcia si "ericolul care "lana asu"ra tarii sale: DAu/ind despre aceasta- pa1anu) imparat a) turci)or isi puse in 1and sa ra/bune si sa 3ie- in )una )ui mai- cu capu) sau si cu toata puterea sa impotri3a noastra sis a supuna tara noastra- care e poarta crestinatatii- pe care Gumne/eu a (erit4o pana acum. Gar

daca aceasta poarta a crestinatatii- care etaranoastra- 3a (i pierduta- atunci toata crestinatatea 3a (i in mare primeEdie. Ge aceea ne ru1am de domnii)e43oastre sa ne trimiteti pe capitanii 3ostri intr4aEutor impotri3a dusmani)or crestinatatii pana mai este 3reme(iindca turcu) are acum mu)ti potri3nici si din toate parti)e are de )ucru cu oameni ce4i stau impotri3a cu sabia in mana. Iar noidin partea noastra (a1aduim- pe credinta noastra crestineasca si cu Euramantu) domniei4noastre- ca 3om sta in picioare si ne 3om )upta pana )a moarte pentru )e1ea crestineasca- noi cu capu) nostru. Asa trebuie sa (aceti si 3oi- pe mare si pe uscat- dupa ce cu aEutoru) )ui Gumne/eu ce)ui atotputernic noi i4am taiat mana cea dreapta. Geci (iti 1ata (ara intar/iere. Gata in &ucea3a in /iua de s(antu) :a3e)- )una ianuarie in "5- anu) domnu)ui 1H75- &te(an Ioie3od- domnu) tarii $o)do3ei; >Ion #ogdan- &ocumentele lui Ste!an cel Mare $ Prime4dia care "lana asu"ra Moldovei in "rimavara anului -JC? a !ost inlaturata "entru catva tim", datorita agravarii bolii sultanului Ma0omed al II)lea, iar nu a4utorului "e care Ste!an il aste"ta zadarnic de la "rinci"ii a"useni$ Si ne intrebam "e buna dre"tate cand statele "uternice au a4utat statele mici, !ara a avea vreun interes9 %m zice, =I1I>&%T%: E7"editia "lanuita de sultan im"otriva Moldovei a !ost insa doar amanata, nu si anulata, !iindca acesta nu)l "utea uita "e Ste!an, cu atat mai "utin in!rangerea su!erita: %st!el, la s!arsitul lunii mai -JC?, o "uternica !lota turceasca sub comanda lui %0med)"asa, du"a ce a cucerit "orturile 1a!!a si Soldaia de "e coasta de nord a Marii =egre, s)a indre"tat s"re 1etatea %lba$ Ste!an cel Mare !iind la curent cu aceste miscari, la @2 iunie -JC? a trimis 'solilor( sai din ,ngaria (acestia se numeau: Stanciul, &uma si Mi0au o scrisoare in care le arata urmatoarele: D&i despre turci asa sa stiti ca iscoade)e noastre ne4au po3estit acestea: ca au 3enit pe mare Ahmed4pasa cu 1a)ere si a incercat sa cucereasca Aa((a si au batut Aa((a 3reme de trei /i)e- iar in /iua a patra turcii au biruit si au cucerit Aa((a. +a este pana acum in maini)e turci)or. A)t(e) nu este. &i era in Aa((a un tar tatarasc- care mai inainte (usese tar in %rda cu o mie de tatari- care tatari s4au supus cu totii si cu toate a)e )orJ ast(e) acum si taru) %rdei si :erecopu)ui s4au supus turci)or. &i s4au unit tatarii cu turcii.; Am mai a()at prin iscoade)e noastre despre 3raEmasii crestinatatii- despre necredinciosii turci- ca 3in impotri3a noastra. &i din nou ne4a 3enit I+&T+ T+$+I IAA ca turcii 3in spre noi- impotri3a noastra si impotri3a tarii noastre si pe apa si pe uscat*Imparatu) are sa 3ina insusi pe uscat impotri3a noastra ca sa cucereasca in persoana tara noastra cu toata puterea )ui si cu toata oastea )uisi cu toata puterea Tarii $untenesti;. In continuare le cere sa)l I=<>RMEPE &E ,RGE=T% "e Matei 1orvin "entru a)i acorda s"ri4inul "romis$ Erau oare cei trei 'soli( oc0ii si urec0ile domnului Ste!an la curtea lui Matei 1orvin9 1u siguranta, &%: Si de aceasta data cererea de a4utor a !ost zadarnica$ In consecinta, moldovenii aveau sa res"inga singuri incercarea !lotei turcesti de sub comanda lui %0med)"asa de a cuceri 1etatea %lba in vara anului -JC?$ >data anga4at in con!lictul cu turcii, Ste!an cel Mare urmarea in "ermanenta toate "regatirile si miscarile armatelor acestora$ 1u "rivire la activitatea in!ormativa, dintr)o scrisoare adresata biraului si tuturor batranilor din #rasov la -/ !ebruarie -JC2, rezulta ca,

"e langa sterile ce)i erau transmise de catre agentii sai din 1rimeea si din Turcia, domnul Moldovei !acea un util sc0imb de in!ormatii cu brasovenii$ In aceasta scrisoare, du"a ce le)a multumit "entru in!ormatiile ce i)au !ost transmise "rin mesterul armurier Mi0ai (acesta era oare unul dintre agentii sai de legatura cu brasovenii, ori "oate agentul nr$- de acolo9 Posibil: Este "osibil insa sa !i !ost agent al brasovenilor ("oate c0iar agent dublu , cunoscut insa de catre oamenii lui Ste!an , in legatura cu 'lucrul turcilor(, Ste!an cel Mare ii ruga sa)i dea de stire si de aici inainte cele ce vor a!la$ '&i ce 3a spune din partea domniei4me)e catre domnia43oastra omu) 3ostru $ihai mesteru) sa4) credeti in toate- caci sunt 3orbe)e noastre;$ %ceste vorbe sunt elocvente "entru increderea de"lina de care se bucura 'mesterul Mi0ai( din "artea lui Ste!an (ceea ce denota !a"tul ca identitatea si cu siguranta, misiunea acestuia, erau !oarte bine cunoscute domnului $ In mod sigur acesta nu era un mester oarecare, !iind cu siguranta un agent de EKIT%, cel mai "robabil, nobil$ Pe baza relatarilor unor negustori din Pera si a altor izvoare, in "rimavara anului -JC2 '&te(an ce) $are- in(ormat in )e1atura cu pre1atiri)e pe care )e (aceau turcii- incerca printr4o so)ie sa4) indup)ece pe su)tan sa renunte )a p)anuri)e sa)e de cucerire a $o)do3ei. &e spune ca so)u) mo)do3ean a mai cerut su)tanu)ui sa4) e)ibere/e pe A)exandru Aomneanu)- cumnatu) )ui &te(an ce) $are- in schimbu) pri/onieri)or turci prinsi in )upta de )a Ias)ui. Au toate ca A)exandru (usese decapitat- su)tanu)- dorind sa obtina e)iberarea turci)or prinsi de &te(an- s4a dec)arat de acord cu schimbu) propus de mo)do3eni si in )ocu) )ui A)exandru a (ost adus si aratat so)u)ui mo)do3ean un a)tu). &u)tanu) ar (i acceptat- se /ice- si propunerea )ui &te(an ce) $are de a nu porni impotri3a $o)do3ei si ar (i trimis chiar un so) in $o)do3a- propunand pentru incheierea pacii urmatoare)e conditii: p)atirea tributu)ui pe u)timii trei aniJ drept semn a) credintei (ata de Ina)ta :oarta- &te(an trebuia sa4si trimita (iu) mai mare ca ostatic )a Aonstantinopo)eJ sa predea Ahi)ia si sa restituie pe tinerii si bo1atii)e Ee(uite din Aa((a si a()ate in corabia care s4a re(u1iat )a Aetatea A)ba. &te(an ce) $are a re(u/at sa accepte conditii)e puse de catre su)tanJ mai mu)t chiar, e) a pus sa (ie executati pri/onierii turci capturati in )upta de )a Ias)ui; >M$=eagoe, Ste!an cel Mare $ %tacul turcilor devenind iminent, Ste!an cel Mare a !acut noi demersuri "e langa regele 1azimir al Poloniei si regele Matei 1orvin al ,ngariei$ 1a si altadata, a "rimit numai "romisiuni$ Se "are ca regele 1azimir a trimis la Ma0omed al II)lea un sol care, la @@ mai -JC2, a intalnit la Varna "e sultan, caruia i)a dat din "artea regelui o 0aina de zibelina im"odobita cu margaritare si cu "ietre scum"e si l)a rugat sa renunte la cam"ania "ornita im"otriva Moldovei, deoarece Ste!an era vasalul regatului "olon si deci 1azimir era obligat sa)i acorde a4utor$ Primind cu bucurie 0aina, Ma0omed al II)lea a s"us solului ca nu "oate satis!ace dorinta regelui 1azimir, deoarece a !acut "rea multe c0eltuieli cu "regatirea razboiului si se a!la a"roa"e de 0otarele Moldovei$ Totusi, daca Ste!an acce"ta conditiile ce i)au !ost comunicate "oate reveni asu"ra 0otararilor sale$ 1um Ste!an nu "utea sa acce"te conditiile mai sus mentionate, Ma0omed si)a continuat e7"editia im"otriva Moldovei$ Pentru a nu avea sur"rize din "artea "olonilor si a)i tine "e acestia 'ocu"ati( , sultanul a trimis asu"ra Poloniei "e tatari$ Ste!an cel Mare era &I= =>, singur: Va urma,

DD

@C ianuarie @5-@B=o 1omments 2N Banuarie Unirea Principate&or:Primu& Pas=

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei, Istorie, Mari Romani In 2N Banuarie "!E# S!atul Tarii Romanesti il alege &omn al Tarii "e &omnul Moldovei, &e5andru Boan 4u)a$ %st!el "rimul "as era !acut$ % !ost la mi4loc o mica smec0erie, "entru ca Puterile Garante nu se gandeau la "osibilitatea unirii celor doua tari$ %cce"tata cu greu si initial numai "e durata domniei lui 1uza, Romania Primordiala, germenele &aciei, se nascuse: E7trem de greu si cu multe, !oarte multe greutati, dar esential era ca se nascuse$

1u o vivacitate !antastica Primul 1onducator al =oii Romanii a ince"ut crearea Statului =ational Roman, !ondand in cativa ani: %rmata Romana, Randarmeria, invatamantul de stat gratuit, re!orma agrara si im"ro"ietarirea taranilor clacasi, destramand relatiile !eudale si servitutile intre tarani si boieri, a secularizat( con!iscate "amanturile bisericilor si manastirilor, in !olosul Statului$

Romania in perioada "!E#1"!L! Tot in tim"ul domniei Sale au !ost in!iintate "rimele ,niversitati, cea de la Iasi si a"oi cea de la #ucuresti, s)a instituit obligativitatea invatamanutlui "rimar$ Practic %le7andru Ioan 1uza a creat Romania din neant, "rin !orta si la limita, ser"uind cu di!icultate intre "roblemele din e7terior si obtuzitatea clasei "olitice din interior$ 1a un singur e7em"lu, imediat du"a abdicarea Sa !ortata, Moldova a avut o tentativa de a ru"e ,nire cu Tara Romaneasca3

=u stiu ce as mai "utea scrie, dar va "ot descrie ce simt "rin cateva cantece e7traordinare:

Fi&mu&ete despre :Tara Mea=

Maine este @J Ianuarie, maine este de !acto ziua in care aceasta Tara a ince"ut din nou sa se ridice: Este o zi cel "utin la !el de im"ortanta, daca nu cumva mai im"ortanta, decat - &ecembrie sau . Mai, "entru ca nici o alta zi nu ar !i devenit simbolica , daca "e @J Ianuarie boierii munteni nu)K alegeau &omn al nostru "e %le7andru Ioan 1uza: Totul s)a continuat a"oi, insa ince"utul, trunc0iul "e care mai a"oi au crescut Romania, !orta Sa ca tara, %rmata Romana, institutile Statului =ational, au rasarit "e @J Ianuarie$ Pentru ca !ara @J Ianuarie, - &ecembrie "ur si sim"lu nu ar !i avut de ce sa se intam"le, nu ar !i avut ce intregi3

RoMi&itarI K% M,KTI %=I R>M%=I%: Si &umnezeu sa)K binecuvanteze "e Maria Sa %le7andru Ioan Voda 1uza, "rimul domnitor si intregitor a toata Tara Moldovei si a Tarii Romanesti:
@A ianuarie @5-@B- 1omment R (B>BU8 N<, (UT% BN SP TBU8 R>M N<S4 G,BB% partea a BB1aH

by: George GMT Posted in: enigme, Eroii Romaniei, Inteligenta romanilor, Istorie, Mari Romani, Servicii Secrete %!land de la agentii sai ca Petru %ron se gaseste in Transilvania, de unde ar urma sa "rimeasca a4utorul lui Matei 1orvin, Ste!an a !acut mai multe incursiuni in %rdeal, dar n)a reusit sa)l "rinda$ Totodata, el a res"ins cererea lui Matei 1orvin de a)i recunoaste

suzeranitatea$ Pentru a se asigura im"otriva unui eventual atac din "artea lui Matei 1orvin, "rin tratatul de alianta inc0eiat la -@ martie -J2@ cu regele 1azimir al Poloniei, Ste!an cel Mare si)a asumat obligatia 'de a !ace tot binele "entru domnie si "entru cinstea craiului 1azimir si coroanei lesesti, de a lucra in toate locurile s"re !olosul si de a nu !i niciodata "artas la vreun s!at sau la vreo intelegere in care s)ar vorbi sau s)ar !ace ceva vatamator ori clevetitor "entru eiL dim"otriva, se anga4a sa)l !ereasca cu statornicie de toate "rime4diile care ar a4unge la cunostinta sa si de a)l a4uta im"otriva oricarui ne"rieten ori de cate ori va !i nevoie($ In acelasi an a obtinut o stralucita victorie asu"ra tatarilor care invadasera Moldova si a comis o tentativa neizbutita de a cuceri de la unguri cetatea 10ilia, care din "unct de vedere economic si strategic "rezenta o im"ortanta deosebita "entru tara sa$ 1eea ce n)a reusit in anul -J2@ a izbutit insa in -J2?$ Re!uzul lui Ste!an cel Mare de a)i deveni vasal, incursiunile !acute in Transilvania si cucerirea cetatii 10ilia, au determinat "e regele ,ngariei, Matei 1orvin, sa ia 0otararea de a ocu"aMoldovasi de a "une domn al acestei tari "e Petru %ron, vec0i dusman al lui Ste!an$ In consecinta "e la mi4locul lui noiembrie -J2C a trecut cu oastea inMoldova"rin "asul >ituz, devastand targurile Trotus,#acau, Roman si =eamt$ Ka -J decembrie -J2C, Matei 1orvin s)a o"rit cu oastea in targul #aia "entru a se odi0ni$ Pana atunci Ste!an evitase anga4area in lu"ta desc0isa, deoarece, "e baza I=<>RM%TIIK>R PRIMITE, a a"reciat ca n)ar !i avut sorti de izbanda in !ata unei armate cu mult mai numeroase si care dis"unea de un armament su"erior, si anume tunuri$ % monitorizat "rin agentii sai Ste!an cel Mare, armata ungara si "regatirile acesteia9 1u siguranta, &%: 1unostea cu e7actitate domnul Moldovei, taria, !orta si armamentul acesteia9 1u siguranta, &%: % actionat el cu "rudenta, bazandu)se "e in!ormatii certe9 1u siguranta, &%: <iindca, in aste"tarea ivirii unui moment !avorabil din "unct de vedere strategic si tactic, Ste!an cel Mare urmarea "rin iscoadele sale toate miscarile inamicului si statea "rin a"ro"iere$ Insa, momentul indelung aste"tat n)a intarziat sa a"ara: Rabdarea este intotdeauna una dintre calitatile oricarui mare comandant de osti, iar coroborata cu in!ormatia, analiza si viziunea strategica, "oate !ace minuni$ % dis"us Ste!an cel Mare de toate aceste calitati, sau cel "utin de oameni care le aveau9 1u siguranta, &%: Si asta se va vedea in cele ce urmeaza3 <iind I=<>RM%T ca la intrarea in #aia, oastea lui Matei 1orvin s)a dedat la 4a!uri, betii si des!rau (se s"une ca Ste!an c0iar ar !i ordonat ca in targ sa se gaseasca vin din belsug, cunoscand !oarte bine obiceiurile ostenilor din acele tim"uri$ Premeditare sau doar o sim"la legenda9 Posibil: , Ste!an a a"reciat ca momentul este !avorabil unui atac "rin sur"rindere$ &escriind conditiile des!asurarii acestui atac, Grigore ,rec0e arata ca, 'avand Ste!an)voda STIRE si PRI=P%=& KIM#%, marti noa"tea, dic0emvrie -?, au a"rinsu targul asu"ra lor, candu ei era !ara de nici o gri4a$ Si !iindu si beti si negatiti de razboi, i)au lovitu Ste!an)voda cu oastea tocmita in revarsatul zorilor, de multa moarte si "erire au !acut intr)insii$ 1a ei, ne!iind tocmiti de razboi, nimica de arme nu s)au a"ucatu, ci de !uga, nici urma sa ia, carii sca"a, ca !iind noa"tea, de nu stiia incotro vor merge, in toate "artile ratacea, de)I vina taranii in zavoaie, "rin munti, unde vreo -@555 "eriti s)au a!latu$ Mai a"oi si insusi craiu, ranitu de sageata !oarte rau, de)abia

au 0aladuitu "e "oteci si au iesitu la %rdeal($ > actiune temerara, !oarte bine >RG%=IP%T% si 1>=&,S%, bazata "e in!ormatie si des!asurata cu 'oaste tocmita(, sau mai bine s"us, osteni bine "regatiti, de catre Ste!an cel Mare9 1u siguranta, &%: &oar sansa, sau "oate tradarea, a !acut ca Matei 1orvin sa sca"e$ Iata ce ne s"une in acest sens, in legatura cu !uga lui Matei 1orvin de "e cam"ul de lu"ta, cronicarul &lugosz: (&aca regele ,ngariei n)a !ost "rins sau omorat, aceasta se datoreste bine!acerii unui roman, caruia Ste!an)voievod, &ES1>PERI=&,)I inselaciunea, ii taie ca"ul($ <a"tul ca Ste!an a avut "osibilitatea de a desco"eri 'tradatorii( din randul armatei sale si nu numai, s"une multe$ Interesant este !a"tul ca Ste!an, s)a con!runtat in "ermanenta de)a lungul domniei sale cu s"ectrul tradarii si al com"lotuluiL reusind sa le cunoasca din tim", "ede"sind crunt "e cei vinovati$ Putea !ace acest lucru singur9 1u siguranta, =,: %vea oameni si agenti bine "regatiti9 1u siguranta, &%: Si vom vedea asta in cele ce urmeaza3 &u"a victoria de la #aia, Ste!an a !ost in!ormat de catre iscoadele sale din ,ngaria, ca Matei 1orvin !acea noi "regatiri in vederea invadarii Moldovei$ Ste!an a in!ormat ra"id "e regele 1azimir asu"ra "ericolului ce "lana asu"ra Moldovei, cerandu)i s"ri4in$ E!ectul actiunii di"lomatica s)a concretizat in scrisoarea adresata lui Matei 1orvin in martie -J2/ de catre nobilii "oloni, care ii im"utau ca a "rodus "agube unei tari su"use coroanei "olone si il rugau sa nu mai comita asemenea acte de dusmanie !ata de regatul "olonL acte ce ince"usera sa se concretizeze "rin organizarea unei noi e7"editii im"otriva Moldovei$ > miscare inteligenta din "artea domnului Moldovei9 1u siguranta, &%: Iata cum I=<>RM%TI% alaturi de &IPK>M%TIE, a ani0ilat din !asa un razboi, nedorit cu siguranta de catre Ste!an$ 1unoastere si tact din "artea domnului Moldovei9 1u siguranta, &%: Kui Ste!an i se transmiteau stiri de catre iscoadele sale si cu "rivire la adevaratele sentimente ale regelui 1azimir, care, asa cum rezulta din izvoarele istorice, urmarea de !a"t sa)l inlocuiasca "rin viclenie din scaunul domnesc, considerandu)l "ericulos si nesigur$ Pentru a)l "rinde, in -J2/, regele Poloniei a organizat un com"lot$ %st!el, im"reuna cu sotia sa, 1azimir a coborat in Podolia, de unde a trimis la Suceava "e Ioan Mu4ilo, "alatinul Podoliei, si "e S"it;o de Iaroslav, sa)l anunte "e Ste!an ca este aste"tat sa vina sa de"una 4uramantul de credinta ca vasal$ Ste!an insa STI% de com"lot: %cesta !usese %VERTIP%T in tim" util (ceea ce s"une multe des"re modul cum !unctiona Serviciul lui Ste!an cel MareL in!ormatiile a4ungand ra"id la destinatie, ceea ce nu era la indemana oricui: , de catre unul dintre consilierii regatului (deci, un agent de "rim rang, visul oricarui serviciu de in!ormatii , ca va !i "rins in cazul "rezentarii in !ata regelui 1azimir$ 1um la viclenie se ras"unde cu viclenie, Ste!an cel Mare a ras"uns ca nu "oate veni sa de"una 4uramantul, deoarece se teme ca in li"sa lui dintaraaceasta ar "utea !i ocu"ata de unguri, de turci si de munteni$ <in di"lomat, "entru a nu)l su"ara totusi "e 1azimir care l)a aste"tat zadarnic in Podolia tim" de J5 de zile, Ste!an a de"us 4uramantul in !ata solilor, stiind ca un ast!el de 4uramant nu "roduce e!ecte 4uridice de"line (cu alte cuvinte nu se anga4a la nimic , si i)a "romis ca va "resta omagiul solemn si "ublic cu conditia de a !i anuntat cu doua luni inainte de sosirea regelui la 1emenita, 1olomeea sau Sniatin$ Este in a!ara de orice indoiala ca numai datorita I=<>RM%TIEI "rimate la tim" de la unul dintre agentii sai, consilier al regatului "olon, Ste!an a reusit sa)si "azeasca tronul si viata, !acand ine!icienta combinatia regelui 1azimir$ ,n succes deosebit al Serviciului lui Ste!an cel Mare9 1u siguranta, &%: Si acesta n)a !ost singurul:

Pro!itand de !a"tul ca Matei 1orvin era anga4at in razboiul "entru cucerirea #oemiei, in -J2. Ste!an cel Mare a !acut doua incursiuni in Transilvania cu sco"ul de a)l "rinde "e Petru %ron ("e care)l monitoriza si nu l)a uitat de!el , de care se temea ca ar "utea "atrunde in Moldova in tim" ce moldovenii s)ar gasi in razboi cu tatarii, turcii sau muntenii$ Rezultatul incursiunilor !iind negativ, Ste!an a recurs atunci la urmatoarea stratagema: a trimis lui Petru %ron daruri si scrisori iscalite de mai multi boieri, "rin care acestia il rugau sa vina sa ia domnia Moldovei si sa)l alunge "e Ste!an$ Petru %ron a dat crezare scrisorilor "rimate si du"a cateva luni a "atruns inMoldovacu "utini oameni$ #oierii "e care Petru %ron credea ca se "oate bizui l)au "rins si l)au "redat lui Ste!an$ Ka >rbic, calaul a retezat ca"ul lui Petru %ron si in !elul acesta voievodul moldovean sca"a de cel mai "ericulos "retendent la tronul Moldovei$ > 1%P1%=% si o actiune de &EPI=<>RM%RE atent elaborata si magni!ic organizata9 1u siguranta, &%: 1ei care au "artici"at la ea, au !ost doar sim"li boieri credinciosi, sau oameni atent selectati, ce cunosteau !oarte bine anumite ingrediente din bucataria Serviciilor Secrete9 1u siguranta au !ost mai mult decat "areau: <iindca, reusita combinatiei !olosite "entru "rinderea lui Petru %ron se e7"lica ast!el: )actiunea s)a intemeiat "e date reale si certe cu "rivire la legaturile lui Petru %ron inMoldova, legaturi in care el avea de"lina incredere$ %u !ost oamenii lui Petru %ron dinMoldovaatent monitorizati ori e7"loatati in!ormativ9 1u siguranta, &%:L )secretul masurilor intre"rinse a !ost bine "astrat, ceea ce demonstreaza ca actiunea a !ost organizata, cunoscuta si des!asurata, numai de catre un cerc restrans de oameni din 4urul lui Ste!an, buni cunoscatori ai lu"tei de "e !rontul nevazutL )actiunea s)a s"ri4in "e cunoasterea "si0ologiei lui Petru %ron, a obiceiurilor sale, dar si "e dorinta de neo"rit a acestuia de ocu"are a tronului Moldovei$ %u stiut oamenii lui Ste!an sa e7"loateze slabiciunile lui Petru %ron, !acandu)l "e acesta sa muste din momeala intinsa, cazand in ca"cana9 1u siguranta, &%: > asemenea ca"cana, !oarte bine "usa la "unct, "ana la cel mai mic detaliu, "utea !i organizata de catre diletanti9 1u siguranta, =,: &ar, sa mergem mai de"arte$ Prin intermediul negustorilor brasoveni (este cunoscut !a"tul ca in acele tim"uri si mult du"a aceea, breslele negustorilor si ale meseriasilor au re"rezentat o sursa "uternica de in!ormatii$ %ceste mici organizatii Nsa le s"unem asa) dis"uneau de in!ormatii care le a4utau sa "ros"ere in a!aceri, dar si din s!ere "olitice si militare , Ste!an obtinea stiri des"re tot ceea ce se "etrecea in Tara Romaneasca$ 1unoasterea in "ro!unzime a situatiei i)a "ermis ca la @C !ebruarie -JC5 sa atace si sa distruga cetatea #railei, care constituia un "unct strategic im"ortant "entru turci si "entru munteni$ %tacul a !ost atat de !ulgerator, incat Radu cel <rumos n)a avut tim" sa)si stranga ostirea si sa)i iasa in intam"inare "ana cand Ste!an s)a retras inMoldova!ara "ierderi si cu multa "rada$ &esco"erind S,RS% de in!ormatii a moldovenilor, Radu cel <rumos, domnul Tarii Romanesti, "rintr)o scrisoare adresata negustorilor din #rasov in toamna anului -JC5, le re"rosa !a"tul 'ca sunt in ra"orturi bune cu Ste!an cel Mare, caruia ii trimit arme si ingaduie oamenilor acestuia sa vina la #rasov, unde culeg in!ormatii in legatura cu miscarile muntenilor($ Iata ce ne s"un in acest sens autorii lucrarii '%RTIKERI% R>M%=% I= &%TE SI IM%GI=I(, citam: ' &omnitorul Ste!an cel Mare a acordat o atentie deosebita artileriei$ Tunurile sau mortierele erau "rocurate din orasele Transilvaniei, iar "ulberea era "rodusa intara, in

moristi de mana amestecand sal"etru (cum"arat din tarile vecine , carbune (obtinut din lemn de tei sau brad, care se distila in vase de "amant si sul!$ 1el mai !recvent calibru era in 4ur de -? cm, iar bataia in 4ur de -55 m$ > "arte din tunuri erau ca"turate in lu"tele cu statele vecine$ %st!el, in lu"ta de la #aia (-J2C , Ste!an a cucerit ?5 de tunuri de la Matei 1orvin($ #rasovul, "utea !i una dintre sursele de a"rovizionare cu armament ale lui Ste!an9 1u siguranta, &%: ,imitor este !a"tul ca in acele tim"uri, inMoldova, "utea !i "rodusa "ulbere "entru tunuri: 1ontinuand sa culeaga in!ormatii din Tara Romaneasca, agentii lui Ste!an cel Mare il tineau la current cu toate "regatirile "e care Radu cel <rumos le !acea in vederea invadarii si 4e!uirii Moldovei$ &eci, va urma: DD ?
Romania MilitaryEroii Romaniei Istorie Mari Romani <roii Romaniei C F&orian Medrea

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei, Istorie, Mari Romani RS(B>B' Bstoria g&orioas. a 4orpu&ui de ,o&untari Porea creat 3n /e*ruarie "#"# 4ine a /ost comandantu& armatei rom-ni&or arde&eni

Soldaii ardeleni s)au a!lat Dn "rima linie a lu"tei Dm"otriva bolevismului de VIRGIK K%P%R

F&orian Medrea a organi)at un corp de vo&untari care a oprit 3naintarea rmatei Sovietice Mag9iare a &ui Be&a Kun'

Se Dm"linesc, Dn !ebruarie, .A de ani de la Dn!iinGarea 1or"ului de Voluntari Morea menit a ocroti, cu arma Dn mHnF, la nevoie, obiectivele obGinute "rin Marea %dunare =aGionalF de la %lba Iulia, din - &ecembrie -.-/$ Sn volumul istoricului Ioan Scurtu I%lba Iulia N - &ecembrie -.-/f este redatF Ei o declaraGie a lui Eugen Mulea, care s"une cF "aza Ei ordinea, "recum Ei dis"ozitivul de a"Frare a SFlii ,nirii Ei a altor clFdiri im"ortante, erau asigurate Ei de"indeau e7clusiv de ordinele comandantului <lorian Medrea, care dis"unea, la Dnce"ut, de A$555 de gardiEti (a"oi, du"F unele surse, numFrul lor ar !i crescut la J$555 Ei -J mitraliere, am"lasate strategic, Ei de un singur tun utilizabil, din cele "atru ca"turate Dn gara StremG de la nemGii Dn retragere3 Ti iatF cF acest colonel erou, <lorian Medrea, ne)a lFsat un istoric a ceea ce s)a numit atunci 1or"ul de Voluntari Morea, du"F EtiinGa noastrF total necunoscut azi$ %Eadar, unul dintre iniGiatorii Ei comandanGii de !runte al acestui 1or" de Voluntari Morea, colonelul <lorian Medrea, a transmis generaGiei de azi, "rin intermediul ne"oatei sale, "ro!$ %le7andra Medrea din Paris, 4urnalul sau, mai bine zis, istoria glorioasF a acestui e!ectiv de militari$

S/etnicu& mi&itar a& &ui Boan Suciu Snce"em "rin a s"une cF <lorian Medrea, a4uns Dn !inal la gradul de colonel, a !ost ataEat ca s!etnic militar "e lHngF dr$ Ioan Suciu, membru al 1onsilului &irigent Ei re"onsabil, Dn cadrul lui, cu "roblemele de organizare$ %st!el cF dr$ Ioan Suciu Ei s!etnicul sFu militar au a4uns la concluzia organizFrii unui 1or" de Voluntari, numit Morea, care sF asigure siguranGa teritoriului revenit la "atria) mamF "rin 0otFrHrea de la - &ecembrie -.-/, dar Ei sF intervinF Dn lu"te, dacF situaGia o cerea$ %cest 1or" de Voluntari Morea, "remergFtorul Regimentului /2 in!anterie de mai tHrziu, a !ost cel care a barat cu 0otFrHre, la Dnce"utul lui !ebruarie -.-., Icoloanele inamice a!late Dn "lin marE s"re MunGii %"useni, mHnHnd Dnaintea lor un val de re!ugiaGi Ei lFsHnd Dn urmF un alt val de nes"usF mizerie Ei teroare(, cum Gine sF sublineze <lorian Medrea$ PlecHnd de la aceste constatFri triste, s)a luat 0otFrHrea N scrie <lorian Medrea N IsF se rFs"undF cu o insurecGie a moGilor, du"F rHnduiala Ei tradiGia ardeleanFI dat !iind im"ortanGa "oliticF Ei militarF a acestor munGi, cu brHul lor de !orti!icaGii "uternice ridicate de %ustro),ngaria$ %Ea se !ace cF, Dn seara zilei de -5 !ebriuarie -.-., dr$ Ioan Suciu, cu modestul sFu Stat Ma4or, alcFtuit din doi secretari Ei un s!etnic militar Dn "ersoana lui <lorian Medrea, s)a instalat Dn "avilionul minelor de aur IRuda -@ %"ostoli( Dn #rad$ Bnsurgen+a mo+i&or %ici, de !a"t, s)a !ormat 1or"ul de Voluntari denumit Morea, organizat du"F "rinci"iile armatei regulate, Ei a !ost elaborat "lanul de acGiune avizat a"oi de dr$ Ioan Suciu, care a ordonat scurt: IE7ecutarea(3 Sn acest tim", gFrzile naGionale de "e cele douF 1riEuri, %lb Ei =egru, au "rimit ordin sF !rHneze inaintarea inamicului, "rin organizarea de bara4e, dar Ei lu"ta de g0erilF, mFsuri e7ecutate sub comanda cF"itanului Vasile #arbu, de la legiunea de 4andarmi %rad$ 1oncomitent, au !ost c0emaGi la arme cei din Igloata micF( (sub @- de ani Ei celelalte contigente de la @? de ani Dn sus, "use la dis"oziGia Ministerului de RFzboi Dn vederea organizFrii

armatei regulate ardelene$ &u"F care, autoritFGile romHne au luat mFsuri re!eritoare Ei la cadrele de conducere, dotarea cu armament Ei crearea, Dn rHndurile "o"ulaGiei, a unei o"inii !avorabile tuturor acestor mFsuri de a"Frare Ei eliberare a MunGilor %"useni$ S)au dat lu"te crHncene, uneori I"ie"t la "ie"t(, cu inamicul, bombardHnd cu tunurile "e care le aveau N doar "atru la numFr ), trenul blindat inamic care venea, din cHnd Dn cHnd, Ei Dncerca sF decimeze !orGele voluntarilor$ %st!el cF, "rin 0otFrHrea intervenGiilor !orGelor conduse Ei de "re!ecGii 4udeGelor Munedoara, %lba Ei Turda, i)au "ermis dr$ Ioan Suciu sF ra"orteze 1onsiliului &irigent (condus de "reEedintele Iuliu Maniu cF IMunGii %"useni sunt Dn stF"Hnirea 1or"ului de Voluntari Morea($ =oua armatF ardeleanF era !ormatF din circa J$555 de ostaEi$ 1or"ul de Voluntari Morea a ocu"at Ei VaGa de Ros, vec0ea graniGF istoricF a %rdealului$ Ku"tele au !ost conduse de colonelul Rascoviceanu, ale cFrui tru"e au strF"uns !ulgerFtor, scoGHnd inamicul din MFlmagiu, strFbFtHnd a"oi, eroic, Dntregul sistem de tranEee eEalonate "e coasta &ealului Mare$ #atalionul de sub comanda cF"itanului %le7andru &rFgoi, Dn ciuda !ocului intens al inamicului din trenul blindat, l)a scos, cu baioneta, "e inamic din !orti!icaGiile sale de la Kederere)"uszta Ei de la ca"ul de "od de la Tisa N Sza4ol Ei l)a Dm"ins Dn a"ele Tisei3 1ontinuarea %I1I 0tt":**XXX$romanialibera$ro*cultura*aldine*cine)a)!ost)comandantul)armatei)romanilor)ardeleni)@J.J-5$0tml

Sursa: articol "reluat din Romania Kibera

-2 ianuarie @5-@B-5 1omments "E Banuarie "!EK% Bpotesti:

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei, Mari Romani %stazi se im"linesc -2@ de ani de la nastere celui mai Mare Roman: In urma cu -2@ s)a nascut Mi0ai Eminovici, cunoscut de noi toti ca 1el Mai Mare Poet al Romaniei, al neamului romanesc$ =imeni niciodata nu a cantat aceasta tara asa cum a !acut acest >M$ In mod sigur un "atriot in!lacarat, un mare iubitor al 'vec0ilor ersesuri(, Mi0ai Eminescu si)a adorat Tara$ =u se considera nici macar crestin si avea o a"lecare cu totul deo"sebita s"re istoria antica a acestui "o"or$ &%1I% si dacii erau "o"orul lui, Vlad Te"es si Mircea cel #atran, eroii sai$

1u toti l)am studiat si l)am invatat in scoala, dar oare cati dintre noi c0iar l)am citit "e Mi0ai Eminescu9: Sa s"ui ca Eminescu a !ost cel mai mare "oet al romanilor, e de4a banal: El a !ost mult mai mult decat atat: % !ost un mare invatat, un cunoscator al %devarului de dincolo de noi$ =u dadea doi bani "e miturile moderne religioase, nu credea in "olitica3credea in Tara Sa si3o iubea nes"us de mult3 =u am ce sa scriu des"re 1el Mai Mare Roman nascut "e acest "amant, "ot doar sa va recomand sa)K cititi "e Mi0ai Eminescu3 alt!el: Rugaciunea unui dac Pe c-nd nu era moarte% nimic nemuritor% Nici s-m*uru& &uminii de viata datator% Nu era a)i% nici m-ine% nici ieri% nici totdeuna% 4aci unu& erau toate si totu& era una@ Pe c-nd pam-ntu&% ceru&% va)du9u&% &umea toata <rau din r-ndu& ce&or ce n1au /ost niciodata% Pe1atunci erai Tu singur% 3nc-t ma1ntre* 3n sine1miC u cine1i )eu& carui p&ecam a noastre inemiO El singur zeu statut)au nainte de)a !i zeii Si din noian de a"e "uteri au dat scHnteii, El zeilor da su!let si lumii !ericire, El este)al omenimei izvor de mHntuire: Sus inimile voastre: 1Hntare aduceti)i, El este moartea mortii si Dnvierea vietii: Si el Dmi dete oc0ii sa vad lumina zilei, Si inima)mi um"lut)au cu !armecele milei, Sn vuietul de vHnturi auzit)am al lui mers Si)n glas "urtat de cHntec simtii duiosu)i viers, Si tot "e lHnga)acestea cersesc Dnc)un adaos: Sa)ngaduie intrarea)mi Dn vecinicul re"aos:

Sa blesteme "e)oricine de mine)o avea mila, Sa binecuvHnteze "e cel ce ma Dm"ila, S)asculte orice gura, ce)ar vrea ca sa ma rHda, Puteri sa "uie)n bratul ce)ar sta sa ma ucida, S)acela Dntre oameni devina cel DntHi 1e mi)a ra"i c0iar "iatra ce)oi "une)o ca"atHi$ Gonit de toata lumea "rin anii mei sa trec, PHnV ce)oi simti ca oc0iu)mi de lacrime e sec, 1a)n orice om din lume un dusman mi se naste, 1)a4ung "e mine Dnsumi a nu ma mai cunoaste, 1a c0inul si durerea simtirea)mi a)m"ietrit)o, 1a "ot sa)mi blestem mama, "e care am iubit)o ) 1Hnd ura cea mai cruda mi s)a "area amor3 Poate)oi uita durerea)mi si voi "utea sa mor$ Strain si !arV de lege de voi muri N atunce =evrednicu)mi cadavru Dn ulita l)arunce, S)aceluia, Parinte, sa)i dai coroana scum"a, 1e)o sa asmute cHinii, ca inima)mi s)o rum"a, Iar celui ce cu "ietre ma va izbi Dn !ata, Sndura)te, sta"Hne, si da)i "e veci viata: %st!el numai, Parinte, eu "ot sa)ti multumesc 1a tu mi)ai dat Dn lume norocul sa traiesc$ Sa cer a tale daruri, genunc0i si !runte nu "lec, S"re ura si blestemuri as vrea sa te Dndu"lec, Sa simt ca de su!larea)ti su!larea mea se curma Si)n stingerea eterna dis"ar !ara de urma: Mai am un singur dor Mai am un singur dor Sn linitea serii

SF mF lFsai sF mor Ka marginea mFriiL SF)mi !ie somnul lin i codrul a"roa"e, Pe)ntinsele a"e SF am un cer senin$ =u)mi trebuie !lamuri, =u voi sicriu bogat, 1i)mi Dm"letii un "at &in tinere ramuri$ i nime)n urma mea =u)mi "lHngF la cretet, &oar toamna glas sF dea <runziului veted$ Pe cHnd cu zgomot cad Isvoarele)ntr)una, %lunece luna Prin vHr!uri lungi de brad$ PFtrunzF talanga %l serii rece vHnt, &easu"rF)mi teiul s!Hnt, SF)i scuture creanga$ 1um n)oi mai !i "ribeag &e)atunci Dnainte, M)or troieni cu drag %duceri aminte$ Kuce!eri, ce rFsar &in umbrF de cetini, <iindu)mi "rietini, > sF)mi zHmbeascF iar$ Va geme de "atemi

%l mFrii as"ru cHnt3 1i eu voi !i "FmHnt Sn singurFtate)mi$ 8ucea/aru& Si cea mai im"resionanta3Sarmanu& Dionis3 =umai si datorita !a"tului ca !ac "arte din acelasi neam cu un ast!el de gigant si ma !ace sa simt mandru, "ana la cer, ca S,=T R>M%=::: Ka Multi %ni Romania:3ca mult te)a mai iubit cel mai !rumos, cel mai bun, cel mai3 !iu al tau:
-? ianuarie @5-@B. 1omments

R (B>BU8 N<, (UT% BN SP TBU8 R>M N<S4 G,BB% partea BH

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei, Istorie, Mari Romani

Ste!an cel Mare, unul dintre domnitorii in tim"ul caruia, in istoria Romaniei au !ost inscrise cu sange, numeroase "agini de glorie$ Tim" de a"roa"e 4umatate de secol, Ste!an cel Mare si S!ant, a uimit "e contem"oranii sai "rin maiestria cu care a condus destinele Moldovei$ 10iar cronicarii turci, care aveau motive temeinice sa)l "onegreasca, l)au laudat atunci cand s)au re!erit la calitatile sale de commandant de osti$ %st!el, intr)o cronica anonima in care au !ost "rezentate !a"tele sultanului #aiazid al II)lea, vorbindu)se si des"re domnul Moldovei, se arata ca 'Iste!en)bei( era 'om !oarte dibaci si mare mester in lu"tele im"otriva g0iaurilor($ %tat de mare a !ost ecoul victoriilor obtinute im"otriva turcilor, incat cronicarul &lugosz s"unea: '>, barbat demn de admirat, intru nimic in!erior conducatorilor eroici "e care atat ii admiram, care cel dintai dintre "rinci"ii lumii a re"urtat in zilele noastre o victorie atat de stralucita im"otriva turcilor$ &u"a "arerea mea, el este cel mai vrednic sa i se incredinteze conducerea si sta"anirea lumii si mai ales !unctiunea de comandant si conducator contra turcilor, cu s!atul comun, intelegerea si 0otararea crestinilor, "e cand ceilalti regi si "rinci"i crestini trandavesc in lene, in des!ranari si lu"te civile($

1a Ste!an cel Mare a !ost o "ersonalitate a vremurilor sale, rezulta si din scrisoarea ce i)a !ost trimisa de "a"a Si7t al IV)lea du"a victoria de la Vaslui, scrisoare in care se arata: '<a"tele tale savarsite "ana acum cu intele"ciune si vite4ie contra turcilor in!ideli, inamici comuni, au adus atata celebritate numelui tau, incat esti in gura tuturor si esti de catre toti !oarte laudat($ &esi Ste!an cel Mare, !ara niciun dubiu, a !ost un geniu militar si "olitic, el a avut in s"atele sau un serviciu de in!ormatii) contrain!ormatii redutabil, ce l)a a4utat a se mentine la "utere multi ani, ceea ce "e atunci era ceva rarisim$ Pe "arcursul a catorva ca"itole, vom incerca sa "rezentam rolul acestor Servicii, bazandu)ne "e izvoare documentare e7trem de serioase$ Inca din anii co"ilariei, cand "ribegea cu tatal sau #ogdan al II)lea in Tara Romaneasca si in Transilvania, Ste!an a avut "osibilitatea sa observe in!luenta activitatii in!ormative si a stratagemelor asu"ra des!asurarii evenimentelor istorice$ %ceasta "osibilitate s)a am"li!icat du"a ce tatal sau a ocu"at tronul Moldovei cu a4utorul lui Iancu de Munedoara, care se straduia sa in!a"tuiasca unitatea de lu"ta a romanilor din cele trei "rinci"ate im"otriva o!ensivei turcesti$

Steagu& &ui Ste/an ce& Mare% e5pus &a 49isinau Imediat du"a urcarea lui #ogdan al II)lea "e tronul Moldovei, un alt "retendent la domnie, %le7andrel, insotit de o "uternica armata "olona si s"ri4init de unii boieri moldoveni, a "atruns in tara "e la Motin$ <iind ne"regatit sa !aca !ata unui atac "rin sur"rindere, #ogdan al II)lea s)a retras in sudul Moldovei, unde se bucura de s"ri4inul razesilor si al rudelor sale, care aveau mai multe mosii in aceasta "arte a tarii$ ,rmarind "e domn, care reusise sa)si stranga armata si s)o cantoneze in codrii 1rasnei, oastea "olona a coborat de la Motin "ana in regiunea Musilor, unde conducatorul sau a "rimit de la #ogdan al II)lea o solie de "ace$ In sc0imbul recunoasterii sale ca domn al Moldovei si al asigurarii "acii, #ogdan al II)lea se o!erea sa "lateasca anual regelui "olon suma de C5555 de galbeni No suma !abuloasa "entru acele tim"uri$

Vazand ca de la #ogdan al II)lea "ot obtine !ara sacri!icii mai mult decat ar !i "rimit de la %le7andrel daca ar !i reusit "rin lu"ta sa) l inscauneze domn, "olonii au acce"tat o!erta si au ince"ut retragerea$ Ei n)au banuit ca "romisiunile e7trem de avanta4oase !acute de #ogdan al II)lea constituiau momeala cu a4utorul careia urmau sa !ie atrasi in codrii 1rasnei, unde moldovenii ii aste"tau "regatiti de lu"ta$ Polonii au avut insa norocul ca un boier tradator, boier moldovean, le)a dezvaluit cursa intinsa de #ogdan si, inainte de a "atrunde in "adure, au luat masurile necesare$ In ast!el de im"re4urari, elementul sur"riza nu s)a mai realizat$ % !ost acest boier in slu4ba "olonilor, sau era doar un sim"lu tradator9 Posibil:

1u toate acestea insa, la 2 se"tembrie -J?5, #ogdan al II)lea a reusit sa obtina victoria, iar batalia din codrii 1rasnei a o!erit tanarului Ste!an "rile4ul sa traga concluziile necesare cu "rivire la consecintele negative ale divulgarii secretului o"eratiilor$ Trebuie sa mentionam !a"tul ca acest boier tradator, a !ost desco"erit de catre oamenii lui #ogdan si3deca"itat$

In -J?-, Petru %ron, !iul lui %le7andru cel #un si !rate cu #ogdan al II)lea, insotit de armata "olona, aste"ta la 0otarul de nord al tarii sa i se iveasca un "rile4 !avorabil "entru a)si ucide !ratele si a ocu"a tronul Moldovei$ Prin iscoadele sale, Petru %ron a a!lat ca la -2 octombrie -J?-, domnitorul #ogdan al II)lea va merge la nunta unei rude in satul Reuseni din a"ro"ierea Sucevei$ In noa"tea nuntii, Petru %ron, insotit de -55 de calareti a a4uns la locul "etrecerii si, "rin viclesug, a reusit sa)l scoata "e #ogdan al II)lea dintre nuntasi si garzile sale, si sa)i taie ca"ul$ % avut Petru %ron in!ormatori in randul a"ro"iatilor lui #ogdan al II)lea, sau c0iar in randul garzilor acestuia9 1u siguranta, &%: % !ost acesta un com"lot bine "us la "unct si atent organizat9 1u siguranta, &%: Insa, !iind I=<>RM%T in ultimul moment (din "acate "rea tarziu "entru tatal sau$ Insa, "e "arcursul intregii sale domnii, Ste!an cel Mare a !ost obsedat de com"loturi si tradari, creandu)si un Serviciu Secret !oarte e!icient, ca"abil sa tina sub control boierii si intuind "ericolul in care se a!la, Ste!an a dis"arut imediat$ Se s"une ca acesta ar !i !ugit s"re Tara de Ros, unde avea rude$ %colo dandu)si seama ca ar "utea !i a4uns din urma de catre ostasii lui Petru %ron, tanarul Ste!an, "ro!itand de neatentia unor carutasi care mergeau "e drum cu carutele "line cu saci si cu "aie, s)a ascuns intr)o caruta cu "aie$ 1and ostasii lui Petru %ron au trecut "e langa carute si)au in!i"t sulitele in "aie "entru a veri!ica daca este cineva ascuns acolo$ =eauzind niciun ti"at de durere, ei au "lecat sa caute "e Ste!an in alta "arte$ &u"a o bucata de drum, un carutas, observand ca din caruta lui "icura sange, a cautat in "aie si a gasit "e Ste!an ranit la sold$ %dmirand taria adolescentului, carutasii l)au ingri4it si l)au dus cu ei "ana laGalati$ In "erioada -J?-)-J?C se "resu"une ca Ste!an a "ribegit in Transilvania si in Tara Romaneasca, unde avea rude$ %tat la curtea lui Iancu de Munedoara, guvernatorul Transilvaniei, cat si la curtea lui Vlad Te"es, domnul Tarii Romanesti, tanarul Ste!an a gasit conditii "rielnice desavarsirii "regatirii sale "olitice si militare$ Petru %ron, !iind in!ormat des"re "lanul domnului Tarii Romanesti si al lui Iancu de Munedoara de a)l a4uta "e Ste!an sa ocu"e tronul Moldovei, a trimis la Vlad Te"es "e logo!atul Mi0u cu misiunea de a)l convinge !ie sa e7tradeze "e tanarul sau rival, !ie sa nu)i acorde s"ri4in "entru a "atrunde in Moldova$ Era acest logo!at Mi0u, mai mult decat un sim"lu emisar9 1u siguranta, &%: <iindca asemenea misiuni nu erau incredintate oricui si doar oamenilor "regatiti si loiali$ %vea Petru %ron un serviciu de in!ormatii e!icient9 1u siguranta, &%: ,n lucru este sigur, si anume !a"tul ca o asemenea e!icienta, nu se dobandeste "este noa"te$ &eci, ca urmare, este !oarte "robabil ca Petru %ron sa <I M>STE=IT acest Serviciu, ce ulterior va a"ara interesele lui Ste!an cel Mare tim" de multi ani$ Misiunea logo!atului Mi0u la curtea lui Vlad Te"es n)a avut succesul scontat, !iindca in "rimavara anului -J?C, Ste!an, insotit de -555 de calareti "usi la dis"ozitie de catre domnul Tarii Romanesti, a "atruns in sudul Moldovei, unde i s)au alaturat boierul Sendrea (se "are ca acesta ulterior, v)a ocu"a o !unctie im"ortanta in Serviciul lui Ste!an cel Mare , "ortarul Sucevei, im"reuna cu !ratele sau Ivanco si cu alte rude ale lui Ste!an$ In scurt tim" Ste!an si)a !ormat o oaste de ?555)2555 de calareti, cu a4utorul careia la -@ a"rilie -J?C a invins "e Petru %ron in lu"ta de la &ol4esti$ Si in cea de)a doua batalie, de la >rbic, victoria a !ost tot de "artea lui Ste!an, iar Petru %ron a !ugit in Polonia$ Insa, Ste!an nu l)a uitat, si vom vedea in cele ce urmeaza:

Pentru a ra"i dusmanului sau "osibilitatea de a obtine a4utor armat de la "oloni si a)si consolida domnia, imediat du"a ce a !ost ales domn de catre mitro"olit si boieri, Ste!an cel Mare a initiat (cel mai "robabil s!atuit: mai multe actiuni di"lomatice in vederea inc0eierii unui tratat de alianta cu regele 1azimir al Poloniei$ Succesul obtinut de &IPK>M%TI% tanarului domn a determinat "e Petru %ron sa "araseasca Polonia si sa caute s"ri4in la Matei 1orvin, regele ,ngariei, care nu se gasea in relatii bune nici cu regele 1azimir, nici cu im"aratul <rederic al III)lea al Germaniei, cu care de asemenea Ste!an cel Mare stabilise relatii di"lomatice$ Ste!an cel Mare, inca de la ince"utul domniei sale, a intarit activitatea in!ormativa si contrain!ormativa, ceea ce avea sa)i !oloseasca in anii zbuciumati ce vor veni$ %gentii sai, ras"anditi in toate tarile vecine, il tineau la curent cu ceea ce se "unea la cale acolo nu numai im"otriva sa, ci si im"otriva altor state, atragandu)si admiratia multor domni straini$ Volumul in!ormatiilor ci mai ales 1%KIT%TE% K>R, i)au "ermis sa !aca sc0imburi de in!ormatii (ceea ce nu era deloc uzual "e atunci cu aliatii sai, dar si cu alte state$ &es"re toate acestea insa si des"re ca"abilitatile si e!icienta Serviciului sau de in!ormatii*contrain!ormatii, vom continua a vorbi in "artea a II)a3 Va urma,

DD
-A ianuarie @5-@B- 1omment R (B>BU8 N<, (UT% BN SP TBU8 R>M N<S4 G,BH

by: George GMT Posted in: enigme, Eroii Romaniei, Istorie, Mari Romani, Servicii Secrete Vlad Te"es (-J?2)-J2@ , un domnitor de 'legenda(, "ersona4 de roman si !ilme 0orror, !ara a avea absolut niciun 'merit( in acest sens$ ,n domnitor care in vremuri tulburi a "urtat "e grumazul sau, soarta Tarii RomanestiL un domnitor care s)a straduit in nemernicia acelor vremuri, "e masura "osibilitatilor sale, sa e7"loateze in !olosul Tarii unele im"re4urari si evenimente ale acelor vremuri Nmisiune deloc usoara, dealt!el: &emersurile sale s)au bazat inclusiv "e mi4loace s"eci!ice razboiului secretL mi4loace "e care incercam a le readuce la lumina "e "arcursul acestui ca"itol al Razboiului =evazut$ =e bazam in demersul nostru "e marturii scrise, e7trem de vec0i, ale cronicarilor turci: Tursun)bei, Semseddin %0med #in Suleiman, +emal)Pasa)Pade, SaV%deddin Me0med Mod4a)e!endi, Mod4a Musein si altii, care au aratat ca, la ince"utul domniei sale, Vlad Te"es 'devenise atat de temut, incat !acea ca "ana si o suta de dusmani sa)si intoarca !etele( si sa !uga din calea lui$

Era vestit 'in "rivinta mestesugului de a conduce osti( si 'era unic in serdarie, un al doilea ca el ne!iind intarag0iaurilor($ %!land de la iscoadele sale ca sultanul Ma0omed al II)lea a trecut cu ostile in %sia Mica "entru a conduce "ersonal e7"editia im"otriva Tra"ezuntului, Vlad Te"es, urmarind restabilirea granitelor Tarii Romanesti, a atacat tinuturile de "este &unare$ Isa;)"asa, lasat de Ma0omed al II)lea la %driano"ol cu sarcina sa a"ere tronul si 0otarele euro"ene ale Im"eriului >toman 'neavand "utere sa)l calce in "icioare si sa)l loveasca cu "umnii "e acel ratacit "lin de ingam!are, ing0itea toate de nevoie($ 1and Ma0omed al II)lea s)a ina"oiat din e7"editia mentionata, Isa;)"asa 'a !acut cunoscut la inaltul tron !a"tele rele si "urtarea nedemna a voievodului Te"es si a "ovestit sa0ului cel cuceritor de tari des"re su"ararile "ricinuite de voievodul Te"es, locuitorilor din tinuturile islamice, "recum si des"re 0otarul "e care el l)a stabilit($ 1a si cand nu ar !i !ost a!ectat de "re4udiciile aduse Im"eriului de catre Vlad Te"es, cu o i"ocrita buna)vointa, sultanul a cerut acestuia sa se "rezinte la Poarta con!orm obiceiului si 'aducand el insusi 0araciul Tarii Romanesti, sa)l "redea slu4basilor Pragului( si sa "rimeasca '0ilat "retios si coroana aurita( ca semn al reannoirii domniei$ Mare cunoscator al artei de PREVE=IRE a curselor ce i se intindeau, Vlad Te"es nu s)a "rezentat cu 0araciul, ci s)a scuzat, cu un "re!acut regret, invocand urmatoarele "rete7te: 'Po"orul tarii mele este nec0ibzuit, iar dregatorii si su"usii mei sunt cu doua !ete$ &aca ma duc sa ma inc0in la ocrotitoarea curte a !ericirii, atunci ei, su"unandu)se numaidecat ungurului, il vor "rimi "e crai in locul meu si ii vor "reda acestuia tronul si avutiile mele$ Ma gandesc mereu la "rile4ul de a saruta "icioarele tronului si de a sterge "ra!ul de "e calul im"aratesc si de a arata su"unerea si devotamentul meu$ Toate acestea demult trec "rin gandul meu, dar, din "ricina celor aratate mai sus, vec0ea mea dorinta nu s)a inde"linit "ana acum$ &aca se crede de cuviinta sa !ie trimis "entru ocrotirea si a"ararea tarii unul dintre emirii de margine, atunci eu sunt 0otarat sa ma duc si sa ma inc0in la Poarta cea ocrotitoare si sa sterg cu genele mele tronul im"aratiei($ Viclenie din "artea lui Vlad Te"es9 1u siguranta, &%: >rbit de dorinta razbunarii, sultanul Ma0omed al II)lea n)a !ost ca"abil sa intuiasca ce se ascundea in s"atele atitudinii de 'umilire( ado"tata de Vlad Te"es$ &e aceea, vazand conditiile "use de domnul Tarii Romanesti "entru a "utea veni la Poarta ca sa se inc0ine, sultanul le)a acce"tat cu bucurie, socotind ca acesta ii va cadea ca "estele in "lasa$ In consecinta 's)a emis !irman im"aratesc "entru ca Mamza)bei, ceacargibas, bei de =ico"ol, sa mearga in Tara Romaneasca si s)o "azeasca in"reuna cu alti emiri si aiani "ana ce voievodul Te"es se va intoarce de la curtea cea ocrotitoare($ ,n !irman asemanator a !ost trimis si lui Iunus)bei de la Silistra$ Modul in care ostirile turcesti, trimise la 0otarul Tarii Romanesti cu sco"ul aratat, au cazut in cursa intinsa de Vlad Te"es, a !ost descris in !elul urmator de cronicarul Semseddin %0med #in Suleiman +emal)Pasa)Pade: '1ei doi sangeacbei, la randul lor, aratand ascultare !ata de "orunca, au "regatit indata armele si, mergand "e malul &unarii cu tobe si cu steaguri si cu slu4itori si cu oameni au stat la ser0atul Tarii Romanesti$ &ar in tim" ce ei, zicandu)si ca 'am venit sa)l slu4im si sa ocrotim vilaietul sau(, s"erau !avoruri si stateau ne"asatori, a!urisitul acela a dat intr)o noa"te un atac si, galo"and in intuneric si trecand &unarea "e g0eata a dat

"este ei$ <acandu)l martir "e Iunus)bei si "rinzandu)l de viu "e Mamza)bei, a risi"it ostile lor$ %cel razvratit a taiat "icioarele musulmanilor care inca"usera in mainile sale la locul bataliei si, dandu)si "e !ata revolta sa si vestea razvratirii sale, si)a desco"erit ca"ul si a intrat "e cam"ul de lu"ta$ Pe Mamza)bei, "e care "usese mana in tim"ul ciocnirii, luandu)l in "rinsoare, l)a luat cu el si l) a dus in Tara Romaneasca$ Taindu)i ca"ul, l)a trimis craiului unguresc Matei 1orvin si, desi era din vec0ime dusman cu el, totusi, gandindu)se sa)l !aca "rieten i)a zis: (&e azi incolo, "arasind "rietenia "re!acuta cu turcul, m)am 0otarat sa merg "e calea dusmaniei$ Im"rastiindu)i oastea care venise sa)mi ocroteascatara, am intors "e dos tinuturile sale a!late in vecinatatea mea$ Taind ca"ul lui ceacargibas Mamza)bei, care era serdarul lor, l)am trimis in "artea voastra$ Pe soimii care erau lu"tatorii sai "uternici i)am !acut ca si cand nu s)ar !i nascut($ Vazandu)se intrecut in viclenie de Vlad Te"es, care in modul aratat mai sus 'si)a scos ca"ul din cercul su"unerii(, Ma0omed al II) lea, cuceritorul 1onstantino"olului, a ordonat o mare e7"editie im"otriva Tarii Romanesti$ %st!el, in vara anului -J2@, 'o oaste de vreo A5 de tumene (A55555 de oameni , a trecut marea a"a a &unarii sub comanda 'sultanului lumii( "entru a razbuna cutezanta celui care se incumetase sa)si scoata 'grumazul de sub 4ugul su"unerii($ %sa cum mentioneaza cronicarul turc Tursun)bei, in vederea "revenirii oricarei sur"rise : (Ma0mud)"asa, unul dintre marii viziri "rice"uti, "regatind calauze, le)a "oruncit sa culeaga stiri adevarate( din locurile "rin care avea sa inainteze armata turceasca$ &etinand I=<>RM%TII1ERTE cu "rivire la taria !ortelor inamice, Vlad Te"es a evitat anga4area intr)o lu"ta desc0isa, 'a intrat in "amant ca un tarus si s)a ascuns in locuri greu de "atruns($ Era oare domnitorul Tarii Romanesti e7"ert in lu"ta de g0erila si &EPI=<>RM%RE9 1u siguranta, &%: <iindca cunoscatorii artei militare si a celei in!ormative, recunosc in cele s"use de catre cronicarul SaV%ded)din, maiestria cu care domnul roman stia sa)si camu!leze !ortele in aste"tarea unui moment !avorabil a"licarii "lanului de lu"ta, conce"ut in ra"ort cu conditiile terenului, cu dis"ro"ortia de !orte si cu tactica inamicului$ % dis"us oare Vlad Te"es de SPE1I%KISTI in arta militara si cea in!ormativa9 1u siguranta, &%: Era oare domnitorul initiat in tacticile uzuale ale turcilor, !iind !amiliarizat cu 'obiceiurile( acestora9 1u siguranta, &%: &ar sa nu antici"am3 &u"a ce a a!lat "rin iscoade cum este organizata, a"arata in tim"ul no"tii si dis"usa in teren tabara turcilor (in!ormatii ce nu "uteau !i !urnizate decat de catre s"ecialisti, !amiliarizati cu tactica militara, ci in niciun caz de osteni de rand , Vlad Te"es a elaborat un "lan indraznet de %S%SI=%RE a sultanului Ma0omed al II)lea "rintr)o incursiune "e care avea s)o conduca "ersonal$ %stazi, asasinatul !ace "arte din metodele oricarui serviciu secret$ %semenea actiuni necesita coordonare, in!ormatie, mi4loace adecvate, agenti si cura4, iar !a"tul ca Vlad s)a gandit la asa ceva, s"une multe: Iar atacul "e tim" de noa"te, este "re!erat si astazi de catre <ortele S"eciale din toata lumea, !iind e7ecutat de catre oameni atent selectati si !oarte bine instruiti$ Vlad Te"es s"era ca "rin su"rimarea conducatorului otoman, ostile acestuia sa intre in debandada si 0aos, desc0izand totodata lu"tele interne "entru "utere in sanul Im"eriului, obisnuite in asemenea cazuri, inlaturand, cel "utin "entru un tim", "ericolul la adresa Tarii Romanesti$ VIPI,=E, PK%=I<I1%RE si 1>>R&>=%RE din "artea domnitorului9 1u siguranta, &%:

In e7ecutarea acestui "lan deosebit de indraznet, Vlad Te"es, care cunostea !oarte bine limba turca, insotit de o ceata de calareti imbracati in uni!orme turcesti "rocurate de la cei "rinsi sau ucisi in cursul actiunilor isolate de 0artuiala, a reusit intr)o noa"te sa "atrunda in interiorul taberei turcesti, unde, navalind I= %=,MITE 1>RT,RI &I=%I=TE ST%#IKITE, au ucis "e cei ce dormeau in ele$ &eci, cu alte cuvinte, tintele au !ost atent selectate inainte de atac, iar oamenii PREG%TITI si I=<>RM%TI asu"ra obiectivelor: > o"eratiune %TE=T >RG%=IP%T% si e7ecutata PR><ESI>=IST9 1u siguranta, &%: Insa, datorita intunericului ori "oate nesansei, Vlad Te"es cu ostenii sai alesi "e s"ranceana, !ie au con!undat cortul sultanului, !ie ca n)au reusit sa a4unga la el "ana la alarmarea taberei si inlaturarea "anicii "roduse "rin cura4oasa incursiune, rezultatul actiunii !iind negativ$ =ereusita acestei actiuni, temerare dealt!el, si dis"ro"ortia e7agerata de !orte au determinat "e Vlad Te"es sa se retraga in Transilvania, unde, in loc sa obtina s"ri4inul lui Matei 1orvin, a !ost inc0is din "orunca acestuia ca urmare a intrigilor urzite de 'maini invizibile($ % !ost Vlad Te"es tradat9 1u siguranta, &%: 1ert este !a"tul ca, cunoasterea "er!ecta a situatiei reale din randul invadatorului, calculul "osibilitatilor de obtinere a rezultatului "revizibil, inteligenta, inventivitatea si ingeniozitatea, !olosirea legendelor "entru inducerea in eroare a inamicului, "astrarea secretului o"eratiunilor "ro"rii, au !acut "arte din 'arsenalul( domnitorului Vlad Te"es, c0iar daca "ana la urma soarta i)a !ost "otrivnica$ ,imesc insa actiunile sale temerare e7ecutate, !ara nicio indoiala, PR><ESI>=IST: Vom continua "eri"lul nostru "e <rontul =evazut al =eamului Romanesc, in ca"itolul urmator, cu unul dintre titanii IST>RIEI noastre, care tim" de a"roa"e o 4umatate de secol, bene!iciind de Servicii de in!ormatii*contrain!ormatii e7trem de bine "use la "unct, a reusit sa in!a"tuiasca !a"te marete ce uimesc si astazi$ Va urma,

DD
2 ianuarie @5-@B/ 1omments R (B>BU8 N<, (UT% BN SP TBU8 R>M N<S4 G,H

by: George GMT Posted in: enigme, Eroii Romaniei, Inteligenta romanilor, Istorie, Servicii Secrete Iancu de Munedoara3&es"re el se "ovestesc destule, mai "utin !a"tul ca, in "erioada de "regatire, "entru a se instrui temeinic in arta militara, inclusiv in cea a obtinerii in!ormatiilor (care in conce"tia lui 1ezar se conditionau reci"roc, !ormand un tot unitar si

indivizibil , a recurs la serviciile unui "rieten, bun cunoscator al limbii latine, "entru a)i traduce '&e bello gallico( (o"era marelui strateg al lumii antice, 1ezar $ 1once"tiile strategice si tactice ale lui Iuliu 1ezar, "recum si modalitatile de a"licare "ractica a lor, au !ost studiate si insusite temeinic de catre Iancu de Munedoara, incat multe dintre actiunile tactice si in!ormative "e care le)a intre"rins "e cam"urile de lu"ta, "rezinta "uternica asemanare cu cele e7ecutate de 1ezar in razboaiele cu galii$ Pentru a releva toate acestea, in acest articol vom in!atisa numai cateva e"isoade) zicem noi, relevante) din lu"tele "urtate de voievodul Transilvaniei in "rima 4umatate a secolului al ZV)lea, in vederea stavilirii o!ensivei turcilor in Euro"a$ In vederea inde"linirii sco"urilor sale, voievodul transilvan s)a straduit sa des"rinda din istoria artei militare si a 'artei in!ormatiilor( tot ceea ce i s)a "arut a !i mai adecvat "entru asigurarea succesului o"eratiilor ce aveau sa !ie intre"rinse$ ,na dintre "rinci"alele sale actiuni a re"rezentat)o trimiterea de iscoade si s"ioni "e tot teritoriul Im"eriului >toman (ceea ce era totusi o mare realizare in acele vremuri, cu atat mai mult cu cat o asemenea o"eratiune necesita resurse umane, !inanciare si logistice im"resionante, si nu in ultimul rand, necesita >RG%=IP%RE si PK%=I<I1%RE$ Toate acestea s"un multe des"re '"uterea( serviciului sau de in!ormatii, care, din "acate, intr)un !inal a !acut si greseli , c0iar si in!iltrarea lor in randul armatei otomane (asemenea agenti au EZIST%T, si vom vedea asta in randurile ce urmeaza $ ,nul dintre acesti s"ioni, !acea "arte din armatele turcesti care, in iulie -JJ5, sub conducerea sultanului Murad al II)lea, au asediat cetatea #elgradului, cu"rinsa la acea data in regatul ,ngariei$ %cest s"ion, "robabil de rang inalt, ce avea acces la "lanurile de lu"ta ale sultanului, "oate !acand "arte c0iar din antura4ul acestuia, a avut o in!luenta covarsitoare asu"ra des!asurarii bataliei$ 1etatea #elgradului, era asediata din toate "artile, zidurile acesteia !iind bombardate cu masini de razboi de catre tru"ele terestre, dar si de catre navele turcesti care navigau "e &unare si "eSava$ In asemenea conditii, garnizoana cetatii, !ormata in cea mai mare "arte din mercenari germani si condusa de nobilul de origine croata, Ioan de Talovac ("osibil, Talloczi , colaborator al lui Iancu de Munedoara, era nevoita sa re"are noa"tea stricaciunile aduse ziua, zidurilor cetatii$ Vazand ca zidurile cetatii nu "ot !i daramate cu a4utorul masinilor de razboi de care dis"uneau, turcii au ince"ut sa sa"e "e ascuns un tunel in "artea de sud a acestor ziduri, "e unde vroiau sa "atrunda in cetate si sa dezlantuie un atac "rin sur"rindere$ %!land de "lanul urzit si tinut in secret de catre turci, iscoada i)a asternut "e un bilet legat de o sageata, care la momentul o"ortun a !ost trasa "este zidul cetatii, in care descria amanuntit T>T,K$ Putea oare acest s"ion sa se de"laseze liber "rin tabara otomana9 %r "utea insemna aceasta ca era de rang inalt, "utandu)se de"lasa oriunde, !ara a trezi banuieli9 Posibil: 1ert este doar !a"tul ca a 1,=>S1,T "lanurile sultanului si ale armatei, care de obicei nu "uteau !i cunoscute decat de a"ro"iatii sultanului, marii comandanti, si in niciun caz de tru"a$

,n ostas din interiorul cetatii, radicand sageata si vazand 0artia scrisa, a "rezentat)o comandantului garnizoanei$ &u"a ce biletul a !ost dezlegat si citit, comandantul garnizoanei im"reuna cu ca"eteniile armatei au elaborat "lanul de a"arare im"us de situatia creata$ Imediat au !ost luate masuri de minare a zonei amenintate$ 1and lucrarile de sa"are a tunelului au !ost terminate, turcii s)au na"ustit la atac cu convingerea ca "rin realizarea sur"rinderii vor reusi sa lic0ideze cu usurinta si !ara "ierderi mari, "e a"aratorii cetatii$ &ar, in zonele minate, ei au !ost decimati de e7"loziile "roduse in lant$ 1ei care au sca"at, au !ost ucisi de catre a"aratorii cetatii$ Insa, modul in care in!ormatiile au !ost transmise celor asediati in cetatea #elgrad, dovedeste un singur lucru, si anume:1EITRIMISI in tabara dusmana cu misiuni in!ormative, erau #I=E I=STR,ITI si cunosteau PR>1E&EE si MET>&E de transmitere a in!ormatiilor$ Puteau !i acestia niste diletanti9 1u siguranta, =,: In con!irmarea celor s"use, vine si stratagema !olosita de catre Iancu de Munedoara in batalia de la @@ martie -JJ@, care, du"a toate "robabilitatile, s)a des!asurat in a"ro"iere de Sibiu$ Intentiile turcilor de a intre"rinde o e7"editie im"otriva Transilvaniei in "rimavera anului -JJ@, "recum si stadiul "regatirilor ce se !aceau in acest sco", au !ost a!late de catre s"ionii din Raguza si aduse la cunostinta lui Vladislav, regele ,ngariei si al Poloniei, inca din se"tembrie -JJ-$ =eacordandu)se atentia cuvenita acestor in!ormatii, n)au !ost luate din tim" masurile necesare de a"arare$ %sa se e7"lica !a"tul ca, atunci cand ostile turcesti comandate de Mezid, beiul Vidinului, au "atruns in Transilvania "e la Turnul)Rosu, n)au intam"inat o rezistenta organizata$ In asemenea conditii, o "arte a ostirii turcesti a inaintat "e valea Muresului s"re %lba)Iulia, iar o alta "arte a asediat cetatea Sibiului$ 1onducerea lu"tei im"otriva turcilor a !ost incredintata lui Iancu de Munedoara, sosit de curand in acest sco" de "e cam"ul de lu"ta dinSerbia$ %"reciind ca !ortele de care dis"unea nu sunt su!iciente "entru o ri"osta e!icienta, Iancu de Munedoara, voievodul Transilvaniei, a trimis curieri in toate localitatile transilvanene, curieri care, in semn de "rime4die, "urtau in mana cate o sabie insangerata$ Misiunea lor, adunarea la oaste a norodului si nu numai: Turcii, care inaintau "e valea Muresului, au a4uns la %lba)Iulia inainte ca armata Transilvaniei sa se !i adunat acolo$ &esi !ortele de care dis"unea erau insu!iciente, Iancu de Munedoara, credincios tacticii lu"tei o!ensive, a luat initiativa si a declansat atacul asu"ra turcilor$ Puternicul contraatac al turcilor l)a obligat sa se retraga cu mica sa ostire intre zidurile cetatii %lba)Iulia$ <ara a se anga4a in asedierea cetatii, du"a ce au "radat im"re4urimile tim" de doua zile, turcii au "ornit s"reSibiu"entru a se alatura asediatorilor, care nu reusisera inca sa "atrunda in "uternica cetate$ &u"a ce ostile turcesti au "ornit s"reSibiu, la %lba)Iulia sosesc intariri din toate comitatele Transilvaniei$ 1u !ortele s"orite, Iancu de Munedoara a "ornit in urmarirea inamicului$ &e la iscoadele sale in!iltrate in randurile armatei otomane, voievodul Transilvaniei

a "rimit STIRE% ca Mezid)bei, !iind in!ormat ca este urmarit si stiind ca evitarea bataliei decisive este im"osibila, ordonase ostenilor sai sa !oloseasca orice im"re4urare "entru a)l ucide "e voievod in cursul lu"tei$ In vederea realizarii acestei misiuni, soldatilor turci le)a !ost descrisa in mod amanuntit armura si in!atisarea voievodului$ %stazi asa ceva "oarta numele de '"ortret vorbit($ %veau turcii in!ormatii amanuntite cu "rivire la voievodul roman9 1u siguranta, &%: Insa, inca odata, s"ionii lui Iancu de Munedoara si)au !acut datoria, !acandu)i cunoscute intentiile turcilor si demersurile intre"rinse de acestia$ 1a urmare, au !ost luate din tim" masuri de "revenire, nobilul Simion +amonyai o!erindu)se sa sc0imbe armura sa cu cea a domnitorului, in "aralel cu in!ormarea "ro"riilor osteni in legatura cu noua 'tinuta( a voievodului, "entru ca acestia sa)l "oata urma in lu"ta$ S)ar "utea numi aceasta, o actiune atent elaborata9 1u siguranta, &%: Si astazi, inlocuirea demnitarului cu o sosie si inducerea in eroare a eventualilor atentatori, asu"ra traseului si "rogramului acestuia, !ac "arte din metodologia oricarui serviciu de "aza si "rotectie, inclusiv din cel al SPP)ului roman$ Ka @@ martie -JJ@, in a"ro"iere de Sibiu, oastea turca a !ost a4unsa din urma de cea transilvaneana, iar in tim"ul bataliei, con!orm ordinelor "rimite, turcii s)au na"ustit asu"ra 'domnitorului(, s"erand ca "rin inlaturarea 'conducerii( sa obtina o mare victorie$ Simion +amonyai a cazut ucis, insa bucuria turcilor a !ost de mica durata, deoarece ostasii transilvaneni, cunoscand !a"tul ca voievodul "urta o alta armura, i)au e7ecutat intocmai ordinele de lu"ta, reusind sa obtina o mare victorie$ % !ost aceasta o actiune de &EPI=<>RM%RE stralucita9 1u siguranta, &%: 1ine au !ost oare cei care au "us)o la cale9 =obilii, s"ionii si agentii lui Iancu de Munedoara, sau "ur si sim"lu a !ost doar ideea geniala a 'cuiva(9 =, STIM: Mezid si !iul sau au cazut in lu"ta, iar turcii intrati in "anica, au incercat sa)si gaseasca sca"area s"re Turnul NRosu, tentativa nereusita, ei !iind nimiciti de armatele transilvanene$ %naliza numeroaselor actiuni de lu"ta conduse de catre Iancu de Munedoara, a"reciat de catre s"ecialisti ca !iind un bun strateg si tactician, duce la constatarea ca, ori de cate ori ele s)au des!asurat "e baza unor in!ormatii certe si temeinic veri!icate, succesul a !ost asigurat$ Insa atunci cand actiunile de lu"ta au !ost intre"rinse "e baza unor in!ormatii insu!iciente, eronate si neveri!icate, Iancu de Munedoara a gustat din "a0arul amar al in!rangerii, asa cum vom vedea ca i s)a intam"lat la Varna si la 1am"ia Mierlei (+ossovo"ol4e $ %tunci, 1EV% s)a intam"lat cu "ro"rii lui agenti, acestia nereusind sa mai !ie e!icienti, iar consecintele sau vazut$ %u !ost ei oare dezin!ormati si indusi in eroare9 % intervenit oare tradarea9 %u !ost ei oare desco"eriti9 Posibil, !iindca nu trebuie sa uitam !a"tul ca si turcii aveau la randul lor un serviciu de in!ormatii e!icient, si "osibil, daca nu sigur, "ro"rii agenti in randul armatelor transilvanene$ Vom vedea in cele ce urmeaza: Victoriile obtinute asu"ra turcilor de ostile lui Iancu de Munedoara in 'cam"ania cea lunga( (s!arsitul lunii se"tembrie -JJA) ince"utul lunii !ebruarie -JJJ , si intentiile lui Vladislav de a relua ostilitatile in "rimavara anului -JJJ, au determinat "e sultanul Murad al II)lea, sa a"eleze la serviciile des"otului sarb G0eorg0e #rancovici "entru intermedierea unor tratative de "ace cu ,ngaria$ Tentat de "romisiunile ce i s)au !acut, #rancovici a intrat imediat in actiune$ 1a urmare, la @J a"rilie -JJJ, Vladislav,

regele ,ngariei si al Poloniei, a trimis in secret la %driano"ol o solie condusa de Stoica Gizdavici, cu misiunea de a duce tratative de "ace cu turcii$ In urma tratativelor s)a a4uns la inc0eierea unui tratat de "ace "e -5 ani, semnat de sultan si de solia mag0iara, la -@ iunie -JJJ, care continea unele clauze cu "rivire la Tara Romaneasca, "rin care se instituia un regim de dubla vasalitate: !ata de Im"eriul >toman si !ata de ,ngaria: Pana la urma insa, increzator in "romisiunile de a4utor ale %"usului, "rin vocea cardinalului 1esarini, Vladislav va denunta acest tratat abia inc0eiat, iar in consecinta, la @5 se"tembrie -JJJ, ostile mag0iare si transilvanene au trecut &unarea "e la >rsova si au inaintat "e malul dre"t al !luviului "ana la =ico"ole, unde au a4uns la data de -2 octombrie -JJJ, cand li s)a alaturat un nou detasament din Transilvania, care coborase "e Valea >ltului, si un cor" de armata o!erit de catre Vlad &racul, domnul Tarii Romanesti$ %cesta, a venit "ersonal la =ico"ole si vazand e!ectivul redus al ostilor lui Vladislav si Iancu de Munedoara Ne!ectiv cu care acestia intentionau sa)i scoata "e turci din Euro"a) domnul Tarii Romanesti, bun cunoscator al !ortelor otomane ("oate dis"unand c0iar si de in!ormatii sigure , aratandu)si ingri4orarea, a s!atuit "e regele ,ngariei si Poloniei sa renunte la e7"editie, deoarece 'turcul si numai la vanatoare isi ia cu sine mai multi ostasi decat cei adunati in oastea crestina($ &in "acate insa, s!atul lui Vlad n)a !ost ascultat, atat Vladislav cat si Iancu de Munedoara, mizand "e !a"tul ca sultanul im"reuna cu grosul armatei turcesti se a!lau in %sia Mica, iar trecerea in Euro"a le era im"iedicata de !lota a"useana, care 'blocase( stramtorile #os!or si &ardanele (Meles"ont $ Insa, in!ormatiile celor doi erau insu!iciente, eronate si ceea ce era mai grav, =EVERI<I1%TE$ Realitatea era cu totul alta, iar cele -J)-2 galere "romise de a"useni nu aveau "osibilitatea sa im"iedice traversarea stramtorilor de catre imensa armata a sultanului Murad al II)lea$ Mai mult decat atat, sultanul avea in!ormatii sigure de la negustorii genovezi de "e malul euro"ean al #os!orului, care l)au in!ormat in "ermanenta cu "rivire la miscarile !lotei a"usene, o!erindu)i barci "entru traversarea tru"elor de "e un mal "e altul$ Reusind sa treaca, armata otomana a a4uns la Varna "e data de -5 noiembrie -JJJ, unde a ince"ut lu"ta cu armatele lui Vladislav si Iancu de Munedoara, iar datorita !a"tului ca erau net su"eriori ca numar, au reusit sa obtina victoria$ &e alt!el, Vladislav si)a "ierdut viata in batalie, iar Iancu de Munedoara, a reusit sa !uga de "e cam"ul de batalie, a4ungand in doua zile si doua no"ti la &unare, a4utat !iind de calauze, trecand in Tara Romaneasca$ Este cert !a"tul ca in!rangerea de la Varna ar !u "utut !i evitata, daca sistemul in!ormational al lui Vladislav si cel al lui Iancu de Munedoara, ar !i !unctionat normal, ori daca Vlad &racul ar !i !ost ascultat$ Iata cum &EPI=<>RM%RE% ori KIPS% I=<>RM%TIEI, "oate duce la esecuri si in!rangeri$ % !ost acesta un esec rasunator al s"ionilor si in!ormatorilor lui Iancu de Munedoara9 1u siguranta, &%: Si)a 4ucat !oarte abil sultanul Murad al II)lea, cartile9 1u siguranta, &%: % bene!iciat el oare de serviciile unor s"ioni si in!ormatori9 1u siguranta, &%: Printr)un moment asemanator v)a trece Iancu de Munedoara, alaturi de guvernatorul ,ngariei, in toamna anului -JJ/, cand urma sa se in!a"tuiasca "rima eta"a a "lanului stabilit in vederea alungarii turcilor din Euro"a$ &eziluzionat de "romisiunile desarte si de sugestiile i"ocrite ale "a"ei =icolae al V)lea (de cele mai multe ori, amestecul #isericii in mersul istoriei, n)a !ost deloc de bun augur, desi aceasta era omni"rezenta, avand o mare "utere si in!luenta , de a amana cam"ania cu un an, la / se"tembrie -JJ/, Iancu de Munedoara ii scria urmatoarele: '=e)am adresat sanctitatii)voastre cu de"lina incredere, in convingerea ca nu vom dobandi

numai s"erante, ci a4utor real$ Sanctitatea)voastra insa, dandu)ne mai mult cura4 decat s"ri4in, doreste amanarea cam"aniei si "revede intarzierea a4utorului$ %tunci insa cand vec0iul nostru dusman a castigat noi "uteri de "e urma ultimelor in!rangeri ale crestinatatii si aduna la 0otarele noastre mari !orte, e mai cu !olos ca si noi sa luam degraba armele "entru ca lovitura sa nu ne a!le ne"regatiti3STIRE% ne)a venit "rea tarziu$ Razboiul e 0otarat, armata adunata, "oruncile sunt date$ E totdeauna mai mare "uterea !olosind)o in atac decat in a"arare si soarta razboiului surade mai mult aceluia care)l cauta "e dusman in "ro"riul sau "amant$ Pe langa aceasta, e grea intrebarea daca in anul viitor se va mai aduna armata de acum si va mai !i asa de insu!letita$ &in "artea noastra suntem gata sa !acem totul ca sa !erim "atria de "rime4dia amenintatoare$ In !ata urmasilor nostri imi "are de tot atata slava izbanda, cat si moartea in lu"ta($ 1on!orm "lanului stabilit, in toamna anului -JJ/ oastea lui Iancu de Munedoara trebuia sa !aca legatura cu armata albaneza a lui Scanderbeg in Serbia de sud si sa cucereasca im"reuna Macedonia si "ortul Salonic, care urma sa !ie trans!ormat intr)o "uternica baza de atac atat "entru !ortele terestre, cat si "entru !ortele navale ale Venetiei si %ragonului$ Pentru realizarea acestui "lan, la @/ se"tembrie -JJ/, armata lui Iancu de Munedoara a ince"ut inaintarea s"re sud$ &u"a un mars de "este A55 ;m, la -? octombrie -JJ/ s)a o"rit la 1am"ia Mierlei (+ossovo"ol4e , unde a !ost instalata tabara "entru odi0na$ Potrivit in!ormatiilor aduse de iscoade, Iancu de Munedoara a"recia ca in acest tim", sultanul cu armata sa se gaseau in "artea de rasarit a #ulgariei$ Mare si ne"lacuta i)a !ost sur"riza cand, "este doua zile, mai "recis in dimineata zilei de -C octombrie -JJ/, a constatat ca in 1am"ia Mierlei si)au !acut a"aritia "rimele detasamente din avangarda sultanului$ In tim"ul zilei, intreaga armata otomana in siruri nes!arsite a ocu"at "ozitii de lu"ta "e tarmul sudic al raului Kab$ % !ost aceasta o nereusita crasa a serviciului sau de in!ormatii9 1u siguranta, &%: % !ost aceasta o "osibila actiune de dezin!ormare a turcilor, "rin insasi iscoadele lui Iancu9 Posibil: 1ert este !a"tul ca Iancu de Munedoara, a a4uns "e marginea "ra"astiei cu intreaga sa armata, datorita inca"acitatii sau c0iar tradarii serviciului sau de in!ormatii care, "rin modul de inde"linire a sarcinilor l)a dezin!ormat (de aceasta data , mai mult decat ar !i trebuit$ % !ost aceasta o actiune reusita de &EPI=<>RM%RE din "artea turcilor9 Posibil, daca nu sigur: <iindca, cu totul alta a !ost situatia in tabara sultanului Murad al II)lea, care "ermanent a !ost in!ormat corect cu "rivire la miscarile armatei lui Iancu de Munedoara, atat de catre s"ionii sai cat si de catre des"otul G0eorg0e #rancovici$ Ramane insa marturie victoria rasunatoare a turcilor asu"ra armatelor crestine: 1ele intam"late in cursul cam"aniei, inc0eiata cu victoria turcilor la 1am"ia Mierlei, sunt de natura sa releve in!luenta 0otaratoare a activitatii in!ormative asu"ra des!asurarii evenimentelor istorice$ 1u siguranta insa Iancu de Munedoara s)a con!runtat cu li"sa de "ro!esionalism, tradarea, dezin!ormarea, ori "oate li"sa coeziunii si a determinarii, in randul "ro"riilor iscoade si s"ioni$ Vom continua insa calatoria noastra "e !rontul nevazut, urmand ca in articolul urmator, sa vorbim des"re Vlad Te"es si iscusinta sa in razboiul de g0erila$ Va urma,

DD
A5 decembrie @5--B=o 1omments R (B>BU8 N<, (UT% BN SP TBU8 R>M N<S4GB,H

by: George GMT Posted in: enigme, Eroii Romaniei, Inteligenta romanilor, Istorie, Mari Romani, Servicii Secrete Mircea cel #atran, una dintre ilustrele !iguri ale neamului nostru, care in tim"ul indelungatei sale domnii (-A/2)-J-/ , a invins atatea di!icultati si a o"us cotro"itorilor o rezistenta atat de inversunata, incat a uimit "e toti cei care i)au cercetat !a"tele$ Inteligenta, di"lomatia, !ermitatea, darzenia, cura4ul si s"iritul de abnegatie cu care a a"arat Tara Romaneasca tim" de "este un s!ert de veac, au determinat "e Keunclavius sa a!irme in lucrarea sa 'Mistoriae turcorum(, ca Mircea cel #atran a !ost in tim"ul domniei sale '"rinci"e intre crestini cel mai viteaz si cel mai ager($ &e o inteligenta scli"itoare, avand o "utere de analiza remarcabila, Mircea cel #atran a urmarit in "rinci"al "revenirea razboaielor$ Sub im"eriul constrangerilor, el a !ost nevoit sa trimita "retutindeni iscoade "entru a a!la intentiile ostile ale vecinilor, miscarile de tru"e ale acestora, "osibilitatile de atac si a"arare, etc$ >are, Mircea cel #atran, a avut un serviciu de in!ormatii e7trem de e!icient9 %sa se "are, dar v)om vedea in randurile ce urmeaza3 <iind in!ormat 1>RE1T de catre agentii sai din e7terior asu"ra relatiilor incordate dintre Polonia si ,ngaria, Mircea cel #atran, "entru a "reveni dezlantuirea tendintelor ane7ioniste ale mag0iarilor, in -A/., "rin intermediul lui Petru Musat, domnul Moldovei, a inc0eiat un tratat de alianta cu regele Poloniei, Vladislav IagelloL tratat "rin care "artile semnatare se obligau ca in cazul unui atac al regelui mag0iar, sa se a4ute si sa se sustina reci"roc$ Tratatul "revedea ca in caz de atac al altui dusman, acordarea de a4utor reci"roc era lasata la libera a"reciere a !iecarui suveran$ Totodata, "rin agentii din ,ngaria, domnul Tarii Romanesti a demonstrat in mod convingator iminenta "ericolului turcesc si a determinat "e regele Sigismund de Ku7emburg sa acce"te inc0eierea unui tratat de alianta antiotomana in conditii care sa)i "ermita mentinerea legaturilor de "rietenie cu Polonia$ Iata cum, niste agenti bine "lasati, "ot in!luenta determinant, cursul evenimentelor: &IPK>M%TIE si I=<K,E=T% din "artea lui Mircea cel #atran, sau "ur si sim"lu, asa a !ost sa !ie9 1u siguranta, &%: In acelasi tim", agentii din Im"eriul >toman, urmareau !oarte atent si comunicau lui Mircea cel #atran, toate evenimentele si !enomenele care il interesau, mare "arte dintre acestea aveau sau vor avea in!luenta asu"ra evolutiei Tarii Romanesti$ Interesant aici este !a"tul ca Mircea cel #atran, nu s)a limitat la ado"tarea unei "ozitii de aste"tare, ci, in sco"ul "revenirii sau cel "utin al tergiversarii atacului im"otriva tarii sale, a intervenit energic in des!asurarea evenimentelor "rintr)o activitate secreta de alimentare a intrigilor si de am"li!icare a contradictiilor care se mani!estau in intregul im"eriu otoman$ &u"a cum lasa de inteles cronicarii

otomani in scrierile lor, Mircea a dus am"le actiuni "entru "rote4area intereselor sale si ale tarii, e7ecutate de catre oameni atent alesi$ %u !ost acestea actiuni de I=<K,E=T%9 1u siguranta, &%: Este e7trem de interesant ceea ce cronicarul turc, SaV%ded)din Me0med Mod4a)e!endi, considera3%cesta, sur"rinzator, considera ca activitatile secrete de am"li!icare a contradictiilor si lu"telor interne din interiorul Im"eriului >toman, des!asurate de catre Mircea cel #atran, ca !iind PRI=1IP%K% 1%,P% a e7"editiei de "ede"sire a sultanului #aiazid in Tara RomaneascaL e7"editie inc0eiata cu lu"ta de la Rovine$ Iata ce ne s"une in acest sens cronicarul turc: '<iii "rinci"ilor din Mentese, %idan si Saru0an, re!ugiindu)se la +oturum, #aiazid, tatal lui Is!endiar, si rugandu)l "e acesta sa)i a4ute si sa)i s"ri4ine "entru a "une din nou mana "e tarile mostenite de ei, l)au indu"lecat si l)au atatat "e sc0io"ul acela$ &e asemenea, acel batran in!irm cu ganduri nec0ibzuite l)a atatat "e g0iaurul Tarii Romanesti si l)a indemnat sa devasteze si sa "rade tinuturile islamice$ El insusi si)a "us in gand sa "rigoneasca unele tinuturi osmane$( Ras"unzand indemnului, Mircea cel #atran 'a trecut &unarea si a devastat +aranovasi($ %"oi, relateaza in continuare cronicarul Me0med =esri 's)a intors din nou in Tara Romaneasca, du"a ce a trimis in randurile martirilor "e unii dintre musulmani, iar "e altii i)a luat in robie($ %ctiunea temerara a lui Mircea, a determinat "e sultanul #aiazid sa contramandeze e7"editia "regatita im"otriva lui +oturum #aiazid din +astamonu si sa se indre"te s"re Tara Romaneasca "entru a "ede"si "e Mircea$ % !ost aceasta o incercare de subminare si slabire a !ortelor otomane de catre Mircea9 % !ost oare +oturum #aiazid, unul dintre cei carora Mircea le acorda s"ri4in9 Posibil: 1ert este !a"tul ca asemenea actiuni nu se "uteau !ace !ara cunostinte in domeniu, !ara oameni alesi si "regatiti in acest sens$ % !ost Mircea cel #atran, mai mult decat di"lomat in ceea ce "riveste relatiile e7terne9 1u siguranta, &%: In continuare nu "utem merge mai de"arte, !ara a aminti stralucita victorie de la Rovine, mentionata si descrisa de catre cronicarii turci, si nu numai, dar si anumite as"ecte mai "utin cunoscute in legatura cu evenimentele anterioare acestei batalii$ %st!el, %GE=TII din Turcia, au 1>M,=I1%T in tim" util domnului Tarii Romanesti 0otararea lui #aiazid, e!ectivele cu care a "ornit la drum si traseul e7"editiei$ Pe baza acestor in!ormatii domnul Tarii Romanesti a ado"tat tactica razboiului de 0artuiala, care, du"a relatarile cronicarului Kaonic 10alcocondil, a !ost a"licata in !elul urmator: 'Mircea, strangand oastea tarii, nu si)a !acut "lanul sa vina asu"ra lui si sa dea lu"ta, ci cu multa gri4a si)a "us la ada"ost in muntele #rasovului !emeile si co"iii$ Mai du"a aceea insa se tinea si dansul cu armata "e urmele lui #aiazid "rin "adurile de ste4ar ale tarii, care sunt multe si aco"era in toate "artile tara, sa nu !ie usor de umblat "entru dusman si nici lesne de cucerit si, tinandu)se "e urma lui, savarsea is"ravi vrednice de amintit, dand lu"te cand vreo unitate dusmana, ru"andu)se, se indre"ta undeva "rin tara du"a 0rana sau la "radat vite si asa cu !oarte mare indrazneala se tinea de armata$ Tinandu)se de urma lui #aiazid, se lu"ta intr)una cu dansul in c0i" stralucit$ Si se zice

ca armata, !iind in cale, se tinea strans in urma ei, "unand)o la mare su!erinta si o aducea in situatii grele si nu inceta sa)i !aca stricaciuni($ &escriind lu"ta decisiva de la Rovine, cronicarul turc >rud4 #in %dil arata: 'Mircea g0iaurul, aducand cu el oaste, a venit im"otriva sultanului #aiazid si, intalnindu)se unul cu altul, s)a dat o mare batalie, ast!el incat atat din "artea musulmanilor, cat si din "artea g0iaurilor multi au !ost macelaritiL din amandoua "artile au murit multi oameni$ 1and turcii au vazut ca oastea g0iaura este numeroasa, cele doua ostiri nu s)au des"artit una de alta$ 1and s)a lasat noa"tea, cele doua ostiri s)au se"arat si !iecare s)a asezat in alta "arte$ Vizirul sau, %li)"asa, a luat in noa"tea aceea urmatoarea masura: el a "us sa se a"rinda torte si, strangandu)se toate cadavrele musulmanilor, a !acut ca ele sa !ie carate si aruncate in a"a$ Inde"linind aceasta "orunca "ana la revarsatul zorilor, n)au lasat la locul de batalie lesurile musulmanilor$ 1and s)a !acut ziua, ei au !ugit din acel loc$ &u"a ce musulmanii s)au retras, necredinciosul Mircea a trimis un om la locul bataliei$ 1and a vazut ca nu mai era acolo nimeni, Mircea necredinciosul a venit el insusi la locul de batalie si a vazut zacand multe cadavre de)ale necredinciosilor, iar dintre ale musulmanilor nu se vedea nici unul$ =ecredinciosul Mircea a !ost cu"rins de s"aima si a zis: '%u "ierit multi necredinciosi($ %"oi el a !ugit de acolo s"eriat$ Sultanul #aiazid)0an s)a intors cu cinste si a trecut &unarea$ &e la =ico"ol el a venit la %driano"ol($ =e intrebam insa, oare asa s)au "etrecut !a"tele, sau este doar o incercare a cronicarului turc de a escamota "ro"ortiile in!rangerii lui #aiazid9 1u siguranta, &%: <iindca singura concluzie logica la care "utem a4unge in urma s"uselor sale, este aceea ca singura 'cinste( si 'consolare( cu care #aiazid a !ugit de la locul bataliei a !ost aceea ca sub "rotectia mantiei intunecoase a no"tii au "utut !i aruncate in a"a lesurile turcilor, care in mod sigur contribuiau din "lin la deruta, s"aima si demoralizarea unei armate si)asa invinse$ Mai mult decat atat, s"usele cronicarului turc sunt combatute de marturiile sarbesti, bulgaresti, bizantine, raguzane si italiene, care vorbesc in termeni su"erlativi des"re victoria obtinuta la Rovine de Mircea asu"ra lui #aiazid$ Insa demersurile secrete ale domnului Tarii Romanesti de "astrare a statalitatii acesteia, nu s)au o"rit aici: &es"re amestecul domnului Tarii Romanesti in lu"tele "entru succesiune la tronul ramas vacant du"a moartea lui #aiazid Ildaram (<ulgerul vorbesc toti cronicarii si istoriogra!ii acelor vremuri, dintre care citam "e cronicarii turci, mare "arte dintre acestia, martori directi ai acestor evenimente: %rud4 #in %dil, %si;)"asa Pade, Me0med =esri, Idris #itlisi, Kut!i)"asa, Me0med)"asa +uciu; =isand4i, SaV %ded)din Me0med Mod4a)e!endi, Musta!a %li si Mod4a Musein$ Sco"ul urmarit cu tenacitate de Mircea "rin a4utorul acordat lui Musa 1elebi in vederea inlaturarii !ratelui sau Suleiman si a ocu"arii tronului de sultan a !ost sesizat corect de catre cronicarul turc Musta!a %li, care l)a sintetizat si l)a e7"rimat in urmatoarele cuvinte: 'Voievodul Tarii Romanesti, Mircea, isi !acuse "lanul sa si)l !aca ginere "e Musa si ast!el sa domneasca du"a voia lui in tara sa, "e care o conducea ca "e o !iica ascultatoare, iar "o"orul din acel vilaiet sa !ie !erit de rautatile acangiilor si nimeni sa nu ravneasca la tara sa si sa nu o calce($

&in toate acestea "utem trage o singura concluzie: Mircea cel #atran a !ost un !in di"lomat, ca"abil in acele vremuri neguroase de analiza a situatiei interne si e7terne, a4utat !iind de o armata de iscoade si s"ioni$ Insasi !a"tul ca a domnit "este trei decenii s"une multe de ca"acitatile marelui domn, un om deosebit, de o mare intele"ciune, ceea ce era ceva rar in acele tim"uri$ % avut oare Mircea cel #atran un serviciu secret e!icient9 1u siguranta, &%: <iindca, mi4loacele utilizate, descrise e7trem de bine de catre cronicarii turci si nu numai, in vederea realizarii sco"urilor sale si s"re binele Tarii, concretizate in: urmarirea "rin iscoade a des!asurarii lu"tei dintre urmasii lui #aiazidL calculul "osibilitatilor !iecaruia de a ocu"a tronul in ra"ort cu sim"atia "o"ulatiei, a nobililor si a armateiL cunoasterea legaturilor "rin intermediul carora se "utea trata cu cel "re!erat si a4utorul acordat acestuia "entru in!rangerea adversarului si ocu"area tronului, etcL toate acestea ne indruma catre >RG%=IP%RE, %=%KIP% si SI=TEP%, si nu in ultimul rand, catre PRE&I1TIE (toate acestea !acand "arte din modul de lucru al oricarui serviciu secret $ Mai mult decat atat, asemenea actiuni nu se "uteau !ace de catre diletanti, ci doar de catre PR><ESI>=ISTI$ % bene!iciat oare Mircea cel #atran de a"ortul unorSPE1I%KISTI9 1u siguranta, &%: <iindca, iata ce ne s"une in acest sens cronicarul turc Me0med =esri: 'El, Mircea, a trimis un om si scrisoare lui Musa$ 1and solul a sosit la Is!endiar, acesta la randul sau, l)a trimis la +araman)oglu$ Vestindu)l "e Musa 1elebi des"re tot ce s"usese in scrisoare beiul Tarii Romanesti, Musa s)a bucurat !oarte mult si a zis: '%devaratul sco" era de !a"t acesta($ Pornind de acolo Musa a venit in Tara Romaneasca cu o corabie($ 1ronicarul Musta!a %li, "ovesteste: 'Voievodul Mircea, care a!lase dinainte de sosirea "rintului, l)a intam"inat cu bucurie si cu mare alai, "rimindu)l cu mare cinste si i s)a su"us, dandu)i tot !elul de "esc0esuri($ Toate acestea dovedesc !a"tul ca Mircea cel #atran avea ca"acitatea de a urmarii indea"roa"e si c0iar de a in!luenta, "rin agentii sai (se "are ca "rintre acestia se numara si un anume %zeb)bei, unul dintre slu4basii a"ro"iati ai lui Musa)bei , evenimentele din Im"eriul >toman$ 10iar daca intr)un !inal acestea n)au avut succesul scontat, Musa 1elebi "rote4atul sau !iind invins de catre Ma0omed I, el a "erseverat in acordarea de a4utoare si in!ormatii unor "retendenti la ocu"area tronului ("recum seicul #edr)ed)&in , stiind !oarte bine ca '"e !ocul care arde, daca se toarna unt to"it, el se a"rinde tot mai mult($ Mircea, cu a4utorul agentilor sai, s)a straduit sa a"lice in "olitica adevarul mentionat, alimentand "ermanent !ocul lu"telor "entru "utere din interiorul Im"eriului >toman$ El era convins ca !ortele otomane vlaguite in ast!el de actiuni vor slabi "resiunea asu"ra Tarii sale$ % !ost Mircea cel #atran un domnitor care stia a !olosi arma I=TEKIGE=T%9 1u siguranta, &%: ,n lucru este cert, si anume: &>%R PRI= I=TEKIGE=T%, I=<>RM%TIE SI >%ME=I &E&I1%TI 1%,PEI, 1EI P,TI=I %, RE,SIT S%)I I=VI=G% PE 1EI M,KTI SI P,TER=I1I$

Va urma, DD

@A decembrie @5--B? 1omments R (B>BU8 N<, (UT% BN SP TBU8 R>M N<S4 GBBBH

by: George GMT Posted in: enigme, Eroii Romaniei, Istorie, Servicii Secrete In ca"itolul ce urmeaza ne vom ocu"a de !a"te si actiuni cu"rinse in cronici, acte de cancelarie si diverse documente, care atesta e7istenta razboiului nevazut in Tara Romaneasca,Moldovasau Transilvania, in sec$ al ZIV)lea$ <ara a ne "ierde in su"ozitii si i"oteze, desi acestea sunt !iresti intr)o asemenea documentare, vom in!atisa cateva evenimente de natura sa con!irme e7istenta !rontului nevazut$ Si nu cred c)am gresi daca am s"une 1>=TI=,IT%TE% lui: &es"re #asarab I si batalia de la Posada Nlocatie a carei certitudine este o enigma si astazi$ =icolae Iorga in 'IST>RI% R>M%=IK>R SI % 1IVIKIP%TIEI K>R( considera ca aceasta se a!la la =ord de 1am"ulung)Muscel Nse cunosc relativ multe$ Mai "utin se cunoasc insa !a"tele si actiunile "remergatoare acestei batalii$ In se"tembrie -AA5, regele 1arol Robert, instigat de dorinta clericilor si a nobililor mag0iari de a)si intinde s!era de in!luenta asu"ra Tarii Romanesti, c0iar ali"irea acesteia la regatul ,ngariei, a ince"ut razboiul im"otriva lui #asarab I$ 1arol Robert, datorita su"erioritatii armatelor sale, a reusit sa ocu"e #anatul Severinului, numindu)l ca ban "e &ionisie Szec0i$ #asarab I, "e baza in!ormatiilor "rimite anterior invaziei, si)a dat seama ca nu "utea !ace !ata armatei de cavaleri a regelui 1arol, intr)o batalie directa$ #un strateg si bun cunoscator al tainelor razboiului ascuns (se "are ca domnitorul avea un serviciu de in!ormatii bine "us la "unct, !ormat din boieri cunoscatori de limbi straine, culti si "lacuti la vorba , a 0otarat trimiterea unei solii cu "ro"uneri de "ace$ Iata ce o!erea #asarab I in sc0imbul "acii: )se obliga sa "lateasca C555 de marci de argint ca des"agubire de razboi, suma care re"rezenta contravaloarea a a"roa"e -55 ;g de aur !inL )se obliga sa trimita "e "ro"ria)i c0eltuiala un !iu al sau ca ostatic la curtea regelui mag0iar ("robabil era vorba de =icolae) %le7andru, cel mai mare dintre !ii sai L )se obliga sa "lateasca un tribut anual, care urma sa !ie stabilit "rin tratatul de "ace$

1u "rivire la acest e"isod, in 'Mronica romanilor( (#uda, -/5/ , G0eorg0e Sincai arata ca "rin 'soli de omenie(, #asarab)voda a vorbit craiului mag0iar in !elul urmator: 'Pentru ca voi, domnule al meu crai, ati lucrat in strangerea ostilor, munca voastra vi)oi "lati cu se"te mii de marce de argintL Pevrinul inca l)ati luat cu "uterea si)l aveti in maini, vi l)oi lasa de bunavoieL "reste acestea 0araciul cu care sunt dator coroanei voastre vi l)oi "lati cu credinta in tot anulL si tatusi "re unul din !iii nostrii l)oi da curtei voastre sa slu4easca cu c0eltuialele noastre, numai va inturnati cu "ace si va !eriti de "rime4dii, ca, de veti veni mai incoace, nu veti sca"a de dansele($ Prevedere, di"lomatie ori avertisment din "artea domnului roman9 Posibil: 1arol Robert, desi conditiile "acii erau deosebit de avanta4oase, a re!uzat orice tratative, gandindu)se ca va incor"ora usor Tara Romaneasca la regatul mag0iar$ Iata ce le)a s"us acesta solilor lui #asarab I: '%sa s"uneti lui #asarab: ca el iaste "astorul oilor meale: de barbe il voi scoate din barloagele sale($ Pus in !ata inevitabilului, #asarab I, a declansat o am"la o"eratiune de monitorizare a "regatirilor si intentiilor armatei mag0iare$ %st!el, domnitorul a a!lat din tim" "rin intermediul iscoadelor, itinerariul "e care oastea mag0iara a "ornit din #anatul Severinului s"re cetatea de scaun a tarii, ado"tand tactica "ustiirii im"re4urimilor acestui itinerar, "entru a "riva "e inamic de "roviziile necesare 0ranei oamenilor si cailor$ 1onditiile !oarte rele in care a inaintat tim" de a"roa"e doua luni s"re 1urtea de %rges, ca"itala Tarii Romanesti, unele esecuri su!erite in a"ro"ierea acestei ca"itale, lu"tele de 0artuire "ermanente din "artea armatei lui #asarab, si mai ales li"sa de "rovizii "entru armata in "ragul iernii, au determinat "e 1arol Robert sa ia 0otararea de a renunta "e moment la continuarea e7"editiei si de a se retrage in Transilvania, "rin una dintre trecatorile cele mai a"ro"iate$ Planul retragerii armatei mag0iare a !ost a!lat imediat de catre s"ionii lui #asarab)voda, acesta avand tim" sa organizeze o ambuscada, intr)o "osada din de!ileul muntilor$ Putem s"une !ara niciun dubiu ca #asarab)voda, "e langa !a"tul ca a !ost un strateg stralucit, % STI,T, sau "oate doar % I=T,IT, valoarea I=<>RM%TIEI$ Insa, s"eci!icul !ormei de lu"ta ado"tate de catre acesta, asa cum ne arata istoria artei militare, ne demonstreaza !ara ec0ivoc ca totdeauna si "este tot, ambuscadele au !ost organizate si e7ecutate numai "e baza unor "realabile si certe in!ormatii re!eritoare la locurile de trecere ale inamicului, la taria !ortelor sale, armament, etc$ si cu "astrarea desavarsita a secretului actiunilor "ro"rii$ % stiut #asarab)voda sa combine strategia cu in!ormatia9 1u certitudine, &%: % bene!iciat el de in!ormatii de "rima mana, din antura4ul regelui mag0iar9 1u siguranta, &%: 1ine au !ost iscoadele si cui a"artineau9 Enigme31u certitudine insa, %, EZIST%T: Iata ce ne s"une in acest sens istoriogra!ia mag0iara, care !urnizeaza date amanuntite, "rezentand in!rangerea lui 1arol Robert, ca e!ect e7clusiv al unor actiuni in!ormative bine organizate si e7ecutate de catre romani3(Istoria mileniilor(, ti"arita la #uda"esta in -.-@, relateaza: 'Vala0ii, dis"unand de in!ormatii !urnizate de sim"atizantii lor sau c0iar de 'unii( a"ro"iati ai coroanei, au atras "rin siretlic vitezele noastre armate intr)o stramtoare din 1ar"ati, unde au aruncat "ietre "este osteni, iar cu sagetile lor au ra"us

a"roa"e "e toti$ 10iar regele 1arol Robert si)a salvat viata "rin !uga, sc0imbandu)si vesmintele cu unul din vite4ii sai, "e nume Szecsi &ezso( (du"a alte surse acesta s)ar !i numit de !a"t, Seci &ezideriu::: $ E7trem de interesant si de incitant, ceea ce a!irma sursele mag0iare: 1u toate acestea modul in care a !ost e7ecutata ambuscada, nu !ace decat sa intareasca convingerea ca T>T,K a !ost PREME&IT%T si !oarte bine >RG%=IP%T$ Imagini !oarte sugestive ne sunt in!atisate de '1ronica "ictata de la Viena( (10ronicon "ictum , si izvoare istorice care "ovestesc ca intre .)-@ noiembrie -AA5, oastea mag0iara !iind "rinsa la Posada 'ca "runcii in leagan( sau 'ca "estii intr)o "lasa(, a su!erit "ierderi considerabile$ Toata !loarea nobilimii mag0iare si o "arte din clericii "artici"anti la e7"editie si)au "ierdut vietile in ambuscada organizata si e7ecutata cu multa maiestrie de #asarab I si oastea sa$ 'Istoria mileniilor(, vine cu o su"ozitie cel "utin sur"rinzatoare, daca nu certa si adevarata$ &in aceasta rezulta ca la Posada ar !i avut loc o ca"cana, iar nu o ambuscada: &aca admitem ca regele 1arol Robert a !ost atras intr)o ca"cana, "utem trage concluzia ca aceasta ca"cana, nu "utea !i organizata si e7ecutata in bune conditii de catre oastea lui #asarab)voda, !ara cunoasterea "realabila si certa a intentiei inamicului de a se retrage in Transilvania, si !ara o temeinica dezin!ormare a lui, coroborata cu abile actiuni de atragere in cursa$ %ceasta ca"cana ori ambuscada, du"a cum considera s"ecialistii in domeniu, demonstreaza !ara ec0ivoc in!luenta activitatii in!ormative si contrain!ormative, asu"ra acestui eveniment istoric de im"ortanta covarsitoare asu"ra evolutiei Tarii Romanesti, c0iar si asu"ra continuitatii noastre in s"atiul romanesc, !iindca trebuie sa mentionam ca, in "rimul secol du"a stralucita victorie a lui #asarab I, toti urmasii au avut de lu"tat im"otriva regilor ,ngariei ori sultanilor otomani$ %sa cum bine s"unea Maresalul: ' ceasta a /ost &egea noastra' &intre toti insa, cel care a !ost su"us la incercari mai grele si la adevarate "robe de rezistenta ale istoriei, a !ost Mircea cel #atran$ &es"re toate acestea insa, in articolul urmator3 10iar daca nu se cunoaste 1I=E au !ost oamenii care au !acut "osibila aceasta victorieL c0iar daca nu stim 1I=E a condus serviciul de in!ormatii al lui #asarab)voda, certa ramaneVI1T>RI%$ Si ca intotdeauna ni se con!irma !a"tul ca, atunci cand GE=I,K SE 1>M#I=% 1, I=<>RM%TI%, VI1T>RI% ESTE %SIG,R%T%: =u "ot inc0eia !ara a ma intoarce mai a"roa"e de =>I$ =u "ot a nu ma gandi la un moment intunecat, inca enigmatic, al istoriei noastre recente, si anume Revolutia din &ecembrie -./.$ =u intru acum in amanunte, dar un lucru ma intriga: %V> (serviciul mag0iar de in!ormatii , era dis"us (con!orm notelor o"erative ale &SS , sa cedeze in !avoarea 'organizatorilor( bazele ei logistice, cu conditia ca acestia sa distruga anumite manuscrise, incunabule, ti"arite inainte de anul -?55, a!late la #iblioteca 1entrala ,niversitara, "recum: ane7e la '%PR>#%T%E 1>=STIT,TI>=%E REG=I TR%=SIKV%=I%E ET P%RTI,M M,=G%RI%EL <>=& 1, <IKE &I= MEM>RIIKE K,I +>SS,TM K,&>VI1L %=EZE K% 'TRIP%RTIT,K &E K% OER#>1PI(L ST%MPEL M%=,S1RISEL EZTR%SE &I= <>=&,K =%Gd IMRE$ Multe documente, nu credeti9 Si doreau distrugerea a inca ceva, ce EI numeau: <,=&%TI% 1%R>K I :9

1e contineau oare toate aceste manuscrise vec0i9 &e ce %V> era atat de ingri4orat de ceea ce era scris in acestea9 >are, &SS a reusit sa le salveze sau au dis"arut misterios, !iindca se "are ca inainte de 'Revolutie(, "ersoane necunoscute au dus anumite ar0ive ,=&EV%, inclusiv de la #iblioteca ,niversitara din 1lu49 1I=E au !ost oare acestia, si mai ales, cui a"artineau9 %V>, &SS sau altor Servicii9 >are aceste documente e7trem de vec0i demonstrau !ara niciun dubiu, 1>=TI=,IT%TE% =>%STR% "e aceste meleaguri, inclusiv Transilvania, ceea ce deran4a cum"lit 0ungarismul si 'Im"eriul S!antului Ste!an(9 Posibil, insa &E>1%M&%T% E=IGME:

Va urma, DD
-2 decembrie @5--BA? 1omments R (B>BU8 N<, (UT% BN SP TBU8 R>M N<S4 GBBH

by: George GMT Posted in: enigme, Eroii Romaniei, Inteligenta romanilor, Istorie, Mari Romani, Servicii Secrete 1ontinuam3&esc0idem "rin acest articol, seria dezvaluirilor de "e !rontul nevazut romanesc$ <a"tele, oamenii, im"re4urarile, nu sunt inventate, nu au nimic comun cu !ictiunea, ci re"rezinta doar momente cruciale ale istoriei neamului, mai "utin sau deloc cunoscute$ &esi istoria lu"telor dintre daci si romani este relativ bine cunoscuta, "rea "utine !a"te care ar "utea avea legatura cu razboiul in!ormativ, au !ost consemnate$ %sta nu inseamna insa, ca n)au e7istat: Relatarile cu "rivire la des!asurarea ostilitatilor, cu "recadere romane ("recum cele ale istoricului roman, &io 1assius , lasa sa se intrevada ca acestea erau "recedate de o intensa activitate de cunoastere a inamicului$ Se stie cu certitudine !a"tul ca Roma, avea o intinsa retea de s"ioni si in!ormatori, ce se intindea in vastul sau im"eriu si nu numai$ 1e se stie mai "utin, este !a"tul ca si dacii, stramosii nostrii, se "are ca aveau un sistem in!ormativ bine "us la "unct$ Sa nu uitam, ca regele #urebista isi crease o !orta militara bine "usa la "unct, si bene!icia de un serviciu secret (sa)i s"unem asa: , care l)a a4utat a se mentine la "utere multi ani, "azindu)l de nenumaratele com"loturi si urzeli ale nobililor (tarabostes , si nu numai: #urebista era constient de !a"tul ca un con!lict cu Roma, era doar o c0estiune de tim"$ 1ezar, dealt!el, nu de "utine ori a dorit sa cucereasca&acia, dar visul sau a ramas neam"linit tot tim"ul vietii sale$ 1u toate acestea, visul a ramas3

%st!el, du"a moartea lui #urebista, "ro!itand de slabiciunea statului dac si a lu"telor interne "entru "utere intre tarabostesi (oare, la =>I, istoria se re"eta mereu9 %sa "are du"a cum se "rezinta scena "olitica astazi$ Sa nu !i invatat oare, EI si =>I, nimic din trecut:9 , si mergand "e "rinci"iul bine cunoscut: '&ivide et im"era(, in anul @. i$e$n, Roma a atras de "artea ei "e Roles (ca"etenie daco)geta din &obrogea $ %cestuia, "entru a)l castiga si a)i satis!ace orgoliul nemasurat, im"aratul >ctavian i)a acordat titlul de '"rieten si aliat al "o"orului roman($ Sa se !i mani!estat TR%&%RE% la noi, inca din cele mai vec0i tim"uri9 Se "are din "acate ca &%: Vom vedea in cele ce urmeaza3 %cest Roles, aliat al romanilor, trebuia sa o!ere un "rete7t generalului 1rassus Kicinus, "entru a trece cu armatele sale in &obrogea, si a o lua in sta"anire in numele Romei$ %cest '"rile4( n)a intarziat sa a"ara: In @/ i$e$n, Roles le o!era romanilor sansa nes"erata, atacand "e vecinul sau din nord, &a"i7$ Se "are ca, 1rassus a bene!iciat si de serviciile unui s"ion din randul ostenilor lui &a"i7, care le)ar !i desc0is "ortile cetatii, o!erindu)le ast!el o victorie relativ usoara$ Iata cum, un s"ion din interior, !ace deseori mai mult decat o armata: Romanii au stiut sa e7"loateze viciul uman, vremelnicia si nemernicia omului3&aca la randul lui, &a"i7 ar !i dis"us de "ro"rii s"ioni, lucrurile ar !i "utut sta alt!el$ &aca tradarea nu s)ar !i "rodus3&%1%, "rea multi de &%1%: Romanii stiau insa si cum sa)si ras"lateasca '"rietenii( si sa)i tina sub su"raveg0ere si control$ Roles devine 'carmuitorul( &obrogei, bineanteles, in numele Romei$ ,n e7em"lu elocvent cu "rivire la in!luenta, deseori 0otaratoare, a activitatilor cu caracter s"ecial, in evolutia tarilor, "o"oarelor si bataliilor$ 1u toate acestea, romanii au avut mult de !urca cu &ecebal si cu dacii$ Trebuie sa mentionam insa ca, acesta a acordat ca si inaintasul sau, #urebista, o atentie deosebita du"a cate se "are, activitatii de s"iona4 si culegere de in!ormatii$ Istoricul roman &io 1assius, mentioneaza cum ca, du"a razboiul cu &ecebal, &omitian a trimis Senatului o scrisoare des"re care a!irma ca "rovine de la &ecebal, in care acesta se recunostea invins$ Se "are insa ca de !a"t scrisoarea a !ost o actiune de dezin!ormare stralucita a lui &ecebal, care urmarea sa castige tim" "entru a se "regati "entru viitoarele con!runtari cu Roma, adormind ast!el vigilenta si orgoliul romanilor, inclusiv "e &omitian (acestuia i s)a dat "robabil, ceea ce el de !a"t dorea s)auda: $ &aca a !ost sau nu asa, nu vom sti cu siguranta, niciodata: &aca &ecebal a avut un Serviciu Secret bine organizat (cu toate ca se "are, Marele Preot &eceneu, nu era strain de lu"ta in!ormativa, !iind oc0ii si urec0ile regelui , nu vom sti niciodata insa: =e bazam doar "e surse romane, care "ot sau nu, sa !ie subiective ori obiective$ Este nedre"t insa a nu "omeni cateva dintre calitatile marelui rege &ecebal, mentionate !oarte elocvent de catre &io 1assius (atunci cand te lauda un dusman, inseamna mare lucru: : 'Era "rice"ut in ale razboiului si iscusit in lu"ta, stiind cand sa navaleasca si cand sa se retraga la tim", mester in a intinde curse, viteaz in lu"ta, stiind a !olosi cu dibacie o victorie si a sca"a cu bine dintr)o in!rangere($ Sa tragem de)aici concluzia ca &ecebal era initiat in munca de in!ormatii si tactica militara9 Posibil: Sa !i avut Regatul

&ac sub conducerea sa, ca"acitatea de a culege in!ormatii cu "rivire la ca"acitatea de lu"ta si intentiile Im"eriului Roman9 Posibil: 1ert este !a"tul ca, &io 1assius mentioneaza !a"te si intam"lari uimitoare, la adresa lui &ecebal si a stramosilor nostrii daci$ &e la el a!lam ca in tim"ul "rimului razboi dacic, Traian, noul Im"arat al Romei, ar !i "rimit o delegatie din "artea lui &ecebal$ %ceasta delegatie i)a adus o ciu"erca mare "e care scria cu litere latine ca unii aliati ai lui &ecebal, il s!atuiesc "e Im"arat sa se intoarca ina"oi si sa !aca "ace$ Rezultatul, a !ost negativ:&%R, sa !i !ost aceasta o incercare a lui &ecebal de a)l s"eria ori in!luenta "e Traian9 Sa !i !ost aceasta o dezin!ormare, &ecebal su"raevaluandu)si intentionat !ortele in !ata Im"aratului9 Posibil: Tot &io 1assius mentioneaza ca du"a batalia de la Ta"ae, unde &ecebal a "ierdut in !ata armatelor romane, acesta: 'Temandu)se ca nu cumva romanii, ca niste invingatori ce erau, sa "orneasca si s"re scaunul domniei sale, taie arborii care erau "rim"re4ur si razema de trunc0iuri arme, "entru ca romanii, temandu)se sa nu !ie soldati, sa se retraga, ceea ce se si intam"la($ Prevedere, teama, tactica sau3razboi "si0ologic (una dintre "rinci"alele %RME din arsenalul serviciilor secrete: , din "artea regelui dac9 Posibil: =u "utine au !ost incercarile ascunse ale regelui dac, de a)si elimina adversarul "rin asasinat (o !orma uzuala de lucru a Serviciilor $ &io 1assius mentioneaza cel "utin una dintre acestea, care ne con!irma1K%Rca &ecebal, avea I=<>RM%T>RI in randul armatei romane, "osibil c0iar si in antura4ul Im"aratului$ %cesta mentioneaza ca &ecebal, !iind I=<>RM%T ca la Traian oricine "oate obtine audienta, a trimis niste '!ugari( cu misiunea secreta de a)l ucide$ Planul a esuat insa, deoarece romanii "rinzandu)l "e unul dintre ei si torturandu)l, au a!lat intregul com"lot$ % incercat oare &ecebal, "rin intermediul s"ionilor, in!ormatorilor ori mercenarilor de ocazie, sa sc0imbe soarta &aciei9 =e arata aceasta c)a avut STR,1T,RI >RG%=IP%TE in acest sens9 Posibil: Iata ce ne mai s"une &io 1assius cu "rivire la iscusinta lui &ecebal in ceea ce "riveste lu"ta !ara arme: '&ecebal, momind "e Konginus, comandant de oaste care se dovedise de temut in razboaie, si indu"lecandu)l sa vina la o intalnire sub cuvant ca va !ace tot ceea ce i se va "orunci, "use mana "e el si)l intreba in !ata obstii ce ganduri are TraianL si !iindca acela nu voii sa s"una nimic, il "usa sub "aza ne!erecata si, trimitand un sol la Traian, ceru ca acesta sa)i lase tara "ana la Istru si sa)i intoarca banii "e care)i c0eltuise cu razboiulL numai asa ii va da drumul lui Konginus: Traian ras"unzandu)i cu vorbe indoielnice din care vroia sa se vada ca el nu "une "ret nici "rea mare, nici "rea mic "e Konginus (aceasta "entru ca nici sa)l "iarda "e acela, nici sa)l rascum"ere cu "rea multi bani , &ecebal, socotind ce sa !aca, statu in cum"ana$ Intre acestea, Konginus, ca"atand otrava "rin mi4locul unui libert "entru ca &ecebal sa nu banuiasca deloc ceea ce avea sa !ie si sa nu)i !aca "aza mai grea, ii "romise ca)l va im"aca cu TraianL a"oi, scriind o e"istola ce cu"rindea o rugaminte, o dete libertului ca s)o duca lui Traian "entru ca sa !ie !ara gri4a$ Si ast!el, libertul "lecand "este noa"te, Konginus bau otrava si muri$ &u"a ce se intam"la aceasta, &ecebal ceru de la Traian "e libert, "romitandu)i ca)i va da in sc0imb tru"ul lui Konginus si zece ca"tiviL el deci, ca sa aduca aceste intru inde"linire, indata trimise "e centurionul "rins dim"reuna cu Konginus$ Totusi, Traian nu)l trimise nici "e acela ina"oi si nici nu dete drumul libertului, socotind ca "entru onoarea im"aratiei viata acestuia este mai de "ret decat inmormantarea lui Konginus($

1e concluzie "utem noi, niste "ro!ani, sa tragem din toate acestea9 1a #urebista si)a"oi &ecebal, au avut structuri organizate de in!ormatii9 Sau "oate au bene!iciat de a4utorul unei*unor structuri e7trem de ascunse si e!iciente, "recum lasa unii a se intelege9 Posibil: Insa de un lucru "utem !i siguri, si anume de !a"tul ca am"loarea si s"eci!icul actiunilor si demersurilor intre"rinse, nu erau la indemana oricui, necesitand cunostinte si e!orturi, analiza si "regatire, s"eci!ice unor oameni ce aveau anumite de"rinderi$ Vom sti insa vreodata adevarul9 Probabil ca =,: Mergem insa inainte3 Va urma,

OO
. decembrie @5--B- 1omment Dupa 2K de ani= rmata Romana asta)i

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei %"ro"ierea Pilei =ationale, ca orice sarbatoare, te !ace sa !i vesel sau melancolic, catodata c0iar trist: &ar cateodata aceste momente de bilant se "oate trans!orma usor intr)un moment de !urie brusca si co"lesitoare cand te uiti in 4ur3si ince"i sa te intrebi daca c0iar merita sa mai !i alt!el decat marea masa, adica daca c0iar mai merita sa nu)ti acce"ti soarta si sa incerci macar sa !aci ceva9: In mod clar merita si c0iar daca nu merita tot trebuie s)o !aci3 macar iti !aci treaba:

<a"tul ca %rmata este o c0intesenta a unei natiuni, este un lucru cunoscut, dar "utine natiuni au de"ins dea lungul istoriei lor de armata "ro"rie la !el de mult ca Romania$ In tim" ce altii si)au mai rezolvat "roblemele si "olitic, la noi !ara bratul armat al Tarii, sansele ca astazi sa mai vorbim limba romana erau slabe s"re ine7istente$ 1ine mai crede ca Marea ,nire s)a !acut in urma Tratatului de le Trianon, ar !ace bine sa incea"a sa invete arta cititului: Trianonul este rezultatul !a"tului ca Romania era de4a sta"ana, "rin !orta armelor "e intreaga Transilvanie, inde"endent de vointa %liatilor, care de alt!el nici nu erau !oarte de acord sa ne dea tot cea ce vroiam$ Parca si vad armata !ranceza venind in %rdeal "entru a res"inge "e bolsevicii unguri, sau "entru a res"inge atacurile rusilor in #asarabia: %rmata Romana este in esente Romania, iar @? octombrie "oate !i considerata o a doua Pi =ationala$ &ar "rivind retros"ectiv, ce a am castigat si ce am "ierdut du"a -..59: Pai am "lecat de la o 'gloata ' in uni!orma, o "seudo) armata, enorma si ine!icienta, o armata "o"ulara du"a model sovietic, in care doar o!iterii erau cat de cat bine "regatiti$ %m "lecat de la o !orta numerica !oarte mare: "este -?55 de tancuri, ?55 de avioane, mii de guri de !oc si in 4ur de J55555 de oameni sub arme$ Multi, dar slab "regatiti si destul de slab inarmati:

1e avem astazi9: In mod sigur o armata, "e "artea de "ersonal ,su"erioara celei din '/., mai su"la, gandita "e o alta strategie si tactica, cu oameni "ro!esionisti si destul de bine "regatiti$ Parado7al in multe domenii, mai ales a inzestrarii, %rmata Romana sta mai "rost ca in inainte de -./.: %m "ierdut rac0etele %% =eva, am ramas !ara R>T)uri, am taiat !ara ca" avioane care nu au !ost inlocuite, am trimis la !ier vec0i tancuri romanesti si am "astrat T)??)uri, etc$ Partea "lina a "a0arului ar !i "ro!esionalismul mult crescut al soldatilor romani, e7"erienta castigata in T>, si unele dotari, care din "acate, nu au !ost continuate du"a anul @555$ Si nu voi intelege niciodata de ce inainte de @555 se "uteau !ace ac0izitii, modeste cei dre"t, la un PI# de J5 miliarde de euro, iar astazi la un PI# de "este -55 de miliarde, nu se "ot !ace: Probabil ca de atunci si "ana acum, c0eltuielile sociale sau "omenile electorale("ensii, a4utoare sociale, etc au crescut dincolo de su"ortabilitate$ Iar rezultatele se vad$ Inainte de anul @555 se ince"use cu modernizarea TR)ului, a MKI/J, ac0izitia de !regate, de sisteme %% Ge"ard3a"oi nimic$ Practic din @555 incoace s)au ac0izitionat rac0etele %T S"i;e, si alte sisteme in cantitati mici si !oarte mici insa$ Inca"acitatea si c0iar tradarea "oliticienilor !ata de dotarea si ca"acitatea de lu"ta a %rmatei este evidenta$ Eu "ersonal i)as bate in "iata "ublica "ana ar vomita tot caviarul si toata sam"ania "e care le)au ingurgitat in numele nostru, ca re"rezentanti ai Romaniei: Gasca de i"otenti si imbecili, de la toate "artidele: =u voi intelege niciodata cum Presedintele Romaniei si 1omandant Su"rem al %rmatei, "oate sta si se uita cum %rmata =ationala subcomba sub mandatul sau$ <aimosul motiv cu banii3este "rea "ueril ca sa)l mai credem$ >ri sunt cu totul imbecilizati( !oarte "robabil , ori sun inca"abili si coru"ti, sau mai rau isi tradeaza Tara cu buna stiinta$ Iar aici nu inteleg ce !ac Servicile Secrete, adevaratele servicii si adevaratii o!iterii de in!ormatie9: 10iar nu se "oate !ace nimic "entru a indre"ta decizia s"re un !agas normal9: &aca alta solutie nu e7ista, singura sansa este ca 'baietii cu oc0ii albastri( sa)si !aca treaba, c0iar im"otriva nenorocitilor care ii comanda si care ne conduc: 3%r !i trebuit sa scriu ceva !rumos astazi, ceva macar e"ic la adresa militarilor nostri, dar3"ur si sim"lu nu)mi vin alte cuvinte in ca"$ Intr)o zi in care ar trebui sa sarbatorim si sa !im veseli, eu nu "ot !i decat trist si scarbit: %rmata Romaniei si)a !acut datorie ori de cate ori a !ost nevoie de ea, "oliticienii nostrii3doar cateodata, iar in ultimii @5 de ani a"roa"e niciodata$ %s vrea sa)i vad "e multi dintre ei in "ostura lui +adda!i, in !runte cu #asescu si #oc si >"rea, si a"roa"e toti$ > gasca de nenorociti, coru"ti "ana in maduva oaselor lor de 0andica"ati(#oc si betivi (#asescu $ &racu sa)i ia "e toti3 &oar %rmata noastra sa traiasca: Merita tot ce este mai bun, ec0i"amente moderne si salarii decente: Merita sa !ie condusi de oameni de onoare si nu de "iticii si 0andica"atii care ii conduc astazi3=u "utem decat s"era ca "oliticienii mor mai des si mai re"ede decat noi astilalti, decat oamenii normali:

Pana la urma vom scoate ca"ul din nou3"entru ca de obicei am su"ravietuit de !iecare data$ 1onducatorii3nu intotdeauna:

GeorgeGMT &DD
@. noiembrie @5--B? 1omments Sa /im R>M NB% mai este sau nu% coo&=O

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei %sistam de "este @5 de ani incoace la un !enomen, zicem noi "ericulos si tendentios, "entru noi toti, oamenii de rand, ce !ormam ma4oritatea in aceastatara$ %cest !enomen il intalnim oriunde: "e strada, la TV, in lumea larga, "e Internet, oriunde a"are numele de Roman siRomania$ %cest !enomen "oarta numele de &E=IGR%RE$ In s"atele lui se ascunde minciuna, 7eno!obia, rea) vointa si "oate, interese obscure =>,% si ST%T,K,I R>M%= (de"arte de noi Teoria 1ons"iratiei, desi de "rea mult tim" ne lovim de ostilitate si rea)vointa atunci cand incercam sa !im si sa gandim alt!el, decat anti)Romania si anti)Romani $

Kasand la o "arte as"ectul "olitic )de cele mai multe ori determinant) "oliticienii si marionetele lor, des"re care stim cu totii 1E S,=T, 1,M S,=T si 1E <%1 "entru noi si tara, o sa ramanem strict la nivelul omului de rand, atat de debusolat si dezamagit, ce se zbate intre nevointa si ne"utinta, in Romania de astazi$ =evointa si ne"utinta, care)i im"inge "e multi a lua calea "ribegiei in cautarea unui viitor mai bun si sigur, "entru ei si !amiliile lor$ > !i bine, o !i rau, mira4ul strainatatii a ramas "entru multi dintre noi, sansa de a RE,SI acolo unde nimeni %I1I, nu ne acorda nicio sansa in ceea ce "riveste nivelul de trai si bunastarea, si nu in ultimul rand, nu acorda RE1,=>%STERE% V%K>RII celor care intr)adevar o merita$ 1u sacri!icii incomensurabile, R>M%=,K de buna)credinta, acce"ta de cele mai multe ori, umilinte si li"suri, ce ar !i de neacce"tat "entru cetatenii tarilor dezvoltate si "ros"ere$ Saracia, li"surile, nevoile, bat4ocura si ostracizarea, ne)au im"ins la marginea lumii civilizate3 Sunt convins ca noi, cu totii, nu ne)am dorit aceasta, insa "romovarea cu sau !ara buna)stiinta a inculturii, "rostiei, non)valorilor, manelizarea si li"sa de educatie, etc, "ornita inclusiv de la var!ul "oliticii romanesti (!iindca con!orm "roverbului: 'Pestele de la ca" se)m"ute:( , a declansat o adevarata isterie la adresa noastra, a R>M%=IK>R, care nu ne dorim decat sa muncim si sa traim decent$ 1erem insa "rea mult9 =u cred: &enigrarea noastra a atins culmi ale "er!ectiunii ("oate sunt cinic, dar e7em"le sunt cu nemiluita , mergand "ana acolo incat suntem considerati niste animale, niste trogloditi a!lati inca in "reistorie, datorita com"ortamentului unora dintre noi, in marea lor ma4oritate !acand "arte din3etnia celor !ara de tara, cunoscuti dre"t tigani, romi, gitanes sau mai stiu eu cum (etnie cu care se "oate lauda si <ranta, si S"ania, si3restul, asa ca n)are rost sa o consideram e7clusiv, ca a"artinand de dre"t, Romaniei $ Va simtiti cumva 0andica"ati, trogloditi, inculti, "rosti, nes"alati, tigani, sau mai stiu eu cum9 1u siguranta, =,: %vem noi oare de ce a ne simti cu totii in!ractori, asa cum incearca a ne categorisi unii si altii, dintre euro"eni9 1u siguranta, =,: Sunt oare ei, E,R>PE=II li"siti de crima organizata, droguri, "rostitutie, ori coru"tie9 1u siguranta, =,: &e ce trebuie sa !iu E,, romanul muncitor, corect, 0arnic si constiincios, care !ac treburi si meserii "e care "oate EI, re!uza a le !ace, inclus in acelasi rand cu scursurile neamului nostru, sau al3lor9 %m eu de ce a ma simti com"le7at si in!erior, tizului meu de3oriunde9 1u siguranta, =,: %vem noi oare de ce a ne simti in!eriori in ceea ce "riveste a"ortul la valorile mondiale ale stiintei si culturii, !ata de asa)zisele tari civilizate9 1u siguranta, =,: Eminescu, Porumbescu, Enescu, 1oanda, #rancusi, si multi, multi altii, stau marturie in !ata K,MII3% '"artii( de K,ME, care cu buna stiinta sau nu, ne &ES1>=SI&ER%, trimitandu)ne la ince"uturile civilizatiei$ Romanii, contrar tuturor cutumelor, au dat intotdeauna oameni de valoare Nscriitori, "oeti, artisti, s"ortivi, istorici, militari, medici,

etc N"entru stiinta, te0nica si cultura universala$ Suntem noi mai "re4os decat altii9 1u siguranta, =,: <iindca acesti oameni sunt doar cativa dintre ilustrii romani cu care ne "utem mandri$ Ei au !acut si !ac inca, cinste si onoare numelui de R>M%=, ca si cei care astazi !ac legea in domenii de var!, la =%S%, Microso!t, S%%#, Mercedes, etc$ 1I=STE K>R: Sentimentul de =EP,TI=T% generalizat de astazi nu ne re"rezinta nicicum: %m !ost intotdeauna un "o"or creator de valori Nsi asta nu o s"un eu, un neica nimeni Ndovedind aceasta "rin multitudinea de inventii, brevete, di"lome, etc, obtinute la e7"ozitii si concursuri, unde I=TEKIGE=T% R>M%=E%S1% s)a remarcat in !ata 'greilor( lumii$ %vem noi de ce a ne simti in!imi si neim"ortanti, ori li"siti de inteligenta creatoare9 Sunt 'ceilalti( cumva e7traterestrii, de"asindu)ne ca nivel de inteligentaL au ei cumva doua ori trei creiere9 1u siguranta, =,: =e)am obisnuit cu ideea gresit inradacinata in constiinta colectiva, "recum ca: '=u "utem !i niciodata alt!el, !iindca suntem3 romani:( %dica, e7act ceea ce s"un toti detractorii, ce sunt intotdeauna anti)T>T ce este romanesc, dar "lini de admiratie si invidie "entru %KTII, ce traiesc "rezentul doar "rin "lacerea de a scui"a si in4ura, de!aima si "orcii, =E%M,K romanesc$ Genul acesta de 'concetatean(, considera ca a gandi romaneste, a te considera roman si a tine cu interesul national nu este o gandire de ti"3 euro"ean::: %cestor lingai si "u"incuristi, le)as adresa o intrebare: Italianul, !rancezul, s"aniolul, grecul, germanul, "olonezul, etc, daca tine cu interesul tarii sale este mai "utin euro"ean9 Sau EI au voie !iindca sunt mai euro"eni decat romanii9 > asemenea gandire a unora dintre noi, din "acate multi insa, este "ro!und tendentioasa si 4ignitoare "entru noi toti cei care ne consideram romani si euro"eni totodata$ Suntem noi mai "utin euro"eni decat restul9 1u siguranta, =,: Suntem si ramanem o natiune a"arte, cu s"eci!icul nostru, cu bune si cu rele$ 1a si restul natiunilor euro"ene, dealt!el: Este o greseala insa a ne lasa co"lesiti de in!erioritate, de mizeria umana a unora sau a altora, de aici sau de aiurea, ori bombardati zilnic de sintagme "recum: 'nu "utetiL nu "utemL nu suntem in stareL nu stimL suntem vinovatiL etc(, !iindca asa este cool3Va regasiti cumva in mizeriile sau etic0etele "use de catre '"rietenii( nostrii9 Va considerati cumva, ca !acand "arte dintr)un "o"or incult, cu creierul s"alat, demn de mila si ina"t a !ace !ata "rovocarilor secolului ZZI9 1u siguranta, =,: %sa cum s"unea si Eminescu: 'Suntem romani si "unctum$( <ara a !i un analist ori sociolog, ci doar un sim"lu cetatean al acestei tari, mandru de ceea ce sunt, inc0ei intr)un mod mai "utin comun$ Prin a)mi "une intrebari carora nu le)am gasit inca ras"uns3Poate dumneavoastra, sa le !i gasit: Mai avem noi oare voie sa simtim romaneste9 Mai avem noi oare voie sa gandim9 Mai avem noi oare voie la &EM=IT%TE =%TI>=%K%9 Mai contam sau nu in cadrul Globalizarii9 Mai credem =>I in valorile noastre, in a!ara de 'zeul( euro9 Si !iindca se a"ro"ie PI,% =%TI>=%K%, urez tuturor R>M%=IK>R, oriunde ar !i ei, sanatate, "ros"eritate si noroc$ Sa nu uitam niciodata ca n)avem de ce a ne tine ca"ul a"lecat, si nu suntem in!eriori nimanui:

8 MU8TB NB R>M NB % 8 MU8TB NB R>M NB=

1u deosebit res"ect, DD' 2

Romania MilitaryEroii Romaniei Po)e /acute asta)i &a antrenamentu& pentru Parada Mi&itara din " Decem*rie 2K""

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei 1am aceleasi lucruri ca anul trecut cu e7ce"tii: Ve0icule E>& si Politia Kocala #ucuresti calare$

:'si Po&itia 8oca&a Bucuresti% in premiera &a o parada de (iua Nationa&a$

&easemenea vor mai !i Puma Socat, un 1)-A5 si doua S"artane$ &omnilor s"er ca v)au "lacut, vor mai urma si altele3
@C noiembrie @5--B@2 1omments <c9ipa D<8T a SB< intre a /i si:&egenda

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei, Servicii Secrete &es"re Serviciile Secrete ale Romaniei, du"a -./., s)au s"us si s)au scris multe$ %cesti oameni ce lucreaza intr)un domeniu marcat de Strict Secret, ce)i o"reste a destainui cate ceva din munca si viata lor, dincolo de a oricarui om normal, vor !i intotdeauna subiect de mister si bat4ocura ("e buna dre"tate sau nuL coru"ti sau nuL incom"etenti sau nu, etc$ , neavand cum a)si a"ara demnitatea si onoarea$ >ricum, nu vreau sa !iu inteles gresit Nnu am de gand sa a"ar nicio institutie de acest gen si nici nu incerc sa "atrund in aceasta lume a misterului, a secretelor (cine ar "utea)o !ace: &es"re ei se s"un vrute si nevrute, bune si rele, dar nimeni in a!ara de ei insasi nu "oate cunoaste RE%KIT%TE%, di!icultatile si "ericolul muncii lor$ =IME=I: $ Incerc doar sa)i amintesc si "e acesti lu"tatori ai Romaniei, in uni!orma sau nu, !iindca si ei !ac "arte din structurile de a"arare ale tarii$ <iindca, "oate si datorita lor, noi inca e7istam: S"er doar ca serviciile de in!ormatii ale Romaniei, au ca"acitatea o"erationala de a !ace !ata tuturor "rovocarilor, autonomie "ro!esionala, iar conducerea lor sa !ie !ormata doar din "ro!esionisti, si nu din "olitruci "olitici$ &es"re e7istenta unitatilor de elita antiteroriste in com"onenta Serviciilor de la noi se cunosc multe si totodata3"utine: 1ea mai cunoscuta structura de acest gen este #rigada %ntiterorista (#%T , a SRI, urmasa a !ostei ,SK%$ #%T, este "ractic unitatea s"ecializata in "revenirea si combaterea actiunilor teroriste "e teritoriul national$ Pe acesti lu"tatori i)am vazut "e viu sau la TVL des"re ei si misiunea lor se stiu destule$ Sunt adevarati "ro!esionisti, si !iindca "e data de @J &ecembrie este Piua Ku"tatorului %ntiterorist, le uram ca niciodata sa nu !ie nevoie a)si arata maiestria si "rice"erea in misiuni reale si un calduros si sincer: K% M,KTI %=I: Insa, daca des"re lu"tatoriiSRIse cunoaste cate ceva si se gasesc in!ormatiiL des"re asa)zisa ec0i"a &EKT% a SIE nu se stie nimic cert, in a!ara de !a"tul ca3e7ista: Primele in!ormatii legate de e7istenta unei asemenea structuri a"artinand SIE, au a"arut odata cu !aimoasa 'ra"ire( a 4urnalistilor romani in Ira;$ &aca a !ost sau nu o ra"ire, daca a !ost sau nu totul regizat, nu stim, si "oate ca nici "este ?5 de ani nu vom sti$

Poate uni dintre voi au uitat, dar odata cu cetatenii romani, a !ost eliberata si o !emeie de cetatenie !ranceza$ Iar du"a o"eratiune o!icialii !rancezi s)au simtit obligatii sa multumeasca "ublic Romaniei "entru a4utorul o!erit3 1on!orm e7trem de !iravelor date e7istente, aceasta ec0i"a de elita (du"a unii3brigada::: , a a"arut "e la s!arsitul anilor Q.5, inde"linind se "are, misiuni antiteroriste, de "aza si "rotectie ("oate c0iar mai mult, !iindca unii 4urnalisti, in tema sau nu, c0iar si un !ost se! al SIE, i)au numit ';illeri(::: , oriunde in lume, atunci cand interesele Romaniei si siguranta cetatenilor ei, sunt "use in "ericol$ 1e o !i insemnand asta3MISTER: 1on!orm anumitor surse, aceasta ec0i"a este !ormata din "ro!esionisti in domeniul antiterorist si nu numai, !iind creata si antrenata cu a4utorul si du"a modelul &EKT% <>R1E (S,% si S%S (Marea #ritanie $ %dica, cu alte cuvinte, au !ost instruiti de cei mai buni in domeniu, &EKT% <>R1E si S%S, re"rezinta ele insele niste structuri misterioase dar e7trem de e!iciente si letale$ ,nei asemenea ec0i"e s"eciale ce a"artine de &EKT% <>R1E, ii 'datoreaza( >sama bin Kaden, intalnirea cu %la03

Mem*rii ai unitatii operative a SB< imp&icati in operatiune BraV' 8a sosire= &es"re dotarea ec0i"ei &EKT% a SIE nu e7ista nimic concret, in a!ara de mentiunea ca aceasta este de un inalt nivel te0nologic$ Punct: Pvonuri, necon!irmate insa o!icial, des"re anumite misiuni ale acestei ec0i"e, e7ista$ ,n asemenea zvon, !ace legatura intre aceasta ec0i"a si brigazi S%S, care ar !i colaborat la ca"turarea generalului Rat;o Mladici$ %cesta ar !i !ost arestat la Portile de <ier, inRomania, in urma actiunii comune romano)britanica$ #ineinteles, atat o!icialii romani, cat si cei britanici au negat$ &aca aceasta o"eratiune a e7istat cu adevarat, nu se stie, insa unii 4urnalisti cred ca ea ar !i avut loc de !a"t "e3teritoriul Serbiei: &es"re agentii si misiunile SIE nu se stie nimic$ %sa este si normal: Recent insa intr)un interviu televizat, se!ul acestui serviciu a recunoscut !a"tul ca agenti ai SIE, si)au "ierdut viata in cursul unor misiuni, in ultimii ani3$

&esi numele lor nu "ot !i cunoscute din motive lesne de inteles, ei vor ramane "entru noi, oamenii de rand, eroii nevazuti si necunoscuti, ce si)au dat viata "e "amanturi straine, in a"ararea intereselor Romaniei$ Poate ca in urma lor, au ramas !amilii care n) au unde sa le "una o lumanare, !iindca de cele mai multe ori, acestea nu cunosc adevarata lor ocu"atie$ Ei "leaca in lume, si uneori nu se mai intorc niciodata: &e aceea, tuturor acestor oameni, barbati si !emei, indi!erent in ce serviciu lucreaza, ce veg0eaza "oate, la linistea si siguranta noastra, la M,KT,MIM: Si !iindca "e -A &ecembrie este ziua SIE, le uram tuturor ce !ac "arte din acest serviciu, K% M,KTI %=I: Iar celor care nu mai sunt, cazuti la datorie si ingro"ati in "amant strain, !ie)le tarana usoara: &)zeu sa)i odi0neasca "e acesti lu"tatori nevazuti ai Romaniei, iar noi, daca "utem, sa le a"rindem o lumanare s"re odi0na su!letului lor3 1u res"ect si adanca recunostinta "entru toti lu"tatorii de "e !rontul nevazut, DD
@A noiembrie @5--B/ 1omments 4ainii armatei in /ganistan

by: George GMT Posted in: %rmele %rmatei Romane, Eroii Romaniei

Un:a&t/e& de mi&itar roman %rmata trimite nu numai militarii in %!ganistan ci si cainii s"ecial dresati$ Ka ince"utul toamnei o ec0i"a de caini s"ecial antrenati a !ost urcata in Mercules si trimisa in %!ganistan$ Sco"ul este unul multi"lu: ast!el au !ost trimisi caini s"ecializati "entru detectarea

e7"lozibililor, "entru "aza "erimetrului si caini de urma( de cautare "ersoane $ =u stim numarul trimis si nici e7act regiunea, dar se "are ca %rmata a a4uns la concluzia ca cel mai bun mi4loc de "aza si cautare este, in acelasi tim" si cel mai vec0i, si anume cainele$

4aini <>D %rmata Romana detine un centru s"ecial de antrenament si crestere a cainilor langa Ramnicu Valcea$ %colo sunt "regatiti sa serveasca sub Tricolor numai caini din rasa ciobanesc german, sau mai "e romaneste caini)lu"$ In res"ectivul centru se antreneaza animale "entru toate nevoile %rmatei: caini de urma, "entru "aza "erimetrelor, caini s"ecial "regatiti "entru E>&$ &e !a"t baza canisei este in interiorul 1entrului "entru instructie E>& si a"arare 1#R=$

In cadrul unitati se asigura si "regatirea instructorilor)dresori de la unitatile bene!iciare$ Pana in "rezent, con!orm declaratilor !acute, centrul de la Ramnicu Valcea a "us la dis"ozitie "este J?5 de caini$

Viata acestor3 alt!el de militari, este in esenta destul de similara cu cea a tuturor soldatilor romani, "e langa care cainii in uni!orma isi des!asoara stagiul$ 1a orice militar roman, "atru"edele bene!iciaza de norma de 0rana, medicamente si servicii medicale com"le7e, mi4loace s"ecializate de trans"ort si au c0iar un !el de uni!orma, "e care bineinteles este trecut numele "osesorului si tara "e care o a"ara, adica Ro%rmy: Iar cand vine vremea, in 4urul varstei de C)/ ani cainii sunt scosi la "ensie ca

orice soldat batran, si sunt ori in!iati, ori sunt trimisi ina"oi la centru unde "artici"a la "regatirea noii generatii de catei, iar mai a"oi, cand varsta nu le mai "ermite "rea multe, sunt lasati liberi in incinta centrului de "regatire$

Un caine in misiune

Pe tot "arcursul vietii acesti alt!el de militari romani, au asigurata 0rana, ada"ost cores"unzator si tratament medical la standard !oarte ridicate$ #inomul om)caine, care odata cu dezvoltarea te0nologica, "area cam "erimat se inca"ataneaza sa nu moara$ %ceasta aventura comuna ince"uta cu zeci de mii de ani in urma, isi continua cursul, iar "rezenta unui caine intr)o subunitate militara a!lata "e !ront este un lucru e7traordinar, atat "entru moralul tru"elor, cat mai ales "entru siguranta lor$

Domnu& Bita: sergent anga7at a& rmatei Romane sursa: Piuavec0e

? noiembrie @5--B? 1omments Po&ocaustu& transi&van:

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei, Istorie, ,ncategorized Molocaustul transilvan3 %cest articol nu este marcat de !urie si ura la adresa minoritatii mag0iare din Romania, a ,ngariei sau a altor minoritati de "e aici$ &e secole 'soarta( ne)a adus im"reuna "e acelasi "amant romanesc, avand o istorie comunaL istorie ce nu de "utine ori a !ost trunc0iata, trans!ormata si c0iar uitata3 %cest articol nu l)am scris cu "lacere ci cu re"ulsie la adresa acelor minoritari, care "rin !a"ta si cuvant, aduc atingere demnitatii noastre de R>M%=I si istoriei noastre multimilenare$ %cesti oameni, mare "arte dintre ei re"rezentanti ai statului roman, "recum: Kaszlo To;es, +elemen Munor, Mar;o #ela, Kaszlo #orbely, etc, slu4esc unor interese obscure statului caruia de !a"t, i)au 4urat credinta, !iind manati de idei !antasmagorice ce tin de im"eriul demult a"us, austro)ungar, "recum si de autonomii 0ilare de genul, Tinutul Secuiesc$ %cesti nemernici, denigreaza oriunde si "e unde "ot, statul roman, Romania si romanii, considerandu)se re"rezentantii de !acto ai unei minoritati !ormata din oameni muncitori, cumsecade si la locul lorL minoritate "entru care ideile revizioniste, ura si sovinismul sunt3=,KE si =E%VE=ITE$ %semenea ticalosi revizionisti de"asesc orice limita a euro"enismului, a intelegerii si democratiei, denigrand inclusiv marile "ersonalitati ale istoriei nationale, "recum deza7atul, !rustratul, neica nimeni de 1sibi #arna, care a avut tu"eul si neobrazarea de a) l s"anzura simbolic "e %vram Iancu)1raisorul Muntilor::: Si 4igodia asta era3!unctionar al statului roman, "latit din banii nostrii, ai contribuabililor: Prea multi ser"i a crescut Romania la sanul ei si "rea mici sunt "ede"sele "entru asemenea s"ecimene, rare cei dre"t, dar care uita ca de !a"t aici s)au nascut, aici au crescut, aici s)au !ormat ca 'oameni(3 Inregimentati in "artide "olitice ca ,&MR, ,1M, etc, sau organizatii cu caracter "aramilitar, "recum Garda Secuiasca, urla sus si tare "e la PE si "rin marile ca"itale euro"ene, la oricine este dis"us sa)i asculte, des"re '"ericolul romanesc( la adresa 'mag0iarimii(, acuzandu)ne de toate relele "osibile, inclusiv de genocid::: %cesti "a"agali, a"eleaza la metode in4ositoare, "recum: minciuna, santa4ul, reinventarea istoriei, amenintarea, etcL metode dealt!el "otrivite caracterului lor 4osnic, considerandu)se demni urmasi ai 'marii natiuni ungare(::: Mda, 'mare( intr)adevar: Inainte insa de a le reaminti acestor idioti ceea ce lor nu le "lace deloc sa recunoasca (si din "acate, nici debilelor noastre autoritati,

Guvern, Presedintie , des"re "ogromul antiromanesc de du"a &ictatul de la Viena, sa)l citam "e &ucso 1saba ("oet , care in -.A., de!inea !oarte bine 'maretia natiunii ungare(, in imnul denumit '<ara indurare(: '=atia ungara este cea mai s"lendida realizare a rasei dominante mongole, care nu cunoaste decat victoria$ In noi !ierbe sangele lui %ttila, al lui %r"ad si al lui G0eng0is)Man($ 1omentariile sunt de "risos, dar am serioase indoieli in "rivinta dominantei si a victoriilor seculare, ale asa)zisei ',ngarie milenara(::: &es"re "ogromul antiromanesc declansat de autoritatile de >1,P%TIE mag0iare, du"a august -.J5, se vorbeste "utin sau deloc, dar el !ace "arte dintr)un ca"itol vast si dureros al istoriei noastre si anume, cel al dramelor, 4ert!ei, c0inului si su!erintei$ Izvorat din ura !ata de tot ceea ce era romanesc sau roman, si din dorinta de a re!ace 'iluzia( numita Im"eriul %ustro),ngar, la ingro"area caruia au contribuit inaintasii nostriiL a 'adus( romanilor transilvaneni statutul de 'strain( in "ro"ria tara, odata cu dezbinarea si dezmembrarea natiunii$ &in !ericire insa, du"a ani de ocu"atie marcati de drame, crime, 4a!uri si de"ortari, %rmata Romana a s"ulberat "entru totdeauna, mitul ',ngariei Mari(, odata cu eliberarea ultimei "alme de "amant romanesc, la @? octombrie -.JJ, aducand lacrimi de bucurie si recunostinta in oc0ii milioanelor de romani, atat de greu incercati in anii ocu"atiei 0ortiste$ &rama romanilor transilvaneni a ince"ut odata cu &ictatul de la Viena (A5 august -.J5 $ %tunci, "rin acest act samavolnic, nord) vestul Transilvaniei a4unge la ,ngaria, insemnand o su"ra!ata de "este JA$555 ;m "Ftrai, im"reuna cu un numar de "este @$255$555 de locuitori ("este ?56 erau romani $ =us!alau, Treznea, I", 1erisa, #retcu, Muresenii de 1am"ie, #rand, Sarmasu, >roiu, Prundu #argaului, si multe, multe alte localitati, sunt marturiile acestui '0olocaust( transilvan$ Initiatorii si "romotorii, "ersona4ele "rinci"ale daca vreti, ale acestor masacrele, sunt tru"ele mag0iare, 'a4utate( de catre etnici mag0iari din zona, al caror nume nu merita "omenit nicicum: %semenea 4igodii criminale si o"ortuniste, n)au !ost deloc "utine insa3 %rmata mag0iara se "oate insa 'mandri( in 1V)ul si istoria sa cu asemenea '"er!ormante si eroi( (din !ericire %rmata Romana nu "oate, desi a !ost de doua ori in ,ngaria, inclusiv la #uda"esta, avand un 1>MP>RT%ME=T EZEMPK%R !ata de civili si nu numai , care au atacat si ucis batrani, !emei si co"iii, "recum locotenentul %;osi (#atalionul @@ Graniceri NTreznea, . se"tembrie -.J5, care a ordonat uciderea "rin im"uscare si stra"ungere cu sabiile si baionetele, a "este /5 de romani si 2 evrei$ %cest mare 'erou( a !ost criticat c0iar de catre cei ce)i erau su"eriori$ Iata ce s"unea, citez, unul dintre acestia: I1um aceti monegi, aceste !emei i aceti co"ii din braele mamelor au "utut ataca armata9 Trebuie sF vF !ie ruine "entru cele ce ai !Fcut$ %ceasta este o ruine care va rFmHne DnscrisF "e obrazul armatei mag0iare$( Tot in contul armatei mag0iare de ocu"atie sunt trecute si masacrele de la I" (-A*-J se"tembrie -.J5, unde va4nicul locotenent Vasvgri Poltgn, a4utat de etnici mag0iari din zona, a ucis cu cruzime alaturi de com"ania sa "este -?5 de localnici romani$ Si e7em"lele des"re asemenea bestii umane in uni!orma si nu numai, "ot continua: %r !i '"acat( insa sa)l uitam "e %lbert Oass (conte si scriitor mag0iar, deci3un erudit::: $ Punct: %m "utea scrie la in!init des"re multitudinea de drame, cu !a"te, declaratii si marturii, dar sunt e7trem de dureroase, si nu "oti sa nu te intrebi, ce !el de oameni ar "utea !ace asa ceva9 S"eram insa ca asemenea atrocitati sa nu se mai intam"le niciodata$ S"eram insa ca agitatorii revizionisti si autonomisti, sa s!arseasca acolo unde le este locul, si anume la 'gunoiul istoriei($ S"eram ca autoritatile romane, c0iar si)n conte7t euro"ean, sa nu

uite ca strabunicii, bunicii "oate c0iar tatii nostrii, au murit "entru ca =>I sa traim intr)o =%TI,=E ,=IT%, libera si "ros"era$ S"eram ca, atat romanii cat si mag0iarii, sa aiba taria de a rezista oricaror mani"ulari, indi!erent de unde sau de la cine ar veni ele3 Iar celor de tea"a lui To;es sau #arna, le s"un sa ia aminte la cuvintele marelui nostru "oet national, Mi0ai Eminescu: 'Suntem romani si "unctum($ In traducere, "entru idiotii care nu)nteleg, sau nu vor sa inteleaga, c0iar daca la origine suntem mag0iari, sasi, svabi, turci, etc, %I1I, %1,M si I=T>T&E%,=%, suntem si ramanem cu totii, R>M%=I: OO
@2 octombrie @5--BJ 1omments Tre*uia Bon ntonescu sa se opreasca pe NistruO

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei

%cest articol este ins"irat de o discutie a"rinsa avuta, cu cateva zile in urma, cu cativa "rieteni, dicutie in tim"ul careia am ramas uimit, ca la C? de ani de la trecerea Prutului, inca mai discutam des"re un lucru, care "entru mine este destul de evident: Practic "leiada de idiocrati care sustine "e la televiziuni si ziare, ce greseala a !acut %ntonescu trecand =istrul, nu stie nici ce vorbeste si ma indoiesc sincer ca au macar idee des"re ce vorbesc$ In ultima "erioada se "oate remarca o crestere a agresivitatii !ata de Maresalul %ntonescu si o e7acerbare a rolului "e care Regele Mi0ai l)a avut in tim"ul OO@$

&ar 0aide)ti sa stam un "ic si sa mai si gandim oleaca: Greu asta cu ganditul, nu9: Greu bre, "entru ca inseamna sa ai cu ce: creier adica si ceva cunostinte mai solide: Militar vorbind ideea ca tru"ele romane se "uteau o"ri "e =istru este, "robabil cea mai mare ine"tie auzita: 1um adica sa te o"resti atata tim" cat inamicul tau este bine mersi9: %dica te o"resti si sa3$s"ui D1ata eu m4am oprit si ma duc acasa? Ia ro1 ca pe mine sa nu contati mai departe; - sau spui*piua?K Intr)un razboi sco"ul "rinci"al este distrugerea inamicului, uciderea lui cu arma, nu sa)l !aci sa moara de ras, "rin ast!el de ideei tam"ite$ 1a s)ar "utea sa nu moara de ras si du"a aia mori tu de baioneta lui$ 1ei care sustin ast!el de !raierisme sunt cei care nu inteleg ca "entru a te "utea numi barbat trebuie sa ai !orta sa "ui mana "e "ar, sa)ti a"eri Tara, !amilia, si sa !i "regatit sa lu"ti "ana cand inamicul tau scui"a sange, sau tu nu mai res"iri: Trebuie sa "oti avea ca"acitatea si taria de caracter sa lu"ti !ara mena4amente si !ara sa)ti gandesti cai de retragere$ >ri castigi, ori mori incercand: 1and esti cu s"atele la zid, cand in s"atele tau stau cei ce nu se "ot a"ara singuri, cand o intreaga natiune, sau "ro"ria ta !amilie este in "ericol3nu te mai gandesti la consecinte: &ai sa moara, sau macar mori cu "aru)n mana$ %sta inseamna onoare, dar acest lucru li"seste celor care astazi il "onegresc "e %ntonescu si am serioase indoieli ca amenintati cu bataia nu s)ar aseza cuminti in "atru labe$ <ie ce)o !i, trebuie sa su"raviutuiasca: Ei3din !ericre nu suntem toti la !el, si nu mereu, merita sa su"ravietuiesti: =u cu orice "ret:

Il mai tineti minte "e Patriciu cum "langea cand i)a "us "olitia catusele "e manutele ale mici si grasute 9: %la barbat domne, ala si restul ca el3 Si anumiti istorici, care acum cativa ani ii mancau din "alma lui #ecali9: %stazi sunt un 'e7em"lu( de corectitudine si ne dau noua e7em"le des"re cum ar !i trebuit Ion %ntonescu sa duca razboiul3 1ine sustine o ast!el de ine"tie nu stie ca "ractic Romania era in razboi cu ,RSS, inca din 'J5, cand ne)au luat #asarabia si =ordul #ucovinei: Si tot imbecilii de analisti si istorici cu "lata, nu inteleg ca Romania avea doua sco"uri in razboiul de la rasarit: "rimul, si cel mai evident, era distrugerea cancerului bolsevic si recu"erarea teritorilor "ierdute in 'J5, al doilea era mai subtil, si anume convingerea Germaniei, "rin e!orturi sustinute "e !rontul de Est, sa ne dea ina"oi =ordul Transilvaniei, du"a razboi$ Practic daca ne o"ream "e =istru3adio Transilvania$ Pe de alta "arte e7em"lul <inlandei este, cum alt!el, o sim"la "rostie: Rusii au 'iertat( <inlanda de la o ocu"atie totala, numai datorita !a"tului ca aveau nevoie de tru"e "e alte !ronturi, si aveau si s"aima ca daca nu intra ra"id in Germania s)ar "utea sa "iarda o garmada de teritorii3 %liatii vestici veneau ra"id s"re est, asa ca Rusia, in urma si unei usturatoare in!rangerii in <inlanda in

'JJ3 au "rioritizat alt!el tru"ele, "re!erand sa a4unga la #erlin, mai re"ede in loc de Melsin;i$ &ar au intrat in <inlanda si au incercat s)o ocu"e3doar ca !inlandezii nu l)au arestat "e Manner0eim, ci l)au lasat sa)si !aca datoria3 %st!el in batalia de la Tali I0antala, !inlandezii au reusit cea ce Ion %ntonescu vroia sa !aca la =amoloasa, dar norocul rusilor s)a numit Mi0ai, ca doar nu degeaba l)au decorat cu ordinal Victoria$ Sase luni de scurtare a razboiului nu)i de colo: Voi c0iar credeti ca Rusia si)ar !i "ermis sa mai stea cateva luni "rin Romania, sau ar !i "re!erat sa inc0eie razboiul cu noi, in conditii !inlandeze, numai sa a4unga mai re"ede in Euro"a 1entrala9: Eu s"un ca am !i avut o sansa, si inca una serioasa: %sadar inca o data: 'Multumim Ma4estati Sale, "entru s"ri4inul acordat:( In istoria !inlandeza nimeni nu vorbeste des"re !a"tul ca Rusia nu i)a ocu"at datorita 'a4utorului( dat in asediul Keningradului, sau de !a"tul ca <inlanda nu a continuat atacul dincolo de granitele din -.A.: > alta imbecilitate a baietilor de la TV$ %celasi lucru il s"era si %ntonescu "e linia =amoloasa)<ocsani, si anume o batalie colosala si o res"ingera Rusiei, sau o convingere a acesteia ca asaltul asu"ra Romaniei va !i !oarte costisitor, ast!el s"era ca "oate bloca accesul tru"elor bolsevice in tara cu arma in mana$ %r !i avut succes9: &in "acate nu a "utut sa)si "una in a"licare "lanul, l)a arestat Mi0ai$ Iar !ata de clasa "olitica romaneasca3 &e cel "utin trei ori Maresalul i)a c0emat la guvernare, "redandu)le "uterea, dar "artidele "olitice au re!uzat: &e ce9 &in calcule "olitice$ Ei s"erau ca %ntonescu sa le !aca munca murdara, a"oi "artidele ar !i ciugulit din in!rangere sau victorie numai ce le)ar !i convenit$ %r !i a"laudat o victorie sau s)ar !i dezis de %ntonescu in cazul unei in!rangeri$

Maresalul Ion %ntonescu a !ost ultimul Se! de Stat demn de acest nume: % !ost ultimul Se! al Statului care a stiut ce inseamna cuvinte, astazi total straine noua, cum ar !i: onoare, cuvant, datorie !ata de Tara si =eam3 % trait onorabil si a murit onorabil: surse: 1ristian =egrea : Trebuia sa ne o"rim "e =istru9

-2 octombrie @5--BJ/ 1omments 4arei 2E >ctom*rie% (iua rmatei Romane

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei

&es"re aceasta zi "utini stiu: Si mai "utini stiu insa semni!icatia ei: &atorita unei greu incercate istorii nationale si a 4igodiilor ce) au intinat)o, "ervertit)o si trans!ormat)o, romanii, !ara voia lor, au uitat acest re"er de!initoriu al trecutului lor glorios$ =u si %rmata insa: @? octombrie -.JJ, semni!icF "entru noi si istoria noastra, data eliberFrii totale a nord)vestului Transilvaniei (leagFnul genezei Ei evoluGiei istorice a "o"orului nostru de sub ocu"aGia Ei administraGia 0ortista Nde trista amintire "entru romanii transilvaneni$ %cest obiectiv e7trem de im"ortant, ce a readus in 0otarele tarii acest teritoriu eminamente romanesc, a !ost realizat de catre %rmata RomHnF "e cHm"ul de lu"tF, lucru dealt!el recunoscut 4uridic Dn art$ @ al Tratatului de Pace dintre RomHnia Ei Puterile %liate Ei %sociate, Dnc0eiat la -5 !ebruarie -.JC$ Este (iua rmatei Romane, a celor care au stiut dintotdeauna sa a"ere aceastaTara si acest =eam: Este Piua celor care au de"us 4uramantul sacru !ata de =eam,Tara si Po"or: 1u toate acestea, semni!icatia acestei zile nu se rezuma doar la momentul -.JJ$ In IST>RI% RE%K% a R>M%=IK>R, ea a marcat osuitade evenimente ce)au in!luentat evolutia acestui =E%M: 1 "$J2 1are loc bFtFlia de lDngF MFnFstirea Plumbuita Dn care Matei #asarab Dn!range "e Radu %le7andru IliaE Ei ca"FtF, Dn cele din urmF, domnia de la sultan (@A !ebruarie -2AA L 1 "!2N 1\arul %le7andru I sancGioneazF Senatului dre"tul sF a"robe actele de "ro"rietate asu"ra sectoarelor de "Fmant din #asarabia GaristF, dFruite "rin decret im"erial di!eritor "ersoaneL 1 "!EK 1in casa Dnc0iriatF a lui Simion Tara"anov, str$PuE;in colG cu str$<DntDnilor, a Dnce"ut sF !uncGioneze Tcoala 4udeGeanF nr$@ din 10iEinFu, #asarabia GaristF$ &e la -/ iulie -/// Tcoala 4udeGeanF nr$@ a !uncGionat Dn localul lui %bra0am Guinberg (strada Malinovs;aya colG cu strada +iev , iar din -/ iulie -/.J Dntr)o clFdire a lui %le7andru 1onduli (strada +iev ?/ $ &in data de - iulie -.5- Tcoala 4udeGeanF nr$@ se va numi Tcoala orFEeneascF nr$@, iar de la - ianuarie -.-A Tcoala ElementarF Su"erioarFL 1 "!E2 1este inauguratF o EcoalF "articularF de !ete in!iinGatF de Tereza PaiGeva la 1etatea %lbF, #asarabia GaristFL

1 "!$N 1%le7andru Ioan 1uza semneazF decretul de organizare a Muzeului =aGional de %ntic0itFGi 1 "#"L 1se !inalizeazF 1ongresul >staEilor Moldovei, "rezidat de Vasile 1i4evsc0i, Dn cadrul cFruia a !ost "roclamatF autonomia #asarabiei \ariste de Im"eriul Rus$ Iar la @5)@? octombrie -.@5 are loc, Dn casa e"ar0ialF din 10iEinFu, 1ongresul >staEilor Moldoveni, "rezidat de Vasile 1i4evsc0i, Dn cadrul cFruia a !ost "roclamatF autonomia #asarabiei \ariste de Im"eriul Rus Ei convocat organul su"rem N S!atul \Frii$ %cest mare roman,Vasile 1i4evsc0i (n$ -C octombrie -//5, com$ Paim, 4ud$ Tig0ina N d$ -J iulie -.A- , a !ost delegat Dn S!atul \Frii de 1ongresul >staEilor Moldoveni cu mandat din @-noiembrie -.-C "DnF la @C noiembrie -.-/$ Ka @C martie -.-/, Vasile 1i4evs0i voteazF "entru ,nirea Re"ublicii &emocrate MoldoveneEti, succesoarea de dre"t a #asarabiei \ariste, cu RomHniaL 1 "#NK 11omisia euro"eanF Ei 1omisia internaGionalF a &unFrii sunt Dnlocuite cu 1omisia dunFreanF unicF, !ormatF din o"t membri (Germania, Italia, Iugoslavia, Slovacia, ,ngaria, RomHnia, #ulgaria Ei ,niunea Re"ublicilor Sovietice Socialiste $ @? >ctombrie este ziua Dn care Gara si "o"orul DEi sFrbFtoreEte %rmata Ei "e cei care au !ost sau sunt Dn slu4ba ei$ tunci% &a 2E >4T>MBRB< "#NN, militarii &iviziei a .)a In!anterie au dega4at, la 1arei, u&tima *ra)da de pamant romanesc a!lata sub ocu"atia 0ortista, incununand ast!el lu"ta si 4ert!a zecilor de mii de combatanti "entru eliberarea %rdealului, lu"ta ince"uta in 1ar"atii >rientali, c0iar in noa"tea de @A*@J august -.JJ$ %st!el s)a eliberat intreg teritoriul de JA$J.@ ;m", ocu"at "rin &ictatul criminal de la Viena, re!acandu)se in "artea de Vest adevaratele 0otare de stat ale Romaniei$ Si asta "rin 4ert!a a J.$CJJ de militari (morGi, rFniGi Ei dis"FruGi , a caror oase odi0nesc in Monumentul de la 1arei (&)zeu sa)i odi0neasca "e cei care cu cinste, onoare si s"irit de sacri!iciu, au reantregitRomania $ Sn cursul lu"telor au !ost eliberate /C@ de localitFGi Dntre care / oraEe$ Iata ce s"unea Ministrul de Razboi, generalul Mi0ai Racovita, in momentul cand Transilvania era din nou a =>%STR%, a R>M%=IK>R: 'Romanii, cu mic, cu mare, tresalta la sunetul trambitelor biruitoare$ %rdealul a revenit astazi, "rin lu"ta drea"ta si 4ert!a vrednica, la tru"ul din care a !ost ru"t'$ Inaltatoare cuvinte dragi cititori: =aGiunea romHna si %rmata sa, au stiut dintotdeauna sa)si a"ere la nevoie, &i*ertatea 0i unitatea$ Ka acest e!ort con4ugat cu cel al romanilor transilvani, nicicand vorbitori de limba mag0iara si niciodata mag0iarizati, %rmata RomHnF a anga4at, Dntre - se"tembrie N @? octombrie -.JJ, @C de divizii, un cor" aerian Ei douF brigFzi de artilerie antiaerianF, totalizHnd un e!ectiv de @2?$CA? militari$ <a"tele de arme ale militarilor romani sunt multe si legendare: Ele au contribuit din "lin la reDntregirea graniGei de Vest a RomHniei Ei anularea, de !acto, a "revederilor &ictatului de la Viena3 %rmata RomHnF a contribuit "rin sange si lacrimi, la reconstructia 0otarului !iresc al P%TRIEI "e care a 4urat s)o a"ere si s)o "azeasca (si)o !ace din -/A5, anul constituirii %rmatei Romane moderne, cu bravura si abnegatie, !acand !ata tuturor nedre"tatilor, li"surilor si tembelismului celor din !runtea tarii$ <II=&1% SPIRIT,K R>M%=ISM,K,I =, M>%RE =I1I>&%T%: $

1uvintele comandantului %rmatei a J)a, generalul G0eorg0e %vramescu, adresate militarilor din subordinea sa, consemnate Dn >rdinul de Pi nr$ -5J din @?$-5$-.JJ, relie!eaza !oarte elocvent cele mentionate mai sus: 8a c9emarea +.rii pentru de)ro*irea rdea&u&ui rupt prin Dictatu& de &a ,iena a+i r.spuns cu 3nsu/&e+ire 0i credin+. 3n i)*-nda poporu&ui nostru% tineri 0i *.tr-ni a+i pornit spre 9otare&e s/inte a&e patriei 0i cu piepturi&e voastre a+i /.cut ).ga) ne3n/ricat du0manu&ui care voia s. a7ung. &a 4arpa+i' (dro*it de /ocu& n.pra)nic a& arti&eriei 0i de necontenite&e voastre atacuri% inamicu& a /ost i)gonit din rdea&u& scump% e&i*er-nd ast/e& u&tima pa&m. de p.m-nt s/-nt a& +.rii' Prin p&oi% prin noroaie 0i drumuri des/undate% )i 0i noapte a+i &uptat cu un du0man d-r) 0i 9ot.r-t 0i &1a+i 3nvins' )i% c-nd avang.r)i&e trec pe p.m-nt str.in (se trecuse la eliberarea ,ngariei % pentru des.v-r0irea 3n/r-ngerii de/initive a du0manu&ui% g-ndu& meu se 3ndreapt. c.tre voi% cu dragoste 0i admira+ie pentru /apte&e voastre de arme' Peste veacuri ve+i /i s&.vi+i% voi o/i+eri 0i osta0i care a+i e&i*erat rdea&u&' Pe cei care au c.)ut &a datorie 3i vor pream.ri urma0ii 0i nume&e &or va /i scris 3n cartea de aur a neamu&ui' Rncre).tori 3n destine&e neamu&ui 0i &u-nd pi&d. de &a cei ce au pus patria mai presus dec-t via+a% continu.m &upta str-ns uni+i 3n 7uru& steagu&ui:' 4>MP8<QU8 M<M>RB 8 4 R<B repre)inta unu& dintre cele mai im"unFtoare Ei re"rezentative monumente ridicate "e teritoriul GFrii noastre Dntru slava eroilor romHni care Ei)au 4ert!it viaGa Dn lu"tele "entru alungarea 0ort0yEtilor unguri de "e teritoriul Patriei$ %ici odi0nesc in "ace, veg0eati de >ST%SI R>M%=I, ER>II =E%M,K,I cazuti in lu"tele "entru eliberarea TR%=SIKV%=IEI NT%R% &E &I=1>K> &E P%&,RI$ Monumentul este creaGia scul"torului romHn Vida G0eza Ei a ar0itectului %nton &Hmboianu, !iind dezvelit Dn anul -.2J, cu "rile4ul Dm"linirii a douF decenii de la alungarea tru"elor duEmane de "e ultima brazdF de "FmHnt romHnesc$ Realizat din "iatrF albF, com"le7ul se com"une din cHteva elemente scul"turale Ei ar0itecturale distincte, armonios legate Dntre ele, Ei anume: un ca" de GFran, care dega4F demnitate Ei statornicieL o "oartF cu DncrustaGii ins"irate din crestFturile ceardacurilor maramureEeneL o !emeie sFdind o !loareL c0i"ul unui ostaE, cu trFsFturi as"re, im"resionant "rin masivitatea saL un obelisc care aminteEte de turlele bisericilor maramureEene$ 1om"le7ul are urmFtoarele dimensiuni: -/ 7 ? 7 -@ m$ Re!erindu)se la creaGia sa monumentalF, scul"torul Vida G0eza s"unea Dntr)un interviu: IKucrarea are mai multe elemente simbolice, Dnce"Hnd cu acel ca" de GFran care e7istF la ca"Ftul com"le7ului, simbolizHnd rFscoalele GFrFneEti care au !ost "e aceste meleaguri$ ,rmeazF "oarta 4ert!elor care s)au dat "entru eliberarea "atriei$ \Franca, ce Dm"lHntF o !loare, simbolizeazF viaGa nouF care Dnce"e$ ,rmeazF soldatul eliberator, care sub !orma Dn care e re"rezentat ilustreazF un ostaE demn de menirea lui, "artici"ant activ la eliberarea Patriei$ 1a "unct culminant al acestui monument, am DnFlGat obeliscul sau !lacFra veEnicF, un obelisc ce seamFnF cu turlele bisericilor de lemn din MaramureE($ Pe obelisc este sF"at urmFtorul te7t: AG&orie osta0i&or armatei rom-ne c.)u+i 3n &upte&e pentru e&i*erarea patriei$

Monumentul ,stasului $oman% de la Carei-.JJ 1arei, %rmata Romana reuseste sa recu"ereze ultima bucata din teritoriul national, !urat de unguri "rin odiosul dictat de la viena( litere mici, ca ma4uscule nu merita $ =u au !ost lu"te sau batalii e"ice atunci: Pur si sim"lu %rmata a trecut in ,ngaria in urmarirea armatelor 0ortiste si germane a!late in retragere$ %tunci de ce avem res"ectiva zi ca Piua %rmatei9: Pai im"ortant aici este simbolistica si caracterul sau modul in care 1areiul a !ost eliberat, si anume "rin <>RTE PR>PRII: %rmata Romana a eliberat "amantul romanesc singura, si nu a venit nimeni sa ne !aca cadou, nici inde"endent nici glia nationala$ &e!initoriu "entru noi romanii, ramane !a"tul ca in general marile realizari, marile !a"te istorice, momente absolut emblematice "entru cea ce suntem astazi ca Tara si "o"or, am reusit sa le creem noi insine, cu "ro"rile !orte si "ro"ria %rmata$ Inca de la -5?)-52, cand Statul &ac a sucombat sub loviturile armatei im"erial romane, "robabil cea mai buna si e!icienta masina militara din istoria lumii, resturile %rmatei &acice, "recursoare celei Romane de astazi, a atacat tim" de -C5 de ani, continuu si cu inversunare, legiunile romane stationate aici$ Pana la retragerea %ureliana, atacurile &acilor Kiberi au !ost "ermanente si au !ost atacuri strict militare si nu de 4a!: Tinta "rinci"ala !iind linia de castre si garnizoane ce delimitau teritoriul ocu"at de restul &aciei, ramasa relativ libera$ Practic nu se atacau orase sau asezari ci numai obiective militare: %sadar eliberarea &aciei s)a !acut "rin mi4loace "ro"rii si cu "ro"ria armata: Ka !el sau intam"lat lucrurile si -A@? de ani mai tarziu, cand Mi0ai Viteazul a reusit sa uneasca din nou teritoriul national sub un singur sce"tru$ Mai a"oi -/CC Inde"endenta tanarului Stat Romanesc era castigata si recunoscuta, "rin ce altceva decat baionetele noastre, baionetele "ro"rilor soldati$ Iar cel mai !rumos moment din Istoria noastra% " Decem*rie "#"!% a !ost realizat tot "rin !orte "ro"rii, tot cu baionetele %rmatei Romane$ 1ine crede ca Marea ,nire s)a !acut "rin votul celor o suta de mii de delegati si sub aus"iciul binevoitor al Puterilor Invingatoare in Primul Razboi Mondial3nu "rea stie istorie: =imeni nu a !ost de accord cu cererile noastre legitime, dar odata ce armata ocu"ase militar Transilvania si #anatul3!oarte greu sa nu asculti vointa "o"orului a carui armata statea cu baionetele la arma$ %sadar tot "rin noi insine si tot cu sangele soldatilor nostri am reusit sa avem o Tara, o limba3 Mare lucru: > sa s"uneti, "ai asta este menirea !ortelor armate, sa lu"te: %sa este , dar daca ne uitam in 4urul nostru nu este ata de avident acest lucru: #ulgarii au obtinut inde"endent cadou, de la noi si rusi, ,ngaria a !ost de doua ori eliberata de %rmata Romana, Serbia3-@ ani a lu"tat "entru inde"endenta$ 10iar si mareata <ranta a trebuit sa a"eleze la americani si britanici, "entru astazi sa aiba "osibilitatea sa ne ia "e noi la misto in limba !ranceza si nu germana:

=oi, s"re deosebire de alti, ne)am cam eliberat singuri si ne)am castigat inde"endenta si teritorilie istorice, "rin "ro"ria noastra !orta militara$ %sa a !ost mereu si asa va !i si de aici incolo$ Inaintea OO- guvernul de atunci a s"us ca ' %rmata nu renteaza(: %"oi si)au muscat mainile "ana la sange$ Pentru ca "roblema armatei este e7trem de serioasa si !oarte "ericuloasa: Poti avea -55 de ani de "ace, dar este nevoie doar de o sa"tamana de razboi, "entru a "ierde tot$ In realitate o armata, bine "regatita si bine dotata, este esentiala "entru su"ravietuirea noastra ca stat, Tara si neam, iar sa)ti "ui bazele intr)un "etic de 0artie3este dovada unui mare amatorism si a unui gest de crasa inco"etenta, sau necunoastere a istoriei: %ntanta, Mica Intelegere3=%T>, sunt de !a"t sim"le 0artii care in !ata tavalugului istorie nu "rea au rezistat,cel "utin "rimele doua: 1e anume ne garanteaza noua ca in cazul unui eveniment nenorocit si tragic =%T> va !i alt!el9: %bsolut nimic: > singura zguduitura "uternica, si daca suntem slab "regatiti, "utem sa ne "ierdem din nou Tara$ Maide)ti sa lasam %rmata Romaniei sa)si !aca treaba, s)o dotam asa cum trebuie, s)o instruim, sa)i lasam "e militari sa)si !aca datoria asa cum cred ei de cuvinta, sa alocam !onduri "entru viitorul nostru si "entru sansa ca si "este ?55 de ani Romania sa e7iste: Pentru asta trebuie doar sa recitim istoria recenta$ Putem avea victorii magni!ice, cand "oliticul isi vede de treaba lui, Marasesti, Maresti, >ituz, sau dezastre rusinoase, Turtucaia sau #atalia #ucurestilor, cand imbecilii de "oliticienii isi baga coada3 =oi decidem daca stam cu mana intinsa s"re o iluzorie a"arare din "artea strainilor( =%T> , sau stam cu "umnul strans "e sabie si scut, siguri "e noi si cu o %rmata "uternica si gata sa se ia la tranta, "e viata si moartea noastra si a ei, cu orice inamic: =oi decidem daca ne trimitem slodatii sa moara degeaba( 1otul &onului, unde nu aveau arme %T , sau ii trimitem sa moara "entru Tara lor, asa cum au 4urat, insa le dam si o sansa sa se intoarca acasa "e sub %rcul de Trium!, victoriosi: %sa cum am mai s"us, in caz de con!lict baza si s"ri4inul Romaniei va !i "ro"ria %rmata, "ro"rii co"ii, care vor iesi "e granite cu cea ce "o"orul lor le dat: cu armament modern si su!icient, sau in zdrente si "aru)n mana: >ricum vor lu"ta, oricum vor muri: Mereu au !acut)o, niciodata %rmata Romana nu a !ugit din !ata dusmanului neamului sau, dar "rea adesea au murit degeaba, "entru ca nu se "uteau a"ara, nu aveau cu ce, dar de lu"tat au lu"tat mereu3&umnezeu sa)I odi0neasca "e unde au cazut: =%T>, ,E3sunt e!emere, Romania are "este @555 de ani de cand s)a !ormat ca neam si %rmata si mereu s)a a"arat si a realizat mari izbanzi "rin "ro"rile !orte: &e ce am crede ca acum va !i alt!el9: 10iar crede)ti ca <ranta isi va trimite armata sa moara "e Prut "entru a a"ara o tara de3( tigani(9: 1rede)ti ca olandezii vor sari cu mic cu mare sa moara "e !rontierele noastre9: &aca ne vor trimite ceva a4utoare umanitare si cateva mesa4e de 'Mai ca se "oate, ne rugam "entru voi:(, sa zicem &oame)a4uta: #aza va !i, moartea sau viata neamului nostru, numai si numai in mana noastra si a baietilor nostri imbracati in uni!orma militara si celor care, desi lu"ta continuu, nu "oarta niciodata uni!orme:

>ri acesti oameni vor castiga, iar noi vom avea un viitor, ori ei vor muri "rimii "e granite3a"oi si noi vom muri, sau ne vom dori sa !i murit3ESTE %KEGERE% =>%STR%: 2E octom*rie% moment simbolic in istoria "o"orului nostru, o zi de glorie Ei de cinstire "entru cei care, "rin eroismul Ei 4ert!a lor, de)a lungul vremii, in uni!orma %rmatei Romane, au "us mai "resus soarta neamului romanesc decat "ro"ria lor viata, Dnde"linindu)Ei misiunea nobila de a a"ara unitatea naGionalF Ei integritatea teritorialF a statului roman$ Pe toti acestia, &umnezeu sa)i odi0neasca si sa)i !ericeasca in raiul ceresc: Tuturor acestora, eroi cunoscuti sau necunoscuti, vesnica noastra recunostinta: %ti !ost si veti ramane intotdeauna, ER>I ai =E%M,K,I R>M%=ES1: 4e&or care asta)i "oarta cu mandrie si onoare uni!orma %rmatei Romane, le uram din su!let : K% M,KTI %=I: Gandurile noastre de bine se indrea"ta catre voi oriunde v)ati a!la in slu4ba Tarii si a =atiunii: Va dorim sa reveniti acasa sanatosi, si va asiguram de tot res"ectul si consideratia noastra$ Ka multi %ni, %rmata Romana: Ka multi %ni noua tuturor celor care avem un viitor, doar daca ei stau de veg0e: &umnezeu sa)I a"ere acolo unde sunt: GeorgeGMT8OO

A octombrie @5--BJ 1omments "J Septem*rie "!N!% Dea&u& Spirii:

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei >ra -2553Romania renaste, cum alt!el, decat "rin sangele soldatiilor sai: 1om"ania de "om"ieri a lui Pavel Paganescu anga4eaza in lu"ta tru"ele otomane, ci!rate la .555 de oameni, condusi de +erim Pasa$ Soldatii turci erau in drum s"re #ucuresti cu sco"ul declarat de a inabusi Revolutia Romana$ %"roa"e imediat Regimentul @ Roman, comandat de colonelul Radu Golescu, vazand ca "om"ierii sunt atacati de turci, ataca si el "ozitile otomane$

%menintati de artileria turceasca, "om"ierii ataca la baioneta "ozitile tunurilor inamice si reusesc sa ca"tureze doua dintre ele, "e care le !olosesc a"oi im"otriva turciilor3Ku"tand cu dis"erare, "entru a res"inge "u0oiul turcesc, soldatii romani se retrag incet s"re cazarma$ Ku"tele dureaza "ana la orele -.553Vazand rezistenta acerba a romaniilor, +erim Pasa cere o"rirea ostilitatilor sub "rete7tul de a evita "ierderi inutile de vieti omenesti, dar de indata ce romanii lasa armele, otomanii desc0id !ocul si omoara numerosi militari, neinarmati3 Tru"ele otomane a4ung in #ucuresti3

%cum cati dintre noi stiu unde este &ealul S"irii9: 1ati dintre noi c0iar stiu ce semni!ica data de -A Se"tembrie9: Stim noi oare cat de mult datoram unor oameni care au murit in -/J/, ca noi astazi sa avem dre"tul sa ne numim R>M%=I9: Probabil !oarte "utini stim cate ceva$ Im"ortanta acelei lu"te mici este insa enorma: &u"a sute de ani de lu"te im"otriva otomanilor, batalia din &ealul S"irii este ultima in!runtare "e "amant romanesc: ,rmatoarele con!runtari se vor consemna "este @. de ani sub zidurile Plevnei, >"anezului, Grivitei3si vor insemna desavarirea o"erei ince"uta in -/J/ "e &ealul S"irii: o Romanie Inde"endenta:

Dumne)eu sa1i apere pe *aieti nostri cu masini rosii= Intotdeauna si)au !acut datoria si mereu vor veni atunci cand avem cea mai mare nevoie de a4utor:

Si acum cateva po)e cu actua&e&e dotari a&e pompieri&or mi&itari

4entru mo*i& de comanda si contro&

Toti cei de "e RomaniaMilitary va ureaza38a Mu&ti ni prieteni = Si Dumne)eu sa va aduca sanatosi din toate misiuni&e = RomaniaMi&itarI
-A se"tembrie @5--B2 1omments M RB R>M NB

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei, Mari Romani

M%RII R>M%=I au inaltat si !acut renumele acestei tari: M%RII R>M%=I au inregistrat Romania in cronicile istoriei, cu realizari de im"ortanta mondiala, !ara de care societatea moderna, su"erte0nologizata de astazi, n)ar "utea e7istaL in absolut toate domeniile vietii sociale, economice si militare$

&esi K,ME% i)a dat uitarii, mai mult sau mai "utin voit si constient, "e unii dintre ei, =>I, aici "e RomaniaMilitary, ne !acem datoria de onoare de a)i "omeni, de a le releva realizarile si contributia la "rogresul mondial$ > !acem !ara "atima, in a!ara de orice neantelegere trecatoare si mai ales de"arte de istoria atat de dureroasa ce din "acate se re"eta si astazi (indi!erenta si ne"asarea autoritatilor romane !ata de acesti ER>I anonimi sau nu, ai R>M%=IEI, la care se adauga re!uzul organismelor internationale de resort, de a le recunoaste PI>=IER%T,K in ceea ce "riveste domenii de var!: %viatie, Medicina, E7"lorarea S"atiului, <izica %tomica, etc$ , atribuind strainilor ceea ce era meritul K>R si im"licit, meritul =>STR,, al R>M%=IK>R$ =e !acem datoria de onoare cu M%=&RI% de a !i R>M%=, scotandu)i din uitare si anonimat, !iindca simtim ca trebuie sa !acem ceva, "entru ca tot ceea ce ei au !acut, au creat si au trait, sa !ie cunoscut si de generatiile ce vor veni si c0iar de noi insine: Vuia, Vlaicu, Goliescu, #ibescu, Paulat, 1oanda, Tesla si multi, multi altii, re"rezinta EKIT% %&EV%R%T% a acestei T%RI$ Pe langa toti acestia, noi ne simtim umili, mici, neim"ortanti si trecatori3 <ata de noi, EI au lasat in urma lor realizari remarcabile s"re care cu totii am nazuit, reusind sa transmita "osteritatii s"iritul inventiv al R>M%=IK>R si "uterea lor de asimilare a ideilor novatoare si "romotoare a "rogresului$ 1ercetatorii, te0nicienii, constructorii, etc$ cei de astazi, le)au luat locul si continua a crea lucruri inimaginabile, ce n)ar !i !ost "osibile !ara viziunea si stiinta "redecesorilor lorL lu"tandu)se cu nemernicia vremurilor si li"sa s"ri4inului e!ectiv al o!icialitatilor$ Rusine sa le !ie celor de 'sus(, ce din "acate, se autointituleaza 'elite(, !ara a avea insa niciun merit in dezvoltarea, bunastarea si "ro"asirea acestei Tari::: =>I, cei care simtim romaneste, vom vorbi des"re ei, cinstindu)le ast!el memoria, asa cum se cuvine tuturor inaintasilor de seama ai =E%M,K,I R>M%=ES1: <acem un a"el la dumneavoastra, la toti cei care simtiti romaneste si iubiti acest "o"or (cu bune si cu rele, dar milenar3 , sa ne a4utati cu materiale in!ormative, c0iar si cu articole daca veti dori, legate de demersul nostru$ =e "uteti in!orma, sau "uteti scrie, in legatura cu "ersonalitati auto0tone din absolut orice domeniu: medicina, stiinte, etcL noi asigurandu)va de res"ectul, multumirile si consideratia noastra$ Va rugam sa ne a4utati si sa ne sustineti in e!ortul nostru de a ridica va&u& uitarii de "e Stiinta, Te0nica si >amenii ce)au "rodus)o: Maideti sa !acem !ront comun si sa relevam =>,% si K,MII intregi, ce a !acut, ce !ace si nu in ultimul rand, ce "oate !ace, I=TEKIGE=T% R>M%=E%S1% si R>M%=,K: %sa sa ne a4ute &umnezeu: GeorgeGMT8 OO

M RB R>M NBC Traian ,uia% ce&e dintai aripi romanesti si mondia&e:

Traian Vuia re"rezinta una dintre "robele indubitabile ale contributiei romanesti la aeronautica mondiala$ %sa du"a cum "utini stiu, inginerul Vuia a !ost "rimul care, "rintr)o stralucita viziune si inventivitate, a conce"ut "rimul a"arat de zbor mai greu decat aerul, cu care, "e data de -/ martie -.52, reuseste sa se des"rinda de la sol, intr)un zbor de -@ m lungime si la o inaltime de 25 cm !ata de sol$ % !ost si va ramane, "rimul zbor mecanic cu un a"arat mai greu decat aerul, !olosind e7clusiv mi4loacele de bord ale a"aratului$

%"aratul sau numit 'aero"lan)automobil(, a !ost o imbinare stralucita a doua realizari inca noi in lume: automobilul si ari"a "ortanta$ Stralucita viziune si mare inventie, in acei ani in care multi considerau ca >M,K nu este !acut sa zboare, dragi cititori: Inainte insa de TEM=I1% a !ost3>M,K: >M,K Traian Vuia s)a nascut la @. august -/C@ in satul Surducul)Mic, comuna #u4or (#anat , !iind cel de)al doilea co"il (din trei , al "reotului Simion Po"escu si al %nei Vuia$ Pasionat de 'surubareala( inca de mic, urmeaza scoala "rimara in satul sau natal, iar liceul in orasul Kugo4, absolvindu)l in -/.@$ Se inscrie ca student la Polite0nica din #uda"esta ("e atunci #anatul romanesc era o "rovincie inglobata de!unctului im"eriu %ustro),ngar, asa ca studiile se !aceau la #uda"esta , unde du"a "rimul an de studii se trans!era la <acultatea de &re"t a aceleiasi ,niversitati$ In -.5- isi ia doctoratul in stiinte 4uridice, iar anul urmator "leaca in <ranta unde va ramane "ana in -.?5 cand revine in tara, la cererea sa$ Moare "e data de A se"tembrie -.?5, !iind inmormantat la cimitirul #ellu$

In <ranta ince"e sa a"ro!undeze notiunile de mecanica si aerodinamica, realizand numeroase "rototi"uri ale viitorului a"arat ce se va numi NV,I% -$ Tot in <ranta, e7"erimenteaza cu succes a"arate cu ari"i rotitoare, realizand in marime naturala intre anii -.@-) -.@@, doua "rototi"uri de3elico"tere: (GE=I,K acestui Mare Roman, si)a adus contributia si la nasterea elico"terului, in tim"ul cand avioanele erau inca nesigure, ceea ce s"une multe des"re inventivitatea si viziunea sa3 $ Tot in aceasta "erioada se consacra cercetarii si "er!ectionarii generatoarelor de abur, avand in atentie si "osibilitatea utilizarii lor in aviatie "entru actionarea unor turbine de mare "utere$ Im"resionant, dragi cititori: %!lat in <ranta, "e data de -? mai -.5A solicita brevet de inventie "entru un '%ero"lane automobile( (se nastea ast!el "rimul a"arat mai greu decat aerul, caruia nimeni nu i)a 'acordat( vreo sansa sau atentia binemeritata , "e care)l obtine "e -C august (nr$ AA@-52 , ince"and constructia a"aratului V,I% -(il va termina in decembrie -.5?, cu mari sacri!icii materiale si !inanciare $ Vuia a intrat in IST>RI% %ER>=%,TI1II R>M%=ESTI SI M>=&I%KE in data de -/ martie -.52, decoland cu un a"arat de zbor mai greu decat aerul (desi multi 'deste"ti( contesta asta , meritandu)si locul alaturi de !ratii >rville si Oilbur Orig0t, Ellen0amer si Santos &umont$ ,nele "ublicatii straine, inclusiv din S,%, acrediteaza ideea ca Vuia este3ungur, desi autoritatile romane au demonstrat cu "robe >rganizatiei %viatiei 1ivile Internationale, !a"tul ca)i R>M%=::: (multi oameni de seama ai natiunii noastre au su!erit asemenea 'trans!ormari(, mai mult sau mai "utin voite$ &e ce, 4udecati dumneavoastra: $ Primul a"arat de zbor mai greu decat aerul, V,I% -, era un moto"lan, cu ari"a sus, de ti"ul 'ari"a zburatoare($ Era constituit dintr) un carucior cuadriciclu (cu "atru roti , cu roti "neumatice (o alta inovatie remarcabila , avand cele doua roti din !ata directoare (o "remiera in lume $ 1adrul montat "e rama caruciorului ada"ostea scaunul "ilotului si volanul care actiona concomitant rotile directoare si carma de directie$ Ki"sa unui motor cu ardere interna adecvat (sa nu uitam ca %viatia era inca la ince"ut "e atunci , l)a determinat "e marele inventator roman sa realizeze "rimul zbor cu a4utorul unui motor actionat cu bio7id de carbon, stocat intr)o butelie$ Motorul era instalat intr)un cor" "rismatic !uselat, articulat la "artea de sus a cadrului, "e el !iind !i7ata si ari"a de !orma

eli"soidala, dintr)o "anza rezistenta, intinsa "e tevi de otel si "liabila "e ambele "arti ale !uzela4ului$ Prin !i7area articulate a acestui ansamblu, "ilotul "utea comanda, "rintr)o "arg0ie si cablu, ung0iuri de incidenta variabile ale ari"ii$ %ri"a avea o anvergura de /,C m si o "ro!unzime de @,J m, iar masa "ro"rie a a"aratului era de -.? ;g$ In stare de zbor, cu "ilot la bord, a4ungea la @J- ;g$ Motorul cu 1>@ livra circa @5)@? 1P "e o durata de ma7im ? minute, unei elicit de ti" Tatin (@,@ m si "as de @,J m$ %cest a"arat de zbor, contrar obiceiului vremii, a !ost conce"ut si realizat direct ca un a"arat de zbor cu motor, !ara a !i "lanor inainte: Realizarea M%REK,I R>M%=, a avut ecou in toata lumea, cu toate ca ulterior, multi au ince"ut sa)i conteste meritele (tendinta ce se mani!esta c0iar si astazi3 $ %r !i "acat insa, ca macar noi R>M%=II, sa nu amintim K,MII intregi si c0iar =>,%, cine a !ost si ce a !acut, Traian Vuia: Este "acat ca noi R>M%=II, atunci cand ne uitam "e cer sa nu ne)amintim de Vuia: Este "acat ca =>I toti cei care simtim romaneste, sa nu vorbim des"re contributiile romanilor la "rogresul aeronauticii mondiale: <iindca drumul desc0is de Vuia, a !ost continuat de alti M%RI R>M%=I, "recum: Vlaicu, Goliescu, Stroescu, #ibescu, 1oanda, Manicatide si multi, multi altii3 OO
/ se"tembrie @5--B? 1omments 4ontraamira&u& un interviu specia&

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei, Inteligenta romanilor

In cele ce urmeaza voi re"roduce un interviu, care "entru mine este deosebit, acordat de 1ontraamiralul Eugen Kaurian$ %cest interviu se re!era la dedesubturile negocierilor intre Romania si ,craina, re!eritoare la "latoul continental din zona Insulei Ser"ilor$ 1ititi)l cu atentie si mai ales cititi)l "rintre randuri3 4ontraamira&u&% acum 3n re)erv.% <ugen 8 URB N s1a n.scut 3n &oca&itatea 4ost-na% 7ude+u& Suceava% 3n anu& "#N#' a*so&vit 8iceu& Mi&itar G"#$LH% cademia Nava&.TMcoa&a Mi&itar. Superioar. de Marin.% 0e/u& promo+iei G"#LKH% cademia Mi&itar. Genera&. G"#L#H 0i 4o&egiu& Superior de Stat Ma7or% 0e/ de promo+ie G"##LH' Rn "##E a o*+inut tit&u& de doctor 3n 0tiin+e mi&itare' 4ariera sa mi&itar.O Rn primii )ece ani a &ucrat 3n cadru& For+e&or Nava&e% /iind succesiv% comandant de nav.% 0e/u& arti&eriei &a marea unitate de nave% prim1&oc+iitor a& comandantu&ui unit.+ii de nave /&uvia&e' Urm.toru& deceniu a activat ca &ector 0i%

apoi% con/eren+iar universitar 3n cademia Mi&itar.' U&terior a activat ca 0e/ a& Sec+iei Marin. Mi&itar. din M' St' M'% inspector10e/ pentru For+e&e Nava&e% 3n cadru& Bnspectoratu&ui Genera& a& M' p'N'% &oc+iitor a& 0e/u&ui Statu&ui Ma7or a& For+e&or Nava&e 0i director ad7unct a& Statu&ui Ma7or Genera&' Rn perioada "##!T2KKE a /ost repre)entantu& M' p'N' 3n 4omisia interministeria&. pentru de&imitarea spa+ii&or maritime a&e Rom-niei% cu Ucraina 0i Bu&garia% 0i 3n 4omisia de negociere a Tratatu&ui de /rontier. cu Ucraina' Rntre 2KKN 0i 2KKL a /.cut parte din co&ectivu& de redactare a documente&or pre)entate de c.tre Rom-nia 4ur+ii Bnterna+iona&e de 6usti+ie% iar 3ntre " 0i 2K'K#'2KK!% din ec9ipa ce a repre)entat Guvernu& Rom-niei &a 4urtea Bnterna+iona&. de 6usti+ie% 3n sus+inerea /a)ei ora&e a procesu&ui contra Ucrainei' scris numeroase studii% monogra/ii% tratate 0i &ucr.ri de specia&itate% dintre care remarc actua&itatea tomu&ui ASurse de insta*i&itate 3n *a)inu& M.rii Negre' /ost decorat cu >rdinu& na+iona& AServiciu& 4redincios% 3n grad de cava&er% iar dup. /ina&i)area procesu&ui de &a Paga 0i cu ce& 3n grad de o/i+er' </ortu& co&osa& a& ec9ipei mi5te 4 ACi participat )a operaCiuni)e de Eusti(icare a area)u)ui ce trebuia s. re3in.- de drept- Rom0niei- Bn apropierea *nsulei .erpilor. +raCi "e!ul grupului de e/peri ai armatei- Bn comisia ce a repre/entat Fu3ernu) Rom0niei Bn procesu) de )a La1a- contra 'crainei- Bncheiat- Bn (ebruarie "##2- cu o 3ictorie datorat. unor acCiuni conEu1ate- necunoscute- p0n. acum- conaCiona)i)or no<tri. ) % !ost Eansa vieGii mele sF !ac "arte dintr)o ec0i"F, nu !oarte numeroasF, ce a reuEit sF aducF GFrii un teritoriu asu"ra cFruia, Dnce"Hnd cu martie @55., Rom-nia are drepturi suverane$ Ti nu este vorba de unul mic: 10iar dacF este o )on. maritim., s"aGiul care, de acum Dncolo, a"arGine RomHniei se Dntinde "e o su"ra!aGF cHt de douF ori aria 4udeGului #rFila$ Sn cei .$C55 ;m@, dobHndiGi recent, "rin deci)ia 4ur+ii Bnterna+iona&e de 6usti+ie, RomHnia are dre"tul sF e7"loateze toate resursele minerale sau biologice e7istente$ 1antitatea de 0idrocarburi a!latF Dn zonF este una considerabilF: Ti din "unct de vedere al resurselor biologice, zona ce a revenit GFrii noastre este una dintre cele mai bogate arii din Marea Neagr.$ Rezultatul !inal al demersului nostru, la Paga, a 4usti!icat e!ortul colosal al ec0i"ei mi7te N !ormatF din re"rezentanGi ai Ministerului %!acerilor E7terne, Ministerului %"FrFrii =aGionale Ei %genGiei =aGionale "entru Resurse Minerale ), de a negocia cu ucrainienii Ei, a"oi, de a lFmuri 4urtea de &a Paga asu"ra corectitudinii "oziGiei RomHniei, de a intra Dn "osesia acelui areal maritim, la care Di dFdea dre"tul normele 4ustiGiei internaGionale$

4 Ae ro) au a3ut experCii mi)itari? ) Precizez cF Ministeru& /aceri&or <5terne a nominalizat agentu& 0i co1agentu& Rom-niei Dn cadrul "rocesului, dar a !ost Ei "artea res"onsabilF cu as"ectele 4uridice, di"lomatice, de susGinere !inanciarF a Dntregii acGiuni$ % mai avut sarcina Dntocmirii Ei de"unerii la 1urte a imensului volum de lucrFri menite a susGine "oziGia guvernului romHn Dn s"eGa contra Ucrainei$ Re"rezentanGii %genGiei =aGionale "entru Resurse Minerale au e7"ertizat comisia re!eritor la resursele de 0idrocarburi din zona a!latF Dn dis"utF, iar cei ai Ministerului %"FrFrii au rFs"uns de as"ectele 0idrogra!ice, to"ogra!ice, e!ectuarea calculelor de ec0itabilitate a su"ra!eGelor, realizarea sc0emelor, sc0iGelor Ei 0FrGilor care sF susGinF te7tul scris al argumentaGiei noastre$ Ka M$%"$=$ s)au ti"Frit Ei legat toate e7em"larele documentelor necesare re"rezentFrii RomHniei la Maga$ =umai "entru !aza scrisF a "rocesului s)au ti"Frit sute de e7em"lare, !iecare a cHte "este -$C55 de "agini, atHt Dn limba englezF, cHt Ei Dn !rancezF$ E!ortul menGionat anterior a !ost legat doar de "regFtirea "rocesului$ %nterior, e7"erGii militari au "artici"at la toate rundele de negociere cu ,craina, "regFtind soluGiile te0nice, calculele to"ogra!ice, sc0iGele Ei 0FrGile necesare argumentFrii variantelor liniilor de delimitare susGinute de cFtre delegaGia noastrF$ Due&u& dip&omatu&ui cu mi&itaru&= 4 Ge ce tocmai dumnea3oastr. aCi (ost numit s. conduceCi 1rupu) de experCi mi)itari? ) Eram Ee!ul unei structuri de marinF, din Statul Ma4or General, cHnd am "rimit sarcina, la Dnce"utul anului -../, de a "regFti Ei susGine "oziGia Ministerului %"FrFrii, Dn negocierile cu Ucraina, "entru de&imitarea p&atou&ui continenta& 0i a )onei economice e5c&usive$ Mi s)a "Frut o misiune cu totul ati"icF$ &u"F o "rimF DntHlnire cu re"rezentantul Ministerului de E7terne, care mi)a cerut sF)i "regFtesc un conce"t de delimitare maritimF, "e situaGia concretF cu ,craina, am realizat, oarecum, grozFvia situaGiei Dn care intrasem$ &ate !iind, sensibilitatea "roblemei Ei necesitatea "FstrFrii con!idenGialitFGii in!ormaGiilor cu care veneam Dn contact, am !ost atenGionat cF, "HnF la de!initivarea acelui conce"t Ei a"robarea unui mandat, nimeni altcineva nu avea dre"tul de a intra Dn "osesia in!ormaGiilor cu care lucram$ Ka solicitarea de detalii Ei la remarca mea, legatF de !a"tul cF nu mai lucrasem vreodatF aEa ceva, omologul de la e7terne N un om de toatF is"rava, "e care aveam sF)l cunosc mult mai bine du"F aceea: ), mi)a re"licat, cu "oliteGe, dar tFios, cF nu domnia sa m)a numit Dn aceastF "oziGie Ei cF, de vreme ce sunt o!iGer de marinF, voi gFsi o rezolvare$ Mi)a indicat sF studiez cazurile de delimitare soluGionate de cFtre 1urtea InternaGionalF de RustiGie, sF a"lic "rocedurile 1urGii la situaGia concretF a zonei cu "ricina Ei sF discutFm soluGia, la care voi a4unge, "este cHteva sF"tFmHni$ 4 Maruri)e au (ost aruncateK ) %m Dnce"ut citind, noa"te de noa"te, deciziile 1$I$R$, care !useserF traduse Dn romHnF (cazurile S,% N 1anada Ei Kibia N Malta , du"F care, cu mi4loace gra!ice, am trans"us, "e 0artF, o variantF de delimitare, determinatF strict de liniile de ec0idistanGF, dintre

GFrmurile celor douF state$ Evident, de "artea Ucrainei am luat Dn calcul Ei Bnsu&a Merpi&or, dar aEa cum era !iresc, ca o insulF nelocuitF Ei !FrF viaGF economicF "ro"rie (doar cu a"ele teritoriale ce)i !useserF alocate "rin Tratatul de !rontierF cu ,RSS, din -.J. $ Ka !inalizare, bucuros cF a4unsesem la o concluzie, i)am tele!onat celui de la e7terne, "entru a conveni o DntHlnire$ > sF)i "omenesc mai tHrziu Ei numele, "entru cF este un om cu totul deosebit, dar uitat de "ro"riul3 minister, atunci cHnd ec0i"a a !ost decoratF la 1otroceni: Mare "Fcat, "entru cF a avut un rol esenGial Dn stabilirea liniilor generale de negociere$ &u"F ce a a!lat cF am !inalizat o variantF Ei sunt "regFtit sF o susGin, m)a "us iarFEi Dn DncurcFturF: nu era su!icientF o variantF: Voia Ei "e a doua: 1are sF di!ere, cHt se "oate de mult, de "rima, Ei sF aibF, Ei aceasta, susGinere Dn "revederile dre"tului mFrii$ 10iar cF era bFtaie de 4oc: %Ea am crezut atunci$ S)a dovedit, DnsF, cF ambasadorul (rang di"lomatic obGinut nu mult du"F acea vreme avea viziune: &u"F alte analize Ei cFutFri, am reuEit sF trans"un gra!ic o altF linie de delimitare care mFrea arealul ce i)ar !i revenit RomHniei, cu a"roa"e -$?55 ;m@ $ Este adevFrat, soluGia era "uGin !orGatF, dar "utea !i argumentatF$ ) A urmat un*Tsunami? ) =u: > discuGie Dntre "atru oc0i, la sediul M$%$E$, Dn !aGa 0FrGii "e care desenasem cele douF variante de delimitare$ IniGial, un dialog normal, "rivind "rinci"iile a"licate !iecFrei variante, a"oi e7"licaGii, "unct cu "unct, de unde se "leacF, cum se a4unge la linia !inalF3 de ce asta93 de ce aia9 Interlocutorul meu nu vedea "entru "rima datF o 0artF de marinF$ % DnGeles "er!ect cum se determina o distanGF "e mare, cum se calcula o su"ra!aGF maritimF$ 1Hnd am crezut cF eram "e !inal, mi)a cerut sF reiau e7"licaGiile: Se de"Frtase de mine Ei de 0artF$ MF "rivea nu numai de la distanGF, ci Ei, un "ic, de sus$ MF o"rea, din cHnd Dn cHnd, cu DntrebFri care mi se "Freau a !i rFutFcioase$ #a, uneori, mai ridica Ei tonul vocii: Era "rea mult: %m Dnce"ut sF)i rFs"und "e acelaEi ton$ 1HteodatF, Ei cu un "ic de sarcasm$ Sn !ond, nu aveam nimic de "ierdut: MF aEte"tam sF "rimesc o re"licF "e care sF nu o "ot duce$ Sn loc de cuvinte tFioase, desc0ide un dosar, scoate o 0artF Ei, Dn tim" ce o des"ac0eta, Dmi s"use: Iastea sunt variantele ce s)au negociat, de)a lungul tim"ului, cu !osta ,RSS$ ,na dintre variantele dvs$ se a"ro"ie destul de mult de varianta delegaGiei noastre, din -./C$ &ar este mai DndrFzneaGF, "entru cF, Dn "artea de est aBnsu&ei Merpi&or, merge mai adHnc Dn s"aGiul "e care Ei)l doresc ucrainenii$ 1ealaltF este "uGin trasF de "Fr, dar aGi susGinut)o bine$( I:.i- dac. a3eaCi aceste 3ariante- de ce m4aCi mai chinuit s. (ac 3ariante)e astea? Am 3./ut c. 3. pricepeCi <i )a h.rCiK Ge ce nu )e4aCi (.cut sin1ur9( S)a ridicat calm de "e scaun, a venit Dn !aGa mea, mi)a Dntins mHna Ei mi)a s"us: I&omnule comandor, vF mulGumesc mult "entru tot ceea ce aGi !Fcut: %m DnGeles de "rima datF ambele variante$ %mHndouF au susGinere Ei "ot !i !olosite Dn negociere$ =)am vrut sF !iu ne"oliticos cu dvs$, am dorit, doar, sF vFd cum le argumentaGi Ei Dn situaGii critice$ Pentru cF, la negocieri, se mai ridicF Ei tonul, adversarii "un Ei DntrebFri "rosteEti, DncearcF sF te "rindF "e "icior greEit3 sunt multi"le terti"uri$ %stFzi am !ost avocatul diavolului, un !el de3 ucrainean$ &acF aGi "utut !ace !aGF DntrebFrilor mele, vF veGi descurca Ei cu ei:( Era o EcoalF "e care nu o mai DntHlnisem$ Snce"usem sF mF calmez: I&ar, bine, de unde EtiGi cum se lucreazF "e 0FrGi, Ei, mai ales, "e cele de marinF9( 1u un surHs Ei un "ic de mHndrie Dn glas, Dmi rFs"unde: INnainte de a )ucra )a +xterne am (ost <i eu o(iCer. Am ie<it din A3iaCie cu 1radu) de maior. Am pi)otat $IF O u) 15 <i am (ost primu) rom0n care a ateri/at 3reodat. pe un porta3ion.I. mu)Cumesc Bnc. o dat.K Iom (ace echip. <i s. <tiCi c. nu a3em

3oie s. nu c0<ti1.mK A)e1eCi43. <i d3s. o echip. de spriEin- Bn $inisteru) Ap.r.rii- <i 3om )ucra Bmpreun.:( %"oi, tim" de trei ani, cHt am*asadoru& ure& Preda a !ost Dn ec0i"a de negociere N de multe ori c0iar el a condus)o: ), am avut o relaGie "ro!esionalF e7traordinarF$ >/i+eri a&e0i pe spr-ncean.= 4 :uteCi nomina)i/a echipa de )a Ap.rare? ) Sn "rima "erioadF N -../)@555 N am colaborat e!icient Ei "lFcut cucontramira&u& 3n re)erv. Bon1D.nu+ T> D<R, care, din "Fcate, nu mai este "rintre noi$ %"ortul sFu a constat Dn identi!icarea unor argumente convingFtoare Dn susGinerea "oziGiei RomHniei$ Snce"Hnd cu "artea a doua a anului @55-, cHnd negocierile s)au reluat, Dntr)un ritm mai alert, au intrat Dn ec0i"F comandoru& 4oste& ,RSM<S4U N din Ins"ectoratul M%"=, iar din @55@ 0i comandoru& ure& 4>NST NTBN N Ee!ul &irecGiei Midrogra!ice Maritime$ %vrFmescu N un o!iGer de mare travaliu Ei e7trem de e!icient Dn analiza as"ectelor 0idrogra!ice N , a realizat studii ale cFror concluzii au !ost utilizate "e durata negocierilor, iar ulterior, Dn documentaGia DnaintatF la 1$I$R$, 1onstantin ne)a !acilitat accesul la imensul "otenGial EtiinGi!ic Ei documentar e7istent la structura s"ecializatF Dn 0idrogra!ie a <orGelor =avale$ Sl nominalizez Ei "e co&one&u& Marin 8NBW<B N Ee!ul &irecGiei To"ogra!ice Militare, care a contribuit ma4or la identi!icarea unor documente de ar0ivF esenGiale cauzei noastre, iar "rin utilizarea a"licaGiilor in!ormatice s"eci!ice domeniului to"ogra!ic s)au realizat calculele laborioase, ce au stat la baza argumentaGiei$ %m lFsat la !inal "e cei doi o!iGeri nominalizaGi Dn documentele de la "roces: >ctavian BU( TU Ei >vidiu N<GPBU$ #uzatu, cu studii de 0idrogra!ie la Trieste Ei la Kondra, cu multF imaginaGie Ei "asiune, a reuEit sF trans"unF gra!ic toate ideile "e care membrii delegaGiei noastre N inclusiv cei cinci avocaGi internaGionali "e care i)a anga4at RomHnia N Ei le)au imaginat "entru convingerea 1urGii, "rivind dre"tatea "oziGiei susGinute de noi$ %sta Dn tim" ce, "entru ec0i"a ucraineanF, a !Fcut acelaEi lucru Ro*in 4&ever&I, de la Serviciul de 1onsultanGF al %miralitFGii #ritanice$ Dip&oma+i de e5cep+ie ) P4aCi menCionat anterior pe dip)omatu) Aure) :reda. A)Ci membri ai echipei $inisteru)ui A(aceri)or +xterne 34au atras atenCia? ) Bogdan UR<S4U Ei 4osmin DBN<S4U (agentul Ei co)agentul RomHniei "entru Maga sunt, de4a, "ersonalitFGi marcante ale di"lomaGiei romHne$ Ei Ei)au Ginut discursurile, atHt Dn englezF, cHt Ei Dn !rancezF, Dn !aGa celebrei 1urGi de la Maga$ 1u "ro!esionalism Ei "restanGF: Tot ei au !ost cei ce au conce"ut modul de organizare a conGinutului documentelor trimise 1urGii Ei au dat girul !inal al argumentaGiei noastre Dnserate Dn cele douF documente "rinci"ale: Memoriul RomHniei ("este @?5 "agini Ei Re"lica RomHniei la "oziGia ,crainei ("este AA5 "agini $ 1ontribuGia colegilor Boana PR<D Ei 8iviu DUMBTRU, organizatorii Ide !acto( ai rundelor de negociere, a contat enorm Dn economia bFtFliei cHEtigate de delegaGia romHnF$

APa)eaica din contraspiona7u& ucrainean 4 Au (ost- pe durata ne1ocieri)or sau a procesu)ui- <i situaCii mai aparte? ) &a$ Prima se re!erF la contactul iniGial cu Iatmos!era( ucraineanF$ Era "rima rundF de negociere la care "artici"am Ei, du"F A2 de ore de mers "e tren N dintre care vreo "atru "entru sc0imbarea bog0iurilor roGilor Dn staGia Vadu Siret, N am a4uns la 0otel$ %ici, du"F "rezentarea "aEa"ortului Ei solicitarea camerelor rezervate anterior, "rin intermediul ambasadei, rece"Gionera ne)a DnmHnat !iecFruia dintre noi tic0etul cu numFrul camerei dar, Dn !inal, ne)a s"us cF vom "rimi c0eile acestora de la !emeia de serviciu, care asigurF eta4ul$ %4unEi la eta4ul Ease, mergem, toGi cei Ea"te romHni cHGi cFlFtorisem cu trenul, la ca"Ftul coridorului, unde ne DntHm"inF, cu un I&obrHi deni:( Ei un zHmbet "ro!esional, o !emeie ce se a"ro"ia, ca as"ect, mai degrabF cu o lu"tFtoare de Isumo(, decHt cu o lucrFtoare de 0otel$ &u"F rFs"unsul de rigoare, cu acelaEi I&obrHi deni:(, am Dncercat, care cum a "utut, "rin intermediul englezei, !rancezei sau germanei, sF cerem c0eile$ <FrF nici un rezultat: %bia atunci unul dintre noi a bH4bHit un I&aite mne cliuci:($ S)a luminat la !aGF, s)a uitat atentF la c0i"ul !iecFruia dintre noi Ei ne)a Dntins cHte o c0eie$ <FrF sF ne cearF tic0etul cu numFrul camerei sau sF ne Dntrebe ceva: %m sc0imbat Dntre noi niEte "riviri curioase, iar cineva a zis cF, "robabil, c0eile sunt identice, iar dacF nu se "otrivesc le vom sc0imba Dntre noi$ %4unEi Dn dre"tul camerelor, constatFm ra"id cF acestea erau una lHngF alta Ei cF, sur"rizF, toate c0eile se "otriveau "er!ect !iecFrei uEi: 1on!orm celor stabilite DncF din tren, ne strHnsesem toGi Dn camera unuia dintre noi sF discutFm "lanul de "limbare "entru acea singurF du"F amiazF liberF$ Veri!icHnd dacF c0eile se "otrivesc celorlalte uEi, am constatat unicitatea !iecFreia Ei !a"tul cF I0azeaica(, de "e eta4, ne cunoEtea de4a du"F !igurF$ Ti asta !FrF sF ne !i vFzut anterior: %u urmat discuGii "e subiect Ei ciocFnirea, cu de)amFnuntul, a "ereGilor camerei, "entru a identi!ica mFcar unul dintre micro!oanele "lantate$ =iciun rezultat "al"abil, dar concluzia era clarF: eram monitorizaGi DncF de la vamF, cHnd ne Iveri!icaserF( "aEa"oartele, Dn tim"ul celor "atru ore, cHnd sc0imbaserF bog0iurile: Rnregistrat am*ienta& 0i e&iminat de &a tratative&e *i&atera&e= 4 Qi a doua Bnt0mp)are? ) S)a "etrecut la una dintre rundele de negociere, din vara anului @55-$ Eram la convorbirile de du"F amiazF$ Sntotdeauna, negocierile aveau o rundF de trei ore dimineaGa Ei o alta, de aceeaEi Dntindere, du"F masF$ =egociatorii Ee!i N "reEedinGii celor douF delegaGii N a4unseserF la concluzia cF "oziGiile lor nu se "ot armoniza, din cauza e5per+i&or 9idrogra/i, care nu se DnGeleg asu"ra metodei de delimitare Ei a liniilor "ro"use$ Era o tacticF de negociere cu care mF obiEnuisem, de4a, Ei nu mF mai deran4a: &e !a"t, !usesem "revenit des"re metodF, DncF de la "rimele runde de negociere: &eci, !iind Dn im"as, unul dintre Ee!ii celor douF delegaGii "ro"une ca e7"erGii sF se DntHlneascF se"arat, "entru a)Ei armoniza "oziGiile, iar restul ec0i"elor sF dezbatF detalii "rivind Tratatu& de /rontier. ce trebuia !inalizat "HnF Dn anul @55A$ Eram la Ministerul de E7terne al ,crainei Ei, dre"t consecinGF, "entru a dezbate as"ectele 0idrogra!ice, care Iblocau( negocierile, gazdele ne)au indicat o salF alFturatF celei Dn care se "urtau discuGiile Dn "len$

1um nu erau decHt doi translatori o!iciali, cel ucrainean a rFmas cu delegaGia mare, iar cel romHn a DnsoGit e7"erGii 0idrogra!i$ Ka masa cu 0FrGile Dntinse, ale celor douF delegaGii: doi romHni, doi ucraineni, "lus translatorul nostru$ =e cunoEteam "oziGiile de la rundele anterioare Ei Dncercam, !iecare din Ee!ii celor douF "FrGi, sF demontFm susGinerile adverse Ei sF le argumentFm "e cele "ro"rii$ 1um trecuserF vreo douF ore Ei ucraineanul nu venea cu niciun alt argument nou Ei re"eta mereu cF GFrmul lor este mai lung decHt cel romHnesc, deci Ei marea trebuie Dm"FrGitF Dn aceeaEi "ro"orGie, l)am o"rit Ei i)am zis: IMFi, gos"odine*domnule:( I=e cunoaEtem de trei ani$ %vem aceeaEi "regFtire, aceleaEi e7em"le din "ractica internaGionalF, aceleaEi 0FrGi, acelaEi cadru geogra!ic: cum dracuV nu a4ungem sF ne lFmurim unul "e celFlalt9 Tu nu te)ai sFturat sF tot zicF Ee!ii delegaGiilor cF din cauza noastrF nu DnainteazF negocierile9 Eu Gi)am e7"licat, "as cu "as, cum se a4unge la linia de delimitare "ro"usF de noi$ Tu, de ce nu !aci acelaEi lucru9( Poate iritat de tonul meu ve0ement, "oate crezHnd cF nu)l aude altcineva din delegaGia ucraineanF N colegul lui ieEise din camerF:, N ori din alt motiv, Dmi rFs"unde: IMFi, gos"odin Evg0enii: =u am ce sF)Gi e7"lic: =u "ot a4unge la linia aceasta, "e care o dorim noi, Dn niciun !el: Tu, nu ai DnGeles, "HnF acum, cF nu la noi, 0idrogra!ii, este "roblema9 Te!ii mei vor linia aceasta Ei mi)au cerut sF gFsesc argumente$ %cestea, DncF, nu e7istF, dar le mai cFutFm:( I#ine: &acF este aEa, nu mai are rost sF ne stro!ocFm atHt: Pro"un sF mergem sF le s"unem Ee!ilor cF suntem "e cale sF gFsim soluGii Ei cF este necesar ca mHine dimineaGF sF ne vedem, din nou, "entru detalii$( &u"F cunoscutul Is"asiba(, am bFtut "alma, ne)am Dntors Dn sala negocierilor, le)am dat s"eranGe Ee!ilor delegaGiilor cF a doua zi ne vom lFmuri Ei 3 am Dnc0eiat ziua$ =umai cF, nici Dn dimineaGa urmFtoare Ei nici ulterior, omologul meu nu a mai a"Frut$ Ti nu l)am mai zFrit vreodatF: PFcat: Era "rintre "uGinii cu care "uteai avea un dialog "e "robleme 0idrogra!ice: Ka Dntrebarea mea, de a doua zi, des"re "rezenGa o!iGerului ucrainean cu care trebuia sF !inalizFm discuGiile, mi s)a rFs"uns cF se DmbolnFvise Ei cF, "robabil, o "erioadF nu va "utea "artici"a la negocieri$ MF lFmurisem: &iscuGia !usese DnregistratF Ei, "rin Dntrebare Ei rFs"uns, Di !Fcusem un rFu, cu consecinGe ce nu mi le "ot imagina nici acum$ 4apcana numit. Bnsu&a Merpi&or 4 Aum a in()uenCat Insu)a Qerpi)or trasarea )iniei de (rontier.? 4 Pe tim"ul negocierilor, atHt cu !ostaURSS, cHt Ei cu Ucraina, "artea adversF a susGinut cF insula este locuitF Ei are o viaGF economicF "ro"rie$ &eci se Dnscrie Dn "revederile art$ -@-, aln$ -, al 1onvenGiei >=, asu"ra dre"tului mFrii, Ei, ca urmare, este DndrituitF sF aibe a"e teritoriale, "latou continental Ei o zonF economicF e7clusivF "ro"rie$ &acF Gara noastrF ar !i ac0iesat la aceastF "retenGie, ar !i Dnsemnat ca marea sF se Dm"artF Dntre insulF Ei tFrmul romHnesc$ #ineDnGeles, cu toate re"ercusiunile ce ar !i decurs din aceastF inter"retare, adicF "ierderea unei im"ortante "FrGi din mare: RomHnia a recunoscut dre"tul insulei de a avea a"e teritoriale, DncF de la "rimul Tratat de /rontier. cu /osta URSS(-.J. $ Ttiind, DnsF, cF acest mic teritoriu, de numai -C 0ectare N care este insula ), nu are o "o"ulaGie "ro"rie Ei cF "ersoanele aduse de "e continent, "entru misiuni grFnicereEti, nu se "ot susGine economic singure, delegaGia romHnF nu avea cum sF !ie de acord cu o asemenea Ienormitate 4uridicF($ &e !a"t, insula cFdea, sub incidenGa aln$ A al articolului -@- din 1onvenGie, care sti"uleazF cF rocile*teritoriile !FrF "o"ulaGie Ei economie "ro"rie au dre"tul

doar la a"e teritoriale, nu Ei la "latou continental Ei zonF economicF e7clusivF$ &acF sovieticii*ucrainenii ar !i DnGeles acest !a"t, delimitarea s)ar !i Dnc0eiat Dntr)un termen rezonabil$ =u du"F "este J5 de ani Ei cu "roces internaGional: 10iar dacF nu a s"us)o e7"licit, 1urtea de la Maga nu a acordat insulei decHt dre"tul la ape teritoria&e Ei, ca urmare, aceasta nu a in!luenGat Dn niciun !el "rocesul de delimitare$ 1u alte cuvinte, "oziGia RomHniei a !ost cea corectF$ Drepturi suverane 4 Ae a c0<ti1at Rom0nia? ) Pentru "rima datF, du"F -./., Rom-nia Ei)a cHEtigat res"ectul !aGF de sine: Ti acesta este lucrul cel mai im"ortant: Ti mai cred cF RomHnia Ei)a demonstrat, sieEi, dar Ei altora, cF "revederile normelor de dre"t internaGional nu sunt vorbe goale Ei cF, atunci cHnd acGiunea internaGionalF a unui stat se bazeazF necondiGionat "e aceste norme, nu se "oate greEi$ =u Dn ultimul rHnd, RomHnia a cHEtigat dre"turi suverane asu"ra arealului de .$C55 ;m@ ce i)a revenit Ei a "us ca"Ft unui di!erend care trena, de "este J5 de ani, asu"ra relaGiei GFrii noastre cu vecinul de la nord)est$ 4u&mea interdic+iei 3n area&u& mi&itar= 4 eBmp)iniri? ) 1urtea ne)a recunoscut numai /56 din zona a!latF Dn dis"uta cu ,craina$ &acF am !i argumentat, mai "ro!und Ei mai Dn detaliu, motivaGia stabilirii liniei de bazF, "entru delimitarea, Dn "artea de nord a raionului, "e ca"Ftul digului Sulina (linie recunoscutF anterior Ei de ,RSS Ei de ,craina: , arealul ce ne)ar !i revenit ar !i de"FEit, cu "uGin, .56$ %m !Fcut calcule Ei sc0iGe Dn acest sens$ %colo am !i avut Eansa sF a4ungem$ % doua insatis!acGie se re!erF la un as"ect "uGin 3 cazon$ %m re"rezentat, atHt "e durata negocierilor, dar Ei a "rocesului, Ministerul %"FrFrii Ei, im"licit, Statul Ma4or General Ei <orGele =avale$ Ti, cred, am !Fcut)o destul de bine, de vreme ce, "entru modul Dn care colectivul "rovenit din armatF a muncit la acest "roiect, ministrul de e7terne a trimis, Dn trei rHnduri, scrisoare de mulGumire cFtre ministrul a"FrFrii$ Ti, de vreme ce, la !inal, 1otroceniul ne)a decorat: &u"F "ublicarea &eciziei 1$I$R$ "rivind delimitarea, am "regFtit o e7"unere, bazatF "e o serie de 0FrGi, "entru a "rezenta contribuGia e7"erGilor militari Dn acest "roiect$ %m susGinut)o la Kiga =avalF RomHnF Ei la ,niversitatea =aGionalF de %"Frare, de e7em"lu$ %m dorit sF o !ac cunoscutF Ei Dn instituGiile "e care le)am re"rezentat$ %m solicitat, Dn acest sens, acordul !actorilor res"onsabili din Statul Ma4or General Ei din <orGele =avale, "entru cF din aceste structuri au "rovenit o!iGerii ce au re"rezentat RomHnia Dn acest demers$ %m gFsit dezinteres Ei3 "orGi Dnc0ise$ ) Asta Bntr4o etap. Bn care )a conducerea acestor instituCii erau marinari- de4ai G3s.?

) Poate tocmai de aceea: =u Etiu ce sF vF rFs"und: 0ursa1 ziuavec0e, Intalnirile ziuavec0e 2 se"tembrie @5--B2 1omments

>noarea si devotamentu& rmatei Romane :intr1un interviu deose*it

by: George GMT Posted in: %rmele %rmatei Romane, Eroii Romaniei

Poate ca de multe ori unii dintre voi au zambit usor, citind articolele "ublicate aici$ S"un asta "entru ca uneori, atat eu cat si "rietenii mei care scriu "e blog, suntem cam entuziasti: %vem uneori(sau asa "oate "area tendinta de a "rezenta, un "ic eroic si "atriotic, anumite realitati actuale sau istorice, "unand accentul "e latura national)militara a societatii romanesti: &ar cum acest blog s)a nascut strict din dorinta de a "rezenta si e7"une cat mai multe des"re noi romanii si des"re bratul armat care a creat si a"arat aceasta tara inca de la in!iintarea Ei, de "e vremea "rimului rege, #urebista, va cerem un "ic de clementa si rabdare: 1a anumite notiuni ca Romania, roman, %rmata Romana, romanitate sau altele asemenea, inseamna !oarte mult "entru noi, si in mod sigur si "entru voi, este evident$

&ar corect este sa si argumentam, atunci cand sustinem ca %rmata Romana si structurile de !orta ale Statutului, sunt destul de bine "regatite si incadrate cu oameni com"etenti si "atrioti$ Poate ca "atriotismul suna stan4enitor, intr)o lume dominate de '1lic;( si 1an)1an(, de televiziuni de "artid si de coru"tie cvasi)generalizata, &%R3suna !oarte bine "entru uimitor de multi oameni$ Iar unii dintre acestia sunt mai 3deosebiti: 1a "regatire, ca !unctii, ca romani "ana la urma: &e cateva ori am sustinut ca in anumite structuri nationale, mai ales cele militarizate, sunt oamenii deosebiti, c0iar si in structurile de conducere$ =u toti sunt coru"ti, "rost "regatiti si indi!erenti: Multi sunt e7trem de buni in meseria lor, curati la su!let si 3 R>M%=I, in cel mai adevarat si "ur sens literar: %cum a venit vremea sa va o!er si o mostra de "ro!esionalism, de mentalitate de la cele mai inalte nivele ale M%"=, M%E si3nu numai: In urmatoarele zile voi "ublica un interviu cu un o!iter de rang inalt din %rmata Romaniei, care descrie destul de amanuntit un anumit eveniment ar0icunoscut de noi toti: Sau asa am crezut, ca il cunoastem3 %cest interviu nu mi)a !ost acordat mie, dar il voi "ublica cu sursa cu tot, cel mai "robabil in doua "arti$ Tot ce va rog este sa aveti rabdare: cititi)l cu atentie, cititi)l incet, si retineti cat mai multe dintre numele "omenite acolo: Poate candva le vom mai intalni$

&ar mai ales cititi)l "rintre randuri si asa "oate veti a!la cine sunt cei care a"ara Romania cu su!letul in "rima linie, in tim" de "ace( "ace9: sau "e tim" de razboi:

In mod sigur multi romani isi iubesc Tara, !oarte multi: Vom avea acum ocazia sa cunoastem "e cativa dintre ei:

C
rme de e&ita' ,anatorii de Munte in rmata Romana

by: George GMT Posted in: %rme de Razboi, %rmele %rmatei Romane, Eroii Romaniei

2m lema 3anatorilor de Munte

BNT<8BG<NT R>M N< S4 : Vanatorii de Munte in %rmata Romana

=u cred ca in %rmata Romana de astazi e7ista alta categorie de arme mai temuta si e!icienta, "e zone ei de o"erare, decat Vanatorii de Munte: Im"rastiati "e crestele 1ar"atilor, aceste adevarate tru"e de elita romanesti "un, sau ar "utea "une in !ata oricarui inamic, o "roblemea insurmontabila$ 1um Romania are teritoriu muntos "este J56, a"roa"e "e orice directie de invazie, &omnia Sa invadatorul, ar !ace cunostiinta cu unitatile noastre$ Si nu cred ca i)ar "lacea: Inca din antic0itate invadatorii se !ereau ca dracu de tamaie sa intre in "adurile si muntii nostri si aceasta stare de !a"t s)a "er"etuat si astazi$ =imeni, intreg la minte, nu si)ar "ermite lu7ul sa)si trimita tru"ele "rin trecatorile 1ar"atilor, la o intalnire sigura si mortala cu Vanatorii de Munte romani$

Inca de la in!iintarea "rimelor unitati, in -.-2, sco"ul "rimordial a !ost "rotectia trecatorilor si ca"acitatea de lu"ta in zona muntoasa$ E7trem de !olositoare, aceste tru"e si)au dovedit eroismul si valoare inca din Primul Razboi Mondial,in cam"anile din -.J@, in 1rimea si -.JJ in Muntii Tatra$ &es!iintate de sovietici du"a -.J2, Vanatorii de Munte au o !ost rein!iintati in anii '25$ <oarte bine "regatiti "entru lu"ta in 0abitatul lor natural si a"roa"e imuni la te0nologia avansata de astazi, antrenati in tactici de 0artuire, !oarte buni cunoscatori ai vietii "e munte, #rigazile de Vanatori de Munte sunt "robabil unele din cele mai bine "regatite unitati ale %rmatei$ Sunt considerati "rintre cele mai bune tru"e montane din =%T>, multi trecand "e la noi "entru "er!ectionare, inclusiv "olonezii$

3anatorii de Munte in atac Pentru orice inamic care ar !orta trecatorile, cosmarul cel mai mare ar !i unitatile romanesti de vanatori$ E7trem de ra"izi si !oarte greu detectabili, su"erb ada"tati la conditile de mediu si avand in dotare celebrii caluti Mutul, ca "rinci"al mi4loc de trans"ort si salvare, "ot "ractic sa atace din orice zona si sa se !aca nevazuti !oarte re"ede$ In desisul 1ar"atilor, unde "este ?56 din su"ra!ata nu are nici macar drumuri !orestiere, un eventual inamic, oricat de te0nologizat ar !i, "oate cel mult muri eroic$ In acest moment !ortarea trecerii muntilor este o intre"rindere a"roa"e sinucigasa, cu VM)ul su!landu)ti mereu in cea!a$ &e !acto sa te iei la tranta cu batalioanele de vanatori in "ro"riul lor 0abitat, este o incercare "rosteasca si sincigasa: 1um armamentul greu nu "rea are mare success in zona montana si desisul "adurii, lu"tele dintre a"aratori si inamic s)ar "urta ca la "artidele de vanatoare, ca doar nu degeaba %rmata Romana isi numeste tru"ele al"ine 'Vanatori de Munte(: Pentru ca ei c0iar asta !ac: vaneaza3

4atalionul 56 3anatorii de Munte %vand si "regatire de ti" <>S, Vanatorii de Munte "ot actiona si in gru"uri mici, la !el de bine ca si la nivel de batalion$ =umite "e dre"t cuvant tru"e de elita, aceste unitati sunt "ur si sim"lu sta"anele autoritare a 1ar"atilor si in mod sigur unele dintre cele mai bune tru"e din lume: Vanatorii de Munte in %rmata Romana sunt considerati trupe de e&ita "e buna dre"tate, !iindca lu"ta in munti si muntele in general, necesita te0nicii s"eci!ice si a"titudini s"eciale din "artea lu"tatorului$

3M in Cauca&% octom rie 6785 &otarea acestor tru"e este in mare "arte asemanatoare cu cea a armei In!anterie, dis"unand de toata "ano"lia de arme !olosita de catre in!anteristi: "istoale, "istoale)mitraliera, "usti)mitraliera, mitraliere de com"anie si %%, aruncatoare de mine "ana la calibrul -@5 mm, grenade o!ensive si de!ensive, a"aratura de transmisiuni securizata si cu salt in !recventa Marris si Pant0er, lansatoare de rac0ete %G)C*., etc$ Insa, dis"un si de te0nica s"eci!ica lu"tei montane, "recum tunurile de munte de C2 si -55 mm$ >#,PIER M>=T%= de C2 mm ce are urmFtoarele misiuni: )s"ri4in cu !oc a tru"elor de munte, Dn "rinci"al Dn tim"ul lu"tei Dm"otriva acGiunilor "e teren montanL ) de neutralizare a ec0i"amentelor inamice "rote4ate si ne"rote4ate, "recum si a "ersonaluluiL ) neutralizare MKRS Ei artilerieL ) neutralizare ec0i"amente radioL )treceri e!ectuate "rin cam"urile de mine$ MuniGie)arma utilizeazF urmFtoarele ti"uri de muniGie:

)"roiectil e7"loziv ridicat de)A?5 M, !usee ,P AL SMEKK M??, !usee M?-%?L )"roiectile de ti": OP !um, M25, !usee P& MJ/%AL &)A?5 TM !usee ,PAL )"roiectile #+ A?J "iezoelectrice cu !usee 1VP)A-@L SMEKK M?5 !usee P&, M+)J?-$ Princi"alele caracteristici: )calibru C2,@ mmL )viteza "roiectile la gura tevii A./ m * secL )rata de !oc: minim ? "roiectile * minutL )lungime tun: A-55 mmL )inaltimea la J? de grade: -225 mm$ Tunul are "osibilitatea de a !i trans"ortat Mi"o (cu caluti , !iind des!asurabil (montat*demontat in @)A minute$ El "oate !i de"lasabil si "e drumuri "avate cu viteza de ?5 ;ilometri "e orF, iar o!!)road cu viteza de @5 ;ilometri "e orF (tractabil de catre &%1 //C R $ >#,PIER,K M>=T%= de -55 mm, are aceleasi caracteristici ca si cel de C2 mm, cu di!erente legate de marime$ El "oate !i trans"ortat atat Mi"o cat si auto)remorcat (sc0imbarea de la auto la 0i"o, !acandu)se in -5 minute $ Ec0i"a4ul este de / militari$ Rata de !oc este de minim 2 "roiectile * minut$ Greutate ma7ima -??5 ;g$

MuniGie: arma utilizeazF urmFtoarele ti"uri de muniGie: -55 mm, tub lung, e7"loziv incendiar @*@ML -55 mm, tub lung, e7"loziv incendiar A*AM, "recum si alte ti"uri de "roiectile$ &ar vanatorul de munte nu lu"ta niciodata singur: El are alaturi, inca de la in!iintare, un "artener si un !oarte bun "rieten, si anume calutul Mutul$ >riginar din muntii nostri, aceste s"elndide cabaline sunt a"arte !ata de restul 'te0nicii( !olosite in %rmata Romana$

<ara GPS sau alte c0estii deste"te, calutii sunt si astazi "rinci"ala 'arma( a vanatorilor$ &e la trans"ortul munitilor si alimentelor, la su"ort "entru trageri si trans"ortul ranitilor, aceste nobile animale sunt "arte !oarte integranta din tru"ele de Vanatori de Munte$

3echi prieteni% vechi camara&i. 3anatorul si calutul sauInca de mici sunt obisnuiti cu zgomotul generat de di!eritele arme din dotare, si mai mult de atat sunt !olositi si ca mi4loc de stabilitate "entru desc0iderea !ocului$ Ka o anumita comanda calutul incremeneste iar "uscasul "oate trage$ Sunt obisnuiti, atat cu armele de in!anterie, cat si cu %G)C$ &ealt!el la introducerea unor arme noi in dotarea VM)ului, calutii sunt luati in "oligoane "entru a se obisnui cu res"ectiva arma$

Calut 9utul din dotarea 3anatorilor Poti dormi langa ei, daca este vreame rea, si deasemenea sunt !oarte utili si in "aza taberelor$ &atorita simturilor dezvoltate, simt a"ro"ierea strainilor si dau alarma, insa o dau intr)un mod silentios: =u nec0eaza, sa nu auda inamicul unde este gru"ul lor, ci vin si im"ing cu botul31a intre vanatorii de munte si calutii lor e7ista o relatie !oarte a"ro"iata si deosebita3nu cred ca mai trebuie s"us$ 1alutii sunt si ei vanatori de munte, membrii cu dre"turi de"line a mari !amilii a %rmatei Romane, si au merite cu nimic mai "re4os decat baietii nostri de "e creste3

Mutulul este o rasa de cai mici, originara din Muntii 1ar"ati$ %ceasta rasa de cai este una re"rezentativa "entrutara noastra, avand o istorie vec0e in zona Muntilor >rientali$ Mutulul este un cal de talie mica, cu o inaltime ce nu de"aseste -?5 cm, si o greutate de a"ro7imativ J55 ;g$ 1a"ul este relativ mare, in com"aratie cu cor"ul$ Pro!ilul !etei este dre"t, cu oc0i mari si e7"resivi iar urec0ile sunt mici si mobile$ Gatul este scurt, musculos si imbracat cu o coama bogata$ Pie"tul este "uternic iar "icioarele sunt scurte si musculoase$ 1o"itele sunt ada"tate vietii la munte, !iind mici si dure$ 1uloarea acestor cai "oate !i negru)roscat, gri, brun)roscat, galben)desc0is sau rosu cu alb si negru$ ,nele e7em"lare mai au in "artea de 4os a "icioarelor "ete sau dungi de alta culoare$ %s"ectul general al acestui cal este cel al unui animal robust, !oarte energetic si rezistent la vicisitudinile muntelui$

3anator de munte la panda %cesti caluti, s"eci!ici Vanatorilor de Munte romani, sunt s"ecial antrenati "entru nevoile acestora si s"eci!icul lu"tei montane$ Ei a"artin unitatilor samarizate, trans"ortand ec0i"amentul si armamentul acestora (mitraliere, aruncatoare, munitie, a"aratura de transmisiuni, corturi, marmite, raniti, etc$ , in a"licatiile tactice des!asurate$ %cesti cai au o durata de viata medie cu"rinsa intre @?) A5 de ani$ &escrierea cea mai elocventa a acestor animale deosebite este !acuta de unul dintre marii generali ce au servit Tara in cadrul acestei arme de elita NGenera&u& Mociu&sc9i% comandantu& Divi)iei J Munte in DD BBC

Sursa: General Keonard Mociulsc0i, "agina !amiliei Siruri nes/arsite de cai de munte G9utu&iH% se vedeau pe poteci' 4aii erau mici ca niste ponei% *ine &egati% cu paru& mare ce &e acoperea oc9ii' Pe ei erau ase)ate samare&e' Pe samare se ec9i&i*rau marmite cu mancare si &a)i&e cu munitie% in specia& munitie de aruncatoare' Ma uitam cu mu&ta duiosie &a acesti ca&uti' Si ei erau niste <R>B' Bn /iecare seara% indi/erent daca p&oua sau ningea% sau ca &upta era in toi% ei porneau pe carari&e de munte% unde &uptau vanatorii% aducandu1&e ce&e necesare' Si c9iar daca se intamp&a ca so&datu& insotitor sa cada% &ovit de g&ont sau sc9i7a de o*u)% ca&utu&% acest prieten apropiat a& vanatoru&ui% se pre)enta singur in &inia intai cu samare&e incarcate cu ce&e necesare &uptatori&or' Im"resionant, dragi cititori: &ragostea VM !ata de acesti mici "rieteni necuvantatori, atasamentul si "retuirea lor !ata de acestia, se mentine si astazi3

4atalionul 55 3M &es"re utilitatea si devotamentul acestor caluti, multi au ras, inclusiv "resa idioata de la noi (astia considerau ca %rmata este inca in3-.-2, avand cai in dotare::: $ Parteneri din cadrul =%T>, au mustacit considerandu)i "e Vanatorii nostrii, ina"oiati in ceea ce "riveste dotarea Nvazandu)i in gra4duri "e acesti caluti mici si rezistenti$ &ar rasul s)a trans!ormat in admiratie, vazand ce "ot !ace calutii in misiunile din muntiL acolo unde, "e "oteci ascunse, netrecute de catre om, ve0iculele erau3inutile$ Italieni, "olonezi, americani, !rancezi, etc, cu totii au recunoscut utilitatea acestor animale deosebite, docile si e7trem de atasate !ata de insotitorii lor$ <ara a e7agera deloc, multi VM si)au datorat viata acestor animale, atunci cand muntele i)a su"us la incercari e7tremeL deci dragostea !ata de acesti caluti, res"ectul si gri4a acordata acestora, este indre"tatita si necesara$ %lti si)au blestemat masinile "er!ormante si au a"elat tot la calutii nostri(italienii , iar legatura dintre vanator si calutul lui nu "oate !i ru"ta$ E7trem de blanzi si docili, mari amatori de mere si dulciuri, acce"ta cu mare "lacere mici daruri de la co"ii sau oricine altcineva le da ceva gustos$ &e4a trecuti "rin doua razboaie mondiale binomul vanator)calut este si astazi sta"anul 1ar"atilor, nici o te0nica, oricat de smec0era ar !i ea, nu "oate detrona suveranitatea absoluta, a acestora asu"ra Muntilor =ostri:

Mausoleul 3anatorilor de Munte de la (argul Neamt

:sadar 3anatorii de Munte si minunatii lor caluti; Dumne&eu sa#i apere si pe unii si pe altii; (rupele romane in campania din est. De la minutul 51<= se pot remarca trupele de 3anatori% in Crimea% la asaltul 0evastopoluluiGeorgeGMT8 OO
A se"tembrie @5--B@5 1omments <roii Romaniei &e5andru Ser*anescu X &ecuX

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei

Capitan :viator :le/andru 0er anescu

Eroii Romaniei nu sunt mereu cei care sc0imba istoria, sau cei care marc0eaza si modi!ica cursul evenimentelor$ ,nii dintre ei sunt "ur si sim"lu oameni obisnuiti "rinsi in valul unor evenimente e7trordinare$ %cestii eroi anonimi sunt esenta unui neam si taria lui in !ata urgiilor:

:lecu in uni!orma 3anatorilor de Munte

%cesti oameni sim"li a"ar din neant in !ata luminii "entru o secunda si atunci3numele lor ramane "entru totdeauna in mintea si su!letul nostru: Ma gandesc cateodata cati ast!el de oameni, cate mii de ast!el de soldati romani, sunt eroii nostri, dar nimeni nu)i cunoaste$ =u le cunoastem nici macar numele, gradul sau !a"tele: Poate ca Romania de astazi nu ar mai !i !ara unul sau altul din eroii "este care uitarea sau3altceva s)a asternut$ Pe unii nu)i stie nimeni, "e altii ii stiu doar cativa3 &ar sunt si e7ce"tii:

Decorati cu ,rdinul >Mihai 3itea&ul?1 Cantacu&ino% Dice&are% @receanu% 0er anescu si Milu% <= august 678< 1a"itan %viator %le7andru Serbanescu '%lecu( %S al aviatiei de vanatoare romane in %l &oilea Razboi Mondial, cel ce avea sa devina al doilea cel mai bun "ilot de vanatoare al nostru, cu JC de victorii con!irmate si alte / "robabile, a !ost initial Vanator de Munte$ 1u rezultate notabile in calitate de vanator "rin muntii #rasovului, tanarul o!iter este atras in -.A/ de alt !el de vanatoare$

A- octombrie -.J5, Serbanescu "rimeste brevetul de "ilot de vanatoare "e avionul I%R /5, si asa ince"e cariera unuia din cei mai buni "iloti din istoria Romaniei$ Ince"e razboiul "atruland deasu"ra &obrogei, insa in -.J@ cere trans!erul "e <rontul de Est si ince"e "regatirea in Gru"ul C Vanatoare "e ME #! -5. E$

4! 6=7 2% cu numarul <A. :vion care se crede ca a apartinut lui 0er anescu la 0talingrad In se"tembrie -.J@ Gru"ul C Vanatoare este trans!erat "e !ront in zona Stalingrad$ Prima victorie a viitorului %S survine "e -C se"tembrie$ Pe -C octombrie insa !rontul este s"art$ Intr)o recunoastere aeriana Serbanescu observa tancuri sovietice in a"ro"ierea aero"ortului "ro"riu$ %st!el in noa"te urmatoare, din ordinul sau, cozile avioanelor sunt ridicate "e butoaie de benzina, "entru ca armamentul de bord sa "oate !i !olosit la orizontala, in cazul unui atac sovietic$

&imineata "ilotii care aveau avioane o"erationale au decolat, sub tirul inamic$ 1elebru ramane !a"tul ca in avioane au !ost luati cate doi)trei mecanicii, in locul statilor radio$ 1um au reusit sa decoleze cu un numar atat de mare de oameni la bord31u toate aceste conditi cum"lite, aviatia romana continua lu"ta cu rusii: Pe -5 martie, acum ca"itan, %le7andru Serbanescu trece "e Me -5. GJ$ Ince"and din "rimavara lui -.JJ americanii ince" sa atace Ploiestiul cu !ormatiuni masive de bombardiere escortate de P)A/( indianul cu doua "ene si P)?- Mustang$ In acel moment aviatie romana si cea germana duc lu"te crancene in incercarea de a "rote4a cam"urile "etroliere$ Pierderile americane sunt !oarte mari, dar3nimeni nu renunta$

%tacurile americane sunt din ce in ce mai "uternice, cu escorte din ce in ce mai mari$ In !ata Mustang)urilor romanii ince" sa cada din ce in ce mai multi$ Ka ultima misiune avioanele romanesti ridicate de la sol erau in numar de 3-@ bucati$ Iar in !ata lor erau sute de aeronave americane$ %le7andru %verescu '%lecu( este doborat de un blestemat de Mustang , in zona #rasovului, la Rusavat "e Valea #uzaului: =ascut, ca militar, in munte, s)a intors "entru eternitate tot in munte3 &e ce m)a im"resionat cariera militara a acestui om9: Serbanescu a !ost un sim"lu roman, care a iesit in evidenta "rin !a"tul ca atunci cand alti !ugeau sau se ascundeau el isi !acea sim"lu, &%T>RI%$ &i!erenta dintre el si alti a !ost si va !i mereu &%T>RI%3Poti !i erou daca iti !aci doar datoria9: 1a sa !ii erou nu trebuie sa !aci ceva deosebit9: 1ategoric sa)ti !aci treaba, atunci cand totul cade, cand sti ca ai "ierdut razboiul, cand multi se gandeau cum sa sca"e3cand lumea se "rabusea si bolsevicii intrau in tara, este un act de eroism$ Este "oate su"remul act de glorie al unui razboinic$ &esi s!arsitul era clar si "revizibil dins"re Est, desi americanii aveau o su"rematie "entru care inca nu s)a inventat un termen corect in limba romana, desi3 -@ avioane romanesti se ridica in "rimavara lui 'JJ, lu"ta cu sute de avioane americane si cad unul cate unul cu mansa in mana3 Eroism9: =ebunie9: Probabil cate "utin din amandoua, dar in esenta o mentalitate$ 1um sa stai, cum sa nu lu"ti cand inamicul iti "ar4oleste Tara9: 1um sa nu iti a"eri "amantul cand tu esti militar9: %r !i "utut Serbanescu sa se uite la avioanele americane cum trec "e deasu"ra lui si el sa nu !aca nimic9: In mod sigur ar !i murit de rusine in !ata "ro"riei constiinte$ Stia '%lecu( ca nu se va mai intoarce9: =u cred ca)i "asa "rea mult, "ur si sim"lu s)a ridicat, a lu"tat si a murit$ Eroic9: 1ategoric da, s"un eu, dar %le7andru Serbanescu "robabil ca ar !i ras de o ast!el de a"reciere$ %r !i s"us ca era "ilot de vanatoare si datoria lui era sa K,PTE "ana la moarte, daca este cazul$ Si a !ost3 Este inmormantat la 1imitirul G0encea Militar, in #ucuresti "e 1alea -A Se"tembrie3&umnezeu sa)l odi0neasca in "ace "e 3 %lecu :

55 august 6788% inmormantarea- @hencea Militar 'Pot sa cada toti vanatorii din insotire, dar sa nu se "iarda nici un avion insotit( '=u inteleg ca un inamic, oricat de mare si "uternic ar !i, sa intre in tara mea ca)n sat !ara caini si s)o "ustieasca(3 =u se va "utea s"une ca in Romania nu a iesit nici un roman in !ata americanilor, c0iar daca "ierdem batalia$( 1a"itan %viator %le7andru Serbanescu
-/ august @5--B-5 1omments <roii Romaniei C august "#$!:

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei ?#-nu trece nimeni;Muriti pe ra&da;? gen.0te!an @usa% 0e!ul 0tatului Ma'or @eneral% in decem rie 67B7

<a"tul ca -.2/ ,RSS a avut intentia sa ocu"e si Romania nu mai trebuie argumentata$ Generalul =eagu 1osma(&IE , a obtinut in!ormatia ca sovieticii, s"ri4initi de unguri si "olonezi, "osibil si de bulgari, aveau in "lan declansarea ostilitatilor "e data de @@ noiembrie -.2/, ora 5J55$ Inca din ? august, &SS a in!ormat conducera Tarii ca ambasadele Romaniei din strainatate erau su"use unui razboi direct de catre servicile de in!ormatii aliate( membrii Tratatului de la Varsovia si, deasemenea ca "e teritoriul Romaniei se a!lau in!iltrati, sub aco"erirea de turisti, membri o"erativi ai sovieticilor, gata de interventie$

>data cu a!larea "lanului de atac sovietic, &SS)ul a ince"ut lu"ta directa si la lumina zilei im"otriva s"iona4ului sovietic si al agentilor acestora in Romania$ %u !ost descons"irati gen$Militaru, gen$ Serb, gen <loca %r0i", gen$ Vasile Petrut, si multi alti$ 1a urmare a atacului sustinut de sovietici "e linie in!ormativa, Securitate in!iinteaza !aimoasa unitate,M 5.@5*%, trans!ormata mai a"oi in ,M 5--5, unitate s"ecializata im"otriva statelor '!ratesti(, mai clar !aimoasa unitate anti)+G#, care in -./. detine mai mult de ?56 din o!iterii de contras"iona4 romani: In acest moment istoric contrele dintre &SS si +G# devin e7treme de dure, si "entru "rima oara du"a razboi a"ar victime si de o "arte si de alta$ 1at de buna era aceasta unitate si cat de e!icenti erau 'baietii nostri cu oc0i albastri( rezulta din soarta ce le !usese rezervata de sovietici, daca acestia reuseau sa "una "iciorul in Romania: 1olonelul Ioan Rusan, Se!ul sectiei anti)ST%SI din ,M 5--5, "ovesteste: Rusii vroiau sa ne termine= ,a e5p&ic' Bn "#$!% cand au intrat rusii in 4e9os&ovacia% i1au &uat pe toti o/iteri ce9os&ovaci anti1KGB% i1au pus cu /ata &a /isete si i1au impuscat in cea/a= sta ne astepta si pe noi% ca noi aveam toata sc9ema de spiona7 sovietica din Romania si &e stiam rete&e&e' '' 1a "osibila intrare a ,RSS)ului in Romania in -.2/ a !ost doar de !atada si ca in realitate rusii nu aveau nici o intentie razboinica3este doar o "rostie$ In "erioada imediat urmatoatoare invadarii 1e0oslovaciei, ra"oartele Securitati si semnalele trimise de americani si britanici, arata clar ca Rusia avea in vizor ocu"area Romaniei: Tot in acea "erioada, %rmata Romana era, de !acto, "e "icior de razboi, tru"ele din Moldova si nordul Tarii !iind "regatite sa "reia un atac masiv si sa reziste, atat cat s)ar !i "utut$ >ricum3ar !i !ost macel$ ,RSS stia ca in Romania va !i razboi, stia ca nu se "utea "une "roblema sa intre aici ca in 1e0oslovacia$ Marele avanta4 al Romaniei, "e langa marime armetei, erau servicile secrete$ %ceste au a!lat din tim" de "lanul sovietic si mai mult, au neutralizat s"ri4inul, din interior, "e care sovieticii se bazau "entru "reluarea "uterii$ 1um &SS si)a !acut treaba cu constiozitate si o e!icienta care avea sa devina de!initorie, in ra"ort cu +G# si GR,, ,RSS s)a a!lat in !ata unui "osibil razboi in toata regula intre ei si %rmata Romana$ >ri un ast!el de razboi, clasic si desc0is, Rusia s)a temut sa)l "rovoace$ In "rivinta ,ngariei, desi ungurii aveau gura mare, cerand ca ei sa intre "rimii, Romania i)a in!ormat, cat se "oate de o!icial, ca "ana sa se bucure de victorie, nu va mai ramane "iatra "este "iatra in #uda"esta, si ca %rmata Romana va considera orice "unere de "icior mag0iar "e teritoriul national, dre"t o declaratie de razboi, actionand in consecinta$ %rmata a IV)a din Transilvania a !ost cu arma la "icior si glont "e teava, gata sa iasa din cazarme la cea mai mica de"lasare a tru"elor ungare s"re granite noastra de vest3&easemenea, %rmata a II)a din Moldova, cea mai e7"usa unui atac sovietic, era in stare de razboi, cu marile unitati, gata de lu"ta:

Edi!icator "entru 0oatararea Romaniei de a se a"ara mi se "are si !a"tul ca toate aero"orturile, din zona Moldovei, erau baricadate, cu "istele blocate de camioane si utila4e, in incercarea de a bloca orice tentative sovietica de trans"ort "e calea aerului a tru"elor "ro"rii, ca in 1e0oslovacia$ %viatia militara Romana era, deasemenea in stare ma7ima de alerta, !iind "regatita sa doboare orice a"arat intrat in s"atial aerian national: 1e s)ar !i intam"lat daca sovieticii intrau "este noi9: 1at si cum ar !i reusit armata sa)i res"inga, cu ce "ierderi9 =imeni nu "oate s"ecula, dar tinand cont de imensul val de "atriotism si nationalism care atunci a inundat Romania, "utem crede ca ar !i !ost o con!runtare crunta si sangeroasa$ Putem "resu"une ca %rmata Romana ar !i ri"ostat cu tot ce avea in incercarea dis"erata de a o"ri agresiune sovietica, atat cat "uteau$ %r !i reusit Romania sa res"inga un asalt sovietic9 Probabil ca nu, insa in mod sigur nu s)ar !i dat la o "arte, cum au !acut ce0oslovacii si ceva mai devreme ungurii$ In -.2/ Romania a stat drea"ta si s)a uitat, "entru "rima oara, direct in oc0ii rusilor31e au vazut rusi atunci, nu "utem decat s"ecula, dar i)a !acut sa stea in banca lor, "ana la o noua incercare, in decembrie -./.3ratata si aia: %ugust -.2/3,n moment al istoriei noastre inca neclar si obscur$ Evenimente ce au !ost generate de invazia 1e0oslovaciei de catre ,RSS si 'aliatii( sai Ns"re onoarea noastra %rmata Romana nu a "artici"at la invazia unei tari cu care n)aveam nimic de im"artit Nin noa"tea de @5*@- august$ 'Primavara de la Praga( trebuia in!ranta, iar elementele 'reactionare, antirevolutionare, soviniste, im"erialiste, etc( star"ite3 1a urmar,e o !orta colosala constand in C?55 de tancuri si trans"ortoare blindate la care se adaugau -?55 de avioane si elico"tere cu di!erite destinatii, a"artinand ,niunii Sovietice, Poloniei, ,ngariei si #ulgariei, sub directa coordonare si indrumare a celei dintai, au reinstaurat 'democratia "o"ulara si ordinea de dre"t( comunista$ &e ce %rmata 1e0oslovaca, bine dotata, nu a ri"ostat, ramane deocamdata un mister, !iind sur"rinsa total de evenimente a caror "regatire nu s)a !acut "este noa"te (o asemenea des!asurare de !orte nu "utea trece neobservata de granicerii si o!iterii de securitate ce0oslovaci $ Revolta "o"ulara a ce0ilor, n)a "utut insa !ace !ata tancurilor sovietice (aducatoare de 'democratie "o"ulara( nu)i asa9 si a celor ale Pactului de la Varsovia, desi n)a !ost li"sita de darzenie, eroism si sacri!iciu3 %sa cum am mentionat mai sus, Romania si %rmata sa au re!uzat sa "artici"le la un asemenea act odios, nes"eci!ic lor (niciodata n) am dus un razboi de cucerire ci doar de a"arare si reantregire nationala , lucru care dealt!el a atras sim"atia statelor democrate occidentale, dar si re"rosurile si amenintarile mai mult sau mai "utin voalate ale Moscovei si lac0eilor ei, #uda"esta, So!ia si c0iar Varsovia (mani!estate in general "e linia "artidelor comuniste si a legaturilor '!ratesti( dintre acestea $ Inainte de a trece in revista acele evenimente, trebuie sa !ac o "aranteza, utila si edi!icatoare zic eu, "entru situatia "olitico)militara a tarii de atunci$

Romaniaince"use du"a momentul -.?/ (retragerea tru"elor sovietice dintara, unica in cadrul statelor socialiste "ro)sovietice , o "olitica de 'inde"endenta( mascata !ata de Moscova$ Mare "arte a consilierilor sovietici !usesera inde"artati din !unctiile c0eie detinute in %dministratie, %rmata si Securitate, ince"and cu anul de trista amintire -.J?, anul instaurarii 'democratiei "o"ulare(3 &esovietizarea, c0iar de;ag0ebizarea Romaniei au insemnat, cel "utin "entru %rmata si Securitate, selectarea de o!iteri noi care nu activasera inainte de @A august -.JJ, c0iar si readucerea in aceste structuri a vec0ilor cadre ale %rmatei Regale si ale Serviciului Secret de In!ormatii (SSI , oameni cu o inalta "regatire "ro!esionala si mai ales, nesovietizati si comunizati, care au re!acut din temelii ca"acitatile in!ormative si de a"arare ale tarii, cu rezultate ce se vor vedea in anii urmatori$ #ineanteles, toate acestea nu "uteau sca"a oc0iului atent al Moscovei, cu atat mai mult cu cat oamenii sai de incredere au ince"ut sa !ie sc0imbati din !unctii, c0iar marginalizati, nemaiavand "utere de decizie$ Ince"use, daca vreti sa)i s"unem asa, razboiul 'ascuns( intre Serviciile Secrete Romanesti si +G# (actualul <S# hServiciile '"rietene( din celelalte state socialisteL razboi ce se des!asoara c0iar si astazi: #a mai mult decat atat, "lanurile Moscovei legate deRomaniaerau cu totul altele in acele tim"uri$ &a, dragi cititori, Moscova elaborase in -.2@ asa)zisul 'Plan Valev( (un !el de Plan Mars0all, in viziune sovietica , "entru tarile socialiste satellite, in caretaranoastra nu era deloc !avorizata$ In acest "lan,Romaniasi#ulgaria!ormau un tot 'unitar( (ce interesant: , ceea ce ar !i adus grave "re4udicii tarii noastre, nu si vecinului nostru de la sud$ 1on!orm acestui "lan, se avea in vedere dezvoltarea e7clusiv agricola a tarii (de0, marele "o"or rus este numeros, iar granele, untul si alte "roduse alimentare romanesti, erau la mare 'cerere(::: L ceea ce nu se "otrivea deloc cu directiile de dezvoltare im"lementate de conducerea Romaniei de atunci$ <ara a aduce laude acestei conduceri, in s"eta G0eorg0e G0eorg0iu)&e4, mentionez !a"tul ca aceasta a avut un rol de!initoriu in 'ru"erea( Romaniei de "olitica MoscoveiL !a"t ce i)a adus intr)un !inal moartea, "e data de -. martie -.2? (&e4 a !ost iradiat "uternic in cursul vizitei des!asurate in Polonia in anul -.2J, im"reuna cu so!erul masinii sale, "ro!esorul Pra"orgescu N ambasadorul Romaniei la Varsovia, "e atunci, care)l insotea in masina)si garda sa de cor"$ Toti, dar absolut toti, au murit de cancer in !orma agresiva si cu evolutie ra"ida $ Moscova nu uita si nu iarta, dragi cititori: Si noi la !el, adaugam noi: In s!arsit, sa continuam a"ro"iindu)ne de momentul -.2/3 %cest 'Plan Valev( (asa il c0ema "e rusul care l)a conce"ut, bagal)as stiti voi unde: , a determinat o reactie !erma din "artea Guvernului roman$ 1ea mai uimitoare si sur"rinzatoare reactie "ublica a !ost cea a lui &e4, care a in!ierat "e !ata (un gest nemaintalnit "ana atunci, la conducatorii comunisti ai vremii , Moscova si "olitica saL cuvinte e7trem de cura4oase si unice "e

atunci in lagarul socialist: 'Tovarasi, ne)au 4e!uit tara, tim" de @5 de ani, sub masca a4utorarii noastre "rin Sovromuri (astea erau un !el de intre"rinderi comune sovieto)romane, "rin care bogatiile si bunurile nationale se scurgeau la Moscova, ai caror directori erau, cum alt!el, rusi $ &e aceea, am dat dis"ozitii sa se intreru"a imediat conducta care trece "rinGalaticatre ,RSS si "rin care se scurgeau mari cantitati de benzina$( Edi!icator e7em"lu "entru 'colaborarea !rateasca( im"usa de sovietici, marii eliberatori si aducatori de "ace in lume: V)ati "utea intreba de ce v)am s"us inainte toate acestea: <iindca, toate aceste evenimente au "regatit momentul %ugust -.2/$ %ceste dovezi de 'nesu"unere( ale Romaniei, ce au culminat cu re!uzul de a mai trimite o!iteri la "regatire in ,RSS si neacce"tarea unor a"licatii cu tru"e ale Pactului "e teritoriul national, la care 'cireasa de "e tort( a re"rezentat)o re!uzul de a "artici"a cu tru"e la invazia 1e0oslovaciei, au insemnat "ana la urma "rea mult "entru ce era dis"usa Moscova sa acce"te, amenintarile la adresa noastra si a conducerii de atunci, erau la ordinea zilei$ ,n alt motiv "entru care v)am relatat aceste !a"te, este acela ca trebuiesc cunoscute, !iindca au avut in!luente bene!ice "entruRomaniasi "o"orul sau, netrucate, asa cum au !ost ele$ &ragi cititori, in continuare va voi s"une un lucru absolut real:Romania, "rin serviciile sale de in!ormatii, restructurate du"a -.?/, inclusiv cele militare, cunostea inca din a"rilie -.2/, ceea ce urma sa se intam"le in 1e0oslovacia$ Ka ordinul e7"res al conducatorului de atunci, =icolae 1eausescu (nu am de gand sa)l reabilitez ci doar sa "rezint evenimentele asa cum au !ost, deci nu sunt un nostalgic comunist3 , s)au am"li!icat actiunile de strangere de in!ormatii, ce erau de mare valoare, ast!el ca, conducerea statului era "ermanent la curent cu mersul evenimentelor$ =ici acum nu se cunosc o!iterii si sursele acestora, care au adus asemenea servicii inestimabile tarii si nici nu cred ca vor !i cunoscuti vreodata3Raman doar "ro!esionisti si3atat: &eci, cu alte cuvinte, Romania aste"ta invazia 1e0oslovaciei inca din a"rilie, iar 0otararea de a nu "artici"a s)a !acut in cunostinta de cauza si in mod voit$ Mai mult decat atat, conducerea P1R a condamnat !atis invazia, in mod "ublic, cerand o"iniei "ublice internationale, guvernelor Marilor Puteri si >=,, sa ia imediat masuri "entru ca asemenea acte de agresiune sa !ie sto"ate$ In viziunea conducerii de atunci, dar si a %rmatei Romane, idea era una unitara:(Intregul "o"or roman nu va "ermite nimanui sa incalce teritoriul "atriei noastre($ &eci, indi!erent de ceea ce se ve0iculeaza de catre 'binevoitori(, Romania era decisa sa ri"osteze daca ar !i avut loc invazia tarii: %ceasta mare s!idare la adresa ,niunii Sovietice, este un act de cura4 si demnitate nationala, rar intalnite, din "acate, in istoria "o"orului nostru: % atras du"a sine sim"atia >ccidentului, dar si o!erte de a4utor economic si militar, din "artea S,% si 10inei, "recum si a altor state, care au "erce"ut !oarte clar mesa4ul transmis de catre Romania, marelui '!rate( de la Rasarit Ndaca va !i atacata, va ri"osta cu toate mi4loacele de care dis"une:

%mbasadorul S,% la #ucuresti, Ric0ard M$&avis, im"reuna cu atasatul militar, colonelul Rames %$Rossa, la cererea acestora au !ost "rimiti la M%"= de catre generalul)colonel, Ion Ionita (ministrul %"ararii de atunci $ Motivul9 %mbasadorul american si)a motivat cererea de vizita, "entru a reitera si !ata de %rmata Romana, s"ri4inul "resedintelui S,%, "entru "ozitia cura4oasa, dea dre"tul eroica, ado"tata de Romania, !ata de invadarea 1e0oslovaciei, "recum si a"elul lui Kindon Ro0nson adresat ,RSS 'de a nu slobozi cainii razboiului($ %ceste cuvinte nu)mi a"artin mie ci distinsului domn ambasador, si !ac cinste Romaniei si %rmatei sale$ Intrebat !iind des"re ce va !ace %rmata Romana daca tru"ele sovietice, ungare si bulgare, vor trece granitele, ministrul %"ararii a ras"uns clar si demn: 'Vom desc0ide !ocul, domnule ambasador: %rmata Romana, asa mica cum este, se a!la in dis"ozitiv o"erativ si stie ce are de !acut$ =ada4duiesc insa, ca ratiunea va trium!a si nu se va a4unge "ana acolo$( %ceste cuvinte c0iar n)au nevoie de niciun comentariu, aratand !oarte bine starea de s"irit a %rmatei si a celor ce o conduceau: 1uvintele ministrului nu erau doar o sim"la bravada, asa du"a cum le "lace unora sa a!irme, ci erau aco"erite de masurile "reventive luate de catre %rmata in eventualitatea unei invazii a teritoriului national$ &is"ozitivul de a"arare, !oarte elaborat, inclusiv "e baza in!ormatiilor secrete stranse, era cunoscut doar de un numar restrans de o!iteri, "entru a se evita scurgerile de in!ormatii, mai ales catre sovietici$ El cu"rindea inclusiv organizarea rezistentei "ost)invazie, "rin crearea de tru"e s"ecializate in g0erila urbana, lu"ta in munti, sabota4e, etc, !ormate din o!iteri ce "roveneau atat din cadrul M%"= cat si din cadrul Securitatii$ %cest "lan "revedea inclusiv crearea de conturi in strainatate de care se "utea !olosi Rezistenta in ac0izitia de arme si munitii, "recum si a retelelor de in!ormatori$ > munca titanica des!asurata intr)un tim" e7trem de scurt: &es!asurarile de tru"e in anumite garnizoane, mai a"ro"iate de granite, s)au !acut doar noa"tea, "e ascuns, iar concediile si "ermisiile militarilor au !ost anulate, distribuindu)se munitie de razboi$ &aca eram sau nu "regatiti de ri"osta si rezistenta, ramane sa 4udecati dumneavoastra: Pericolul la granitele tarii, e7ce"tand)o "e cea cu Iugoslavia, a !ost real$ %rmata Romana si organele de in!ormatii ale tarii cunosteau !oarte bine cu ce !orte s)ar !i con!runtatL !orte mult su"erioare acesteia$ 1unosteau la "er!ectie dotarea si numarul acestora "recum si tot ceea ce se intre"rindea la granite de catre sovietici, mag0iari si bulgari$ 1urios este !a"tul ca, mag0iarii si bulgarii, erau cei mai dornici de 'actiune(: &e ce oare, intelegeti si dumneavoastra3 Pe baza in!ormatiilor stranse s)a relevant '!orta( ce se adunase la granitele tarii, disimulata in 'des!asurarea( de a"licatii: -@ mari unitati sovietice, incluzand aici tancuri, aviatie si tru"e de desantL ? mari unitati bulgare si A mari unitati mag0iare Nmult "este ceea ce "utea o"une armata noastra "e atunci$

1u toate acestea, nimeni, dar absolut nimeni, nu si)a "us "roblema abandonarii !ara lu"ta, iar dorinta de lu"ta si rezistenta era la cele mai ridicate cote$ Sovieticii, !ara nicio indoiala din "artea mea, nu ar mai !i "utut re"eta momentul de trista amintire, -.J5, cand au luat #asarabia !ara nicio rezistenta din "artea %rmatei Romane, "rin tradarea clasei "olitice de atunci: Vazand "regatirile si 0otararea Romaniei de a rezista, de a se o"une oricarui invadator, !ie el si ,RSS, ambasadorul american s)a adresat o!iterilor romani, cu cuvinte "line de admiratie: '%ti castigat razboiul:( Prin ceea ce au reusit sa !aca, %rmata Romana si celelalte structuri cu rol in a"ararea nationala, au atras admiratia intregii lumi, dovedind 0otarare si incredere in !ortele =atiunii: % aratat lumii intregi ca s"iritul %rmatei n)a "utut !i in!rant in cei @5 de ani de sovietizare, com"ortandu)se e7em"lar, iubindu)si Tara si !iind gata de sacri!iciul su"rem$ =u sunt cuvinte mari, "atriotarde, ci doar "urul adevar, dragi cititori: S"eram insa, ca niciodata Romania sa nu mai !ie nevoita a trece "rin ast!el de momente, dar daca &oamne)!ereste asa ceva se va intam"la, suntem siguri ca %rmata si celelalte structuri, isi vor !ace cu "risosinta datoria, asa cum au !acut)o intotdeauna cand tara se a!la in "rime4die$ Suntem o =atiune ce dainuie de milenii, "este care au trecut multe nenorociri aduse de cotro"itori si im"erii demult a"use3Si totusi, inca suntem aici, c0iar daca escrocii, tradatorii si tot !elul de lic0ele, !ac legea si ordinea in tara$ 1u toate 'stradaniile( lor, ei nu "ot si nu vor "utea niciodata sc0imba bunul)simt milenar al "o"orului nostru si nici increderea traditionala a acestuia in %rmata si #iserica$ Sa s"eram ca in urmatorii ani in Romania, tre"tele "iramidei sociale, inclusiv cele ale ierar0iei militare, vor !i urcate corect, "e baza "ro!esionalismului ci nu "e baza de "ile, ne"otism sau a"artenenta "olitica3 Sa s"eram ca in Romania urmatorilor ani '"rogramul(, ce din "acate dureaza de "este @5 de ani, de imbogatire succesiva a 'elitelor( va inceta3 Sa s"eram ca niciodata Romania nu va mai su"orta ra"turi teritoriale, iar #asarabia si #ucovina, "entru care au murit mosii si stramosii nostrii, sa se)ntoarca acolo unde le este locul3 '&ulce Romanie, asta ti)o doresc:(, s"unea marele Eminescu3 %sa sa ne a4ute &umnezeu, adaugam noi:

OO 8 George GMT
-A august @5--B-C 1omments <roii Romaniei Bntregitori de neam Mi9ai ,itea)u&

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei

*ntrarea Mariei 0ale Mihai 3oievod 3itea&ul domn a(arii $omanesti% al :rdealului% si a toata (ara Moldovei% in :l a *ulia Ras!oind Istoria Romaniei nu "oti sa nu remarci o uriasa discre"anta "e care istoriogra!ia noastra o "roduce an du"a an, si "e care co"iii o invata in scoala ca "e un adevar dincolo de orice indoiala3#ietii co"ii, vai mama lor de istorici: &es"re Mi0ai Viteazul se "oate citi ca a !ost un mare Voievod, care a intregit cele trei tari romane in anul -255$ Pe de alta "arte se s"une direct sau se "oate subintelege ca desi Mi0ai Viteazul a !ost un om im"ortant "entru neamul nostru, el nu a !ost cu nimic mai mult decat un "rint medieval, ca atatia altii, interesat doar de "uterea "ersonala si marirea "ro"rilor mosii si averi3

%cei istorici care sustin ast!el de teze stiu tot atata istorie, cata "olitica si economie stiu alesii nostri$%ceeasi s"ecie "redominanta in ultimii douazeci de ani de 0omoimbecilus3 &estul de multa vreme a !ost numit si Mi0ai Patrascu "entru o "rezumtiva !iliatia din Patrascu 1el #un si im"licit !rate al lui Petru 1ercel$Realitatea este insa di!erita de bar!ele vremii si "rostia unor istorici$Mi0ai nu are nici)o legatura cu !amilia Patrascu$ Mama sa Tudora este insa din neamul 1antacuzinilor, de origine greaca, !iind descrisa in e"oca ca !iind o vaduva bogata si !oarte !rumoasa$ =ascut in anul -??/ in localitatea Piua Pietrii cronicile vremii il "rezinta "e tanarul Mi0ai ca !iind !oarte invatat in treburile negustoresti, reusind sa adune o mare avere si un mare numar de sate intr)un tim" !oarte scurt$%laturi de unc0iul sau Iane 1antacuzino si datorita relatilor acestuia la 1urtea >tomana, Mi0ai ince"e destul de devreme o !ulminanta ascensiune "e scara iera0ica si "olitica a vremii$ %st!el, in anul -?//, la A5 de ani, Mi0ai este numit *anisor de Me9edinti% "entru ca doi ani mai tarziu sa !ie numit Mare Stolnic, urmata de !unctia de Mare Postelnic in -?.@$ %"oi "reia !unctia cunoscuta de noi toti cea de #an al 1raiovei in locul unc0iului sau3

%sadar tanar, "uternic, barbat !rumos cu mare trecere la domnisoare si doamne, !oarte bogat, du"a unele in!ormatii, mai bogat decat &omnul Tarii Romanesti de atunci, cu relatii im"ortante la Instanbul, "rovenit dintr)o !amilie bogata3o !amilie de care vom mai auzi in Istoria Romaniei: Si atunci de ce a vrut viitorul mare Voievod roman, tronul Tarii Romanesti9: Pe atunci mare a!acere nu era$ %"roa"e toti domni doreau tronul cu un singur gand, si anume sa !aca bani, re"ede si cati mai multi, "rin 4e!uirea "ractic, a tarii$Toti stiau !oarte bine ca domnia va !i scurta si !oarte "ericuloasa, asadar totul mergea "e re"ede inainte3 Toti in a!ara de Mi0ai: &e aici incolo ince"e istoria cunoscuta si !oarte ciudata, du"a mine, a "reluarii tronului de catre cel ce va !i cunoscut "entru eternitate ca !iind "rimul roman, du"a &ecebal, care a condus din nou &acia Mare, viitoarea Romanie: %sadar ce !ace Mi0ai Viteazul la varsta de A5 de ani9: Pai se duce la 1onstantino"ol (Istanbulul de azi si isi cum"ara domnia, !olosind "ractic intraga avere stransa, una considerabila dealt!el, si mai mult im"rumutand sume mari de bani din surse obscure$ &e ce !ace asta9: 1a sa se imbogateasca, urcand "e tronul Vala0iei =egre9: Pai era di4j unul dintre cei mai bogati oamenii din Tara, de ce ar !i dat o enorma avere reala, "entru una "rezumtiva si cu risc !atal !oarte ridicat9: &e ce si iar de ce9: >data "reluata "uterea in Vala0ia ce !ace Mi0ai Viteazul9: Inc0eie aliante cu celelalte doua tari Romane, Transilvania si Moldova, iar im"reuna ataca Im"eriul >toman, generand rascoale in toti #alcanii$ Sarbii, bulgarii, grecii se ridica si creaza mari "robleme turcilor$> cronologie a bataliliilor Marelui Voievod nu este obiectul acestui articol, dar imediat ce "reia tronul Mi0ai ince"e atacurile im"triva otomanilor, atragand de "artea Sa si "e moldoveni si ardeleni$ 1e mai !ace Mi0ai9:%ici a"are in scena <amilia #uzescu, una dintre cele mai bogate si in!luente !amilii romanesti din acea "erioada$ In mod sigur urcare "e tron a lui Mi0ai are legatura cu #uzestii$ &esi nu este !oarte clar cum, !ratii #uzescu au !ost cu &omnitorul dinaintea "roclamarii domniei$ 1el mai bun e7em"lu este ca du"a obtinerea tronului Stroe #uzescu este trimis in tara ca loctiitor al sau, iar ceilalti doi !rati "regateau inscaunarea Sa$

:l a *ulia Kegatura dintre Mi0ai Viteazul si #uzesti se intinde "e intreaga domnie si este e7treme de interesanta$ Practic Mi0ai s)a bazat "e #uzestii si in razboaie si in di"lomatie si strangerea de in!ormatii$%cest tandem Mi0ai Viteazul)#uzesti a"are brusc, la !el ca &omnia lui Mi0ai in +ara l!la;(Vala0ia =eagra $ <ara nici o legatura cu tronul, nici inainte , nici du"a moartea Sa, Mi0ai a urcat ra"id si ine7"licabil s"rea &omnie avand, se "are e7treme de clar , ca obiectiv "rinci"al revenirea romanilor( "e atunci rumani in granitele de dinainte de in!rangerea &aciei3&aca o ast!el de idea vi se "oate "area ciudata3mergem mai de"arte$ &u"a urcarea "e tron si stabilirea aliantelor cu celelalte doua tari romane, du"a atacul asu"ra teritorilor otomane de la sud de &unare, Mi0ai incearca "ornirea unei razmerite generalizate in Rumelia("artea euro"eana a Im"eriului >toman $Reusita "artial, ne "utem intreba ce avea in minte Voievodul cu aceasta revolta si ce s"era sa obtina9&istrugerea Im"eriului >toman9: <oarte "utin "robabila o ast!el de intentie$ Pe atunci otomanii erau su"er)"uterea vremii si o rascoala, c0iar "uternica, in zona euro"eana a

im"eriului nu i)ar !i dat "este ca": &%R3i)ar !i "utut bloca o anumita "erioada de tim", @)A ani, su!icienti "entru ca Mi0ai sa)si duca "lanurile la inde"linire$

Sa nu uitam ca "rinci"alele lui obiective in cam"ania sud)dunareana au !ost cetatile turcesti de "e malul &unarii, adica a ca"etelor de "od$ Se "are ca avea nevoie de tim", mult tim"$In mod "ractic se dorea asigurarea s"atelui !rontului "entru ca a"oi intreaga !orta vala0a sa se indre"te s"re nord$ Inca din -.?C Mi0ai Viteazul avea in "lan ocu"area Moldovei si doar Polonia ii statea in cale$ %st!el "e ? octombrie -?.. Mi0ai si tru"ele vala0e "atrund in %rdeal "e doua aliniamente, "rin Pasul #uzaului Mi0ai si "rin Valea >ltului !ratii #uzesti$&u"a batalia de la Selimbar, Mi0ai Viteazul "atrunde in cetatea %lba Iulia "e - noiembrie -?.., iar in "rimavara anului -255 %rmata condusa de Voievod "atrunde "rin "asul >ituz si du"a cateva ciocniri nu !oarte im"ortante3 Moldova revine in granitele !iresti ale &aciei du"a -A@? de ani :

Dacia-6<5A de ani de umilinte% durere si chinuri; Cine a !ost omul care pe 7 august 6C=6 langa (urda a !ost ucis pe la spate% * s#a taiat capul si trupul i#a !ost at'ocoritD; (rei &ile corpul 3oievodului a &acut pe marginea drumului si caini rupeau din el. De ce l#au urat atat de mult D; % !ost Mi0ai Viteazul un sim"lu voievod al unei tari romane, unul dintre cei multi manati doar de interese "ersonale si ambitii9: % !ost un aventurier care s)a miscat in contratim", incercand doar sa)si !aca un mic im"eriu9: &u"a moarte Voievodului , tronul Tarii Romanesti i)a !ost o!erit unuia din #uzesti si anume lui Preda3insa acesta a re!uzat si l)a s"ri4init "e ultimul #asarab care a urcat "e tronul Vala0iei Radu Serban #asarab: Mi0ai Viteazul a !ost di!erit de ceilalti "retendenti la tron$ % devenit !oarte bogat intr)un tim" e7treme de scurt, avea cele mai inalte relatii "osibile, era tanar si sanatos$ Inaltat din neant, alaturi de #uzesti, se "are ca a avut un singur gand inca de dinaintea "reluari Scaunului &omnesc, si anume ,nirea Teritorilor Romanesti in vec0ea matca dacica$ %tacul ne"rovocat asu"ra turcilor si razmeritele a"rinse in #alcani, "entru a avea s"atele liber, a"oi intrarea in %rdeal si Moldova$ >ricum am "rivi lucrurile, asta "are "lan bine "us la "unct si nu o ciudatenie istorica, sau o sim"la intam"lare$ Evenimentele au !ost atent diri4ate si create de binomul Mi0ai)#uzesti si nu a !ost doar o con4uncture !avorabila$ Si sa nu uitam ca intre Mi0ai si <rati au izbucnit neintelegeri mari, odata cu unirea in "rivinta administrarii tarii$ #uzesti vroiau, con!orm "lanului se "are, ca nobili unguri si o "arte din cei moldoveni, sa dis"ara, "entru a "utea controla e!icient "olitica si resursele interne$ Mi0ai a sovait3si a "latit cu viata si cu tara "entru asta, dar din in!ormatile vremii rezulta destul de clar ca #uzestii insistau sa res"ecte un anumit "lan anterior unirii3

%sadar cine a !ost de !a"t Mi0ai Vitazul si care au !ost in realitate "lanurile sale9: 1el mai "robabil domnia "este toate cele trei tari romane a !ost de la ince"ut in "lanul de "reluare a tronului muntean$ 1ine a !ost de !a"t Mi0ai si cine a !ost in s"atele acestei incercari esuate "utem doar s"ecula$In a!ara de <ratii #uzesti "e langa &omnitor au mai !ost si altii, mai "utin cunoscuti dar la !el de im"ortant si la !el de decisi in realizarea acestui "lan: Pa0arnicul Ku"u din zona Rovinari, Stoic0ita Rioseanu din 1o"aceni, Mi0ai #engescu din #engesti, #arbu 1luceru din &ragoieni, si multi alti$ Trebuie remarcat ca toti cei enumerate mai sus sunt olteni din zona Gor4ului$ Se "are ca nucleul de baza al acestei( cons"iratii( s)a !ormat in >ltenia$

&esi istoria il "rezinta doar "e Mi0ai ca !iind marele uni!icator al Tarilor Romane, realitatea arata ca de !a"t , la baza acestei realizari a stat un gru" im"ortant de boierii olteni, oamenii !oarte bine instruiti si cu minte lim"ede$Practic anul -255 este o realizare de gru", avandu)l ca "roeminent lider "e Mi0ai Viteazul: Ka trecerea tru"elor in %rdeal se remarca ca acestea erau "re"onderant din zona >lteniei, <ratii #uzesti si #anul ,ndrea au trecut "rin Valea >ltului si Turnu Rosu cu ostile 1raiovei si ale Riului3%st!el cu cat a"ro!undezi mai mult domnia luminata a acestui Viteaz se remarca o ciudata coagulare de e!orturi in zona >lteniei$ Ridicarea asa de brusca a lui Mi0ai se datoreaza, "oate, unei sustineri !oarte inc0egate cu un sco" clar$ &e ce a !ost Mi0ai lider al acestei incercari de uni!icare9: Pai calitati, slava &omnului avea$ #a daca esti carcotas te "oti intreba daca cumva nu a !ost inadins "regatit "entru domnie3

Mai trebuie amintit aici inca un lucru3mai deosebit$In tim"ul domniei sale, toate actele cancelariei domnesti au !ost emise in KIM#% R>M%=%, considerata "e atunci limba "rostimii$Mai mult decat atat, "e di"lomele emise de &omnitor, a"are tricolorul romanesc, sub !orma celor trei culori, rosu, galben si albastru3 In mod clar domnia tanarului #an al 1raiovei a avut ca sco" unirea romanilor in granitele &aciei, si "romovarea limbii romane ca un !actor de a"ro"iere si unire a tuturor sub un singur steag: Stiu ca suna a cons"iratie, dar nu trebuie sa ma credeti "e mine$ 1ititi voi insiva des"re domnia acestui naucitor roman, des"re aus"icile si conditile in care Mi0ai a "reluat "uterea si a"oi "uneti cateva intrebari sim"le: 1ine si de unde a a"arut acest om91ine si de ce l)a sustinut9 1ine i)a im"rumutat sume enorme de bani la Istanbul, de ce toata >ltenia a !ost de "artea Sa, si de ce s)a bazat, a"roa"e e7clusiv "e olteni:9 1um a "utut un tanar necunoscut, !ara descendenta voievodala sa devina in cativa ani atat de bogat, sa stranga atat de multi oamenii de vaza langa el, si mai ales, de ce a riscat totul, cand avea di4j tot ce)si "utea dori9: &e ce du"a dis"aritia Sa nici un descendent nu a revendicat tronul9 &e ce du"a moartea Voievodului <amilia #uzescu s)a retras din viata "ublica9 Pentru ca cu e7ce"tia sustineri lui Radu Serban #asarab, #uzestii nu mai a"ar asa de "roeminent in istoria noastra: &e un lucru insa sunt absolute sigur: &aca Mi0ai nu se ridica atunci si nu realiza ,nirea3astazi Romania nu mai e7ista310iar daca a durat doar cateva luni, simbolul %lba Iulia a !ost si este si acum "redominant in viziunea noastra asu"ra Tarilor Romane$ Ka Marea ,nire din -.-/, %lba Iulia, "e atunci un oras nu !oarte im"ortant, a !ost ales ca >rasul ,nirii, iar numele Marelui Mi0ai era "e buzele tuturor$ % !ost "robabil un omagiu si o inclinare a ca"ului tuturor romanilor in !ata celui care, "oate, a !ost intemeietorul de !acto al =oii &acii, al Romaniei Mari si totodata salvatorul Romniei si limbii romane, I=TREGIT>R,K &%1IEI, "rimul dac*ruman*roman, care a urcat "e tronul &aciei intregi du"a &ecebal3

Si "oate nu intam"lator si)au numit romanii cea mai "restigioasa decoratie "e tim" de razboi3>rdinul Mi0ai Viteazul: 1a"ul Mariei Sale a !ost ingro"at la Manastirea &ealu, de catre "recredinciosul sau ostean Radu #uzescu3

Monument ridicat la mormantul lui Mihai 3itea&ul in anul 67EE;

C august @5--B@ 1omments <roii Romaniei 1enigme% KatIn1u& romanesc

by: George GMT Posted in: enigme, Eroii Romaniei KatIn1u& romanesc'

Poate la acest articol, titlul cel mai "otrivit ar !i !ost '&R%MEKE R>M%=IK>R($ Poate ar !i !ost mai bine ca articolul sa vina ca o continuare la '&e ce nu "utem iubi, Rusia:( &ar se a!la aici, !iindca inca nu se stie T>T,K des"re aceasta drama$ &e ce9 &eocamdata, enigma3 &es"re +atyn, locul unde au !ost asasinati de catre =+V&)ul sovietic, o!iteri si soldati "olonezi, in 4ur de -J555 de oameni, se stie si s)au a!lat multe$ Polonezii, "o"or mandru, au avut gri4a ca o"inia "ublica mondiala sa cunoasca una dintre cele mai mari drame ale trecutului lor, cinstindu)si eroii si ridicandu)le un monument la !ata locului, s"re aducere aminte si "omenirea su!letelor celor a caror vina a !ost ca si)au servit cu cinste si demnitate P%TRI%, atunci cand aceasta a avut nevoie de ei, c0iar si cand sortii le erau "otrivnici$ Vrand, nevrand, Rusia a !ost nevoita sa)si recunoasca trecutul sumbru, mascat con!orm "ro"agandei in 'civilizare( si 'eliberare(L ceea ce nu)i "utin lucru "entru un stat cu valente im"erialiste, care se considera una dintre marile "uteri ale lumii$ %u !ost nevoiti a) si cere S1,PE in mod o!icial, "entru drama "o"orului "olonez$ Mandria ce caracterizeaza "o"orul "olonez Nce noua din "acate ne li"seste) si atentia acordata trecutului si inaintasilor, si)au s"us cuvantul$ #ravo lor: &in "acate, noi R>M%=II si mai ales %utoritatile noastre, nu au si nu vor sa aiba, &EM=IT%TE% de a actiona in s"iritul "olonezilor (cel "utin nu in mod ><I1I%K , mai ales in ceea ce "riveste "omenirea si re"aratia unor evenimente istorice grave, "e care T%R% si P>P>R,K ei au avut nesansa sa le traiasca Ninstaurarea comunismului si 0olocaustul, !iindca si noi am trecut "rin asa ceva, adus de %rmata Rosie si Stalin$ %rmata Romana a avut si ea +atyn)ul ei, des"re care din "acate nu se vorbeste deloc, din motive 'di"lomatice($ cesta s1a numit Ba&ti si a avut &oc in anu& "#NN% cand Basara*ia teritoriu atat de drag noua1 a /ost reocupata de trupe&e sovietice% care au aratat prin pogromu& dec&ansat &a adresa Romani&or si Romanismu&ui% in toate /orme&e sa&e% adevarata /ata civi&i)atoare a comunismu&ui' &es"re acest +atyn romanesc nu s)a vorbit a"roa"e deloc du"a -./., desi a !ost un masacru identic cu cel "olonez, dar cu un numar mult mai mare de victime, EKKKK de oameni:&a stimati cititori, ati citit bine, ?5555 de militari, dintre care /56 erau romani, "este ?555 germani, @555 unguri, inclusiv ce0i si "olonezi: 1utremurator nu9

&es"re acest masacru au ince"ut sa vorbeasca "utinii su"ravietuitori evadati din acest cum"lit lagarL su"ravietuitori care din "acate n)au avut "arte de nicio re"aratie morala, materiala sau !inanciara, a dramei traite !ara voia lor$ %cestia sunt eroii des"re care nu vorbeste nimeni: Pentru mine, cei asasinati la #alti, sunt eroii si mortii nostrii, care au a"aratTarasi =eamul$ cestia au avut vina de a /i S>8D TB R>M NB ce si)au !acut datoria, asasinati miseleste de sovietici, numiti multi ani la rand 'eliberatori(3 1el mai cutremurator document cu "rivire la drama %rmatei Romane din #asarabia, este o scrisoare, "e care in continuare o voi reda in totalitateL scrisoare cutremuratoare trimisa de Ierodiaconul =icodim Sc0io"u din #alti, "e cai ocolite, calugarilor romani de la S!antul Munte %t0os$ Marturia sa nu are nevoie de niciun comentariu, insa intrebarile "use de acesta atunci, sunt "er!ect valabile si acum$ %cestea sunt inca intrebari !ara ras"uns: DIn anu) 12HH- )a na3a)a hoarde)or rusesti care au ocupat Rasarabia- Armata Rosie a (acut pri/onieri /eci de mii de mi)itari. In orasu) Ra)ti- au (ost concentrati circa 5#### de mi)itari ai Armatei Romane- care tinusera piept hoarde)or de/)antuite. Gintre acestia- S#! erau romani- iar cei)a)ti erau peste 5### de 1ermani- "### de un1uri- iar restu) cehi si po)one/i. In nord4estu) orasu)ui- unde cur1e rau) Raut si se (ormea/a m)astini- TFR4u) a 1asit )ocu) ce) mai nimerit sa amp)ase/e )a1aru)- inconEurat de 1arduri ina)te cu sarma 1himpata. Ahinuri)e acestor pri/onieri erau de neanchipuit: (oamea era ()a1e)u) numaru) unu- insotita de )ipsa de i1ienaJ bo)i)e- (ri1u) si ume/ea)a produceau decese (ara numar. Gin acest )a1ar- unii mai curaEosi au incercat sa e3ade/edar au (ost mitra)iati. Totusi- au mai (ost si (u1ari scapati- pe care nu i4a 1asit nimeni- decat atunci cand s4au (acut sin1uri cunoscuti- dupa destramarea 'niunii &o3ietice. Gin dec)aratii)e ce)or e3adati- s4au stabi)it crime)e TFR4u)ui sa3arsite )a Ra)ti: toti cei 5#### de pri/onieri au (ost impuscati in cea(a de mi)itarii TFR4u)ui si aruncati in santuri mocir)oase- pe care tot ei )e4au sapat. Indata ce au (ost date in 3i)ea1 ce)e petrecute- s4au (acut cercetari in m)astini- in anii 12214122". Re/u)tate)e au (ost cutremuratoare: nici har)ete)e- nici )opeti)e nu au putut (i uti)i/ate din cau/a mu)timii de oseminte raspandite in aceste mocir)eK Inimi)e indurate a)e buni)or romani- a)e e3)a3iosi)or crestini- i4au impins pe acestia sa (aca o piramida de oase si cranii- care au (ost stranse pe un )oc uscatJ peste care s4a asternut o mare cantitate de pamant batatorit si s4a ridicat- in (e)u) acesta- un de)usor mai ina)t- o mo3i)a in (orma de trepte- tot din tarana- iar pe partea ei de sus s4a ase/at o troita. Troita de )emn- scu)ptata- a (ost daru) credinciosi)or din raionu) Rascani- din apropierea Ra)ti)or. :e data de 7 mai 122"- aceasta troita a (ost s(intita de catre :rea(ericitu) :etru de Ra)ti- cu sobor de preoti si monahi- )a care s(intire au participat mii de credinciosi si autoritati)e orasenesti. Atunci- prin cu3antu) so)emn rostit de Ierodiaconu) icodim &chiopu- s4a )ansat ape)u) ca- pe ace) )oc- sa se construiasca o Riserica sau $anastire a %ase)or- pentru ca- /i si noapte- prea4cu3iosii monahi si cucernici preoti sa pomeneasca su()ete)e ce)or 5#### de mi)itari- ucisi mise)este- cu un 1)onte in cea(a- de catre mi)itarii so3ietici. Gupa aceea- )ucruri)e au )uat o intorsatura tra1ica: :reas(intitu) :etru a (ost a1resat- cu arme si bate- chiar in sediu) :a)atu)ui +piscopa)- de catre un 1rup de ca)u1ari si preoti- a1enti ai arhiepiscopu)ui I)adimir- care tine de :atriarhia $osco3ei. Gin )ipsa de (onduri- Riserica %ase)or a ramas

numai un proiect- un p)an (acut de arhitecti inimosi. %are de ce nu se 3orbeste nimic despre acest 1enocid impotri3a :oporu)ui Roman? Ge ce nu se stabi)este ade3aru) in pri3inta masacre)or (acute impotri3a eamu)ui nostru? Aaci si aceste crime monstruoase nu sunt nimic a)tce3a decat un ho)ocaust- trecut sub tacere. %are- nici chiar mortii nu sunt e1a)i in (ata Gomnu)ui?; %ici se inc0eie scrisoarea$ 1utremurator acest strigat de dis"erare si !rustrare, a unui om ce nu si)a uitat niciodata stramosii, originea si c0emarea: 1utremuratoare drama a zecilor de mii de >STE=I, neagra uitarea si li"sa de res"ect si consideratie din "artea celor ce)ar trebui sa veg0eze ca su!letele lor sa se odi0neasca, in s!arsit, I= P%1E: Poate acolo sunt bunicii, unc0ii si c0iar tatii nostrii N"rintre miile de dis"aruti a caror soarta nu mai intereseaza "e nimeni3=e alina gandul ca oasele lor, odi0nesc in tarana "atriei "e care au iubit)o si "entru care s)au 4ert!it: Eroii, c0iar si necunoscuti, odi0nesc %1%S%, !iindca #%S%R%#I% ESTE SI V% R%M%=E I=T>T&E%,=%, P%M%=T R>M%=ES1: Dumne&eu sa#i odihneasca; :D23:$FG ($24F*2 0HF0; OO
@/ iulie @5--B-5 1omments

Eroii Romaniei N <caterina Teodoroiu

by: George GMT Posted in: Eroii Romaniei

In cele mai crunte vremuri si in cele mai crancene momente, ale Istoriei Romaniei, a"ar, cateodata oamenii deosebiti$ ,nii "rovin din neamuri renumite ale Tarii, altii a"ar din neant, din nesecatul izvor de Romanism si noblete al acestui neam nemuritor$Pe vreamea cand !emeile erau "rivite doar cu usoar condoscenta, de catre militarii euro"eni, in modesta %rmata Romaneasca, de la ince"utul Primului Razboi Mondial, o !ata sim"la de "e Riu, a lu"tat si a murit, "entru Tara sa si a noastra: Iar in acele vremuri, cand in multe alte tari, !emeile nici nu aveau dre"t de vot, %rmata Romana a stiut sa recunoasca un su!let mare, intr)un tru" atat de mic$ Ka declansarea Primului Razboiu Mondial, 1atalina s)a inrolat intr)una dintre "rimele unitati de cercetasi din #ucuresti, numita 'Pastorul #ucur($ In dimineata de -? august -.-2, este c0emata la sediul 1rucii Rosii, im"reuna cu toti cercetasii, a4utand a"oi la tratarea ranitilor$ &ebutul in lu"ta l)a avut in batalia de la Podul Riului, din -J oct -.-2, in Targu)Riu$ %colo o com"anie de militie,

im"reuna cu civili si cercetasii, au lu"tat im"otriva tru"elor inamice a!late in o!ensiva$ &in randul cercetasiilor s)a evidentiat, "entru "rima oara, Ecaterina Teodoroiu, 'Eroina de la Riu($ <elicitata de insasi <amilia Regala, "entru cura4ul sau, tanara eroina avea sa se alature de!initiv %rmatei Romane, du"a moartea !ratelui sau, =icolae, in lu"tele de la Porceni$ &in acea zi, Ecaterina a lu"tat sub comanda Kt$ G0eoreg0itoiu, !ostul comandant de "luton al !ratelui sau$ In !oarte scurta ei cariera Ecaterina Teodoroiu a !ost "rizoniera, reusind sa se elibereze singura, ranita de mai multe ori$ Evacuata, ca ranita , la Iasi, du"a in!rangerile dureroase din toaman)iarna lui -.-2, va !i ridicata la gradul de sublocotenent de catre Ma4estatea Sa Regina Maria, "e "atul de s"ital$ Partici"anta in "rima linie la lu"tele di"erate duse de %rmata, "entru a"ararea Moldovei, tanara sublocotenent va cadea in lu"ta, in !runtea "lutonului sau "e data de @@ august -.-C , "e &ealul Secului, deasu"ra "araului Pabrauciorul, in zona Muncelului3

0tt":**XXX$muzeulgor4ului$ro*inde7$"0"9o"tion`comYcontent8tas;`vieX8id`??8Itemid`?@

> sim"la si "la"anda !ata, o tarancuta de "e Riu, o co"ila care nu dorea altceva dacat sa devina invatatoare3,n sim"lu om, o sim"la romancuta3%cesta nu este o biogra!ie a 1atalinei: Este doar un articol modest, des"re Romania, des"re noi toti, des"re un "o"or care desi lovit din toate "artile, nu a ingenunc0eat, ci a ri"ostat cu lacrimi si durere,cu baionetele si cu dintii, cu imense sacri!icii, dar care in -.-/, "e - &ecembrie, stralucea "e 0arta Euro"ei$ Ecaterina Teodoroiu este, "oate, un simbol al Romaniei in acele vremuri tulburi$ E re"rezinta esenta acestui "o"or sim"lu si "uternic$ ,n neam nemuritor3 Ince"and cu eu!oria "rimelor victorii, cand %rmata Romana a intrat in %rdeal si continuand cu sangeroasele lu"te din &e!ilul Riului: 1ontinuand cu #atalia "entru #ucuresti3cu oroare si s"aima atacului turco)bulgar din sud3incercarea dis"erata a %rmatei de a lu"ta "e doua !ronturi3doar S!antul &umnezeu stie ce era atunci in su!letul strabunicilor nostri, in su!letul %rmatei Romane, care se vedea in im"osibilitatea da a)si a"ara Tara: % urmat a"oi retragerea in Moldova, "ar4olirea "amantului in !ata invadatorului, si lu"te continue "entru a rezista, macar in Moldova$ 1omandantii germane de "e !rontul romanesc nu aste"tau decat "rimavara lui -.-C, "entru ucide o %rmata Romana "e care o credeau di4j un mort viu: &aca ar !i stiut ceva istorie ar !i !ugit urland de acest 'mort viu(, "entru ca in Romania de atunci si morti lu"tau "entru tara lor3 % urmat, "robabil cea mai dura si cum"lita cam"anie militara, din istoria moderna a acestei Tari$ > cam"anie care a ridicat Romania din mocirla si agonia in!rangerilor din toamna anului -.-2 si a adus)o "e "iedestalul eroismului "o"rului sau, in bataliile din vara anului -.-C$ %gonie si mandrie, sange, sacri!iciu, eroism si mantuire3toate le)a cunoscut Tara in 1am"ania din -.-2)-.-/$ Mareata Tara, maret Po"or3Povestea Ecaterinei este intr)un !el "ovestea Romaniei in acei ani cu"liti, dar totusi atat de !rumosi$ =iciodata "ana atunci, maretia %rmatei Romane si a neamului Sau, nu !ost mai "al"abila si mai vizibila$ =e)am batut ca nebunii, ca dacii la Sarmizegetusa, dar s"re deosebire de !alnicii nostril stramosi3am invins$ ,n "o"or care a reusit sa intregeasca, ceaa ce "ierdut in urma cu -/55 de ani, nu "oate !i altceva decat un neam mare si !rumos, intele"t si !anatic3un neam de morti vii3 &umneazeu sa ocroteasca Romania si neamul sau, asa cum a a ocrotit)o mereu$

(rupe romane la Marasesti

GeorgeGMT