Sunteți pe pagina 1din 4

Bilet 4 1)psihofarmacologia tulburarilor psihice.

preparate neuroleptice
1. NEUROLEPTICELE Aciune eficient asupra strilor de excitaie i agitaie a sindro mului maniacal; a strii de excitaie i agitaie psihotic n general; a agresivitii i impulsivitii. Reducerea progresiv a tulburrilor psihotice acute i cronice: aciune anticonfuzional, antihalucinogen i antidelirant. . Producerea de sindroame extrapiramidale i vegetative: catalep- sie; tremurturi, crize hiperkinetice; sindrom akinetic-hiperkinetic, sin- drom hipertonic (de tip postencefalitic). . Efecte dominate subcorticale: aciunea asupra substanei reticu- lare; aciunea asupra sindroamelor psihotice legate de patologia dien- cefalic. Clasificarea neurolepticelor: phenotiazinele, butyrophenonele, thioxantenele, diazepinele i oxazepinele, benzamidele, neuroleptice de generaie nou sau atipice. A. PHENOTHIAZINELE Indicaii: 1. Stri psihotice acute. 2. Stri psihotice cronice: schizofrenia paranoid; delirurile cronice sistematizate; psihozele halucinatorii. 3. Tratamentul simptomatic al anxietii n ineficientele terapeutice habituale, n special n strile neurotice severe. 4. Strile melancolice i depresive grave (n combinaie cu un anti- depresiv). Tratament de scurt durat, limitat la o perioad de tratament de 4-6 sptmni. 5. Tulburri comportamentale grave cu agitaie la copii, agresivita te, automutilaie, stereotipii; n cadrul sindroamelor autistice. Contraindicaii: 1. Hipersensibilitate la unul din componeni. 2. Intoleran. 3. Risc de glaucom prin nchiderea unghiului. 4. Risc de retenie urinar determinat de patologia uretro-prostatic. 5. Antecedente de agranulocitoz.

Aminazn, Clorpromazin 25, 100, Hole 2,5%-2ml (50mg) B. BUTYROPHENONELE Indicaii: 1. Stri de agitaie n cadrul psihozelor acute i cronice (schizofre nie, delir cronic neschizofrenic: delirurile paranoide, psihoze halucina- torii cronice). Stri de agresivitate la aduli. 2. Stri psihotice acute. 3. Stri psihotice cronice: schizofrenie, deliruri cronice sistematiza- te, psihoze halucinatorii cronice. 4. Tratament simptomatic de scurt durat a anxietii la aduli n caz de ineficacitate a terapiei abituale. . Haldol, Haloperidol Contraindicaii Pentru toate formele: hipersensibilitate la unul din componeni; ma ladia Parkinson; stri comatoase; inhibiia de alcool sau ali ageni inhi bitori; depresii severe; leziunea nucleelor cenuii centrale. C. THIOXANTENELE

Indicaii: 1. Stri de agitaie: - n strile psihotice acute i cronice; - n unele stri demeniale i retardri mintale. 2. Stri psihotice acute. 3. Stri psihotice cronice: schizofrenia paranoid; delirurile cronice sistematizate; psihoze halucinatorii cronice. 4. Sindroame psihotice de tip deficitar. 5. Dezechilibre psihopatice grave. Fluanxol LP20mg/lml 100mg/lml 20- 300me - + + + Contraindicaii Pentru toate formele medicamentoase: risc de glaucom prin nchi derea unghiului; risc de retenie urinar legat de dereglrile uretro- prostatice; insuficien hepatic sau renal grav; graviditate i perioa da de lactaie. D. DIAZEPINELE I OXAZEPINELE Indicaii: - schizofrenie cu evoluie de 2 ani i mai mult, n caz de rezisten (absena ameliorrii clinice sau sociale n pofida prescrierii nu mai pu in de dou neuroleptice). lozapin Panfarma 25mg 15O600mg (max 9()0mg) Clozapin Panfarma lOOmg 150-600mg (max 900mg) Leponex (Clozapin) 25mg l50600mg (max 900mg) Leponex(Clozapin) lOOmg 150-600mg (max 900mg) Zyprexa (Olanzapina) 5mg lOmg (max 5-20mg) Zyprexa (Olanzapina) 7,5mg 1 Omg (max 5-20mg) Zyprexa (Olanzapina) lOmg lOmg (max 5-20mg) Contraindicaii: hipersensibilitate la unul dintre componeni, epi lepsie, afeciuni hepatice, renale sau cardiace severe, risc de glaucom; risc de retenie urinar legat de dereglrile uretro-prostatice. E. BENZAMIDELE Indicaii: 1. F.pisoade psihotice acute. 2. Stri psihotice cronice: schizofrenie paranoid, deliruri cronice sistematizate, psihoze halucinatorii cronice. 3. Sindrom psihotic n care domin simptomatologia negativ. 4. Tulburri grave de comportament la copii cu agitaie, agresivita te, automutilri, stereotipii, n special n sindromul autistic. 5. Tratament simptomatic de scurt durat a anxietii la aduli. Risperdal, Risperidona sol.buv. 1 mg/l ml 4-8 mg -

2)legea ribot.sindromul korsacov.tabloul clinic.tratamentul.prognosticul Legea Ribot-face parte din amnesia progredienta si se manifesta prin pierderea materialului din memorie in ordinea inversa a acumularii lui de la nou la vechi.Isi amintesc destul de bine evenimentele din copilarie,tinerete. Se intilneste in ateroscleroza,HTA, psihoze senile Sdr Korsacov-amnezia de fixare.Bolnavii nu pot retine in memorie nici o perceptie toate impresiile noi se sterg imediat.ne putem saluta cu el de mai multe ori si peste citeva clipe el neaga ca sa salutat.Poate avea loc a amnezie atit anterograde cit si retrograde.Are un debut acut cu tulburari de constiinta, (coma,spoor,amentie), confabulatii bogate, polimorfe cu continut fantastic. Prognostic nefavorabil- cei cu leziuni ale vaselor cerebrale, cu paralizie progresiva; evolutie mai favorabilatraume cerebrale, psihoze toxiinfectioase. 3)tulburarile de conversie Se include in tulburarile nevrotice correlate cu stresul si tulburari somatoforme,sau isteria. Tulburari determinate de factori psihogenice se manifesta printrun tabloul clinic polimorf, tulb psihice, motorii, sensitive, vegetative.Se impart in :amnezie disociativa, fuga disociativa, stupor disociativ, convulsii disociative, alte tulb ca sdr Ganzer, pseudodementa. Amnezie disociativ Const n pierderea memoriei pentru evenimente importante recente, evenimentele traumatice, cum ar fi accidente, pierderea pe neateptate a unor fiine apropiate. Amnezia poate fi parial i selectiv. Aceti bolnavi prezint i dereglri emoionale variabile sub form de labilitate (rs, plns), deprimare cu o inhibiie motorie i intelectual. Amnezia disociativ dureaz pn la 1-2 zile. Fuga disociativ Se caracterizeaz prin plecri de acas sau de la serviciu, fr nici un scop, n locuri cunoscute anterior, ce au o semnificaie emoional personal puternic. Dup aceasta apare amnezia. Aceste stri pot dura de la cteva ore pn la cteva zile. Stupor disociativ Apare, de obicei, dup o traum psihic puternic. Bolnavul nu se mic, st culcat n pat, este trist, intit ntr-un punct, apar lacrimi n ochi cnd se vorbete despre factorul traumatizant. La ntrebri nu rspunde (mutism), dar red durerea prin semne corporale i n scris.

4)sanatatea,esenta sanatatii mintale Starea de sanatate implica urmatoarele: 1. conexiune dintre diferitele tendinte, fimctii i trasaturi, care stau la baza psihicului; 2. conexiune dintre psihic i somatic; 3. conexiune dintre personalitate i societate. Persoana sanatoasa sufleteste presupune cel putin doua trasaturi: 1. Sentimentul starii de bine, liniste si pace interioara, conditia omului sanatos presupunand in primul rand stabilitate emotionala. 2.Relatii normale cu semenii si societatea. Aceasta presupune, in primul rand, justa constiinta a valorii sale Esenta sanatatii mentale In mod ideal, oamenii sanatoi au: capacitatea de a iubi si de a fi iubiti; puterea de a accepta schimbarea si nesiguranta fara teama; un dar de a risca deliberat, de a se debarasa de obsesia celor mai groaznice scenarii interminabile; rezerve de bucurii de viata spontana i sfera larga de raspunsuri emotionale; . contact efficient cu realitatea; o imaginatie bogata; un grad de autocunoatere; puterea de a spune am greit si de a invata din experienta; un sentiment satisfacator de siguranta i de aparenta in ca- drul societatii, capacitatea de a satisface cererile grupului; libertatea propriei exprimari aa cum dorete; capacitatea de a implini dorintele trupesti ale sale si ale altora; un simt al umorului.