Sunteți pe pagina 1din 4

Bilet 5 1)dementele in boala vasculara,presenila si senila tablou clinic,trat si prognostic Demena vascular-maladie generala a intreg organism, se dezvolt lent

pe tot parcursul vietii, 60-70 ani, tipic atacuri ischemice tranzitorii afectarea de scurta durata a cimp de constiinta, pareze temporare, pierderea vederii. Primele dereglri se caracterizeaz printr-o astenie fizic i intelectual cu scderea capacitii de munc. Apare o cefalee cu senzaii de greutate", apsare", de arsur", de casc" occipital sau frontal.. Se aud diferite zgomote n creier, se vd stelue n ochi, apar crize vestibulare vertiginoase cu greuri i vom. Un simptom precoce este insomnia, care se manifest prin reducerea orelor de somn cu dificulti de adormire i trezire n timpul nopii. Somnul este ntrerupt, cu comaruri, uneori fobii de a dormi (agrinofobie) sau o fric de a muri n somn. Se observ scderea capacitii de fixare prin tulburare de concentrare, labilitate instabil i mobilitate exagerat a ateniei. Totodat se deregleaz memoria. Apar amnezii de fixare, dismnezii, dificulti n reproducerea de nume a unei persoane, a unui ora, a unei ri, strzi, n denumirea obiectelor. Ali bolnavi nu pot stabili o cronologie concret a faptelor trite, uit de lucruri puse undeva. Deosebim mai multe variante de demen vascular. Demena vascular cu debut acut. Demena multinfarct.. Demena vascular subcortical Demena vascular mixt cortical i subcortical. Demena presenil Demena se prezint prin deteriorarea memoriei, modificri ale personalitii, tulburri de afectivitate. Demena se dezvolt lent cu un comportament dezorganizat, neadecvat, cu neputina de a sta locului. Scade iniiativa, curiozitatea intelectual. Comportamentul devine antisocial cu tendine de hipersexualitate, furturi. Interesele se reduc, pacientul cu greu ngrijete de sine, pot aprea stereotipul i manierismul, Pe fondul demenei presenile pot aprea stri psihotice. Mai frecvent se ntlnesc: melancolia presenil i paranoidul presenil. Melancolia presenil debuteaz dup o traum psihic cu astenie, insomnie nsoit de nelinite anxioas sau agitaie anxioas. Bolnavii nu-i gsesc locul, pierd pofta de mncare. Starea depresiv i anxietatea se agraveaz seara. Bolnavii cred c n curnd se va produce o catastrof de proporie, vor fi distruse orae, case, ei purtnd vina pentru aceasta

Paranoidul presehit Se desfoar lent. Bolnavii devin nervoi caut conflicte''' la orice pas. Nu sunt mulumii de ce se petrece n familie, n societate, devin suspicioi, deseori li se pare c vecinii ncearc s-i jefuiasc, de aceea ntr n conflict cu ei.. Demena senil Apare mai frecvent la vrsta de 70-80 ani. Debutul poate fl lent-progresiv sau brutal prin infecii, intoxicaii, traumatism cranio-cerebral. Se caracterizeaz printr-o marcat regresiune psihic global. Boala ncepe cu regresiune intelectual i dereglri comportamentale. Se observ tulburri ale ateniei i ale memoriei de fixare, amnezia informaiilor recente, numele persoanelor din ambiana apropiat, numele proprii, o dismnezie de evocare negsind cuvntul adecvat. Compensator deficitul mnezic este substituit de elemente confabu lat orii. Treptat bolnavii pierd totalmente capacitatea de a memora i la orice ntrebare au un singur rspuns. Se observ scderea mobilitii idiatorii, manifestat prin dificultatea de a trece de la o idee la alta. Uneori apar perseverri, utiliznd un cuvnt deja pronunat n locul celui adecvat - intoxicaie prin cuvinte". Tratamentul bolnavilor de vrst naintat cu prezena de demen este simptomatologie. Tratamentul depinde de starea psihic i somatic, folosindu-se diferite preparate psihofarmacologice: xanax 0,25 mg cte o pastil de 3 ori pe zi timp de 2-3 luni. n forma mai uoar se recomand eglonil, elenium, relanium cte o pastil (10 mg) de 3 ori pe zi. n strile halucinator-delirante sunt indicate neuroleptice n doze mici (aminazin 0, 025 dimineaa i seara, haloperidol pn la 20 mg pe zi, neoleptil pn la 30 mg pe zi, triftazin pn la 30 mg pe zi). Combinarea medicamentelor depinde de simptomatologia care apare la bolnavi. Se prescriu vitamine din grupa B, vitamina C, piracetam (nootropil), cardiace. n unele cazuri sunt indicate acupunctura, psihoterapia, electroocul. 2)neurastenia Neurastenia este o aciune psihogen exprimat clinic printr-un complex de tulburri psihice funcionale, care se manifest clinic prin urmtoarele simptome: algii, dureri musculare, ameeli, cefalee, tulburri de somn, incapacitate de relaxare, instabilitate, dispepsie trei simptome de baz: 1. Slbiciune iritabil. 2. Hiperestezia organelor de sim. 3. Iritaia spinal. n debut neurastenia se manifest sub form de oboseal psihic i fizic, pe care bolnavul o tolereaz cu frica de a ndeplini lucrul profesional. Psihic este prezent o tulburare de concentrare a ateniei i hipomnezie de fixare i evocare. Bolnavul observ c din zi n zi mai greu se concentreaz, c uit repede, cu greu i amintete evenimentele trecute, este ncordat 1. Forma simpl.

2. Forma depresiv. 3. Forma anxioas. Forma cenestopat n general, se consider c n 65-70% din cazuri neurastenia se vindec complet cu recuperarea capacitii de munc..evoluia neurasteniei are trei stadii.: Primul este dominat de tulburri emoionale legate de situaia traumatizant; Dac timp de 3-4 luni neurastenia nu remite, n stadiul doi boala se agraveaz. Cefaleea capt un caracter de migren, cu grea i vom; Dac n 6 luni nu se obine remisiune, boala trece n stadiul trei. In acest stadiu tulburrile emoionale sunt mai stabile, factorii psihogeni tot mai puin i gsesc proiecia n tabloul clinic. 3)medicina psihosamatica,stresorii vietii care pot sa preceada si o tulburare psihosomatica.personalitatea psihosomatica Medicina psihosomatice se ocupa cu relatia dintre factorii psihologici si cei fiziologici in cauzarea sau intretinerea starilor de boala. Ea este continuare a psihanalizei si isi propune sa introduce in medicina omul ca persoana. alegerea organului sau a functiei depinde de emotia in cauza; asfel, agresiunea si mania, reprimate, provoaca stare de excitatie a sistemului muscular circulator si hiperfunctie a glandelor tiroida si suprarenale (normal implicate in accesele de manie); Orice stres prelungit poate sa cauzeze modificari fiziologice, care rezulta intr-o tulburare somatica. Fiecare persoana are un organ de soc, care este vulnerabil la stres: unii pacienti sunt reactori cardiaci, altiireactori gastrici sau reactori tegumentari. Persoanele anxioase sau depresive sunt mai vulnerabile la boli psihosomatice. Zona de maxima incidente este situate intre 45 si 59 de ani. Repartitia pe sexe ilustreaze prevalente a barbatilor in privinta bolilor coronariene, ulcerului duodenal si astmului si a femeilor pentru boala hipertensiva. Stresorii vieii Decesul sotului / sotiei.Divortul.Decesul unui membru apropiat al familiei.Separarea maritala.Ranirea sau boala personala severa.Pierderea serviciului.Condamnarea la detentie. Decesul unui prieten apropiat.Sarcina. Reajustarea la afaceri. Personalitate psihosomatic Pentru personalitate psihosomatica se profileaza anumita -saracie afectiva si social-relationala; -oarecare rigiditate caracteriala si dificultate de adaptare la conditii noi, cu adaptare sociala su- perficiala -o redusa activitate imaginara diurna si noctuma, asociata cu gandire practica, strict utilitara, cautarea unei independence prin activitate, foarte mare sensibilitate la traume afective, fragilitate, imaturitate afectiva mai mult sau mai pufin marcata. -psihismul pare insuficient de inarmat pentru a distanta anumite conflicte si pentru a le canaliza in conduite caracteristice ale vietii de relatie, conflictele atunci se descarca in aparatul viscerovegetativ. Rezistenta pacientilor psihosomatici fata de psihoterapie este putemica i se manifesta de la taceri prelungite pana la ostiltate evidenta fata de terapeut.

Simptome psihosomatice elementare - spasm, vertij, stare acuta de greata. 4) reactiile la stres acut Apare ca rezultat al stresurilor in urma unei catastrophe :accidente, atac criminal, pierderi multiple a unor personae apropiate. Simptom cel mai des agitatie psihomotorie.Ingustarea cimp de constiinta si ale atentiei, incapaciatea de a se orienta in mediul inconjurator. Agiatia psihomotorie se manifesta prin fuga reactiva.Bolnavii sunt agitati, nu si gasesc locul, sunt speriati, simt frica profunda,parasesc locul in care se gasesc. Dupa reactie apare amnesia.apar si simptome vegetative de anxietate, tahicardie, tarnspiartii. Durata citeva ore pina la citeva zile.