Sunteți pe pagina 1din 3

BILETUL 7 1.Sindromul paranoid,paranoic,parafrenic,exemple clinice. Sdr.paranoid-se manifesta prin delir sistematizat de relatie,urmarire,persecutie cu caracter politematic i halucinaii auditive.

Bolnavul se plinge ca I se acorda atentie in autobus,in strada,ca sunt dezvaluite unele secrete ale sale,ca se vorbeste de el la televizor,se scrie despre el in ziare,ca cineva incearca sa-I faca rau. Se intilneste in schizofrenie,in psihoze alcoolice, reactive,presenile. Sdr.paranoic- se caracterizeaza prin delir sistematizat interpretative, cu character monothematic, cu lipsa halucinatiilor.Mai des se intilneste delir de persecutie, gelozie,reformare, cverulenta.Apare de obicei la virsta adolescentei.Gindirea bolnavului este formala,fara logica.El depune efort pru a-I convinge pe altii in ideile delirante.Sdr. paranoic se intilneste in schizofrenie,psihopatii,psihoze reactive.

Sdr. Parafrenic-e un sdr. Halucinator sistematizat,insotit de halucinatii auditive cu delir predominant expansiv,megaloman, fantastic. Se observa variantele acestui sdr.-sistematizat, expansiv,confabulator. Sdr. Parafrenic sistematizat-apar ginduri impuse sau furt de idei,pseudohalucinatii, delir de persecutie,marire, bogatie,idei religioase. Sdr. Parafrenic expansiv-delir megaloman cu o dispozitie euforica si cu activitate perturbata. Sdr. Parafrenic confabulator-dereglari de memorie,pseudoreminiscente,halucinatii,automatism mintal.

2.TULBURARI ALE INSTINCTULUI ALIMENTAR LA ADOLESCENTI SI MATURI TRATAMENT,PRONOSTIC. Tulburari ale instinctului alimentar apar mai des la adolescente si la femeile tinere,mai rar la baietii tineri.Cauzele nu sunt pe deplin elucidate.Un rol important in etiopatogeneza il au factorii socio- culturali, biologici(endocrine,metabolici) si tulburari ale functieii corporale. Clinic se deosebesc doua tulbur. Ale instinctului alimetar-anorexia nervoasa si bulimia nervoasa. ANOREXIA-lipsa poftei de mincare,scaderea ei pina la absenta apetitului alimentar. Apare la fete intre 13-18 ani,pierdre progresiva a masei corporale ca urmare a refuzului systematic de la alimentare.Apare tendinta spre practicarea exercitiilor fizice,vome autoprovocate,abuz de laxative si diuretice.Apare astenie,adinamie,apatie, des si stari depressive,anxioase.Pronosticul ramine sever cu deces in 10 % cazuri.Tratamentulsonda sau citeva procedure de electrosoc.Se foloseste insulin 5-10 unitati,vitamine B,C,trankilizante,antidepresante,psihoterapie. BULIMIA-are aceeasi factori etiologici ca si anorexia.Prevalenta bulimiei printre adolescent si femei adulte e 1-3%.Clinica--- consumarea intr-o perioada de timp a unei cantitati de hrana mai

mare decit cea pe care cei mai multi oameni ar putea sa o consume unimomentan.Se observa lipsa de control a consumuluii de hrana.Sunt doua tipuri de bulimie Tip de purgare---cind se recurge la autoprovocarea vomelor,abuz de laxative,clisme Tip de nonpurgare--- cind persoana utilizeaza alte comportamente neadecvate, de ex exercitii fizice. Tratamentbromura de potasiu sau de sodium de 3%, per os, cite o lingura de 3 ori pe zi; clorura de calciu i/v; seduxen 10 mg de 3 ori /zi, amitriptilina, psihoterapie. 3.TULBURARI SOMATOFORME,SOMATOGENE,TRATAMENT,PRONOSTIC. Tulburri somatoforme Tulburrile principale constau n prezena simptomelor de somatizare multiple, recurente i schimbtoare, care apar dup un traumatism psihogen i persist mult timp. Simptomele se pot referi la orice parte a corpului, cu diferite senzaii neplcute: tahicardie, senzaii de sufocare, dispnee, vertij, transpiraii, strangulare, grea sau dureri abdominale, parestezii, bufee.In trecut tulburrile somatoforme erau numite tulburri ipohondrice . Dup A. Olaru, acestea constau din urmtoarele faze: 1. Faza de astenie, nsoit de hiperestezie, manifestat prin iritabilitate, hipersensibilitate. 2. Faza simpatico-endocrin, manifestat prin reacii psihice, explozive i ipohondrice, reacii de somatizare, cu iritarea sistemului simpatic i tulburri funcionale ale organelor interne. 3. Faza psihomotorie, manifestat prin reacii psihice de tip: depresie, anxietate i reacii somatice. Tulburare de somatizare-- Tulburarea de somatizare const n prezena unor simptome somatice multiple recurente i frecvent schimbtoare, care au persistat cu mult nainte ca pacientul s se prezinte la psihiatru.Se caracterizeaz prin simptome dominate de acuze somatice. Astfel, tulburrile somatoforme au fost numite: distonie vegetativ", vegetonevroz", nevroza organelor interne", angione-vroz", cardionevroz", nevroza gastric" etc. Deseori, la bolnavii cu nevroze somatoforme apar dereglri neurovegetative: cardiovasculare (nevroz cardiac), tulburri respiratorii, gastrointestinale (nevroz gastric), aerofagie psihogen, spasmul pilo-rului etc. Periodic apar tulburri de panic cu senzaii neplcute, dureri cardiace, toracice, abdominale. Aceste crize se pot repeta de 23 ori pe sptmn sau lun i dureaz 20-30 minute. Nevroza cardiac este cea mai frecvent dereglare neurovege-tativ. Acuze la diferite senzaii neplcute n regiunea cordului, frica, anxietatea. Pacienii ascult permanent btile cordului, controleaz pulsul, li se pare c au stop cardiac sau aritmii (cardiofobie). Tulburrile respiratorii. acuze: tulburri respiratorii, fatigabilitate, foame de aer", inspiraie nesatisfctoare, respiraie dificil, respiraie superficial, senzaie de strangulare, bloca re a cilor respiratorii, tulburri de somn, senzaii neplcute n torace, palpitaii cardiace, parestezii i algii cu o localizare difuz n corp. La unii bolnavi simptomatologia senzorial se situeaz la nivelul tubului digestiv cu dureri abdominale sau de greutate (disconfort). Durerile sunt localizate n abdomen, mai frecvent sub

form de paroxisme, cu constrngere, apsare, dereglri dispeptice (greuri, vome, diaree). bolnavii cu nevroz gastric" apar constipaii, diaree, nod n gt, aerofagie, eructaii cu aer, pirozis, amar n gur, senzaii de balonare, extindere a stomacului, abdomenului, meteorism. 4.TESTUL LUSCHER, CHESTIONARUL BECK, SCALA HAMILTON. Testul LUSCHER consta in alegerea, in ordinea preferintelor, unui numar de planse colorate, de culori diferite (varianta cea mai uzuala este cu culori). Subiectul alege ori respinge cartonasele colorate. Aceasta atitudine de atragere sau respingere este legata de structuri latente de personalitate. Prin acest model, testul fumizeaza informatii privind structura personalitatii, zona de tensiune, prognosticul actualelor perturbari, prognosticul adaptiv-profesional, predispozitii la afectiuni psiho- somatice. Proba (culorilor) are mare zona de aplicabilitate: de la clinica de boli interne, in procesul formativ scolar pana la integrarea scolara. In clinica psihiatrica testul LUSCHER ofera informatii perti- nente din sfera anxietatii, depresiei ori asteniei. Chestionarul BECK are utilizare in clinica depresiei in evaluarea tipului si con|inutului psiho-genetic si psihopatologic al depresiei: dispozitia de fond, anumite sentimente bine circumscrise (de ratare, vinovatie, autoacuzare, lipsa de satisfactie etc.), tulburari hipnice, ale libidoului si apetitului, fatigabilitate, iritabilitate, anestezie generala, conduita sociala, activitate util productiva. Scala de evaluare a anxietii - Hamilton (HAM-A), reprezint un chestionar psihologic utilizat de medici pentru a evalua severitatea anxietii la pacieni. cuprinde 14 ntrebri orientate spre simtpom. Fiecare din acest simptom este evaluat din punct de vedere al severitii de la lipsete (0), pn la foarte sever (4). Timpul de administrare al testului este ntre 10-20 minute * Scala de evaluare a depresiei Hamilton (HAM-D) este utilizat de muli ani n determinarea nivelului depresiei la pacieni nainte, n timpul i dup tratament. Trebuie s fie administrat de clinician cu experien n lucrul cu pacienii psihiatrici . Dei HAMD este format din 21 de itemi, scorul se bazeaz pe primei 17 itemi. Deobicei dureaz 15-20 de minute interviul. 8 itemi au scorul pe o scal de 5 puncte, de la 0 = lipsete, pn la 4 = sever. 9 itemi au scorul ntre 0 2.