Sunteți pe pagina 1din 2

Biletul 15 1)tulburari de anxietate:tulb de panica,anxietate generalizata.

Tulb de panica Atacul de panica- perioada distincta de frica sau de discomfort intens in care e prezentr cel putin 4 din simp si ating intensitatea maxima pin ala 10 min: palpit, tahicardie, tremor a intreg corp, fenom de derealiz, depersonalize, frica de a nu innebuni, frica intense de moarte, senz desufocare, lipsa de aer, durere si discomfort abd sau thoracic,, greata, parestezii, bufee d efrig sau, transpiraii, vertij, lipotimie, dureri abdominale, tremor. Atacul se poate repeta de mai multe ori pe sptmn i se fixeaz n memorie.Pacienii vor evita ulterior situaia respective ce provoaca atacul de panica. Bolnavilor le este fric de a se urca n transport, au frica de aglomeraii, devin pasivi, se strduie s se afle mai mult timp acas, sub supravegherea rudelor. Apare frica de a avea un alt atac. Anxietate generalizata-tulb ce include mai multe idei obsessive, ce apra pe fondul unei hioeractivitati cu vertij, transpire, tahicardie, discomfort corporal.Simpromele de anzietate sunt veritabile, dar predomina teama de nenorocire in viitor, frica de moarte, ca rudele apropiate s e pot imbolnavi sau nimeri in accident.Au cefalee, tremor tensiune meotionala permanenta, deprmati, nu-si gasec locul. 2) sdr amnestic(psihoza korsacov)clinica.trat.prognostic.
Sindromul amnestic sau psihoza polinevrotic a fost observat de Korsakov la bolnavii cu alcoolism cronic. Se caracterizeaz prin urmtoarele simptome: amnezie de fixare; confabulaii; dezorientare mne-stic asociat cu polinevrit degenerativ. Debutul psihozei este lent i se manifest prin apatie, depresie, dismnezie, cefalee i semne pseudo-nevrotice. La bolnavi se observ amnezia faptelor recente cu imposibilitatea evocrii evenimentelor anterior fixate. Se instaleaz amnezia de fixare. Confabulaia are o fabul de mare amplitudine, instabil, cu recunoateri false. Bolnavul este dezorientat temporo-spaial. Polinevrit este mai accentuat la membrele inferioare; hipotonia muscular este nsoit de abolirea reflexelor osteo-tendinoase, tulburri senzitive, dureri nevrotice i dereglri trofice. Evoluia mai frecvent este cronic, realiznd o stare de demen.

3) autismul infantil,sdr asperger,sdr rett. Autism-este o tulburare neurologic care afecteaz dezvoltarea copilului i capacitile acestuia de comunicare oral i nonverbal, restrngndu-i interaciunile sociale i centrele de interes. dificultate in comunicare: limbajul vorbit se dezvolta de obicei greu sau deloc, cuvintele fiind adesea folosite necorespunzator; folosirea mai multor gesturi decat cuvinte; tendinta de a repeta cuvinte si fraze (exemplu repetarea fara greseala a stirilor de la TV); imposibilitatea de a-si concentra atentia si de fi coerent. - nesociabilitatea: lipsa de interes fata de interactionarea cu altii (unii bolnavi se izoleaza, refuzand sa schimbe mediul in care traiesc); tendinta de nu privi in ochii interlocutorului; prefera singuratatea; lipsa empatiei. *simturile diminuate sau prea dezvoltate: unii bolnavi de autism abia daca raspund la impulsurile celor cinci simturi (daca se loveste nu plange), iar unii pot avea simturi dezvoltate (poate auzi un zgomot, iar apoi sa-si acopere urechile pentru mult timp excese in comportament: -poate avea reactii exagerate sau poate fi extrem de pasiv; -poate trece cu usurinta de la o extrema la alta; -pot prezenta interes obsesiv pentru un lucru (obiect sclipitor sau care se roteste sau activitate: rasfoitul unei carti sau a unei reviste); -pot prezenta comportamente stereotipe (bat din palme, isi balanseaza corpul sau capul); -pot fi agresivi cu ei insusi sau cu altii; - pot avea crize de epilepsie sau depresie. Sdr Asperger-e etiol necunosc, debut 2-3 ani

se caracterizeaza printr-o tulburare a dezvoltarii, in care individul afectat are dificultati in intelegerea modalitatilor de interactiune sociala. Nivelul lor de inteligenta este normal sau superior normalului. Prescolari-intirz active motorii si dific in interactiuni sociale Scolar-deterioarri interact sociale si dezvolt unui tip de comportam repetitive, restrins, cu activit specific, la ei apare deterioarrea semnificativa a privitului in fata, a expresiilor, gesturtilor, incapacity de comunic cu semenii sai de aceeasi virsta, se observa manierism motor repetitive si stereotip, rasucitul miinilor, degete, miscari complexe a intreg corp. are evolutie continua si dureaza toata viata Sdr Rett Andreas Rett a definit in 1966 "sindromul fetelor cu tulburari neurodegenerative". Se manifesta prin incetinirea dezvoltarii craniene, pierderea partiala sau completa a limbajului si capacitatii de folosire a mainilor. Simptomele acestui sindrom survin intre 7 si 24 de luni. definit-o ca fiind o encefalopatie progresiva care se dezvolta n principal la fete, dupa o perioada de 5 luni de viata aparent normala (dezvoltare pre si perinatala normala, dezvoltare psihomotorie normala n primele 5 luni de viata, perimetrul cranian normal la nastere). Dupa 5-45 luni de viata se observa, treptat, ncetinirea cresterii perimetrului cranian, tulburari ale mersului, pierderea unor achizitii si ndemnari, inclusiv a limbajului si relationarii sociale. caracteristica importanta este pierderea ndemnarilor motorii, a prehensiunii (a deprinderilor de utilizare a minilor) si aparitia unor miscari stereotipe, nefunctionale precum rasucirea si frecarea minilor n apropierea gurii, imitnd gestul de "spalare". Evolutia acestor copii este grava, cu deteriorarea treptata a mersului, cu regres psihomotor si exitus, care poate surveni n ctiva ani.

4) bazele etice ale serviciilor de sanatate mintala si egalizarea sanselor pentru persoane cu tulb psihice.fenomenul de stigma in sanatatea mintala.legislatia internationala si nationala in domeniul SM si drepturilor persoanelor cu tulb. ,,Toti oamenii se nasc liberi si egali in demnitate si drepturi,,(decalaratia universal a drepturilor omului) Tarile trebuie s aadopte politici , legi si servicii de SM(sanatate mintala) adecvate care vor promova drepturile umane a persoanelor cu tulb mintale si care le vor imputernici pentru a nu rata sansa de a schimba viata lor, de a le oferi protective legala, de a le asigura integrarea si participarea lor in comunitate. Guvernele trebuie s acresca investitiile in SM, sa creasca nivelul pregatirii profesionalistilordin domeniul SM, institutiile psihiatrice enorm de mari in care dese ori drept urile umane sunt violate, trebuie reorganizate cu deplasarea prioritatilor spre servicii extraspitalicesti Protectia persoanelor cu tulb mintale:-dezv politicilor si legilor de SM c ear promoa drepturile persoanelor cu Tmint, -acordul informat sa fie baza tratamentului si reabilitatii pentru majoritatea pacinetilor, -beneficiarii trebuie consultati privind drepturile lor in luarea deciziilo, -interrzicerea practicarii izolarii pacinetilor si aplicarea tratamentelor fortate.Svhimbarea atitudinilor si cresterea constientizarii:-stigmatizarea pers cu tulb min poate fi prevenita prin schimb atitudinilor si crest cinstientizarii populatiei privind problema stigmei.-combaterea stigmei si discriminarii nu e responsabilit doar al Ministerului sanatatii ci cere implicatie multisectoriala,-stakeholder(ministere, societate civila, ONG, profesionisti)trebuie sa uneasca eforturile pru eradicarea stigmei si discriminarii, violarea drepturilor omului a persoanleor cu tulb mintale.